Scenariul Omagierii celor 75 de ani de la nașterea lui Emil Nicula – poet, prozator, actor, ziarist.

(Decor: o livadă de meri în timp de toamnă (10 pomi),lîngă fiecare copac cîte o lumînare, în margini atîrnă struguri, iar la centru poze de-ale familiei Nicula, poate și școala din acele

timpuri cînd a învățat aici)

(Începe cu melodia lui Anatol Rudei „Revenire”)

În inima șesului tacuIzvoare legende șoptescȘi-un dor mai bătrîn decît veacu`Mă strigă în grai părintesc.

- Emiiiil ... Eeemiiiil...

Cînd clipa se frînge în douăȘi noaptea prin stele mă chemiCu ochii ca floarea cu rouă,Eu vin, frate drag, la Mereni.

Eu fug din orașul de smoalăÎn satul cu drum prăfuit,

Plecat visător cu-ndrăznealăMă-ntorc un drumeț obosit.

Așez poze vechi cu o școalăÎn gînd chipul ei îl așterniȘi dragostea este o boală,Iar leacu-i pastila Mereni.

Durerile ies la ivealăȘi nasc doar cuvinte eterni.Nu-mi ceri de nimic socoteală,Frate, m-aștepți la Mereni.

Eu vin și povestea nu-i nouă,Nu cunosc alte locuri pereni,Cu brațele mele-amîndouăCuprind dorul meu de Mereni.

(Prezentatorii intră din părți diferite întîlnindu-se la mijloc, îmbrăcați în haine naționale și avînd cîte o lumînare, recitînd versurile)

Prezentator 1: Totu-i dus, e trăit, e trecut – Ce e lut, se întoarce în lut,Ce e suflu, se face un vîntGînditor și străin pe pămînt.

Prezentator 2: Mai rămîi pe aici călătorCa în haita de lupi un cocor,Dar oricît în dureri ai intra,Nu uita, nu uita, nu uita

Împreună: Că pe suflet porți semnul de fiuAl tărîmului alb-albăstriu. (Leonida Lari Pămînteanului meu)(lumînările le lasă la marginea scenei, sub poza lui Emil Nicula)

Prezentator 1: Bună ziua, onorat public, dragi oaspeți, prieteni și consăteni ai luminii care va arde mereu în inimile noastre, lumina cu numele Emil Nicula – poet, prozator, actor, ziarist, regizor, crainic, pedagog, părinte și, nu în ultimul rînd, Om.

1

Prezentator 2: Sufletul i-a vibrat de-a lungul vieții în fața microfonului, vibrații care au avut ecou pînă în ființa tuturor celor care l-au cunoscut și a celor care urmează să-l cunoască mai îndeaproape. Emil Nicula – Curriculum Vitae.

(Curriculum Vitae – Emil Nicula – prezintă o elevă și un elev)

a. Ziua, luna și anul nașterii?b. 7 august 1939, comuna Mereni, județul Lăpușna. Am fost al doilea fiu în familia

țăranilor răzeși Gheorghe și Agafia Nicula.a. Studiile?b. 10 ani în Școala medie din satul natal Mereni, apoi încă 5 ani la Conservatorul de Stat „Gavriil Musicescu” din Chișinău, specialitatea artist de dramă.a. Activitatea profesională?b. Actor la Teatrul Muzical-Dramatic de Stat „A.S.Pușkin” din Chișinău; asistent de regizor, ulterior regizor de categoria I în Redacția emisiunilor literare la Comitetul de Stat pentru Televiziune și Radiodifuziune al RSS Moldovenești; profesor la Conservator și la Universitatea de Stat din Moldova, iar mai tîrziu și la Școala specială nr.28 din Chișinău; director al Casei Republicane a Actorului din cadrul Societății Teatrale din Moldova; crainic de categoria I la Comitetul de Stat pentru Televiziune și Radiodifuziune; șef al Sectorului Teatru în cadrul Redacției literar –artistice a Radiodifuziunii Naționale, studioul „Orpheus”; redactor-șef, apoi director-adjunct al Departamentului Programe Culturale Radio al Companiei de Stat „Teleradio-Moldova”.a. Debutul?b. În calitate de actor la 26 octombrie 1957, de poet în septembrie 1963, în numărul 17, al revistei de satiră și umor „Chipăruș” cu catrenul „Glumă”, iar ca prozator în același an, în ziarul „Tinerimea Moldovei” cu schițe umoristice.a. Creația literară, activitatea ulterioară?b. Soare-n floare cu compartimentul de 22 de poezii Pici-pitici; Vine-un tren cu voinicei; circa 300 de emisiuni montate la televiziune, printre care: „Bis! – program teatral”, „În lumina rampei”, „Actori în avanscenă”, „Glumoteca-radio”, „Viața teatrului și teatralitatea vieții” și o serie de portrete ale scriitorilor și actorilor, spectacole televizate, recenzii, schițe, foiletoane, cronici teatrale, nuvele, articole și piese de tot neamul.a. Performanțe?b. Laureat al Concursului Republican pentru cea mai bună scriere literară destinată copiilor în anul 1979; căsătoria cu Veronica Turuta în 1967; nașterea fiului Marcel la 20 iunie 1968 și a fiului Andrei la 25 mai 1974.

(Versuri "Mircea Rusu - Iarba verde de acasa")

Iarba verde de acasa Sa ma ratacesc prin lume nu ma lasa. BIS

Numai Dumnezeu ma stieCat am colindat, Raule cu apa lina! Las' sa treaca de la mine

Cate-am indurat. Azi mi-e sufletul ca o zi senina, Sufletul mi-e zi senina. Iarba verde de acasa Sa ma ratacesc prin lume nu ma lasa. BIS

Nu ma latra nici un caine, 2

Pietrele ma stiu Si prin lumea cea trufasa. Stiu acum ca niciodataNu e prea tarziuSa te strig padure si sa-mi faci camasa, Fa-mi din umbra ta camasa! 

Iarba verde de acasa Sa ma ratacesc prin lume nu ma lasa. BIS

Heeeeeeeeiii!!! Iarba verde de acasa 

Sa ma ratacesc prin lume nu ma lasa. Stau acum sa se uneascaCerul de pamant, Cu lumina sunt de-o seama. Nu mai ratacesc prin lume Ca o frunza-n vant. De oriunde-as fi glasul lor ma cheama, Radacinele ma cheama. 

Iarba verde de acasa Sa ma ratacesc prïn lume nu ma lasa. x 4

Prezentator 1: Emil Nicula a revenit acasă! Prezentator 2: A revenit pentru totdeauna și îl avem prezent mereu printre noi prin ecoul viu pe care l-a lăsat în inima cititorilor.Prezentator 1: Artistul e copilul lumii,

Își joacă rolul zi de zi.El face pace cu nebunii,Iar cu ceilalți scamatorii.

Prezentator 2: Artistul rîde, dar și plînge,Aduce soare-n casa taȘi chiar dacă pantofu-l strîngePe scenă el va triumfa.

Prezentator 1: Artistul luptă cu destinul,Cuvîntul este arma lui,El te îmbată ca și vinulCă doar e-n Casa Domnului.

Prezentator 2: Artiștii țin în suflet viațaȘi o-împart darnic tuturor,Puțini din voi le cunosc fața,Cînd pleacă ei nicicînd nu mor.

Prezentator 1: Rămîn cu voi, artiștii lumii,Nu se despart de scena lor,La masa mare a minunii,Artiștii tremură-n decor.

Prezentator 2: Așa e lumea, o comedie,Iar el, artistul, care-a jucat,N-avea dorință alta mai vieDecît să fie apreciat/aplaudat,Atunci cînd a meritat.

Prezentator 1: Inconfundabilul Artist - Emil Nicula are o pledoarie pentru Omenie, Demnitate, Statornicie, Bunătate, Verticalitate, Frăție, Patriotism, Frumos.Prezentator 2: Artistul omagiat cultivă cu aceeași dezinvoltură toate tipurile de vers – clasic, alb, liber. Orice formă ar avea, versul său e sincer, luminos, muzical, durut, răscolitor, încărcat de profunzimi etice și sentimentale.

3

(În scenă vin elevii, recitînd poezii din creația omagiatului, cu litere în mîini, prima literă a fiecărei poezii corespunde numelui autorului - EMIL NICULA)

Din volumul Scrieri Alese : Poezii: Cascade – pg.46; Mi-e drag – pg.11; Pojar – pg.62; Științomania – pg.103; Păpușa – pg.85; Regret – pg.34; Clocot – pg.49; Autoportret – pg.98; Somn – pg.32; Artistul – pg.39.

(posibil „O, biet actor” de Vasile Șeicaru – cîntă toți sau „Actorul” de Anatol Rudei în prezentare video a pozelor scriitorului sau însoțite de

vocea scriitorului)

(între timp, cei care au recitat merg în rînd pe lîngă pomi și ridică lumînările de jos, purtîndu-le în mîini și revenind cu numele omagiatului în spatele celor care cîntă sau a prezentării, după aceasta lipesc literele de fiecare pom în ordine și lasă lumînările la tulpina lor)

Prezentator 1: Poet al Omeniei, al Neamului, al Dreptății, al Veșnicei CopilăriiPrezentator 2: Printre scriitorii de azi și dintotdeauna ai Basarabiei, Emil Nicula rămîne a fi personalitate reperială, purtătorul de cuvînt al tăcerii, artistul ce visează o poezie ce urmează să se zămislească... Prezentator 1: Atent la toate detaliile vieții, sensibil atît la durerea, cît și la bucuria neamului din care face parte, Emil Nicula a scris...Prezentator 2: A scris despre sine și despre ceilalți, pentru sine și pentru toți cei care înțeleg cît valorează Arta cuvîntului - arta cuvîntului scris, dar și a celui rostit.

Proză: Visuri – pg.159-160; Crescendo - pg.312; Se caută un artist – pg.246sau din creația cenaclului

(melodie "Tatiana Stepa  - Va las cantecele mele (cantec pentru prieteni)")

Va las toate ce-au fost bune, Dar si cele ce n-au fost, Va las tot ce nu pot spune, Nu mai are nici un rost. 

Va las dragostea pierdutaSi tot chinul de apoi, Gura mea nu mai saruta, Va las dorul meu de voi. 

Dar va las si bucuriaSi tot cerul meu de stele, Va las singura avere, Va las scrierile mele. 

Va las drumul catre lunaSi copacii mei stingheri, Va las lupta mea nebunaPentru viata, pana ieri. 

Va las lacrima cu careAm dormit la capatai, Va las noptile amareSi lumina mea dintai. 

Dar va las si bucuriaSi tot cerul meu de stele, Va las singura avere, Va las scrierile mele. 

Va las gandul de pe urmaSa va apere mereu, Va las iarba, cerul, satulVa las tot ce am fost eu. 

Va las sufletul in palmeAzvarliti-l printre fragiSi iertați-mi voi povaraToți cei care mi-ați fost dragi.

4

Dar va las si bucuriaSi tot cerul meu de stele, 

Va las singura avere, Va las scrierile mele. 

Prezentator 1: "Poezia este o oglindă care face frumos ceea ce este deformat.", spune P.B. Shelley, iar Emil Nicula a evidențiat frumosul în ceea ce a scris și a biciuit păcatele umane în epigrame și schițe umoristice.Prezentator 2: Dar Măria Sa a plecat la o vîrstă de începător pentru un mare artist. A fost un creator cu har, pe care l-a împărtășit celor din jur prin poezie, proză, prin spectacole, prin felul său de a fi, pînă la urmă.Prezentator 1: Emil Nicula ne-a convins că adevăraţii artişti nu sunt cei care scriu cărţi, ci cei care scriu suflete, pentru că Talentul nu are zile de odihnă, el își cere permanent dreptul la existență.Prezentator 2: Domnia Sa a creat suflete, a dăruit „fărâme de suflet”, a dăruit lumină prin vocea sa și prin versuri - în viaţa cititorului și în sufletul radioascultătorilor, căci viața în sine e o poezie, căreia Emil Nicula i-a trăit frumos fiecare vers. Prezentator 1: Viața e o poezie...

Cine vrea să se distrezeTrebuie cît de cît să știeCum s-o facă să rimeze.

Prezentator 2: Viața e o poezie...Și ar fi un mare prostCel ce crede c-o s-o știeDac-o-nvață „pe de rost”.

Prezentator 1: Viața e o poezie...Pentru unii nu-i chiar roză,Dar nici n-are cum să fieDacă ei trăiesc... în proză.

Prezentator 2: Viața e o poezie...Cît „Luceafărul” o vrem,Însă poate să și fieScurtă, fix cît un catren.

Prezentator 1: Viața e o poezie...Hai s-o „recităm” încet, Căci în orice ființă vieSe ascunde un poet.

Prezentator 2: Viața e o poezie...Mult prea scurtă. Și din mersSă trăim cu bucurieZilnic, fiecare vers...

Prezentator 1: În continuare, vom acorda cuvîntPrezentator 2:

5