Raport asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus

la apariţia insolvenţei debitorului

S.C. ROMPLUMB S.A.

2 | P a g e

Cuprins

1. Prezentarea societăţii debitoare ................................................................................................. 3

1.1. Identificarea societăţii .............................................................................................................. 3

1.2. Structura Acţionariatului. Capitalul social .......................................................................... 3

1.3. Obiectul de activitate ............................................................................................................... 4

1.4. Scurt istoric al societăţii debitoare ......................................................................................... 4

2. Analiza rezultatelor economico-financiare ............................................................................. 5

2.1. Analiza situaţiei patrimoniale ................................................................................................ 6

2.1.1. Activul societății ................................................................................................................. 7

2.1.2. Pasivul societăţii ............................................................................................................... 11

2.2 Analiza echilibrului financiar ............................................................................................... 13

2.2.1 Analiza fondului de rulment şi a solvabilităţii ........................................................... 14

2.2.2. Analiza lichidităţii financiare ........................................................................................ 16

2.3 Activul net contabil ................................................................................................................. 17

2.4. Analiza evoluţiei performanţelor financiare ..................................................................... 18

2.4.1 Analiza contului de profit şi pierdere ........................................................................... 18

2.4.2. Analiza riscului de faliment........................................................................................... 28

2.5. Analiza ratelor de gestiune ................................................................................................... 29

2.6. Analiza fluxurilor de numerar .............................................................................................. 30

3. Analiza contractelor în derulare ................................................................................................. 32

4. Plăţile efectuate în cele 120 de zile care preced deschiderea procedurii de insolvenţă ... 35

5. Situaţia transferurilor de patrimoniu efectuate în ultimii trei ani de zile ......................... 35

6. Concluzii privind cauzele intrării în insolvenţă ..................................................................... 36

7. Concluzii privind persoanele culpabile de încetarea de plăţi ............................................. 36

8. Concluzii privind şansele de reorganizare............................................................................... 37

3 | P a g e

1. Prezentarea societăţii debitoare

1.1. Identificarea societăţii

Denumire S.C. ROMPLUMB S.A.

Forma juridică Societate pe acţiuni

Sediul Baia Mare, Str. Gutinului nr. 9

CUÎ 2206334

ORC Baia Mare. J24/54/1991

1.2. Structura Acţionariatului. Capitalul social

La data deschiderii procedurii insolvenţei în formă generală, conform informaţiilor

furnizate de SC Depozitarul Central SA, structura sintetică consolidată a acţionariatului

societăţii comerciale Romplumb SA se prezintă astfel:

- Fondul Proprietatea, deţinând 1.595.520 acţiuni, cu o valoare nominală de 2,5000 RON

fiecare, adică 51,0000 % din capitalul social al debitoarei;

- Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, deţinând 1.256.425 acţiuni, cu o

valoare nominală de 2,5000 RON fiecare, adică 40,1610 % din capitalul social al debitoarei;

- Persoane juridice, deţinând 173.567 acţiuni, cu o valoare nominală de 2,5000 RON fiecare,

adică 5,5480 % din capitalul social al debitoarei;

- Persoane fizice, deţinând 102.958 acţiuni, cu o valoare nominală de 2,5000 RON fiecare,

adică 3,2910 % din capitalul social al debitoarei;

Capitalul social subscris şi vărsat al societăţii este de 7.821.175 RON.

Prin hotărârea nr. 278/03.02.2012 Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor a

hotărât majorarea capitalului social al SC Romplumb SA prin aplicarea Ordinului

Ministerului Finanţelor Publice nr. 2985/2011, cap. III, pct. 3.1, al (4), cu maxim 9.259.655 lei,

respectiv de la valoarea de 7.821.175 lei, la valoarea de 17.080.830 lei, reprezentând aportul

statului, prin Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în valoare de

4.169.885 lei, cu acordarea drepturilor de preferinţă, conform dispoziţiilor art. 216 din Legea

nr. 31/1990, pentru acţionarii existenţi, care vor putea subscrie în total suma de 5.089.770 lei,

proporţional cu cotele deţinute de aceştia.

Facem precizarea că la data întocmirii prezentului raport curge termenul de 30 de zile

calendaristice de la data publicării hotărârii în Monitorul Oficial partea a IV-a, termen în care

acţionarii societăţii Romplumb SA îşi pot exercita dreptul de preferinţă la subscriere.

4 | P a g e

1.3. Obiectul de activitate

Obiectul principal de activitate al societăţii face parte din domeniul 244 -Producţia

metalelor preţioase şi a altor metale neferoase şi se referă la cod CAEN 2443 - Producţia plumbului,

zincului şi cositorului.

Alături de acesta, societatea are mai multe obiecte secundare de activitate, obiecte pe

care nu le vom expune în prezentul material, nefăcând obiectul prezentului raport.

1.4. Scurt istoric al societăţii debitoare

Uzina Ferneziu funcţionează pe actualul amplasament din anul 1844, topitoria de la

Ferneziu era una din cele mai mari unităţi metalurgice din ţară profilată pe producţia de

metale preţioase şi a plumbului.

În perioada următoare topitoria de la Ferneziu s-a dezvoltat continuu, introducând

noi tehnologii şi utilaje tot mai perfecţionate.

În anul 1902 s-a trecut la topitoria pe cuptoare Piltz, iar în 1907 s-a pus în funcţiune

fabrica de acid sulfuric care utiliza gazele cu SO2 de la prăjirea concentratelor.

În 1911 s-a trecut la prăjirea concentratelor pe cuptoare metalice tip Herreschoff,

valorificând sulful.

În 1930 se introduc procedee moderne de rafinare a plumbului.

În 1933 se pune în funcţiune cuptorul de topire Watter nr.1 şi instalaţia de

aglomerare Greenwald cu vane basculante care a permis creşterea cantităţilor de produse

miniere prelucrate şi a producţiei de metale neferoase.

În 1945 s-a pus în funcţiune instalaţia pentru valorificarea cuprului de convertizor

sub formă de sulfat de cupru. Pe măsura dezvoltării producţiei, topitoria de la Ferneziu a

devenit o unitate specifică metalurgiei plumbului cunoscută pe plan intern şi pe pieţele

externe.

După naţionalizare, Uzina de Plumb ,,1 Mai” Ferneziu a fost dezvoltată şi

modernizată prin construirea şi punerea în funcţiune a următoarelor obiective:

Instalaţia DL 1 în 1949, în locul instalaţiei Greenvald

Instalaţia DL 2 şi cuptorul WJ în anul 1954

Hala de rafinare şi cupelare

Instalaţia de convertizare a cuprului

Cuptorul Lurgi pentru prăjire în anul 1957

Magazia de concentrate

Filtre electrice pentru desprăfuirea gazelor tehnologice

Canal de fum şi coş central cu înălţimea de 80 m

Ca urmare a restructurărilor de organizare şi specializare în producţie, în anul 1969

Uzina ,,1 Mai” Ferneziu se unifică cu I.M.M.N. Baia Mare, în continuare profilul de

producţie rămâne axat pe metalurgia plumbului, în cadrul secţiei Metalurgie nr.3 Ferneziu.

După 1989, când uzina a dobândit personalitate juridică, atenţia colectivului de

conducere a fost îndreptată spre materializarea a două aspecte majore:

- menţinerea în funcţiune a uzinei

5 | P a g e

- reducerea gradului de poluare (în 1990 nu exista nici un sistem de captare şi

reţinere poluanţi la sursă, în atmosferă fiind evacuate anual odată cu praful, tone

întregi de plumb şi SO2

Actualmente, capacitatea de producţie este de 10 - 12 mii t Pb/an, realizările anuale

fiind în jurul a 6 – 8 mii t/an; materia primă de bază o constituie concentratele selective de

plumb care se obţin prioritar din comunitatea europeană (ca urmare a închiderii

perimetrelor din industria minieră românească) şi deşeuri + subproduse metalurgice cu

conţinut de plumb, rezultate din propriul flux de producţie.

Activitatea productivă este realizată prin prestaţia celor 650 de angajaţi, structuraţi în

secţiile direct productive – Aglomerare, Topire – Rafinare, şi formaţiunile de deservire –

Întreţinere – Personal administrativ, Parc auto, Laboratoare, Depozite, Dispensar medical;

normele de personal sunt determinate pe sistemul „ schemă om – utilaj”.

În momentul actual S.C. Romplumb S.A. dispune de următoarele capacităţi de

producţie:

instalaţia de aglomerare a produselor miniere

Aglomerarea produselor miniere. Această fază se realizează într-o instalaţie

tehnologică care se compune din o masă de aglomerare inelară tip Dwight – Lloyd –

Schlippenbach având o suprafaţă activă de 28 m2. Capacitatea de producţie a mesei este de

80 – 100 tone/zi aglomerat autofondat.

topirea aglomeratului autofondat

Această fază se realizează într-un cuptor vertical cu cuvă tip Watter Jacket care are o

suprafaţă activă de 3,5 m2. Capacitatea de producţie a cuptorului este de 160 – 180 to şarje/zi.

rafinarea termică a plumbului brut

Rafinarea este ultima fază pentru obţinerea plumbului decuprat. Se realizează în

căldări de 50, 100 to.

Produse obţinute:

- plumb decuprat sub formă de lingouri, dimensiunea fiind 1000 x 800 x 250 mm de

greutate cca. 2 to. Compoziţia chimică a plumbului este: Pb. 99,2 – 99,5 %; Cupru max. 0,07

%.

2. Analiza rezultatelor economico-financiare

În vederea stabilirii cauzelor care au dus la starea de insolvenţă (insuficienţa

fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile), administratorul judiciar a

efectuat cercetări pe mai multe planuri, care se referă la:

1. situaţia patrimonială;

2. performanţele financiare;

3. echilibrul financiar şi riscul de faliment;

4. gestiunea financiară.

5. fluxurile de numerar;

6 | P a g e

Perioada de timp, ca referinţă pentru această analiză este reprezentată de ultimii trei

ani de activitate înaintea deschiderii procedurii. Analiza situaţiei societăţii s-a realizat pe

baza documentelor predate de societatea debitoare: bilanţuri contabile, fişe de cont, balanţe

sintetice de verificare, situaţii întocmite de departamentul de contabilitate al debitoarei,

pornind de la premisa că acestea oferă o imagine fidelă a situaţiei economice.

2.1. Analiza situaţiei patrimoniale

Primul pas în analiza poziţiei financiare îl reprezintă imaginea de ansamblu a situației

echilibrului la nivel patrimonial în cadrul căreia sunt puse în evidenţă evoluţia şi mutaţiile

structurale produse în cadrul activelor, datoriilor şi a capitalurilor proprii pe baza

informaţiilor puse la dispoziţie prin situaţiile financiare.

În momentul intrării în procedură, debitoarea prezenta următoarea structură

patrimonială:

ACTIV ian.12 %

PASIV ian.12 %

Disponibilităţi băneşti 54.001 0,10%

Furnizori 1.756.818 3,15%

Creanţe 142.005 0,25%

Salariaţi+buget+alte datorii 2.144.702 3,85%

Stocuri 2.362.073 4,24%

Credite pe termen scurt 585.558 1,05%

ACTIVE CIRCULANTE 2.558.078 4,59%

Datorii curente 4.487.077 8,05%

Imobilizări necorporale 155.512 0,28%

Datorii pe termen lung 4.500 0,01%

Imobilizări corporale 53.025.875 95,13%

TOTAL DATORII 4.491.577 8,06%

Imobilizări financiare 0 0,00%

Alte pasive -2.876 -0,01%

ACTIVE IMOBILIZATE 53.181.387 95,41%

CAPITALURI PROPRII 51.252.705 91,95%

Chelt. înregistrate în avans 1.942 0,00%

Capitalul permanent 51.257.205 91,96%

ACTIV TOTAL 55.741.407

PASIV TOTAL 55.741.407

Starea de insolvență este evidențiată de dezechilibrul existent între activele circulante

şi datoriile pe termen scurt (datorii curente), fondul de rulment negativ fiind de: 1.928.999 lei.

Pentru a evidenţia acest dezechilibru a fost analizată evoluţia patrimoniului debitoarei pe

ultimii 3 ani.

Pentru a evidenţia impactul anulării autorizaţiei de mediu asupra activităţii societăţii

s-a făcut o împărţire a anului 2011 între perioada în care societatea a desfăşurat activitate

conform obiectului de activitate (ianuarie – august 2011) şi perioada când autorizaţia de

mediu a societăţii a fost suspendată, societatea desfăşurându-şi activitatea la un nivel mult

mai redus (septembrie – decembrie 2011).

Evoluţia patrimonială SC ROMPLUMB SA

în perioada 2009 - ianuarie 2012

lei

ACTIV 2009 % 2010 % aug.11 % dec.11 % ian.12 %

Disponibilităţi băneşti 4.050.479 7,15% 1.544.079 2,53% 2.626.612 4,43% 987.070 1,69% 54.001 0,10%

7 | P a g e

Creanţe 788.115 1,39% 1.315.735 2,15% 273.020 0,46% 274.374 0,47% 142.005 0,25%

Stocuri 5.319.928 9,39% 6.712.894 10,98% 4.091.899 6,90% 3.677.208 6,28% 2.362.073 4,24%

ACTIVE CIRCULANTE 10.158.522 17,94% 9.572.709 15,66% 6.991.531 11,78% 4.938.651 8,44% 2.558.078 4,59%

Imobilizări necorporale 251.974 0,44% 125.811 0,21% 41.702 0,07% 159.840 0,27% 155.512 0,28%

Imobilizări corporale 46.217.973 81,60% 51.416.821 84,12% 52.303.981 88,14% 53.441.297 91,29% 53.025.875 95,13%

Imobilizări financiare 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00%

ACTIVE IMOBILIZATE 46.469.947 82,05% 51.542.632 84,33% 52.345.683 88,21% 53.601.136 91,56% 53.181.387 95,41%

Chelt. înregistrate în avans 10.545 0,02% 6.929 0,01% 7.707 0,01% 2.024 0,00% 1.942 0,00%

ACTIV TOTAL 56.639.014 61.122.269 59.344.921 58.541.811 55.741.407

PASIV 2009 % 2010 % 2011 % 2011 % 2011 %

Datorii pe termen scurt 3.115.517 5,50% 5.565.449 9,11% 3.605.412 6,08% 5.540.016 9,46% 4.487.077 8,05%

Datorii pe termen lung 85.158 0,15% 84.546 0,14% 84.545 0,14% 4.500 0,01% 4.500 0,01%

TOTAL DATORII 3.200.675 5,65% 5.649.995 9,24% 3.689.958 6,22% 5.544.516 9,47% 4.491.577 8,06%

Alte pasive 0 0,00% 0 0,00% 225 0,00% 0 0,00% -2.876 -0,01%

CAPITALURI PROPRII 53.438.338 94,35% 55.472.275 90,76% 55.654.739 93,78% 52.997.295 90,53% 51.252.705 91,95%

Capitalul permanent 53.523.496 94,50% 55.556.820 90,89% 55.739.284 93,92% 53.001.795 90,54% 51.257.205 91,96%

PASIV TOTAL 56.639.014 61.122.269 59.344.921 58.541.811 55.741.407

2.1.1. Activul societății

În perioada analizată evoluţia activului se prezintă astfel:

Având în vedere faptul că atât gradul de investire a capitalului societăţii cât şi

puterea sa economică sunt definite de activul societăţii, trebiue să analizăm în prima fază

partea cea mai importantă a acesteia, respectiv activele imobilizate, cu atât mai mult cu cât

acestea reprezintă ponderea cea mai mare în totalul activului.

8 | P a g e

2.1.1.1. Activele imobilizate

Cea mai mare pondere din totalul activelor imobilizate o deţin imobilizările

corporale. Putem observa că acestea au o evoluţie cerscătoare în intervalul 2009 - 2011.

ACTIV 2009 2010 aug 2011 dec.2011 ian.12

Ch. de cercetare dezvoltare 124.754 124.754 124.754 259.643 259.643

Licente programe informatice 1.855 1.855 1.855 1.855 1.855

Alte imob.necorporale 514.847 514.847 514.847 514.847 514.847

Amortizare -389.481 -515.645 -599.753 -616.505 -620.832

IMOB. NECORP. NETE 251.974 125.811 41.702 159.840 155.512

Terenuri 4.388.203 4.388.203 4.388.203 4.388.203 4.388.203

Constructii 24.348.267 24.774.324 24.784.426 26.570.946 26.570.946

Echip.teh.utilaje, mijl.de transp 32.329.275 32.984.352 32.886.707 35.174.605 35.174.605

Birotică, mobilier 66.373 66.863 66.863 67.267 67.267

Imobilizari corporale in curs 2.526.171 11.053.039 14.944.391 12.785.429 12.785.429

Amortizare -17.440.318 -21.849.961 -24.766.609 -25.545.153 -25.960.575

IMOB. CORPORALE NETE 46.217.973 51.416.821 52.303.981 53.441.297 53.025.875

Alte creanţe imobilizate 0 0 0 0

IMOB. FINANCIARE NETE 0 0 0 0 0

ACTIVE IMOBILIZ. TOTAL 46.469.947 51.542.632 52.345.683 53.601.136 53.181.387

Imobilizările necorporale

Sunt reprezentate de cheltuieli de cercetare şi dezvoltare reprezentând “Studiul de

impact” întocmit de Cepronef Baia Mare, verificat de IPRONEF Bucureşti şi vizat de

Ministerul Economiei şi Finanţelor. Studiul cuprinde soluţii tehnologice necesare a fi

realizate până la finalizarea procesului investiţional cu destinaţie de îmbunătăţire a mediului

de muncă şi ecologizare a activităţilor tehnologice de la secţia Topire-Rafinare.

Pe lângă cheltuielile de cercetare-dezvoltare societatea mai are contabilizate în cadrul

imobilizărilor necorporale licenţele pentru programul contabil şi programele informatice ale

societăţii.

În cadrul altor imobilizări necorporale sunt incluse studiile de fezabilitate şi

prefezabilitate care nu au fost cuprinse în lucrările de investiţii.

Imobilizările corporale

Imobilizările corporale sunt formate din terenuri, construcţii, instalaţii tehnice şi

maşini, aparatură birotică precum şi imobilizări în curs.

Ponderea cea mai mare este deţinută de imobilizările corporale de natura

echipamentelor tehnice, utilaje şi mijloace de transport.

Valoarea terenurilor deţinute nu a suferit modificări în perioada 2009 – 2011.

Romplumb S.A. deţine titlu de proprietate asupra terenului de 155.397,80 mp din

Ferneziu, înscris în Cartea Funciară pentru 118.447 mp.

9 | P a g e

Valoarea construcţiilor înregistrează o creştere în anul 2011 ca urmare a reevaluărilor

efectuate. Precizăm faptul că societatea deţine o serie de construcţii neîntabulate,

existând diferenţe în denumirile construcţiilor aşa cum apar ele în listele de inventar

ale societăţii şi respectiv în Foaia de avere. Pentru înregistrarea în Foaia de avere a

dezmembrămintelor, respectiv construcţia cu terenul aferent ar fi necesară o lucrare

care costă peste 380.000 lei.

Echipamentele tehnologice, utilajele şi mijloacele de transport înregistrează o evoluţie

crescătoare în perioada analizată;

Imobilizările corporale în curs de execuţie au o evoluţie crescătoare în perioada

analizată. La data intrării în procedura insolvenţei sumele cuprinse în această

categorie reprezintă investiţiile efectuate de societate pentru instalaţia de captare

SO2.

Societatea a beneficiat de subvenţii de la bugetul statului pentru efectuarea acestor

investiţii

2.1.1.2 Activele circulante

Activele circulante reprezintă a doua componentă în structura activului bilanţier, iar

prin natura lor, pot însemna calea cea mai scurtă spre obţinerea unor lichidităţi pe termen

scurt. Activele circulante ale societăţii debitoare sunt constituite din stocuri, creanţe

neîncasate şi disponibilităţi băneşti.

ACTIV 2009 2010 aug.11 dec.11 ian.12

Disponibil in casierie si conturi bancare 4.047.631 1.536.266 2.618.120 983.562 52.062

Alte valori 2.848 7.814 8.492 3.508 1.939

DISPONIBILITATI BANESTI 4.050.479 1.544.079 2.626.612 987.070 54.001

Avansuri de trezorerie 0 0 6.500 0 6.850

Creante comerciale 93.904 0 17.284 3.036 14.990

Furnizori debitori 0 5.670 0 0 0

Debitori diversi 604 235 2.583 10.167 840

Creante fiscale 688.217 1.306.730 246.653 261.071 119.325

Alte creante 5.390 3.100 0 100 0

CREANTE 788.115 1.315.735 273.020 274.374 142.005

Materii prime 1.285.648 1.294.628 468.075 883.858 0

Materiale consumabile 907.143 789.816 678.616 1.141.626 696.804

Obiecte de inventar 188.013 130.921 96.570 99.691 100.039

Produse in curs de executie 269.794 550.275 1.752.634 377.085 352.132

Semifabricate 0 0 0 73.196 108.785

Produse finite 100.987 1.324.637 19.138 19.221 19.243

Produse reziduale 2.563.676 2.618.146 1.073.393 1.078.663 1.081.202

Materii si mat aflate la terti 4.668 4.471 3.474 3.867 3.867

Mărfuri 0 0 0 0 0

STOCURI TOTAL 5.319.928 6.712.894 4.091.899 3.677.208 2.362.073

ACTIVE CIRCULANTE TOTAL 10.158.522 9.572.709 6.991.531 4.938.651 2.558.078

10 | P a g e

Activele circulante ale societăţii debitoare au o evoluţie descrescătoare în perioada

analizată. Se observă reduceri la toate categoriile de active circulante, acestea scăzând cu 48%

în anul 2011 comparativ cu anul 2010. În luna ianuarie 2012 se constată de asemenea o

reducere cu 48% a activelor circulante pe seama reducerii disponibilităţilor băneşti ale

societăţii debitoare şi a stocurilor.

Stocurile

Stocurile societăţii se constituie din materii prime şi materiale consumabile, materiale

de natura obiectelor de inventar, produse în curs de execuţie, semifabricate, produse finite,

produse reziduale precum şi materii şi materiale aflate la terţi.

Valoarea stocurilor înregistrează o creştere în anul 2010 ca urmare a creşterii cifrei de

afaceri, urmând ca în anul 2011 valoarea acestora să scadă cu 45% până la o valoare de

3.677.208 lei. În luna ianuarie, stocurile societăţii au continuat să scadă pe de-o parte din

cauza continuării procesului productiv şi pe de altă parte din cauza faptului că unii furnizori

ai societăţii, aflând de intenţia acesteia de a intra în procedura insolvenţei au cerut să li se

returneze stocurile vândute societăţii Romplumb.

Principalele materiale necesare procesului productiv (concentrate selective de plumb,

cocs metalurgic, etc) sunt achiziţionate de pe piaţa externă.

Creanţele

Creanţele societăţii au o tendinţă descrescătoare în intervalul 2010 - 2012. Ponderea

principală în totalul creanţelor este reprezentată de creanţele fiscale sub forma TVA-ului de

recuperat de la bugetul statului şi a sumelor de recuperat de la Casa de Asigurări de Sănătate

pentru concediile medicale.

Creanţele comerciale au o pondere redusă în totalul creanţelor, valoarea acestora la

data intrării în procedura insolvenţei fiind de 14.990 lei. În analitic principalele poziţii ale

contului de creanţe comerciale se prezintă în felul următor:

Client Suma

Alfa Com Baia Mare 10.704,26

New Mineral Procesing 3.036,24

Salcor SRL 1.249,42

TOTAL 14.989,92

În categoria debitorilor diverşi sunt incluse creanţele din valorificările de active.

Creanţele fiscale sunt reprezentate în principal de TVA-ul de recuperat de la bugetul

statului. Acest TVA de recuperat a fost generat de faptul că societatea desfăşoară în principal

activitate de export (scutită de TVA) în timp ce achiziţiile de servicii şi materiale de pe piaţa

internă sunt purtătoare de TVA.

În cadrul altor creanţe sunt incluse avansurile acordate personalului societăţii.

11 | P a g e

Disponibilităţile băneşti

Disponibilităţile băneşti ale societăţii debitoare au o evoluţie accentuat descrescătoare

în perioada analizată.

2.1.1.3 Cheltuielile în avans

Reprezintă cheltuieli care se plătesc în exerciţiul curent, dar care se referă la perioade

fiscale viitoare, când urmează să fie incluse în costuri. În cazul debitoarei analizate acestea

reprezintă asigurări auto precum şi abonamente la reviste contabile. Cheltuielile înregistrate

în avans au o evoluţie descrescătoare în perioada analizată, valoarea acestora la data intrării

în insolvenţă fiind de 1.942 lei.

ACTIV 2009 2010 2011 ian.12

Chelt. înregistrate în avans 10.545 6.929 2.024 1.942

2.1.2 Pasivul societăţii

Pasivul bilanţului reflectă din punct de vedere financiar sursele de provenienţă ale

capitalurilor proprii şi împrumutate. Pasivul societăţii are următoarea structură:

PASIV 2009 2010 aug.11 dec.11 ian.12

Furnizori 1.447.931 4.301.879 2.321.869 3.363.937 1.756.818

Clienti creditori 17.054 0 0 0

Salariaţi 471.649 360.255 352.078 617.999 804.855

Bugetul consolidat 605.333 549.780 442.582 1.106.133 1.337.123

Dividende de plata 2.724 2.724 2.724 2.724 2.724

Credite pe termen scurt 570.827 347.951 481.640 444.615 585.558

Creditori diversi 0 147 292 82 0

Dobanzi de platit 0 2.714 4.227 4.527 0

Datorii curente 3.115.517 5.565.449 3.605.412 5.540.016 4.487.077

Alte imprumuturi si datorii asimilate 85.158 84.546 84.545 4.500 4.500

Sume datorate acţionarilor 0 0 0 0

DTL 85.158 84.546 84.545 4.500 4.500

TOTAL DATORII 3.200.675 5.649.995 3.689.958 5.544.516 4.491.577

Alte pasive 0 0 225 0 -2.876

Alte pasive 0 0 225 0 -2.876

Capital social 7.821.175 7.821.175 7.821.175 11.991.060 11.991.060

Rezerve din reevaluare 6.362.673 6.362.673 6.362.673 6.956.230 6.956.230

Rezerve legale 100.927 100.927 102.035 102.037 102.037

Profit/Pierdere -46.549 9.986 23.654 -3.555.684 -4.067.531

12 | P a g e

Rezultatul reportat -519.888 -523.028 -514.150 -514.150 -1.402.569

Provizioane pentru impozite 257.146 0 0 0 0

Subventii pentru investitii 39.462.854 41.700.541 41.859.352 38.017.802 37.673.477

CAPITALURI PROPRII SI SUBVENTII 53.438.338 55.472.275 55.654.739 52.997.295 51.252.705

Capitalul permanent 53.523.496 55.556.820 55.739.284 53.001.795 51.257.205

PASIV TOTAL 56.639.014 61.122.269 59.344.921 58.541.811 55.741.407

2.1.2.1. Capitalurile proprii

În componenţa capitalurilor proprii intră: capitalul social, rezervele de orice fel,

rezultatul reportat, rezultatul exerciţiului financiar precum şi provizioane pentru riscuri şi

cheltuieli. În ceea ce priveşte evoluţia elementelor componente ale acestui indicator, se

observă că:

- Capitalurile proprii ale societăţii debitoare au o evoluţie descrescătoare în intervalul 2010

- 2012

- În 2011 a avut loc o majorare a capitalului social cu 4.169.885 lei, majorându-se numărul

acţiunilor Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri;

- Rezervele din reevaluare înregistrează o creştere în anul 2011 ca urmare a reevaluării

construcţiilor societăţii de la sfârşitul anului;

- În anul 2011 rezervele legale ale societăţii au înregistrat o creştere de valoare ca urmare a

repartizării profitului obţinut în anul 2010 la rezerva legală şi pentru acoperirea

pierderilor din anii precedent;

- Rezultatul exerciţiului se concretizează în profit doar în anul 2010;

- În anul 2009 societatea avea constituite provizioane pentru impozite în sumă de 257.146

lei. Acestea au fost anulate în anul 2010;

- Subvenţiile pentru investiţii reprezintă sumele de bani alocate de la Bugetul de stat pentru

finanţarea unor activităţi pe termen lung.

Capitalurile permanente sunt formate din capitalurile proprii la care se adaugă

datoriile pe termen mediu şi lung.

2.1.2.2. Datoriile

Evoluţia datoriilor pe termen scurt

Datoriile pe termen scurt înregistrează o creştere de 79% în anul 2010, îndeosebi pe

seama creşterii datoriilor faţă de furnizori.

Datoriile faţă de furnizori au o evoluţie oscilantă pe parcursul perioadei analizate. În

ultimul trimestru al anului 2011 putem observa creşterea cu 45% a datoriilor faţă de furnizori

comparativ cu luna august.

La data intrării în procedură printre furnizorii cu soldurile cele mai mari se numără

Electrica Furnizare SA (536.451,88 lei), E.On Energie România SA (341.320,67 lei), Metrolex

Polonia (159.941,96 lei).

13 | P a g e

Datoriile faţă de salariaţi la data de 31.12.2011 se ridică la suma de 617.999 lei şi

reprezintă salariile restante pentru luna noiembrie precum şi salariile curente aferente lunii

decembrie. Putem observa că până la luna august societatea nu avea datorii restante faţă de

salariaţi, sumele existente în această categorie reprezentând salariile curente cu decontare în

luna următoare.

În ceea ce priveşţe datoriile faţă de bugetul statului putem observa de asemenea că

societatea nu înregistra restanţe faţă de această categorie în perioada 2009 – august 2011,

sumele existente reprezentând contribuţiile salariale aferente lunii în curs cu termen de plată

în data de 25 a lunii următoare. În ultimul trimestru al anului 2011 se constată o creştere

semnificativă a datoriilor faţă de bugetul statului, valoarea acestora la data intrării în

procedura insolvenţei fiind de 1.337.123 lei.

Tot în cadrul datoriilor pe termen scurt este inclusă şi linia de credit pentru finanţarea

activităţii curente contractată de la BCR, cu scadenţă în data de 20.02.2012.

Evoluţia datoriilor pe termen lung

În cadrul acestei categorii este cuprins în 2009 şi 2010 un împrumut în sumă de 79.300

acordat de AVAS în anul 1995. Acest împrumut trebuia să fie restituit din dividendele

acordate în anii următori. Având în vedere faptul că nu au fost distribuite dividende,

neexistând astfel sursa de rambursare, în anul 2011 acesta a fost trecut la veniturile societăţii.

2.2 Analiza echilibrului financiar

Într-o determinare financiară, echilibrul financiar exprimă egalitatea dintre sursele

financiare şi mijloacele economice necesare desfășurării activității de exploatare și

comercializare pe termen lung și pe termen scurt, fiind condiția de bază pentru derularea

unei activități profitabile și pentru maximizarea valorii societătii și a averii asociaților. Pentru

realizarea echilibrului financiar la nivelul societăţii, trebuie să se respecte principiul parității

maturităților potrivit căruia alocările permanente (imobilizări) trebuiesc finanțate pe seama

surselor permanente (capitalurile proprii și împrumuturile pe termen lung) datorită rotației

mai lente a acestora; alocările ciclice (activele circulante) se finanțează pe seama surselor

temporare (datorii pe termen scurt). Cu cât sursele permanente sunt mai mari decât

necesitățile permanente de alocare a fondurilor bănești, cu atât debitoarea dispune de o

marjă de securitate, care o pune la adăpost de evenimente neprevăzute.

Echilibrul financiar trebuie abordat într-o manieră dinamică și se analizează ca:

echilibrul pe termen lung, care vizează corelația dintre capitalul permanent și

activele imobilizate (fond de rulment).

echilibrul pe termen scurt, prin compararea activelor circulante cu obligațiile pe

termen scurt (necesar de fond de rulment) pe de o parte şi corelaţia necesarului de fond de

rulment cu trezoreria netă.

14 | P a g e

2.2.1 Analiza fondului de rulment şi a solvabilităţii

Solvabilitatea reprezintă capacitatea societăţii de a face faţă obligaţiilor scadente care

rezultă fie din angajamente anterioare contractate, din operaţii curente, fie din prelevări

obligatorii. Se consideră că o entitate este solvabilă dacă următoarele egalităţi sunt

îndeplinite:

Active imobilizate = Capital permanent

Active circulante = Datorii de exploatare

În practică, această egalitate nu se întâlneşte deoarece ar fi necesară corelarea perfectă

a încasărilor şi plăţilor. Apare astfel necesitatea constituirii unei “rezerve” care să facă faţă

neregularităţilor existente între scadenţele încasărilor şi scadenţelor plăţilor. Această rezervă

este fondul de rulment. Fondul de rulment reprezintă partea din resursele financiare

permanente care asigură finanţarea activelor circulante. Astfel,

Fondul de rulment = Surse permanente - Alocări permanente

Necesitatea finanţării ciclului de exploatare trebuie să fie acoperită din resursele din

exploatare corespunzătoare. Necesarul de fond de rulment este diferenţa dintre necesităţile

de finanţare ale exploatarii şi datoriile din exploatare. Astfel,

Necesarul de fond de rulment = Alocări ciclice - Surse ciclice

Trezoreria netă reflectă calitatea echilibrului financiar al societăţii, atât pe termen

scurt cât şi pe termen lung.

Trezoreria netă = Fondul de rulment - Necesarul de fond de rulment

Denumire indicator Formula 2009 2010 aug.11 dec.11 ian.12

Fondul de rulment FR=CPM-AI 7.053.549 4.014.188 3.393.601 -599.341 -1.924.182

Necesarul de fond de rulment NFR=(St+Cr)-Dcom 4.660.111 3.726.750 2.043.050 587.645 747.260

Trezoreria netă TN=FR-NFR 2.393.438 287.438 1.350.551 -1.186.986 -2.671.442

Se observă din tabelul de mai sus că în perioada 2009 – august 2011, valoarea

capitalurilor permanente depăşeşte valoarea activelor, acestea fiind finanţate pe baza

subvenţiilor pentru investiţii primite. La sfârşitul anului 2011 fondul de rulment

înregistrează valori negative din cauza diminuării capitalurilor proprii ca urmare a

pierderilor înregistrate de societate. Astfel, observăm că în anul 2011 valoarea activelor

imobilizate este susţinută doar parţial de capitalurile permanente.

15 | P a g e

Analiza fondului de rulment nu este suficientă, ea trebuie completată cu necesitățile

de finanțare a unității, deci cu necesarul de fond de rulment. Necesarul de fond de rulment

indică mărimea capitalurilor pe care întreprinderea trebuie să le deţină pentru finanţarea

stocurilor şi a decalajelor temporare între plata cumpărărilor şi a altor datorii de exploatare şi

încasarea vânzărilor.

Necesarul de fond de rulment înregistrează valori descrescătoare în intervalul 2009 –

2011, semnificând o reducere a necesităţilor ciclice de finanţare a întreprinderii genrată de

reducerea activelor din exploatare într-un ritm mai accentuat decât reducerea datoriilor din

exploatare.

Valorile pozitive înregistrate de necesarul de fond de rulment semnifică faptul că

există un surplus de active ciclice în raport cu datoriile curente, pentru care societatea trebuie

sa aloce resurse. Necesarul de fond de rulment pozitiv este determinat de politica de

investiţii care atrage creşterea nevoii de finanţare a ciclului de exploatare.

Analiza trezoreriei este analiza echilibrului financiar curent, când se compară o

mărime relativ constantă (fondul de rulment) cu o mărime fluctuantă (necesarul de fond de

rulment), expresia trezoreriei pozitive regăsindu-se sub forma disponibilităților bănești în

conturi bancare și în casă.

O trezorerie netă pozitivă aşa cum este înregistrată în intervalul 2009 – august 2011

reprezintă suma ramasă dupa ce fondul de rulment finanţează în totalitate nevoia de fond

de rulment. Trezoreria netă negativă înregistrată în ultimul trimestru al anului 2011 şi

2012 denotă un dezechilibru financiar între disponibil (casa şi conturile la bănci) şi datoriile

pe termen scurt. Astfel, societatea trebuie să recurgă la credite pe termen scurt pentru

acoperirea financiară a nevoilor temporare. În acest caz, o parte din nevoia de fond de

rulment este finantata din creditele de trezorerie.

Solvabilitatea reprezintă capacitatea debitoarei de a-şi achita datoriile financiare pe

termen lung, deci vizează un orizont mai îndepărtat de activitate. Analiza solvabilităţii pe

termen lung urmăreşte să determine în fiecare exerciţiu financiar, dacă întreprinderea este

supusă sau nu riscului de faliment.

16 | P a g e

Despre o entitate aflată în stare de funcționare, spunem că este solvabilă atunci când

suma activelor fixe și circulante este mai mare sau cel puțin egală cu totalul pasivelor

exigibile. Înseamnă că o societate poate să fie solvabilă chiar dacă la un moment dat ea nu are

capacitate de plată și nu dispune de lichiditatea financiară. Lipsa capacității de plată și a

lichidității pot fi temporare dacă societatea comercială este solvabilă. Din acest motiv se

spune că solvabilitatea unei societăți este generată de o activitate eficientă, iar lipsa

lichidității (capacității de plată) se datorează unor situații conjuncturale.

Rata solvabilităţii generale reflectă capacitatea unei companii de a face faţă tuturor

scadenţelor sale, atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung; se determină ca raport

între activele totale şi totalul datoriilor. Acest indicator reflectă gradul de acoperire a

datoriilor pe seama activelor totale; reflectă şi posibilitatea debitoarei de a transforma

activele în lichidităţi în vederea onorării obligaţiilor de plată.

O valoare optimă a acestui indicator poate fi încadrată în jurul valorii de 1,66.

Denumire indicator 2009 2010 aug.11 dec.11 ian.12

Solvabilitatea patrimonială la termen 17,70 10,82 16,08 10,56 12,41

În cazul debitoarei analizate putem observa că datoriile societăţii pot fi acoperite în

integralitate pe seama activelor.

2.2.2. Analiza lichidităţii financiare

Lichiditatea societăţii este o formă a echilibrului financiar, fiind percepută în

literatura de specialitate în mai multe sensuri:

- în sens foarte larg, ca fiind capacitatea unor active de a fi transformate, la un moment

dat, în bani;

- în sens larg, ca fiind capacitatea pe care o are o întreprindere de a acoperi obligaţiile

pe termen scurt (ca elemente de pasiv) prin elemente patrimoniale de mijloace circulante

(active) cunocută sub denumirea de lichiditate patrimonială;

- în sens restrâns, ca fiind capacitatea societăţii de a satisface prompt din disponibilităţi

şi alte plasamente lichide, în maximum 10 – 20 zile, obligaţiile exigibile.

Denumire indicatori Formula 2009 2010 aug.11 dec.11 ian.12

Rata lichidităţii generale Rlg=AC / PC 3,26 1,72 1,94 0,89 0,57

Rata lichidităţii reduse Rlr = (AC - S ) / PC 1,55 0,51 0,80 0,23 0,04

Rata lichidităţii imediate Rli = D/ PC 1,3001 0,2774 0,7285 0,1782 0,0120

Rata lichidităţii generale (Rlg) exprimă capacitatea societăţii de a-şi onora obligaţiile

pe termen scurt (de exploatare) din activele de exploatare. De cele mai multe ori se consideră

că lichiditatea generală reflectă o situaţie favorabilă, bună, dacă are valori cuprinse între [1,2

÷ 2] limita minimă a sa fiind 1.

În cazul societăţii analizate putem observa trendul descrescător înregistrat de acest

indicator, degradarea indicatorului având loc după luna august 2011.

17 | P a g e

Rata lichidităţii reduse (Rlr) exprimă capacitatea societăţii de a-şi onora obligaţiile pe

termen scurt din acele active circulante care pot fi transformate relativ rapid în

disponibilităţi. În acest fel, pentru calculul ratei, se elimină influenţa lichidităţii stocurilor. Ca

modalităţi de calcul, rata lichidităţii reduse se poate determina:

- prin scăderea valorii stocurilor din valoarea activelor circulante şi raportarea la

valoarea pasivelor circulante;

- prin raportarea sumei creanţelor, investiţiilor financiare pe termen scurt şi

disponibilităţilor băneşti, la valoarea pasivelor circulante.

Mărimea optimă a acestui indicator este 1, dar această rată este de regulă subunitară,

considerându-se că un nivel între [0,6 ÷1] reflectă o bună capacitate de plată a obligaţiilor pe

termen scurt.

De asemenea acest indicator urmează un trend descrescător, lichiditatea societăţii

fiind în scădere accentuată de la o perioadă la alta.

Rata lichidităţii imediate (Rli) caracterizează capacitatea societăţii de a rambursa

prompt datoriile, ţinând cont de disponibilităţile existente. Valoarea optimă a acestei rate de

lichiditate este cuprinsă între [0,2 ÷ 0,3].

Din tabelul de mai sus putem observa că societatea debitoare se confruntă cu un

deficit de lichiditate la data intrării în procedura insolvenţei.

2.3 Activul net contabil

În acest context se pot urmări cu uşurinţă valorile activului net contabil, determinat

ca diferenţă între total active şi total datorii, obţinând o expresie clară a activului neangajat în

datorii.

Denumire indicator 2009 2010 2011 2012

TOTAL ACTIV 56.639.014 61.122.269 58.541.811 55.741.407

TOTAL DATORII 3.200.675 5.649.995 5.544.516 4.491.577

ACTIV NET CONTABIL 53.438.338 55.472.275 52.997.295 51.249.829

Prin urmare, activul net contabil dă indicii asupra solvabilităţii globale a societăţii şi

asupra dimensiunilor capitalurilor proprii ale entităţii economice.

Din datele prezentate mai sus se constată că averea netă a acţionarilor are o traiectorie

descendentă în intervalul 2010 – 2012, scăderea fiind de aproximativ 8%. Acestă scădere a

fost determinată de scăderea accentuată a activelor societăţii în timp ce datoriile au scăzut

într-un ritm mai lent.

18 | P a g e

2.4. Analiza evoluţiei performanţelor financiare

2.4.1 Analiza contului de profit şi pierdere

Cea de-a treia componentă a analizei financiare, contul de profit şi pierdere este un

document contabil care oferă o imagine fidelă asupra performanţei financiare, sintetizând

într-o manieră explicită veniturile şi cheltuielile dintr-o perioadă de gestiune şi pe această

bază prezintă modul de formare a rezultatelor economice. Aşadar, contul de profit şi

pierdere este un document de sinteză contabilă prin care se regrupează fluxurile de

exploatare, financiare şi extraordinare ale unei întreprinderi. Cu ajutorul lui se explică modul

de constituire a rezultatului exerciţiului în diferite etape permiţând desprinderea unor

concluzii legate de nivelul performanţelor economice ale activităţii desfăşurate de o entitate

într-o perioadă de gestiune.

Prin urmare, analiza evoluţiei contului de profit şi pierdere este necesară pentru a

contura o imagine cât mai fidelă şi complexă a situaţiei debitoarei precum şi pentru a putea

defini cât mai precis cauzele şi împrejurările care au determinat instalarea insolvenţei

acesteia.

Imaginea de ansamblu asupra contului de profit şi pierdere aferent ultimilor trei ani

se prezintă în felul următor:

Explicatii 2009 % in

CA 2010

% in

CA 2011

% in

CA ian.12

I. ACTIVITATEA DE EXPLOATARE

A. Venituri operationale, din care: 41.068.994 49.325.582 42.356.768 1.310.473

Cifra de afaceri 35.859.097 45.601.654 41.182.438 1.276.411

- Venituri din produse finite 18.408.689 51% 25.919.269 57% 23.050.321 56% 1.172.452

Venituri din vanzarea semifabricatelor 568.451 2% 132.183 0% 472.369 1% 0

- Venituri din produse reziduale 77.522 0% 300.264 1% 216.197 1% 56.130

- Venituri din prestari servicii, din care: 398 0% 20.619 0% 12.270 0% 0

- Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii 714 0% 773 0% 1.584 0% 0

- Venituri din vanzare de marfuri 3.323 0% 52.546 0% 10.497 0% 47.828

- Venituri din activitati diverse 0 0% 0 0% 1.591 0% 0

- Variatia stocurilor + prod. realiz. pt. scopuri proprii 2.334.164 7% 1.866.250 4% -2.541.794 -6% 34.062

-Venituri din productia de imobilizari corp. 2.875.733 8% 1.857.678 4% 3.716.125 9% 0

- Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de

afaceri 16.800.000 47% 19.176.000 42% 17.417.610 42% 0

B. Cheltuieli operationale, din care: 39.422.336 110% 49.450.982 108% 43.668.589 106% 2.577.565

- Materii prime 14.826.083 41% 22.174.293 49% 18.607.271 45% 882.923

- Consumabile 7.252.992 20% 9.474.915 21% 7.572.295 18% 235.870

- Obiecte de inventar 252.341 1% 170.336 0% 105.319 0% 361

- Materiale nestocate 44.498 0% 0 0% 0 0% 0

- Energia si apa 3.187.899 9% 3.642.579 8% 3.718.448 9% 343.514

- Marfuri 1.023 0% 52.006 0% 8.381 0% 14.773

- Ambalaje 0 0% 0 0% 0% 0

Cheltuieli materiale 25.564.837 71% 35.514.128 78% 30.011.713 73% 1.477.441

- Chelt cu intretinere si reparatii 686.708 2% 403.144 1% 440.237 1% 0

19 | P a g e

- Chirii 1.560 0% 4.800 0% 36.909 0% 130

- Asigurari 13.244 0% 14.092 0% 13.071 0% 82

- Chelt cu studii si cercetari 16.214 0% 22.100 0% 10.000 0% 0

- Colaboratori 0 0% 0 0% 0 0% 0

- Comisioane 1.589 0% 956 0% 1.235 0% 120

- Protocol & Publicitate 22.153 0% 5.009 0% 0 0% 430

- Transport 14.882 0% 5.822 0% 263.028 1% 1.158

- Detasari 139.533 0% 183.115 0% 169.942 0% 7.504

- Postale 51.411 0% 43.515 0% 38.086 0% 2.560

- Comisioane bancare 35.345 0% 29.555 0% 30.021 0% 1.938

- Lucrari si servicii prestate de terti 753.637 2% 1.117.802 2% 637.696 2% 52.780

- Taxe 279.374 1% 291.170 1% 320.498 1% 9.642

- Cheltuieli cu personalul 11.841.848 33% 11.815.775 26% 11.696.152 28% 1.023.781

Alte costuri operationale 13.857.499 39% 13.936.854 31% 13.656.876 33% 1.100.124

II. AMORTIZARI SI PROVIZIOANE

C. Venituri din anulari de provizioane, ajustari… 29.217 206.526 445.308 0

D. Cheltuieli privind amortizari & provizioane 2.833.822 4.596.992 4.658.802 419.749

- cheltuieli cu amortizarea activelor imobilizate 2.833.822 4.596.992 4.658.802 419.749

- cheltuieli privind provizioane & ajustarea AC 0

E. Amortizari si provizioane (G-H) -2.804.605 -4.390.467 -4.213.494 -419.749

F1. EBITDA = (A-B) 1.646.658 -125.399 -1.311.821 -1.267.093

F2. EBIT = Rezultat din exploatare (A-B+E) -1.157.946 -4.515.866 -5.525.315 -1.686.842

F3. Marja comerciala 2.300 540 2.116 33.055

Adaos comercial 69,2% 1,0% 20,2% 69,1%

F4. Valoare adaugata productie 15.504.158 13.811.454

12.345.055 - 166.969

Rata profitului operational 43,2% 30,3% 30,0% -13,1%

III. ACTIVITATEA FINANCIARA

G. Venituri financiare total, din care: 112.983 62.308 6.964 2

- Diferente de curs valutar 69.273 3.877 6.787 0

- Dobanzi 43.710 58.431 177 2

- Sconturi primite 0 0 0 0

- Alte venituri 0 0 0 0

H. Cheltuieli financiare total, din care: 145.840 105.279 131.048 0

- Diferente de curs valutar 59.702 29.627 80.205 0

- Dobanzi 86.138 75.652 50.843 0

- Sconturi acordate 0 0 0 0

- Alte chelt. financiare 0 0 0 0

I. Rezultat financiar (G-H) -32.857 -42.971 -124.084 2

IV. ACTIVITATEA EXTRAORDINARA

J. Venituri extraordinare 2.565.699 5.848.735 3.953.399 346.699

Venituri din subventii pentru investitii 2.381.752 5.762.313 3.682.739 344.325

- Venituri din vanzare de active si alte op. de capital 2.101 0 11.000 0

- Alte venituri cu caracter incidental 181.847 86.423 259.660 2.375

K. Cheltuieli extraordinare 1.362.028 1.245.730 1.846.404 62.428

- Chelt privind activele cedate 0 98.049 484.916 0

- Donatii acordate 0 0 0 0

- Amenzi ,penalitati, dob fisc 59.565 7.754 15.841 1.000

- Alte cheltuieli cu caracter incidental 1.302.464 1.139.927 1.345.647 61.428

20 | P a g e

L. Rezultat extraordinar (J-K) 1.203.671 4.603.005 2.106.995 284.271

VENITURI TOTALE (A + C + G + J) 43.776.894 55.443.151 46.762.440 1.657.173

CHELTUIELI TOTALE (B + D + H + K) 43.764.026 55.398.983 50.304.844 3.059.743

M. PROFIT BRUT (F2+I+L) 12.868 44.168 -3.542.404 -1.402.569

Rata profitului brut 0,0% 0,1% -8,4% -107,0%

N. Impozit pe profit 59.417 34.182 13.280 0

O. Profit net -46.549 9.986 -3.555.684 -1.402.569

Se observă astfel că societatea Romplumb SA îşi reduce profitabilitatea începând cu

anul 2011. Pentru o mai bună înţelegere a situaţiei anterioare intrării în insolvenţă se va

prezenta evoluţia lunară a contului de profit şi pierdere pentru anul 2011.

Explicatii ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

I. ACTIVITATEA DE EXPLOATARE

A. Venituri operationale, din care: 3.364.820 6.861.647 4.655.539 4.754.084 4.195.748 4.443.749 4.842.286 4.482.470 1.953.858 167.404 117.416 2.517.748

Cifra de afaceri 2.742.371 6.771.815 5.435.433 4.118.772 4.113.360 4.434.420 4.468.180 4.157.472 3.077.644 167.404 44.344 1.651.223

- Venituri din produse finite 2.742.248 2.893.187 3.455.818 1.994.994 2.102.826 2.723.524 2.055.372 2.167.190 1.267.640 0 0 1.647.523

Venituri din vanzarea semifabricatelor 0 0 0 0 0 0 0 37.432 409.896 0 25.041 0

- Venituri din produse reziduale 43 39.187 62.774 17.258 10.534 56.548 10.022 369 108 51 19.304 0

- Venituri din prestari servicii, din care: 0 0 0 5.555 0 4.267 2.787 0 0 -338 0 0

- Venituri din redevente si chirii 81 0 161 965 0 81 0 135 0 81 0 81

- Venituri din vanzare de marfuri 0 4.530 0 0 0 0 0 2.346 0 0 0 3.620

- Venituri din activitati diverse 0 1.591 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

- Variatia stocurilor + prod. realiz. pt. scopuri

proprii 157.283 -547.811 -1.220.060 330.749 -287.510 -224.121 176.064 324.998 -1.337.007 0 73.072 12.550

Venituri din productia de imobilizari corp. 465.166 637.643 440.166 304.564 369.898 233.450 198.042 0 213.221 0 0 853.975

- Venituri din subventii de exploatare aferente

cifrei de afaceri 0 3.833.320 1.916.680 2.100.000 2.000.000 1.650.000 2.400.000 1.950.000 1.400.000 167.610 0 0

B. Cheltuieli operationale, din care: 4.450.090 4.753.197 4.976.539 4.648.904 3.925.906 4.037.423 4.357.893 4.346.001 2.167.371 1.061.417 1.221.328 3.722.500

- Materii prime 2.272.921 2.483.603 2.325.211 2.280.998 1.519.718 1.860.158 1.795.339 2.064.014 483.475 0 0 1.521.833

- Consumabile 737.716 764.987 991.442 732.253 844.722 744.458 729.022 749.658 366.514 49.392 108.515 753.617

- Obiecte de inventar 5.487 17.876 10.879 22.921 24.294 6.758 6.062 4.296 3.230 839 4.059 -1.383

- Materiale nestocate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

- Energia si apa 366.088 396.009 364.420 315.512 332.841 322.745 611.814 360.571 163.428 2.448 85.647 396.925

- Marfuri 0 3.980 0 0 0 0 0 1.936 0 0 0 2.465

- Ambalaje 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Cheltuieli materiale 3.382.212 3.666.456 3.691.953 3.351.684 2.721.576 2.934.118 3.142.237 3.180.474 1.016.647 52.678 198.221 2.673.457

- Chelt cu intretinere si reparatii 16.153 25.036 96.809 84.033 99.601 38.699 35.303 80.403 25.221 9.820 1.680 -72.522

- Chirii 130 1.979 4.399 5.137 2.119 1.887 2.208 3.746 8.107 2.384 2.265 2.546

- Asigurari 0 0 36 56 373 5.392 0 0 0 0 1.541 5.673

- Chelt cu studii si cercetari 10.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

- Colaboratori 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

- Comisioane 198 101 588 148 0 74 87 0 10 0 29 0

- Protocol & Publicitate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

- Transport 52.161 57.212 58 16.955 51.657 0 29.385 28.247 58 0 0 27.295

- Detasari 6.970 14.319 16.981 12.952 18.401 16.651 12.126 15.633 16.838 10.567 17.457 11.046

22 | P a g e

- Postale 3.534 3.999 3.794 3.314 3.475 3.590 2.657 3.002 2.719 2.468 2.674 2.860

- Comisioane bancare 1.960 1.999 1.666 1.564 1.642 1.741 1.380 1.545 1.994 2.199 7.865 4.467

- Lucrari si servicii prestate de terti 54.527 45.066 29.331 86.348 64.449 42.530 47.619 56.878 58.246 37.865 74.331 40.507

- Taxe 2.647 4.193 115.359 13.318 12.978 11.603 9.497 11.913 111.140 9.517 8.230 10.103

- Cheltuieli cu personalul 919.597 932.837 1.015.565 1.073.395 949.635 981.137 1.075.394 964.161 926.391 933.918 907.034 1.017.067

Alte costuri operationale 1.067.878 1.086.741 1.284.586 1.297.220 1.204.331 1.103.304 1.215.656 1.165.528 1.150.724 1.008.739 1.023.107 1.049.043

II. AMORTIZARI SI PROVIZIOANE

C. Venituri din anulari de provizioane, ajustari… 0 0 0 0 0 531 0 0 0 0 0 444.777

D. Cheltuieli privind amortizari & provizioane 389.454 389.454 388.974 388.942 389.290 390.445 390.445 390.393 389.070 387.541 383.411 381.385

- cheltuieli cu amortizarea activelor imobilizate 389.454 389.454 388.974 388.942 389.290 390.445 390.445 390.393 389.070 387.541 383.411 381.385

- cheltuieli privind provizioane & ajustarea AC 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

E. Amortizari si provizioane (G-H) -389.454 -389.454 -388.974 -388.942 -389.290 -389.914 -390.445 -390.393 -389.070 -387.541 -383.411 63.392

F1. EBITDA = (A-B) -1.085.270 2.108.450 -321.000 105.180 269.842 406.326 484.393 136.469 -213.513 -894.014 -1.103.912 -1.204.752

F2. EBIT = Rezultat din exploatare (A-B+E) -1.474.724 1.718.996 -709.974 -283.761 -119.448 16.412 93.948 -253.924 -602.582 -1.281.554 -1.487.322 -1.141.360

F3. Marja comerciala 0 551 0 0 0 0 0 411 0 0 0 1.155

Adaos comercial 0,0% 12,2% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 17,5% 0,0% 0,0% 0,0% 31,9%

F4. Valoare adaugata productie - 17.392 3.195.191 963.586

1.402.400 1.474.172 1.509.630

1.700.050

1.301.997 937.211 114.725 - 80.805 - 155.709

Rata profitului operational -0,6% 47,2% 17,7% 34,0% 35,8% 34,0% 38,0% 31,3% 30,5% 68,5% -182,2% -9,4%

III. ACTIVITATEA FINANCIARA

G. Venituri financiare total, din care: 5 86 11 7 4 19 8 2 6.706 9 5 101

- Diferente de curs valutar 0 0 0 0 0 0 0 0 6.705 0 0 83

- Dobanzi 5 86 11 7 4 19 8 2 2 9 5 18

- Sconturi primite 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

- Alte venituri 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

H. Cheltuieli financiare total, din care: 3.267 3.854 4.995 3.743 2.837 3.597 4.266 4.227 4.767 5.793 5.250 84.452

- Diferente de curs valutar 0 0 167 0 0 0 0 0 113 0 0 79.925

- Dobanzi platite 3.267 3.854 4.828 3.743 2.837 3.597 4.266 4.227 4.654 5.793 5.250 4.527

- Sconturi acordate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

- Alte chelt. financiare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

I. Rezultat financiar (G-H) -3.262 -3.768 -4.984 -3.736 -2.833 -3.577 -4.258 -4.225 1.939 -5.783 -5.245 -84.351

IV. ACTIVITATEA EXTRAORDINARA

J. Venituri extraordinare 230 19.944 760.452 533.318 126.841 81.568 30.911 323.976 721.276 440.595 333.609 580.679

Venituri din subventii pentru investitii 0 19.740 748.068 531.258 121.526 65.926 30.826 323.845 717.245 440.432 333.552 350.320

23 | P a g e

- Venituri din vanzare de active si alte op. de

capital 0 0 7.000 0 0 0 4.000 0 0 0

- Alte venituri cu caracter incidental 230 204 5.384 2.060 5.315 15.643 85 131 31 162 57 230.359

K. Cheltuieli extraordinare 103.455 78.834 79.801 159.624 110.407 86.692 79.799 101.747 126.384 73.542 65.117 781.020

- Chelt privind activele cedate 0 0 6.229 5.556 0 1.560 0 0 26.795 0 0 444.777

- Donatii acordate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

- Amenzi ,penalitati, dob fisc 4.000 4.000 0 -3.992 7.500 500 500 0 3.235 98 0 0

- Alte cheltuieli cu caracter incidental 99.455 74.834 73.573 158.061 102.907 84.633 79.299 101.747 96.354 73.444 65.117 336.242

L. Rezultat extraordinar (J-K) -103.226 -58.890 680.651 373.694 16.434 -5.124 -48.888 222.229 594.892 367.052 268.492 -200.341

VENITURI TOTALE (A + C + G + J) 3.365.055 6.881.677 5.416.002 5.287.409 4.322.593 4.525.867 4.873.205 4.806.448 2.681.840 608.007 451.030 3.543.305

CHELTUIELI TOTALE (B + D + H + K) 4.946.266 5.225.339 5.450.309 5.201.213 4.428.440 4.518.156 4.832.403 4.842.369 2.687.592 1.528.293 1.675.106 4.969.357

M. PROFIT BRUT (F2+I+L) -1.581.211 1.656.339 -34.307 86.196 -105.847 7.711 40.803 -35.921 -5.751 -920.285 -1.224.076 -1.426.052

Rata profitului brut -47,0% 24,1% -0,7% 1,8% -2,5% 0,2% 0,8% -0,8% -0,3% -549,7% -1042,5% -56,6%

N. Impozit pe profit 0 0 6.531 0 0 3.576 0 0 2.864 0 0 309

O. Profit net -1.581.211 1.656.339 -40.838 86.196 -105.847 4.135 40.803 -35.921 -8.615 -920.285 -1.224.076 -1.426.361

Se observă astfel din tabelul de mai sus că pierderea înregistrată în anul 2011 a fost

generată în ultimele trei luni, până la luna septembrie societatea înregistrând un profit

contabil în sumă de 15.039 lei.

O dată cu suspendarea autorizaţiei de mediu pe şase luni ca urmare a Deciziei nr.

1/22.08.2011 societatea nu a mai putut desfăşura activitate, ceea ce a dus la imposibilitatea

acoperirii costurilor fixe. La sfârşitul lunii noiembrie societatea a primit autorizaţia de a

funcţiona însă la capacitate de producţie mult mai redusă, urmând ca în luna februarie 2012

prin Decizia nr. 1/27.02.2012 autorizaţia de mediu să fie anulată.

Activitatea operaţională

Analizând evoluţia cifrei de afaceri în perioada analizată putem observa că aceasta

înregistrează o creştere de 27% în anul 2010. În anul 2011 o dată cu suspendarea autorizaţiei

de mediu şi eliminarea sprijinului bugetar, cifra de afaceri a societăţii a înregistrat o scădere

de 10% comparativ cu anul precedent.

Ponderea principală în cadrul cifrei de afaceri este deţinută de veniturile din

vânzarea produselor finite (peste 50%) pe tot parcursul perioadei analizate, urmate de

veniturile din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri. Pe lângă acestea societatea

debitoare a mai înregistrat venituri din vânzarea semifabricatelor şi a produselor reziduale,

venituri din servicii (analize laborator), venituri din vânzarea mărfurilor, venituri din chirii

(închirierea unei clădiri din afara incintei Romplumb), precum şi venituri din activităţi

diverse.

Întreaga producţie realizată de Romplumb S.A. este destinată exportului.

Evoluţia cifrei de afaceri în perioada analizată este prezentată şi în graficul următor:

Valoarea adăugată cuantifică plusul de valoare adăugat de firmă prin activitatea

desfăşurată. Exprimă o creare de valoare sau creşterea de valoare pe care întreprinderea o

aduce bunurilor si serviciilor provenind de la terţi. Se determină pe baza relaţiei:

25 | P a g e

VA = Marja comercială + Producţia exerciţiului – Consumurile intermediare (din

conturile 600-608, exclusiv 607, conturile 61 şi 62).

Valoarea adăugată înregistrată în anul 2009 se situează în jurul valorii de 43% sau

altfel spus ponderea costului materiilor prime, materialelor şi utilităţilor înglobate în

produsele finite vândute era de 57% din preţul de vânzare al acestora.

În anul 2010 şi 2011, valoarea indicatorului se degradează, ponderea costului

materialelor înglobate în produsele finite crescând până la 70%

Putem observa în anul 2010 că în timp ce cifra de afaceri înregistrează o creştere de

27%, cheltuielile materiale cresc cu 39%.

În ceea ce priveşte celelalte costuri operaţionale putem observa că acestea se situează

în jurul valorii de 14 mil. lei pe tot parcursul perioadei analizate.

Principalele componente ale costurilor operaţionale sunt:

- cheltuielile cu personalul (85% din celelalte costuri operaţionale). La data deschiderii

procedurii de insolvenţă societatea avea un număr de 563 salariaţi. În urma anulării

autorizaţiei de mediu şi a sprijinului bugetar societatea debitoare a fost nevoită să

restructureze numărul de personal în prezent societatea mai având 21 angajaţi;

- cheltuielile cu lucrările şi serviciile prestate de terţi. În cadrul acestei categorii sunt incluse

proiectele efectuate dar care nu au intrat în costul mijloacelor fixe, servicii de audit,

întreţinere echipamente, monitorizare automată indicatori de mediu, servicii de pază, etc.

- cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile;

- cheltuielile cu alte impozite şi taxe. În cadrul acestei categorii sunt incluse impozitele

datorate bugetului local.

Rezultatul operaţional înregistrat de societatea debitoare se concretizează în profit

doar în anul 2009. În anul 2011 societatea înregistra până la luna septembrie un profit

operaţional în sumă de 1,9 mil. lei, pierderea operaţională generată în ultimele trei lunii fiind

de 3,2 mil. lei.

Evoluţia acestuia este prezentată şi în graficul următor:

26 | P a g e

Activitatea financiară

Veniturile de natură financiară sunt alcătuite din valoarea veniturilor din diferenţe de

curs valutar şi dobânzi.

Cheltuielile incluse în această categorie cuprind dobânzile aferente liniei de credit

contractate de societatea debitoare precum şi cheltuieli cu diferenţele de curs valutar.

Rezultatul financiar se concretizează în pierdere în perioada analizată din cauza

dobânzilor datorate instituţiei de credit.

Activitatea extraordinară

În cadrul veniturilor extraordinare au fost incluse veniturile din subvenţii pentru

investiţii care reprezintă cota parte trecută la venituri din subvenţiile pentru investiţii primite

calculată în funcţie de durata normală de funcţionare a echipamentelor finanţate pe seama

subvenţiilor. Tot în cadrul acestei categorii au fost incluse veniturile din vânzările de mijloace

fixe şi restituirile de materiale de la secţii la magazii (pe bază de bon de consum materialele

au fost transferate la secţii pentru a intra în procesul productiv. Dat fiind faptul că societatea

nu a mai desfăşurat activitate în ultimul trimestru al anului 2011, aceste materiale au fost

restituite la magazii, această restituire făcându-se prin acest cont de venituri care are în

corespondenţă contul de cheltuială aferent bonurilor de consum).

Cheltuielile cu caracter incidental includ cheltuielile cu descărcarea din gestiune a

activelor vândute, cheltuielile cu majorările de întârziere datorate către bugetul de stat şi

furnizori precum şi cheltuielile cu bonurile de alimentaţie de protecţie datorate salariaţilor.

Rezultatul excepţional se concretizează în profit în perioada analizată datorită

veniturilor din subvenţii pentru investiţii înregistrate.

În ceea ce priveşte rezultatul net obţinut prin însumarea rezultatului operaţional,

amortizări şi provizioane, a rezultatului financiar şi a rezultatului extraordinar putem

observa că societatea înregistrează profit contabil doar în anul 2010. Facem precizarea că în

anul 2011, până la luna august societatea înregistra un rezultat net pozitiv în sumă de 23.654

lei. O dată cu suspendarea autorizaţiei de mediu la sfârşitul lunii august, societatea debitoare

nu a mai putut desfăşura activitate, generându-se o pierdere netă de 3,5 mil lei în ultimele

trei luni ale anului 2011.

Pentru evidenţierea rezultatele companiei şi performanţelor acesteia au fost analizați

următorii indicatori.

Denumire indicator 2009 2010 2011 Ian. 2012

Capacitatea de autofinanţare (lei) 2.758.056 4.400.453 658.119 -982.820

Rata rentabilităţii economice -0,08% 0,02% -6,07% -2,52%

Rata rentabilităţii financiare -0,09% 0,02% -6,71% -2,74%

EBITDA (lei) 1.646.658 -125.399 -1.311.821 -1.267.093

EBIT (lei) -1.157.946 -4.515.866 -5.525.315 -1.686.842

Gradul de acoperire al dobânzilor -13,44 -59,69 -108,67 0,00

27 | P a g e

Capacitatea de autofinanţare reflectă potenţialul financiar de creştere al societăţii,

sursa internă de finanţare generată de activitatea societăţii. Se asigură astfel finanţarea

consumurilor curente, investiţiile, rambursarea împrumuturilor contractate. Se calculează

prin însumarea rezultatului net al exerciţiului, provizioanelor şi amortizărilor.

În cazul societăţii analizate, capacitatea de autofinanţare înregistrează valori pozitive

în intervalul 2009 – 2011 dar are un trend descrescător înregistrând scăderi mai importante

în anul 2011 comparativ cu anul 2010 (85%). Această scădere este pusă pe seama reducerii

semnificative a rezultatului net începând cu luna octombrie a anului 2011.

În luna ianuarie 2012 capacitatea de autofinanţare înregistrează valori negative ceea

ce înseamnă că societatea nu se mai poate finanţa pe baza surselor interne.

Rata rentabilităţii economice este calculată ca raport între profitul net şi totalul

activelor. Pune în evidenţa contribuţia elementelor de activ la obţinerea rezultatelor

economice.

În ceea ce priveşte modul de utilizare a resurselor entităţii se constată o diminuare

semnificativă a indicatorului în anul 2011 din cauza reducerii semnificative a rezultatului

exerciţiului.

Rata rentabilităţii financiare sau eficienţa capitalului propriu, se calculează ca

raport între profitul net obţinut de către societate şi valoarea capitalurilor proprii. Arată

eficienţa cu care entitatea gestionează capitalul acţionarilor în vederea desfăşurării activităţii.

În cazul debitoarei analizate se constată aceeaşi tendinţă nefavorabilă începând cu

anul 2011, indicatorul înregistrând valori negative, indicând astfel o eficienţă redusă a

utilizării capitalului acţionarilor. Această evoluţie nefavorabilă este asociată cu scăderea

profitului societăţii.

EBITDA (earnings before interest, taxes depreciation and amortization) se

calculează ca diferenţă între total venituri şi total cheltuieli, cu excepţia cheltuielilor cu

dobânzile, taxele, deprecierea şi amortizările. În cazul societăţii analizate, acest indicator

înregistrează valori negative în intervalul 2010 – ian. 2012 ceea ce înseamnă că societatea nu

îşi poate acoperi cheltuielile de funcţionare din activitatea curentă.

EBIT (earnings before interest and taxes) este calculat ca diferenţă între venituri şi

cheltuieli, exceptând dobânzile şi taxele. De asemenea acest indicator înregistrează valori

nefavorabile societăţii, aceasta înregistrând pierdere la nivel de exploatare pe tot parcursul

perioadei analizate.

Gradul de acoperire al dobânzilor se determină ca şi raport între EBIT şi cheltuielile

cu dobânda. Se apreciază favorabil un grad de acoperire în creştere şi o acoperire integrală a

dobânzilor. După cum se poate observa din tabelul de mai sus, cheltuielile cu dobânda sunt

împovărătoare pentru societate, valoarea negativă a indicatorului dând indicii asupra

faptului că aceste cheltuieli nu pot fi acoperite din surse proprii.

28 | P a g e

2.4.2. Analiza riscului de faliment

Modelul Altman

În ceea ce priveşte modelul Altman, precizăm că acesta se determină pe baza metodei

scorurilor. Se ştie că scorul constituie o metodă care constă în măsurarea şi interpretarea

riscului la care se expune investitorul, creditorul societăţii, dar şi societatea ca sistem, în

activitatea viitoare, iar riscul de faliment reprezintă posibilitatea de apariţie a incapacităţii de

onorare a obligaţiilor scadente ale firmei, născute din angajamente anterior contractate, din

operaţii curente, determinabile pentru continuarea activităţii.

Acest model cuprinde cinci variabile considerate a fi cele mai reprezentative substări

financiare ale unei companii. Conform literaturii de specialitate, cu ajutorul acestui model se

pot prevedea aproximativ 75% din falimentele unor firme cu aproximativ doi ani înainte de

producerea acestora.

În funcţie de valorile funcţiei scor, societăţile pot fi clasificate astfel:

- nivelul I: firme solvabile (Z > 3)

- nivelul II: firme cu dificultăţi financiare temporare (1,8 < Z < 3)

- nivelul III: firme falimentare (Z < 1,8).

În cazul S.C. ROMPLUMB S.A., situaţia se prezintă astfel:

Denumire indicator UM Formula 2009 2010 2011

Total activ lei 56.639.014 61.122.269 58.541.811

Cifră de afaceri lei 35.859.097 45.601.654 41.182.438

Profit reinvestit lei 0 0 0

Capitalul propriu lei 53.438.338 55.472.275 52.997.604

Datorii totale lei 3.200.675 5.649.995 5.544.207

EBITDA lei 1.646.658 -125.399 -1.311.821

Active circulante lei 10.158.522 9.572.709 4.938.651

X1 EBITDA / activ total 0,0290729 -0,0020516 -0,0224083

X2 cifra de afaceri / activ total 0,6331166 0,7460727 0,7034705

X3 capital propriu / datorii totale 16,695957 9,8181111 9,5590957

X4 profit reinvestit / activ total 0 0 0

X5 active circulante / activ total 0,1793556 0,1566157 0,0843611

Funcţia scor - MODEL

Altman Z=3.3*X1+1*X2+0.6*X3+1.4*X4+1.2*X5 10,961858 6,8181078 6,4662139

În urma analizei valorilor funcţiilor scor obţinute, ce se bazează în principal pe

eficienţa utilizării activului, se constată faptul că societatea debitoare se situează în categora

firmelor solvabile în perioada analizată.

29 | P a g e

2.5. Analiza ratelor de gestiune

Analiza gestiunii financiare a activelor circulante are o importanţă deosebită pentru

creditori şi conducerea firmei deoarece oferă informaţii în vederea creşterii profitului şi

eliberării unor fonduri care pot fi realocate în scopul obţinerii de noi câştiguri.

Conform OMFP 3055/2009 calculul indicatorilor de activitate oferă informaţii cu privire la:

viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de numerar ale persoanei juridice;

capacitatea persoanei juridice de a controla capitalul circulant şi activităţile sale

comerciale de bază.

Pentru analiza gestiunii propunem următoarele tabele centralizatoare care reflectă

numărul de rotaţii al elementelor, respectiv durata în zile a rotaţiilor:

Nr.

Crt. SPECIFICAŢIE

Perioada de analiză

UM 2009 2010 2011

1 Rotaţia imobilizărilor nete rotaţii 0,77 0,88 0,77

2 Rotaţia activelor circulante rotaţii 3,53 4,76 8,34

3 Durata de rotaţie a stocurilor zile 54,15 53,73 32,59

4 Durata de încasare a creanţelor totale zile 8,02 10,53 2,43

5 Durata de încasare a clienţilor zile 0,96 0,00 0,03

6 Durata de plată a datoriilor curente zile 31,71 44,55 49,10

7 Durata de achitare a furnizorilor zile 14,74 34,43 29,81

Viteza de rotaţie a activelor imobilizate arată numărul de rotaţii pe care îl fac

activele imobilizate pentru obţinerea unui anumit nivel al cifrei de afaceri nete, adică drumul

parcurs de acestea din forma iniţială de capital lichid, până la întoarcerea lor în aceeaşi stare.

Astfel, este apreciată ca fiind pozitivă o tendinţă de creştere a vitezei de rotaţie a elementelor

de activ, în general, pentru a contribui cât mai eficient la generarea cifrei de afaceri nete.

Viteza de rotaţie a activelor imobilizate este influenţată puternic de categoria cea mai

importantă a activelor imobilizate şi anume imobilizările corporale. Din tabelul de mai sus

putem observa că acest indicator nu înregistrează variaţii semnificative în intervalul analizat,

valoarea indicatorului fiind însă la un nivel scăzut subliniind o situaţie de gestionare mai

puţin eficientă a activelor entităţii în generarea cifrei de afaceri.

Viteza de rotaţie a activelor circulante este un indicator sintetic calitativ de eficienţă

ce reflectă schimbările intervenite în activitatea de exploatare şi cea financiară a firmei.

Indicatorul sintetizează aspecte referitoare la activitatea de aprovizionare, producţie şi

desfacere precum şi reducerea costurilor, aceasta calculându-se cu privire la situaţia

stocurilor şi a creanţelor.

Viteza de rotaţie a activelor circulante are o evoluţie crescătoare în intervalul analizat.

Rata de gestiune a stocurilor arată rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile

până se reîntorc în forma bănească iniţială.

Viteza de rotaţie a stocurilor se află bine poziţionată în 2009 şi 2010 în jurul valorii

medii de 54 rotaţii. În anul 2011 însă valoarea indicatorului scade îngrijorător indicând faptul

că stocurile se rulează de un număr mai mic de ori pentru a genera cifra de afaceri a

exerciţiului.

30 | P a g e

În ceea ce priveşte viteza de rotaţie a creanţelor, aceasta relevă numărul de rotaţii pe

care îl fac creanţele pentru obţinerea unui anumit nivel al cifrei de afaceri nete. Subliniem în

acest sens faptul că viteza de rotaţie a creanţelor trebuie sa depăşească viteza de rotaţie a

datoriilor curente, întrucât o viteză de rotaţie a creanţelor situată sub nivelul vitezei de

rotaţie a datoriilor ar însemna reducerea numerarului încasat și nevoia de credite

urgente de trezorerie (descoperire de cont).

Viteza de rotaţie a creanţelor înregistrează valori favorabile societăţii în intervalul

analizat, societatea încasându-şi creanţele în medie la 8 – 10 zile.

Viteza de rotaţie a datoriilor exprimă numărul plăţilor datoriilor din cifra de afaceri.

În ceea ce priveşte viteza de rotaţie a datoriilor curente putem observa trendul

crescător al acesteia în perioada analizată.

Analizând corelaţia creanţe/obligaţii, per ansamblul activităţii, realizată prin corelaţia

între viteza de rotaţie a creanţelor şi viteza de rotaţie a datoriilor observăm că în cazul

debitoarei analizate durata de încasare a creanţelor este inferioară duratei de plată a

datoriilor, situaţie favorabilă societăţii.

2.6. Analiza fluxurilor de numerar

Informaţiile referitoare la fluxurile de numerar ale unei entităţi sunt utile pentru

utilizatorii situaţiilor financiare în procesul luării de decizii economice, deoarece constituie o

bază de evaluare a capacităţii entităţii de a genera numerar şi echivalent de numerar, precum

şi a utilităţii acestor fluxuri.

Fiind parte integrantă a situaţiilor financiare, situaţia fluxurilor de numerar

furnizează informaţii care permit utilizatorilor evaluarea modificărilor în activele nete ale

debitoarei, structura sa financiară, inclusiv informaţii referitoare la lichiditatea şi

solvabilitatea sa, precum şi capacitatea debitoarei de a influenţa valoarea şi momentul

apariţiei fluxurilor de numerar.

Obiectivul IAS 7 este acela de a impune furnizarea de informaţii cu privire la istoricul

mişcărilor de numerar şi de echivalent de numerar ale unei entităţi, prin intermediul situaţiei

fluxurilor de numerar, clasificând fluxurile de numerar din timpul perioadei în fluxuri din

activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare.

CASH FLOW – metoda indirectă 2009 2010 2011

(+) Rezultatul net al exerciţiului -46.549 9.986 -3.555.375

(+) Rezultatul reportat 7.725 43.408 -1.108

(+) Variatia rezervelor 0 0 594.667

(+) Amortizări şi provizioane 2.659.406 4.278.661 3.796.052

(-) Variaţia stocurilor -806.728 -1.392.966 3.035.686

(-) Variaţia creanţelor -237.492 -527.621 1.041.362

(+) Variaţia datoriilor pe termen scurt 1.426.970 2.449.932 -25.742

(=) FLUX DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE (A) 3.003.332 4.861.401 4.885.542

(-) Variaţia activelor imobilizate -7.774.784 -9.608.492 -5.854.557

(+) Variatia datoriilor pe termen lung -3.500 -612 -80.046

31 | P a g e

(+) Variatia subventiilor pentru investitii 7.284.248 2.237.687 -3.682.739

(=) FLUX DIN ACTIVITATEA DE INVESTIŢII (B) -494.036 -7.371.417 -9.617.342

(+) Variaţia capitalului social 0 0 4.169.885

(=) FLUX DIN ACTIVITATEA FINANCIARĂ (C) 0 0 4.169.885

(-) Variaţia altor elemente de activ -1.703 -3.616 -4.905

(+) Variaţia altor elemente de pasiv 0 0 0

(=) Flux de numerar din alte activităţi (d) -1.703 3.616 4.905

(=) FLUX DE NUMERAR TOTAL (A+B+C+D) 2.507.593 -2.506.400 -557.010

D1 Disponibil la începutul perioadei 1.542.887 4.050.480 1.544.079

D2 Disponibil la sfârşitul perioadei 4.050.480 1.544.079 987.070

2009

- Societatea înregistrează o pierdere netă de 46.549 lei;

- Se observă majorarea stocurilor precum şi a creanţelor de încasat, ceea ce afectează în mod

negativ lichidităţile societăţii (cu aprox. 1 mil lei);

- Deficitul generat de majorarea stocurilor şi creanţelor de încasat este acoperit pe seama

majorării datoriilor pe termen scurt care au crescut cu 1,4 mil. lei;

- În anul 2009 activele imobilizate ale societăţii s-au majorat cu 7,7 mil. lei. Acestea au fost

finanţate pe seama subvenţiilor primite de la bugetul statului (care au crescut cu 7,2 mil.

lei) şi pe seama amânării la plată a unor datorii pe termen scurt.

2010

- Societatea înregistrează un profit net în sumă de 9.986 lei;

- Se constată o nouă majorare a creanţelor şi stocurilor societăţii cu aproximativ 1,9 mil. lei;

- Concomitent se observă majorarea semnificativă a datoriilor pe termen scurt (acestea au

crescut cu 2,5 mil. lei);

- Activele imobilizate ale societăţii debitoare au crescut cu 9,6 mil. lei în anul 2010. Această

finanţare s-a făcut pe seama subvenţiilor pentru investiţii primite de societate;

2011

- Societatea înregistrează pierdere în sumă de 3,5 mil. lei;

- Se constată reducerea stocurilor şi creanţelor societăţii cu aproximativ 4 mil. lei;

- În anul 2011 activele imobilizate ale societăţii debitoare înregistrează o creştere de 5,8 mil.

lei finanţate pe de-o parte pe seama majorării capitalului social cu 4,1 mil. lei şi pe de altă

parte din lichidităţile obţinute din reducerea stocurilor şi creanţelor;

32 | P a g e

3. Analiza contractelor în derulare

În această secţiune a prezentului raport este analizată situaţia contractelor în derulare

şi ne vom referi în concret la contractele de credit încheiate de către societatea debitoare (A),

contractele privind activitatea principală a debitoarei (B), situația contractelor de muncă (C)

şi contractele încheiate cu furnizorii de utilități/servicii (D).

Menţionăm faptul că prezenta analiză a contractelor în derulare este realizată numai pe

baza contractelor predate administratorului judiciar de către societatea debitoare, astfel încât

această analiză poate fi completată în măsura în care astfel de contracte vor fi predate

ulterior întocmirii raportului administratorului judiciar.

Totodată arătăm faptul că, în temeiul art. 86 alin.1 din Legea nr. 85/2006, contractele

încheiate de societatea debitoare, aflate în derulare la data deschiderii procedurii, sunt

menţinute de drept. Orice clauze contractuale de desfiinţare a contractelor în derulare

pentru motivul deschiderii procedurii sunt nule.

A. Contracte de credit

În această categorie de contracte, administratorul judiciar a analizat doar Contractul de

credit semnat cu BCR SA, respectiv:

Contractul de credit nr. 1170/14.11.2002, actualizat sub forma Contractului de credit nr.

CC1170/Q/31.10.2011.

Menţionăm că prin actul aditional nr. CC1170/Q/31.10.2011 părţile au hotărât

modificarea şi semnarea într-o formă actualizată a Contractului de credit nr. 1170/14.11.2002,

care cuprinde toate modificările aduse până la acea dată acestui contract de credit, care

primeşte un nou număr, respectiv Contractul de credit nr. CC1170/Q/31.10.2011.

Obiectul acestui contract de credit este acordarea de către BCR SA în favoarea SC

Romplumb SA a unui credit overdraft în sumă de 600.000 lei necesar pentru finanţarea

activităţii curente a împrumutatului.

Prin art. 7.1 din Contractul de credit nr. CC1170/Q/31.10.2011, s-a stabilit faptul că,

creditul în sold în sumă de 600.000 lei va fi rambursat într-o rată unică la data de 29.11.2011.

De asemenea, prin actul aditional nr. CC1170/R/29.11.2011 la contractul de credit, banca a

prelungit împrumutatului creditul overdraft în sumă de 600.000 lei până la data de

22.02.2012.

Acest credit este garantat cu:

(a) Ipotecă mobiliară de rang I asupra soldului creditor al conturilor

curente/subconturilor deschide la BCR;

(b) Ipotecă imobiliară cu interdicţie de înstrăinare, demolare şi grevare asupra clădirilor

şi terenurilor aferente capacităţii de producţie a SC Romplumb SA, conform

extrasului CF nr. 1113 Ferneziu, nr. top: 884/1, 859, 680/1, 671/2/1, 598/2, 599, 596/1,

600/2, 726, 648/2, 669, 679, 643, 644, 645, 602, 603, 604, 608, 642, 1033/1/2/1, 560,

572//17/1, 572/3/1, 572/2, 865, 570, 650/1, 1478/1, 640/2/1, 549/1, 550/1, 558/1, 557/1,

552/1, 561/1/1, 563/1/1, 563/3/1, 564/2/1, 565/1/1, 563/3/1, 564/2/1, 565/1/1, 566/2/1,

564/1/1, 571/171, 649, 553, 554, 555, 556, 568/1, 56272, 567/3, 569, 657/2, 733/3/1,

566/5/1, 660/4, 648/1, 561/2, 568/2, 563/2, 571/5, 736, 561/3, 653 şi asupra terenului în

33 | P a g e

suprafaţă de 118.477 mp aferent capacităţii de producţie, situate în Baia-Mare, str.

Gutinului, nr. 9, jud. Maramureş.

B. Contracte privind desfăşurarea activităţii principale a societăţii.

În această categorie de contracte, administratorul judiciar a analizat contractele

implicate în activitatea de producţie a societăţii, contracte care vor fi prezentate mai jos,

grupate pe diferite categorii:

contracte încheiate cu diferiţi executanţi (antreprenori), contracte în care SC

Romplumb SA are calitatea de beneficiar; dintre acestea amintim:

- Contractul de execuţie lucrări nr. 44/12.12.2011 încheiat cu SC Instcomp SA, în calitate

de executant având ca obiect ,,dezafectare clădiri şi construcţii industriale; igienizare incintă

la SC Romplumb SA – Demolare coş de fum”.

Preţul contractului este de 98.093,35 lei + TVA, iar termenul de finalizare a lucrărilor care

fac obiectul acestui contract a fost stabilit ca fiind data de 31.12.2011. Din cauza condiţiilor

meteo lucrarea nu a putut fi finalizată la data de 31.12.2012. Pentru lucrările nerealizate,

sumele aferente au fost virate în contul de garanţie de bună execuţie, urmând a fi deblocate

după semnarea procesului verbal la terminarea lucrărilor.

- Contractul nr. 84/01.11.2010 încheiat cu SC Gamautil SRL, în calitate de prestator, având

ca obiect ,, servicii de proiectare pentru reabilitarea căii de rulare şi a sistemului de

alimentare cu energie electrică a macaralei pe toată lungimea obiectivului – depozit de

concentrate a secţiei Aglomerare”. Preţul contractual este de 5.800 lei + TVA, iar predarea

proiectului trebuia să aibă loc cu toate avizele de specialitate (MLPAT şi ISCIR) şi avizarea

CTE Romplumb SA.

Documentaţia a fost predată în data de 13.05.2011, dar nu a fost avizată de CTE

Romplumb SA. Debitoarea a cerut completări prin adresa nr. 4806/30.06.2011, care până în

prezent nu au fost primite. Se constată că nu a fost efectuată nici o plată către SC Gamautil

SRL, aferentă acestui contract.

- Contractul de lucrări nr. 1856/13.12.2011 încheiat cu SC Iulia Boss SRL, în calitate de

executant având ca obiect ,, dezafectare clădiri şi construcţii inducstriale, igienizare incintă la

SC Romplumb SA – Demolare clădire anexă hală Piltz şi reabilitare.”

Preţul contractului este de 115.722,21 lei + TVA, iar termenul de finalizare a lucrărilor

care fac obiectul acestui contract a fost stabilit ca fiind data de 31.12.2011. Din cauza

condiţiilor meteo lucrarea nu a putut fi finalizată la data de 31.12.2012. Pentru lucrările

nerealizate, sumele aferente au fost virate în contul de garanţie de bună execuţie, urmând a fi

deblocate după semnarea procesului verbal la terminarea lucrărilor.

- Contractul de execuţie nr. 03/RMP/24.08.2009 încheiat cu SC Uzinsider General

Contractor SA, în calitate de executant, având ca obiect ,, implemantarea la cheie a unei

instalaţii de reţinere a S02 din gazele tehnologice de la secţia aglomerare topire”.

Valoarea contractului stabilită de părţi este de 8.387.325 lei + TVA, iar lucrările ce fac

obiectul acestui contract trebuiau finalizate până la data de 31.12.2010. Debitoarea susţine că

nu a fost posibilă efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor datorită faptului că instalaţia

nu şi-a atins parametrii tehnici prevăzuţi în contract, necesitând lucrări de modificare şi

completare a unor utilaje componente.

Din corespondenţa purtată între debitoare şi executant pe marginea acestui contract,

reiese că executantul refuză executarea acestor lucrări pentru considerentul că nu dispune de

34 | P a g e

resursele financiare şi solicită alocarea de fonduri suplimentare faţă de valoarea contractată,

fonduri de care SC Romplumb nu dispune şi nu consideră că îi revin în sarcina sa.

Din valoarea totală a acestui contract, suma de 8.289.696,86 leia fost achitată

executantului, iar diferenţa de 147.628,14 lei nu a fost acceptată la plată.

Precizăm că după deschidrea procedurii insolvenţei faţă de SC Romplumb SA,

administratorul judiciar a trimis în data de 08.03.2012 o adresă societăţii comerciale

Uzinsider General Contractor SA, prin care i s-au adus la cunoştinţă faptul că raportat la

prevederile art. 86, alin.1 din Legea nr. 85/2006, contractul de execuţie nr. 03/RMP/24.08.2009

este menţinut de drept, astfel încât obligaţia executantului de a finaliza la cheie instalaţia de

reţinere SO2 subzistă.

Prin răspunsul primit în data de 14.03.2012, SC Uzinsider General Contractor SA arată că

principalele probleme rămase neclarificate şi care împiedică reluarea şi finalizarea lucrărilor

sunt: sumele datorate în valoare de 147.628,13 lei + TVA conform contractului nr.

03/RMP/2009 şi nesemnarea de către SC Romplumb SA a actului adiţional nr. 3 la acest

contract, care reglementează aspectele financiare pentru execuţia lucrărilor cuprinse în

programul de creştere a performanţei.

Menţionăm că SC Uzinsider General Contractor SA a formulat cerere de admitere a

creanţei, inclusiv pentru suma mai sus-menţionată. Urmează ca administratorul judiciar să

analizeze această cerere şi să clarifice pretenţiile executantului, cu ocazia întocmirii

raportului de verificare a creanţelor.

contracte încheiate cu prestatorii de servicii, cum sunt cele încheiate cu:

- SC RBS Service SRL, pentru service copiatoare;

- SC FDD-Prod SRL pentru furnizare servicii internet;

- SC Sintec SRL pentru service calculatoare şi imprimante;

- SC Electronet SRL pentru service sistem de supraveghere video;

- SC Temas Electronic SRL pentru service poartă acces;

- SC Nagelin SRL pentru service autorizat centrale termice;

- SC Ukro SRL pentru servicii pază obiectiv;

- SC Compania Informatică Neamţ SA pentru programul legislativ;

Aceste contracte predate administratorului judiciar sunt în general contracte cadru,

menţinute de drept, pe care administratorul judiciar nu le-a denunţat raportat la faptul că

societatea şi-a continuat parţial activitatea şi după deschiderea procedurii insolvenţei,

aceasta având depusă intenţia de reorganizare.

C. Contracte de muncă.

La data deschiderii procedurii, conform documentelor contabilie predate, societatea

avea 569 de angajaţi care contribuie la realizarea obiectului de activitate al societăţii.

După data deschiderii procedurii, ca urmare a restrângerii activităţii societăţii

debitoare şi a luării unor măsuri de reducere a cheltuielilor, s-au desfăcut contractele de

muncă pentru 548 de persoane, fiind reconfigurată întreaga organigramă a societăţii.

35 | P a g e

D. Contracte încheiate cu furnizorii de servicii/utilităţi.

Societatea deţine contracte cu toţi furnizorii de utilităţi, respectiv salubritate, apă,

electricitate şi gaz, contracte aflate în derulare la data deschiderii procedurii. Având în

vedere faptul că aceste contracte sunt în general contracte de adeziune, nu vom insista

asupra acestora, clauzele acestora nenecesitând lămuriri suplimentare.

De asemenea, debitoarea are încheiate contracte cu diferite societăţi pentru asigurarea

serviciilor de telefonie fixă, telefonie mobilă şi internet, convenţii care nici ele nu necesită

lămuriri, fiind contracte de adeziune.

Având în vedere că unii furnizori deţineau împotriva debitoarei creanţe anterioare

deschiderii procedurii care nu au fost achitate, administratorul judiciar a trimis acestora o

notificare prin care le-a adus la cunoştinţă faptul că acele sume o să fie achitate în

conformitate cu legea insolvenţei, după înscrierea acestora la masa credală, în timp ce

facturile emise după data deschiderii procedurii se vor achita în cursul activităţii curente,

astfel că nu se impune întreruperea furnizării serviciilor de către aceste societăţi. Tot în

cuprinsul acelor notificări s-a precizat faptul că acele contracte sunt menţinute de drept.

În ceea ce priveşte furnizarea energiei electrice şi a gazului arătăm că a fost semnat un

act adiţional cu SC Electrica Furnizare SA şi cu SC E.On Energie Gaz SA care prevede

modificarea preţului contractual raportat la consumul mult mai mic determinat de reducerea

activităţii SC Romplumb SA.

4. Plăţile efectuate în cele 120 de zile care preced deschiderea procedurii de

insolvenţă

În urma analizei plăţilor efectuate de societate înainte de deschiderea procedurii de

insolvenţă, administratorul judiciar a constatat faptul că în intervalul 12 septembrie 2011 -

08.02.2012, s-au efectuat plăţi curente, fără caracter excepţional şi fără a fi favorizat vreunul

dintre creditori.

Principalii beneficiari ai plăţilor au fost furnizorii de materii prime şi materiale,

salariaţii, bugetul statului, furnizorii de utilităţi.

5. Situaţia transferurilor de patrimoniu efectuate în ultimii trei ani de zile

În ceea ce priveşte contractele de vânzare-cumpărare de active încheiate în cei 3 ani

anteriori deschiderii procedurii, administratorul judiciar a constatat că debitoarea a

valorificat următoarele active aflate în patrimoniul societăţii debitoare, astfel:

- Încărcător frontal (1991), conform facturii nr. 8029805/11.12.2009- cumpărător Nistor

Cristian;

- Rezervor Tampon (1982), conform facturii nr. 032/29.03.2011- cumpărător SC

Termoprod Comexim SRL;

- Autoturism Cielo executive (2003), conform facturii fiscale nr. 095/30.09.2011-

cumpărător SC Romserv SRL;

Precizăm că la data vânzării aceste mijloace fixe erau amortizate integral şi casate.

36 | P a g e

De asemenea, au mai fost valorificate şi materiale reciclabile feroase, plumb decuprat,

oxizi de plumb, zgură metalică, deşeu fier vechi, deşeu fontă şi praf volativ, preţurile fiind

încasate integral.

Din lista depusă de către debitoare privind transferurile de patrimoniu nu au fost

identificate cauze care să atragă incidenţa prevederilor art. 79 şi următoarele, privind

anulările unor transferuri realizate în frauda creditorilor.

În măsura în care vor fi evidenţiate alte elemente sau informaţii în acest sens

administratorul judiciar va acţiona în consecinţă.

6. Concluzii privind cauzele intrării în insolvenţă

Putem observa din prezentul raport faptul că fără sprijin bugetar societatea debitoare

nu ar fi reuşit să-şi susţină activitatea.

Totodată apreciem că societatea Romplumb SA nu are piaţă de desfacere pentru

produsele vândute, ponderea vânzărilor Romplumb în Europa situându-se sub 0,02%.

Mai mult de atât societatea nu are surse de aprovizionare cu materii prime interne,

acestea fiind importate din Polonia.

Pentru a concluziona, apreciem că societatea se află în stare de insolvenţă în principal

pe seama următorilor factori:

- Suspendarea autorizaţiei de mediu în luna august 2011 urmată de anularea acesteia în

februarie 2012. Din analiza efectuată în prezentul raport putem constata că profitabilitatea

societăţii a înregistrat o scădere semnificativă după suspendarea autorizaţiei de mediu

(pierderea înregistrată în perioada septembrie – decembrie se ridică la suma de 3.579.337

lei în timp ce în perioada ianuarie - august 2011 se înregistra un rezultat pozitiv în sumă

de 23.654 lei).

- Încetarea totală a sprijinului bugetar pentru anul 2012 şi imposibilitatea finalizării

investiţiilor începute în anul 2010. Subvenţiile de exploatare primite de societatea

debitoare au reprezentat o importantă sursă de finanţarea a activităţii curente pentru

aceasta. Acestea au reprezentat cca. 42% din cifra de afaceri în perioada analizată. Pentru

ca Romplumb SA să-şi poată susţine activitatea din surse proprii era necesară finalizarea

investiţiilor iniţiate în anii precedenţi ceea ce nu s-a întâmplat, astfel încât societatea nu a

mai avut resurse financiare necesare continuării acticvităţii.

7. Concluzii privind persoanele culpabile de încetarea de plăţi

Din analizele efectuate până în prezent, administratorul judiciar a ajuns la concluzia

că insolvenţa debitoarei se datorează unor cauze obiective şi majoritatea externe societăţii

fără a implica culpa unei/unor persoane concrete din conducerea societăţii. Nu s-a constat

producerea unor fapte care ar fi încadrabile în prevederile art. 138 din Legea insolvenţei.

În măsura în care în perioada imediat următoare şi înainte de prescripţia dreptului la

acţiune vor interveni informaţii sau elemente noi care să ducă la schimbarea acestei

concluzii, administratorul judiciar va acţiona în consecinţă completând analiza de faţă sau

formulând acţiunile în justiţie care se impun.

37 | P a g e

8. Concluzii privind şansele de reorganizare

Societatea debitoare, prin cererea de deschidere a procedurii, şi-a manifestat intenţia

de reorganizare.

În favoarea reorganizării judiciare a entității economice pledează argumente de ordin

teoretic decurgând dintr-o analiză comparativă a procedurii falimentului şi a celei a

reorganizării:

Falimentul unei societăţi situează debitoarea şi creditorii pe poziţii antagonice,

primii urmărind recuperarea integrală a creanţei împotriva averii debitorului, iar acesta din

urmă menţinerea întreprinderii în viaţa comercială.

În procedura reorganizării, la lichidităţile obţinute din vânzarea bunurilor din

patrimoniul debitoarei se adaugă profitul rezultat din continuarea activităţii debitoarei, toate

destinate plăţii pasivului, astfel gradul de acoperire al creanţelor va fi mai mare.

Avantaje ale procesului de reorganizare:

Continuând activitatea, se menţine gradul de vandabilitate al bunurilor unei

societăţi “active”, faţă de situaţia valorificării patrimoniului unei societăţi „reci”, nefucţionale

(patrimoniu care, nefolosit, este supus degradării inevitabile până la momentul înstrăinării);

Continuarea activităţii măreşte considerabil şansele ca fondul de comerţ al

societăţii să fie vândut ca un ansamblu în stare de funcţionare (ca afacere), chiar în

eventualitatea nedorită a deschiderii procedurii de faliment;

Avantajele de ordin economic şi social ale reorganizării sunt evidente, societatea

Romplumb având o vastă experienţă în domeniul de activitate în care operează,

reorganizarea societăţii ducând şi la crearea unui număr însemnat de locuri de muncă după

repornirea activităţii.

În urma analizei efectuate în prezentul raport putem observa că în lipsa autorizaţiei

de mediu şi fără sprijin bugetar societatea debitoare nu îşi poate continua activitatea

desfăşurată până în prezent.

Cu toate acestea nu se va propune prin prezentul raport deschiderea procedurii

falimentului împotriva societăţii debitoare în condiţiile art. 59 alin. 2 din Legea 85/2006

arătând faptul că prin efectuarea unor investiţii pentru păstrarea unui nucleu productiv

societatea debitoare şi-ar putea continua activitatea fără subvenţii de la bugetul statului.

Astfel, pentru continuarea activităţii ar fi necesare următoarele investiţii:

- Dotarea cu un sărâmător de acumulatori uzaţi pentru obţinerea de plumb din această

categorie de deşeuri;

- Dotarea cu un laminor tablă plumb.

Avantajele acestor investiţii sunt:

- Reducerea cheltuielilor cu materia primă;

- Reducerea costurilor de procesare prin schimbarea ponderii fazei de aglomerare (cea mai

costisitoare) şi creşterea ponderii fazelor de topire – rafinare;

- Obţinerea de produse finite cu valoare adăugată mare.

Efectuarea acestor investiţii va putea permite societăţii să-şi desfăşoare activitatea

chiar şi în lipsa sprijinului bugetar şi încadrându-se în limitele impuse de Agenţia pentru

Protecţia Mediului.

38 | P a g e

Costurile estimate pentru aceste investiţii se ridică la suma de 4,5 mil. euro conform

informaţiilor primite de la reprezentanţii societăţii debitoare. Urmează ca în perioada

următoare administratorul judiciar să procedeze la evaluarea stadiului investiţiilor efectuate

până în prezent şi determinarea costurilor necesare finalizării acestor investiţii.

În acest sens, reorganizarea societăţii se va îndrepta spre valorificarea activelor

excedentare şi identificarea unui investitor astfel încât să poată fi efectuate aceste investiţii

necesare continuării activităţii.

De asemenea se pot identifica alte activităţi care s-ar putea desfăşura pe platforma

deţinută de societate, activităţi care să susţină un plan de reorgnizare.

Prin prezentul raport, în temeiul art. 59 alin. 3 din Legea 85 din 2006, administratorul

judiciar îşi exprimă întenţia de a propune un plan de reorganizare pe care, în funcţie de

circumstanţe, îl va întocmi singur sau în colaborare cu debitoarea ori unul sau mai mulţi

creditori.

Prezentul Raport asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia insolvenţei

debitoarului S.C. Romplumb S.A. a fost întocmit în condiţiile art. 59 din Legea insolvenţei

şi îl supunem aprobării creditorilor în cadrul primei adunări a creditorilor din data de

23.04.2012

Cluj-Napoca

20.03.2012

Casa de Insolvenţă Transilvania SPRL

Senior Partner

Peter Egon Dorner

Partner

Gabriela Bănuţ