ANUL II, No- 34 í Septmbrie Î928 Apare Sâmbătă

SCEN A IDILICA P E PER O N U L UNEI STAŢII

D r t c t + í i l t i I a i

2 REALITATEA ILUSTRATĂ Mo. 34. — 8 Septembrie 1S28

Buletinul saptamâneiUn semn al vremiiA DOPTAREA caracterelor latine în cu-

_ \prinsul fostului imperiu al padişa- hilor face parte din programul de moder­nizare — uneori excesivă, „turcească“ cum s ar spune, — a republicei guvernată as­tăzi de d. Kemal Paşa. Din acest punct de vedere Gaziul poate fi, credem, aşezat a- lături de Petru cel Mare, (arul duşman al bărbilor inculte şi al prejudecăţilor cari stăteau ca tot utdtea buturugi în calea des- voltării Rusiei de pe vremuri Şi Kemal a jurat moarte bărbilor, fesurilor, haremu­rilor, atâtor şi atâtor traâitii învechite, la a căror desfiinţare a procedat cu decrete şi cu spânzurători.

In legătură cu reforma scrisului turc poate fi amintită şi interesanta anchetă deschisă nu de mult de o publicaţie cehă. Se spuneai in glumă, că francezii fac un lux ortografic ce jigneşte urechea. Intre modul cum un cuvânt e scris şi cum e pronunţat, depărtarea e mare. E însă ca dela cer la pământ distanţa dintre ortografia slavă, — cehă îndeosebi, — şi principiul fonetic.

V'ar putea da prin minte dacă nu aţi fi preveniţi, că Plzen (n cu tremă) e, de exem­plu, Pilsen, oraşul cu berea cunoscută, şi că autorul dramei „R U. R .“ , Karel Kapek, răspunde la denumirea de Karel Ciapek ?

Sunt aşa de multe consoane, atâtea sem­ne care acopăr diverse litere, schimbăndu-le cu totul înţelesul, încât limba face o prim ej­dioasă gimnastică în gură, pentru a le rosti, iar felul cum ele sunt rostite e in flagrant conflict cu sensul lor.

Publicaţia cehă s'a adresat mai multor personalităţi ule culturii franceze cu urmă­torul chestionar: Ce metodă se cuvine să adoptăm faţă de numirile cehe? Trebuesc scrise în aşa fel ca pronunţarea cehă să fie păstrată cu riscul de a izbi ochiul celor deprinşi să le vadă sub forma originală ? Sau, — cu riscul de-a vedea dispărând semnele diacritice pe care tipografii streini nu le au, şi de a obţine de la cititor o ros­tire fantezistă, — să se consacre acestor nume ortografia originală ?

A răspuns, între alţii, d. Louis Eisen- ■munn, profesor la Universitatea din Paris, formulând o propunere curioasă: ca pen­tru publicul mare să se recurgă la metoda transcrierei numelor, aşa cum urechea le pr.nde, iar pentru intelectualii presupuşi in itaţi in tuinele alfabetelor slave, să se păstreze ortografia de până acum cu luxul ei de consoane aglomerate, cu semne cir. conflexe, cu lin ii şi cu puncte. Aceasta până în ziua cânâ, — opiniază profesorul francez, —• toată lumea va ajunge sâ cu­noască rostul diferitelor semne cari încarcă, inutil şi bizar, ca nişte ornamente demo­date, scrierea cehă.

De inutilitatea acestor caracteristice s'au convins, cei dintâi, locuitorii din republica d-lui Masaryk. Ancheta ziarului ceh e o indicaţie în această privinţă.

Spiritul european, tinde spre cât mai multă simplificare a formelor exterioare, din dorinţa de a nu contrasta şi de-a nu se izola fără sens. Bolşevicii au suprimat din alfabetul rus câteva semne, care nu existau nici în scrierea şi pronunţarea altor popoare. Kemal a suprimat caracterele is­lamice, — înflorituri meticulos executate par'că la traforaj, — înlocuindu-le cu scrie­rea latină.

Este acesta un semn al vremii, dovedi­tor că oamenii, tinzând spre cât mai multă simplificare şi uniformizare, mărturisesc năzuinţa de-a se înţelege mai uşor între ei, de-a se cunoaşte şi de a se iubi, prin ur­mare. mai mult. In orice caz, de-a se duş­măni mai puţin.

ION PA3

C HESTIUNEA optantilor va fi adusă ia- răş în discuţia Ligei Naţiunilor, zilele

acestea. Evident, dreptatea de cauză a lio- mâniei nu poate fi tăgăduită de nimeni şi, printre cei cari s’au împotrivit redeschider.i discuţiei în jurul uneic hestiuni agitată de Ungaria, din motive cari urmăresc revizu­irea tratatelor şi perturbarea ordinei euro­pene, a fost Paul Boncour, reprezentantul Franţei. Emeritul democrat s’a plasat pu chiar terenul intereselor Ligii şi a amintit că însuşi Consiliul a lăsat acum câtva timp în seama părţilor posibilitatea găisrei unui a- cord. Tratativele au continuat între timp. aşa că nu există nicio raţiune care să jus­tifice readucerea în discuţie a problemei op- tanţilor.

Se vădeşte, în orice caz, cu agitarea de către Ungaria a acestei chestiuni, intenţia de a perpetua o stare de lucruri dăunătoare intereselor europene. Dăunătoare deasemeni intereselor Ungariei care, trădând planuri reacţionare şi revanşarde, se plasează în faţa obiectivului suspiciunii tuturor state­lor dornice de linişte, de pace.

T

OT peste câteva zile vor fi reluate la Berlin discuţiile în jurul rezolvării li­

tigiilor rezultate de pe urma războiului. Tra­tativele au decurs până acum cu oarecare anevoinţă din cauza natúréi chestiunilor ce urmează să fie lichidate, dar într’o atmosferă de bună voinţă şi într'un spirit de concilia- ţiune care îndreptăţeşte speranţe că tratati­vele vor fi duse la bun sfârşit.

♦ * *

II NTBE timp au început în Rusia festi-1 vitătile comemorârii centenarului lui

Tolstoi. Lumea întreagă se asociază dealt- nimiei i gândului omagial care se îndreaptă spre opera ce domină ultimul veac.

Patriarhul de la Jasnaia-Poliana a încetat de mult de-a mai fi un extraordinar scriitor şi gânditor al Busiei. El este al omenirii în­tregi.

Învăţămintele care se desprind din opera lui, au roait. Au îosi învăţăminte aspre cari au răscolit şi au lovit vechi prejudecăţi, dar cuvintele tolstoiene au încolţii în tot inai multe suflete, — iar astăzi, când se împli­nesc o sută de ani dela naşterea lui, lu. mea întreagă e pătrunsă de adevărurile ce- lui care a spus cândva:

„Iartă-mă dacă te-oi, fi jignit. Adevărul nu poate fi spus pe jumătate. El trebue spus în întregime, sau deloc’’.

li A PABIS, s’a semnat la 27 August, pac- 1L*> tul Kellogg, pentru proscrierea răs- boiului. Solemnitatea, a avut loc în somptu­oasa sală a ceasornicelor, dela Quai d’Or- say (Palatul Ministerului de Externe fran- cez).

Oraşul Hâvre, a donat un stylot de aur, cu care s’au depus semnăturile, pe pact.

Primul, a semnat în ordinea alfabetică franceză, I). Stressemann (Allemagne) ur­mând apoi, semnăturile reprezentanţilor tuturor ţărilor care au aderat până la data aceea la pact.

Infine, omenirea are un nou element de siguranţă, contra războiului şi suntem con­vinşi, că având în vedere marea importanţă a puterilor care l’au semnat,—toate celelalte state mondiale, se vor grăbi să adere la el, asigurându-se astfel, pacea universală.

********************************t*t*t»**

AV~— - î i Î

E. S. Mareşalul Pilsudsky, fotografiat în gara Periş, împreună cu E. S. subsecretarul de Stat Tă-

tărăscu, E. S. contele Szembek, ministrul Poloniei la Bucureşti şi suita.

REALITATEA ILUSTR ATA No. 31. — 8 Septembrie 1923

S B U R A T O R I I

Mulflmw» Insnflefitá p r im e ş te cu entuziasm pe av ia to r ii v icto rioş i

Se citeşte înaltul Ordin de zi al Re- qenţei.

Aviaiorii po lonezi KUBELA ş i ID- ZOWSKY cari au Încercat tr a v e r ­sarea Oceanului d in E u ro p a în America şl s’au p r ă b u ş it cu a p a ­ratul în apá. Au fost sa lv a fi de un vapor transatlantic.

V i" c o i. p, .. ■■■ML

Pera ,lr°n,u* « aa,ul

Prima manifestaţie de admiraţie: un j buchet enorm de flori.

Eroii aerului, In grup cu comandanţii. !

Fcmeea-ToreadorDe vorbă cu senorita Elsenada, prima îemee-toreador...

REALITATEA ILUSTRATĂ No. .«. — 8 Septembrie 192Ő

exp loratoru l găsi, în sfârşit, — în apropiere de oraşul K yok ta — un chaulmoogra în­cărcat cu fructe coapte...

Graţie sem inţelor culese, americanii au pu­iuţ face plantaţii întinse în insulele Haway. Peste puţin timp, deci. medicina va dis­pune de o cantitate suficientă de ulei, spre a începe vindecarea rap idă şi sigură a nu­m eroşilor condam naţi la această agonie lentă şi oribilă...

Mai pot oare spera şi cei dela Lărgeanca în tr'asem en ea m inune ?... J. V.

Minunile naturii

Arborele care vindecă lepra...

Arbarelo Tarak togen os ku rzii cu bogata sa vegetaţie

laţi dela Lărgeanca, în legătură cu care am publicat şi noi numeroase clişee.

îngrozitoarea boală, al cărei tratament până în prezent — cu toate cercetările m arilo r savanţi — răm âne în dom eniul ne­cunoscutului, se poate totuşi vindeca. Nu e n ic i o născocire şi — pentru un ii — nici noutate...

C ine a avu t p r ile ju l să c itiască d in le ­gendele Indiei, a a fla t cu siguranţă, că un rege al B irm aniei, născut cu un secol înain­tea epocei noastre, fiind atins de lepră, a fu g it d in fa ţa lum ii, ascunzânrlu-se în de­sişul pădurilor depărtate, unde nu se hrănea decât cu fructele unui arbore ales la întâm ­plare. Or, p r in in flu en ta acestor fructe, în scurt timp, lepra a dispărut com plet şi no­rocosul conducător al poporu lu i s’a putut reînto.arce teafăr, la tronul său.

Legenda, deşi cam fan tez istă în aparenţă, a avut totuş sâm burele său de adevăr cu urm ări practice şi b inecuvântate pentru po­poru l hindus. Şi iată cum :

Sunt zece ani de când un vestit exp lorator al Indoch inei a fost m artoru l ocu lar al unui caz sim ilar. In m ai puţin de tre i zile un tovarăş al său, atins de necruţătoarea p lagă care se răspândeşte cu foarte m are uşurinţă în ţinuturile acelea, a fost vindecat de către un „m ed ic ” din popor, care n ’a făcut decât s’ă-i dea câteva ierburi îm b i­bate cu un ulei extras din arborele, aşa numit, chau lm oogra .

Puşi în curen t cu im portan ta descoperire a exp loratoru lu i, savan ţii au constatat v e ­racitatea faptului prin in fluenţa acestui a r­bore m iraculos, botezat ştiinţiliceşte T a ra k ­togenos kurzii.

D ar procedeul pe cât de simplu şi de surâzător pentru n e feric iţii internaşi ai le­p rozeriilo r din insula M olakai (c e l m ai m are institut din lume în acest gen ) fu tot atât de decepţionant. căci a rborii dătători de ulei se epuizară în curând, lăsând numai câtorva sute dintre ei posib ilitatea să pă- răsiască iadul în care fuseseră înm orm ân­taţi de vii...

Faţă de această n ep revăzu tă constatare guvernul am erican a luat decizia să creeze m ai în tâi p lantaţii vaste cu asemenea ar­bori.

Ş i m inisterul agricu lturii din Statele Unite, a însărcinat, nu demult, pe cunoscutul ,,ex­plora tor agrico l” J. F . R o ck să procure cantitatea necesară de sămânţă, m isiune care-l făcu pe cur^giosul Rock să trăiască,

OI T I T 0 R I I z ia ru lu i,,D im ineaţa” au putut urm ări luna trecută o interesantă an­

chetă. în treprinsă în lumea nen orociţilo r izo-

în desişurile pădurilor virgine din B innania şi S iam , un adevăra t rom an dem n de pana lui Jules Verne.

Fructu l căutat lipsia pretutindeni. Sau era prea crud, sau sec, astfel că abia după opt luni de peripeţii şi căutări zadarnice,

Eroina, înconjurată de câţiva „confraţi”, parcurgând străzile spre arenă,Im presionantul barbarism ai luptelor cu

tauri — spectacolul fa vo r it al span io lilor ' — dăduse naştere, în ultimul timp, unei cam ­

p a n ii furtunoase din partea „Societăţii pen­tru protecţia an im ale lor” şi se părea, la un m om ent dat, că orizontu l v iitoa re lo r lup­te dela Sevilla începe să se întunece.

Vestea, în loc să fie îm bucurătoare, p ro ­dusese consternaţie şi, în urmă, revo ltă în massa poporu lu i spaniol. S’au alcătuit nu­m eroase delegaţii din partea d iverselor o- raşe, care — întocm ai ca şi când ar vrea să-şi revendice un m erit social — au mers la guvern, protestând vehem ent contra li­nei măsuri ce tinde să distrugă cea mai caracteristică tradiţie a sărbătorilor popu­lare...

Şi astfel, luptele cu tauri îşi menţin cu demnitate nota lo r de sălbăticie, care da­tează de atâtea secole, pe pământul ce lor cu sânge aprig...

Cu toate acestea niciodată, până acum, arenele Seville i n ’au cunoscut o femee-to- reador. A fost d^t ca tocm ai secolul nostru să rezerve asemenea surpriză...

Eroina, o tânără şi curagioasă fiică a

de asta, ca să te lansezi trebue să suporţi p ropunerile tuturor im bec ililo r cu influen­ţă. Sunt lucruri pe care m i le-a povestito bună prietenă, care e acum artistă cu re­nume, dar care e com plet desgustată de viaţă, tocm ai din cauza aceasta. Am âles, deci,'dom en iu l sportului şi, după cum vedeji. nu unul lipsit de originalitate... £tiu că dujiă m ine vo r ven i m ulte, dar, ce-m i pasă /... am fost p rim a şi asta îm i satisface pe de­plin orgo liu l” ...

— „A ve ţi em oţie în momentul când vă faceţi apariţia în arenă?...

— „Am , însă numai din cauza publicului, însufleţit până la delir. Taurul nu-mi inspiră n ici o frică. Sim t o voluptate nebună când îl dobor şi, cu cât lupta durează mai mult, cu cât viaţa îm i este mai expusă, cu atât m ă simt m ai satisfăcută. D ealtfel în mo­mentul luptei uit cu totul că sunt în arenă. Im aginaţia mă transportă într'un ţinut săl­batic, porn ită la vânătoare şi taurul e pen­tru m ine vânatu l, care nu trebue să:nii scape".

—- „Câştigaţi m ult?”— „A tâ t ca să-mi pot plăti orice dorinţă.

Barcelonei, se numeşte „senorita ” E lsenada i Pentru m ine însă nu gajul este adevărataşi-şi exercită „p ro fes ia ” cu acelaş calm şi ! — ’— 11— f J ----- — :— !1— :sigu ran ţă care-au făcu t ce leb rita tea legen ­darului Bom bita.

întrebată de un ziarist am erican ce anume .a determ inat-o să se facă toreador, ea a răspuns:

— „ In prim ul rând, dorinţa de g lorie şi renume. M ’am născut cu princip iu l orig ina­lită ţ ii şi deaceea am ev ita t să mă’ dedic teatrului, dansului sau artei mute, cu toate că încă dela vârsta de şapte ani, arătam preţioase calităţi de dicţie şi interpretare.Celebritatea în artă însă, a ajuns ceva j?rea banal şi — de multe o r i — efem er. A fară

i mulţumire. P re fe r cadourile şi scrisorile pri­m ite din partea ce lor mai însemnate per­sonalităţi din lume. Cu unele mă mândresc, iar altele mă amuză...”

— „C ari sunt acelea?”— ..Eşti cam indiscret, totuş să-ţi spun:

propu nerile de căsătorie, făcute sub cele mai isp ititoare form e. Sunt indivizi bogaţi, cei m ai m ulţi —- bine înţeles — americani, cari nu ni’au văzut decât în cinematograf sau prin reviste şi cari se grăbesc să-mi p rom ită paradisul terestru. Nu ştiu, săr­manii, că eu iubesc jşi sunt legată de fiinţa căreia îi închin ţoate succesele inele,»”

REALITATEA ILUSTRATĂ No. 34. — 8 Septembrie 1928 5

REGELE ANGLIE I, v izitează in fie­care an. vara. Scoţia. Fotografia it re­

prezintă. trecând in revistă garda de

onoare a batalionului 2 ..C A M ERO N ’

ir statia Oallater Proprietara bata­

lionului este regina Angiig . A lături de

suveran, maiorul John Grant com an­dantul batalionului

D IC T A T O R II IN VACANTA.

Sus. D Aristide Briand. ministrul de externe al Franţei, pescueşte cu un­

dita. Sus, la stânga: D ictatorul Rusiei

sovietice. S taliu impreună cu fam ilia,

la tară. La stânga, ios Dictatorul Ita­

liei. ducele Mussolini, stând de vorbă cu grăd inaru l moşiei sale din Campa-

nilla

Domnul Nicolae Titulescu. m i­

nistrul nostru la l ondra, işl pe­

trece concediul de vară la Lido.

lângă Veneţia, impreună cu

Doamna 11 vedem mai .sus, in

pyiamale. pe plaje

OAMENI BXDTF « IDEI

■ S S î S ? ?lur» umane. ‘-«n irasteaza cu micile sta-

li\ CH INA , s a înfiinţat corpul femei-

lor „GATA LA M O A R T E ”, compus iu

■ majoritate din studente şi femei mo-

i derne. Fotografia noastră, arata două

ofiterese ale acestui corp, comunicân-

du-si ordine

S P A R T IA D E LE S O V IE T IC E . - La Moscova. în stadionul roşu, a avut loc

o mare Spartiadă, — contra-demor- ' stratie la O lym piadă. — la care au

participat peste 6.000 de sportivi de

Í ambele sexe. Jocurile s*au desfăşurat

in fata unui public de circa 30.000 de spectatori. Vedem mai jos, câţiva re­

prezentant! ai Turkestanului, oartici- panti la jocuri.

6 REALITATEA ILUSTRATĂ No. 34. — 8 Septembrie 1928

Săptămâna sportivăi U C U R E Ş T II sportiv i şi-au r id ica t la rg

cortina. A u o fe r it specta torilor a v iz i de reprezentaţiurai extraord inare, două m at- churi in ternaţiona le , cu concursu l fa im o a ­sei ech ipe T itch a d in Varna. Pa rod iân d în ­să m onu m enta la operă shakespeariană cu um bra lu i H am let, oaspeţii bu lgari nu au transportat peste D unăre decât o u m ilă um bră a redu tab ile i sale fo rm a ţii, um bră care nu m er ită n ic i m ăcar c instea unei v ă ­m u iri d in partea c ira c ilo r v in t iliş t i de fro n ­tieră. Sperăm că au tor ită ţile vam a le bu lga ­re v o r f i to t atât de în gădu itoare — sacru l p rin c ip iu a l rec ip roc ită ţe i d in drep tu l in ter­na ţion a l — şi v o r considera neim pozab ile cele opt (c it iţ i o-p-t) puncte încasate cu stoic ism de n e fe r ic ita ech ipă v iz ita toare .

D em n de re le va t succesul ech ipei bucu- reştene U n irea T rico lor.

P E cocheta arenă bucureşteană d in Bu­leva rd u l E lisabeta Juventus, în fru n ­

tând pe O lym p ia în p a rtid ă am ica lă reco l­

tează o fru m oasă v ic to r ie cu 3— 1.L a T im işo a ra Ch inezu l ad judecă p rim u l

loc în „tu rn eu l ce lo r pa tru ” d ispunând în f in a lă de Banatu l cu 4— 1.

La C lu j „J iu l” din Petroşan i con tinuă se­r ia nen u m ăratelo r sale succese înv in gân d pe „M u n c ito r i” cu 7— 2 (1— 2).

„S tă ru in ţa " în frânge , în m od neaşteptat pe C. A. O., la O radea cu 5— 0.

L a A rad cam pionatu l a in tra t în acţiune: A . M. T . E. term in ă la ega lita te cu C. A . A . (0- 0).

In Austria , „R a p id ” în v in ge pe „H u n ga- r ia ” (Budapesta ) cu 1— 0.

R O E C T A T A în tâ ln ire de atletism Bu cureşti-B raşov se am ână. L ip sa de fo n ­

duri... (u rm ează „veşn ica pom en ire” a unor dolean ţe bune de expus ca an tich ită ţi).

D IN aceleaşi m o tive se am ână şi cam

teniei.p ionate le reg ion a le de înot a le Mun-

I N lum ea pu g lis tică se anunţă rein trarea lu i C. NoUr, în v in gă to ru l lu i D. Teică.

Echipele bulgară şi română care au jucat în matchul de Duminică 2 Septembrie.

Ecouri sportiveA V IO N U L n e fe ric itu lu i p ilo t F ron va l, —

ex-rege le loop in g-u riio r, — decedat în u rm a unui stup id acident — a fost vâ n ­dut la lic ita ţie pentru sum a de 91.5000 fr. (c irca 600.000 le i). Sum a este destinată a a- s igu ra ex isten ţa cop iilo r lu i F ron va l.

F O O T -B A L L -U L a fost rad ia t d in p ro ­g ram u l v iito a re lo r jo cu r i o lym p ice

în tru cât p rezen ţa lu i la p ro fes ion ism p e r i­c litează am atorism u l.

A N D R E Routis,. în con tinuă p eregrin are după un m atch pentru cam pionatu l

m on d ia l şi-a a tin s ţin ta. F ran cezu l v a f i o- pus la N ew -Y o rk lu i T o n y Canzoneri pen­tru titlu l de cam pion a l lu m ei de categoria pană.

k\// IM B L E D O N (A n g lia ) unde se d es fă ­şoară concu rsurile in ternaţion a le

anuale de tenn is nu m ără nu m ai 21 de tere­nuri. Cel p rin cipa l, este îm pre jm u it cu t r i­bune cu 15.000 locu ri. No. 1 are su fic ien te lo ­curi pentru 6000 de spectatori. A l do ilea cu­

prinde nu m ai 3000 de locuri.

L A B ucureşti se anunţă desch iderea o f i­c ia lă a sezonu lu i de foo t-ba ll pentru

7 Octom brie.B oxu l îş i re ia ac tiv ita tea m âine, D um ine­

că 2 Septem brie.

E P R E Z E N T A N Ţ II n oştrii la O lym p iadă se spovedesc. Se pare că nu to ţi sunt

de părere, că ru fe le m urdare trebuesc spă­la te în fa m ilie . N u ne îndo im că v in o va ţii v o r su feri sancţiunile.

Bărbatul, în cutia de pălării

E1LE LE trecute s’a petrecut pe peronul unei g ă r i d in P a r is o scenă foarte

nostim ă.D in tr ’un tren, care tocm ai se oprise în

gară , s’a coborât o doam nă elegantă. Ha­m alu l îi scoase b a g a je le : o va liză şi o cu­tie m are de pă lării.

A şezându-le pe peron, spre u lu irea celor de faţă, capacul cutiei se deschise singur, şi apăru d in cu tie ,'u n bărbat.

E ra soţul doam nei, un a rtis t de varieteu, care joa că num ăru l „om u lu i fă ră oase“.

Venea d in tr ’un turneu, pe care îl făcuse în m ai m ulte ţări, şi d ec la ră ce lor de faţă, că acest m od de că lătorie, e cât se poate de comod.

E viden t pentru el, care „nu are oase” !

Diligenta reînviată!SI anum e In A n glia . O m are societate

de transport, a inau gu ra t zilele tre­cute o lin ie de autobuzuri m ari, în cari noaptea sunt insta late paturi pliante. Ele fac dru m u l L on d ra— L iverpoo l, deocamda­tă nu m ai noaptea. P r im ii pasageri au de­clarat, că au d orm it adm irab il.

Om nibusul are 12 locu ri de dorm it, aşe­zate unele deasupra altora , după modelul celor d in vagoan ele cu paturi

D iligen ţe lo r li-s ’au dat num ele generic de „A lba tros ".

Mireasa sfâşiată de tigruI T L U L pare acela a l unui film de a-

ven tu ri extraord inare. N u e însă de­cât acela, a l unei în tâm p lă ri foarte ade­vărate, care s ’a petrecut în India, zilele trecute.

In fa ţa unui tem plu budhist, se proceda la cununia re lig ioa să a doi tin eri

V rem ea era foarte frum oasă, iar cere­m on ia lu l cununiei extrem de lung.

M ireasa îm brăca tă toată în ghirlande lungi de flo r i, după trad iţia hindusă, se a fla în gen u n ch ia tă în fa ţa preotului, când un ţipă t de g roază eşi d in p ieptu l asisten­ţilor.

Un tig ru uriaş, fio ros se asvârli asupra n e feric ite i fete, făcându-şi apoi drum prin­tre m u lţim ea îngrozită .

To tu ş i un nuntaş avu un moment de sânge rece şi scoţând un revo lver, trase In fia ră , cu r iz icu l de a om orî şi pe mireasă.

D in fe r ic ire fu om orâ t num ai tigrul. G rav răn ită , dar nu m orta l, fa ta a fost

apoi transporta tă la spital,

T

O meserie ciudată

T IM P U R IL E noastre de după răsboi au dus la alegerea, crearea şi inven tarea

a fe l şi ch ipuri de m eserii.Cea m a i ciudată, d in m ultele c iudate me- 5

serii de azi, e poate aceea de ... căutător. Nu de aur, ci de obiecte p ierdute. U n ase­m enea ... m eseriaş, în trebat de un ziarist, cam ce găseşte m a i m u lt şi dacă îi ren tea­ză profesiunea, a d e c la ra t :

— „G en ţi de dom ni, de doam ne, şaluri de gât, b lănuri, um brele de p loa ie şi de soare. M ai puţin, porte-feu n lu ri, de unue am dedus, că lum ea are azi m u lt m a i m ul­tă g r i jă de ban i decât de toate ce le la lte obiecte, ch iar dacă şi pe acestea, trebu ie să le cum pere apoi tot cu bani

Găsesc apoi câin i, — un artico l, care îm i aduce foa rte m u lţi b a n i ! — şi pe cari îi duc în apo i stăpân ilor lor.

Dacă m eseria m ea rentează ? H m ! Nu m or de fo a m e ! B ogă ţii nu vo i lă sa însă după m ine, asta e sigur. H e i ! dacă aş pu­tea de p ildă, găs i u rm ătoare le obiecte de m are lux, p ierdu te a tâ t de des, în zile le noastre, c a : cinstea, bunul renum e, carac­terele, convingerile... etc.... atunci cred şieu că, cu ban ii căpătaţi d e la p rop rie ta r ii lor, aş deven i şi eu un Cresus. Dar... de astea nu se găsesc,! De îndată ce se pierd... se e va p o ră

Achmed Bey Zogu trece in revistă compania de onoare, la eşirea din parla­ment, unde a depus jurământul pe Constituţie in ziua de 1 Sept. a. c., iiind procla­mat rege al Albaniei

REALITATEA ILUSTRATĂ No. 3Í. — 8 Septembrie 1928

ai -.sporMoi • ceksîorac-.rgmânesc - 5 u n j u m c - - . \Dl. câpilaii-R K . - k p r ó l -W îr u - C D r» p icW - f e r a f i c • cfirt - (kadéta-tóo-ierie* ín M a J s a -

8 REALITATEA ILUSTRATA No. 34. — 8 Septembrie 1928

Voltaire tânărcunoaştem că nu e cu putinţă să cuprindem în tr'o padină, nu o analiză, dar n ic i o fu g i­tivă enum erare a activ ităţii ia ră pereche a om ulu i, în .ju ru l căru ia sen tim ente le de ad ­m iraţie, ca şi sen tim ente le de ură se m en ţin şi astăzi, tot aşa de v ii şi de întregi. Is­toria literară universală nu cunoaşte, de­a ltfe l un caz de scriito r aşa de complex, aşa de m ultilateral şi de m obil, cum e cazul cu Voltaire.

D e aceea, restrângând cât m ai m ult cercul cercetărilor noastre, am socotit că ar p re­zintă pentru c ititori interes unele date asu­pra prim ei dragoste a genialu lui scriitor.

* * *Mai înainte de a intra în subiect, relevăm

cu un sentiment de îndreptăţită mândrie, e cea m a i bună şi m a i com plectă b ib lio ­gra fie a op ere lo r lui Volta ire, este aceea fă ­cută de un rom ân, d. George Bengescu, care a consacrat acestei lu crări nu m a i puţin de opt ani. E o b ib liogra fie amănunţită în patru volum e m a ri şi o o.peră care form ează autoritate în materie.

Spunem cu p rile ju l acesta că ne rezervăm ca în tr ’unul din v iitoare le noastre articole să vorb im despre contribuţia R om ân ilor — bine înţeles, şi a R om ân ce lor — la îm bogă ­ţirea lite ra tu re i franceze. De o cam dată, ne m ărg in im a vesti că este o con tribuţie cât se poate de preţioasă.

* * tuP e la V olta ire ne-a rămas, între altele, ^i

o corespondentă pe cat de volum inoasă, pe atâta de interesantă. Sunt vreo douăsprezece m ii de scrisori, scrise cu o minunată c la r i­tate şi în tr ’un stil uşor şi p lin de graţie.

In aceste scrisori vedem m ai bine pe V o l­taire ca om în viaţa de toate zile le şi pă­trundem în intim itatea ,,eului” său.

Odaia de lucru a lui Voltaire 1drăzneală. Ea a fost prim a dragoste a ju ­nelui F ra n co is A roue t, acesta fiind , precum se şiie, numele adevărat al lui Volta ire, care la data când au loc cele ce scriem aci, nu-şi alesese încă pseudonimul cu care a trecut la posteritate.

Insă M -m e D unoyer vegh ia. Ea nu văzu cu ocm buni legătura fetei sale cu un tânăr, care nici nu era m ajor şi avea toate apa­ren ţele unui om uşuratic şi schim băcios

Se plânse, prin urmare, Am basadorului francez, care, griju liu de bunul prestigiu al Ambasadei, îi puse lui V olta ire in vedere să părăsească" H aga şi să se în toarcă la Paris.

• • •Volta ire nu se supuse numai decât, ci sub

d iferite pretexte amână mereu plecarea. Ră­mase câtăva vrem e la Iiaga , însă fără să aibă acum posibilitatea de a se întâlni, o r i când ar fi dorit, cu adorata sa Pimpette.

i palatul „Sans-Souci” dela Berline pentru dânsa foc şi pară, ştie să fie omul practic, om ul care se pricepe să înjghebeze bine o intrigă, prevăzând totul, luând meş­teşugite d ispoziţiuni pentru buna reugită a ce lor puse la cale de dânsul.

Aşa, de pildă, în tru n a din misivele sale de dragoste, îi scrie d-rei P im pette să-i Ui­mită la Am basadă, de unde lui nu i se dedea voe să iasă, scrisorile p r in tr ’un tismar din vecini. Cu ocazia aceasta îi dă următoa­rele instrucţiuni: ,,Prom ite-i o recompensă şi spune-i să ia cu dânsul o form ă de ghiatâ, ca şi cum v in e ca să-m i repare încălţă­m intea” .

V olta ire însă nu se putea mulţumi cu un simplu şi inofensiv schimb de serisori.

D oria, pentru câte z ile m ai avea de stat la Haga, să o vadă pe ştrengăriţa aceea de P im pette şi să se întâlnească cu dânsa. In timpul zilei, lucrul nu era cu putinţă.

In adevăr, în scrisorile sale, Voltaire ne

Prima dragoste a lui VoltaireS u b con ducerea d-lui N. B A TZA R IA

Aşa fiind, tinerii am orezaţi recurseră la calea scrisului, a schimbului de scrisori.

Scrisorile lui V olta ire către iubita sa au fost păstrate de însăşi M -m e Dunoyer.

N um ai că această doam nă a practicat a- supra lo r o cenzură destul de minuţioasă.

Anume, a şters fără cruţare toate pasagiile în cari e vorb a de dânsa. Beese, din ceeace a fost cruţat de foa rfec ile ei, că Voltaire nu prea avea pentru dânsa cuvinte de laudă.

Este, credem , interesant să urmărim puţin desfăşurarea acestui rom an sau, mai bine zis, a acestei aventuri de dragoste.

Citind scrisorile trim ise d-rei Pimpette, ve­dem pe sentimentalul Volta ire, pe Voltaire care, ca toţi tinerii de aceiaşi vârstă, face jurăm inte şi îşi ia angajamente de o dra­goste şi credinţă, care să dureze o veci- n ieie. E vec in ic ie care, precum e cunoscut, deseori nu durează decât puţine luni sau, în cazul cel mai bun. câţiva ani.

V olta ire însă eră sincer când vorbia de veşn 'cie, precum sunt sinceri toţi tinerii cari s’au găs't în situaţii asemănătoare.

Mai vedem însă în aceleaşi scrisori cum V olta ire , tot asigu rând pe d-ra Pim pette că

\ N U L acesta se îm plincs •, i recum se ştie. Ik 150 de ani dela m oartea iui Volta ire. Deci, un articol consacrat acestui scriitor,

care a dat numele său secolului în care a trăit, este ind icat şi de actualitate.

Insă, oricâ t am căuta să fim succinţi, re-

T o t de aci aflăm şi despre pruna sa a- venţură de dragoste.. Suntem în anul 1713, deci în tr ’o vrem e când V olta ire era în vârsta de 18 ani. Cu trei ani mai înainte, debutase cu un cântec relig ios „Odă asupra S fin te i G eneviéve", pentru că nu m ult după aceea să scrie versuri ştrengăreşti, să înceapă tra­gedia E d ip . în care găsim în germ eni sen­tim en te le sale ant'i-creştine şi, în genere, ari- ii-religioase şi să frecventeze saloane, care nu excelau prin o prea m are severitate a m oravurilor.

Ca să-l îndepărteze dela Paris, tatăl său îi obţine un loc de ataşat la Am basada fran ­ceză dela Haga. A c i face, în tre a lte le , cu­noştinţă cu o franceză, M -m e D un oyer şi despre care Fnguet ne spune că era ,,o p ro ­testantă refugiată, sau care îşi zicea re fu ­giată. fem eie de litere şi fem eie de intrigi, despărtită de bărbatu l ei, în h tr ’un cuvânt, o aventurieră foarte bine caracterizată” .

Doam na aceasta avea o fiică în vârstă de 17 ani, Olyrrvpe sau P im p e tte cum o numeş­te V o lta ire în scrisorile sale.

Pim pette aceasta era o dom nişoară foarte desgheţată şi c:'paLi!ă de acte de m are în

MATCHUL DE FOOT-BALL BUCUREŞTI-CONSTANŢA: M. S. Ateneul „Scena” din Constanta, fotografiaţi în grup cu Regele însoţit de A. S. R. Principesa Mamă Elena şi contraaml- membrii ateneului bulgar din Varna „Rodnis Voutzi”. ralul Gavnlescu, intrând pe terenul sportiv, W

REALITATEA ILUSTRATA No. 34. — 8 Septembrie 1928 9

arată că este ţinut în localu l Am basadei ca un fel de prizon ier şi pus sub severă su­praveghere. Dar nopţile nu sunt făcute, între altele, şi pentru în tâ ln iri de perech i a căror inimă bate în unison?

Şi Yoltaire' a ştiut să folosiască foarte bine întunecoasele nopţi de toamnă din ca­pitala Olandei. Aşa. în câteva rânduri a eşit din odaia în care era ţinut închis, să­rind pe fereastră.

A mai făcut ceva — şi încă ceva de seamă. A isbutit să aducă la dânsul pe d-ra Pimpette, fără să fie văzută sau des­coperită.

Cum şi în ce fe l? Ne-o spune în lr ’una din scrisorile sale. Prin om ul său de încre­dere. i-a trimis d-rei P im pette un costum bărbătesc, unul din costum ele sale. D-ra Pimpette l-a îm brăcat, a mai încins şi o sabie şi înfăşurându-se în tr ’o manta, s’a dus tocmai când se lăsase noaptea, d irect la Voltaire, dându-se drept unul din prieten ii lui.

încercarea a fost repetată, însă pe urmă

a trebuit să se renunţe la ea, fiindcă aceste v izite nocturne ale unuî prieten, care răsă­rise ca din pământ, deveniseră suspecte.

♦ # *Insfârş it, după câteva lun i de tă răgăn ir i

şi amânări, V olta ire n ’are încotro şi trebue să părăsiască Haga şi să ia drumul spre Paris, ceeace a avut loc în dim ineaţa zilei de 18 Decem brie 1713.

Dela Paris, Volta ire scrie mereu. In a- ceste scrisori el se arată şi mái îndrăgostit de d-ra P im pette şi în acelaş timp desfăşoarăo intensă activitate pentru a-i înlesni şi ei înapoierea la Paris, unde se găsia tatăl dom nişoarei.

D ar scrisorile, ca şi propunerile sale de în toarcere în Fran ţa, nu m ai sunt în tâm ­pinate cu acelaş entuziasm . T rep tat, treptat, d-ra P im pette se răceşte= îş i dă. ,pe semne seama că n are ce câştiga de pe urma unei aventuri, care. dacă îi procurase momente de distracţie şi. poate, de puternice em o­ţii, era în m od fatal osândită să nu rămână decât o sim plă aventură.

M ai ales că V o lta ire , deşi se a ră tă foarte în flăcărat în scrisorile sale, însă în n ic i una din ele nu face m ăcar aluzie la even­tualitatea unei căsătorii. De a ltfel, ce pers­pective pulea o fe r i el atunci când. aşa de tânăr, nu era decât un student, care nu-şi asigurase n ic i m ijloace le de o existenţă cât de modestă?

Deaceea, d-ra P im pette îşi mută gândul dela dânsul. Ce-i drept, mai târziu se în ­toarse şi ea la Paris , însă nu ca să reînnode cu V olta ire firu l dragostei începute la Haga, ci ca să se m ărite cu un necunoscut, care avea însă asupra lu i V o lta ire a van tag iu l u- nei bune situaţii m ateriale. Cu bărbatul a- cesta fosta d-ră O lym pe D unoyer a trăit şi a m urit în obscuritate.

* * *Aceasta a fost p rim a drajgoste a lui V o l­

ta ire, ia r u lt im a p aceea de m n î m u lţi ani, cu o m arch iză : M -m e du Chătelet. Acestui episod din v ia ţa lu i V o lta ire va fi consacrat articolu l nostrii din numărul viitor.

Elvin

Săptămâna Constanţei

D. ministru Lupu, îm preu nă cu d-n ii Sassu şi prefectu l jud. Constanţa, Roşculeţ, in faţa m onum entulu i d in T ek irgh io l, o- pera sculptorului M ătăuanu.

INAUG UR AR EA L IN IE I FERATE CONSTANŢA-CARM EN SYLVAD. ministru dr. Lupu, tăind panglica în fa|a locomotivei. Alături de d-sa d. Vasile

P. Sassu şi prefectul judeţului, d. Roşculeţ. Jos : Intrarea în staţie, la macaz.

10 REALITATEA ILUSTRATĂ No. 34. — 8 Septembrie 1928

ATENŢIUNE VA R O G !! NU M15CATIÜ

AM U ZAM EN T . P L Á - ,

C E R E , EA\OŢII ! ! ! La

plaja Ouchy din Lausan - 1 ne, sunt instalate cele mai

variate aparate de am uza­ment. Expertă i i i materie miss BOLT ON din Liver­

pool se avânta pe tobo*

V b O B B Y , joacă tennis pentrucampionatul mondial.

S L E E P I W r .

C U R I O Z I T Ă Ţ I

Doua autobuze „S leepn .g-Car cari ^ la to re sc * noaptea. Canapelele sunt lan.iorH.atc- . , p^t“ r,; P‘_ cari pasagerii dorm jo a rte comod. Au t o s in t r o d u se in Anslia ţi America, pentru excursiun llu tig i

O C Ă LU G Ă R IŢ Ă LA TRIBU- NAI. Maria Concepcion A-

Cft/cdr» della P lata maica-supe-

rioară a unei mănăstiri mexica­

ne* este acuzată, ca autoare mo­rală a asasinărei generalului O-

BREG O N . fost preşedinte ales

al Mexicului. La stânga, o ve­

dem la interogatoriul ce i se ia, la Tribunalul Federal din Me-

xico

Răsboiul s’a proscris!

In sfârşit! Cea m ai im portantă oră a se­colului a trecut!

La 27 August a. c., la orele 4 p. m. s‘a semnat Ia Paris, la Quai d’Orsay, (Ministe­rul de externe francez) în marele salon al ceasornicelor, pactul Kellogg, pentru proscri­erea războiului.

Ilustraţia noastră reprezintă sus: harta mondială pe care statele cari au semnat pactul, sunt marcate cu negru. Jos: sala ceasornicelor, care a devenit istorică.

Pe margini, reprezentanţii naţiunilor cari au aderat cu semnăturile originale, pe cari le-au depus pe pact şl anume:

Rândul de jos: pentru Franţa: BRIAND (stânga), pentru Am erica: KELLOGG (In

m ijloc ), pentra Germania: STRESEMANNdreapta ).

Sus: pentru Italia: CONTELE MANZO- N I (stânga), pentru Cehoslovacia: BENEŞ(d reapta ).

La mijloc: pentru Anglia: LORD CUS- HENDUN (stânga), pentru Belgia: HY- MANS (d reapa), pentru Japonia: BABON USH IDA (stânga), pentru Polonia: ZALES-kY (d reapta ).

)2 REALITATEA ILUSTRATĂ No. 34. — 8 Septembrie 1928

Vl'/t dft? C&WiZ ^ V f w mivcfe dp TacK bondw

P r iv i apoi la Jim.„ în to cm a i" sună răspunsul.Dânsul notă num ăru l pe o foa ie de hâr­

tie şi scriin d apoi o copie, o înm ân ă tova­răşulu i său reţinând pe cea d in tâ i pentru sine.

„N u m a i aşa ca să ţinem m in te", spuse dânsul.

Jim m erse şi el la du lap unde go li zahă­ru l ciintr'o pungă m are. In aceasta vâ râ d iam antele m ari şi m ici, le în făşură în tr ’o basm a m are de gâ t şi le p iti apoi sub per­na lui. Se aşeză pe m arg in ea patu lu i şi în ­cepu a-şi scoate ghetele.

„Ş i crezi că m erită o sută de m ii ?— in- trebă Jim, oprindu-se d in desfacerea ş ire tu ­lu i şi p riv in d în sus.

„D es igu r — fu răspunsu l — am cunoscut odată o dansatoare în A rizon a , care purta nişte perle m ari. Spunea că dacă perle le ar fi fost adevăra te ar f i v a lo ra t cinci zeci <le m ii de d o la ri si n ’a rm a i fi avu t nevoe să danseze. Şi n ic i nu avea o duzină".

„C ine să m ai lucreze acum ? — întrebă Jim tr iu m fă to r — cu sapa si tâ rn ă co p u l? — , spuse râzân d —• dacă aş fi m uncit ca un câine v ia ta în treagă şi aş fi păstrat toată leafa, tot n ’aş fi putut face a tâ ţia bani, câţi am câştigat noi în noaptea asta".

„M unca nu e pentru cei de m ăsura ta. Oam enii de fe lu l tău sunt, buni la spălat vasele şi desigur că n ’ai fi putut să câştigi m ai m u lt de douăzeci de do lari pe lună. Ţ i-a i z 's în s ă : să lucreze cui îi place. Î m i am fost cowboy, cu tre i zeci de dolari pe lună, dar asta când eram tân ăr şi prost.

„ E i ! Acum sunt m ai bătrân şi nu m a păzesc v ite le".

Dânsul se în tinse în pat, pe o lăture. Jim stinse lam pa şi se culcă p<? la tu ra cealaltă.

„Cum îţ i este m â n a ? " — în trebă Jim m ieros.

Asem enea solic itud ine era neobişnuită şi M att observând acest lucru, răspu n se :

„Socot că nu e perico l de turbare. Ce te face să m ă în treb i? "

Jim sim ţi un fio r prin trup, pentrucă îşi cunoştea v in ovă ţia , şi în în s inea lu i blestem a obiceiu l ce lu ila lt de a pune în tre­bări ’ neplăcute. E l răspunse t a r e :

„N im ic , dar fiin d că ţi-era fr ică la început. Ce ai să fac i cu partea ta, M at ?

„A m să-m i cum păr v ite în A r izon a un­de m ă vo i stab ili. Şi v o i p lă ti pe a lţ ii să m i le păzească. Sunt câ ţiva păcătoşi pe care vreau să-i văd cum v in să-m i ceară de lu ­cru. Ş i acum , culcă-te Jim. V a m ai trece m u ltă vrem e, până să-m i iau m oşia. De­ocam dată m ă vo i m u lţum i să dorm .

Jim însă răm ase m u ltă vrem e treaz, tre ­m urând de nervozita te . Se svâ rco lia fă ră astâm păr şi dacă a ţip ia pe câteva clipe, cu­rând se deştepta speriat. D iam antele con ti­nuau să-i străluciască, în fa ta och ilor, sub p leoapele înch ise şi lu m in a lo r orb itoare îi producea durere.Matt, în ciuda fiz icu lu i său greoiu , dorm ea totuş uşor, asem enea unui an im a l sălbatic la pândă şi în som n ; ia r Jim observă, de câte ori se m işca, cum trupu l ce lu ila lt se m işca sincron, atâta ca să-i arate că fusese im presionat şi că stătea în cum pănă dacă să se deştepte sau nu. D in această pric in ă Jim nu putea şti, de cele m ai m ulte ori, dacă ce lă la lt era sau nu treaz. în t r ’un rând chiar, M att îi spuse lin iştit, dând dep lină dovadă de stăpân ire de sine : „H a i dorm i odată Jim, nu te m ai gân d i la d iam ante ; ele se găsesc la locu l lo r ". Ş i asta tocm ai în ­tr ’o v rem e când Jim era m a i convins ca oricând, că ce lă la lt doarm e.

D im ineaţa târziu , M att se deşteptă la cea

d in tâ i m işcare a lu i Jim, şi după aceea ră ­m ase întins, aţip in d ş>i deşteptându-se, la fe l cty tova răşu l său, până la v rem ea prânzu ­lui, când am ândoi se scu lară şi începură a se îm brăca.

„E u m ă duc să aduc pâine şi un zia r __zise M att — „tu fie rb e ca feaua."

P r iv ir e a lu i J im se înd rep tă atunci fă ră vo ie de la ch ipu l tova răşu lu i său, spre patul unde se găseau b iju te r iile ascunse.

M att u rm ărin d p r iv irea lu i Jim tresări. Chipu l său căpătă o în fă ţişa re de ură. T o t sângele îi n ă vă li în a ţă şi f igu ra lu i arsă de soare se făcu neagră.

„A scu ltă J im " — spuse dânsul — „dacă fac i vre-o porcărie, să şti că te curăţ. Te m ănânc de v iu , Jim. T e m ănânc ! T e muşc de b eregată şi te în gh it ca pe o bucată de carne. A i în ţeles Jim ?“

Jim vedea în cel care sătea în fa ţa lui, m oartea. Om ul acesta cu o noapte îna inte om orîse şi crim a nu-1 îm piedecase să doar­m ă lin iştit. T rem u rân d din tot trupul, dân ­sul bâ igu i : „A m h otă râ t doar să f im drepţi M att."

Matt p lecă trân tin d uşa după dânsul. Jim p r iv i cu o expresie de ură la uşa închisă, i

Se înd rep tă apoi cu grabă spre pat şi p ipăi cu m âna basm aua sub pernă. Se convinse că d iam an te le se găseau tot acolo şi că nu le luase M att. Strânse cu m âna p ietre le în basma. Se u ită apoi cu o expres ie de în v i­nu ire la m aşina de spirt. L u ă ib ricu l de pe masă, îl um plu cu apă de la cişm ea şi-l pu­se să fiarbă .

Când M att se întoarse, găs i ca feaua gata, turnată în ceşti. Dânsul puse pâ inea şi o bucată de unt pe masă şi desfăcând un ziar îl în tinse lu i Jim, după ce sorbi m a i în tâ i de câ teva ori d in ceaşca lui.

„S ocotea la noastră era departe de ade­vă r " — spuse dânsul — îţi spuneam că n ’a- veam de unde şti cât e de g rasă prada. Ia te u ită :“

Dânsul arătă t it lu l m are depe pag ina în ­tâ ia :

„Nemesis răzbunătoarea, pe urmele lui Bujanotf"

„Ucis în somn după ce şi-a prădat tova­răşul."

„V e z i" — exc lam ă M att — „şi-a furat to­varăşu l, şi l a fu ra t ca un hoţ de rând.1'

„Bijuterii de o jumătate milion dispărute"citi Jim cu g las tare.

Dânsul lăsă ziaru l şi p r iv i la Matt.„T ocm a i ce ţi-am spus eu“ — zise acesta

— „ce ştim noi despre b iju te r ii ? 0 jumă­tate m ilion ! şi eu nu îndrăzneam să mâ gândesc la m ai m u lt de o sută de mii. Ci­teşte m ai departe !“

E i c itiră încet, cu capetele alăturate, in vrem e ce ca feaua se răcea. Din timp în tim p unul sau c e lă la lt se însufleţea şi ex­clam a în legă tu ră cu cele citite.

„A ş f i v ru t să văd m utra lu i Metzner azi d im ineaţă , când a deschis casa de bani", spuse Jim.

„D ânsu l a cerut imediat, să fie cercetată casa lu i B u ja n o ff" __ exp lică Matt — „ci­teşte m ai departe."

„Gata de îmbarcare pentru Brazilia cu vaporul de aseară la orele zece. Vaporul Sajoda, întârziat prin sosirea unor noi măr- furi...“

„A ces ta e m o tivu l că l ’am găsit în pat -t întrerupse M att. — N im ic a lta decât no­

rocul, ca şi când am fi a les lozul cel mare la lo terie ."

„Sajoda" a plecat azi dimineaţă la şase“...„D ar B u jan o ff a răm as pe jos — com­

p letă Matt. — A m văzu t că deştepătorul era aşezat la ora cinci. A r fi avut vreme destulă... num ai că am ven it eu de i-am oprit v rem ea în loc. U rm ează ."

„Adolph Metzner desesperat de dispariţia taimosului colier de perle Haythorne, perle superb asortate, evaluate de experţi la şai­zeci de mii de dolari..."

Jim se în trerupse spre a profera o înju­rătu ră so lem nă şi groso lană, sfârşind prin a spune : „Cum, a fu ris ite le astea de ouă de s tr id ii să m erite a tâ ţia bani ? !“ Bucuros îşi linse buzele şi adăogâ : „D e bună seamă că erau ra r ită ţi.”

(Continuare în numărul viitor).(în cepu tu l acestei nuvele, se găseşte în

nu m erele 31 şi 32 a le rev is te i noastre).

REALITATEA ILUSTRATĂ No 34. - 8 Septembrie 1923

In urma unu i acc iden t norocit, a încetat d in via- săptămâna trecută, Mihail lutacnzino, v lăstar a l celei

vechi fam ilii boereşti

Dispărutul, a fost u n p u ­nic pion al po lit ice i ro- ine, pe care a im brăţi- i'o din tinereţe, dând cele ii înalte dovezi de apti- lile sale, graţie c u ltu re i

■f ?i a unui rem arcab il

!Dt oratoric.A fost unul d in in iţ ia to r i i atiunei partidu lu i naţio-

i-lârănesc şi a lu p ta t tot sufletul, pen tru cau-

II democraţiei.' ifost înhumat în cavou l Biliéi (lela c im it iru l Be llu li înmormântarea sa, au ii parte toate personali- jií marcante ale Capita- precum şi reprezentan- palatului şi ai guvernu-

înmormântarea lui Mihail Cantacuzino

A murit Gheorghe StoinescuIn penu ra de oam en i de care su­

fere! (ara , m oartea lu i Gheorghe S to in escu — u n om a devăra t, u n om d in tr 'o bucată — e o perdere d ure ­roasă. T em elia o rga n iza ţie i în tre g u ­lu i nos tru în vă ţă m â n t s'a sgudu.it, căci acest băi but neobosit şi in teg ru avea în g r i ja lu i conducerea in s tru c ­ţie i p o p o ru lu i d in A rdea l.

Deşi sever a fost iu b it p e n tru că n'a p ă rtin it pe n im e n i n ic iod a tă şi pen ­trucă dreptatea şi, in te resu l genera lii erau s in gu re călăuze, în a ctiv ita tea sa.

A m u r it în a in te de vrem e, lu crâ n d Iu b iro u l său d in m in is te ru l In s tru c ­ţiei. A m u r it pe neaşteptate, în p l i ­nătatea fo r ţe lo r sale, în vârstă deabia de S9 ani, pen tru că n ic iod a tă n u s'a în g r i j i t pe sine, pen tru că toată, v ia ta a m u n c it fă ră o oră de răgaz şi sân gele î i svâcnea prea tu m u ltos în vine, în d orin ţa de-a face câ t m a i m u lt

F ie -i ţă râna uşoară şi v ia ţa lu i să fie p ild ă tu tu ro r.

REALITATEA ILUSTRATA No. 34. — 8 Septembrie 1928

SUB CONDUCEREA O-LUI VALENTIN PODE4NU

I c e i ca r i nu m ai su n t..

Doi ani dela moartea lui Rudolf Valentino

Ce repede trece t im p u l ! . . Ş i câte surprize ne re z e rv ă !...

C ine ş i-ar f i -putut în ch ip u i că tâ n ă ru l chipeş, p lin de v lagă, fru m os ca un Adonisi i e legant 'ca p r in ţu l d in Torrendas, care până m a i eri, ne ferm ecase cu jo cu l lu i o r ig in a l şi im p res ion a n t, deven it id o l al fem e ilo r de p re tu tin d en i, să d ispară în tr 'u n m od atât de brusc şi de bizar, de pe f irm a ­m en tu l e c ra n u lu i u n ive rsa l ?...

N a tu ra pare a f i p rea crudă câteodată...V a len tin o n 'avea n 'c i tre izeci şi doi de

a n i, în m o m e n tu l când „P o ly c lin ic H osp i- ta lu d in N ew -Y ork , a n un ţa înce ta rea lu i d in via tă , în u rm a un ei p e riton ite c o m p li­cată cu pleurezie.

E ra în z iua de 24 Agust 1926. Vestea s'a răspând it fu lg e ră to r pe to t g lob u l p ro d u ­când consternare genera lă în ce rcu rile ad­m ira to r ilo r lu i. Ş i c ine n u -l a d m ira pe V a ­len tin o ? C ine nu s’a s im ţit e m oţion a t, v ră ­j i t de ch ip u l b ronzat a l a c to ru lu i cu sânge la tin , in te rp re t ideal a l p r im u lu i am orez ?... Care fem ee n ’a fost sub juga tă de p r iv ire a lu i m e la n co lică , sen tim enta lă , cu s tră fu lge ­ră r i s tra n ii şi pă tru n ză toa re ?...

E ra a tâ t de n a tu ra l, R u d i, a tât de m iş ­că tor, în scenele lu i de iu b ire , a tât de s incer !...

Câteva zile de su fe rin ţă a troce, cu în ce r ­că ri supraom eneşti de a se salva, câteva clipe, u n trăzn e t neaşteptat şi R u d i, f r u ­m osu l R u d i, t ip u l ideal al epoc ii noastre, s'a stins...

Ş i au trecu t de a tu n c i doi ani. n ou ă lu ­n i , sau poate două zile n u m a i, p e n tru ad­m ira toa re le devotate care se m a i hrănesc cu im a g in ea id o lu lu i adorat....

In iţ ia t iv e lăudabile, p o rn ite d in in im i ca­rita b ile şi recunoscă toa re, au o rga n iza t ce­re m o n ii de an iversare în toate cen tre le c in e ­m a tog ra fice d in lum e.

S u n tem pă rta ş i cu s u f le tu l ...P re a m ă r it fie ge n iu l perseverenţe i, ta ­

le n tu lu i şi e n e rg ie i!... JEAN VULPESCU

Cum am devenit artist de cinemad e ADOLF MENJOU

Poşta Cinefililor

Aurica-Francz Fuetterer jr. — Cecilia La- hovary. — Gaum ont F ilm , B-dul E lisabeta, 28; M etro-G oldw yn-f'ilm , B -du l Dom nitei.3 ; O er-film , B-dul E lisabeta, 9 ; Lu x -film . 16, str. Să rin dar ; Fanam et, str. L ipscan i, şi Sorem ar-film , Pas. Macca. Cal. V ic to ­rie i şi Sorem ar-film str. B ateriilo r, 22. Ca­sele de f ilm e sunt, aran ja te în ord inea im ­portan tei lor. U ltim a e producătoare de film e rom âneşti.

Dolores. — Sârb.Jenny-Violette. — L e g ile fo togen ie i sunt

atât de nestabile, încât nu se poate fo rm a , n ic i o regu lă . F o to g ra fia e o s im p lă înd ru ­m are, fă ră putere d e fin itivă . Pu teţi să-mi tr im ete ţi una şi vă vo iu răspunde.

Blom. — Ia tă d is tribu ţia „J id ovu lu i R ă tă ­c ito r" : G ábriel G abrio (D agobert), M aurice Schutz (D ’A ig r iq u e ), A n d ré M arnay (J 'idovul rătăc itor), S ilv io de P ed re lli (P r in ţu l D jal- m a), F ou rn e f G ou ffa rt (R od in ), Jean D aval- de (A ba te le G ábrie l), F ernand M a illy (M o- rok ), C laude M aelle (B aroana de St D izier), Jeanne H e lb îin g (A d r ien n e de C ardoville ), Luzanne D elm as (L a M ayeu x). Spaţiu l nu­m i perm ite să v ă povestesc scene d in film , dar dacă doriţi să-l v iz ion a ţi, cereţi unui c in em atogra f d in oraşul dv. să-l p rogra ­m eze. E film de succes.

T A M A R A . — R on ald Colm an : c/o United

A rtis ts Studios, H ollyw ood , Calif. U. S. A. A lfon s F rila n d : B erlin — Schamargendorl,

Ruhrlaestrasse, 15; R od la Roque: cit The S tandard C asting Directory. 616 Tal Bu ild ing, H o llyw ood , Calif.. U S. A.; Joii G ilb e r t : c/o The S tandard Casting Dirtt tory, 616 Taft, Bu ild ing, Hollywood, Caii U. S. A.; G reta G a rb o : c/o The StamM C asting D irectory. 616 Taft. Building, Hol. lyw ood Boul., H o llyw ood , Calif., U. S. i; V iv ia n Gibson : Berlin , Babelsbergerstrasss. 18; L y a de P u tty : c/o The Standard te t in g D irectory , 616 T a ft Building, Holly­wood, Calif., U. S A.

CARO. — Jacques Catela in : Paris (VIk 63, Boul. des Inva lld es; André Roanr Saint-C loud (Seine-et-O ise) 15, rue Royalt

H A M M Y V. — Jack T revo r : Berlin C. 51 Sophienstrasse 15 b., Dr. Conner; Lan

Ilan son : c/o The S tandard Casting Dirn tory, 616 T a ft B u ild ing, Hollywood Boul H o llyw ood , Calif., U. S A.

N U V E L IS T Ă .__ în trebările d-tale “iija tâ t de copilăreşti, încât m i-e imposibil 4 a-ţi răspunde. Ceeace v re i să faci d-ta f tim p pierdut, bani asvârliţi, iar rezultata! v a f i negativ.

C L E O P A T R A V A S IL IU şi T IT Y ANDRE- ESCU. — C red că p rin articolu l „Cum den a rtis tă de c in em a “ , publicat acum dooi num ere am răspuns odată pentru totdti una zec ilo r de în trebări ce mi se pun: Ce si fac ca să deviu a rtis tă de cinema.

E j^ I IN D C Ă m a m născut noaptea, la ora 12, nu se poate spune că la P ittsbu rg

,-iş f i văzu t lu m in a z ile i. M ă decla r dease- m enea în im pos ib ilita te de-a a firm a dacă um ina a fost e lec trică sau de gaz aerian.

D etalii, p rin urm are, nu pot serv i. Şi iu în schim b însă că stud iile m i le-am făcu t la C u lver M ilita ry Academ y, în In d ian a şi la Corneli College.

De fap t trebu ia să m ă fac in g in er. P o ftă m are însă n ’aven»^. f ost bă ia t m odeli n ic i cop il rău. Făceam tot ce m i se cerea. Fără entuziasm , dar n ici nem ulţum it.

A p o i se iv i p rim a d ificu lta te . T reb u ia să fac practică , ca vo lu n tar, în tr ’o fab rică . S t i­m ez orice fe l de m uncă, dar aceasta nu m i se potrivea .

Să stai în tr ’un V'a'at. iVin de nete de g ră ­sim e la strung, să ţ i i sub presiune cazane, să aduni p ilitu ră de fie r, să cureţi maşini... Am început să am cea m ai m are conside­raţie pentru d ificu ltă ţile pe care le creează -nunca. De a ltfe l, n ’am în vă ţa t acolo n im ic.

S in gu ru l lucru care-m i făcea plăcere, era societatea funcţionarilor. F u n cţion arii de b iurou şi lu cră to r ii se un iseră în tr ’o aso­ciaţie, care o rgan iza reprezen taţii teatrale. E firesc că n ’am stat deoparte, şi astfel, m ’am pom en it pentru p rim a oa ră pe sce­nă M i-a făcu t p lăcere. Şi când am întors fab rice i spatele, fe rm decis să nu m ă f a r

inginer, m i-am adus am in te de aceste re­p rezen taţii tea tra le şi m i-am încerca t noro­cul. 1

E ra însă m ai uşor de propus, decât de rea lizat. D om nii d irectori cari m ă nrim eau, erau toţi foa rte am abili, până ce le propu­neam ceeace m ă interesa.

D in clipa aceea, deven iau extrem de re­zerva ţi. Dacă, e vorba să, fiu sincei;, anoi trebue să m ărturisesc că de cele m ai m ulte ori n ic i nu reuşiam să pătrund m ăcar până Ia dom nul d irector. M ulţi n ici n ’au trebu it aşa dar, să fie am ab ili cu m ine.

Dacă teatru l nu mă voia. nu m ă m ai interesa n ic i pe m ine teatrul. A m aruncat

deci piesele, pe cari le scrisesem şi In cart îm i rezervasem p rincipa lele roluri, şi mai decis să fac c inem atograf.. Aceasta era mu! m ai uşor. A m p r im it un angajament, Dai nu cum sperasem, ca actor, şi nici ca figu, rant, ci m i s’a o fe r it un post de chelnerii cantina unui studio.

A vea m d ificu lta tea de a alege. Mi-am spus că deia cantină până la studio tot e ma; aproape decât de pe stradă până la studio. M ă săturasem dealtfe l cu lipsa de lucra, ţi am prim it.

Ado lph e M en jou în tr ’o scenă din ultimul său f i lm : „A N igh t of M istery".

D ar n ’avea să ţie mult. Se căutau fi­guranţi. R eg isoru l îşi sm ulgea părul din cap, căci avea absolu tă nevoe de un tânăr care să fie stăpânul d e fin ’ tiv al unui frac.

N u se găsea nim eni. M ’am oferit eu, Ife g isoru l nu era entuziasm at de fel. Se în­doia de ap titu d in ile m ele pentru film. D« până în cele d in urm ă n ’avu încotro. & rocul meu a fost fracu l pe care-l aveau Şi dacă datorez vreunei împrejurări că ai in tra t în b reasla c inem atografică, apoi ra­m a i el e de v ină.

R EALITATEA ILUSTRATA No. 34. — 8 Septembrie 1928 15

0 farsă a lui Lon ChaneyMARELE artist am erican , — supra­

numit „om u l cu 1000 de feţe", — avea nevoe de un exterior rom antic , din misteriosul Fa r W est, pentru un film al său.Pentru acest scop plecă la drum cu un

automobil, însoţit doar de un operator al său, care avea şi ro lu l de şofer. După ce turnară scena, la poa le le unui deal, d in avant-garda m u n ţilo r stâncoşi, porn iră

Pe la m ijlocul drum ulu i însă, se rupe iferenţialul la m aşină, cei doi pasageri ic cunoştiinţa unor cactuşi tepoşi şi ea aultat final, se vă d condam naţi să ră- lână în câmp, fă ră pos ib ilita tea de-a că- .tori mai departe.In jurul lor, cât puteau cuprinde cu ochii, ci urmă de v ie ta te sau de aşezăm inte o-

meneşti. Lon Chaney, se decise repede. Apucă în tr ’o m ână geam antanu l de cos­tume, în cea la ltă v a liza de fa rdu ri şi peruci, o p loscă m are cu apă pe um ăr şi porn i la dru m singur, dând ord in şoferu lu i, ca dacă v a putea repara m aşina, să-l a ju n gă d in urm ă.

După ce m erse vre-o 8 ore, a junse în cele d in u rm ă în B rest-Poin t, un m ic că­tun ai căru i locu itori, îl p rim iră cât se poate de prost, deoarece vedeau în orice străin, un aven tu rier ven it să-i prade.

M âncâ la un han prost, — s inguru l — şi după ce-şi poto li cerin ţele stom acu lu i se dădu în vorbă cu hangiu l.

— Ascu ltă, m ister ! A m nevoe de o m a­şină, trăsu ră sau de un cal ca s 'a ju n g la p rim a staţie de cale ferată;

— L a noi, nu găs iţi aşa ceva. O am enii noştri, ab ia au pentru ei v ite le cari ie tre- buesc. D ar peste o o ră p leacă d iligen ţa la B lak-Lake, la 20 de km. de aci. A colo opresc toate trenu rile şi veţi putea pleca,

— A llr ig h t !După o oră o d iligen ţă după tim pu l lui

W ash in g ton sau L inco ln , opri în fa ţa h a­nului P e capră cocoţat tocm ai sus, un v i­zitiu de vre-o 50 de an i

— Cât costă cursa până la B lak -Lake ?— 10 d o lla r i de persoană. D ar nu plec

până nu e d ilig en ţa com pletă cu 10 per­soane.

— Eu, îţi dau 200 do lla ri, să m ă duci singur.

V iz it iu l îl m ăsură de sus până jos, cu o p r iv ire bănuitoare.

— No, m ister ! N u se poate. Dacă n ’am 10 pasageri, nu plec.

— B ine !Ş i L on Chaney, p lă ti taxa, urcându-se în

d iligen ţă p rin uşa la tera lă .

Rezultatul anchetei „Pe care-1 preferaţi44?

A S T Ă Z I pu b licăm rezu lta tu l d e fin it iv al anchetei noastre „Pe care-1 prele-

raţi“ ? Din cauza lipsei de spaţiu suntem nevo iţ i să renunţăm cu m are părere de rău la pub licarea ce lo r m ai bune răspunsuri,

în a in te de a term in a aceste rânduri, ţ i­nem să aducem m u lţu m irea noastră celor 11.458 de c ititoare, care s’au grăb it să răs­pundă in teresan te i noastre anchete.

Ia tă şi rezu lta tu l :

Ramon N o v a r ro ................... 4109 v.H a rry L i e d k e ........................ 2901 „W illy F r it s c h ........................ 2790 „Ronald C o lm a n ................... 1012 „Adolphe M e n jo u ................... 531 „Livio P a v a n e l l i ................... 108 „

Hans A l b e r s ........................ 7 „In total . . . 11458 v.

A rtiş t ii cari nu sunt m en ţion aţi m ai sus n ’au obţinut n ici un vot.

L a 10 m inute, apăru un cocoşat, p lă ti taxa şi se urcă şi el. Apoi, la acelaş in ter­val, un ram o lit bătrân. Şi pe rând, sosiră un in va lid de pcioare, un ciung, un chior, un nebun, un poet cu plete, un in d iv id cu fa ţa d istrusă de v itr io l şi un m arin ar beat. To ţi p lă tiră taxa, se u rcară în d iligen ţă şi v iz it iu l porn i caii

Care nu-i fu m irarea , când la staţia B lak-Lake, s ingur p rim u l pasager coborî d in d iligen ţă ? ! Toate person ag iile , carii că lă toriseră cu el, erau m ăşti ale m arelu i actor, care după ce se grim a, eşia p rin uşa I I-a şi reven ia prin faţă.

In tot cazul însă, v iz it iu l a anunţat pe şerif că în d iligen ţa lui, s’a i» com is 9 crime. D ar nu-şi poate exp lica unde au d ispărut cadavrele.

L IV IU M IR O N

Harry Langdon noul şi interesantul comic american alături de calul său favorit într’o delicioasă scenă din filmul „H ea rt T rou- ble" al firmei First National.

Karl Dane marele artist danez, care joacă de scurt timp pen­tru casa americană Metro-Goldwyn-Mayer eun perfect înotător. Ilustraţia noastră îl îniăţişază eşind vesel din valurile măreL

REALITATEA ILUSTRATA No. 34. — 8 Septembrie 1928

Restaurant î n puşcărie

A m erica , tara tu tu ror c iu dăţen iilo r şi a extravaganţelor, ne-a dai săptămânile tre­cute, o nouă p rob ă de originalitate, în ceeace priveşte spiritu l inventiv în _procurarea de senz-iţii noi, pentru bogătaşii suferinzi de spleen.

D irectoru l în his n re i „S ing-S ing” din N ew - York, a instalat pe m arele cu loar al celu­lelor, un restaurant de clasa I, care fo r ­mează astăzi, atracţia cea m ai .puternică, pentru m ilia rd a r ii de peste ocean.

Celulele, au fost transform ate în cabine de restaurant „sui-generis” , cu mese rudi­mentare din lemn şi bănci, în loc de scaune. Bucătăria, este făcută de crim inali, cari în viaţa civilă , au fost bucătari de meserie. Serviciu l, se face de toată floarea pungaşi­lor, excroc ilor şi bandiţilor, transform aţi, pentru circumstanţă, în chelneri, cari ser­vesc în originalu l costum al puşcăriaşilor. Beneficiu l m aterial se întrebuinţează la sus­ţinerea unui sanatoriu de tuberculoşi.

fieslaurantul se bucură de o afluenţă e­

norm ă şi deoarece s’a întâm plat de câte-vu ori. ca on oraţilo r clienţi să le dispară cea sora ice le sau portm oneurile , d irecţiun ea a luat d ispoziţia ca v iz ita to r ii să-şi lase o- b iectele de valoare la ,,cassă” adică la bi roul închisoarei.

S erv ic iu l, se face sub paza gard ien ilo i înarm aţi cu carabine scurte, ceeace curmă dorinţa unor eventuale tentative de evadare

Totuş, acum două săptămâni, un excroc internaţional, T ed B rad ford , arestat pentru un cumul de pungăşii, a desbrăcat în câte­va m om ente pe un tânăr dandy, care mânca singur, i-a luat hainele şi în 10 minute, a dispărut fără urmă.

In această materie, ne apropiem foarte mult de Am erica, dar tocm ai în sens in­vers. La noi. puşcăriaşii îşi iau concedii, ies în oraş şi trag nişte chefuri de li se duce pomina. Au trebuii luni ele zile, până ce autorităţile să se sesizeze de aceste „ l ip ­suri la apel” .

L. Mir.

Doamnă, faceţi această experienţă:Spă la ţi cu în g r ijire fa ţa Dv. cu un tam pon de va tă îm ­

bibat cu „ L A IT IN N O X A ” şi ve ţi răm ânea surprinsă de im pu rită ţile ce se vo r depune pe această bucată de vată.

Acest, tratam ent, foarte simplu şi economic, dacă este u rm at în m od fid e l d im in ea ţa şi seara, vă va perm ite să constataţi u rm ă toare le :

1. — Că lap te le „ IN N O X A ” repau zează ep iderm a în mod adm irab il,

2. — Că el curăţă ep iderm a până în adân cu l p o rilo r m ult m ai bine decât săpunul şi fă ră a p ric in u i v re o ir ita ţiu n e a ep iderm ei.

3. Că el p erm ite p ie le i să resp ire în toată liberta tea şi4. — In s fâ rş it m u lţu m ită unor anum ite elem ente ce se găsesc în acest

lapte, el hrăneşte în mod ra ţion a l ep iderm a, o face netedă, un iform ă, per­fect sănătoasă şi o supune rea lm ente unui reg im lactat. .

LAIT INNOXA— nu este un fard —fabricat de „Laboratolres Innoxa”, Paris

NOTĂ. — „ L A IT IN N O X A " se găseşte la fa rm acii, droguenii şi parfu- m erii. E l se găseşte în com erţ în tre i m ărim i ; flacon u l m ic costă le i 120. F laconu l m ijlo c iu costă le i 180. F laconu l m are le i 380. Unde nu se g ă ­seşte tr im ite ţi costul respectiv la P A R F Ü M É R IA E L IT E I Bucureşti, Cal. V ic to r ie i No. 39.

Garconele chinezeI n C h ina s'a decretat, p r in tr 'u n ucaz, «It- ]

zarea tu tu ro r cosite lor. Toate chinemi-1 cele v o r apare de a cu m în co lo . — cm sau firt I voia tQr, — — cu căpşoarele tunse a la gtr-[ forme, pe cdnd bă rba ţii v o r arbora mai ie- [ parte cozile îm p a n g lica te — cel puţin n'm I auzit de n ic i u n decret, care să intenid I ce tă ţen ilo r im p e r iu lu i ceresc aceasta coafu. I ră tra d iţion a lă şi p u ţin cum ridicolă, in o- h ii n oş tr i de E u rop en i.Aşa dar : p rog res cu sila, dacă ceafa ml I

'a fem ee con stitue în adevăr o dovadă it | trogres şi c iv iliza ţie .

O r icu m n u v i se pare u n lucru curioî/ei| sta tu l să se amestece în libertatea individu­lu i, să-i ordone azi, să-şi reteze părul, miint I poartă coz i a la G retchen , să-l oprească it d se îm b ră ca cu k im o n o u r i pentru ca, o :i în u rm ă , să-l s iliască a se înveşmânta a \ haina străm oşească?

S u n t fem e i p e n tru care sacrificarea pi ru lu î lu n g înseam nă în adevăr o jertfi, ia r a lte le care găsesc în ceafa răsti cew I p ro fu n d im ora l. C um p o ţi s ili o femee,, sch im be p o r tu l — cure n a aduce nici o jig- n ire bunei cu v iin ţe şi m ora le i publice — ujj j p en tru o s im p lă toană a u n u i conducător \ de stat??

Ş i cu m v o r rea c ţion a fem inistele china— există, şi în că în m are num ăr! — la a- cest a ten ta t la lib e rfa tea lor?

C on com iten t cu d ecre tu l chinezesc apărut în ziare, ce tim în gazetele străine, ci Iu Viena s'a s inuc is o tânără fată, deoarece, cedând s tă ru in ţe lo r p rie ten e lo r sale şi coti- vingăndu-se ea însăşi, în cele din urmi, cd e m a i bine să fie în râ n d u l tuturora s'a dui la coa for, să se tunză. D a r cdnd acesta i-i retezat p ă ru l a fost apucată de un regret i td t de v io len t pen tru podoaba sacrificaţii, in cât a junsă acasă, şi-a pus capăt zilelor,

E v id en t fa ta era o fire slabă, nehotăriti şi p rob a b il şi n iţe l neurastenică. Pentnci :n d e fin it iv , tă ind u -ş i p ă ru l nu înseamnă, ci vei treb u i să u m b li cu coa fu ra băeţească <i v ia ţă în treagă . P ă ru l creşte la loc: e chestie de răbdare şi tim p . D'ar pen tru moment viat> fă ră cosiţe i se pare insuportabilă tine­re i fete şi a avu t t r is tu l cu ra j, de a o lepi- da, — m a i lesne ch ia r decât cozile mult re­gretate.

Ce o să se m a i în tâ m p le în China, tari m a i în a poia tă d in p u n c tu l de vedere al coa- fu re i la m odă unde fem eile sunt silite să se despartă de podoaba ca pu lu i, nu pentruai cedează un ei p o ru n c i a m ode i c i pentmi aşa ordonă gu vern u l? ! Să sperăm că chi­nezoaicele vo r f i m a i c u m in ţ i şi că se vor supune zâm bind acestu i o rd in „tras de păf, găsind o m d ngd ere în fa p tu l că noul aran­ja m e n t al p ă ru lu i le p rin d e foarte bine.

N u ş tiu însă, cum v o r p r im i bărbaţii a- cest ucaz, ca re -i supune la u n bir nou - al co a fo ru lu i — şi care dă nevestelor şi fiice­lo r lo r p r i le ju l de a ieşi, mai. des, — „Tre­bue să m ă duc la co a fo r“ — va fi un răs­puns s te reo tip , la în c ru n ta ta întrebare, a so- ţu lu i, deprins cu viaţa, casnică a femeii: Unde te duci?

In o rice caz n i se pare surprinzător, a în tr 'o ţară unde se sch ilodesc în voe picioru­şele fe t iţe lo r pen tru a n um ite scopuri „este­t ice ", unde bietele, cop ile neştiutoare suni supuse la n şte cazne groazn ice spre a se putea fă li m a i tâ rz iu cu extremităţile lor in fe rio a re m u tila te , tunderea părulu i să fit p roc la m a tă lege.

Z id u r ile ch inezeşti ale absurd ită ţii de mo­ra v u r i şi. ale p re ju d e că ţilo r se menţin !* ciuda secole lor, care trec fă ră să vrniasci m ă ca r o p ie tr ic ică d in această îngrădire atât de solidă.

E. MARGHITA

Poşta redacţieiA. K orn . — Vă rugăm a trece pe la re­

dacţie spre a s tab ili condiţiunile de cola­borare.

REALITATEA ILUSTRATĂ No. 34. — 8 Septembrie 1928 1?

Ceasornicul de... paie a pierit

Cismarul YVegner d in S trassburg (U kerm ark ) a reuşit în 107 să devină om celebru în în treaga lume, când a isprăvit,

după o muncă de 15 ani, să constru iască un m are ceasornic de...ie. Acest obiect, a tâ t de inu til în princip iu , fusese totuşi exe­

cutat cu o preciziune u im itoare. N ic i o bucată cât de m ică de metal sau de lem n n ’a in tra t în com poziţia lu i — num ai paie curate, peste t o t !.... Ceasorn icu l acesta a avu t în ă lţim ea de doi metri. Mersul lu i e ra exact, ireproşab il. Dela 1907 până în zilele noastre a fost repara t do însuşi W egn e r num ai de trei ori. Cea­sornicul de paie a „v iz ita t " foarte m u lte expoziţii a trăgân d pre­tutindeni atenţiunea publicului.

Acum câteva zile, ceasornicul lu i W egn er fiin d transportat la expoziţia d in F ra n k fu rt pe M ain, fusese s tr iv it la descărca­rea vagonului d in cauza neg lijen ţe i lu crătorilor. W egn er a in­tentat un proces de despăgub iri, că ii ferate.Ceasornicul, a avu t o în ă lţim e de 2 m. şi lă ţim ea de 65 cm.

Construit numaii d in f ire de paie, a dat o dovadă ex trao r dinară de soliditate.

Rotiţele, lanţu l, pendula, cadranul, şi a ră tă toare le , precum şi toate piesele, erau constru ite exc lu s iv d in pai.

iresa gre,Wm W

A I A BSiiifeteli .... .

(Oth ! C/uri ta > picioruşul / _ " , Tre ~„Ce dmqui e căţeluşul r .. <Jă

«zafrea u joostl

r i - l t re c eu va -a-vis

% Ca sâ -l trec n ’a j o s t p rea . j r e u J a r in t/r/năt ca J / r a t , ITlu/lumeic, d a r nu-i a l meu l r&ru/ahz s i jcanoial.

Omul cu cei mai mulţi copii

ACESTA e un locu ito r d in Rusia. Şi are şaptezeci şi doi de copii. V ârsta lui

e azi de aproape şaptezeci de ani. Eviden t, că pe cale norm ală, nu ar putea num ăra azi 72 copii le g it im i. Lucru l a fost cu pu­tinţă numai prin aceea, că soţia sa nu a născut niciodată câte un s ingu r copil, ci câte doi, trei şi ch iar patru deodată

Un italian se bucură şi el de o p rogen i­tură foarte num eroasă : 52 copii, d in tre cari numai 3 sunt fete.

Recorduri de lungimeCel m a i lu n g cuvânt francez, a fost a lcă ­

tu it în luna Febru arie , anu l trecut, iată-1 :„Visiophonospiritomatographe“. A re exact

27 de lite re şi nu-i tocm ai uşor de pronun­ţat. Totu şi aproape că nu con tează în com ­paraţie cu u rm ătoru l cuvânt germ an :

„Zweizylindereinheitsheissdampfschnell- zuglocomotive“. (lo co m o tivă cu vap or i de 2 cilindri)...

50 de litere în tr'un cuvânt. S fin te Sisoe!... Cum ne com p licăm noi v ia ţa !...

Un avion al ,:Companiei Internationale de navigaţie aeriană”, s’a prăbuşit lângă T.-Severin, din cauza unei pane la motor.

Din fericire, nu s’a înregistrat nici o victimă.Fotografia noastră, este luată chiar la local unde s’a prăbuşit avionul, la 2 ore

|gpi acclfi;nt.

„REALITATEA ILUSTR ATĂ”* revistă săptămânală

REDACŢIA ŞI ADM INISTRAŢIA Bucureşti, str. Sărindar 9

Telefon 306/67 PREŢUL ABO NAM ENTULUI

Pe un an î n t r e g ..........................Lei 300Pe o jumătate a n .......................... 170Pe trei luni . ................................ 90

PENTRU STRĂINĂTATEPenrtu America ..........................„ 800Jugoslavia şi Cehoslovacia . . . „ 500

Director redacţional NIC CONSTANTIN

Dela 1 Septembrie cor. Ziarul

R a m p apublică o pagină complectă de sport şi

hipismRubrici permanente ale tuturor sporturilor practicele la noi şi peste graniţă, redactate

dc specialiştiRam pa - Sport

va publica în fiecare zi cronici vioaie, pro- nost curi, humor, literatură sportivă, repor- tagiu extern al sporturilor, precum şi f en-

^a*ion alele memorii, Cum am devenit stea“

de Strök A lb i ; anchete în lumea sportu­rilor, eic. etc.

U H » « «♦♦♦ I H4 H « l» »H »H H * »• MM• M MMM« tM *M+ f -Í

MOBILE de PRIMUL RANG :

şi anum e: dormitoare, sufragerii, ga m i- t r í de s ilon , şezloaw\ scaune, eu. in ;

mare asortim tnt nermanr-u lu |D e p o z itu l d e M O B IL E „V IC T O R IA ** j

CRAIOVA |S tr . U n ir i i P a la fu l M in e r v a ;Invităm pe mult stimaţii amatori de m c- î

bile din C R A IO V A ş i O L T E N IA in pră- ţvălia noastră spre a vedea mobilele noastre. *

Preţuri şi condiţium avantajoase.

18 REALITATEA ILUSTRATĂ No. 34. - 6 Septembrie 1928

Anchetele noastre

Cum să fie sfârşitul....?F oa rte adesea, n i se p rezin tă film e , care

deşi sunt de o m are va loare a rtis tică , to­tuşi d isp lac p u b licu lu i, d in cauza s fâ rş itu lu i. A m e rica n ii, de exem plu , în trebu in ţea ză la 99 la sută d in p ro d u cţiile lo r „happyend- u l", cu care c in e f i l i i lo r se declară satis ­fă cu ţi. R a re o r i le p lac u n f i lm la a l că ru i sfâ rş it e ro ii-m o r , sau sunt d esp ă rţiţi âe către soartă . D au ca exem p lu ce leb ru l „ T o re n t '’ al lu i Ibanez, care d in cauza „E n d -u lu i" , care n ’a fost „ happy", n 'a fost p r im it aşa cu m trebu ia de că tre a m erica n i. D ec i ia tă o prob lem ă care l-a pus pe gâ n d u ri pe m are le reg isor ge rm a n R ich a rd E ichberg .

A m a nun fa t la t im p că E ich b e rg a anga ja t pe. a d m ira b ila in terp re tă A na M ay W on y , că re ia i-a în cred in ţa t ro lu l t itu la r d in „S on g " (S ch m u tz iges Gold ), în care m a rea trage ­d iană apare în tr 'o crea ţie e x tra ord in iră . F ilm u l a fost te rm in a t şi E ich h b e rg sta pe g â n d u r i : care să fie s fâ rş itu l? K a r l V o ll- m oelle r te rm in ă ro m a n u l său „S ch m u tz iges Geld “ cu m oa rtea ero ine i. D a r dacă p u b li­cu lu i i-a r place, ca e ro ii să-şi u rm eze viata?

Ş i iată cu m a rezo lva t E ich b e rg această delica tă ch e s tiu n e : L u crâ n d la te rm ina rea u lt im u lu i tablou, a f ilm a t s cen a : 1) aşa cu m scrie în ro m a n şi 2 ) uzând de un „happy e n d A deschis o anchetă p r in zia ­re le germ ane şi la 21 A u gu s t „S o n g " a fost

sa lva toru l ei până la locu in ţa sărăcăcioasă a acestuia. Jack o a lun gă dar Song se în- napoiază, aducându-i cuţitu l pe care acesta I a perdut în tim pul luptei. Deodată fa ţa lu i Jack se lum inează : Song i-a r putea fi ţin ta v ie în nu m ăru l său cu aruncarea cu­ţitelor. P roba reuşind, cei doi sunt an ga ja ţi în tr'o tavern ă de la p e r ife r ia portului, un­de Song se produce în dansuri chineze şi ca parteneră a lu i Jack locu ind ch iar în coliba a ces tu ia ; el nu-i dă n ic i o im por­tanţă, cu toate că ea îl iubeşte...

G ându rile lu i sunt departe., la tim puri m a i bune când era parteneru l balerine i G loria Lee, de care era am orezat. D ar în ­tr 'o zi. pe când se a fla pe bordul unui va ­por, văzân d un pasager vorb ind iubitei sale, s’a năpustit asupra acestu 'a, aruncân- du-I în m are. în g roz it, Jack se aruncă după r iva lu l său spre a-1 salva, însă prea tâ r­ziu... astfe l că se văzu n evo it să d ispară din fa ţa G loriei... T oa tă lum ea îl credea m ort.

L a această în tâm p la re se gân d i Jack, când un p lacard cu portretu l G loriei, a- nunţă câteva spectacole a le ei în acel oraş. G loria, deven ită celebră este prietena boga­tului om de v ia ţă D im itr i A lex i, care o conduce în tr ’o seară în tave rn a unde Jack şi Song form ează num ăru l de atracţie.

Scena fin a lă , so lu ţia I.

lansat la „A lh a m b ra “ d in B e r l in , cu s fâ r­ş itu l vota t de p u b l ic : e ro ina trebue să m oară. S riccesv l a fost e x tra ord in a r. B ile ­tele au fos t vândute Com plect p e n tru 6 zile şi E ich b e rg se fe lic ita că a apelat la v o tu l p u b licu lu i pen tru rezo lva rea im p o rta n te i chestiun i.

D ar f i lm u l n u va ru la n u m a i în G erm a­nia c i în toate statele E u rop e i, A m e rice i şi .. Asiei. ( Ana M ay W on g e ch inezoa ică ). A în tre p r in s deci aceiaş anchetă în toate ta­r ile , p r in rev is te le Cele m a i răspând ite , dându-ne nouă în sărc in area p e n tru R o ­m i.,lia .

D ă m m a i jos scen a riu l f i lm u lu i, cu a m ­bele „e n d "-u r i şi ru g ă m pe c i t i t o r i i noş tri a ne răspunde până la 10 S ep tem brie a. c. ce sfâ rş it a r d o ri să-l aibe f i lm u l „S on g " la n o i :

SCENARIUL.

Song, o fru m oasă chinezoaică, care n ’are pe n im en i pe lume, este sa lvată d in m âna unor derbedei do către Jack Houberi, v en ii în îndepărtatu l port, spre a-şi câştiga a ici existenţa ca artist în aruncarea la ţin tă CU cuţite. Song urm ează ca un câine pe

A c i G lor ia recunoaşte pe fostul ei am ant, reaprinzându-i fla că ra dragostei pe care acesta o avea pentru dânsa... Song vede aceasta şi suferă.

In vâ rte ju l pasiunei sale, Jack are o sin- gu ră d o r in ţă : de a avea bani spre a-şi putea recăpăta dragostea G loriei. A s tfe l el acceptă propunerea unor hoţi de a lua parte la atacarea trenu lu i care transportă o m are sum ă de bani. Sunt însă surprinşi de po liţie şi Jack, !-spre a nu fi arestat, se ascunde sub locom otivă . T ren u l punân- du-se în m işcare, aburii fie rb in ţi ai loco­m otive i îi atacă ochii. Cu a ju toru l m icu ţei Song, care l’a urm ărit, Jack este adus a- casă. C rezând că Song este aceea care l ’a denunţat se năpusteşte asupra ei, spre a o bate. O luptă se înc in ge în tre cei doi când deodată Jack se opreşte în m ijlocu l cam erei, ca n ă lu c it : „Song... aprinde lam ­pa... e în tu n eric !" ...Sărm anul orbise.

Doctoru l chem at în grabă de Song spune că Jack trebue să suporte o operaţie, care costă 20 lire. T oa tă nădejdea orbu lu i este in G loria, pe care o aştepta... însă aceasta n ici nu se gân d ia la dânsul. Song ducân* du-se la hotelu l unde locu ia G loria, care

trebu ia să plece ch iar în aceiaşi zi, îi ceri a ju toru l acesteia pentru sa lvarea lui Jack, in să aceasta m ei nu v rea s’audă şi ca sl scape m a i repede de Song, îi dârueşte câ­teva rocn ii pe cari dânsa nu le mai poartă. R ăm ân ân d s ingu ră In camer ă, Song vede pe m asă ban ii pe care G loria i-a lăsat pentru acoperirea notei hotelului, sustrage ;cU lire şi îu ge acasă, unde se îmbracă în m antou l dă ru it de G loria. Jack miră în cam eră şi s im ţind pariu m u l iubitei sale... se îndreaptă spre bong, îmbrăţişând'o: „...Iţi m ulţum esc G loria, c’ai venit... sunt aşa de fe r ic .it !“ Cu lacrăm i în oclii trebue să a fle aceste vorbe d in gu ra aceluia pe care îl iubeşte In cele d in urm ă ea pune in m ana n e feric itu lu i orb cele !il) lire pe cari le-a fu ra t şi p leacă a fa ră spre a-şi scoate m antoul. In trân d d in nou în cameră, Jack, în cu lm ea fe r ic ire ! îi sp u n e : „G loria a fost a ic i şi nu-a dat bani. Du-m ă la operaţie!" Jack este in ternat în tr ’un sp ita l şi Song tre­bue acum să danseze s ingură spre a-l în­treţine. În tr 'o seară, D im itr i îi propune sao scoată d in m oc irla în care se află şi ii p rocură un an ga jam en t la cel mai mare varieteu d in localitate....

T im p u l trece şi Song a devenit atracţia „P a la ce - llo te lu lu i B ogată , ea ocupă apar­tam entu l G lorie i însă gându l ei zboară spre Jack, care m a i este încă internat şi pe care î l am ăgeşte m ereu, ven ind în man­tou l dăru it pe vrem u ri de G loria, aducăn- du-i f lo r i şi bani. Jack nu ştie de succeaul p ro te ja te i sale aşa că nu stă la îndoială că toate cadourile p rim ite în tim pul inter, nărei sale, n ’a r fi d in partea Gloriei.

Adus d in nou în sărăcăcioasa-i locuinţă, el aşteaptă cu nerăbdare pe Gloria, care i-a prom is Că-1 va v iz ita . îmbrăcată în m antou l G loriei, Song, care se teme să-i spună adevăru l, v in e d in nou spre a-l a- m ăgi. Insă Jack, nerăbdător de a-şi reve­dea iubita, îşi sm u lge legă tu ra de la ochi... şi descoperă înşelătoria . Ca un tigru el se năpusteşte asupra m icu ţei Song, şi o as- vâ r le a fa ră ia r e l a leargă la teatru, unde a flă că G lor ia a părăs it oraşul de 2 luni. La tavern ă a flă şi de succesul lui Song şi presim ţind in ten ţiile lui A lex i, pleacă la ,,Palace“ spre a o sm u lge pe aceea care l ’a salvat, d in m â in ile bestiei. Intr'adevăr, a to tpu tern icu l A lex i îi propusese frumoasei Song să f ie a lui, dându-i răga z că până in seara aceea, după reprezentaţie, să-i dea răspunsul. Jack se strecoară până pe terasa hotelu lu i, unde Song, în mijlocul cu ţite lor ascuţite se produce în periculosul dans. Aceasta îl vede şi cade jos leşinată.. V â r fu l unui cuţit peste care a căzut, ii străpunge p ie p tu l:

S F Â R Ş IT U L I. —• Ca un nebun, Jack r id ică răn ita şi în stare g ra vă o aduce a- casă la el. O rice în g r i j ir i m edicale sunt nutile, rana a tin gân d in im a rănitei Cu

la crăm i în ochi, Jack im p loră m ila cerului pentru aceea care l'a salvat. . însă desno- dăm ântu l fa ta l se apropie.. Song mai des- hise odată o c h i i : „ Ia rtă -m ă Song... nu mă părăsi... te iubesc" î i spune Jack cu ochii lăcrăm aţi. „Jack, nu m ai plânge... Te mai dor och ii ?“ şi m ân gâ in d păru l iubitului, m âna îi alunecă încet şi cade obosită pe scândurile patulu i. N e fe r ic ita murise.

S F Â R Ş IT U L 2. — Jack aduce rănita a- casă unde aceasta îşi rev in e în fire. De a- b ia acum recunoaşte Jack sacrificiile pe care le-a făcu t şi nu o v a m ai lăsa să plece de lân gă el...

* * *Şi acum... care s fâ rş it vă p lace?

L IT T L E LEKM ELARNR ă spu n su rile v o r f i adresate redacţiei,

m entionând u -se pe p l i c : pen tru ancheta „S F Â R Ş IT " , până la 20 Septem brie cri. R ezu lta tu l va f i pu b lica t.I I IMH ***** » ♦♦♦ »•«•••«»• •-*♦♦**« M MMMMH

Deslegările jocurilor se primesc la redac­ţie până la 10 Oct. cor. Fiecare joc acor­dă deslegătorului un număr oarecare de puncte. Gel care obţine numărul cel mai mare de puncte, prin deslegarea celui mai mare număr de jocuri, din numerile 33, 34, 35 şi 36, va primi un premiu de 1000 lei. Premiul al doilea e de 5000 le i ; premiul al treilea 300 lei. Următorii şapte deslegători primesc câte un volum din operile autori­lor renumiţi. Deasemenea vom publica nn- mele tuturor deslegătorilor. Premiile se vor distribui la 20 Octombrie 1928.

REALITATEA ILUSTRATĂ No. 34 — 8 Septembrie 1928 19

Jocurile „Realităţii IlustrateSub co n d u c e re a d-lui C O N S TA N TIN M A SSU

u'P- * ‘ A ’ I ■> M ’ m

2fi u 'b ' i "a i

0 iv\ 0 P Â r e “'A : u fi F Ó i r * T ft“ l . m 4 » N ‘ 0 F s ■ V n- T

1 N m H B L A ‘ o e fi 7 ’"l ■ ■ ■ > /T R ■ 1 i P V - t r ■s ■ '°5 A N1 2 o N l c * WA-jt . N / A T /

2 » L fl & F T ‘ s R- Mi/ i H A N / b

lV"i c A 9 ' a ' L IV M A > 6 i n2u

ie

L fl- A s A -a d 1 n Ti . 1 T 1 ■ M i s ii a (\ 8 ' z A *

"L ’ A > 'a- l N A T ”£ la T5 .

/ c.7&

ir T fl * 8. e f l ! a a A 'L £ * ’ N fl Tâ fl j j m 'a a M / T ■ f i P 4A C ■ ■ ■ Ü '"S1 pe 'n /■: n a 0 M

'T A ■ « ■ A !&\l 7)> . / /V V ■

10u 2 /

Jf £ J 0 e /3n A / W U IVI 'Â e fi T

’/e P £ / n 7 ' A 7 b i e i

mnv~~ ^ a g samar - n ... j 0 » □ □ □ □ □ : : . _ - . . - 'ia a c i n a ^ 1 « r a i SriMEainaEn. iei jüai iöDannaai in jgei : w Biigmak j ía

.2111 A I D

M C E J S H f

jor N = "4 - úo^d^t uvinte

Atena O-venot Hf-vta i r 't * dviw.<«

doma. '»»"'*<* wrníwa wiUm.

\l ie

ioc Nî U J u j ir a f

Sjj.vwJí Ol**aa ol y.

N‘ 1.8 >r N:? tbîţd»

Avio-v - «av •o'w o< vöm £|on-dü^ ovi.

jv.oíjow ţio lo* ţ i ’Awu i^iLni

Tói Kl-^Aíoí^e iuWlA/1fî.

U mP* I -av\A a "U'vw.ba •í/i AA 'a

* .M aM e

&ANÍÍ-

oc W" l-ncjocjvi jj

a n e s H r r ' i h w h b h i h □ B E w r „ r i i n E inon r ’ ^ E Q

iaJI» \,t*yiii«9 PajI*x

. iNtH- Ortljf (df- CUVí-mIí?

S»«I» i A ''“ <*<* \ iiio » 'í /xívtíoi

. isu • «'•<=. CZi'AOCP S+'re

\ £Lx r rx • H c í m cm * c Ama Yú!

INSj.t* |ű( N2 S-OoYj-í 'ru.vmíf-

:”ft HU 1 í * /V MAI. i'A-UAV (•ftW’ iAS

c.fVtf.A-» <*ÜW.M ( ftOλ rt M Í»

|ocN-U ■etojű-íoiiAAa.

ft-varí »x.ví*.v\. í Jlvía a a a O-x H /

M? 5/1- iot N?l- Fo Í«’>.<Íto 'Vv.

□ □ □ ’ . « « E J E ’ S u » I D Ő J Hl IBEHEdBUt 1BE

□iieh wmm

E ü . j a i PU E IZ H E cr e a r c n i :w p i a a n«H K 3 B M

B B n m a

Tű

XăviaCf*H+m5«+(

Dezlegătorii pe luna IulieAu în trun it n u m ă ru l cel m a i m a re de

puncte (125), rezo lvând exact toate jo cu r ile următorii t r e i :

I’etre Antoniu, Cetatea A lbă, câştigătoru l premiului de 1000 lei .

Victor Stănescu, A lba Iu lia , câştigă toru l premiului de 500 lei.

Victor V. Ionescu, Bucureşti, câştigătoru l premiului de 300 lei.

Au câşigat cute o ca rte :Consl. P. H orjea , Câmpina (120 puncte);

Nicolae L\ N ico lau , Focşani (115 puncte); Const. Cojan. Focşani (12.) puncte); E. Ro-' manescu. S lreh p ii M ehedinţi (115 puncte); Lionel D’ally, Buzău, (110 puncte) ;Au rora Popovici, Băile H e rcu la n e ; T ra ia n P erie- ţeanu. Bucureşti.

Au mai so lu ţiona t jo c u r ile u rm ă to r ii:Albota Argeş: Ştefan Ştefănescu 85.Arad: Mandache Ion 75; A lexandru Ia ­

somie 83; Busescu G heorghe 95; Urziceanu Yasile 65.

Mile H c rcu iin e : Aurora Pop ov ic i 125.Bălfi: A. W ein berg 35.Bârlad: Gârlă C. Matei 10.Bazargic: Ghizale Dumitru 95.I'istrita: Aurel M oldoveanu 100.tirada: Mara Trandafirescu 40; Gabril Iva-

nov 15; Teodor M aniate 95; I. Carod 80; Le- nuşa Anagosta 100.

braşov: Bubi S ch e ffltr 100; N icu (iheor- ghiu 95; Alexandru Pârvu lescu 70: A lexan­dru Ivan 85; N icu N. Ivan 85; Andrei N. Ivan 85; Paraschivescu D tru 75.

Bucureşti: Sideriu Aurian 10); T ra ian Pe- rieţeanu 125; V ic tor Ionescu 125; N icu lae C. Georgescu 90; Iréné I). Y. 100; Sandi Săvineanu 105; T iti G liiţescu 12); Jeana Io nescu 110;

Buzău: Lionel D 'AU v 110; T ra ian G. R o ­

man 90; Dan V Ileraru 15; Rom eo Schnei- dero 85; N icu Zam :irescu 100.

C a la fa t: Baym ond Isac 93.Călăraşi: N, N. Dum itrescu 55.C a ia c ra : Bunescu Ovidiu 90: Dănesca N i­

culae 80. \ C âm pina : Cănst. P. H orjea 120; Cernăţescu

Petre 105.C lu j: Costescu Alex. 90; B. B. Stănescu

105.Constanta: Ion Salin 97.C ra iova : T eod or N iţulescu 97; Jenica R.

lîabeca 95; Gicu Popescu 100; N uţi Avra- mescu 100; Vasile Turculescu 105.

D ărm ăneşt -B acău : Stoian 1. P op ov ic i 95. Drăgăş im -V c lce a : V ictoria Mihuţescu 100;

Valerian Mihuţescu 100.F ocşa n i: N icu lae F. N ico lau 115; Constan­

tin Cojan 120.G ala ţi: T e ich N estor 75; \ eco la i D. Au

flosungen 100; Regh ina D 'E go jeich en 100; Silvestru Dumitru 30; Vasiliu C. N ico la i 30; Costică T. A rim escu 95; An ton L ogo fă tu 05; 1. Popescu 95; Georgescu C. Ioan 90, .Voses Fend ler 90; I l i in r .c h H erşcovic i 95.

G ovora : A. A tanasoff 20. la ş i: Fr. D onnen leld 105; Em il Launy 90. Ilem -Fă găra ş : Octavian Metea 90.Is m a il: Schacliter Iancu 95; Leonardo I

M olm iak 100.Ocna S ib iu lu i: Maria I. Giosan 20; Ma­

nca Gom oiu 20.O ch iu ri-D â m b ov ita : Bădulescu I. Dumitrn55.

O d obeşti-Pa tna : Ios if A vram 105; Const. Gr. M ihai 100; Iancu Avram 105.

P ite ş ti: Ioan Po lizu 100; Vasilescu Du- m itru 90; H aralam bie Neradzis 75.

P lo eş ti: Iahoda ia 85; A lexandru Marinescu 90; I. Duţu 105.

Po iana -C ăm pina : Gh. D. Ionescu 95.

R o m a n : Plut. Bucătariu 10./{om anafi: Ghiţă C ojoacă 60.R.-Vâ.lcea: P u ica D răguşanu 85.S ch in en -B a că u : Const M ardare 80.S la tina : Polichron iade Dum itru 85; Con­

stantin Sloian 85.S treh a ia -M ch ed in ti: Em il Bomanescu 115.Ţă n d ă re i-Ia lo m ita : T ră in d Romani 90;

George Istrate 90.Tg. O cna : M. H erşcovic i 100; Bercu En-

gheiberg 95; Gusty Segal 60;Tătăreşti-B asarab ia : M ihail Săndulescu 30.Te leo rm a n : B u b rP o p e r 100.T im işoa ra : Joiţa Toboşaru 30; Isăceanu

Constantin 85.T .-S everin : Aurel Dumitrescu 95; Constan­

tin Boateş 105.

Jo c No. 1 Cuvinte sinonime(10 puncte)

Se dau u rm ătoare le cuvin te : S lab i — o- menesc — statorn ic i — lân cezeală — În­stră ina ţi — soartă — am estecaţi — supri­mare.

Să se găsească s inon im ele lor, aşa ca in i­ţialele, c itite de sus în jos, să dea un cuvânt, ia r fina le le , c itite de sus în jos, să dea si­non im ul lui.

Jo c No. 2 Enigmă(5 puncte)

Ce am ira l englez este fo rm a t d in tr ’un rom ancier şi un m areşal.

üuc no. á iâolf de cuvinte(10 puncte)

Se dau u rm ătoare le două cuvinte : Galia- Paris . Să se a ju n gă pe calea cea m a i scurtă, dela cuvântu l G a lia la cuvântu l Paris, schim bându-i-se pe rând câte o literă.

REALITATEAA N U L II, No 34

8 Septembrie 1928 M u istira iltâ i2 0 P A G I N I j

î A pare Sâm bătâ

O ultima fotografie a simpaticei artiste am ericane C L A R A BOWA n g a ja tă d e M e t r o - G o ld w y n - M a y ar, a ce a s tă in te rp re tă d e com ed ii, a isbu tit în s c u r t tim p să atragă aten­

ţia. nu n u m a i a în tre g e i A m e r ic i c i s i a E u rop e i