sc vitalia salubritate prahova srl depozit de …arpmag.anpm.ro/upload/82982_pages from sc vitalia...

Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA

50

DEPOZIT DE DESEURI NEPERICULOASE

SC VITALIA SALUBRITATE PRAHOVA SRL

București Str.Vulturilor, nr.35, Sector 3, Bucureşti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.consultanta-mediu.ro

Foto nr.8 ~ corpuri de apa in zona analizata

Ape subterane spatiul hidrografic Ialomita Buzau-ROIL15:Ape subterane suprapuse zonei amplasamentului

Corpul de apa este reprezentata de Conul aluvial Prahova, are o suprafata de 658 kmp, pe un tip poros . Stratele acoperitoare ale zonei apei subterane ROIL15 au de la 1 m pana la 3 m grosime a pachetului acoperitor. In prezent utilizarea apei subterane este folosita pentru piscicultura, alimentarii populatiei cu apa si in zootehnie.

Corpul de apa ROIL15 este dezvoltat in depozite aluviale poroase-permeabile, de varsta Cuaternara. De asemenea acest corp de apa are o importanta economica deosebita, fiind constituit dintr-un pachet de depozite poros-permeabile de cca 60 m grosime, de vârsta holocen-pleistocen medie. Apele prezinta nivel liber sau ascensional. De asemenea, apele corpului de ape subterane ROIL05 (Conul aluvial Buzau) prezinta nivel liber sau ascensional.

Corpul este de tip poros permeabil si este cantonat in depozitele conului aluvionar, de varsta cuaternara. Acviferul freatic este constituit dintr-o alternanta de nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri cu structura incrucisata.


51




D.1.1.2. Caracteristici ale apelor/izvoarelor arteziene, orizonturi de exploatare, distanta fata de prizele de apa, abudenta apei in zona Principalele ape/rauri din zona sunt Paraul Dambu si raul lui Dan. Paraul Dambu a fost amenajat hidrotehnic, astfel a fost deviat pentru a reduce debitul raului. In cazul paraului lui Dan acesta are curs temporar. In albia acestuia ajune de cele mai multe ori legivatul de la rampa de deseuri deja existenta si in cazul unor precipitatii mai bogate si de lunga durata si apa de versanti. Nu exista prize de apa. Nu se poate vorbi de o abundenta a apei in zona analizata.

D.1.1.3. Informatii de baza despre corpurile de apa de suprafata:nume, debite, caracteristici (pt rauri), suprafata, volumul, adancimea medie si maxima (pt lacuri), etc Corpurile de apa din cadrul zonei analizate (rampa de deseuri Baicoi) sunt reprezentate de rauri meandrate, cu diferite debite. Principalul colector al paraurilor din zona analizata este raul Teleajan, aflat la mai putin de 5 km de rampa ecologica. Paraul Dambu are 39 de km lungime si conform SGA Prahova are o sectiune de control in dreptul localitatii Goga. In cadrul acesteia se monitorizeaza: zonele vulnerabile, ihtiofauna, supravegherea calitatii apei. Raul Teleajen are 4 sectiuni de control, in localitatile Valea Berii, Cheia, Valenii de Munte, Moara Domneasca. Lungimea raului este de 122 km.

Calitatea raului Teleajen se incadreaza in clasa I de calitate pe tronsonul izvoare- amonte Drajna, dupa care se modifica la clasa a III-a, in mod natural datorita izvoarelor sarate din zona, incadrare determinata de valorile inregistrate la grupa de indicatori salinitate

Trecerea in clasa a IV-a este localizata la confluenta cu paraul Dâmbu, aval de municipiul Ploiesti. Deteriorarea calitatii raului Teleajen in partea din aval este cauzata de paraul Dambu, care la varsare se incadreaza in clasa a V-a de calitate la grupele deindicatori regim de oxigen si nutrienti.

Din toata lungimea raului un procent de 35 % se incadreaza in limitele corespunzatoare clasei a II-a de calitaterespectiv unei starii ecologice bune.Starea chimicaestenecorespunzatoare pentru tot cursul raului.

Amplasarea rampei ecologice de deseuri in zona vizata nu va afecta resursele de apa subterana si nici reteaua hidrografica, fiind luate toate masurile necesare pentru reducerea oricarui posibil impact. Construirea rampei de deseuri ecologice va avea un impact pozitiv asupra retelei hidrografice si a apelor subterane, prin faptul ca levigatul nu se va infiltra in pamant (haldele menajere existente nefiind amenajate in cea mai mare masura corespunzator ), ulterior in panza freatica, cunoscandu-se calitatea nu foarte buna a paraurilor din zona. Paraul Dambu preaia apele epurate ce provin de la localitatea Bacoi si localitatile din nord acesteia.

D.1.1.4. Descrierea surselor de alimentare cu apa Alimentarea cu apa potabila se va realiza din reteaua publica existenta in zona.


52




Alimentarea cu apa in scop tehnologic (spalat drumuri si platforme, intretinere spatii verzi, etc) si pentru refacerea rezervei de incendiu se va asigura din subteran prin intermediul unui foraj de mica adancime cu h = 25 m.

Volumele de apa prelevate din reteaua publica de alimentare cu apa si din foraj vor fi inregistrate cu ajutorul apometrelor montate in cadrul bransamentului.

D.1.1.5. Descrierea sistemelor de drenaj si ameliorare Datorita starii de agregare a deseurilor (cenusa) ce urmeaza a fi depozitate nu este necesar un sistem de drenaj la baza acesteia, deseurile fiind supuse unui fenomen de solidificare. Colectarea levigatului se va face prin pompare dintr-o basa in bazinul de colectare.

Baza celulei de depozitare deseuri municipale va fi prevazuta cu un sistem de drenaj levigat compus din trei tronsoane de drenuri (cu lungimea totala de 573 m) care se descarca incolectorul principal. Drenurile pentru colectarea levigatului sunt conducte PEID, Dn 250 mm, perforate pe 2.3 din circumferinta.

In final, levigatul va ajunge in baziunul colector pentru levigat.

Transportul levigatului catre bazinul de stocare se va face prin pompare. Conductele componente ale sistemului de pompare vor fi din PEID, Dn 50, Pn 6.

D.1.2. Alimentarea cu apa

D.1.2.1. Caracteristici cantitative ale sursei de apa in sectiunea de prelevare Zona administrativa

Pentru dimensionarea sistemului de alimentare cu apa a fost realizat urmatorul breviar de calcul:

Necesarul de apa (Qn)

Nevoi igenico-sanitare

Conform STAS 1478-90, tabelele 2 (grupa procesului tehnologic V – proces de munca unde se manipuleaza sau prelucreaza materiale infectate) si 4, debitul specific pentru o persoana pe schimb este:

Qspecif = 85 l/om

Nr. persoane = 24

,04mc/zi2l/zi204024persoanezi85l/om,Q sinmedzi

Kzi = 1,3

Qn max zi = Kzi x Qn med zi

0,0306l/s,652mc/zi2,04mc/zi21,3Q sinmaxzi


53




slhmcxxxxzixKorxQnmedzixKxQnorar /061,0/221,023,12040241

10001

241

10001max

Cerinta de apa (Qs)

Nevoi igienico-sanitare:

Ks = 1,02 ...... 1,08

Kp = 1,08 ...... 1,25

Qs med zi = Ks x Kp x Qn med zi

l/s 0,027,40mc/zi2,04mc/zi21,11,07Q sismedzi

Qs max zi = Ks x Kp x Qn max zi

0,036l/smc/zi121,3,652mc/zi21,11,07Q sismaxzi

maxmax KsxKpxQnorQsor

slhmcxhxmcQsor /072,0/260,007,11,1/221,0max Necesarul de apa pentru stingerea incendiilor

Pentru calculul necesarului de apa pentru incendiu s-a avut in vedere prevederile STAS 1478/90, astfel:

Debitul de calcul pentru incendiu conform anexa E, tabel 20; Qi = 5 l/s

Timpul teoretic de functionare pentru hidrant exterior conform pct. 3.2.3.5: 3 h

Necesarul de apa pentru incendiu va fi:

Q = Qi x t = 5 l/s x 3 x 3600 = 54000 l = 54 mc

Depozitul de deseuri nepericuloase

Pentru functionarea obiectivului de investitie alimenatrea cu apa se va realiza dintr-un foraj cu h=25 m.

Cantitatea de apa necesara pentru instalatia de stabilizare a cenusei este de aproximativ 17.5 mc/h.

D.1.2.2. Instalatii hidrotehnice Alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor – in perioada de functionare a investitiei analizate alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor va fi realizata din subteran prin intermediul forajului de alimentare cu apa propus cu h = 25,0 m;

Alimentarea cu apa in scop tehnologic(stropit spatii verzi, spalat platforme, etc) – in perioada de functionare a investitiei analizate alimentarea cu apa pentru “nevoi tehnologice” va fi realizata din subteran prin intermediul forajului de alimentare cu apa propus cu h = 25,0 m.


54




Se vor realiza 2 retele distincte: o retea de alimentare cu apa a grupurilor sanitare si o retea de incendiu. Conductele se vor realiza din PEID, PN 6, Dn 110 si 32 mm.

Gospodaria de apa va avea o suprafata de 594 mp din care 250 mp este forajului cu zona de protectie sanitara si va cuprinde:

Foraj; Q=2.2 mc/h =>0.62 l/s; Hp=30 mCA, h=25 m diametrul forajului 320 mm.

Rezervor de inmagazinare a apei; Statie de pompare

D.1.2.3. Motivarea metodei propuse de alimenatre cu apa S-a ales alimentarea cu apa din reteaua publica a zonei administrative datorita faptului ca apa din aceasta zona este folosita in scopuri igenico-sanitare si intrucat in zona amplasamentului exista retele publice.

D.1.2.4. Masuri de imbunatatire a alimentarii cu apa Nu este cazul imbunatatii sistemului de alimentare cu apa intrucat retele de apa vor fi noi, iar apa este preluata din sistemul public.

Apa captata din subteran va fi folosita strict in scopul tehnologic (stabilizarea cenusei)

D.1.2.5. Calitatea apei folosite Daca apa capatata din subteran este folosita in scop igenico-sanitar, ea va fi monitorizata din puct de vedere al calitatii conform HGR 974/2004 astfel incat aceasta sa se incadreze in parametrii de potabilitate prevazuti in Anexa 1 din Legea 458/2002.

Apa preluata din sistemul public, ar trebui sa indeplinesca conditiile de calitate conform HGR 974/2004.

D.1.2.6. Motivarea folosirii apei potabile subterane in scopuri de productie Pentru a nu fi folosita apa provenita din sistemul public s-a optat pentru realizarea unui foraj in scopul alimentarii instalatiei de tratare/stabilizare a deseurilor provenite din procese termice (cenusa).

D.1.2.7. Utilizatori de apa curenti sau prognozati in zona de impact a activitatii propuse. Reteaua publica de alimentare cu apa din zona amplasamentului este utilizata de locuitorii orasului Baicoi.

Nu se cunosc utilizatori din zona amplasamentului care se vor bransa la reteaua publica.


55




D.1.3. Managementul apelor uzate

D.1.3.1. Descrierea surselor de generare a apelor uzate Apele uzate menajere vor fi colectate intr-un bazin de retentie etans montat ingropat cu capacitatea de V = cca. 18 mc. Din bazinul de retentie, apele uzate menajere vor fi evacuate prin vidanjare prin intermediul unei societati abilitate pe baza de contract si transportate la statia de epurare oraseneasca.

Apele pluviale colectate de pe suprafetele impermeabilizate vor fi colectate printr-o retea de canalizare pluviala distincta, preepurate prin intermediul unui separator de hidrocarburi(Q = 10 l/s, diametru interior de 1200 mm si volum rezervor namol de 1,2 mc) si evacuate in paraul lui Dan din imediata vecinatate numai in conditiile de respectare a prevederilor din NTPA 001/2005.

Baza celulei de depozitare deseuri municipale va fi prevazuta cu un sistem de drenaj levigat compus din trei tronsoane de drenuri (cu lungimea totala de 573 m) care se descarca in colectorul principal. Drenurile pentru colectarea levigatului sunt conducte PEID, Dn 250 mm, perforate pe 2.3 din circumferinta.

In final, levigatul va ajunge in baziunul colector pentru levigat.


Bazinul de inmagazinare/ stocare va avea o capacitate de 200 mc si va fi realizat din beton armat si impermeabilizat cu geomembrana. Levigatul colectat in acest bazin va fi transportat cu vidanja la statia de epurare cu osmoza inversa a depozitul de deseuri Boldesti-Scaieni.

Celula de deseuri industriale nepericuloase nu necesita sistem de drenaj, apa din precipitatii va fi drenata gravitational catre o basa de colectare de unde apa va fi recirculata in instalatia de stabilizare cenusa.

Datorita faptului ca apa care spala deseurile stabilizate de cenusa este foarte incarcata in suspensii, nu este indicata stocarea ei. In timp, aceste suspensii s-ar depune si s-ar solidifica.

Perimetral vor fi construite canale de garda care se vor descarca in paraul lui Dan, existent in imediata vecinatate a amplasamentului, la limita proprietatii. Lungimea toatala a sistemului de canalizare pluviala este de: 360 ml.

D.1.3.2. Cantitati si caracteristici fizico-chimici ale apelor uzate evacuate Calculul cantitatii de apa uzata

Conform SR 1846-1/2006:

sliQ zis /036,0mc/z121,3Q maxuzmaxzi Debitul de apa pluviala


56




Determinarea debitului de ape pluviale care se scurge pe suprafata bazinului de colectare:

unde:

m = 1 – coeficient de inmagazinare ; S = suprafata bazinului de colectare i = intensitatea ploii de calcul normate [l/s si ha] ; F = coeficient de scurgere

o S platforma betonata, parcare, drumuri si alei, cantar rutier = 4.439 mp o S gospodariea apa = 344 mp o S invelitori cladirit = 650 mp

Intensitatea ploii de calcul i se determina conform STAS 9470 functie de durata si frecventa.

frecventa normata f (conf. STAS 1846) se determina in fucntie de clasa de importanta;

clasa de importanta (STAS 4273 – 84) = Clasa III – Unitati industriale si de alta natura f = 1/2 - 1/1

se alege valoarea cea mai defavorabila f = 1/2 Intensitatea ploii de calcul i se determina pentru zona de calcul 4 (conf STAS 9470) pentru o frecventa de1/2 si o durata de 10 mini = 200 l/s si ha;

Coeficientul de scurgere F reprezinta raportul dintre cantitatea de apa care se scurge qp in reteaua de canale de pe o suprafata receptoare si cantitatea totala

de apa cazuta qt: t

p

qq

F ;

Conform STAS 1846, coeficientii de scurgere sunt:

pentru platforme betonate F1 = 0,95; pentru zone inierbate F2 = 0,15 pentru invelitori cladiri F3 = 0,95 Qpl1 = m x S1 x i x F1 = 1 x 0,44 x 0,95 x 200 = 83,6 l/s Q pl2 = m x S2 x i x F2 = 1 x 0,0344 x 0,15 x 200 = 1,032 l/s Q pl3 = m x S3 x i x F3 = 1 x 0,065 x 0,95 x 200 = 12,35 l/s Q pltot = Qpl1 + Q pl2 + Q pl3 = 83,6 + 1,032 + 12,35 = 96,98 l/s Apa evacuata in paraul lui Dan din imediata vecinatate trebuie sa respectare prevederile din NTPA 001/2005.

Limitele la evacuarea in paraul Valea lui Dan sunt prezentate in tabelul urmator:

Q pl = m x S x i x F [l/s]


57




Indicatorul Evacuare in emisar natural, NTPA 001/2005 (mg/l ) pH 6,5 – 8,5

MTS 35 CCOCr 125

Substante extractibile 20 Produse petroliere 5

Apele pluviale potential impurificate colectate de pe suprafetele impermeabilizate vor fi preepurate prin intermediul unei separator de hidrocarburi inainte de a fi deversate in paraul Valea lui Dan.

Apele uzate de tip menajer, pot constitui intr-o mica masura, o sursa de emisie a substantelor poluante prin infiltratii sau eventuale defectiuni survenite pe sistemul de canalizare, insa acesta este hidroizolat pentru a nu permite schimbul de ape cu stratul freatic. Acest tip de apa uzata asa cum a fost precizat mai sus va fi evacuat prin vidanjare de catre o societate specializata.

Cantitatea maxima zilnica de levigat care se estimeaza a se produce in depozit este de 9.5 mc, iar cantitatea medie zilnica de levigat estimata este de 2.9 mc.

D.1.3.3. Regimul/graficul generarii apelor uzate

Zona administrativa

Ape uzate menajere

Ape pluviale

Bazin de retentie

Separator de hidrocarburi

Transport vidanja

Paraul lui Dan

Statie de epurare

Depozit deseuri nepericuloase

levigat

Bazin stocare

Statie de epurare cu osmoza

Apa din precipitatii

Basa de colectare

Recirculare (in instalatia de stabilizare cenusa)


58




D.1.3.4. Refolosirea apelor uzate Celula pentru deseuri industriale nepericuloase nu necesita sistem de drenaj, apa din precipitatii va fi drenata gravitational catre o basa de colectare de unde apa va fi recirculata in instalatia de stabilizare a cenusei.

D.1.3.5. Masuri pentru micsorarea cantitatii de ape uzate si de poluanti In cadrul proiectul micsorarea poluantilor din apa uzata consta in:

Preepurarea apelor pluviale prin intermediul separatorului de hidrocarburi inainte de evacuarea ei in paraul lui Dan;

Recircularea apei din precipitatii provenite de la celula de deseuri industriale nepericuloase si folosirea ei in instalatia de stabilizare a cenusei.

Levigatul este colectat int-un bazin de inmagazinare si transportat la statia de epurare cu osmoza inversa.

D.1.3.6. Sistemul de colectare a apelor uzate Colectarea apelor uzate menajere din cadrul zonei administrative vor fi colectate intr-un bazin de retentie etns montat ingropat cu capacitatea de V = cca. 18 mc

Colectarea apele pluviale provenite de pe suprafetele impermeabilizate vor fi colectate printr-o retea de canalizare pluviala distincta, preepurate prin intermediul unui separator de hidrocarburi(Q = 10 l/s, diametru interior de 1200 mm si volum rezervor namol de 1,2 mc).

Colectarea levigatului de la depozitarea deseurilor municipale se va realiza cu ajutorul unui sistem de drenaj compus din trei tronsoane de drenuri cu o lungime totala de 573 m.

Apele pluviale vor fi colectate in canale de garda si de aici evacuate in paraul lui Dan.

D.1.3.7. Locul de descarcare a apelor uzate neepurate/epurate Perioada de executie

In perioada de executie nu se genereaza ape uzate. In cadrul organizarii de santier vor fi montate toalete de tip ecologic.

Perioada de functionare

Apele uzate menajere colectate in bazinul de retentie vor fi evacuate prin vidanjare prin intermediul unei societati abilitate pe baza de contract si transportate la o statie de epurare.

Apele pluviale colectate de pe suprafetele impermeabilizate colectate printr-o retea de canalizare pluviala distincta, preepurate prin intermediul unui separator de hidrocarburi(Q = 10 l/s, diametru interior de 1200 mm si volum rezervor namol de 1,2 mc) vor fi evacuate in paraul lui Dan din imediata vecinatate si se va respecta prevederile din NTPA 001/2005.


59




Levigatul colectat in acest bazin va fi transportat cu vidanja la statia de epurare cu osmoza inversa a depozitul pentru deseuri Boldesti-Scaieni.

D.1.3.8. Conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate in reteaua de canalizare a altor obiective economice In retea de canalizare interioara ce se va afla in interiorul depozitulu de deseuri nu va descarca nici un agent economic, reteaua fiind strict realizata pentru apele uzate provenite de pe amplasamentul analizat.

D.1.3.9. Instalatii de preepurare si/sau epurare Pe amplasamentul analizat va fi montat un separator de hidrocarburi cu rol de preepurare a apelor pluviale provenite de suprafetele impermeabilizate.

Pe amplasament nu se va realiza statie de epurare, insa levigatul provenit de la celulele de deseuri vor fi transportate catre Statia de Epurare Bornesti cu ozmoza inversa.

D.1.3.10. Gospodarirea namolului rezultat Din cadrul depozitului de deseuri nu rezulta namol.

D.1.3.11. Receptorul apelor uzate In perioada de functionare, apele pluviale provenite de pe suprafetele impermeabilizate sunt colectate printr-o retea de canalizare pluviala distincta, preepurate prin intermediul unui separator de hidrocarburi(Q = 10 l/s, diametru interior de 1200 mm si volum rezervor namol de 1,2 mc) vor fi evacuate in paraul lui Dan din imediata vecinatate si se va respecta prevederile din NTPA 001/2005.

D.1.4. Prognozarea impactului

D.1.4.1. Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului In perioada de executie a obiectivului nu se va preleva apa din subteran. In organizarea de santier, vor exista apartate de tip “fantana” pentru consumul de apa a muncitorilor.

Apa utilizata in procesul de stabilizare a cenusei va fi prelevata din subteran insa se vor respecta instructiunile de exploatare a surselor de apa in regimuri diferite (seceta, etc)

Obiectivul propus nu afecteaza conditiile hidrologice si hidrogeologice.

D.1.4.2. Impactul secundar asupra componentelor mediului cauzat de schimbari previzibile ale conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului. Atat in perioada de executie cat si in cea de functionare a depozitului nu va exista impact secundar asupra componentelor mediului cauzat de schimbari previzibile ale conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului.


60




D.1.4.3. Calitatea apei receptorului dupa descarcarea apelor uzate, comparativ cu conditiile prevazute de legislatia de mediu in vigoare In perioada de executie a depozitului nu vor fi evacuate ape uzate in emisar. In timpul executiei lucrarilor se vor utiliza toalete de tip ecologic.

In perioada de functuinare nu vor fi descarcate ape uzate in emisar, in paraul lui Dan vor fi evacuate numai ape pluviale trecute printr-un separator de hidrocarburi, astfel incat sa respecte prevederile legale.

D.1.4.4. Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apa si asupra zonelor de coasta, provocat de apele uzate generate si evacuate Se preconizeaza ca nu vor fi afectat ecosistemele corpurilor de apa.

D.1.4.5. Folosinte de apa in zona de impact potential provocat de evacuarea apelor uzate Depozitului de deseuri se va realiza in apropiere de vechea rampa de deseuri si in vecinatatea unor ferme avicole.

Evacuarea apelor de pe amplasament nu va afecta zonele invecinate, intrucat apele uzate menajere vor fi transportate cu vidanja la statia de epurare a localitatii, iar levigatul va fi transportat la statia de epurare cu osmoza inversa de la depozitul de deseuri Boldesti-Scaieni.

D.1.4.6. Posibile descarcari accidentale de substante poluante in corpurile de apa In perioada de realizare a investitiei factorul de mediu apa poate fi afectat astfel:

poluarea panzei freatice prin lucrari de excavare si infiltrarea a diferitilor poluanti de pe suprafata supusa constructiei depozitului de deseuri in sol si apoi in pânza freatica;

poluarea apelor pluviale prin contactul cu substantele si materiile prime depozitate in organizarea de santier si care antrenate de apa meteorica pot ajunge in pariul lui Dan

scurgeri accidentale de produse petroliere pe suprafata solului, antrenarea acestora de apele pluviale si posibilitatea infiltrarii apelor in pânza freatica.

managementul necorespunzator al deseurilor generate in faza de constructie a depozitului poate conduce la o potentiala contaminare a apelor pluviale si a celor freatice.

In perioada de functionare a depozitului de deseuri sursele de poluare a componentei hidrice sunt reprezentate de:

spatiile de depozitare a deseurilor determina contaminarea apelor pluviale cu contaminanti prezenti in componenta deseurilor;

functionarea defectuoasa a sistemului de canalizare a levigatului (aparitia unor infiltratii din conductele de transport a levigatului);

degradarea geomembranei de la partea inferioara a celulelor de depozitare conduce la o contaminare a apelor freatice cu levigat din corpul depozitului;


61




functionarea defectuoasa a separatorului de hidrocarburi pentru apele pluviale;

apele uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare, in cazul unor gestionari necorespunzatoare pot modifica proprietatile fizico-chimice ale componentei hidrice.

D.1.4.7. Impact transfrontalier Avand in vedere ca amplasamentul pe care se doreste realizarea depozitului de deseuri impreuna cu zona administrativa se afla la peste 140 km de cea mai apropiata granita nu exista impact tranfrontalier.

D.1.5. Masuri de diminuare a impactului

D.1.5.1. Masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apa Se va preleva numai cantitatea necesara de apa pentru alimentarea cu apa a amplasamentului, nu se vor face excese.

D.1.5.2. Masuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de apa si a zonelor de mal ale acestora In vederea prevenirii si reducerii impactului asupra factorului de mediu apa sunt necesare masuri, atât in perioada de realizare a investitiei, cat si ulterior, dupa realizarea acesteia.

In perioada de realizare a investitiei vor fi luate urmatoarele masuri:

evitarea contactului produselor petroliere cu componenta hidrica atât in zona de depozitare a carburantilor cât si in zona frontului de lucru;

evitarea contactului materiilor prime cu potential de solubilizare, cu apele pluviale pentru a evitarea schimbarii proprietatilor fizico-chimice ale apei;

evitarea contactului deseurilor tehnologice rezultate in faza de constructie cu componenta hidrica;

vidanjarea toaletelor ecologice (amplasate in organizarea de santier) se va efectua de catre firme specializate si autorizate, se va evita astfel deversarea sau infiltrarea unor reziduuri menajere pe/in sol, respectiv apele subterane.

Pe perioada de functionare a depozitului de deseuri se vor lua urmatoarele masuri de prevenire si reducere a impactului asupra componentei hidrice:

verificarea periodica a retelei de colectare si drenare a levigatului; verificarea periodica a separatorului de hidrocarburi de pe amplasament,

prelevarea periodica a probelor de apa dupa iesirea acestora din instalatie; evaluarea cantitativa periodica a levigatului; controlul apei subterane prin foraje de monitorizare; in cazul unor poluari accidentale aplicarea unui plan viabil de interventie si

reducere a impactului, in cel mai scurt timp posibil;


62




Bazinul pentru levigat va fi etans si intretinut corespunzatopr, astfel incat sa nu existe pierderi de apa.

Apele pluviale evacuate de pe amplasament in paraul lui Dan vor fi trecute printr-un separator de hidrocarburi.

Separatorul de hidrocarburi va fi intretinut prin vidanjare de catre o societate abilitata pe baza de contract de prestari servicii.

D.1.5.3. Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica in jurul surselor de apa Se va respecta Hotararea 930/2005 privind aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica

D.1.5.4. Masuri de prevenire a poluarilor accidentale In perioada de realizare a investitiei:

evitarea contactului produselor petroliere cu componenta hidrica in zona frontului de lucru;

evitarea contactului materiilor prime cu potential de solubilizare, cu apele pluviale in scopul pastrarii proprietatilor fizico-chimice ale apei;

evitarea contactului deseurilor rezultate in faza de constructie cu componenta hidrica;

vidanjarea toaletelor ecologice (amplasate in “organizarea de santier”) se va efectua de catre firme specializate si autorizate, se va evita astfel deversarea sau infiltrarea unor reziduuri menajere pe/in sol, respectiv apele subterane.

Pe perioada de functionare:

verificarea periodica a retelelor de colectare a apei uzate menajere si pluviale;

verificarea periodica a bazinului de retentie ape uzate menajere in scopul unei bune functionari a acesteia;

verificarea periodica a retelei de colectare si drenare a levigatului; verificarea periodica a separatorului de hidrocarburi, monitorizara apei pluviale preepurata deversata in emisar natural prin

prelevarea periodica de probe momentane de apa; in cazul unor poluari accidentale aplicarea unui plan viabil de interventie si

reducere a impactului, in cel mai scurt timp posibil;

D.2. AERUL

D.2.1. Date generale

D.2.1.1. Conditii de clima si meteorologice pe amplasament/zona Clima orasului Baicoi se incadreaza, in general, in clima regiunii geografice incare este situata localitatea, este o clima temperat continentala de deal,


63




extracarpatica cu nuante de tranzitie la continentalism.Fragmentarea redusa a reliefului si vegetatia sunt elementele locale principalecare influenteaza regimul elementelor climatice. Masele de aer rece se cantoneaza pevai in comparatie cu regiunile mai inalte, unde temperatura este mai ridicata. Deasemenea, padurea exercita o influenta mai mare vara, cand temperatura aerului estemai coborata in zona impadurita decat iarna cand diferntele sunt nesemnificative.

D.2.1.1. Temperatura, precipitatii, vant dominant, radiatie solara, conditii de transport si difuzie a poluantilor

Temperatura aerului, este elementul care reda cel mai bine influenta radiatiei

solara. Temperatura medie anuala a aerului in zona analizata este cuprinsa intre 10-11°C incat din punct de vedere termic, clima se caracterizeaza prin ierni blande (media lunii ianuarie 2 – 3 grade C) si veri calde (media lunii iulie 21–22 grade C)


64




Precipitatiile, cu multiplele lor aspecte legate de cantitate, regimul, frecventa, intensitatea si forma sub care cad, au o importanta practica deosebita pentru agricultura, hidrotehnica, urbanism, etc. Precipitatiile anuale in zona analizata sunt cuprinse intre 500-700 mm.


65




Vanturile, cu principale lor caracteristici de frecventa si viteza se disting printr-o fluctuatie in timp si spatiu.

Directia predominanta a vânturilor este cea nord-estica (14,9%) si estica (13,3%). Calmul Inregistreaza valoarea procentuala de 25,8%, iar intensitatea medie a vânturilor la scara Beaufort are valoarea de 2,3 - 3,1 m/s.

0

5

10

15N

NE

E

SE

S

SW

W

NW

D.2.1.2. Caracterizarea surselor de poluare stationare si mobile existente in zona Aerul este factorul de mediu cu cel mai ridicat potential ca “vector de transport”, capacitatea de dispersie a unui poluant fiind extrem de ridicata, si totodata capacitatea de a colecta si epura ulterior un poluant fiind cea mai scazuta.


66




Sursele de poluare a atmosferei in zona amplasamentului sunt:

Surse de poluare Distanta fata de amplasamentul analizat Poluanti evacuati

Trafic rutier (DJ100F; DJ102)

~ 520 m CO, CO2, NOx, SO2, NH3

Ferma avicola Limita de proprietate amoniac, pulberi, metan, gaze arse

Depozitare deseuri Limita de proprietate SOx, NOx, CH4 , CO, CO2, metale grele

Terenuri agricole Limita de proprietate praf

D.2.2. Surse de poluanti generati

D.2.2.1. Perioada de executie In perioada de executie a lucrarilor, activitatile din santier au impact asupra calitatii atmosferei din zonele de lucru si din zonele adiacente acestora.

Executia lucrarilor constituie, pe de o parte, reprezinta o sursa de emisii de praf, iar pe de alta parte, o sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor atat in motoarele utilajelor necesare efectuarii acestor lucrari, cat si ale mijloacelor de transport folosite.

Emisiile de praf, care apar in timpul executiei constructiilor, sunt asociate lucrarilor de preparare a betoanelor, de vehiculare si punere in opera a sedimentelor si a materialelor de constructie, precum si altor lucrari specifice.

Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta, depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile meteorologice.

Natura temporara a lucrarilor de constructie, specificul diferitelor faze de executie, modificarea continua a fronturilor de lucru diferentieaza net emisiile specifice acestor lucrari de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor.

Activitatea utilajelor cuprinde, in principal, transportul pamantului excavat si a altor materiale, de unde sunt depozitate si prelucrate, la locul de punere in opera.

Poluarea specifica activitatii utilajelor se apreciaza dupa consumul de carburanti (substante poluante NOx, CO, COVNM, particule materiale din arderea carburantilor etc.) si aria pe care se desfasoara aceste activitati (substante poluante - particule materiale in suspensie si sedimentabile).

Cantitatile de poluanti emise in atmosfera de utilaje depind, in principal, de urmatorii factori:

Nivelul tehnologic al motorului; Puterea motorului;


67




Consumul de carburant pe unitatea de putere; Capacitatea utilajului; Varsta motorului/utilajului; Dotarea cu dispozitive de reducere a poluarii. Este evident faptul ca emisiile de poluanti scad cu cat performantele motorului sunt mai avansate, cu consumuri cat mai mici pe unitatea de putere si cu un control cat mai restrictiv al emisiilor.

Principalele surse de poluare a aerului in faza de executie sunt:

�lucrarile de terasamente �utilajele in faza de executie Poluantii generati de aceste surse sunt:

praf pulberi �gaze de esapament Surse aferente lucrarilor de terasamente

Sursele se incadreaza in categoria surselor libere la sol, discontinue, cu un regim maxim de 10 ore/zi in perioadele de executie a lucrarilor (sezonul cald).

Aria de manifestare a acestor surse corespunde exclusiv suprafetei de realizare a depozitului.

Operatiunile de manevrare a pamanturilor, care se constituie in surse de impurificare a atmosferei, sunt reprezentate de:

Sapaturi pentru: Decoperta stratului vegetal; Aducerea terenului la cota proiectata; Executarea canalelor de garda.

Umpluturi: Depunerea si imprastierea materialului natural (argila) care face parte din

pachetul de impermeabilizare; Depunerea, imprastierea si compactarea materialului natural (argila) in

diguri; Depunerea, imprastierea stratului drenant din pietris.

Poluantii atmosferici caracteristici lucrarilor de terasamente sunt particulele de provenienta naturala (praf terestru) emise in timpul manevrarii pamantului si prin eroziunea eoliana de pe solul descoperit.

Surse – Utilajele in faza de executie

Pentru executia lucrarilor vor fi folosite urmatoarele utilaje: buldozere, excavatoare si autobasculante, care utilizeaza ca si carburant motorina.

Lucrarile care vor conduce la emisii de poluanti in atmosfera sunt:


68




manevrarea solului in vederea realizarii sapaturilor, respectiv umpluturilor; functionarea utilajelor necesare lucrarii; Sapaturi

strat vegetal sapatura pentru aducerea la cota proiectata a fundatiilor Umpluturi

diguri rampe de descarcare

D.2.2.2. Perioada de exploatare Sursele de poluare a aerului pe perioada de exploatare din cadrul proiectului analizat sunt reprezentate de motoarele cu ardere interna a autovehiculelor.

Principalele surse de poluare functie de locul producere sunt:

fermentarea fractiunii organice din deseurile depozitate utilajele de exploatare utilajele de transport activitatea umana Instalatia de tratare/stabilizare cenusa nu produce impact asupra aerului atmosferic, toate procesele se desfasoara in sistem inchis.

Din zona celulei de depozitare deseuri industriale nepericuloase nu vor rezulta gaze care sa afecteze calitatea aerului, intrucat deseurile ce urmeaza a fi depozitate vor fi stabilizate sau ambalate sau au o compozitie care nu implica fermentare si producerea de gaze.

Din zona celulei de depozitare deseuri municipale vor rezulta gaze de fermentare

In primul an de functionare nu se produce gaze de fermentare. Incepand din al doilea an de functionare, cantitatea de gaz de fermentare va creste progresiv pana in primul an dupa inchidere, dupa care cantitatea de gaz de fermentare tinde sa scada.

Perioada de descompunere a deseurilor rapid degradabile este de 5 ani, iar pentru cele lent degradabile este de 15 ani.

Cantitatille de gaz produse au fost calculate cu ajutorul modelului LandGEM (Landfill Gas Emissions Model), dezvoltat de EPA – USA, program destinat studiului depozitelor de deseuri.

Gazul emis de la depozitele de deseuri consta, atunci cand generarea gazului atinge starea stationara, in aproximativ 50% (volumic) CO2 , 50% CH4 si urme de compusi organici nonmetanici (CONM).


69




D.2.2.3. Perioada de post-inchidere In etapa de inchidere si post-Inchidere principala sursa de poluare a componentei aer o poate reprezenta scurgerile de biogaz. Compusii acestuia pot ajunge In atmosfera datorita unor defectiuni al instalatiei de capatare a biogazului. Alta sursa de poluare poate proveni din activitatile de copertare cu sol a celulelor, prin antrenarea de catre curentii de aer a pulberilor In suspensie si sedimentabile.

D.2.3. Prognozarea poluarii aerului

Din punct de vedere al impactului proiectului propus asupra calitatii aerului se apreciaza ca pe perioada de implementare a zonei administrativa, impactul va fi prezent pe o perioada scurta de timp (cca. 6 luni) la o intensitate scazuta

Avand in vedere timpul relativ scurt de realizare a investitiei si capacitatea acesteia se apreciaza ca impactul asupra factorului de mediu aer pe perioada de executie va fi redus.

In perioada de executie a depozitului manevrarea pamantului si manipularea utilajelor se va face respectand tehnologia de executie.

Impactul va fi nesemnificativ.

Pe perioada de functionare a zonei administrative impactul va fi nesemnificativ avand in vedere faptul ca din procesul tehnologic nu se vor genera emisii cu exceptia celor provenite de la autovehicule(traficul rutier).

In perioada de exploatare a depozitului impactul este redus la minimum prin respectarea tehnologiei de exploatare.

Emisiile poluante ale vehiculelor rutiere se limiteaza cu caracter preventiv prin conditiile tehnice prevazute la omologarea pentru circulatie, cat si prin conditiile tehnice prevazute la inspectia tehnica care se efectueaza periodic pe toata perioada utilizarii autovehiculelor rutiere inmatriculate in tara.

Nu exista riscul de a afecta calitatea aerului si climei, cu atat mai mult nu exista riscul de extindere a impactului.

Magnitutinea impactului este mica si de complexitate redusa. Tabel nr.5 ~ Cantitati estimate de gaze de fermentare generate depozit (celula deseuri municipale si industrial asimilabile)

Etapa de exploatare Anul 2 dupa punerea in functiune a fiecarui compartiment (t/an)

Anul cu cantitatea maxima de gaze fermentare (t/an)

CO2 CH4 CONM CO2 CH4 CONM

Celula depozitare deseuri municipale nepericuloase

430 157 1 1295 472 3


70




In etapa de Inchidere si post-Inchidere a depozitului de deseuri sursele de poluare se reduc la posibilele defectiuni ale instalatiilor de captare si valorificare a biogazului. Astfel compusii biogazului pot ajunge In atmosfera, afectând calitatea aerului. In astfel de situatii se intervine In cel mai scurt timp posibil In vederea solutionarii problemelor aparute.


Pentru celula de depozitare deseuri municipale nepericuloase se va instala un sistem de puturi de colectare a biogazului atunci cand grosimea stratului de deseu va atinge inaltimea de aproximativ 4 m.

Se vor instala 8 puturi de biogaz, fiecare cu raza de actiune de 50 m. Puturile se vor inalta pe masura ce va creste inaltimea coloanei de deseu.

Sistemul de colectare a gazului

Dimensionarea instalatiei de degazare se face pe baza estimarii cantitatii de gaz produse in depozit si a masuratorilor efectuate in perioada operationala, conform programului de monitorizare.

Sistemul colectare si evacuare a biogazului a fost proiectat astfel incat sa se garanteze siguranta constructiei si sanatatea personalului de operare. Intregul sistem de colectare a gazului, este perfect etans fata de mediul exterior si va fi amplasat astfel incat sa nu interfereze cu sistemul de drenaj si evacuare a levigatului, respectiv a apelor din precipitatii.

Pozitionarea elementelor componente ale sistemului de colectare a gazului este astfel conceputa incat sa nu afecteze functionarea celorlalte echipamente, a stratului de baza ori a sistemului de acoperire al depozitului.

Toate instalatiile interioare vor fi construite din PEHD, care este un material rezistent la actiunile agresive generate de:

temperatura ridicata din corpul depozitului (pana la 70° C); incarcarea provenita din greutatea deseurilor, a acoperirii de suprafata a

depozitului si cea provenita din traficul utilajelor (compactor, camioane etc.); levigat; microorganisme, animale sau ciuperci. Sistemul de colectare si transport al gazului a fost amplasat astfel incat sa nu obstructioneze operarea depozitului.


71




Fig nr. ~ partile componete ale Instalatiei active de extractie, colectare si tratare a gazului de depozit

Puturile de biogaz vor avea un diametru de 600 mm. In interior va fi introdus un tub de dren, cu fante sau orificii, din PEHD cu Dn 160mm, amplasat intr-un strat de pietris necalcaros, care are rol de filtru de drenaj. Vor avea lungimi diferite in functie de pozitie, respectiv de grosimea coloanei de gunoi. In jurul putului, la partea superioara, se va efectua o izolare cu argila si GCL (geocompozit cu bentonita).

Conducta din PVC se va imbina la partea superioara cu o teava metalica Dn 170 mm , pe care se va fixa geomembrana de etansare.

La partea superioara a conductei Dn 170 mm se va realiza un orificiu prin care va trece o teava din otel Dn 50 mm , care va asigura eliminarea gazelor din depozit. Din motive de siguranata din teava din otel Dn 50 mm se va realiza un teu cu vana si flansa oarba, care va permite conectarea acesteia la o conducta colectoare de gaz.

Pentru protectia ansamblului astfel realizat si asigurarea unei stabilitati sporite a acestuia se va utiliza o conducta metalica Dn 450 mm.

Alegerea metodei de eliminare pana la inchiderea finala, va fi stabilita in functie de cantitate de biogaz din acel moment.


72




Puturile sunt prevazute cu instalatii de teste dotate cu sisteme de inspectie pentru analize si vana fluture de interceptare.

Adancimea de forare este pana la cota +1,0 m, deasupra stratului drenant de baza. Se asigura astfel:

captarea biogazului din tot corpul depozitului evitarea strapungerii sistemului de drenaj al levigatului si/sau a etansarii de

baza evacuarea eventualului levigat colectat de drenul vertical Legatura cu linia de transport a biogazului se va face printr-un bransament flexibil, din tuburi PEHD, pozitionat deasupra stratului din material filtrant al capacului de inchidere. Biogazul extras din puturile de captare va fi directionat catre tuburile secundare si apoi, prin intermediul unor suflante care vor finaliza separarea lichidului de condens, intr-un colector principal.

Eventualul biogaz produs in exces va fi deviat automat catre instalatia de ardere, pozitionata in apropierea rezervorului pentru lichidul de condens. Instalatia de ardere este compusa din: suprafata de separare a lichidului de condens, dispozitiv de aspirare/comprimare, dispozitiv de ardere, vane, sistem de protectie.

Instalatia pentru captarea biogazului va fi realizata astfel incat sa asigure maxima protectie in conditii normale de lucru si in timpul interventiilor de intretinere.

Rezervorul pentru apa de condens, care este din HDPE, va avea o capacitate de 2 mc. Apa de condens va fi transportata gravitational, printr-o conducta cu Dn 160 mm din PEHD, pana la conducta de transport pentru levigat. Racordul la conducta de levigat se va face la baza taluzului digului.

Instalatia activa de extractie, colectare si tratare a gazului este alcatuita din urmatoarele componente:

put de extractie a gazului, cuprinzand conducte de drenaj conducte de captare a gazului statii de colectare a gazului conducte de eliminare si conducta principala de eliminare a gazului separator de condensat instalatie de ardere controlata a gazului / instalatie pentru valorificarea

gazului – instalatie de siguranta pentru arderea controlata componente de siguranta Daca dupa inchiderea definitiva a depozitului va rezulta o cantitate de gaz suficient de mare incat sa fie justificata valorificarea acestuia, se va monta si o instalatie pentru captarea si tratarea biogazului in vederea folosirii acestuia ca sursa de energie.


73




Utilajele care vor fi utilizate, atat in faza de executie, cat si in faza de exploatare vor respecta normele de poluare impuse si se vor afla in perfecta stare de functionare.

D.3. SOLUL


D.3.1.1. Carcateristicile solurilor dominante In dealurilesubcarpatice se constata un mozaic de soluri, in care sunt prezente soluri brune, brune-podzolite, brune acide, pseudorendzine si soluri negre de faneata, la care se adauga pe versanti soluri erodate.

In cadrul zonei unde va fi amplasa rampa ecologica solurile predominate sunt rendzinele si solurile brune (R), solurile argiloiluviale brun roscate (BR) si soluri argiloiuluviale brun roscate, Inclusiv podzolite slab (BRP). Rendzinele (tip de sol) intra in clasa cernisolurilor sau a molisolurilor. Renzdinele se formeaza in general pe un substrat calcaros, intr-un climat umed sau semi-uscat, avand o fertilitate naturala mijlocie sau buna. Caracteristica acestui sol o reprezinta cresterea unei vegetatii bogate ierboase pe acesta. De asemenea renzdinele se formeaza in conditiile unui relief fragmentat, pe culmi inguste si versanti cu inclinare pronuntata, dar si pe roci compacte sau in zona calcarelor.

Solurilele brun-roscate argiloiuluviale se intalnesc in zone cu relief deluros, de deal sau de piemont (la altitudini cuprinse intre 150 si maxim 800 m). O caracteristica principala a acestor tipuri de soluri o reprezinta continutul de calciu sau materiale fero-magneziene. Pe aceste tipuri de sol s-au format paduri de stejar sau fac, ori amestec.

D.3.1.2. Conditii chimice din sol In procesul de formare si evolutie a solului de tip rendzina intervine bioacumularea pe foindul unui material parental sau a unei roci generatoare de elemente bazice. Elementele bazice determina formarea suprafetei profilului a unui orizont de bioaculumare cu caracter molic. Prin dizolvare treptata scheletul calcaros elibereaza ioni de calciu, care satureaza complexul adsortiv, neutralizand acizii humici, si astfel determina formarea de complexe organo-minerale stabile de humat de calciu.

In solurile brun-roscate argiloiuluviale are loc un proces de bioacumulare intensa (cu humus alcatuit din acizi fulvici si humici). Solurile au aceasta culoare datorita oxizilor de fier. Solurile brun-roscate argiloiluviale au in partea superioara o textura lutoasa, la nivelul orizontului textura solului este fina (continut mare de argila). Notiunea de sol argiloiuluvial nu reprezinta neaparat caracteristica de sol lutos, ci poate arata existenta unui orizont B argiloiuluvial sau textural. Structura grauntoasa acestor soluri este in general caracterizata prin dezvoltarea in orizontul superior a rocilor de forma columnoid-prismatica sau prismatica bine dezvoltata.


74




Solurile brun-roscate argiloiuluviale datorita materialului de solidificare bogat sau a continutului de calciu au volumul si pH-ul cu valori ridicate.

D.3.1.3. Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante Tipurile de sol inalnite pe amplasamentul studiat nu intra in categoria solurilor vulnerabile la anumiti factori, fiind soluri stabile, in general acoperite cu vegetatie (arbori sau zone agricole). Agricultura in cazul in care nu este facuta coespunzator poate aduce a anumita vulnerabilitate solului respectiv, prin procese compactare, saraturare, alcalizare sau chiar eroziune.

D.3.1.4. Tipuri de culturi pe solul din zona respectiva Solurile brun-argiloiluviale sunt folosite in general pentru cultura plantelor de camp (cereale-grau,porumb, floarea-soarelui, orz, lucerna), pomi fructiferi (livezi-mar, prun, cires, piersic, etc), viata de vie. Arborii din livezi au cea mai mare raspandire pe astfel de soluri.

Vegetatia naturala sub care se formeaza si evolueaza solul de tip rendzina este cea caracteriostica stepei, a podisurilor si chiar a zonei mai inalte de munti si etaj subalpin, in functie de altitudinea la care se dezvolta . Rendzina este un sol litomorf care se formeaza si evolueaza in orice climat

D.3.1.5. Poluarea existenta Principalele surse de poluare a solului sunt:

industria extractiva si de distributie a titeiului depozitele neamenajate de deseuri de orice tip: menajere, de constructii si

demolari, reziduuri zootehnice, namoluri de la statiile de epurare; agricultura – Utilizarea necorespunzatoare a Ingrasamintelor chimice si

naturale determina poluarea solului si stratului freatic cu nitrati si nitriti. Orasul Baicoi se afla printre localitatile din judetul Prahova mentionate In

Ordinul 1552/2008 pentru aprobarea listei localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitati agricole pentru care se stabilesc programe de actiune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicarii Ingrasamintelor pe terenurile agricole.

distributia combustibililor si pierderile accidentale de materiale eco-toxice In trafic

D.3.2. Surse de poluare a solurilor

Proiectul propus In toate cele trei etape ale sale – construire – functionare – Inchidere – va reprezenta o sursa de poluare asupra componentei sol. Datorita faptului ca toate etapele de realizare ale proiectului se vor desfasura In mod controlat, poluarea solului va fi una redusa.

In faza de constructie a depozitului solul poate fi supus unei compactari datorita vehiculelor de mare tonaj care tranziteaza zona. Datorita tasarii se poate


75




modifica structura fizica a solului, care determina modificari atât la nivelul regimului hidric, cât si In chimia solului. Solul din zona studiata poate fi contaminat cu poluanti doar In mod accidental, principalele surse potentiale de contaminare a solului fiind:

deseurile industriale din activitatile de Intretinere si reparatii ale utilajelor; folosite In construirea depozitului;

scurgerile accidentale de motorina si lubrifianti de la utilajele din dotare; generarea unor deseuri menajere In incinta santierului si depozitarea

neorganizata a acestora; particule solide usoare dislocate, transportate si depuse pe suprafata solului. In etapa de functionare a depozitului poluarea componentei sol poate aparea In mod accidental, fie prin nerespectarea cerintelor de construire a depozitelor de deseuri si infiltrarea levigatului, fie prin desfasurarea unor activitati de reparatii ale utilajelor si mijloacelor de transport. Principalele surse de poluare pot fi:

levigatul, prin scurgerile din reteaua de colectare sau din bazinul de colectare;

scurgerile accidentale de motorina si lubrifianti de la utilajele din dotare; deseuri prin depozitarea neorganizata sau accidentala pe spatii

neamenajate; particule solide si praf rezultate din transport. In faza de Inchidere si post-Inchidere a depozitului poluarea solului poate fi reprezentata de scurgeri accidentale ale levigatului sau prin scurgerile accidentale de motorina si lubrifianti de la vehiculele care participa la activitatea de Inchidere.

In conditii normale de lucru, respectând normele de protectie si de depozitare corespunzatoare a deseurilor, nu ar trebui sa existe riscuri majore de poluare a solului. Trebuie precizat faptul ca alimentarea cu combustibili lichizi a utilajelor nu se face In incinta perimetrului de exploatare. Motorina, In conditii normale de manipulare si utilizare, nu este periculoasa pentru mediul Inconjurator si sanatatea oamenilor. Numai In conditii accidentale, prin stocare, utilizare sau manipulare improprie, motorina poate constitui o sursa de pericol pentru factorii de mediu.

Printre sursele de poluare a solului se mentioneaza si particulele de praf, provenite din circulatia utilajelor, din operatiunile de excavare si Incarcare In faza de constructie, si din circulatia autovehiculelor transportatoare de deseuri, din operatiunile de descarcare a deseurilor (provenite din constructii).

Aceste particule sunt antrenate de curentii atmosferici si depuse apoi pe suprafata solului din imediata vecinatate a amplasamentului, unde pot afecta porozitatea si aeratia solului prin astuparea „orificiilor”. Cantitatea de pulberi sedimentabile rezultata din procesul tehnologic de excavare si Incarcare este scazuta, aria de raspândire a acestora fiind exclusiv incinta si imediata vecinatate a santierului.


76




Din lucrarile de modernizare a drumurilor de acces la depozit, sursele de poluare constau In particulele solide fine provenite din materialele folosite la cuvertura de asfalt – nisip, balast, ciment, mixtura asfaltica – care pot fi antrenate de curentii de aer, iar apoi depuse pe suprafata solului.

Nu trebuie exclusa posibilitatea aparitiei unor scurgeri accidentale a materiilor prime sau a carburantilor utilajelor/autovehiculelor, Impotriva carora trebuie luate masuri de interventie imediata pentru diminuarea si neutralizarea efectelor negative.


Odata cu implementarea proiectului are loc exercitarea unui impact asupra componentei sol, impact care este de natura duala, si anume:

din activitatile de decopertare, un impact de natura fizica din activitatile de contaminare, un impact de natura chimica. Lucrarile de pe amplasament vor exercita, In toate cele trei faze ale investitiei - faza de constructie, faza de functionare si faza de Inchidere - un impact direct asupra componentei sol prin Inlaturarea stratului, prin fenomenul de tasare, care are efect asupra aeratiei solului si prin infiltratiile carburantilor si lubrifiantilor provenite din scurgerile accidentale de la vehiculele aflate In dotare.

Tot In categoria impactului direct trebuie mentionat si efectul negativ al scurgerii accidentale a levigatului, precum depozitarile neorganizate ale deseurilor. Nu trebuie neglijat nici impactul indirect rezultat din depunerea particulelor solide si a prafului pe suprafata solului, unde prin astuparea porilor, poate modifica regimul de aeratie a solului.

Pentru realizarea integrala a investitiei solul va fi decopertat pe o grosime de 0,40 m si pe suprafata totala de 45.300 mp, reprezentand un volum total de cca. 18.120 mc. Acesta va fi depozitat temporar pe amplasament si refolosit apoi pentru acoperirea taluzurilor exterioare ale digurilor.

Impactul asupra solului nu poate fi considerat decat ca fiind un impact mecanic, prin decopertare, redus la suprafata ocupata de obiectiv.

Nu exista riscul de a afecta solul din amplasament, cu atat mai mult nu exista riscul de extindere a impactului.

Magnitutinea impactului este mica si de complexitate redusa.

Din punct de vedere al impactului zonei administrative asupra solului din zona analizata se apreciaza ca impactul este nesemnificativ intrucat:

nu vor fi afectate alte suprafete de teren decat cele destinate obiectivelor proiectate,

lucrarile prevazute prevazute prin proiect vor respecta conditiile de protectie a factorilor de mediu;

in ansamblu zona nu va suferi modificari majore.


77





Masurile de prevenire si de diminuare a impactului efectuat asupra solului, rezultat din activitatile de construire a depozitului de deseuri sunt:

efectuarea In mod controlat a lucrarilor de construire a depozitului In scopul protejarii pe cât posibil a stratului de sol atât din incinta, cât si din zonele Invecinate;

controlul periodic al utilajelor si a vehiculelor utilizate, In vederea Inlaturarii producerii unor scurgeri de carburanti;

In etapa de functionare a depozitului conform de deseuri masurile de prevenire a efectelor negative sunt:

controlul si monitorizarea zonei si a depozitului de deseuri; monitorizarea cantitatii si tipului de deseuri colectate; monitorizarea cantitatii levigatului si a biogazului acoperirea periodica a straturilor de deseuri pentru Inlaturarea mirosului si a

dislocarii acestora de curentii de aer; crearea unor garduri de protectie; controlul periodic al vehiculelor pentru a nu prezenta scurgeri de carburanti. Prin respectarea masurilor de mai sus, se prevede ca impactul asupra solului si subsolului va fi unul nesemnificativ, fiind putin probabile acumulari sau migrari de poluanti.

Lucrarile prevazute in acest scop constau in:

pentru eliminarea posibilitatii poluarii cu levigat: sistem de etansare pe toata baza depozitului si pe taluzurile interioare

ale digurilor; sistem de colectare si evacuare controlata pentru levigat; transportarea levigatului la statia de epurare a depozitului Boldesti

Scaieni pentru eliminarea posibilitatii ca deseurile sa fie imprastiate:

deseurile industriale nepericuloase sunt depozitate fiecare dupa specific deseurile de cenusa se vor trata/stabiliza in prealabil si apoi vor fi

depozitate conform tehnologiei de depozitare deseurile menajere vor fi acoperite periodic cu pamant imprejmuire pe tot perimetrul amplasamentuluiu

In etapa de post-Inchidere trebuie avute In vedere urmatoarele masuri de prevenire/reducere a impactului:

monitorizarea zonei si a instalatiilor pentru evitarea unor defectiuni tehnice si prevenirea unor scurgeri.


78




D.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI


D.4.1.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus Amplasarea rampei ecologice va fi la aproximativ 1 km de localitatea Baicoi si la mai putin de un km fata de Plopeni, judetul Prahova.

Altitudinea zonei este cuprinsa intre 200 si 300 m . Din punct de vedere geologic, judetul Prahova cuprinde doua unitati structuralo-tectonice: orogenul carpatic (in zona de nord a judetului) si depresiunea precarpatica( zona centrala si de sud a judetului). Orogenul carpatic este format din din roci sedimentare apartinad erei Cretacice momentul inceperii formarii lantului Carpatic. Acesta cuprinde conglomerate (in special in zona Muntilor Bucegi). Rapa ecologica va fi amplasata in zona depresiunii Precarpatice. Aceasta este alcatuita din molasa (Paleogen-Cuaternar), intalnita pe zona deluroasa si subcapatica si o mare parte din campie. Sudul judetului Prahova cuprinde din punct de vedere geologic platfoma Moesica, formata din loess.

Pentru stabilirea litologiei zonei unde va fi amplasata rampa ecologica s-au efectuat 3 foraje. Rezultatele forajelor au aratat dinspre suprafata spre panza freatica urmatoarele: un strat de argila prafoasa intalnit de la 0 m pana la peste 5


79




m, un strat de nisip argilos si zone cu pietris si bolovanis. Nu au fost interceptatate infiltratii de ape subterane pana la 15 m adancime.

Din punct de vedere litologic, in forajele geotehnice efectuate s-au interceptat depozitele aluviale fine reprezentate prin argile, argile prafoase si nisipuri argiloase de diferite culori (in general cafenii roscate) cu numeroase concretiuni calcaroase pana la adancimea de 7,50 m in F1 si 13.80 m in F3, iar sub acestea pietrisuri si bolovanisuri in masa nisipoasa pana la adancimea de 15,00 m.

D.4.1.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitate seismologica Structura tectonica se refera la miscarile de afecteaza scoarta terestra cu urmari in structura reliefului. Tectonica stueaza dinamica si evolutia scoartei terestre. Activitatea neotectonica se manifesta printr-o miscare de ridicare a orogenului Carpatic in raport cu unitatile adiacente. Prin acest proces au avut loc ridicarea Subcarpatilor.

Activitatea seismologica din zona este redusa. Seismicitate mai ridicata in cadrul tarii noastre se inregistreaza in zona intalnirii celor 3 placi tectonice (Platforma Est Europeana, Placa Moesica si cea a Marii Negre). Din punct de vedere tectonic, neotectonic si seismologic zona este stabila, neexistand fenomene care sa produca un impact asupra mediului in cazul unui seism.

Foto nr.9 ~ Zonarea seismica a teritoriului Romaniei, conform SR 11100/1-93 „Macrozonareateritoriului Romaniei


80




D.4.1.3. Protectia subsolului si a resurselor si a resurselor de apa subterana Posibila poluarea subsolului in cadrul zonei analizate, dar si a panzei freactice poate proveni din zona localitatii Baicoi de la industria petroliera desfasurata. Protectia subsolului in cazul amenajararii rampei ecologice se va face prin luarea tuturor masurilor necesare pentru ca apa depozitarea deseurilor sa nu afecteze solul si subsolul si nici sa nu permita infliltrarea diferitelor substante provenite de la deseuri in urma precipitatiilor in panza freatica.

D.4.1.4. Procese geologice – alunecari de teren, eroziuni, zone carstice, zone predispuse alunecarilor de teren Lipsa proceselor geomorfologice in cadrul zonei amplasamentului determina o stabilitate a terenului, acesta nefiind afectat de procese precum alunecare de teren, eroziune sau orice alt proces care sa afecteze direct sau indirect buna functionare a rampei ecologice.

Pentru a putea analiza procesele geologice si geomorfologice existente in zona si impactul lor asupra reliefului studiul nu s-a limitat strict la arealul destinat construirii rampei ecologice. Astfel s-a analizat si teritoriul limitrof acestei cuprizand localitatile Baicaoi, Tintea, Dambu, respectiv Plopeni.

Analizand aspectele geomorfologice din cadrul zonei se pot observa urmatoarele aspecte:

-altitudinile sunt cuprinse intre 400 si 200 metri, zona cea mai joasa fiind destinata constririi rampei ecologice;


81




-din punct de vedere a geodeclivitati (pante) zona unde va fi amplasata rampa ecologica este cvasiorizontala;

De asemenea s-a calculat energia de relief: in zona de amplasament a rampei ecologice energia de relief atinge valori cuprinse intre 22-41 m si peste 41 m . Harta energiei de relief sau a fragmentarii reliefului reflecta intenitatea eroziunii liniare execitata de diferite generatii de ape curgatoare, conditionata de intensitatea miscarilor neotectonice, de alcatuiirea petrografica si conditiile climatice.


82




D.4.1.5. Obiective geologice valoroase protejate In zona amplasamentului analizat nu exista obiective geologice protejate

D.4.2. Impactul prognozat

Realizarea proiectului, datorita faptului ca se va face In mod organizat nu va reprezenta un impact negativ major asupra componentei geologice. Trebuie mentionat faptul ca implementarea proiectului va putea reprezenta totusi un impact negativ asupra substratului In toate cele trei etape de realizare, dar si unul pozitiv.

In momentul construirii depozitului impactul negativ se poate datora:

dislocarilor din roca, pentru nivelarea bazei depozitului; scurgeri accidentale de motorina si lubrifianti de la vehiculele aflate In dotare; depozitarea neorganizata a deseurilor menajere In incinta santierului; poluarea accidentala cu ape uzate provenite de pe santier. In etapa de functionare impactul negativ se poate datora:

scurgerilor accidentale ale levigatului;


83




scurgerilor accidentale de motorina si lubrifianti de la vehiculele aflate In dotare;

infiltratiilor apelor uzate colectate de pe suprafata depozitului In urma unor colectari necontrolate sau a unor defectiuni ale retelei de colectare;

In etapa post-Inchidere a depozitului conform de deseuri, efecte negative asupra calitatii substratului pot aparea de la scurgerile levigatului In urma aparitiei unor fisuri la baza depozitului sau datorita deteriorarii canalelor de colectare si/sau a bazinului de colectare.

In ceea ce priveste impactul pozitiv, acesta se datoreaza modului controlat de colectare si depozitare a deseurilor, prevazut In cazul depozitelor conforme, care va reprezenta un beneficiu pentru toate componentele mediului Inconjurator.


In vederea prevenirii si reducerii impactului asupra substratului, trebuie luate In calcul o serie de masuri, atât In perioada de realizare a investitiei, cât si ulterior, In faza de functionare si In etapa de post-Inchidere.

In perioada de realizare a investitiei vor fi luate urmatoarele masuri:

evitarea contactului materiilor prime si a carburantilor cu potential de infiltrare cu substratul;

evitarea contactului deseurilor cu potential de infiltrare cu substratul; vidanjarea toaletelor ecologice de catre firme specializate si autorizate In

scopul evitarii unor deversari sau infiltrari a reziduurilor menajere pe/In substrat.

Pe perioada de functionare a depozitului conform de deseuri municipale si de constructii se vor lua urmatoarele masuri de prevenire si reducere a impactului asupra substratului:

verificarea periodica a retelei de colectare a levigatului; verificarea periodica a statiei de epurare a levigatului In scopul unei bune

functionari a acesteia si evitarea unor scurgeri accidentale; verificarea periodica a retelei de colectare a apei meteorice; verificarea tehnica periodica a vehiculelor pentru evitarea unor scurgeri de

carburanti si/sau lubrifianti; In etapa de post-Inchidere trebuie avute In vedere urmatoarele masuri de prevenire/reducere a impactului:

monitorizarea zonei si a instalatiilor pentru evitarea unor defectiuni tehnice si prevenirea unor scurgeri.


84




D.5. BIODIVERSITATEA


D.5.1.1. Biotopurile de pe amplasament: paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa de suprafata-lacuri, rauri, helestee- si nisipuri Arealul unde va fi amplasata rapa ecologica se afla la cca 0,5 km de aria naturala protejata ROSCI0164 Padurea Plopeni. Aria se regaseste in bioregiunea continentala. Tipurile de habitat intalnite in cadrul acestei arii protejate sunt Padurile dacice de stejar si carpen. In afara habitatelor ce cuprind padurile dacice se gasesc si spcii importante defora si fauna.

Padurea Plopeni are o suprafata de 168 de hectare, relieful caracteristic este cel de campie inalta (piemontana-de 270 m) si este incadrata in zona padurilor de foioase de la marginea regiunii muntoase-deluroase. Distanta fata de localitatea Ploiesti este de 15 km.

Arborii din situl protejat au peste 150 de ani si sunt reprezentati de gorun, carpen, plop, si foarte rar fag.De asemenea un element de unicitate este faptul ca la altitudinile cuprinse intre 200 si 400 de metri se intalnesc specii caracteristice zonelor montane. Se intalnesc si specii endemice (Peucedanum rochelianum) specie intalnita doar in putine zone ale Banatului si nordul Olteniei.

Amplasarea rampei de deseuri la o distanta mai mica de 0,5 km fata de aria protejata se aprecieaza a fi fara nici un impact semnificativ. Populatia localitatilor Baicoi, Dambu, Tintea, Plopeni gasesc in situl Padurea Plopeni loc de recreere si agrement. Un element de vulnerabilitate este si faptul ca in zona au fost plantate specii de arbori nepotrivite zonal precum: molidul, pinul. Arborii conduc la acidifierea solului din padure, ceea ce afecteaza ciclul de viata al speciei Peucedanum rocheliam si regenerarea padurii de stejar.


85




D.5.1.2. Flora locala, varsta si tipul padurii, compozitia pe specii Flora locala se poate caracteriza prin paduri de foioase ce au varsta de peste 150 de ani. Tipurile de habitate intalnite in cadrul sitului sunt paduri de foioase ce cuprind specii de paduri dacice de stejar si carpen. Alte specii de flora si fauna intalnite in cadrul sitului sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr. Crt. Categoria Specia Populatie

1 P Aconitum variegatum ssp. paniculatum P

2 P Carex depressa ssp. transsilvanica P

3 P Chaerophyllum aromaticum P

4 P Epilobium montanum P

5 P Geranium palustre P

6 P Hypericum montanum P

7 P Laserpitium prutenicum P


86




8 P Luzula multiflora P

9 P Molinia caerulea RC

10 P Pimpinella major P

11 P Selinum carvifolia P

12 P Silene gallica P

13 P Succisa pratensis P

14 P Vicia lutea P

15 P Calamagrostis arundinacea P

16 P Carex montana P

17 P Coronilla elegans P

18 P Galium tenuissimum P

19 P Hepatica transsilvanica P

20 P Lapsana communis ssp. intermedia P

21 P Luzula luzuloides P

22 P Luzula pilosa P

23 P Peucedanum rochelianum P

24 P Potentilla erecta P

25 P Sigesbeckia orientalis P

26 P Spergula arvensis P

27 P Ventenata dubia P

Tabel-Specii importante de flora si fauna in cadrul sitului ROSCI0164-Padurea Plopeni

Suprafata ariei protejate este de 89 ha. Un habitat de interes national este intalnit in Padurea Plopeni deoarece adaposteste o asociatie vegetala endemica in Romania, Peucedano rocheliani-Molinietum coeruleae. Habitatul se caracterizeaza prin dumbravi inmastinate cu substrat argilos si nivelul apei freatice ridicat.

Padurea Plopeni se incadreaza in tipul de habitat 9160-Paduri de stejar peduncular sau stejar subatlantic si medioeuropean si cu Carpinion betuli (conform Directivei Habitatelor). Padurea este stratificata astfel:


87




etajul arborilor-care cuprinde speciile (Quercus robur, Quercus petraea, Acer tataricum, Carpinus Betulus),

statul arbustiv(Crataegus monogyna si Cornus sanguineus), stratul ierbaceu-format din urmatoarele specii: vinarita (Asoperula odorata),

pochivnic-piperul lupului (Asarum europeum), asparagus tenuifolius, palaria cucului (Geranium phaeum), napraznic (Geranium robertianum), Glechoma hirsute, crinul de padure (Lilium martogon), Senicula europea, rocotea (Stellaria holostea).

In afara speciilor mai sus mentionate in Padurea Plopeni se intalnesc doua specii endemice si anume: Hepatica transilvanica-endemism pentru zona de sud si de est ca lantului carpatic, respectiv Peucedanum rochelianum-specie endemica pentru teritoriul tarii noastre (se intalneste pe suprafete restranse in judetele Sibiu, Alba, Hunedoara, Timis, Caras-Severin, Gorj, Arges, Prahova si Galati).

Fauna caracteristica Padurii Plopeni este reprezentata de nevertebrate, insectele fiind cele care domina in acest spatiu. Reprezentative pentru situl protejat sunt speciile:

Cerambyx cerdo,

Morimus funereus (croitorul de piatra),

Lucanus cervus (radasca),

Sympetrum sanguimen (libelule)

Fauna Padurii Plopeni este completata si de amfibieni: Hyla arborea (Brotacelul) si Rana dalmatina (broasca rosie de padure). Aceste specii se gasesc in zonele mai umede ale padurii. Rana ridibunda (broasca verde de lac) se intalneste in zone cu balti.

D.5.1.3. Habitate ale speciilor de plante incluse in Cartea Rosie In zona amlasamentului nu exista specii de plante care sunt incluse in Cartea Rosie.

D.5.1.4. Fauna locala; habitate ale speciilor de animale incluse in Cartea Rosie ; specii de pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile, nevertebrate; vanat, specii rare de pesti Cartea rosie cuprinde o enumerare a speciilor si subspeciilor de flora si fauna, care necesita interventia omului pentru supravietuire. Cartii I s-a atribuit adjectivul rosu pentru a atrage atentia asupra acestei problematici. In cazul de fata, in situl Padurea Plopeni exista doua ale faunei ce intra in lista rosie. Acestea sunt brotacelul (Hyla arborea) si broasca rosie de padure (broasca rosie de padure).

Brotacelul intra in categoria speciilor vulnerabile.Aceasta specie isi are habitatul in orice parte a tarii unde isi gaseste conditiile adecvate de trai. Este o specie arboricola, traieste in zone impadurite sau in zone cu tufarisuri sau stufaris. Pentru reproducere specia are nevoie de balti cu adancime mare cu vegetatie


88




bogata. Dusmanii brotacelului sunt pestii, pasarile sau testoasele de apa care mananca larvele acestora.

Brotacelul a suferit modificari ale numarului populatiei din cauza defrisarilor destul de accentuate in ultima perioada, care au dus la distrugea treptata a habitatelor acestei specii. Zonele prielnice de dezvoltare a speciei sunt in general desecate si ulteriror cultivate, cultivarea terenului implicand si folosirea pesticidelor care ajung in habitatul lor.

Broasca rosie de padure (Rama dalmatina) este o specie intalnita in cea mai mare parte a tarii, in acele zone unde isi gaseste conditiile optime. Prefera padurile de foioase specia intalnindu-se de la 0 m pana la 900 m. Cea mai mare parte a timpului traieste pe uscat; reproducerea speciei are loc in baltile permanente sau temporare din cadrul padurilor. Iernatul are loc in balti, in malul acestora sau mai rar pe uscat. Amentarile asupra speciei din punct de vedere al dusmanilor sau concurentilor sunt reprezentate de pesti si pasari care consuma larvele speciei. Adultii sunt consumati de catre serpi, pasari, pesti sau mamifere (arici sau dihori). Modificarea numerica a speciei a avut loc datorita despaduririlor masive din cadrul tarii nostre, distrugandu-se habitatul speciei. De asemenea poluarea provenita de la agricultura sau din alte surse a dus la scaderea numarului speciei atat prin efectele poluarii dar si prin fragmentarea habitatelor.

Aceste specii de fauna care au fost regasite in Cartea Rosie traiesc in Aria naturaala Padurea Plopeni.

D.5.2. Impactul prognozat

Lucrarile de constructie vor presupune indepartare de vegetatie doar in cazul organizarii de santier dar se considera, având in vedere starea de ansamblu a amplasamentului, ca impactul nu va fi semnificativ.

In perioada de exploatare a proiectului, se poate vorbi de anumite efecte potentiale asupra componentei biotice din proximitatea amplasamentului, care datorita prafului, a anumitor poluanti emisi in atmosfera sau a unor scurgeri accidentale de levigat sau carburanti, ar putea prezenta modificari fata de dinamica sa naturala, modificari a caror dimensiune nu va fi indusa de cantitatea de poluanti si de compozitia chimica a acestora. Gravitatea daunelor ce ar putea fi suferite de plante va diferi in functie de concentratia poluantului, timpul de expunere, vârsta plantei sau de sensibilitatea acestora fata de factorii poluanti. Pulberile in suspensie, in conditiile unor concentratii ridicate reduc capacitatea de fotosinteza si de evapotranspiratie a plantelor.

O alta forma potentiala de impact este proliferarea faunei ruderale, care apare de obicei in cazul tuturor depozitelor de deseuri, dar intensitatea difera in functie de managementul propriu fiecarui depozit.

Având in vedere componenta biotica din jurul amplasamentului, se poate considera ca impactul asupra componentei biotice asociat constructiei si exploatarii depozitului va fi unul nesemnificativ.


89




Tehnologia de depozitare controlata a deseurilor nepericuloase face ca efectul asupra faunei si florei din zona sa fie diminuat la maxim.

Nu exista riscul de a afecta habitatele sau speciile de animale din amplasament, cu atat mai mult nu exista riscul de extindere a impactului. Toate deseurile acceptate la depozitare sunt deseuri nepericuloase, care vor fi depozitate conform tehnologiei de depoztiare abordata.

Spatiul de depozitare va fi creat prin construirea de diguri cu inaltimea de variabila de 1-6 m.


Luând in considerare formele potentiale de impact identificate si faptul ca majoritatea sunt indirecte, prin propagare de la nivelul aerului sau apei, nu se impun masuri speciale de protectie. Monitorizarea autotehnologica care se va efectua (verificarea starii sistemului de colectare a levigatului, a altor instalatii si utilaje din dotare, etc.) va contribui si la diminuarea impactului potential asupra componentei biotice din zona.

Pentru a impiedica patrunderea animalelor in incinta s-a prevazut gard din elemente prefabricate din beton pe tot perimetrul acesteia.

D.6. PEISAJUL


D.6.1.1. Informatii despre peisaj, incadrare in regiune, diversitatea acestora Din punct de vedere al peisajului zona se afla la trecerea dintre zona subcarpatica la zona de campie. Peisajul este alcatuit dintr-o succesiune de sinclinale cu anticlinale, rapa de deseuri situandu-se in zona depresionara (in depresiunea Mislea).

D.6.1.2. Caracteristicile si geomorfologia reliefului pe amplasament Geomorfologia reliefului nu este foarte complexa dat fiind faptul ca zona analizata se afla la limita dintre zona subcarpatica si campie. Procese intalnite sunt eroziunea malurilor atat eroziune laterala cat si in adancime, procese de meandrare (raul Danut de trece in apropierea zonei analizate), altittudini cuprinse intre 200 … 400 m, pante si zone cvasiorizontale. Cele mai mari pante (peste 24 de grade) se intalnesc pe versanti, in special pe vaful Tintea (403 m). Energia de reief sau adancime fragmentarii reliefului arata o zona putn fragmentata, energia nedepasind valoarea de 143 m.

D.6.1.3. Carcateristicile retelei hidrologice Reteaua hidrografica aferenta zonei de studiu este formata din doua parauri principale si anume paraul lui Dan si paraul Dambu, dar si o serie de rauri cu caracter temporar. Paraul Dambu este indiguit pentru, avand diguri de 1,5 … 2 m. Acesta are un curs foarte sinuos, creaza micro-meandre si se varsa in Raul


90




Teleajan in zona localitatii Rafov. Paraul lui Dan se varsa de asemenea in raul Teleajan, nu este indiguit si are ca afluenti paraul Valea Voichitei si paraul Valea Humei (ambele au curs temporar).

D.6.1.4. Zone impadurite in arealul amplasamentului Zona subcarpatica este cunoscuta pentru cultivarea vietei de vie si pentru pomii fructiferi. Zonele impadurite in cadrul amplasamentului sunt formate in general din livezi (de prun, de mar). Livezile inconjoara terenurile agricole.

Din harta de mai sus se poate obseva ca rampa de deseuri va fi amplasata in zona culturilor complexe, fiind inconjurata de paduri de foioase. La mai putin de 500 m se evidntieaza si terenurile agricole.


Fata de situatia actuala se prognozeaza ca executia si exploatarea lucrarii va avea un impact pozitiv asupra peisajului din zona amplasamentului prin:

sistematizarea zonei; plantarea zonei de protectie; inierbarea si plantarea suprafetei post-inchidere;


91




Nu exista riscul de a afecta peisajul si mediul vizual, cu atat mai mult nu exista riscul de extindere a impactului.



Tinând cont de modul de utilizare a terenului in jurul amplasamentului (industrial, agricol) si de morfologia acestuia (forma de relief negativa), nu se impun masuri speciale pentru protectia peisajului. Totusi, daca se impune, ca modalitate de screening peisager se vor realiza: perdele vegetale de protectie (arbusti autohtoni repede crescatori).

Taluzurile exterioare ale digurilor vor fi inierbate. Dupa atingerea capacitatii maxime de umplere, depozitul pentru deseuri nepericuloase se va inchide etans. Capacul de inchidere se va inierba.

D.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC


D.7.1.1. Numarul de locuitori in zona de impact, schimbari de populatie Orasul Baicoi este, din punct de vedere al numarului de locuitori, al treilea oras al judetului Prahova. In prezent, orasul are un numar de 20.700 locuitori. Datorita pozitiei favorabile la contactul subcarpatilor cu câmpia , resurselor de petrol si mai ales datorita industrializarii, numarul locuitorilor a crescut rapid.


D.7.2.1. Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor demografice/populatiei locale Depozitul conform pentru deseuri nepericuloase se afla in zona industriala are ca vecinatati terenuri agricole degradate si pe latura de nord fosta rampa pentru deseuri menajere Baicoi.

Cele mai apropiate locuinte se afla la cca. 500 m de amplasament, ca urmare nu va afecta populatia, din contra va fi un proiect benefic pentru ei.

D.7.2.2. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor economice locale, piata de munca, dinamica somerilor Se are in vedere impactul social ca urmare a unor facilitati de interes public, care se creaza datorita realizarii lucrarilor:

creeaza noi locuri de munca – atat in exploatare cat si in executie; asigura venituri suplimentare la bugetul local, prin taxe si impozite; contribuie la dezvoltarea economica a zonei.


92




D.7.2.3. Impactul potential asupra activitatilor economice Realizarea depozitului nu are influente asupra dezvoltarii turismului, intrucat urmeaza sa se construiasca in extravilanul orasul Baicoi, intr-o zona industriala.

Nu va avea efecte negative asupra transportului intrucat amplasamentul pe care urmeaza a se realiza se afla situat la cca 500 m de drumurile judetene DJ100F si DJ102.

Terenurile agricole din zona amplasamentului nu vor fi afectate, intrucat depozitul este delimitat de un parau si va fi imprejmuit cu perdeea de vegetatie.

In vecinatate amplasamentului se afla Ferma avicola (latura de sud-est) si fosta rampa ecologica de depozitare deseuri (la nord de amplasament) .

Lucrarile de executie vor avea loc cu respectarea conditiilor de protectie a mediului inconjurator.

Se va urmari:

manipularea cu atentie a utilajelor; respectarea cailor de acces pentru utilaje; respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilajele terasiere si de

transport; respectarea tehnologiei de executie; manipularea volumelor de pamant excavat numai in spatiul destinat

lucrarilor; In faza de exploatare autospecialele care vor aduce deseurile vor fi autorizate pentru aceasta activitate de transport.

Nu exista riscul de a afecta folosintele si bunurile materiale din vecinatate, cu atat mai mult nu exista riscul de extindere a impactului.


Incinta depozitului va fi imprejmuita, se va realiza perdeaua vegetala de protectie si se va respecta tehnologia de depozitare.

D.7.2.4. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor de viata din zona Datorita distantei de 500 m fata de cele mai apropiate locuinte, se reduce considerabil riscul de a crea disconfort populatiei din zona, atât In perioada de realizare a proiectului, cât si In cea ulterioara de functionare. Totusi, trebuie amintite potentialele forme de impact negativ care ar putea afecta componenta antropica In perioada de constructie si In cea de functionare:

organizarea de santier, care Intotdeauna provoaca disconfort populatiei riverane prin zgomot sau cresterea concentratiei de pulberi;

impactul vizual, care asa cum s-a reliefat la impactul asupra peisajului nu este semnificativ, tinand cont de utilizarea teritoriului In jurul amplasamentului;


93




emisiile fugitive de gaze (compusi ai azotului In special), pulberi, care au de obicei asociate si mirosuri specifice ce pot constitui probleme semnificative pentru populatia riverana.

aparitia unor situatii de risc cum ar fi incendiile sau exploziile induse de emanatiile necontrolate de metan. In acest sens, trebuie mentionat ca proiectul prevede recuperarea gazelor astfel Incât si acest tip de risc a fost preIntâmpinat, In conditiile unei automatizari eficiente a instalatiilor de recuperare a gazelor;

intensificarea traficului, atât pe perioada de constructie, cât si pe cea de functionare.

Avand in vedere ca orasul Baicoi nu dispune in prezent de o rampa de deseuri origanizata si autorizata, si ca desurile provenite din loclalitate sunt transportate la rampa ecologica Boldesti, impactul asupra conditiilor de viata din zona in care se propune realizarea depozitului este unul pozitiv.

Noul depozit va contribui la eliminarea si totodata la scaderea riscului aparitiei unora noi, va eficientiza managementul deseurilor prin adoptarea unor solutii situate pe treptele superioare ale ierarhiei deseurilor cu contributii de asemenea evidente la protectia sanatatii populatiei si mediului In general.


Formele de impact identificate vor fi minimalizate prin adoptarea urmatoarelor masuri:

management eficient al organizarii de santier pentru a reduce disconfortul indus locuitorilor din proximitate;

captarea si colectarea gazelor de fermentare, fapt care va contribui semnificativ la diminuarea mirosurilor generate;

adoptarea unor masuri de screening peisager, daca va fi cazul, pentru a elimina disconfortul indus populatiei de intruzia vizuala a depozitului;

respectarea conditiilor de trafic pentru vehiculele transportoare de deseuri (evitarea intervalelor orare In care traficul este mai aglomerat, respectarea conditiilor de dotare tehnica pentru a se diminua mirosurile sau, mai rau, imprastierea de deseuri in timpul transportului).

D.8. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL



94




In vecinatatea amplasamentului nu exista obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice.


D.8.2.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si culturale In ceea ce priveste impactul potential, se poate afirma ca obiectivul de investitii nu va afecta conditiile etnice si culturale din zona.

D.8.2.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice Realizarea depozitului de desenuri nepericuloasa ce va include si zona administrativa nu are impact asupra patrimoniului cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice intrucat in zona analizata nu exista astfel de obiective.


95




E. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Din punct de vedere a amplasamentul nu au fost studiate alte terenuri pentru realizarea proiectului.

Inainte de luarea deciziei de implementare a acestui proiect, beneficiarul, respectiv SC Vitalia Salubritate Prahova SRL a studiat trei alternative:

Varianta „0” - Aceasta varianta presupunea pastrarea terenului in conditiile actuale, practic solutia de „a nu face nimic”.

Din motive atat tehnico-economice (pierderi insemnate din punct de vedere calitativ si cantitativ), cat si de protectie a mediului aceasta varianta nu a fost luata in considerare.

Varianta I – aceasta varianta presupune realizarea depozitului de deseuri nepericuloase in localitatea Baicoi, in apropierea fostui depozit de deseuri de la Baicoi.

A fost aleasa Varianta I intrucat:

depozitul actual de deseuri nepericuloase din localitatea Baicoi a ajuns la capacitatea maxima si a fost inchis.

prin PJGD Prahova se prevede un nou depozit de deseuri nepericuloase la Baicoi;

se elimina posibilitatea depozitarii necontrolate a deseurilor nepericuloase rezultate din orasul Baicoi si zona adiacenta acestuia;

se diminueaza distanta de transport mai mica pentru operatorii de salubritate din zona;

Investitia este oportuna deoarece:

ofera conditii mai bune cetatenilor prin crearea unui nou spatiu pentru depozitarea deseurilor nepericuloase industriale si municipale;

SC VITALIA SALUBRITATE PRAHOVA detine in proprietate terenul necesar construirii depozitului, inclusiv rezerva pentru extinderi viitoare;

in zona nu exista un depozit pentru deseuri industriale nepericuloase; protectia factorilor de mediu in zona de depozitare a deseurilor prin:

eliminarea riscului de poluare a apelor de suprafata si subterana; Imbunatatirea calitatii aerului prin eliminarea depozitelor necontrolate de

deseuri care fermenteaza in regim aerob si produc mirosuri neplacute;

F. MONITORIZAREA

F.1. IN PERIOADA DE FUNCTIONARE

Controlul calitatii factorilor de mediu in zona de influenta a depozitului se realizeaza prin:


96




inregistrarea datelor meteorologice – pentru stabilirea cantitatii de precipitatii, a domeniului de temperatura si a directiei dominante a vantului;

analiza principalilor indicatori de calitate a apelor de suprafata – se vor preleva probe in zona de descarcare a canalelor de garda in paraul lui Dan.

analiza principalilor indicatori caracteristici apelor subterane – se vor preleva probe din cele 3 foraje de monitorizare amplasate aval si amonte fata de depozit;

determinarea concentratiilor specifice de poluanti in sol, in zona de influenta a depozitului.

Valorile obtinute pentru fiecare factor de mediu vor fi comparate cu cele prevazute de normele legislative in vigoare. Analizele si determinarile necesare pentru automonitorizarea emisiilor si controlul calitatii factorilor de mediu vor fi realizate de catre laboratoare acreditate, iar rezultatele vor fi inregistrate pe toata perioada de monitorizare.

Operatorul depozitului de deseuri este obligat sa raporteze semestrial catre autoritatea teritoriala pentru protectia mediului rezultatele activitatii de automonitorizare. Orice efect negativ inregistrat prin programul de automonitorizare va fi raportat catre autoritatea teritoriala pentru protectia mediului in maximum 12 ore.

F.2. IN PERIOADA DE INCHIDERE/DEZAFECTARE/DEMOLARE

Dupa inchiderea depozitului, acesta va fi monitorizat postinchidere pe o perioada de minim 30 de ani.

Rezultatele activitatii de monitorizare post inchidere vor fi pastrate in Registrul depozitului pe toata durata programului si dupa inchiderea acestuia.

Sistemul de monitorizare post-inchidere cuprinde:

Determinarea carcateristicilor cantitative si calitative a levigatului; Inregistrarea datelor meteorologice – pentru stabilirea cantitatii de precipitatii,

a domeniului de temperatura si a directiei dominante a vantului; Analiza principalilor indicatori caracteristici apelor subterane – se vor preleva

probe din puncte situate in amonte, respeciv in aval de depozit, pe directia de curgere a apei subterane;

Determinarea concentratiilor specifiice de poluanti in sol, in zona de influenta a depozitului;

Urmarirea topografiei depozitului. Numarul de puncte de recoltare, precum si frecventa de analiza, variaza in functie de natura deseurilor depozitate si de conditiile specifice amplasamentului.


97




G. SITUATII DE RISC

G.1. RISCURI NATURALE

In ceea ce priveste fenomenele naturale generatoare de riscuri (cutremure, inundatii, alunecari de teren etc.), caracteristicile geologice, geomorfologice, hidrice sau climatice genereaza o probabilitate minima de producere a acestora, in unele cazuri chiar exclusa (cutremure, inundatii, alunecari de teren spre exemplu).

G.2. ACCIDENTE POTENTIALE

In ceea ce priveste riscurile induse de activitatea obiectivului, trebuie mentionat ca in cadrul acestuia exista posibilitatea aparitiei unor situatii critice, cum ar fi poluarea accidentala prin intermediul levigatului, incendii/explozii datorita emanatiilor de metan, proliferarea faunei ruderale cu risc asupra sanatatii populatiei din zona. In ultima perioada, datorita reglementarilor extrem de stricte in domeniul depozitarii deseurilor, aceste situatii de risc s-au diminuat extrem de mult.

G.3. MASURI DE PREVENIRE A ACIDENTELOR

Pentru prevenirea oricaror situatii de risc care ar putea aparea in cadrul depozitului, acestea vor fi identificate in cadrul planurilor de interventie, vor fi stabilite foarte clar masurile ce trebuie adoptate si personalul desemnat pentru aplicarea acestora.

H. DESCRIEREA DIFICULTATIILOR

Nu s-au inregistrat dificultati de ordin tehnic sau practic in timpul efectuarii evaluarii impactului asupra mediului generat de proiectul “Realizare depozit deseuri nepericuloase”

I. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

I.1. DESCRIEREA ACTIVITATII

Se propune realizarea unui depozit de deseuri nepericuloase in localitatea Baicoi, str. Valea lui Dan, jud. Prahova.

Folosinta actuala a terenului conform PUG Baicoi este arabil cu destinatia de gospodarie comunala (extindere rampa ecologica, incinerator; functiunea dominanta a zonei: rampa ecologica pentru depozitarea deseurilor industriale nepericuloase).

Necesitatea investitiei:


98




Depozitul actual pentru deseuri nepericuloase a ajuns la capacitatea maxima de depozitare;

Prin PJGD Prahova se prevede un nou depozit pentru deseuri nepericuloase Baicoi;

Se elimina posibilitatea depozitarii necontrolate a deseurilor nepericuloase la Baicoi si in zona adiacenta acestuia;

Distanta de transport mai mica pentru operatorii de salubritate din zona. Opotunitatea investitiei:

Conditii de viata mai bune cetatenilor prin crearea unui nou spatiu pentru depozitarea deseurilor nepericulase industriale si menajere provenite din localitatea Baicoi si localitatile invecinate;

SC VITALIA SALUBRITATE PRAHOVA detine in proprietate terenul necesar construirii depozitulu, inclusiv rezrva pentru extinderi viitoare;

In zona nu exista un depozit pentru deseuri; Protectia factorilor de mediu. Proiectul presupune realizarea a doua obiective:

Realizare zona administrativa; Realizare celula de depozitare finala, celule de depozitare viitoare, bazin

colectare levigat si perdea de protectie. Suprafata totala a terenului este de 162.993,00 mp din care:

38.822,00 mp – zona administrativa; 124.171,00 mp – suprafata depozitului. Realizare zona adminitrativa

Pentru primul obiectiv a fost emis de catre Agentia de Protectia Mediului Prahova, actul de reglementare nr. 4861 din 30.05.2012 in care se specifica faptul ca acest obiectiv nu se supune evaluarii impactului asupra mediului si nu se supune evaluarii adecvate.

Proiectul propune functiuni cu caracter administrativ astfel:

Gospodaria de apa; Sediu administrativ; Magazie tip sopron; Cantar rutier ; Platforma betonata; Bazin de retentie vidanjabil; Post TRAFO Drumuri, parcari, si trotuare; Retele interioare de apa, canalizare si energie electrica Gospodaria de apa. Este compusa dintr-un put forat, rezervor de inmagazinare, statie de pompare. Suprafata ocupata va fi de 594 mp (21,50 x 16,00 m).


99




Sediul administrativ. Tip parter cu suprafata de 158.40 mp, se va realiza din containere prefabricate. Compartimentarea interioara a acestora va asigura spatii de birouri, grupuri sanitare, dusuri si cabina cantar.

Magazie tip sopron. Constructie pe structura metalica din europrofile. Suprafata totala a constructiei va fi de 637.56 mp;

Cantar rutier. Constructie mixta din beton si metal, cu capacitate maxima de 60 to si latime de 3,00 m.

Bazinul de retentie vidanjabil va prelua apa uzata menajera de la grupurile sanitare. Va fi o constructie din beton armat, etansata, cu capacitatea de cca 18 mc.

Postul TRAFO. Pentru realizarea alimentarii cu energie electrica se va monta la intrarea in incinta un post de transformare.

Drumuri, parcari si trotuare, platforme. Acestea se vor realiza dintr-o structura de beton armat de 20 cm grosime, asezata pe un strat de balast de 30 cm grosime. Latimea carosabila a drumului de incinta va fi de 5,50 m, si acostamente de 0,75 m.

Se propune realizarea unei parcari cu 10 locuri, imediat dupa accesul in incinta.

Deplasarea personalului in incinta se va realiza pe trotuare (alei pietonale) cu latimea de 1,00 m, formate din pavaj de beton de 5 cm grosime, pozat pe un strat de nisip pilonat de 10 cm grosime.

Realizare celula de depozitare finala, celule de depozitare viitoare, bazin colectare levigat si perdea de protectie.

In incinta amplasamentului se vor executa etapizat un numar de 3 celule de depozitare finala pentru deseuri nepericuloase si 1 celula pentru deseuri municipale.

In prima etapa se vor executa:

celula pentru deseuri industriale cu o suprafata impermeabilizata de. 25.000 mp

celula pentru depozitare deseuri municipale cu o suprafata impermeabilizata de 17.310 mp

Restul de celule (3 si 4) pentru depozitarea deseurilor nepericuloase se vor executa in timp functie de necesitatile de depozitare si cantitatile viitoare de deseuri.

Depozitul are in componenta:

tratare/stabilizare cenusa rezultat din procese termice (principalul deseu care se va depozita in celula de deseuri nepericuloase);

depozitare propriu-zisa a deseurilor nepericuloase.


100




Tratarea/stabilizarea cenusei se realizeaza prin intermediul unei „Instalatii de stocare temporara si de amestecare cu apa a deseurilor din procese termice (cenusa)” cu o capacitate de 25 mc/ora.

Celula de depozitare se va executa in sapatura deschisa, cu o adancime de cca 6.00 m si taluzuri de 1:2-1:3, functie de rezultatele studiilor geotehnice. Perimetral se va realiza un dig cu scopul de a proteja incinta de aport suplimentar de apa in perioada ploioasa de pe suprafetele adiacente. Digurile vor avea o inaltime de cca 1.00 m cu un coronament de 3.5 m si taluz exterior de 1:2.5.

Tot perimetrul va fi imprejmuit cu gard de plasa de sarma pe spalieri metalici cu fundatie din beton.

Se va realiza o pretectie vegetala prin plantarea de arbori si arbusti pe taoatae laturile spatiului destinat depozitarii deseurilor.

Capacitatea de depozitare:

denumire U.M cantitate

Celula 1 pentru depozitarea deseurilor industriale nepericuloase

mc 300.000

Celula de depozitare deseuri municipale si industriale asimilabile

mc 200.000

Extindere (celula 2 si 3) celula pentru depozitarea deseurilor industriale nepericuloase

mc 600.000

total mc 1.100.000

Se vor depozita deseuri industriale nepericuloase (preponderent cenusa rezultata din procese termice) in volum de 70.000 de mc/an si deseuri municipale, exceptand deseurie municipale amestecate si desuri stradale, in volum annual de cca 30.000 mc/an.

Asadar, perioada de functionare a depozitului de deseuri nepericuloase este de aproximativ 11 ani.

Procesul tehnologic

Activitatea de functionare a depozitului de deseuri este caracterizata de parcurgerea urmatoarelor etape:

Descarcare deseuri din cimentruck in siloz; Verificarea instalatiei de amestecare a deseurilor cu apa; Se porneste fluidizatorul; Se porneste alimentarea cu apa; Se pune in functiune vana rotativa; Se deschide clapeta actionata manual;


101




Se verifica regimul de amestecare a deseurilor; Se regleaza alimentarea cu apa a amestecului; Eliminarea deseurilor stabilizat printr-o conducta in depozit. Deseurile industriale nepericuloase altele decat cenusa vor urma tehnologia de depozitare specifica, in functie de natura deseurilor si de modul de prezentare (vrac, ambalaje etc).

Pentru depozitarea deseurilor municipale procesul tehnologic este urmatorul:

Cantarire pe platforma electronica de cantarire, amplasate la intrare; Inspectia vizuala a compozitiei deseurilor; Descarcarea la locul de depozitare; Imprastiere si compactare, pentru reducerea volumului; Asternere de strat de acoperire, periodic; Cantarirea la iesire a autogunoierei fara incarcatura. Alimentarea cu apa

Apa necesara realizarii stabilizarii cenusei va fi captata din sursa subterana, prin intermediul unui foraj cu adancime de 25 m.

Alimentarea cu apa a zonei administrative se va realiza fie din reteaua publica, fie din forajul executat pe amplasamentul analizat.

Stocarea si evacuarea levigatului


Bazinul de inmagazinare/stocare va avea o capacitate de 200 mc si va fi realizat din beton armat impermeabilizat cu geomembrana. Levigatul colectat in acest bazin va fi transportat cu vidanja la statia de epurare cu osmoza inversa a depozitului de deseuri Boldesti-Scaieni.

Colectarea si evacuarea apei pluviale

Perimetral vor fi construite canale de garda care vor descarca in paraul lui Dan, existent in imediata apropiere a amplasamentului, la limita proprietatii.

Inainte de evacuare, apa este trecuta printr-un separator de hidrocarburi.

I.2. METODOLOGIA DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Utilizând practicile acceptate si prevazute in evaluarea impactului asupra componentelor de mediu, aceasta s-a realizat in mod analitic pe fiecare componenta de mediu (abiotic, biotic, antropic). S-au analizate efectele negative pe care le implica constructia, functionarea si inchiderea depozitului de deseuri.

I.3. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI

Impactul asupra calitatii apei


102




Datorita faptului ca implementarea proiectului se va desfasura in conditii optime si controlate, sansele de a se produce poluarea componentei apa (si nu numai) cu efecte negative asupra acesteia, este foarte redusa si se poate datora unor poluari accidentale. In toate cele trei etape a investitiei – construire, functionare, inchidere – impactul negativ se poate datora infiltratiilor apelor uzate de pe santier, a levigatului (in faza de functionare), prin infiltrarea apelor meteorice contaminata in pânza freatica, prin infiltrarea combustibililor si lubrifiantilor de la vehiculele aflate in dotare. Aceste infiltratii se pot manifesta in cazuri exceptionale, in cazul producerii unor fisurari in reteaua de transport si/sau a bazinului de colectare, prin scurgerea poluantilor lichizi. Aceasta posibilitate va fi minimizata insa prin respectarea normelor de protectie a muncii si intretinerea adecvata a utilajelor.

Impactul asupra calitatii aerului

In etapa de construire a depozitului calitatea aerului din zona amplasamentului si din cea adiacenta va fi afectata prin evacuarea noxelor provenite din gazele de esapament a vehiculelor aflate in dotare, precum si prin pulberile sedimentabile provenite din lucrarile de excavare.

Odata cu darea in folosinta a depozitului pe lânga cresterea cantitativa a noxelor datorita intensificarii traficului, alta sursa de poluare cu efecte negative asupra calitatii aerului o poate reprezenta biogazul provenit din fermentarea materialelor organice si vegetale, care poate crea un disconfort si prin mirosul neplacut.

In faza de inchidere si post inchidere calitatea aerului poate fi afectata de biogazul ajuns in atmosfera datorita unor defectiuni aparute in instalatia de captare a biogazului. Se va avea in vedere monitorizarea periodica a instalatiei pentru asigurarea functionarii optime a acesteia.

Impactul asupra solului si subsolului

Solul si subsolul din zona studiata in etapa de construire a depozitului vor fi afectate datorita dislocarilor si excavarilor pentru nivelarea terenului. In urma efectuarii lucrarilor cu utilajele din dotare de mare tonaj, acestea pot duce la aparitia fenomenului de tasare, care poate afecta caracteristicile fizice si chimice ale solului. In urma scurgerilor accidentale de carburanti de la vehicule, respectiv a apelor uzate menajere de pe santier, va fi afectata calitatea solului si a subsolului.

In etapa de functionare, principala sursa de poluare cu impact negativ asupra calitatii solului si subsolului, poate fi reprezentata de scurgerile de levigat din reteaua sau bazinul de colectare, datorita unor defectiuni aparute la acestia. Totodata si scurgerile de carburanti si lubrifianti de la autovehicule pot afecta calitatea componentelor sol si subsol. In etapa de post-inchidere, prin defectiunea colectorului levigatului, acesta se poate infiltra in stratul edafic si in substrat, afectând calitatea acestuia.

Impactul asupra peisajului si mediului vizual


103




Fata de situatia actuala se prognoeaza ca executia si explorarea lucrarii va avea un impact pozitiv aupra peisajului din zona amplasamentului prin:

sistematizarea zonei; plantarea zonei de protectie; inierbarea si plantarea suprafetei post-inchidere

I.4. MASURI DE DIMINUARE

Factorul de mediu apa

Pentru functionarea la parametri optimi a depozitului, de la faza de construire si pâna la faza de inchidere/post-inchidere (inclusiv) trebuie indeplinite urmatoarele prevederi referitoare la reducerea/prevenirea impactului negativ:

evitarea contactului materiilor prime si a deseurilor cu potential de infiltrare cu factorul de mediu apa;

verificarea periodica a retelei de colectare a levigatului si al volumului levigatului;

controlul calitatii apei subterane prin foraje de control; Factorul de mediu aer

Pentru reducerea sau prevenirea impactului exercitat asupra componentei aer trebuie luate urmatoarele masuri:

umectarea cu apa prin pulverizare a fronturilor de lucru pentru evitarea antrenarii pulberilor fine de praf;

intretinerea corespunzatoare a motoarelor mijloacelor de transport si a utilajelor si verificarea periodica de catre autoritatile competente a starii tehnice a autovehiculelor care circula pe drumul judetean.

acoperirea provizorie a deseurilor organice in fazele de tratare a acestora pentru reducerea emisiilor de gaze;

verificarea periodica a instalatiei de colectare a biogazului pentru asigurarea functionarii ei la parametri optimi;

Factorul de mediu sol

In vederea prevenirii si reducerii impactului asupra substratului, trebuie luate in calcul o serie de masuri, atât in perioada de realizare a investitiei, cât si ulterior, in faza de functionare si in etapa de post-inchidere, cum ar fi:

evitarea contactului materiilor prime si a carburantilor cu potential de infiltrare cu solul si substratul;

verificarea periodica a retelei de colectare a levigatului; verificarea periodica a retelei de colectare a apei meteorice; verificarea tehnica periodica a vehiculelor pentru evitarea unor scurgeri de

carburanti si/sau lubrifianti.


104




I.5. CONCLUZIILE MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Proiectul ,,Realizare depozit deseuri nepericuloase” nu va determina cresterea valorilor concentratiilor de poluanti in apa, aer, sol si subsol peste valorile limita legale.

I.6. PROGNOZA ASUPRA CALITATII VIETII/STANDARDULUI DE VIATA SI ASUPRA CONDITIILOR SOCIALE IN COMUNITATILE AFECTATE DE IMPACT INCLUSIV DIN PUNCT DE VEDERE TRANSFRONTALIER

Nu se prognozeaza modificari substatiale ale situatiei existente in prezent in zona afectata de impact.

Se are in vedere impactul social ca urmare a unor facilitati de interes public, care se creaza datorita realizarii lucrarilor:

Creaza noi locuri de munca – atat in exploatare cat si in executie; Asigura venituri suplimentare la bugetul local, prin taxe si impozite; Contribuie la dezvoltarea economica a zonei. In ceea ce priveste starea de sanatate a populatiei, statisticile existente nu permit efectuarea de corelatii cu privire la influenta starii factorilor de mediu asupra incidentei bolilor.

Nu exista riscul de extindere a impactului asupra populatiei din vecinatatea depozitului, cele mai apropiate locuinte se afla la o distanta de 500 m.

Avand in vedere necesitatea realizarii depozitului de deseuri in localitatea Baicoi si distanta de peste 140 km fata de cea mai apropiata granita propunem:

ELIBERAREA ACORDULUI DE MEDIU PENTRU INVESTITIA ANALIZATA

J. DOCUMENTE ANEXATE

Anexa 1: Adresa Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Pitesti

Anexa 2: Atestat SC KVB ECONOMIC SA

Anexa 3: Acte de proprietate

Anexa 4: Certificat de inregistrare SC VITALIA SALUBRITATE PRAHOVA SRL

Anexa 5: Certificat de Urbanism nr. 70/23.04.2012 – Zona administrativa

Anexa 5.1: Plan anexa la CU nr. 70/23.04.2012

Anexa 6: Certificat de Urbanism nr. 69/23.04.2012 –depozit deseuri nepericuloase

Anexa 6.1: Plan anexa la CU nr. 69/23.04.2012

Anexa 7: Decizia etapei de incadrare 4861/30.05.2012 – zona administrativa


105




Anexa 8: Aviz Conpet

Anexa 9: Aviz electrica

Anexa 10: Aviz Hidro

Anexa 11: Decizie nr. 3155/03.07.2012 privind scoaterea din circuitul agricol

Anexa 12: Plan de incadrare in zona

Anexa 13: Plan ansamblu

Anexa 14: Profil longitudinal Pt ax

Anexa 15: Profil longitudinal Pl ax

sc vitalia salubritate prahova srl depozit de …arpmag.anpm.ro/upload/82982_pages from sc vitalia...

Documents