scers pentru toți. 2004

SCERS pentru toţiStrategia de Creştere Economicăşi Reducere a Sărăcieiîntr-o ediţie pentru toată lumea

Chişinău, 2004

Edi\ie coordonat[ de Unitatea de Implementare a Grantului B[ncii MondialeStrategia de Cre=tere Economic[ =i Reducere a S[r[ciei ]n Republica Moldovawww.scers.md

© SCERS© Desene de Lic[ Sainciuc© Adaptare de Igor Guzun

prepress&tipar - Trigraf-Tipar

CUPRINS

PREFAŢĂ ..........................................................................

DE CE ACEASTĂ CARTE „SCERS PENTRU TOŢI“? ..................

EDUCAŢIE .........................................................................

SĂNĂTATE ........................................................................

SOCIAL ..............................................................................

PIAŢA MUNCII ...................................................................

TINERET ...........................................................................

SECTORUL PUBLIC .............................................................

SECTORUL PRIVAT .............................................................

INFRASTRUCTURĂ ...........................................................

AGRICULTURĂ ..................................................................

TURISM ............................................................................

MEDIU ..............................................................................

SCERS pentru to\i 3

5

7

9

11

13

15

17

19

21

23

25

27

29

PREFA|{Moldova, o ţară în care sărăcia să fie doar o amintire despre trecut

Multă lume de la noi ştie ce înseamnă sărăcia, chiar dacă nu cunoaşte definiţiile ei. Pentru unii pragul sărăciei înseamnă chiar un prag de piatră pe care stau cu mâna întinsă ca să ceară de la trecători. Alţii bat praguri şi aşteaptă pe la uşi ca să-şi găsească dreptatea sau plata pentru munca de-o viaţă, fiind şi ei la marginea disperării. Nişte copii au înţeles ce este sărăcia din primii ani de viaţă, şi nu din cărţi — ei nu pot păşi pragul şcolii, pentru că nu au haine sau trebuie să aibă grijă de cei mai mici, că toţi sunt plecaţi de-acasă.

Astăzi, Guvernul ţării are la îndemână mijloace ca să-i ajute pe oamenii aflaţi pe pragul sărăciei să facă pa-sul spre bunăstare. Toate acestea au fost adunate într-un document, numit SCERS — Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei. Acest document arată că se poate trăi bine nu doar altundeva, ci aici, în Moldova, şi nu peste decenii, dar în următorii câţiva ani. În plus, explică ce trebuie de făcut pentru asta.

Pentru Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei a lucrat multă lume — de la specialişti şi savanţi până la responsabili guvernamentali, de la lideri ai sectorului de afaceri sau asociativ până la reprezentanţi ai donatorilor din străinătate. Se mai poate spune că pentru SCERS a lucrat şi mic şi mare. Drept dovadă a participării adolescenţilor din Moldova sunt cele 561 de eseuri scrie la tema „O soluţie pentru ţara ta“. În unul din aceste eseuri Vadim Cheptănaru din Drochia spune: „Mi-aş dori o ţară civilizată, dezvoltată economic, unde sărăcia să fie doar o amintire urâtă despre trecut“.

La sigur, mulţi oameni sau poate chiar toată lumea de la noi îşi doreşte acest lucru. Prin urmare, toţi trebuie să participe la îndeplinirea SCERS. Pe acest drum nu am pornit singuri. Alături de Moldova, şi alte ţări sărace s-au angajat, prin Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, să reducă sărăcia cu jumătate până în anul 2015 şi să construiască, împreună, o lume mai bună şi mai demnă pentru toţi. Ţările bogate au promis sprijin pentru aceasta.

Cartea „SCERS pentru toţi“ poate fi un bun îndrumar pe calea de la sărăcie spre bunăstare, pentru că explică, foarte pe scurt, unde ne aflăm, ce trebuie să facem şi unde vom ajunge în câţiva ani. De pe pragul sărăciei până în pragul unei vieţi mai bune poate fi doar un pas.

SCERS pentru to\i 5

DE CE ACEAST{ CARTE „SCERS PENTRU TO|I“?O carte adresată tuturora — de la elev la parlamentar

Cei care au avut ideea cărţii „SCERS pentru toţi“ au pornit de la faptul că sunt, probabil, o mulţime de oameni în Moldova care nu au timp, răbdare, capacităţi, vârstă sau posibilităţi necesare ca să înţeleagă ori măcar să parcurgă cele peste 200 de pagini ale Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei. Şi asta nu scade din calităţile oamenilor şi, cu atât mai mult, din valoarea documentului.

A fost aleasă anume această modalitate de prezentare a materialului — simplu, scurt şi ilustrat — pentru că uneori multora le este teamă să deschidă o carte sau un document mai mare, căci se aşteaptă să nu le înţeleagă. Până la „SCERS pentru toţi“ au mai apărut şi cărţi despre calculatoare sau medicină, scrise cu cuvinte uşor de înţeles, din viaţa de zi cu zi. La fel a fost publicată Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, într-o ediţie pentru toată lumea, sau Convenţia cu privire la Drepturile Copilului, povestită de copii.

„SCERS pentru toţi“ prezintă câteva dintre capitolele Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei — de la educaţie până la mediu — însoţite, în boxe, de idei şi gânduri ale copiilor şi tinerilor care au scris eseuri pentru concursul naţional „O soluţie pentru ţara ta“. Desenele ilustrează unde ne aflăm astăzi şi unde trebuie să ajungem, în câţiva ani, către 2006.

Această carte este adresată tuturora: pentru că aproape toţi cetăţenii ţării se pot regăsi în Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei — ca participanţi la întocmirea documentului, ca beneficiari, ca actori principali ai acţiunilor sau ca responsabili pentru îndeplinire.

Dacă SCERS este un bun al întregii ţări, o proprietate intelectuală a ţării, în activităţile care vor urma după aprobarea SCERS este loc pentru fiecare. „Reducerea sărăciei este un scop care trebuie să ne unească pe toţi“, spune Preşedintele ţării, Vladimir Voronin.

„Situaţia în care se află Moldova poate fi schimbată prin contribuţia fiecăruia, de la elev la parlamentar, scrie, în eseul său, Vladimir Ivaniuc, de la Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi“, din Ungheni. Şi adaugă — doar astfel vom ajunge să spunem: „Nu mi-e ruşine să trăiesc în Moldova“.

SCERS pentru to\i 7

EDUCA|IECea mai preţioasă investiţie. Fără educaţie nu există decât violenţă şi lucruri urâte

Ieri, astăzi

Jumătate din copiii de la 3 până la 6 ani din Moldova nu merg la grădiniţă.

În anul 1997, 96 de copii dintr-o sută erau înscrişi în clasele primare. Peste cinci ani, în 2002, trei copii din aceştia nu au mai putut merge la şcoală.

Fiecare al cincilea elev care termină gimnaziul nu-şi continuă învăţătura.

Doar 7 copii dintr-o sută din familiile sărace faţă de 25 din familiile mai prospere au studii superioare.

În 250 de localităţi din ţară, unde trăiesc peste 10 000 de copii, nu există şcoli şi grădiniţe.

11 416 copii se află în instituţii speciale şi de tip internat. Fiecare al treilea este orfan sau rămas fără îngrijirea părinţilor, doi copii din trei provin din familii sărace, iar fiecare al doilea are probleme de sănătate.

Ce trebuie să facem în următorii ani?

Moldova îşi propune să creeze condiţii pentru ca şi copiii din familiile sărace şi de la sate să poată merge cu toţii la şcoală şi să-şi continue studiile. De asemenea, vor fi sprijiniţi mai mult învăţătorii.

Am fost foarte bucuroasă când am văzut că la noi sunt persoane intere-sate de părerile noastre, de viitorul ţării şi al oamenilor din Moldova. Am scris un eseu, „O soluţie pentru ţara mea“, cu speranţa că propune-rile mele vor fi ascultate şi analizate.

Olga Smerea,Petreşti, Ungheni

Un bun elev azi va fi un student excelent mâine, apoi un specialist preţios în viitor. Cheltuielile pentru educaţie vor da roade bogate peste ani.

Adriana Tatarciuc,Liceul român-german

„M. Kogâlniceanu“, Chişinău

Investiţia cea mai de preţ este educaţia. În lipsa educaţiei nu există decât violenţă şi crimă.

Cristina Flocea,Liceul Teoretic „B.P.Hasdeu“, Drochia

Dacă educaţie nu e, nimic nu e.Cristina Chinzeaev,

Zastânca, Drochia

SCERS pentru to\i 9

E păcat că astăzi cuvântul „bar“ este rostit de către adolescenţi mai des decât cuvântul „bibliotecă“.

Daniela Munteanu,Cupcini, Edineţ

Copiii sunt viitorul unei ţări. De aceea pledez pentru o schimbare radicală în sistemul de învăţământ. Programa şcolară este prea încărcată cu atâtea discipline multe şi mărunte, importante şi mai puţin importante. Fiţi de acord: chiar dacă elevul este dotat cu memorie şi capacităţi de învăţare bune, este puţin probabil să însuşească materia sută la sută. De ce să nu fie simplificate programele? Propun ca pentru elevi să fie deschise mai multe cercuri pe interese: de cusut, croşetare, împletit, tâmplărie, cioplit în lemn, împletitul cu lozie şi paie, desen, muzică, dans. Plus cercuri sportive: şah, dame, tenis de masă, baschet, volei. Succesul va fi garantat. Ieşind de pe băncile şcolii, fiecare tânăr va avea cunoştinţele minime necesare pentru viaţă şi un meşteşug însuşit, pe care îl va putea folosi când îşi va căuta un loc de lucru.

Ludmila Beiu,Orhei

Unde trebuie să ajungem în 2006?Comunităţile vor trebui să ajute şcolile mai mult. Banii vor fi cheltuiţi în primul rând pentru mărirea lefurilor pedagogilor şi pentru cumpărarea de noi manuale.

Copiii care locuiesc mai departe de şcoală vor putea merge încolo cu transport. Atât elevii din clasele mai mari, cât şi studenţii care învaţă bine sau sunt din familii cu venituri mici vor primi burse. Şcolarii săraci vor avea manuale fără să plătească.

Materiile care vor fi predate la şcoală îi vor învăţa pe copii mai mult cum să se descurce şi să reuşească în viaţă. Şcolile vor avea acces la calculatoare şi Internet.

Copiii cu nevoi speciale vor avea mai multe posibilităţi să reuşească în viaţă — ei vor beneficia de asistenţă şi de servi-cii comunitare. Instituţiile speciale şi de tip internat nu vor fi singurul loc unde vor putea să meargă pentru copiii cu nevoi speciale şi pentru copiii orfani social, cu părinţi în străinătate, vor fi des-chise centre de zi în comunităţi.

S{N{TATEMai puţine spitale şi mai multă sănătate

Ieri, astăzi

În Moldova oamenii suferă de multe boli care există atât în ţările sărace — de exemplu, tuberculoză, cât şi în cele dez-voltate — cancer.

În 1990, dintr-o mie de locuitori decedau 10 şi se năşteau 13 copii. În 2002 — au murit 12 oameni şi s-au născut 10.

În ultimii şapte ani, numărul bolnavilor de SIDA a crescut de zece ori.

Cu zece ani în urmă, dintr-o mie de copii care se năşteau 20 nu ajungeau să împlinească vârsta de un an. Către anul 2002, situaţia s-a îmbunătăţit: doar 15 decedau până la prima zi de naştere.

Familiile sărace cheltuiesc de cinci ori mai puţini bani pentru a-şi îngriji sănătatea decât familiile mai prospere.

Statul îşi poate permite astăzi să ofere medicinii de două ori mai puţine resurse decât cu şase ani în urmă.


Mult mai multă lume, mai ales cea fără posibilităţi materiale, va putea beneficia de medicina de bază. Toţi copiii până la 2 ani din Moldova vor fi vaccinaţi contra rujeolei. Medicina asigurată va fi mai bună.

Paradoxul vremurilor noastre în isto-rie este că avem mai mulţi experţi şi totuşi mai multe probleme, mai multă medicină, dar mai puţină sănătate.

Gheorghe Coşcodan,Liceul Teoretic cu profil de arte „Mihail Berezovschi“, Chişinău

Noi ştim bine că o ţară are nevoie de o populaţie sănătoasă pentru a putea prospera. Iată de ce fiecare trebuie să-şi păstreze sănătatea. Sportul, alimentaţia corectă, plimbările la aer curat vor întări nu numai propria sănătate, dar şi sănătatea întregii naţiuni.

Cristina Michicin,Liceul Teoretic român-englez

„Ion Creangă“

Banii care se adună în spitale şi la punctele medicale trebuie cheltuiţi pentru a fi cumpărate aparate moder-ne pentru lecuirea copiilor, bătrânilor, chiar a oamenilor de rând.

Victoria Cazac,Geamăna, Anenii Noi

SCERS pentru to\i 11

Unde trebuie să ajungem în 2006?Medicii din ţară şi din regiune vor fi mai bine pregătiţi.Spitalele, policlinicile şi alte aşezăminte sanitare vor avea echi-pamente şi tehnologii moderne.

Cercetările ştiinţifice în medicină şi activităţile de informare vor fi finanţate mai mult.

Cele mai mari probleme de sănătate a populaţiei — tubercu-loza, HIV/SIDA, cancerul, alcoolismul ş.a. — se vor afla în atenţia unor Programe Naţionale plătite de stat.

Copiii de vârste mici şi femeile însărcinate vor primi medica-mente compensate.

SOCIAL„Tot mai citim probleme sociale“

Ieri, astăzi

Pentru unii oameni, mai ales pentru cei săraci, plăţile sociale sunt principalele venituri.

Pensiile şi indemnizaţiile sunt relativ mici.


Numărul în creştere al angajaţilor în câmpul muncii şi al veniturilor din aceste activităţi vor face mai mari pensiile pentru limită de vârstă şi pentru invalizi, indemnizaţiile de şomaj sau pentru creşterea copilului.

Unde trebuie să ajungem în 2006?

Sistemul de pensionare a persoanelor ce activează în agricultură va fi reformat.

În ţară va fi creată o Bază de date unică a beneficiarilor de asistenţă socială şi o reţea primară de servicii sociale.

Copiii din instituţii vor fi ajutaţi să se integreze în comunitate, în familiile proprii sau în casele de copii de tip familie.

Ştiind că Moldova este o ţară care în timpul de faţă se află la un nivel nu prea înalt faţă de celelalte ţări, eu, fiind la conducerea acestei ţări, aş dori să fac mai uşoară viaţa copiilor nenorociţi, care cerşesc pe străzi, şi aş face ca toţi bătrânii şi pensionarii să fie asiguraţi cu cele necesare, ca să se poată lecui fără plată. Aş dori să construiesc cât mai multe case, grădiniţe, şcoli.

Vladislav Harcovenco

Trebuie să fim cinstiţi cu statul şi să-l ajutăm, să-i acordăm şansa să ne ajute pe noi să hrănim familiile şi să avem şi un trai mai uşor şi să nu părăsim casele noastre pentru a căuta un adăpost şi o bucată de pâine în altă ţară, ci să ne străduim să ridicăm nivelul de trai la noi în ţară şi nu la alţii, cu preţul vieţilor şi cinstei femeilor noastre.


PIA|A MUNCIIAcasă este mult de lucru

Ieri, astăzi

Între 1994 şi 1999, fiecare al zecelea lucrător din Moldova şi-a pierdut locul de muncă.

Doar fiecare al patrulea şomer din cele 110 mii de persoane fără loc de lucru este înregistrat la agenţiile de ocupare forţei de muncă.

15 tineri dintr-o sută sunt şomeri în timp ce printre persoa-nele adulte această cifră este de două ori mai mică.

După tineri, cel mai greu îşi găsesc un loc de muncă persoanele cu dizabilităţi, persoanele eliberate din închisori sau persoanele dependente de droguri.

În 2002, 139 de persoane invalide s-au angajat la lucru, însă numărul celor aflaţi în căutarea muncii este mult mai mare.

În ultimii ani, şomajul s-a micşorat datorită faptului că multă lume pleacă peste hotare. Dintr-o sută de persoane care pot munci, de la 35 până la 40 de oameni au plecat în străinătate.


Mai puţină birocraţie în crearea locurilor de muncă.

Mai multe informaţii despre locurile de lucru în ţară şi posibilităţi de schimbare a profesiei.

Moldova este cea mai săracă ţară din Europa. Este de mirare, deoare-ce suntem o ţară cu oameni harnici, gospodari şi foarte buni la suflet. Dacă mi-ar sta în puteri, eu aş acorda locuri de muncă pentru toţi şi sala-rii mari, ca să nu dorească lumea să plece peste hotare să fie servitori la cineva.

Ina Pleşca,Liceul Teoretic, Varniţa


...O altă problemă în Republica Moldova este şomajul. Statul trebuie să aibă grijă de şomeri şi de per-soanele fără studii. Acestea ar putea sta la locurile unde nu e zebră şi să ajute copiii să traverseze corect stra-da, să-i oprească atunci când aleargă printre maşini; să-i ajute pe bătrâni să traverseze, să ducă sacoşele grele, să-i ajute pe cei în cărucioare; de aseme-nea să ajute femeile însărcinate.

Mirabela Butnaru,Liceul „Spiru Haret“, Chişinău

Sprijin pentru şomeri.

Centre speciale de pregătire şi plasare în câmpul muncii pentru persoanele cu dizabilităţi.

O reţea de centre de informare şi orientare profesională pentru tineri, deschise pe lângă primării, instituţii de învăţământ şi agenţii pentru ocuparea forţei de muncă.


Investiţiile şi sprijinirea afacerilor mici vor ajuta la micşorarea şomajului.

Odată cu creşterea economică mai multă lume îşi va putea găsi de lucru în ţară, iar salariile plătite vor fi mai mari.

TINERETTinerii sunt viitorul Moldovei dar şi prezentul ei

Ieri, astăzi

Fiecare a patra persoană din Moldova este un tânăr.

Pentru tinerii de la sate şi pentru tinerii de la oraşe probleme sunt aceleaşi: venituri mici, şomaj, sănătate, posibilităţi re-duse de studii.

Mulţi tineri pleacă peste hotare. Mulţi părăsesc şcoala, participă la activităţi criminale sau cad victime ale traficului de persoane.

Sărăcia i-a făcut pe unii tineri mai bolnavi şi mai puţin încrezători în ziua de mâine.


Tinerii trebuie să participe mai mult la viaţa publică şi politică. Servicii de sănătate şi educaţie pentru toţi tinerii.Mai multe consilii locale ale tinerilor şi alte iniţiative de participare.O reţea naţională de centre cu servicii pentru tineri.


Tinerii vor fi ascultaţi şi auziţi. De asemenea, statul va sprijini familiile tinere. Tinerii săraci nu vor mai fi lăsaţi la marginea societăţii. Cei care îşi fac studiile sau muncesc peste hotare vor fi încurajaţi să se întoarcă acasă, prin oferirea de noi posibilităţi.

Tema concursului de eseuri „O soluţie pentru ţara ta“ mi-a plăcut foarte mult, pentru că în viitor doresc să devin Preşedintele Moldovei.

Marina Şupac,Liceul „A.S.Puşkin“, Basarabeasca

Consider că trebuie să se facă mai mult pentru viaţa tinerilor, deoarece ştim cu toţii că anume ei sunt viitorul ţării şi, în mare parte, prezentul ei.

Stela Aramă,Universitatea de Stat din Cahul,

subdiviziunea liceu


SECTORUL PUBLICFuncţionarii trebuie să lucreze cu adevărat pentru oameni

Ieri, astăzi

În administraţia publică centrală sunt angajaţi aproximativ 8 500 de funcţionari, iar în cea locală — 6 500.

Salariile mici îi împiedică pe funcţionari să lucreze cu rezultate bune. Lumea nu prea are încredere în ei. Există corupţie.

Multe hotărâri se iau în lipsa deschiderii şi transparenţei, iar unele funcţii se dublează.

Unele locuri de muncă se cumpără, fapt care înseamnă corupţie.


Funcţionarii publici trebuie să fie corecţi şi în afara politicii, la fel ca în Europa. Este important ca ei să lucreze într-adevăr pentru oameni.

La angajarea persoanelor în administraţia publică vor fi organi-zate concursuri deschise şi vor fi avansaţi oamenii competenţi. Salariile vor fi plătite după rezultate. Administraţiile vor explica populaţiei în presă, la radio şi televiziune politicile pub-lice şi acţiunile întreprinse.

Lupta împotriva corupţiei va ajuta economia ţării.

Deseori mă întrebam de ce nu face cineva ceva, apoi mi-am dat seama că acel cineva sunt chiar eu... Sta-rea din ţară — fie ea bună sau rea — depinde şi de noi. Noi, tinerii, am putea organiza mese rotunde unde să discutăm despre problemele pe care le avem şi să găsim împreună soluţii. Sunt binevenite şi întâlnirile cu administraţia publică locală, ca să ne spunem părerile, problemele.

Valeria Stiopa

Înlăturând corupţia, copiii nu se vor naşte ca astăzi cu pumnii strânşi, pen-tru că ştiu foarte bine ce-i aşteaptă.

Irina Bâzgu,Şcoala medie 94, Coloniţa, Chişinău


Multe ţări sărace au reuşit să se îmbogăţească prin punerea în valoare a resurselor ţării şi utilizarea corectă a împrumuturilor internaţionale. Luând în consideraţie acest lucru, primul pas îl reprezintă lupta cu corupţia şi folosirea corectă a împru-muturilor externe. Al doilea pas ar fi utilizarea corectă a resurselor ţării: e o ruşine ca într-o ţară agrar-industrială să nu fie de ajuns grâu pentru a hrăni populaţia ţării.

Ana Macari,Liceul româno-englez

„Mircea Eliade“, Chişinău


Moldova va avea un Plan strategic de reformă a administraţiei publice. Noul sistem al administraţiei publice va fi asemănător cu cel din ţările care se pregătesc să adere la Uniunea Europeană.

Principalii factori care ne-au adus aproape la sapă de lemn sunt birocraţia, corupţia şi economia subterană.

În administraţia publică vor fi plătite salarii care îi vor atrage şi îi vor menţine pe profesionişti.

Autonomia locală se va umple de conţinut: unele funcţii ale mini-sterelor şi departamentelor centrale vor fi trece la administraţia publică locală odată cu sporirea veniturilor din bugetele locale.

În câţiva ani, procedurile de înregistrare a unei afaceri sau în-treprinderi vor fi simplificate, pentru a micşora cazurile de corupţie.

SECTORUL PRIVATSprijin pentru sectorul privat şi investiţiile străine

Ieri, astăzi

Se cer prea multe permisiuni, licenţe sau autorizaţii adminis-trative - acestea împiedică dezvoltarea afacerilor private.

Mediul de afaceri nu încurajează investiţiile. În anul 2002, volumul investiţiilor străine directe în Moldova a fost de două ori şi jumătate mai mic decât sumele trimise acasă de moldovenii care muncesc peste hotare.


Întreprinderilor mici şi mijlocii, unde lucrează fiecare al treilea salariat din economie, vor fi susţinute, pentru că acestea creează noi locuri de muncă, produc mărfuri şi servicii şi contribuie la dezvoltarea regională şi la reducerea sărăciei.

Moldova urmează să asigure garanţii pentru investitorii şi credi-torii străini şi să le protejeze drepturile.


Procedurile de înregistrare a afacerilor vor fi simplificate şi va ex-ista mai puţin control din partea statului. În acelaşi timp, statul îşi va concentra atenţia pe colectarea impozitelor.

Guvernul va avea un dialog şi mai bun cu reprezentanţii comunităţii finanţatorilor şi a oamenilor de afaceri pentru ameliorarea mediului de investiţii.

Istoria lumii cunoaşte deja exemple de dezvoltare economică spectaculoasă în scurt timp: Germania, Japonia, Coreea de Sud ş.a. Ar fi un lucru minunat dacă Moldova ar fi următoa-rea ţară pe această listă.

Maxim Cumpanici,Liceul Teoretic „Hyperion“,

Anenii Noi

Deseori zâmbesc la gândul că în viitorul ţării noastre ar putea fi câţiva „zgârâie-nori“, o întreprindere con-structoare de maşini sau, de ce nu, de avioane, o infrastructură dezvoltată şi un megapolis. Am şi nişte idei cum pot fi realizate toate acestea, şi anume prin: stimularea investitorilor, încurajarea celor care au un proiect realizabil, susţinerea lor de către autorităţile locale. De ce nu ar pu-tea fi la noi o întreprindere construc-toare de maşini, dacă un inventator moldovean ar proiecta automobilul viitorului, fără poluanţi?...

Roman Podlisnic,Cubolta, Sângerei


INFRASTRUCTUR{ Mai multă căldură, drumuri mai bune şi apă pentru toţi

Ieri, astăzi

98 la sută din resursele de energie consumate nu sunt pro-duse în ţară. Doar în 17 oraşe din 42 funcţionează sisteme de alimentare cu căldură. Populaţia, agenţii economici şi instituţiile bugetare au mari datorii pentru energie. Două localităţi din trei nu sunt conectate la reţeaua de gaze.

Din lungimea totală de 3 325 km a drumurilor naţionale, 2 885 km au o durată de folosire depăşită, dintre care pes-te 900 km sunt într-o stare tehnică proastă. La 10 mii de locuitori ai Moldovei revin 2,6 km de cale ferată.

Aproximativ jumătate din populaţia ţării consumă apă potabilă ce nu corespunde normelor sanitare.


Energetică. Ţara urmează să conecteze reţelele de energie interne la reţelele regionale şi internaţionale. Pierderile de căldură la consumatori şi în timpul livrării trebuie să se micşoreze. Realizarea Programului de gazificare a Republicii Moldova.

Drumuri şi transport. Drumurile şi căile ferate vor fi reabili-tate, iar reţeaua de drumuri naţionale şi locale va fi lărgită. Drumurile magistrale şi căile ferate din Moldova trebuie integrate în sistemul european şi în sistemul coridoarelor de transport internaţionale.

Eu doresc să spun că pentru a îmbunătăţi starea Moldovei trebuie să reparăm drumurile, să fie îngrijiţi pomii, să fie lumină seara pe străzile centrale, să fie apă caldă în aparta-mente şi să lucreze căldura iarna.

Mihai Trifan,Străşeni

La moment, nu-mi place starea drumurilor în ţară...

Cătălina Grosu,Liceul Teoretic „Petru Ştefănucă“,

Ialoveni

Avem şcoli, licee, instituţii, dar ce folos de această civilizaţie? Suntem şase la un calculator într-un liceu, la o oră.

Ion Ciobanu,Liceul Teoretic, Selişte

Eu aş construi noi centrale termo-electrice şi le-aş reînnoi pe cele vechi.

Ion Costanda,Gimnaziul nr. 80, Stăuceni


Apă şi canalizare. Numărul populaţiei care are acces la surse îmbunătăţite de apă va creşte de la 40 la sută în 2001 până la 70 la sută în 2006.


Importul de energie se va face din mai multe surse. Gazi-ficarea accelerată a ţării. 19 oraşe — centre raionale vor dispune de sisteme moderne de încălzire. Vor fi folosite şi surse netradiţionale (energia solară, biogaze).

Un program de lucrări va stopa degradarea reţelei de drumuri. În cadrul unui proiect european, va fi reabilitat drumul Chişinău-Giurgiuleşti. În fiecare an, vor fi reabilitaţi 80 km de linii ferate şi va fi înnoit parcul de vagoane de călători şi trenuri Diesel.

În 156 de localităţi vor fi dezvoltate şi modernizate sistemele de alimentare cu apă şi canalizare. În sate vor fi amenajate şi restabilite 93 300 de fântâni.

În ţara mea din viitor vom circula pe o stradă pavată şi nici nu vom atrage atenţia la automobilele care merg fără să producă zgomot. Vom admira copacii verzi şi florile plantate cu dragoste pe marginea cărărilor. Vom călători cu rutele orăşeneşti fără a ne uita la buzunarele în care este ceva valoros.

Igor Sănduţă,Liceul Teoretic „Petre Ştefănucă“,

Ialoveni

AGRICULTUR{Doar o jumătate de măr şi o jumătate de pâine

Ieri, astăzi

Agricultura Moldovei produce astăzi mai puţin de jumătate din nivelul anilor 1989-1991. Roada la hectar este cu 20 până la 60 la sută mai mică decât cu zece ani în urmă.

O jumătate din suprafeţele agricole sunt cultivate de întreprinderi medii şi mari, iar cealaltă jumătate de mici fer-mieri.

Observaţiile arată că în fiecare sat 4 locuitori din 10 au plecat la lucru peste hotare sau la oraş.


Moldova va promova o competitivitate mai mare şi va încuraja iniţiativele de la sat pentru a obţine o creştere economică în sectorul agricol.

Pentru a atenua sărăcia, Guvernul va sprijini prin subvenţii atât gospodăriile ţărăneşti, cât şi întreprinderile agricole comerciale.


Noile organizaţii de fermieri şi întreprinzători agricoli vor obţine un acces mai larg la informaţii, pieţe şi oportunităţi de producţie.

Cred că e o ruşine pentru noi, o ţară agrară, să avem problema alimen-tară. Propun prelucrarea urgentă a pământurilor părăsite, sădirea mul-tor copaci, nuci — pentru curăţarea aerului şi pentru exportul miezului de nucă.

Mihai Avasiloaie,Liceul Teoretic „Nicolae Iorga“,

Chişinău

Am citit undeva că doar 7 la sută din suprafaţa Terei e favorabilă creşterii pomilor de nuci. Mai mult de jumătate din această suprafaţă se află în Republica Moldova. Dacă am reuşi să plantăm această cultură pomicolă pe terenurile înclinate, mai puţin accesibile agriculturii, pe o suprafaţă de circa 100000 ha, peste 10-15 ani ţara noastră ar putea exporta anual miez de nucă în valoa-re de 500 milioane de euro. Oare realizarea acestei idei n-ar fi o cale sigură de eradicare a sărăciei?

Dumitriţa Bologan,Liceul român-englez

„Mircea Eliade“, Chişinău


Comunităţile rurale trebuie să dispună de programe de dezvoltare, care vor fi elaborate cu participarea comunităţii şi vor fi sprijinite tehnic şi financiar.

Oricât de fertil ar fi pământul nos-tru, el nu poate rodi de la sine. El trebuie lucrat şi îngrijit cu dăruire, cu utilizarea metodelor moderne de agricultură. De ce ţăranii, care muncesc din greu, sunt cea mai săracă pătură a societăţii noastre? Răspunsul ar suna cam aşa: chiar dacă au pământ, ţăranii nu au nece-sarul pentru a-l lucra.

Natalia Jurcăneanu,Liceul Teoretic „Vasile Pârvan“,

Goteşti, Cantemir

TURISMAvem o ţară frumoasă, dar nimeni nu ne-a spus să dezvoltăm turismul

Ieri, astăzi

Turismul aduce beneficii pentru ţară şi comunităţi: venituri directe, locuri de muncă noi, câştiguri în valută, contribuţii la buget.

Între 2000 şi 2003, numărul de vizitatori în turismul organi-zat din Moldova a crescut cu 96 la sută (până la 153 000 de persoane ne-au vizitat ţara).

Mai multe monumente şi obiecte de interes turistic se află într-o stare gravă.


Pentru succesul turismului în Moldova sunt necesare servicii mai bune, punerea în valoare a patrimoniului şi promovarea în străinătate a turismului naţional.


Autorităţile locale vor participa mai mult la promovarea turismului la sate. Vor fi create parcuri naţionale pentru dez-voltarea turismului ecologic.

Obiectivele turistice vor fi restaurate, renovate şi îmbunătăţite datorită finanţării externe şi interne.

O trecere mai simplă a frontierei îi va încuraja pe turiştii străini să vină în Moldova.

Dumnezeu ne-a înzestrat cu un plai ca din poveste, cu o climă blândă, dar nu ne-a spus că putem dezvolta turismul.

Maria Ciobanu,Liceul Teoretic „Boris Cazacu“,

Selişte

La Rezina, spre exemplu, în preajma unor monumente istorice, culturale, arheologice şi naturale, multe fami-lii vor avea o nouă îndeletnicire: turismul rural şi ecologic. Această ocupaţie nu numai că ne va salva de sărăcie, dar ne va ajuta să păstrăm apele, aerul şi solurile curate.

Steluţa Roman,Liceul Teoretic „Ştefan cel Mare“,

Rezina

Multe ţări şi-au ridicat economia prin turism. Anume turismul ar putea fi o soluţie pentru ţara mea.

Doina Rusu,Bălţi


Turismul ecologic este una din ex-presiile intrate recent în vocabularul nostru şi pe care, folosind-o din ce în ce mai des, îi uităm înţelesul. Pen-tru a o înţelege este bine să facem măcar o drumeţie din toate câte se pot face pe teritoriul Moldovei: „Perlele Prutului“ — traseul Stânca Costeşti — Rezervaţia „Pădurea Domnească“; „Perlele Nistrului“ — traseul Sănătăuca — Ţâpova şi traseul Copanca — Palanca.

Andrei Antohi,Liceul Teoretic Lăpuşna

MEDIUCâte o Sărbătoare Naţională de Înverzire a Plaiului în fiecare zi

Ieri, astăzi

În Moldova s-au adunat 30 de milioane de tone de deşeuri toxice, inclusiv pesticide.

Pădurile acoperă doar a zecea parte din teritoriul ţării, prin urmare ele nu pot opri alunecările de teren şi eroziunea solu-lui.

În fiecare an suprafaţa terenurilor erodate creşte cu un procent, iar de pe terenurile agricole se pierd 26 milioane de tone de sol fertil.


Un mediu potrivit va asigura oamenilor o sănătate bună şi o calitate a vieţii — mai puţine deşeuri, o degradare mai lentă a solului şi mai multe cunoştinţe pentru populaţie în domeniul ecologiei.


Suprafaţa pădurilor va creşte de la 10,3 la sută în 2002 până la 11 la sută în 2006. Resursele de apă vor fi protejate şi folosite adecvat.

1 712 tone de pesticide vor fi distruse. Un nou Parc Naţional „Nistrul Inferior“ va fi creat. Va fi întocmită o Bază de date a resurselor naturale.

Dacă fiecare locuitor al Moldovei ar sădi câte 5 copaci, am avea 20 de milioane de copaci. Şi dacă fiecărui copac îi trebuie cel puţin 5 met-ri pătraţi, reiese că putem astfel împăduri 100 de kilometri pătraţi. Şi putem repeta acţiunea de două-trei ori pe an. Iată o soluţie simplă pentru ocrotirea naturii şi protecţia mediului. La început, vom găsi soluţii la nivel local — în şcoală, liceu, apoi la nivel mai înalt — în sat, oraş, regiune, ţară. Împreună vom reuşi, dacă vom gândi global şi vom acţiona local.

Oameni buni, aruncaţi gunoiul la coş, nu lăsaţi baltă totul! Eu şi părinţii mei ne străduim să menţinem o faţă curată a satului nostru. Dar voi? Ţineţi minte: gunoaiele ne împiedică să fim o ţară curată.

Alexandru Handuca,Hănăsenii Noi, Leova


Locuiesc la Ungheni, unul dintre cele mai verzi oraşe din întreaga republică. Îmi iubesc mult oraşul şi pledez pentru curăţenie şi păstrarea ei. E necesar să plantăm pomi, să facem curăţenie nu doar în aprilie, de Ziua Naţională de Înverzire Plaiului, ci aproape zilnic.

Alina Codreanu,Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri“,

Ungheni

Dacă fiecare dintre noi va face măcar o singură faptă bună pe zi, vă închipuiţi cât de multe lucruri se vor schimba. Se va schimba lumea noastră interioară, atitudinea unuia faţă de altul, faţă de lumea înconjurătoare. Amintiţi-vă ce spunea Micul Prinţ: „Te-ai trezit dimineaţă, te-ai spălat, te-ai adus în ordine şi nu întârzia să aduci în ordine întreaga planetă“.

Ecaterina Şaraeva,Liceul „Gaudeamus“, Chişinău

Să nu uităm maxima: „Fapte, nu vorbe!“.

Marina Panciuc,Liceul Teoretic „Mihai Eminescu“,

Ungheni

SCERS pentru toţiEdiţie coordonată de Unitatea de Implementare a Grantului Băncii MondialeStrategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei în Republica Moldovawww.scers.md

scers pentru toți. 2004

Documents