sc apavil sa valcea red managementul · pdf file_ deznisipatoare; _ decantoare; _ filtre; _...

SC APAVIL SA VALCEA MANAGEMENTUL CALITATII SI MEDIULUI ” Incearcă să-ţi faci datoria si vei afla indată cine ești.” Goethe

1

1 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.16 trim

.3-2014 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

DOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE


2

2 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.16 trim

.3-2014 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

SUMAR

1.Monitorizarea calităţi apei, apei uzate si a nămolului 2.Pierderile aparente de apă

3.REACH – Regulamentul privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice

(Regulation for Registration, Evaluation, Authorisation and Restriction of Chemicals)

4.Ştiaţi că…

1.Monitorizarea calităţii apei, apei uzate si a nămolului Introducere Monitorizarea calitatii apei, apei uzate si a namolului din statiile de tratare a apei si din statiile de epurare este cruciala pentru asigurarea sanatatii populatiei si pentru protejarea mediului. Scopul acestei sectiuni este de a oferi OR informatii ghid referitoare la:

_ monitorizarea calitatii apei, respectiv a apei brute si a apei potabile oferite consumatorilor;

_ monitorizarea calitatii apei uzate, respectiv a apei uzate colectate si a apei uzate epurate ce se

deverseaza in emisar; _ monitorizarea calitatii namolului

generat in statiile de tratare a apei si in statiile de epurare;

_ practici de laborator legate de monitorizarea calitatii apei


3

3 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.16 trim

.3-2014 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

Este foarte important pentru fiecare OR sa isi stabileasca propria strategie pt.monitorizarea calitatii apei, a apei uzate inclusiv a namolului generat in procesele de tratare a apei si a apei uzate. Pe baza liniilor strategice adoptate, OR trebuie sa elaboreze si apoi sa implementeze planurile de actiune pentru monitorizarea calitatii apei, apei uzate si namolului. Legat de procedurile de monitorizare ale calitatii apei, apei uzate si namolului, principalele aspecte ce trebuie rezolvate sunt:

_ Cererile si obligatiile legate de monitorizarea calitatii apei, respectiv a apei uzate;

_ Stabilirea punctelor de monitorizare; _ Frecventa de monitorizare

In cadrul acestor procese de monitorizare a calitatii apei potabile si apei uzate, un rol foarte important il au laboratoarele de analize fizico-chimice si biologice ale OR in care se realizeaza o serie de analize conform unor metodologii indicate in legislatia aferenta fiecarui domeniu, respectiv: apa, apa uzata si namol. Monitorizarea calitatii apei potabile Obligatiile si responsabilitatile OR privind monitorizarea calitatea apei Conform legislatiei in vigoare (Legea Calitatii Apei 458/2002, completata si modificata de Legea 311/2004, HG 974/2004, etc), furnizorii de servicii de alimentare cu apa sunt obligati sa monitorizeze parametrii de calitate ai apei potabile furnizate consumatorilor. Pentru a fi siguri ca parametrii de calitate ai apei furnizata consumatorilor se incadreaza in limitele de potabilitate, OR trebuie sa stabileasca si sa intretina

puncte de monitorizare a calitatii acesteia de-a lungul intregului sistem de alimentare cu apa, de la captare si terminand cu puncte de monitorizare pe bransamentele consumatorilor. In functie de tipul sistemului de alimentare cu apa principalele pozitii in care trebuie stabilite puncte de monitorizare a calitatii apei, sunt urmatoarele: _ Captarea; _ Aductiunea(ile) de apa bruta (de la captare, pana la statia de tratare a apei); _ Statia de tratare a apei (STA), sau de clorinare; _ Aductiunea(ile) de apa potabila (de la STA pana la rezervoarele de inmagazinare a apei potabile – daca este cazul); _ Rezervoarele de inmagazinare a apei potabile – daca este cazul; _ Retelele de distributie a apei potabile Conform HG 974/2004, OR are obligatia sa stabileasca, impreuna cu reprezentati ai D.S.P. puncte de monitorizare a calitatii apei potabile de-a lungul retelei de distributie in functie de lungimea acesteia si de densitatea populatiei. Alte Institutii sau organe de control implicate in monitorizarea calitatii apei Pe langa monitorizarea calitatii apei facuta de catre OR prin laboratoarele autorizate proprii, exista si alte Institutii care indeplinesc aceasta activitate.Acestea sunt: Ministerul Sanatatii Publice, prin: − Directia de Sanatate Publica (D.S.P.) Ministerul Mediului si Padurilor, prin: − Agentia Nationala de Protectia Mediului (A.N.P.M.); − Agentiile Regionale de Protectia Mediului (A.R.P.M.) A.N. Apele Romane, prin:


4

4 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.16 trim

.3-2014 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

− Directiile de ape teritoriale: Arges – Vedea, Buzau – Ialomita, Dobrogea – Litoral, Prut, Siret, Olt, Jiu, Banat, Mures, Crisuri si Somes – Tisa A.N.R.S.C – Autoritate de reglementare; Toate acestea sunt autorizate pentru a face monitorizari a calitatii apei, de a emite buletine de analiza si de a aplica sanctiuni OR in caz de neconformitati, putand dispune actiuni de remediere a acestora.In caz de neconformitati majore, ANRSC poate retrage licenta de operare a unui OR. Legislatie Cadrul legal relevant pentru efectuarea actiunilor de monitorizare a calitatii apei este alcatuit dintr-o serie de legii si hotarari de Guvern, dintre care se pot evidentia urmatoarele: _ Legea Calitatii Apei 458/2002, completata si modificata prin Legea 311/2004; _ Legea 241/2006, privind Serviciul Public de Alimentare cu Apa si Canalizare; _ Ordinul 88/2007 _ HG 974/2004; _ HG 856/2002; _ Altele. Stabilirea punctelor de monitorizare a calitatii apei Urmarirea calitatii apei trebuie sa se faca in puncte definite anterior, de-a lungul intregului sist. de alim. cu apa, de la sursa pana la bransamt-ele consumatorilor. Schimbarile parametrilor de calitate ai apei brute pot influenta negativ procesul de tratare, conducand cel putin la consumuri exagerate de reactivi. In cadrul unui sistem de alimentare cu apa, OR trebuie sa stabileasca numarul punctelor de monitorizare a calitatii apei astfel incat sa poata identifica in timp util orice modificare negativa a

parametrilor de calitate si interveni pentru limitarea si remedierea problemelor,care au dus la aceasta situatie. Astfel este bine sa existe puncte de monitorizare a calitatii apei la: sursa (pentru apa bruta), pe traseul aductiunilor de apa bruta (in special in cazul conductelor cu lungimi mari si executate din materiale ce se pot avaria relativ usor), la intrarea in STAP (pentru a se determina daca parametrii de calitate ai apei brute s-au modificat fata de cei de la sursa), de-a lungul procesului de tratare (daca este cazul) si la iesirea din rezervorul de inmagazinare a STAP. Daca sistemul este prevazut cu un rezervor de inmagazinare a apei potabile in aval de STAP, atunci trebuie stabilite puncte de monitorizare pe aductiunea de apa potabila (daca aceasta are o lungime semnificativa) si la iesirea din rezervor. Punctele de monitorizare se vor stabili de catre OR pe reteaua de distributie a apei potabile, in interiorul localitatii, impreuna cu D.S.P. si functie de lungimea retelei si densitatea populatiei. Frecventa de monitorizare a calitatii apei brute/potabile Frecventa de monitorizare a calitatii apei potabile in punctele stabilite de-a lungul retelei de distributie a apei potabile din interiorul localitatilor este stabilita printr-un program intern al OR, impreuna cu D.S.P. In afara de aceste perioade monitorizarea de control se va face ori de cate ori este nevoie, astfel incat OR sa se asigure ca parametrii de calitate ai apei distribuite consumatorilor se incadreaza in limitele de potabilitate.


5

5 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.16 trim

.3-2014 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

De asemenea , analizarea parametrilor de calitate in reteaua de distribuite se va face in urma unor sesizari din partea consumatorilor si, obligatoriu, dupa orice interventie in retea ce necesita sistarea furnizarii apei potabile (de ex. dupa lucrari de inlocuire a unei conducte). In celelalte puncte din sistemul de alimentare cu apa (sursa, aductiuni de apa bruta, STA, etc) frecventa de monitorizare se va stabili de OR, astfel incat acesta sa aiba in permanenta controlul si valorile parametrilor de calitate. Managementul namolurilor din STAP Conform HG 856/2002 namolul provenit de la statiile de tratarea (clorinarea) apei nu este incadrat ca deseu periculos. In mod normal in STAP, pot rezulta sedimente produse in urma procesului de tratare de la: _ deznisipatoare; _ decantoare; _ filtre; _ rezervoare In mod uzual, daca statia este racordata la sistemul de canalizare, aceste sedimente sunt evacuate in retea, de unde ajung la statia de epurare. Daca STAP nu beneficiaza de canalizare, namolurile ar trebui depozitate pe paturi de uscare, in incita statiei, analizate din punct de vedere al calitatii si gasita de catre OR o solutie de valorificare a acestora in functie de calitatea lor: _ agricultura sau sivicultura; _ incinerare (daca situatia locala o permite); _ folosirea namolului ca substrat vegetal la ecologizarea gropilor de gunoi; _ folosirea namolului ca material de stabilizare a haldelor de steril – unde se aplica.

Laboratoare de incercari ale STAP In procesul de monitorizare a calitatii apei, de la sursa si pana la robinetul consumatorilor, un rol final extrem de important il au laboratoarele de incercari. Denumirea generica de laborator de incercare este conforma standardului ISO / CEI 17025: 2005, insa in mod curent este folosita si denumirea clasica de laborator de analize. De asemenea denumirea de buletin de analiza utilizata in conformitate cu standardul mai sus mentionat este cunoscuta si utilizata in mod curent si ca buletin de incercare. Pentru monitorizarea calitatii apei brute si a apei potabile este necesar ca OR sa dispuna de doua tipuri de laboratoare si anume: laborator pentru analize fizico-chimice si laborator pentru analize microbiologice. Ambele tipuri de laboratoare trebuie sa fie dotate corespunzator in functie de: _ metodele analitice pentru fiecare parametru in parte indicate prin standardele inscrise in legislatia privind monitorizarea; _ frecventa de monitorizare impusa de legislatie si autoritatile competente. Dotarea laboratoarelor trebuie sa fie corespunzatoare din punct de vedere al:

dotarilor pentru prelevarea, conservarea si transportul probelor;

spatiilor disponibile si alocarea corecta a functiilor necesare;

traseelor de acces si traseelor stabilite pentru parcursul de intrare/iesire probe, in special in cazul laboratoarelor de analize microbiologice;

conditiilor de lucru (control al temperaturii, calitatii aerului, camere albe, etc.)


6

6 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.16 trim

.3-2014 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

echipamentelor adecvate si reactivilor necesari pentru pentru fiecare parametru de analizat in parte;

personalului, ca numar si pregatire profesionala (sa fie adecvat sarcinilor de indeplinit).

Monitorizarea calitatii namolului generat de STAP se poate face fie intr-o sectiune specializata a laboratorului STAP, fie in sectiunea specializata a laboratorului central al OR, fie intr-un laborator al unei SEAU dotat corespunzator pentru analiza de namol. In cazul in care OR nu detine laboratoare corespunzatoare sau nu are posibilitatea sa faca analizele pentru anumiti parametri, poate face contract cu un laborator autorizat si/sau cu acreditat pentru evaluarea respectivilor parametri de monitorizat.

Monitorizarea calitatii apei uzate Responsabilitatile si obligatiile OR legate de monitorizarea calitatii apei uzate Conform legislatiei (NTPA 001 si 002), OR au obligatia sa trateze apele uzate colectate de-a lungul intregului sistem, la standardele prevazute. Calitatea apei deversate in emisar, dupa statia de epurare(SEAU), trebuie sa se incadreze in limitele stabilite de NTPA 001. Pentru sistemele de drenaj, proiectate pentru colectarea apelor de suprafata si evacuarea acestora in emisar, fara epurare, punctele de deversare trebuie identificate si monitorizate constant de catre OR,deoarece exista posibilitatea ca unele imobile sa se fi racordat, de-a lungul timpului, in aceste conducte. In acest caz parametrii de calitatei ai apelor pluviale evacuate, nu se vor incadra in limitele prevazute in NTPA 001. De-a lungul retelei de canalizare, parametrii de calitate ai apelor uzate colectate trebuie sa se incadreze in limitele stabilite in NTPA 002.

Urmarirea continua a valorilor acestor parametri de calitate se poate face prin stabilirea unor puncte si a unui program de monitorizare.

Alte institutii sau organe de control implicate in monitorizarea calitatii apei Pe langa monitorizarea calitatii apei uzate facuta de catre OR prin laboratoarele de incercari proprii, exista si alte Institutii care indeplinesc aceasta activitate. Acestea sunt : Ministerul Sanatatii Publice, prin: − Directia de Sanatate Publica (D.S.P.) Ministerul Mediului si Padurilor, prin: − Agentia Nationala de Protectia Mediului (A.N.P.M.); − Agentiile Regionale de Protectia Mediului (A.R.P.M.) A.N. Apele Romane, prin: − Directiile de ape teritoriale: Arges – Vedea, Buzau – Ialomita, Dobrogea – Litoral, Prut, Siret, Olt, Jiu,Banat, Mures, Crisuri si Somes – Tisa. A.N.R.S.C – Autoritate de reglementare; Toate acestea pot face monitorizari de control a calitatii apei uzate, pot emite buletine de analiza si pot aplica sanctiuni OR in caz de neconformitati, putand dispune actiuni de remediere a acestora.


7

7 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.16 trim

.3-2014 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

In caz de neconformitati majore, ANRSC poate retrage licenta de operare a unui OR. Legislatie Cadrul legal pentru efectuarea actiunilor de monitorizare a calitatii apei uzate este alcatuit dintr-o serie de legii si hotarari de Guvern, dintre care se pot evidential urmatoarele: _ NTPA 002/2002 – cu privire la conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare; _ NTPA 001/2002 – cu privire la stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industrial si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali; _ NTPA 011/2002 – norme tehnice privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti; _ Ordinul 88/2007 _ HG 352/2005 – modificarea si completarea HG 188/2002; _ altele. Puncte de monitorizare a apei uzate din reteaua de canalizare In general monitorizarea calitatii apei uzate se face in caminele de racord ale agentilor economici/industriali – posibili poluatori. Frecventa de monitorizare se stabileste intre OR si agentul economic in urma unui contract de descarcare-preluare ape uzate industriale. La nevoie, OR poate sa stabileasca alte puncte de control, de-a lungul retelei de canalizare, de exemplu in anumite camine de inspectie de pe colectoare, in statiile de pompare ape uzate (SPAU) – daca exista, etc. In reteaua de canalizare parametrii de calitate ai apelor uzate colectate trebuie sa fie comparati cu limitele stabilite prin NTPA 002. Deci OR va trebui sa impuna prin contractul de descarcare agentilor economici, care evacueaza

apele uzate industriale in reteaua de canalizare oraseneasca, limite ale parametrilor de calitate cel mult egale cu valorile maxime din NTPA 002. Descarcarile retelelor de canalizare pluviale in emisar Daca sistemul de canalizare a fost proiectat cu retele pluviale, punctele de deversare in emisar trebuie monitorizate constant de catre OR, deoarece exista posibilitatea ca de-a lungul timpului unele imobile sa se fi racordat ilegal in aceste conducte. In acest caz, OR va trebui sa identifice aceste puncte si sa gaseasca solutii pentru a prelua in reteaua de canalizare apele uzate menajere ce sunt evacuate din aceste clairi in reteaua de canalizare pluviala. Puncte de monitorizare a apei uzate in statia de epurare Ca un minim, punctele de monitorizare a calitatii apei uzate la statia de epurare (SEau) trebuie alese la intrarea si la iesirea din aceasta facilitate. La intrarea in SE parametrii de calitate ai apelor uzate trebuie sa se incadreze in limitele stabilite de NTPA 002, iar la iesirea din statie in limitele din NTPA 001. Daca la iesire se inregistreaza depasiri la anumiti parametri, atunci OR va stabili puncte de monitorizare in interiorul SEAU, de-a lungul fluxului tehnologic pentru a identifica unde exista probleme in sistemul de epurare si a le remedia. Punctele de deversare a apelor uzate epurate in emisar Dupa procesul de epurare, apele uzate sunt deversate in cel mai apropiat emisar care corespunde din punct de vedere al debitului si vitezei de curgere.


8

8 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.16 trim

.3-2014 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

Daca punctul de descarcare este situat in apropiere de SEAU, atunci monitorizarea se poate face in interiorul acesteia, in ultimul camin de inspectie. In cazul in care distanta intre SEAU si punctul de descarcare in emisar este relativ mare, atunci OR trebuie sa preleveze probe la punctul de deversare. Frecventa de monitorizare a calitatii apelor uzate _ In caminele de racord ale agentilor economici/ industriali,se face conform termenelor din contractele de descarcare incheiate si ori de cate ori este nevoie; _ Periodic de-a lungul retelei de canalizare, in puncte stabilite de OR si ori de cate ori este nevoie; _ La SEAU: − La intrare: constant; − La iesire: constant si in conformitate cu avizele de descarcare a apelor uzate epurate in emisar; − De-a lungul procesului de epurare: in puncte de cate ori este nevoie pentru ca OR sa monitorizeze eficacitatea procesului de epurare. Managementul namolurilor din SE Namolurile provenite in urma procesului de epurare a apelor uzate sunt colectate si depozitate pe paturi de uscare. Procesul de deshidratare, uscare si compactare a namolurilor difera de la o SEAU la alta, precum si in functie de alte variabile, spre exemplu conditiile atmosferice. Se pot lua in considerare urmatoarele optiuni de evacuare a namolurilor din SE: _ depozitarea (nu este privita ca o solutie sustenabila pe termen lung); _ la depozitul de deseuri al localitatii; _ folosire in agricultura, sau silvicultura pe post de compost (fertilizator); _ incinerare; _ stabilizare a haldelor de steril; _ altele

Pentru utilizarea namolurilor in agricultura, sau silvicultura trebuie efectuate analize pentru determinarea compozitiei acestora conform cu cerintele OM 344/2004 privind utilizarea namolului de la SE in agricultura. OR va trebui sa isi intocmeasca o strategie pentru folosirea namolurilor din SE, in functie de posibilitatile locale. Aceasta strategie va fi elaborata de OR sau in colaborare cu consultantii din diversele proiecte de asistenta tehnica aflate in derulare sau care se vor derula in viitorul apropiat: proiecte ISPA pentru elaborare studii de fezabilitate si aplicatii de finantare, alte proiecte, etc. Laboratoare de incercari ale SEAU In procesul de monitorizare a calitatii apei uzate si a namolului generat de SEAU un rol final extrem de important il au laboratoarele de incercari. Pentru monitorizarea calitatii apei uzate si a namolului generat de SEAU este necesar ca OR sa dispuna de un laborator pentru analize fizico-chimice. Dotarea minimala a laboratorului ce deserveste fiecare SEAU trebuie sa fie in concordanta cu analizele curente necesare monitorizarii calitatii apei uzate la intrarea in SEAU si iesirea apei epurate din SEAU, precum si in punctele stabilite pe fluxul de epurare al statiei pentru conducerea corecta a procesului de epurare. Pentru analizele mai complicate sau cu frecventa mai redusa, cum ar fi cele pentru determinarea calitatii namolului, OR poate utiliza un laborator al sau central sau poate contracta analizele la un laborator extern autorizat si /sau acreditat, in functie de cerintele autoritatii competente cu care a stabilit programul de monitorizare sau in functie de propriile exigente.


9

9 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.16 trim

.3-2014 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

Laboratorul central si/sau laboratoarele care deservesc SEAU trebuie sa fie dotate corespunzator in functie de: _ metodele analitice pentru fiecare parametru in parte indicate prin standardele inscrise in legislatia privind monitorizarea (NTPA 001, NTPA 002, OM 344/2004); _ frecventa de monitorizare impusa de legislatie si autoritatile competente. Dotarea laboratoarelor trebuie sa cuprinda: _ echipamente pentru prelevarea, conservarea si transportul probelor; _ spatii alocate si compartimentarea corecta a acestora; _ conditii satisfacatoare de lucru (control al temperaturii, ventilatie corespunzatoare, camere vopsite in alb, etc.) _ echipamente adecvate si reactivi necesari pentru pentru fiecare parametru de analizat in parte; _ personal (numar, pregatire profesionala, etc pentru a fi adecvat sarcinilor de indeplinit In munca de analiza din laborator, calitatea este privita prin prisma acuratetii rezultatelor in ceea ce priveste compusii analizati, care produce cele mai putine erori, cu grad inalt de incredere si viabilitate. Aceasta presupune construirea si functionarea unui sistem de asigurarea calitatii la nivelul laboratorului, intr-un proces ciclic, bazat pe conceptul _ Planifica – Efectueaza – Verifica – Actioneaza sau _ Planifica – Implementeaza – Evalueaza – Imbunatateste. Este de preferat ca sistemul de asigurare a calitatii la nivelul laboratorului sa fie integrat in sistemul general de management al calitatii sau (dupa caz) in sistemul de management integrat SIM al companiei, construit

pe cerintele standardului de management al calitatii si de mediu, sau pe toate cele trei standarde referitoare la: Managementul Calitatii (ISO 9001); Managementul Mediului (ISO 14001); Managementul securitatii si sigurantei in munca (ISO 18001). Deoarece de multe ori persista anumite confuzii trebuie facuta distinctia intre certificare si acreditarea unui laborator. Certificarea reprezinta o recunoastere scrisa din partea unei terte parti (Organism de Certificare Acreditat) cu privire la conformitatea cu cerintele specifice ale produsului, procesului sau serviciului. In cazul OR certificarea este o recunoastere a implementarii si functionarii unui sistem de management, fie ca este un sistem de management al calitatii (SMC), sau un sistem de management de mediu (SMM), sau un sistem de management al sanatatii si securitatii ocupationale (OHSAS) ori un sistem de management integrat (SIM). Implementarea si certificarea unui sistem de management al calitatii sau a unui sistem de management integrat (SIM) se poate face doar la nivelul laboratorului pentru a avea certitudinea ca acesta intruneste cerintele standardelor implementate. Este insa preferabil ca sistemele de manag. amintite sa fie implementate si apoi certificate la nivelul intregii organizatii din care face parte laboratorul, ca o masura de asigurare a corectei functionari a intregului ansamblu – Operatorul Regional. Acreditarea laboratorului este recunoasterea formala a competentelor laboratorului de a lucra


10

10 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.16 trim

.3-2014 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

conform unor standarde specifice (standarde de metoda), recunosterea formala fiind facuta de catre un Organism de Acreditare. Referentialul pentru acreditarea laboratoarelor este standardul SR EN ISO/CEI 17025:2005 – Cerinte generale pentru competenta laboratoarelor de incercari si etalonari. Pentru acreditare in conformitate cu standardul ISO/CEI 17025:2005 este important sa fie stabilite competentele laboratorului pentru un set de incercari, masuratori sau calibrari. Acest standard incorporeaza doua componente majore si anume: _ cerinte de management si _ cerinte tehnice Cerintele de management intrunesc principiile standardului ISO 9001:2008 si sunt prezentate in limbajul relevant/adecvat pentru operatiile din laborator. Evaluarea laboratoarelor este facuta de echipe constand din experti tehnici si evaluatori capabili sa evalueze conformitatea cu cerintele de management. Cerintele tehnice se concentreaza pe determinarea competentei tehnice specifice a personalului si pe existenta tuturor resurselor tehnice necesare pentru a produce date si rezultate de incredere pentru metode de incercare specifice pentru care solicita acreditarea. ISO 9001:2008 este un standard generic pentru sisteme de management ale calitatii ce se pot aplica oricarei organizatii indiferent de tip, marime sau produs ori serviciu realizat. Aceleasi considerente sunt valabile si pentru standardele ISO 14001 si ISO 18001. Asadar aceste standarde pot fi aplicabile si laboratoarelor, iar in acest caz accentul este pus pe stabilirea conformitatii laboratorului cu cerintele pentru un sistem de management al calitatii, pentru

un sistem de management al mediului sau securitatii si sanatatii ocupationale ori a unui sistem de management integrat. In procesul de asigurare a calitatii este esential sa se desemneze o persoana care sa se ocupe de problemele vizand calitatea datelor. AC in laboratoarele de analiza constituie o parte integranta a procesului de management al calitatii si implica doua componente: _ proceduri specifice de asigurare a calitatii referitoare la tehnicile si etapele de executie; _ prevederi privind aptitudinile profesionale ale personalului executant (evaluarea cunostintelor privind: prevederile legislatiei din domeniul calitatii; evaluarea experientei detinute cu privire la activitatea practica etc.). Obiectivele sistemului de AC sunt: _ Sa stabileasca strategiile si protocoalele de control ale calitatii; _ Sa efectueze un control standardizat asupra calitatii datelor; _ Sa promoveze liniile directoare pentru cea mai buna practica de laborator; _ Sa puna la dispozitia clientilor si utilizatorilor de date documentele relevante care contin informatii cu privire la calitatea datelor; _ Sa implementeze un mecanism de audit al operatiunilor de laborator; Sursa: Manualul national al operatorilor de apa si de canalizare


11

11 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.16 trim

.3-2014 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

2.Pierderile aparente de apa Pierderile aparente sunt descrise uneori drept pierderi “non-fizice” sau pierderi “comerciale”. Termenul de “pierderi aparente”, utilizat de IWA, este adoptat si de prezentul manual. Principala diferenta dintre “pierderile reale” si “pierderile aparente” consta in faptul ca “pierderea reala” reprezinta apa produsa de operator care se pierde in mod real, pe cand “pierderea aparenta” reprezinta apa utilizata de catre consumatori (clienti sau nu), dar care nu este facturata. Principalele elemente componente ale pierderilor aparente sunt descrise pe scurt in urmatoarele paragrafe. Consumul neautorizat Consumul neautorizat este in general difícil de cuantificat, dar poate reprezenta o componenta substantiala a NRW (apa nefacturata). Pentru identificarea cauzelor potentiale ale consumului neautorizat pot fi utilizate diferite tehnici in vederea depistarii bransamentelor neinregistrate, bransamentelor ilegale, apometrelor falsifícate, etc.

Personalul OR ar trebui sa deruleze verificari in teren in zonele cu cladiri ce nu au bransamente, aflate de-a lungul traseelor conductelor de distributie. Obiectivul consta in identificarea unor potentiale proprietati utilizatoare de apa si daca da, identificarea sursei apei utilizate. Bazele de date de harti actualizate (de ex. imagini din satelit, gen Google Earth), pot fi utilizate pentru identificarea locatiilor constructiilor individuale din aria de operare a OR, din fiecare localitate componenta a unei aglomerari. Daca planul retelei de distributie este suprapus pe hartile din baza de date, pot fi identificate apoi cladirile fara bransamente. Astfel de verificari, derulate de catre personalul OR, pot ajuta la identificarea potentialelor brasamente neinregistrate sau ilegale. Dupa aceea, OR poate initia actiuni de instalare a apometrelor, inregistrarea unor astfel de bransamente, si drept rezultat sa obtina venituri suplimentare. Imprecizia apometrelor Imprecizia apometrelor poate fi evaluata verificand apometrele din punct de vedere al corectitudinii diametrului, duratei de functionare si modelului. Aceasta va conduce la programarea politicii de contorizare. Dimensionarea apometrelor pe baza standardelor romanesti utilizate in trecut a condus, in situatia unor OR, la utilizarea unor apometre de bransament supradimensionate – in unele situatii la acelasi diametru cu cel al conductei de bransament. Datorita schimbarilor aparute in sistemul de facturare, majorarilor de tarif, etc., consumatorii si-au redus ei insisi consumul de apa si volumul de apa uzata produs, si astfel consumul domestic general de apa s-a redus substantial.


12

12 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.16 trim

.3-2014 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

Elaborarea, implementarea si monitorizarea corespunzatoare a politicii de contorizare a clientilor sunt componentele de baza ale programului de control activ al pierderilor aparente (si a programului de crestere a veniturilor) la nivelul OR. Procedura tehnica pentru contorizarea clientilor ar trebui elaborata prin contributia reunita si angajamentul tuturor departamentelor de specialitate din cadrul OR, urmand sa acopere aspectele relevante ale intregului ciclu tehnico-operational de activitati referitoare la contorizarea consumatorilor, ca de exemplu: _ Identificarea principalelor functii tehnice si operationale legate de contorizarea consumatorilor _ Managementul si modelele organizationale, cu o clara alocare a responsabilitatilor; _ Planificarea si stabilirea de proceduri pentru verificarea tehnica si a modului de montaj a apometrelor consumatorilor, acolo unde informatiile despre contorizare sunt insuficiente, cu precizarea intervalelor de verificare a modificarilor si /sau altor interferente; _ Cerinte pentru analiza datelor referitoare la apometre si raportarea rezultatelor verificarilor; _ Orientari principale pentru alegerea tipurilor de apometre, specificatiilor tehnice si dimensionare; _ Frecventa inlocuirii apometrelor consumatorilor in functie de marime, tip si clasa de precizie; _ Organizarea reetalonarii de rutina a apometrelor, cu un accent special pe apometrele consumatorilor unor volume mari de apa; _ Programarea reparatiilor apometrelor si instalarii de noi apometre; _ Metode de monitorizare si analiza a performantelor apometrelor; _ Instruirea personalului OR pe aspecte privind contorizarea; _ Beneficiile estímate si metode de monitorizare a eficientei si eficacitatii strategiei de contorizare

_ Plan de actiune incluzand obiective privind gradul viitor de contorizare al consumului autorizat, instalarea de noi apometre, reparatii si etalonari, frecventa inlocuirilor. _ Anexa cu informatii sumare pentru fiecare localitate din OR, privind apometrele existente (tip, producator, dimensiune, vechime, etc.) Cerintele pentru echipamentul/soft-ul de citire a apometrelor si procesarea/gestionarea informatiilor sunt in sarcina departamentelor de facturare a clientilor din cadrul OR. Erori de gestionare a datelor Gestionarea datelor nu este o functie tehnica, dar este mentionata aici deoarece erorile asociate acestei activitati se constituie intr-o parte importanta a NRW. Gradul de eroare al gestionarii datelor poate fi cuantificat prin procese de audit, in urma carora deficientele semnalate ar trebui remediate prin revizuirea procedurilor si instruirea personalului acolo unde este necesar. Erorile de gestionare a datelor pot aparea in diferitele etape de procesare a facturilor si inregistrarea consumului de apa general, contorizat. Aceste erori pot provenid in: _ Citirea apometrelor _ Transferul citirilor in sistemul de facturare _ Regularizarea citirilor apometrelor atunci cand acestea sunt inlocuite. Beneficiile controlul activ al pierderilor aparente _ Ponderea apei “vandute” din totalul productiei poate fi majorata _ Pierderile din venitul OR pot fi reduse


13

13 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.16 trim

.3-2014 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

_ Este posibila o mai mare acuratete in estimarea volumului pierderilor aparente _ Cresterea acuratetei masuratorilor apei nefacturate (NRW) _ Imbunatatirea perceptiei OR din partea clientilor. Balanta apei Cuantificarea apei nefacturate Metoda curenta folosita in Romania si in multe alte tari de pe glob este exprimarea apei care nu aduce venituri (NRW) ca procentaj din apa intrata in sistem. Aceasta utilizeaza formula simpla: [(Volum de apa furnizata in reteaua de distributie – Volum de apa facturata la toti consumatorii ) /Volum de apa furnizata in reteaua de distributie] x 100 Vor exista diferente de calcul in functie de sezon, dar important este ca perioadele de furnizare si cele de facturare sa coincida. Precizia determinarii valorilor NRW este tot atat de buna pe cat de exacte sau corecte sunt datele folosite. Erorile unora dintre contoarele de la sursa sau de la consumatori, pot duce la utilizarea unor valori estimate si asta poate conduce la rezultate eronate. Utilizarea indicatorului de performanta NRW exprimat ca procent de apa produsa si livrata in reteaua de distributie are unele limitari. De exemplu, el nu poate: _ Indica care dintre pierderi sunt in principal „reale” sau „aparente” _ Sa ia in considerare caracteristicile tehnice ale retelei (presiune, densitatea bransamentelor, etc.) _ Sa fie credibil in masura in care alimentarea cu apa nu este continua. Aceste puncte slabe sunt relevante atunci cand indicatorul NRW este utilizat pentru comparatii intre performantele operatorilor. Oricum, el ramane un

indicator util pentru un operator, pentru a monitoriza si raporta in mod consecvent pe plan intern modificarile survenite in privinta NRW, in timp. Bilantul apei Metoda curenta pentru calculul NRW ca procent este acceptabila pentru cerintele actuale iar precizia masuratorii se va imbunatati odata cu imbunatatirea contorizarii, dar in timp exista necesitatea definirii retelelor de apa din punctul de vedere al performantei sistemului. O astfel de metodologie a fost dezvoltata e Grupul Operativ din cadrul Asociatiei Internationale a Apei (IWA) si se bazeaza pe munca depusa pana la aceasta data pentru formularea si orientarea strategiilor de reducere a pierderilor. Punctul de pornire al metodologiei este stabilirea bilantului apei. Sursa: Manualul national al operatorilor de apa si de canalizare


14

14 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.16 trim

.3-2014 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

3.REACH – Regulamentul privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (Regulation for Registration, Evaluation, Authorisation and Restriction of Chemicals)

REACH înseamnă Regulamentul privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice. În cadrul acestui sistem unic de înregistrare, evaluare și autorizare a substanțelor chimice, informațiile despre riscurile pe care le prezintă aceste substanțe și modul de manipulare a acestora trebuie diseminate de-a lungul întregului lanț de producție.

De asemenea, REACH impune întreprinderilor sau persoanelor care utilizează substanțe chimice – ca atare sau în amestec – în cadrul activităților lor industriale sau profesionale să informeze producătorii substanțelor chimice sau Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA). Aceste întreprinderi poartă denumirea de utilizatori din aval. Utilizatorii din aval joacă un rol esențial în promovarea utilizării substanțelor chimice în condiții de siguranță prin faptul că pun în aplicare măsuri de siguranță a utilizării la propriile puncte de lucru și că

transmit informații relevante atât furnizorilor, cât și clienților.

De asemenea, regulamentul are legătură directă cu Regulamentul privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor (CLP), care stabilește frazele și pictogramele de pericol și de precauție ce reprezintă o sursă importantă de informații în vederea protejării locului de muncă

Legăturile cu legislația muncii

În conformitate cu legislația muncii, este sarcina angajatorului să efectueze o evaluare a riscurilor și să se asigure că lucrătorii sunt protejați și că li se oferă informații, orientări și instruire cu privire la utilizarea în condiții de siguranță a substanțelor chimice la locul de muncă, pe baza informațiilor desprinse de pe etichete și din fișele cu date de securitate.

De asemenea, angajatorul are dreptul să solicite furnizorului informații suplimentare.

REACH acumulează în permanență date privind riscurile pentru sănătate și securitate pe care le prezintă utilizarea substanțelor chimice.

Solicitantul înregistrării (producătorul sau importatorul), care trebuie să transmită aceste date Agenției Europene pentru Produse Chimice, are obligația să comunice aceste informații și utilizatorului din aval, punându-i la dispoziție o fișă cu date de securitate extinsă care să cuprindă scenarii de expunere cu condițiile de exploatare și măsurile de gestionare a riscurilor necesare utilizării în condiții de siguranță, cu scopul de a facilita instruirea lucrătorilor și procedura de evaluare a riscurilor. În același timp, solicitantul înregistrării are dreptul să fie informat de către utilizatorii din aval cu


15

15 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.16 trim

.3-2014 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

privire la relevanța măsurilor de gestionare a riscurilor propuse.

Orientări pentru angajatori privind controlul riscurilor asociate substanţelor chimice. Interfață între Directiva privind agenții chimici și REACH la locul de muncă, Comisia Europeană, Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Egalitate de Șanse, octombrie 2010.

Inregistrarea

REACH impune înregistrarea tuturor substanțelor chimice produse sau importate în Uniunea Europeană în cantități de minimum 1 tonă pe an.

Puncte esenţiale Majoritatea întreprinderilor utilizează produse chimice, uneori fără să conștientizeze acest lucru, de aceea este necesar să aflați care vă sunt obligațiile în cazul în care manipulați substanțe chimice în cursul activității industriale sau profesionale. Este posibil să aveți anumite responsabilități în conformitate cu REACH. Dacă întreprinderea dumneavoastră utilizează substanțe chimice la punctul de lucru, întrebați angajatorul dacă: ♦ substanțele chimice pe care le utilizați au fost înregistrate sau se urmărește înregistrarea lor. Aceste informații sunt disponibile pe site-ul ECHA; ♦ modurile de utilizare sunt incluse în fișele cu date de securitate actualizate; ♦ la evaluarea riscurilor s-au luat în considerare măsurile de gestionare a riscurilor descrise în fișele cu date de securitate și în scenariile de expunere, pentru a se asigura utilizarea substanței

chimice respective în condiții de siguranță; ♦ lucrătorii sau reprezentanții lor au fost consultați și informați referitor la evaluarea riscurilor la locul de muncă. Sursa: ECHA, ETUI

Producătorii și importatorii transmit către ECHA informațiile privind proprietăţile periculoase ale substanţelor, modul de clasificare și etichetare, precum și evaluarea riscului potențial pe care îl prezintă substanțele respective. Aceștia trebuie să conlucreze cu alte întreprinderi care înregistrează aceeași substanță. Datele lipsă trebuie generate, iar fișele cu date de securitate trebuie actualizate.

ECHA și statele membre evaluează informațiile transmise de întreprinderi pentru a evalua calitatea dosarelor de înregistrare și a propunerilor de testare și a stabili dacă o anumită substanță reprezintă un risc pentru sănătatea umană sau pentru mediu. În cazul unui anumit număr de substanțe, un stat membru desemnat efectuează o analiză mai aprofundată. Substanțele chimice care sunt deja reglementate în cadrul altor legislații, de exemplu medicamentele sau substanțele radioactive, reprezintă – parțial sau în totalitate – o excepție de la cerințele REACH.

Secțiunea ECHA cu „informații privind produsele chimice” oferă acces la o bază de date centralizată, deschisă publicului și autorităților (ECHA, Comisia


16

16 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.16 trim

.3-2014 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

Europeană, autoritățile competente ale statelor membre și autoritățile de aplicare a legii). Tot aici se găsește un link către portalul global al OCDE pentru informare privind substanțele chimice.

Autorizarea și restricționarea Conform REACH, substanțele periculoase

pot fi interzise dacă riscurile pe care le prezintă nu pot fi gestionate. De asemenea, se poate hotărî ca o anumită utilizare să fie restricționată sau supusă unei autorizări prealabile.

Orice stat membru, respectiv ECHA la solicitarea Comisiei Europene, poate propune restricționări. Două comitete științifice evaluează situația, iar ECHA transmite avizele acestora către Comisia Europeană, care propune adoptarea unei noi restricții sau revizuirea restricției existente.

Orice stat membru, respectiv ECHA (la solicitarea Comisiei), poate propune identificarea unei substanțe drept substanță care prezintă motive de îngrijorare deosebită (SVHC), care poate face obiectul autorizării. Dacă o SVHC ajunge pe lista de autorizare, întreprinderile pot să depună la ECHA o cerere privind autorizarea ei pentru anumite utilizări, dar nu o pot utiliza în alte moduri. Substanțele cancerigene, cele toxice pentru reproducere și cele mutagene, precum și cele sensibilizante pentru căile respiratorii, se califică drept SVHC, dar se pot propune și alte substanțe.

Pe termen lung, ar trebui ca substanțele cele mai periculoase să fie înlocuite cu substanțe mai puțin periculoase. Substituirea și eliminarea reprezintă și prima măsură care trebuie luată în vederea protejării lucrătorilor.

Asigurați-vă că ați consultat legislația națională în privința măsurilor specifice care trebuie luate, a interdicțiilor și a restricțiilor în utilizare.

CLP – Clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor

Regulamentul (CE) nr.1272/2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea (CLP) aliniază legislația UE anterioară cu GHS (Sistemul Global Armonizat de Clasificare și Etichetare a Produselor Chimice), un sistem al Organizației Națiunilor Unite menit să identifice substanțele chimice periculoase și să informeze utilizatorii despre aceste pericole. Sistemul GHS a fost adoptat în multe țări din lume, iar în prezent se utilizează și ca bază a reglementărilor naționale și internaționale în domeniul transportului mărfurilor periculoase.

Sursa: ECHA, ETUI


17

17 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.16 trim

.3-2014 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

Comunicarea pericolelor pe care le prezintă substanțele chimice se realizează prin afișarea de pictograme și fraze standard pe etichete și pe fișele cu date de securitate.

Câţiva termeni vechi au fost înlocuiţi:

amestecuri în loc de preparate în limba engleză, „hazardous” în loc de

„dangerous” pictograme în loc de simboluri fraze de pericol în loc de fraze de risc fraze de precauţie în loc de fraze de

siguranţă indicaţiile de pericol se înlocuiesc cu cuvinte

de avertizare (de exemplu „Pericol”, „Atenție”)

Familiarele simboluri de pericol de culoare portocalie sunt înlocuite treptat cu noi pictograme în chenar roșu.

Clasificarea

În majoritatea cazurilor, furnizorii sunt cei care trebuie să decidă cu privire la clasificarea unei substanțe sau a unui amestec. Aceasta se numește autoclasificare.

În unele cazuri, decizia privind clasificarea unei substanțe chimice se ia la nivel comunitar în vederea asigurării unei gestionări adecvate a riscurilor. De obicei, acesta este cazul substanţelor celor mai periculoase: cancerigene, mutagene, toxice pentru reproducere sau sensibilizante pentru căile respiratorii, produse biocide sau de uz fitosanitar. Toate clasificările de substanțe care au fost armonizate în temeiul legislației anterioare (Directiva privind substanţele periculoase) au devenit clasificări armonizate conform CLP. Este obligatoriu ca furnizorii să respecte această clasificare și etichetare armonizată.

Punctele esenţiale ♦ Urmăriți noile etichete și fișe cu date de securitate (FDS). ♦ Instruiți lucrătorii astfel încât să înțeleagă și să recunoască noile informații de pe etichete. ♦ Verificați ca utilizarea pe care o dați substanței sau amestecului să se găsească în FDS și să nu fie contraindicată. ♦ Urmați indicațiile înscrise pe noile etichete și în fișele cu date de securitate. ♦ Verificați dacă clasificarea a suferit modificări. ♦ Evaluați riscurile pentru lucrători și, dacă este necesar, actualizați evaluările riscurilor de la


18

18 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.16 trim

.3-2014 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

locul de muncă. ♦ Dacă sunteți angajator, comunicați lucrătorilor aceste modificări. ♦ Dacă aveți întrebări în legătură cu noua etichetă sau fișă cu date de securitate, adresați-vă furnizorului.

Sursa: DG Ocuparea Forţei de Munca

4.Ştiaţi că…

În secetosul Texas, apa reciclată arată din ce în ce mai bine

Cum, în Texas, seceta continuă, fără a da semne de încetare, unele oraşe îşi îndreaptă privirea spre alternative inovative de furnizare a apei, în încercarea de a întreţine calitatea vieţii la acelaşi nivel ca şi până acum. În aceste condiţii, apa uzată este considerată un activ.

În San Antonio, în centrul Texasului, una dintre atracţiile turistice principale este peisajul încântător şi frumos amenajat de pe promenada râului, din centrul oraşului. În ultimii cincizeci de ani, aproximativ 2,5 mile din râul şerpuitor şi din afluenţii săi au fost

amenajaţi pentru promenade, plimbări cu barca, restaurante, shopping, cultură şi divertisment. În seceta actuală, însă, râul ar fi secat. Ce ar fi o promenadă pe lângă râu fără râu? Din fericire, nu a fost nevoie să se afle.

Un raport recent explică de unde vine apa: San Antonio foloseşte apă uzată epurată pentru a umple albiile râului San Antonio. În trecut, oraşul pompa aproximativ 19 mii metri cubi pe zi din acviferul subteran Edwards pentru a menţine albiile râului pline în perioada secetoasă, dar oraşul şi împrejurimile sale depinde de acest acvifer pentru uz domestic, în agricultură şi în industrie. Fiecare litru de apă reciclată înseamnă un litru de apă care poate rămâne în acvifer până când va fi nevoie de el.

Promenada râului San Antonio

San Antonio foloseşte, de asemenea, apă reciclată pentru terenuri de golf, parcuri, amenajările din campusul universitar şi pentru răcire industrială. Unele companii mari, care au


19

19 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.16 trim

.3-2014 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

fabrici în această arie, cum ar fi Toyota şi Microsoft, folosesc apă provenită din apa uzată epurată în locul apei brute încă din 1996.

Conştientizarea în domeniul conservării apei şi reglementările înseamnă că cetăţenii îşi îndeplinesc partea lor de obligaţii. Chiar dacă nu au acces la apa reciclată pentru uz domestic, au redus consumul mediu pe persoană al apei potabile de la 757 litri / om şi zi la aproximativ 500 litri / om şi zi.

San Antonio nu este singurul oraş din Texas care foloseşte apă reciclată. Oraşe precum El Paso, Austin, Amarillo, Lubbock şi altele folosesc apa reciclată pentru amenajări exterioare şi scopuri industriale. Unele dintre zonele metropolitane cele mai mari, ca Dallas şi Houston, nu folosesc, însă, apă reciclată.

Centrul de Reciclare a Apei Dos Rios din San Antonio produce aproximativ 200.000 mc de apă

epurată / tratată pe zi,

Foto: Edwards Aquifer Website

Până acum, nici un sistem de reciclare a apei din Texas nu produce apă pentru consum uman. Dacă seceta continuă aşa cum s-a previzionat, s-ar putea

să fie necesar să se urmărească exemplul Californiei şi să se închidă ciclul, readucând apa reciclată la robinetul din bucătărie. Oraşul Big Springs, din Texas, construieşte, în prezent, o staţie de 13 milioane de USD care va procesa apa uzată la standardul de potabilitate. Poate fi restul Texasului cu mult în spate?

Autor: Julia Apland Hitz

Sursa: State of the planet, 4 Octombrie 2011

Foto: State of the planet şi www.bestplaces.net

sc apavil sa valcea red managementul · pdf file_ deznisipatoare; _ decantoare; _ filtre; _...

Documents