f,Ttrlrffii'

nefiif;at

ht

PSET

*J

seffiwffi$ffgmrffiTraducere din limba engjezd

Cristina TacheGabriel Drdghici

v;

capitolul L

,,Md tem", mdrturisi Pen, ,,cd nu sunt foarte cuminte.Mdtu;a spune cd am primit o educagie lamentabild".

Georgette Heyer, Corintianul

Copilul nestS.pd.nit al Parrishului, Mississippi, se intorsese in oragul pe care il hsase in urmf, penffu totdeau.na. Sugar Beth Carey igi mut[ privirea de pe parbrizulumezit de ploaie cltre ciinele groaznic care stltea ldng[ea pe scaunul din dreapta.

- $tiu la ce te gdndegti, Gordon, aga ce de.i drumulgi spune-o. Cum decad cei puternici, corectl Rdse amar.Ei bine, te bag in m64a. Doar ce... Clipi simgind ingepLtura lacrimilor in ochi. Doar c6... te bag in m54a.

Gordon igi inalqd capul 9i mArdi la ea. $i el credea c[nu era buni de nimic.

- Nu e vorba de mine, amice. Dadu mai tare insta-lagia de incElzire a vechiului ei Volvo ca se imbldnzeas-c[ frigul zilei de sfirgit de februarie. Griffin 9i DiddieCarey au fost stlpdnii acestui orag iar eu am fost prin-gesa 1or. Fata care, cel mai probabil, ar fi urmat s[ cuce-reascd lumea.

Auzi urletul imaginar al unui baset care rdde.Asemenea girului de case acoperite cu tabh pe ldnga

care tocmai trecuse, Sugar Beth incepuse qi ea s[ se dd.rlplneze pe ici, pe colo. P[rul lung gi blond care ii cddeain bucle pe umeri nu mai avea strf,lucirea de alt[datd, iarinimioarele de aur care ii atdrnau de lobii urechilor numai s[ltau intr.un dans lipsit de griji. Buzele ei imbufna.te igi pierduserl tendinqa de a se arcui in zAmbete sedu-cetoare, iar obrajii ei de plpug[ igi pierduserf, inocenqape care o aveau inainte de a se c[sltori de trei ori.

Genele dese mtrrgineau inci doi ochi uimitori, de unalbastru.deschis, dar o re{ea ugoari de riduri incepuse

8 Susan Elizabeth Phillips

sd le increjeascd aproape imperceptibil colqurile. Acumcincisprezece ani fusese cea mai bine imbr[cate fate dinParrish, dar acum una din cizmele ei din piele de viqelcu toc cui avea o micl gaurl in talpl, iar rochia violettricohte gi strAns[ pe corp, cu gulerul sobru pe git, darnu la fel de sobr[ ca lungime, era luati dintr-un magazincu_prefuri reduse gi nu dintr-un butic scump.

Parrishul igi incepuse existen;a pdn anii 1820 caorag al bumbacului din nord.estul siatului Mississippi,iar mai tArziu scdpase de torgele armatei unioniste deocupafie $agie vicleniei populaqiei lui feminine, care iisc[ldase neincetat pe baiegii in albastru in farmecul lor9i intr.o ospitalitate sudista neobositi, astfel incet niciunul dintre ei n,a ar.rrt sufletul s[ aprindd primul bagde chibrit. Sugar Beth era descendenla directe a acelorfemei, dar in zile ca aceasta ii era greu s54i aminteascdacest lucru.

Cdnd se apropie de Shorty Smith Road regla vitezagtergf,toarelor de parbriz gi igi aruncd privirea iatre cle-direa cu doud niveluri care incd se mai afla in cap[tulstrizii, goala in aceaste dupi-amiaz[ de duminic[. Dato-rit[ lantajului economic exercitat de tatal ei, liceul dinParrish rlmdsese inci unul dintre puqinele experimentede succes d_e educaqie publica intigrata din iudul pro.fund. Candva, fusese stdpana acelor holuri. Numai eadecidea cine stltea la cea mai bunl mas[ de la cantinf,,cu ce beieEi era acceptabil s[ te intdlnegti 9i dacl o imi-taqie de poqete Gucci era in regule, in caz ci tatil tdu nuera Griffin_Carey gi nu gi.o puteai permite pe cea origi.nala. Blonda gi divine, fusese regina suprem[.

Nu fusese intotdeauna o dictatoare binevoitoare, darputerea ii fusese rareori contestat5, chiar 9i de cltre pro-fesori. Unul dintre ei incercase, dar Sugar Beth rezolvaserapid problema. Cit despre l7innie Divis... Ce gans[ arfi avut o ciudagica stangace gi nesigur[ impotriva puterii9i abilitaqii lui Sugar Beth Carey?

In timp ce privea prin burniqa de februarie c[tre li.ceu, incepu s['i vibreze in cap vechea muzic[: INXS,Miami Sound Machine, Prince. In zilele acelea, cAnd

Amintiri de neuitat

Iilton John cinta Candle in the Wind, o cAnta doar peMarilyn.

Liceul. Ultima perioadl in care lumea fusese la pi.crioarele ei.

Gordon ffase un vAnt.- Doamne, cdt te ur[sc, cdine nenorocit.Faga dispreEuitoare a lui Gordon ii spunea c[ el nu

dldea doi bani pe ea. Zilele astea, nici ea nu dedea.Privi indicatorul de benzinf,. Era pe drojdie, dar nu

clorea sf, risipeascd banii ca sd umple rezervorul pdndcind nu va fi obligat[. Dac[ priveai partea bunl a lu.crurilor, cine avea nevoie de benzine cAnd ajunsese lacap[tul drumului?

Virf, la colq gi vlzu terenul gol de pe locul unde se aflaodatd casa lui Ryan. Pentru ea, Ryan Galantine fuseseasemenea lui Ken penffu Barbie. Cel mai popular bdiat;cea mai populard fatd.. T iubesc P ueci. Ea ii zdrobise ini-ma in primul an de universitate la Olel, cdnd il inqelasecu Darren Tharp, sporti\.'ul vedetl care devenise primulei so!.

Sugar Beth igi aminti cum obiqnuia slJ priveascd'VTinnie

Davis pe Ryan atunci cAnd credea ce nu o ob-servl nimeni. Ca gi cdnd o paria impiedicatl ar fi avutweo gans[ la strS.lucitorul Ryan Galantine. Grupul deprietene ale lui Sugar Beth, Salciile de Mare, fdceau peele de rAs cAnd rAdeau de ea pe la spate. Amintirea odeprim[ gi mai tare.

In timp ce conducea spre cenfful oragului, igi daduseama c[ Parrishul igi valorificase faima noti descoperi-t[ de fundal gi personaj principal al bestsellerului rea-listUltimalmlta pelinia spre nicdieri. Noul birou turisticatrlsese un flux constant de vizitatori, 9i vedea cumoragul se inviorase. Trotuarul din fa;a bisericii pres-biteriene nu mai era denivelat, iar luminile stradaleurAte cu care crescuse fuseserl inlocuite cu lampadareelegante de la trecerea dintre secole. Pe Tyler Street,casele istorice in stiluri de dinaintea Rezboiului Civil,victorian gi neo-grec igi expuneau tencuiala proaspete

'N""r.l. f"nrilt"r penffu Universitatea din Mississippi (n.tr.)

10 Susan Elizabeth phillips

i^ar, cupola mons_truozitetii italienegti a doamnei EulieBaker era impodobita cu o rozi a vd.nturilor el.g"rrtadin cupru. Sugar Beth gi Ryan se giugiuliserd p""u1.""din spatele casei in noaptea de dinainte de i mergepind la cap[t.

. Coti pe Broadway, strada principale a oragului, in-tinsd pe patru cvartale. Ceasul de la tribunai nu maiera oprit la zece {erd, zece, iar ffintAna arteziand dinparc fusese,curdfatd. Banca, impreund cu o altf, iu.matate de duzini de firme, igi ifigau qi ele umbraie-le virgate castaniu cu verde,'iar drapelut .o"f"a"r"tnu se mai vedea pe niciieri. O lud la itdnsa oe Vallev.gi se indreptd spre vechea gard abandonata afiata la uncvartal distanqa.- PAna la ?nceputul anilor 1980, trenu-rile de pe calea feratd Mississippi Central soseau aici odati pe zi. Spre deosebire de cilelalte cladiri J; ;;";central5, gara avea nevoie de reparaqii majore gi de ocurllenie serioasd.

Exact ca ea.

- . N], mai pu_tea am6.na acest lucru gi se indreptd spreMockingbird Lane gi spre casa cunoscutd,ub n*.I.^J.Frenchman's Bridel.

Degi Frenchman's Bride nu se numdra printre caseleistorice din Parrish, era cea mai grandioura di., oras. cucoloanele ei inalte, verandele largi gt ferestrele bovindoue.legante. Combinaqie minunati-de casd de pe o planta-Eie sudistd gi arhitecturg Queen Anne, casa stete; pe omicd ridicdtura destul de indepdrtate de stradd, incon-jurat[ de magnolii, arbori ai lui Iuda, azalee 9i'tufe decorni. Aici crescuse Sugar Beth.

Asemenea caselor istorice d_e pe Tyler Street, gi aceastaera bine intreEinut[. Obloanele erau proaspet vopsite cuv.opqea neagrd lucioasi, iar fereastra in formd de evantaide deasupra ugilor duble de la intrare era luminati destrdlucirea difuze a candelabrului din interior. Refuzase13 T1i primeascd ve;ti din oraq ::u_ani in urme, cu excep-qia frAnturilor pe care mltuga Thllulah catadicsise s5 i ietransmite, astfel incet nu gtia cine cumplrase casa. Asta

'lu1il"rl-Eil..rul,ri

Amintiri de neuitat 11

r,r:r bine. Existau deja destui oameni in via{a ei pe caresn-i dispreguiasce, iai in fruntea listei se afla'numele ei.

Frenchman's Bride era una dintre cele trei case delrc Mockingbird Lane. Deja trecuse de prima, cu doui.niveluri, in stil colonial francez. Spre deosebire delirenchman's Bride, gtia cine locuia acolo. A treia cas6,(irrc aparlinuse mltuqii Thllulah, era destinagia ei.

Goidon se foi. Cainele era riu, dar ultimuiei soq Em-rnertt, il iubise, aga c5. Sugar Beth se simgise obligaia sa.ll)il$treze pdn[ cdnd ii gdsea un nou stepen. PAne acumnu avusese deloc noroc. Era greu de gesit un clmin pentru un baset cu tulburiri grave de comportament.

Acum ploaia se inteqise, 9i dacd n-ar fi qtiut drumul, arfi putut trece de aleea nepedira de vegetagie care se afla decealalte parte a gardului viu inalt care apdra Frenchman'sIlride de privirile intrugilor in capltul dinspre est. Pietri-;;ul disperuse de mulq iar amortizoarele uzate ale Vol.voului protestar[ la contactul cu denivelerile.

Remiza trdsurilor ar[ta gi mai ddrIp[natd decdt gi-ormintea, dar zidul v[ruit impAnzit de muqchi, fronfoa-nele gemene gi acoperigul abrupt qi ascugit ii dadeauun oarecare farmec, ca dintr.o carte de pove$ti. Con-struit[ in acelagi timp cu Frenchman's B1ide, nu ade-postise niciodatl nimic care sd semene cu vreo trS.sur[,dar bunica ei considerase cuvintul garaj preabanal. Pela sfArgitul anilor 1950, locul fusese traniformat in lo.cuingE pentru Tallulah, mdtuqa lui Sugar Beth. Aceastaigi tr[ise acolo tot restul vieqii, iar atunci cdnd murise,remiza trdsurilor fusese o parre a mogtenirii ei pentruSugar Beth, gestul unui om de.a dreptul disperat, pen-ffu ce m[tuga Thllulah nu fusese niciodata de aiordcu ea.

, ,,$tiu c[ nu vrei sS fii vanitoasi 9i egoistl, Sugar Beth,binecuvAntat s[,gi fie sufletul. $tiu cd intr-o zi vei depdqitoate aceste lucruri."

Thllulah credea c[.gi poate insulta nepoata oricumdorea atita timp cAt ii binecuvAnta sufletul in timp ceo fecea.

Sugar Beth se aplecl peste scaun gi deschise portierapentru Gordon.

12 Susan Elizabeth Phillips

- Hai, car[.te!Ciinelui nu-i plecea s[4i ude labele, iar privirea pe

care i-o aruncl ii arlta cd se agtepta sl fie dus induntruin brage.

- Mda, asta se va intdmpla.F,l isi rAnji dinqii la ea.Igi ingfdcl pogeta, ce mai rlmisese din cea mai ieftin[

pungl cu mAncare pentru cdini pe care fusese in stares[ o gf,seascd gi un bax cu gase coca-cola. Lucrurile dinportbagaj mai puteau agtepta pAn[ cind se oprea ploaia.Iegi din maginl, cu picioarile ei lungi 9i perfeite inainte,iar fusta scurtd i se ridicd p6n[ sus pe coapse.

Gordon se,migca repede atunci cbnd voia gi qdgni ina-intea ei pe cele trei trepte care duceau in mica verandd.Placa din lemn verde cu auriu, pe care omul care ingriji.se gospoderia mdtusii Thllulah o betuse in perete acumpatruzeci de ani, incd ocupa un loc de onoare aleturi deuga principah.

iN TTUpUL vERII ANULUI 1954,AICI A PICTAT MARELE ARTIST

ABSTRACT EXPRESIONIST AMERICANLINCOLN ASH.

$i ii hsase mltugii Tallulah o operl de artl valoroasi,care acum ii Sparginea nepoatei ei, Sugar Beth CareyTh-arp Zagurski Hooper. O picturd pe care Sugap Bethtrebuia s-o giseascl cdt mai repede posibil.

Alese o cheie dintre cele pe care-i le trimisese avoca-tul mdtugii, descuie uqa gi inir[. Imediat, o coplegir[ mi.rosurile din lumea mdtugii ei: Ben Gay, mucegai, salatede pui 9i dezaprobare. Gordon aruncf, o priviie, uit[ c[tu-i pldcea s5 se_ude.pe labe gi se intoarJe afar6. SugarBeth lasa jos pachetele qi privi imprejur.

Zona livingului era ticsite cu obiecte de familie, nig.te_monstruozitefi cu aer familiarr scaune pr[fuite instil Sheraton, mese cu zgdrieturi de gheare ,si urme depicioare, un birou Queen Anne gi un cuier de palariidin lemn curbat plin de pinze de pdianjeni. pe bufetul

Amintiri deneuitat 13

tle mahon se afla un ceas, ahturi de o pereche de mopqirrrAgi de porqelan gi o casetl de argint, decoratS cu olllacd care igi pierduse sffllucirea, care o omagia peThllulah Carey pentru numerogii ani petrecugi in slujbaneprecupefit[ a Fiicelor Confederaqiei.

Nu exista nici un plan in organizarea decorului.Covorul oriental ros din inclpere concura cu sofauaeu flori decolorate din creton. Broderia tip ,,flac[r5." deculoare corai gi galben de pe un fotoliu se igea de subnigte perne crogetate. Canapeaua era din piele verdetuzat[, perdelele din danteld galbend. ToruEi, culorile girnodelele, estompate de vechime gi uzur5., dobdndiseraun soi de armonie obosite.

Sugar Beth se indrepttr cdtre bufet gi dadu deoparteo pAnzd de pdianjen penffu a deschide caseta de argint.lnluntru se aflau doulsprezece seturi de tacimuri dinargint Gorham Chantilly. Pe cAt igi putea aminti SugarBeth, Thllulah folosea in fiecare lunl linguriqele cu coa,da lunge pentru grupul ei cu care juca canasti miercuridimineaqa. Sugar Beth se intrebl cdt puteau valora do-ulsprezece seturi de tacdmuri din argint Chantilly pepiatra liberl.

Nici pe departe de ajuns. Avea nevoie de tablou.Trebuia s[ facd pipi, ii era foame, dar nu mai putea

de nerlbdare s[ vade atelierul. Ploaia nu incetase, aga celul un pulover bej vechi gi urAt mirositor, pe care Thllu.lah il lasase lAng[ uqd, gi-l puse pe umeri 9i iegi din nouafard. Apa de ploaie ii p[trunse prin gaura din cizmd intimp ce urma pavajul de piatra care ducea pe ldngd casicdtre garaj. Vechile ugi din lemn stlteau s[ se pribugeas.ce din balamale. Folosi una din cheile de laclt pe care leprimise 9i trase de ele ca s[ le deschidl.

L.ocul artrta exact a$a cum igi amintea Sugar Beth. Cdndremiza pentru tresuri fusese transformat[ in case penffuo fata betrAn[, Thllulah refuzase sai lase pe dulgheri s[distrugl aceastl parte a vechiulqi garaj unde igi f[cuseodinioara Lincoln Ash atelierul. In schimb, se mulgumi-se ea cu un living mai mic Ai o bucltdrie mai strimt[ gihsase locul ca pe un altar. Pe rafturile din lemn negeluitinc[ se mai aflau cutii de table ce mai plstrau o crustd

'1.4 Susan Elizabeth phillips

din vopseaua picurat[ sau stropit[ din pensulele lui Ashcu crncrzeci de ani in urmd, pentru a crea lucrdrile caredeveniseri.capodoperele lui.'Pentru ce singura,..J;de. geamuri a garajului nu lasa sd intre decAt pugina lu-mind,, lucrase cu ugile garajului deschise, intinzdndu4ipanzete pe podea. Uu ani in urmd, mefuga ei acoperiseprelata stropitd-cu vopsea cu foi groase de plastic protec-tor, acum atdt de-opat din pricinl murddriei, a gAndaci-lor morqi gi a prafului, incdt culorile de sub el de-abia sevqdeay. O scari petat[ cu vopsea, invelite 9i ea in plastic,st5tea intr-un caplt ldngd un banc de lucru'pe care se aflao cutie cu scule, o colecqie cu vechile peniule, cufite gispatule ale lui fuh, toate imprettiate pe acolo ca 9i'cdnds-ar fi oprit din lucru ca sd fumeze oJigara. Sugar Bethnu se agteptase ca mltuga ei ciufut[ s[ lase pictura reze.matd de perete in afreptarea ei, dar torusi ar fi fost fru-mos sI facd aqa. Iqi indbugi Vn oftat. Primul lucru pe careav_ea s[-l facd a doua zi de dimineagd va fi sd inceap[ cuadevdrat cdutarea.

- Gordon o urmd inapoi in casd. in timp ce aprindea olampl cu picior cu un ibalur cu ciucuri, iirp.rur." .ur.inmugurise in ea de slptim6.ni_se inteEi. Cu^cincispreze.ce ani inurmd pdrlsise oragul debordand de aroganld, ofati neslbuite gi razbunltoare care nu putea concepe cauniversul nu se invdrte in jurul ei. Dai universul fusesecel care rAsese pdnf, la urmd.

Merse la fereastrd qi trase perdeaua pr[fuit[. pe dea-lupra gardutui viu vdzu cogurile de la Frenchman'sBride. Numele i se trlgea de ia primul proprietar. Buni-ca ei concepuse casar bunicul el o conitrulse, tatll ei omodernizase, iar Diddie o umpluse cu iubire. ,,intr.o ziFrenchman's Bride va fi a t". S.rnu, Babv.,,

Pe wemuri, ar fi izbu-cnit in plEns faqi'de nedreptateaviegii. Acum,,trase perdeaua gi se inroarse se-gi hrineas-cd nesuferitul cAine-

La Frenchman's Bride, Colin Bwne stitea la fereas-tra dormitoru,lui principal de la etaj. infatioa;" lrii;ducea cu gAndul la eleganga solemnd a unui'bdrbat dinaltd epoce, poate cea a Regengei, sau orice alte perioade

Amintiri de neuitat 15

n)arcate puternic de lornioane, tabachere gi saloane.Avea ochii de culoarea jadului, addncigi in orbite, 9i olirgl lungn gi ingusti cu pomeli ascugiqi gi scobituri def orma unor virgule sub ei. Coada acelor virgule se curbaspre o gurl subgire gi sobrl. Avea o faqa de dandy, uqorcmasculatS., sau a$a ar fi fost dacd nu ar fi existat nasul,('ilre era uriag - lung, aristocratic gi considerabil de urdt,tlar care totugi se potrivea perfect feEei lui.

Purta un halat scurt de catifea cu aceeagi lejeritate cucrtrre alt barbat ar fi purtat un hanorac. linuta era com-pletatl de nigte pantaloni de pijama din mltase neagrdtrure se sffAngeau cu un gnur, impreunl cu papuci carelveau simboluri chinezegti violet in vdrf. Hainele fuseserdcroite s[ cade perfect pe tn-rpul lui foarte inalt, cu umerilirgi, dar mAinile lui mari de muncitor - cu palme late giilegete groase- aritau cd exista posibilitatea ca orice eralegpt de Colin Byrne se nu fie exact aga cum plrea.

ln timp ce stetea la fereastr6 urmdrind cum se aprindluminile in remiza fff,surilor, linia gurii deja severe deve-ni gi mai accentuate. lqadar... rvonurile erau adevlrate.Sugar Beth Carey se intorsese.

Trecuseri cincisprezece ani de cdnd o vlzuse ultimatlati. Era ceva mai mult decdt un beietan pe atunci.Doulzeci gi doi de ani, plin de el, o pas6re exoticl strf,i-n[ care aterizase intr-un oragel din sud pentru a-gi scrieprimul roman gi - ah, da- a preda la gcoale in timpulliber. Exista ceva plecut in faptul de a lesa ranchiunasd fermenteze atat de mult timp. Asemenea unui vinfranEuzesc bun, cregtea ?n complexitate, dezvoltAndu4isubtilitagi gi nuanfe pe care o rezolvare mai rapidl nule-ar fi permis.

Colqul gurii i se ridice plin de sperante. Acum cinci.sprezece ani fusese lipsit de putere in faqa ei. Acum numai era.

Venise in Parrish din Anglia pentru a preda la liceulde aici, degi nu nutrea nici o pasiune pentru profesie giavea gi mai puqin alent pentru asta. Dar Parrish, asemenea altor mici orage din Mississippi, avusese o nevoiedisperata de profesori. Un comitet format din cet[genide vazl ai statului contactaserS. universitlgi din Regatul

16 Susan Elizabeth Phillips

Unit, oferind absolvenqilor exceptrionali slujbe impreu.n[ cu vize de lucru in scopul de a lergi viziunea tinerilorlor asupra lumii.

Colin, care fusese fascinat de mult de scriitorii sudu-lui american, se folosise imediat de aceastd sansd. Ce locmai bun ar fi putut exista pentru a.gi scrie marele romandecit fertilul peisaj literai din Mississippi, clminul luiFaulkner, Eudora Welry Tennessee Williams, Richard'VTright?

Se grdbise sI scrie un eseu elocvent care exageramult interesul lui in a preda, adundnd referinge st;lu-cite de la cAqiva dintre profesorii sdi, gi atagase primeled-oulzeci de pagini ale romanului de-abia incepur, in,chipuindu.gi - 9i avind dreptate, aga cum se dovedise -ce un stat cu o mogtenire literar[ atAt de impresionantlva prefera un scriitor. Dup[ o lun[ primiie vesrea cdfusese acceptat gi nu mult dup[ u.."" .r" in drumspre Mississippi.

. Se indr[gostise de afurisitul ista de loc din prima zi -de ospitalitatea gi de tradiEiile lui, de farmeiul lui deorag mic. Totugi, nu acelagi lucru se intAmplase cu mun.calui de profesoq.care evoluase de la a fi dificile pAnd laa deveni imposibile, grafie lui Sugar Beth Carey._ Colin nu-gi ficuse un plan anume pentru a se riz.buna pe ea. Nici un complot machiavelic pe care sd.lintoarcl pe toate plrqile zece ani - nu i-ar fi oferit ei ni-ciodatd ateta putere asupra lui. Ceea ce nu insemna c[intenfiona sd_dea deoparte ranchiuna pe care i.o purta-se atat de mult,timp. Va agtepta momentul potrivil qi vavedea incotro il va indrepta imaginatria lui de scriitor.

Telefonul sun[; se indeplrt[ de ia fereastre, il ridi-cd gi rdspunse cu accentul britanic sacadat pe care aniipetrecuf in sudul american nu i.l alteraserl.

- Byrne la telefon.- Colin, sunt 'V7innie. Am incercat astdzi mai dewe.

me sd dau de tine.Lucrase la capitolul al treilea al noii sale cirgi.- Imi pare rlu, iubito. Nu am apucat s[,mi verific

mesajele telefonice. Ceva important?