sc apavil sa valcea managementul calitatii...hg nr. 264/2006 privind stabilirea condiţiilor de...
TRANSCRIPT
SC APAVIL SA VALCEA
MANAGEMENTUL CALITATII " Fa tot ce poti si lasa restul pe seama destinului . (Confucius)."
1
1
BU
LE
TIN
UL
CA
LIT
AT
II NR
.13 o
ctom
brie 2013
Red
actat de S
ef CM
C , ch
im.ec.Iu
liana C
hitu
R
ed
acta
t de S
ef B
irou
Man
ag
em
en
tul C
alita
tii .ch
im.e
c.Iu
lian
a
Ch
itu
R
ed
acta
t de S
ef B
irou
Man
ag
em
en
tul C
alita
tii .ch
im.e
c.Iu
lian
a
Ch
itu
ap
er: S
iste
me d
e M
an
ag
em
en
tul D
ocu
men
telo
r
DOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE
SUMAR
SC APAVIL SA VALCEA
MANAGEMENTUL CALITATII " Fa tot ce poti si lasa restul pe seama destinului . (Confucius)."
2
2
BU
LE
TIN
UL
CA
LIT
AT
II NR
.13 o
ctom
brie 2013
Red
actat de S
ef CM
C , ch
im.ec.Iu
liana C
hitu
R
ed
acta
t de S
ef B
irou
Man
ag
em
en
tul C
alita
tii .ch
im.e
c.Iu
lian
a
Ch
itu
R
ed
acta
t de S
ef B
irou
Man
ag
em
en
tul C
alita
tii .ch
im.e
c.Iu
lian
a
Ch
itu
ap
er: S
iste
me d
e M
an
ag
em
en
tul D
ocu
men
telo
r
SUMAR
1. “Ierarhizarea deseurilor ” si „protectia sanatatii populatiei si a mediului” se iau la pachet
2. Echipamente de masurare si monitorizare….abordare ISO
3. Dialog intre un Auditor Sef si un auditor in formare pe marginea cerintelor precizate la cap.7.6.din SR EN ISO 9001:2008
1.„IERARHIZAREA DESEURILOR” SI „PROTECTIA SANATATII POPULATIEI SI A MEDIULUI” SE IAU LA PACHET
Daca incerci sa citesti noua lege a deseurilor- Legea 211/2011 , observi ca apar destul de des referiri la doua articole: art. 4 si art. 20. Despre ce este vorba in aceste articole?
Articolul 4 se refera la „ierarhizarea deseurilor”. Articolul 20 la „protectia sanatatii si a mediului”. Neindeplinirea prevederilor din cele doua articole de lege nu conduce la sanctiuni in mod direct. Totusi, daca analizam in detaliu capitolul de sanctiuni observam ca apar doua noi articole in care se face referire la ele, iar amenda este destul de consistenta: de la 20.000 lei la 40.000 lei. La ce se refera sanctiunile cu pricina? Capitolul 9. Valorificarea deseurilor: art. 13. - Producatorii de deseuri si detinatorii de deseuri au obligatia valorificarii acestora, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1)-(3) si art. 20. Capitolul 14. Responsabilitatea pentru
SC APAVIL SA VALCEA
MANAGEMENTUL CALITATII " Fa tot ce poti si lasa restul pe seama destinului . (Confucius)."
3
3
BU
LE
TIN
UL
CA
LIT
AT
II NR
.13 o
ctom
brie 2013
Red
actat de S
ef CM
C , ch
im.ec.Iu
liana C
hitu
R
ed
acta
t de S
ef B
irou
Man
ag
em
en
tul C
alita
tii .ch
im.e
c.Iu
lian
a
Ch
itu
R
ed
acta
t de S
ef B
irou
Man
ag
em
en
tul C
alita
tii .ch
im.e
c.Iu
lian
a
Ch
itu
ap
er: S
iste
me d
e M
an
ag
em
en
tul D
ocu
men
telo
r
gestionarea deşeurilor: art. 22. - (1) Producatorul de deseuri sau, dupa caz, orice detinator de deseuri are obligatia de a efectua operatiunile de tratare in conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1)-(3) şi art. 20 sau de a transfera aceste operatiuni unui operator economic autorizat care desfasoara activitati de tratare a deseurilor sau unui operator public ori privat de colectare a deseurilor în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1)-(3) şi art. 20. Despre ce este vorba aici? Cum operatiile de valorificare a deseurilor sunt parte din operatiile de tratare a deseurilor (tratarea deseurilor include si toate operatiile de valorificare a deseurilor), cele doua articole se refera cam la acelasi lucru ori, articolul 13 este un caz particular al articolului 22 (1). In fine, ideea este ca producatorul de deseuri si detinatorul de deseuri trebuie sa realizeze operatiile de tratare a deseurilor cu luarea in considerare a „ierarhiei deseurilor” si sa asigure totodata si „protectia sanatatii populatiei si a mediului”. Daca nu se intamapla treaba asta inseamna amenda, iar lucrurile devin serioase. Amenda este de la 20.000 lei la 40.000 lei. Ce inseamna „ierarhia deseurilor” si cum se aplica ea?
A ierarhiza deseurile, precum spune legea, nu inseamna a pune deseurile in ordine, de la dreapta la stanga, pe tipuri diferite de deseuri. A „ierarhiza” deseurile inseamna a alege metoda cea mai potrivita de a „scapa” de deseurile pe care le produci/le detii. Aceasta strategie este impusa de prioritatile legale si de politicile in materie de prevenire a generarii si de gestionare a deseurilor. Deci: pentru a scapa de deseurile pe care le produci ori le deti trebuie sa optezi pentru una sau alta din solutiile care iti sunt la dispozitie, urmarind schema de ierarhizare a deseurilor. Prima prioritate - „prevenirea producerii de deseuri”: cu alte cuvinte inainte de a produce un
produs (ori a furniza un serviciu) trebuie sa gasesti solutiile cele mai bune pentru a ingloba cat mai mult din materiile prime, materiale si utilitati in produsul finit, astfel incat sa nu mai ramana prea multe parti din acestea care sa constituie deseuri. Daca ai facut produsul respectiv si, dintr-un motiv sau altul, este posibil sa ajunga deseu, incearca sa-i prelungesti durata de viata, amâna-i statutul de deseu. Daca nu ai tu nevoie de el, poate altcineva are nevoie si atunci nu mai este deseu. Poti sa „previi” generarea de deseuri prin utilizarea de materii prime si materiale care au un grad mai redus de substante nocive. Astfel, produsele care devin deseuri vor fi mai putin nocive pentru sanatatea populatiei si a mediului. Prioritate 2, pregatirea pentru reutilizare: aici sunt incluse operaţiuni de verificare, curăţare sau valorificare prin reparare, prin care produsele ori componentele produselor care au devenit deseuri sunt pregatite pentru a fi reutilizate fara nicio alta operatiune de pretratare. Prioritate 3, reciclarea: include orice operatiune de valorificare prin care deseurile sunt transformate in produse, materiale sau substante pentru a-şi îndeplini funcţia iniţială ori pentru alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică şi conversia în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operaţiunile de umplere. Prioritate 4, alte operaţiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetică: include orice operaţiune care are drept rezultat principal faptul că
SC APAVIL SA VALCEA
MANAGEMENTUL CALITATII " Fa tot ce poti si lasa restul pe seama destinului . (Confucius)."
4
4
BU
LE
TIN
UL
CA
LIT
AT
II NR
.13 o
ctom
brie 2013
Red
actat de S
ef CM
C , ch
im.ec.Iu
liana C
hitu
R
ed
acta
t de S
ef B
irou
Man
ag
em
en
tul C
alita
tii .ch
im.e
c.Iu
lian
a
Ch
itu
R
ed
acta
t de S
ef B
irou
Man
ag
em
en
tul C
alita
tii .ch
im.e
c.Iu
lian
a
Ch
itu
ap
er: S
iste
me d
e M
an
ag
em
en
tul D
ocu
men
telo
r
deşeurile servesc unui scop util prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate într-un anumit scop sau faptul că deşeurile sunt pregătite pentru a putea servi scopului respectiv în întreprinderi ori în economie în general. Legea 211/2011 prevede in anexa nr. 3 lista operaţiunilor de valorificare. Prioritate 5, eliminarea deseurilor (ca ultima
solutie acceptata): orice operatiune care nu este o operatiune de valorificare, chiar si in cazul in care una dintre consecintele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substante sau de energie. Legea 211/2011 prevede in anexa nr. 2 lista operaţiunilor de eliminare. Legiuitorul prevede si „derogari” de la schema de ierarhizare a deseurilor. Astfel, la articolul 4, alineat (3) se prevede: pentru anumite fluxuri de deseuri specifice, aplicarea ierarhiei deseurilor poate suferi modificari in baza evaluarii de tip analiza ciclului de viata privind efectele globale ale generarii si gestionarii acestor deseuri. Evaluarea ciclului de viata - in legatura cu un produs - reprezinta o evaluare a efectelor asupra mediului determinate de productia, distributia, comercializarea si utilizarea produsului, inclusiv valorificarea si eliminarea acestuia, inclusiv utilizarea energiei si materiilor prime si productia de deseuri din oricare dintre activitatile mentionate. In baza acestei derogari de la schema de ierarhizare este posibil ca intr-un viitor mai scurt sau mai lung sa apara noi acte de reglementare care sa ne spuna ce si cum in legatura cu anumite fluxuri de deseuri. Protectia sanatatii populatiei si a mediului
In fine, sa discutam putin si despre articolul. 20, privind protectia sanatatii si a mediului. Gestionarea deseurilor, asa cum prevede legea 211/2011, trebuie sa se realizeze fara a pune in pericol sanatatea umana si fara a dauna mediului, in special fara a genera riscuri pentru aer, apa, sol, fauna sau flora; fara a crea
disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor si fara a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special. Acesta este un articol destul de generos ca intentii. Toata lumea are dreptul la un mediu curat si la sanatate. Dar pentru a aplica prevederile acestui articol trebuie sa faci corelare cu multe alte articole de reglementare. Nu ne vom ocupa de detalii aici. Concluzie
Ierarhizarea deseurilor si protectia sanatatii populatiei si a mediului reprezinta obligatii si nu optiuni. Neindeplinirea acestora duce la amenzi usturatoare. Responsabilii cu gestionarea deseurilor de la nivelul producatorilor ori detinatorilor de deseuri trebuie sa intreprinda demersuri concrete privind respectarea ierarhiei deseurilor si protectia sanatatii populatiei si a mediului atunci cand proiecteaza, aplica, verifica si analizeaza eficacitatea sistemului de management al deseurilor din cadrul organizatiilor lor.
SC APAVIL SA VALCEA
MANAGEMENTUL CALITATII " Fa tot ce poti si lasa restul pe seama destinului . (Confucius)."
5
5
BU
LE
TIN
UL
CA
LIT
AT
II NR
.13 o
ctom
brie 2013
Red
actat de S
ef CM
C , ch
im.ec.Iu
liana C
hitu
R
ed
acta
t de S
ef B
irou
Man
ag
em
en
tul C
alita
tii .ch
im.e
c.Iu
lian
a
Ch
itu
R
ed
acta
t de S
ef B
irou
Man
ag
em
en
tul C
alita
tii .ch
im.e
c.Iu
lian
a
Ch
itu
ap
er: S
iste
me d
e M
an
ag
em
en
tul D
ocu
men
telo
r
2.Echipamente de masurare si monitorizare….abordare ISO
Daca v-ati intrebat vreodata ce trebuie sa faceti pentru a indeplini cerintele clauzei 7.6 Controlul Echipamentelor de Masurare si Monitorizare, si vreti un raspuns scurt si la obiect, ati ajuns unde trebuie. Iata cele patru lucruri ce trebuie avute in vedere:
1. EMM-urile pot fi de doua tipuri: hardware
(orice echipament ce poate fi atins….metru, subler, cantar etc.) si software (programe informatice utilizate pentru a masura si monitoriza procese/ produse);
2.Compania trebuie sa stabileasca modul in care se face verificarea metrologica a EMM-urilor;
In functie de categoria din care face parte EMM-ul, verificarea metrologica poate fi diferita:
- Verificarea metrologica executata de catre un organism abilitat pentru toate EMM-urile;
- Acolo unde este posibil, verificarea metrologica se poate executa de catre un organism abilitat
pentru un exemplar din fiecare categorie de EMM folosit in organizatie, EMM ce va fi considerat etalon pentru categoria sa.
In situatia asta, etalonul va fi utilizat in continuare in verificarea metrologica interna;
- Pentru EMM-urile de tip software, confirmarea capacitatilor sale se face o singura data, inainte de prima sa utilizare.
3. Compania trebuie sa stabileasca frecventa monitorizarii EMM-urilor
tinand cont de domeniul in care se utilizeaza respectivul EMM, tipul de EMM, legislatie aplicabila domeniului respectiv etc.
4. Compania trebuie sa mentina inregistrari referitoare la planificarea verificarilor metrologice precum si la rezultatele verificarilor metrologice.
SC APAVIL SA VALCEA
MANAGEMENTUL CALITATII " Fa tot ce poti si lasa restul pe seama destinului . (Confucius)."
6
6
BU
LE
TIN
UL
CA
LIT
AT
II NR
.13 o
ctom
brie 2013
Red
actat de S
ef CM
C , ch
im.ec.Iu
liana C
hitu
R
ed
acta
t de S
ef B
irou
Man
ag
em
en
tul C
alita
tii .ch
im.e
c.Iu
lian
a
Ch
itu
R
ed
acta
t de S
ef B
irou
Man
ag
em
en
tul C
alita
tii .ch
im.e
c.Iu
lian
a
Ch
itu
ap
er: S
iste
me d
e M
an
ag
em
en
tul D
ocu
men
telo
r
I.DOCUMENTE DE REFERINŢĂ PENTRU ACTIVITATEA DE METROLOGIE
Aceste documente pot fi structurate în
două mari categorii după cum urmează:
I.1. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ ÎN
DOMENIUL REGLEMENTAT
Cele mai importante reglementări sunt prezentate în continuare:
Regulamentul CE nr. 764/2008 (al Parlamentului European şi al Consiliului) de stabilire a unor proceduri de aplicare a anumitor norme tehnice naţionale pentru produsele comercializate în mod legal în alt stat membru şi de abrogare a Deciziei nr. 3052/95/CE
OG nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, cu modificările şi completările ulterioare
HG nr. 193/2002 privind organizarea şi funcţionarea BRML (Biroul Român de Metrologie Legală)
HG nr. 1660/2005 privind aprobarea unor instrucţiuni de metrologie legală (IML 1 /7)
Norme de metrologie legală (aprobate prin ordin al directorului general al BRML şi publicate în Monitorul Oficial)
HG nr. 712/2009 privind aprobarea Listei de tarife pentru lucrările efectuate de BRML
HG nr. 617/2003 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă şi de punere în funcţiune a aparatelor de cântărit cu funcţionare neautomată
HG nr. 264/2006 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă şi de
punere în funcţiune a mijloacelor de măsurare
HG nr. 755/2004 pentru aprobarea unităţilor de măsură legale
Ordinul nr. 48/2010 al directorului general al BRML pentru aprobarea Listei oficiale a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal LO-2010, cu modificările şi completările ulterioare
Reglementările precizate anterior stabilesc un cadru legal unitar atât pentru introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a echipamentelor de măsurare cât şi pentru efectuarea verificărilor
metrologice iniţiale/periodice.
Notă: lista nu este exhaustivă. Pot fi
luate în considerare şi alte reglementări, funcţie de specificul activităţii operatorului economic. Lista reglementărilor în vigoare, aplicabile în domeniul metrologiei legale, poate fi consultată la
adresa http://www.brml.ro/legislatie.
I.2. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ ÎN DOMENIUL NEREGLEMENTAT /
VOLUNTAR
În domeniul voluntar numărul şi diversitatea documentelor de referinţă este mare. De regulă aceste documente de referinţă sunt standarde (naţionale / internaţionale) de metodă sau norme tehnice care stabilesc condiţiile în care se desfăşoară activitatea de etalonare. De asemenea pot fi luate în calcul
SC APAVIL SA VALCEA
MANAGEMENTUL CALITATII " Fa tot ce poti si lasa restul pe seama destinului . (Confucius)."
7
7
BU
LE
TIN
UL
CA
LIT
AT
II NR
.13 o
ctom
brie 2013
Red
actat de S
ef CM
C , ch
im.ec.Iu
liana C
hitu
R
ed
acta
t de S
ef B
irou
Man
ag
em
en
tul C
alita
tii .ch
im.e
c.Iu
lian
a
Ch
itu
R
ed
acta
t de S
ef B
irou
Man
ag
em
en
tul C
alita
tii .ch
im.e
c.Iu
lian
a
Ch
itu
ap
er: S
iste
me d
e M
an
ag
em
en
tul D
ocu
men
telo
r
ghidurile/publicaţiile elaborate de instituţii reprezentative în domeniu.
Ca surse de informare deosebit de utile pot fi
precizate următoarele adrese de web:
www.iso.org (International Standard Organization)
www.ilac.org (International Laboratory Accreditation Cooperation)
www.european-accreditation.org (European co-operation for Accreditation)
www.euramet.org (European Association of National Metrology Institutes)
www.oiml.org (Organisation Internationale de Metrologie Legale)
II. ASIGURAREA TRASABILITĂŢII
REZULTATELOR MĂSURĂRILOR
Se realizează prin:
Verificare metrologică
Modalitate de control metrologic legal, alta decât aprobarea de model, prin care se constată şi se confirmă că mijlocul de măsurare îndeplineşte cerinţele prevăzute în reglementările de metrologie legală (de regulă norme de metrologie legală - NML); termenul "verificare metrologică" este specific numai mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal
(definiţie conform anexei 1 la OG nr. 20/1992).
Conform prevederilor legale verificarile metrologice sunt efectuate de catre laboratoare din structura BRML sau de catre laboratoare autorizate de BRML. Competenta acestor laboratoare este specificata in anexa la autorizatia emisa de BRML.
Mijloacele de masurare utilizate in masurari de interes public trebuie obligatoriu supuse verificarilor
metrologice.
Etalonare
Ansamblu de operatii care stabilesc, in conditii specificate, relatia dintre valorile unei marimi indicate de un aparat de masurat ori un sistem de masurare sau dintre valorile reprezentate de o masura ori un material de referinta si valorile corespunzatoare realizate cu etaloane; operatiile de etalonare se aplica atat mijloacelor de masurare etalon, cat si celor de lucru (definitie conform anexei 1 la OG nr. 20/1992). Pentru a fi de incredere etalonarea trebuie sa fi
efectuata de:
laboratoare apartinand INM (Institut National de Metrologie) cu competente recunoscute (competenta recunoscuta inseamna CMC = Calibration and Measurement Capabilities – capabilitate in masurare si etalonare),
laboratoare care pot sa demonstreze competenta, capabilitate de masurare si
trasabilitate.
Competentele recunoscute ale laboratoarelor apartinand INM pot fi accesate la http://www.bipm.org la
sectiunea CIPM-MRA.
Competenta unui laborator respectiv statutul sau de acreditat pot fi stabilite
SC APAVIL SA VALCEA
MANAGEMENTUL CALITATII " Fa tot ce poti si lasa restul pe seama destinului . (Confucius)."
8
8
BU
LE
TIN
UL
CA
LIT
AT
II NR
.13 o
ctom
brie 2013
Red
actat de S
ef CM
C , ch
im.ec.Iu
liana C
hitu
R
ed
acta
t de S
ef B
irou
Man
ag
em
en
tul C
alita
tii .ch
im.e
c.Iu
lian
a
Ch
itu
R
ed
acta
t de S
ef B
irou
Man
ag
em
en
tul C
alita
tii .ch
im.e
c.Iu
lian
a
Ch
itu
ap
er: S
iste
me d
e M
an
ag
em
en
tul D
ocu
men
telo
r
consultand site-ul organismului de acreditare RENAR.
Note:
1. SR EN ISO/CEI 17025:2005 nu impune efectuarea etalonarii la un laborator acreditat sau la un laborator care apartine unui INM cu competente recunoscute.
2. Un operator economic poate opta sa
faca etalonarea in-house (intern). In acest caz operatorul trebuie sa demonstreze prin inregistrarile efectuate cele trei elemente: competenta, capabilitate de masurare si trasabilitate.
3. Este de preferat insa ca etalonarea sa fie efectuata la unul din laboratoarele mentionate la pct. 1 deoarece acest lucru confera o serie de avantaje dintre care mentionam:
o nivel de incredere ridicat in rezultatele etalonarilor,
o certificatele de etalonare emise de laboratoarele acreditate si care poarta marca de acreditare au recunoastere internationala beneficiind de prezumtia de conformitate,
o posibilitatea de a putea verifica statutul/competența tehnica a laboratoarelor apeland la site-urile organismelor de acreditare sau EURAMET.
4. "Perioada de valabilitate" a unui certificat de etalonare nu este stabilita de laboratorul care efectueaza etalonarea
ci de utilizatorul etalonului funcție de urmatorii factori: recomandarea producatorului, frecvența de utilizare, mediul in care este utilizat etalonul (praf,
umiditate, vibrații etc). Indrumari privind modul cum se stabileste perioada dintre doua etalonari succesive se gasesc in ghidul ILAC G24.
5. Perioada de valabilitate a unei verificari metrologice este stabilita prin buletinul de verificare metrologica conform prevederilor ordinul nr. 48/2010 al directorului general al BRML pentru aprobarea Listei oficiale a mijloacelor de masurare supuse controlului metrologic legal LO-2010, cu modificarile si
completarile ulterioare.
III. MARCAJE APLICATE
III.1. Marcaje aplicate in conformitate
cu prevederile directivelor europene
Aceste marcaje au rolul de a atesta conformitatea echipamentului de masurare cu directiva europeana aplicabila. Pentru ca un echipament de masurare sa poata fi introdus pe piata si pus in functiune trebuie sa aiba aplicate:
marcajul CE, marcajul de verificare metrologica
(litera M aplicata pe un sticker de culoare verde avand dimensiunile impuse de directiva aplicabila)
Detalii privind aplicarea marcajelor sunt precizate in directivele europene
aplicabile
Nota: legislatia europeana prevede aplicarea unui singur marcaj CE in cazul
SC APAVIL SA VALCEA
MANAGEMENTUL CALITATII " Fa tot ce poti si lasa restul pe seama destinului . (Confucius)."
9
9
BU
LE
TIN
UL
CA
LIT
AT
II NR
.13 o
ctom
brie 2013
Red
actat de S
ef CM
C , ch
im.ec.Iu
liana C
hitu
R
ed
acta
t de S
ef B
irou
Man
ag
em
en
tul C
alita
tii .ch
im.e
c.Iu
lian
a
Ch
itu
R
ed
acta
t de S
ef B
irou
Man
ag
em
en
tul C
alita
tii .ch
im.e
c.Iu
lian
a
Ch
itu
ap
er: S
iste
me d
e M
an
ag
em
en
tul D
ocu
men
telo
r
in care echipamentul de masurare este conform cu prevederile mai multor directive europene.
III.2. Marcaje aplicate in conformitate cu
prevederile legislatiei nationale
Aceste marcaje au rolul de a atesta conformitatea echipamentului de masurare cu norma de metrologie legala aplicabila. Pentru ca echipamentul de masurare sa poata fi utilizat in
conditiile respectarii legii trebuie sa aiba aplicate:
marcajul aprobarii de model, acolo unde este aplicabil (a se vedea prevederile Ordinul nr. 48/2010 al directorului general al BRML),
marcajul de verificare metrologica.
In plus echipamentul de masurare trebuie sa fie insotit de buletinul de verificare metrologica (document care atesta legalitatea echipamentului de masurare). Detalii privind modul de aplicare a marcajelor sunt precizate in HG nr. 1660/2005 privind aprobarea unor
instructiuni de metrologie legala (IML 1 … 7).
III.3. Marcaje aplicate in urma efectuarii
etalonarilor
Sunt cazuri in care, in urma etalonarilor, se aplica marcaje cu scopul de a proteja echipamentul de masurare impotriva ajustarilor/reglajelor ulterioare. De ex: aplicarea unui marcaj pe un sigiliu care impiedica accesul la surubul care permite reglarea factorului de
calibrare la un traductor de debit.
IV. IDENTIFICAREA ECHIPAMENTELOR DE
MASURARE SI MONITORIZARE
Echipamentele de masurare trebuie, in conditiile in care dimensiunile o permit, sa fie identificate prin etichetare. Eticheta trebuie sa contina cel putin urmatoarele informatii:
denumirea echipamentului de masurare,
denumirea producatorului, tipul, seria,
clasa de exactitate.
De asemenea trebuie sa fie utilizate etichete care sa permita atat identificarea starii tehnice (verificat/etalonat) a echipamentului utilizat cat si valabilitatea
verificarii/etalonarii.
V. INREGISTRARI ASOCIATE ECHIPAMENTELOR DE MASURARE SI MONITORIZARE
Pentru a demonstra un control adecvat asupra echipamentelor de masurare si monitorizare (EMM) operatorul economic trebuie sa prezinte documente din care
sa rezulte:
planificarea EMM la etalonare/verificare metrologica,
planificarea EMM pentru reparatii/revizii tehnice,
interventiile efectuate asupra EMM (de ex: etalonari, verificari, reparatii, diagrama comportarii in
timp pentru etaloane).
Note:
SC APAVIL SA VALCEA
MANAGEMENTUL CALITATII " Fa tot ce poti si lasa restul pe seama destinului . (Confucius)."
10
10
BU
LE
TIN
UL
CA
LIT
AT
II NR
.13 o
ctom
brie 2013
Red
actat de S
ef CM
C , ch
im.ec.Iu
liana C
hitu
R
ed
acta
t de S
ef B
irou
Man
ag
em
en
tul C
alita
tii .ch
im.e
c.Iu
lian
a
Ch
itu
R
ed
acta
t de S
ef B
irou
Man
ag
em
en
tul C
alita
tii .ch
im.e
c.Iu
lian
a
Ch
itu
ap
er: S
iste
me d
e M
an
ag
em
en
tul D
ocu
men
telo
r
1. De regula un operator economic trebuie sa aiba ca inregistrari, cel puțin: fise de evidența ale EMM, plan de efectuare a etalonarilor/verificarilor metrologice, plan de reparații/revizii tehnice.
2. Fisele de evidența trebuie sa identifice: denumirea EMM, producatorul, tipul, seria, data primei utilizari, domeniul de masurare, diviziunea, istoricul etalonarilor/verificarilor metrologice (datele la care s-au efectuatetalonarile/verificarile respectiv datele la care urmeaza sa fie reetalonate/reverificate), istoricul reparațiilor (datele la care s-au facut reparațiile respectiv ce componenta a EMM a fost defecta). Exista cazuri in care softul utilizat de EMM poate fi actualizat (up-date).
3. In aceste cazuri fisa trebuie sa identifice momentul/momentele cand au fost efectuate actualizarile.
4. Planul de efectuare a etalonarilor/verificarilor metrologice poate fi anual sau multi-anual in cazul in care numarul de EMM este mic. Planul trebuie sa identifice: denumirea EMM, producatorul, tipul, seria, domeniul de masurare, diviziunea, data planificata pentru etalonare/verificare metrologica, observații.
5. Planul de efectuare a reparații/revizii tehnice poate fi anual sau multi-anual in cazul in care numarul de EMM este mic. Planul trebuie sa identifice: denumirea EMM, producatorul, tipul, seria, domeniul de masurare, diviziunea, data planificata pentru reparații/revizii tehnice, observații.
6. Din cate se observa, in documentele precizate anterior, anumite informații se repeta insa ele nu pot fi omise pentru ca
permit o identificare adecvata a EMM dar si un control adecvat
asupra EMM.
VI. TRATAREA ECHIPAMENTULUI DE
MASURARE NECONFORM
In cazul in care in timpul auditului sunt identificate EMM neconforme trebuie, cel
putin:
sa se identifice activitatile in care EMM au fost implicate,
sa se identifice inregistrarile care contin rezultate ale masurarilor obtinute cu ajutorul acestor EMM,
sa se verifice daca mai exista si alte EMM neconforme si care sunt aspectele sistematice care se manifesta (EMM care nu sunt etalonate/verificate, EMM care nu sunt etichetate, EMM care desi au documente insotitoare adecvate au o stare tehnica
necorespunzatoare etc).
SC APAVIL SA VALCEA
MANAGEMENTUL CALITATII " Fa tot ce poti si lasa restul pe seama destinului . (Confucius)."
11
11
BU
LE
TIN
UL
CA
LIT
AT
II NR
.13 o
ctom
brie 2013
Red
actat de S
ef CM
C , ch
im.ec.Iu
liana C
hitu
R
ed
acta
t de S
ef B
irou
Man
ag
em
en
tul C
alita
tii .ch
im.e
c.Iu
lian
a
Ch
itu
R
ed
acta
t de S
ef B
irou
Man
ag
em
en
tul C
alita
tii .ch
im.e
c.Iu
lian
a
Ch
itu
ap
er: S
iste
me d
e M
an
ag
em
en
tul D
ocu
men
telo
r
3. DIALOG INTRE UN AUDITOR SEF SI UN AUDITOR IN FORMARE PE MARGINEA CERINTELOR PRECIZATE LA CAP. 7.6. DIN SR EN ISO 9001:2008-CONTROLUL EMM_urilor
Auditor (A):Pentru început puteti sa-mi spuneti care sunt documentele de referinta pentru activitatea de metrologie în general? Si în particular pentru un operator economic care are în structura sa un compartiment de metrologie?
Auditor sef (AS): In ambele situatii este bine sa structuram aceste documente de referinta functie de domeniul în care sunt utilizate. Putem vorbi despre documente de referinta pentru domeniul reglementat respectiv documente de referinta pentru domeniul voluntar.
Auditor (A):Ce înseamna domeniul reglementat?
Auditor sef (AS): Pe întelesul tuturor domeniul reglementat este domeniul în care opereaza numai reglementarile internationale respectiv cele nationale. Adica regulamente europene, directive europene dar si legi, ordonante de guvern, hotarari ale guvernului, norme de metrologie legala etc. Aceste reglementari pot fi gasite pe site-ul BRML (Biroul Roman de Metrologie Legala) la adresa http://www.brml.ro/legislatie. Aceste reglementari se refera la activitati cum ar fi: introducerea pe piata si punerea în functiune a mijloacelor de masurare (mdm), aprobarea de model pentru mdm, verificarea metrologica a
mdm, aplicarea marcajelor de verificare metrologica pe mdm, masurari.
Auditor (A):Ce înseamna domeniul nereglementat sau voluntar?
Auditor sef (AS):Este domeniul în care opereaza documente de referinta cu caracter voluntar sau neobligatoriu. Numarul si diversitatea acestor documente de referinta este mai mare decat în cazul domeniului reglementat. In acest domeniu de obicei documentele de referinta sunt standarde nationale/internationale dar putem sa ne raportam si la ghiduri, norme etc. In domeniul metrologiei aceste documente se refera cu precadere la activitatea de etalonare. Ele pot fi gasite cu usurinta pe site-urile unor organizatii internationale sau pe site-urile organismelor nationale de acreditare.
Auditor (A):Sa înteleg ca verificarea metrologica si etalonarea sunt total diferite si se raporteaza la documente de referinta diferite?
Auditor sef (AS):Daca ne raportam la documentele de referinta raspunsul este da. Totusi verificarea metrologica si etalonarea sunt activitati care au multe puncte în comun.
Auditor (A):Spuneti-mi mai multe despre documentele de referinta pentru verificarea metrologica?
Auditor sef (AS): Inainte de a preciza care sunt documentele de referinta pentru verificarea metrologica trebuie sa spunem ca verificarea metrologica este o forma de control metrologic legal care se aplica acelor mdm care sunt precizate în Ordinul nr. 48/2010 al directorului general al BRML si care sunt utilizate în masurari de interes public. Mare atentie la aceste doua conditii pentru ca , daca aceste conditii nu sunt îndeplinite simultan de un mdm acesta nu se supune verificarii metrologice.
Auditor (A):Am înteles.
Auditor sef (AS): La momentul actual verificarea metrologica are ca documente de referinta în principal norma de metrologie legala (NML) respectiv
SC APAVIL SA VALCEA
MANAGEMENTUL CALITATII " Fa tot ce poti si lasa restul pe seama destinului . (Confucius)."
12
12
BU
LE
TIN
UL
CA
LIT
AT
II NR
.13 o
ctom
brie 2013
Red
actat de S
ef CM
C , ch
im.ec.Iu
liana C
hitu
R
ed
acta
t de S
ef B
irou
Man
ag
em
en
tul C
alita
tii .ch
im.e
c.Iu
lian
a
Ch
itu
R
ed
acta
t de S
ef B
irou
Man
ag
em
en
tul C
alita
tii .ch
im.e
c.Iu
lian
a
Ch
itu
ap
er: S
iste
me d
e M
an
ag
em
en
tul D
ocu
men
telo
r
procedura sau procedurile de verificare (PV) asociate normei. Sunt si cazuri de mijloace de masurare care au fost introduse pe piata si puse în functiune înainte de aparitia NML si care au ca documente de referinta norme tehnice de metrologie (NTM). Acestea nu au asociate proceduri de verificare deoarece ele contin si metoda de verificare.
Auditor (A):Destul de complicata situatia?
Auditor sef (AS):Poate. Dar trebuie sa stiti ca aceasta situatie a fost determinata pe de o parte de progresul tehnologic dar si de necesitate de a avea un cadru legislativ cat mai elastic, permisiv.
Auditor (A):Adica?
Auditor sef (AS): NTM erau documente care stabileau cerinte pentru mdm care functionau într-o economie centralizata. Diversitatea acestor mdm era una limitata. Odata cu trecerea la economia de piata a crescut foarte mult diversitatea mdm astfel ca a aparut si necesitatea înlocuirii acestor NTM cu NML care prin faptul ca pot avea asociate una sau mai multe proceduri de verificare sunt mai adecvate situatiei create în piata.
Auditor (A):Exista diferente esentiale între NTM si NML?
Auditor sef (AS):Da. As putea spune ca în principiu exista una care merita discutata. Este vorba despre faptul ca NML stabileste numai cerinte pentru o categorie de mdm în timp ce NTM cuprinde atat cerinte cat si metoda de verificare pentru acea categorie de mdm. Prin faptul ca o NML poate avea asociate una sau mai multe PV rezulta o mai buna orientare a NML catre cerintele pietei. Trebuie sa stiti ca acest principiu îsi are originea în domeniul voluntar unde de multe ori unui standard national sau international (echivalentul normei din domeniul reglementat) i se asociau una sau mai multe metode/proceduri de verificare/etalonare /încercare
Auditor (A):Unde pot fi gasite aceste norme si proceduri?
Auditor sef (AS):NML fiind documente de interes general sunt publicate în Monitorul Oficial Partea I. NTM pot fi procurate contracost de la BRML. In ceea ce priveste procedurile de verificare, la momentul actual acestea sunt documente care apartin laboratoarelor de metrologie autorizate care efectueaza verificari metrologice. Procedurile sunt elaborate de laboratoarele care doresc obtinerea autorizarii si sunt supuse aprobarii
BRML-Directia Autorizari. Dupa aprobarea de catre BRML a procedurii/procedurilor si obtinerea autorizatiei de catre laborator aceste documente sunt utilizate numai în cadrul laboratorului. Ele nu sunt documente de interes general.
Auditor (A):Care sunt mdm care se supun controlului statului si în ce document sunt precizate?
Auditor sef (AS):Documentul care precizeaza categoriile de mdm care se supun controlului metrologic legal este Ordinul nr. 48/2010 al directorului general al BRML. In acest document sunt precizate categoriile si sortimentele de mdm supuse controlului metrologic legal, modalitatile de control metrologic care trebuie sa fie aplicate fiecarui sortiment precum si intervalele maxime admise între doua verificari metrologice succesive.
Auditor (A):In principiu am înteles. Putin mai devreme ati facut referire la masurari de interes public. Ce înseamna aceste masurari?
Auditor sef (AS):Aceste masurari sunt definite în ordinul amintit anterior la art. 4.
Auditor (A):Puteti sa-mi dati cateva exemple?
Auditor sef (AS):Spre exemplu distribuitoarele de combustibil pentru autovehicule (pompele de benzina) din statiile de carburanti sunt mdm utilizate în masurari de interes public. Aceste distribuitoare sunt precizate în Ordinul nr. 48/2010 al directorului general al BRML si realizeaza masurari pe baza carora se stabilesc costuri (masurare de interes public). Conform prevederilor ordinului anterior aceste distribuitoare se verifica metrologic la o perioada de un an. Un alt exemplu ar fi masurarile (cantariri) efectuate în piete. Deoarece sunt masurari pe baza carora se stabilesc costuri sunt considerate de interes public.
Auditor (A):Dar daca un operator economic utilizeaza un distribuitor de combustibil pentru a livra combustibil în
SC APAVIL SA VALCEA
MANAGEMENTUL CALITATII " Fa tot ce poti si lasa restul pe seama destinului . (Confucius)."
13
13
BU
LE
TIN
UL
CA
LIT
AT
II NR
.13 o
ctom
brie 2013
Red
actat de S
ef CM
C , ch
im.ec.Iu
liana C
hitu
R
ed
acta
t de S
ef B
irou
Man
ag
em
en
tul C
alita
tii .ch
im.e
c.Iu
lian
a
Ch
itu
R
ed
acta
t de S
ef B
irou
Man
ag
em
en
tul C
alita
tii .ch
im.e
c.Iu
lian
a
Ch
itu
ap
er: S
iste
me d
e M
an
ag
em
en
tul D
ocu
men
telo
r
cadrul diferitelor subunitati care îi apartin. Este tot o masurare de interes public?
Auditor sef (AS):Nu. In acest caz masurarea nu mai este de interes public conform ordinului anterior mentionat. Este o masurare pe baza careia se realizeaza gestiunea interna a cantitatilor de combustibili. In acest caz distribuitorul poate fi supus operatiei de etalonare.
Auditor (A):Ce se întampla daca utilizatorii acestor mdm nu efectueaza verificarile metrologice?
Auditor sef (AS): Functie de gravitatea consecintelor putem vorbi de contraventie sau chiar de infractiune. Este bine ca în domeniul reglementat verificarile metrologice sa fie efectuate la termenele stabilite si mai ales este bine ca dupa efectuarea verificarilor metrologice mdm sa fie utilizate conform recomandarilor producatorilor. Deseori utilizatorii nu respecta recomandarile producatorilor astfel ca dupa o scurta perioada de timp mdm nu mai functioneaza corect desi ele sunt însotite de documentele si marcajele impuse de lege. Este responsabilitatea utilizatorului de a asigura corectitudinea masurarilor respectiv legalitatea mdm.
Auditor (A):Sa revenim la asemanarile si deosebirile dintre verificarea metrologica si etalonare privind documentele de referinta si nu numai.
Auditor sef (AS):Daca în cazul verificarii metrologice ne refeream la NML si PV în cazul etalonarii ne vom referi la standarde nationale/internationale respectiv proceduri de etalonare. Sunt si cazuri în care standardul international contine metoda/procedura de etalonare, caz similar NTM. Asemanarile si deosebirile dintre cele doua activitati sunt prezentate aici.
Auditor (A):In cazul în care un operator economic doreste sa efectueze o etalonare, unde credeti ca este mai bine sa se adreseze?
Auditor sef (AS):Alegerea se face tinand seama de urmatorii factori: exactitatea etalonului, etalon transportabil/netransportabil, costul etalonarii, competenta furnizorului de etalonare, distanta pana la furnizorul de etalonare etc. Tinand seama de acesti factori putem apela la serviciile unor laboratoare acreditate, atestate sau laboratoare ale INM cu competenta recunoscuta.
Auditor (A):Este specificata undeva obligativitatea ca etalonarile sa fie efectuate în laboratoare acreditate sau atestate?
Auditor sef (AS):Nu. In general standardele care se refera la activitatea de etalonare, cum sunt SR EN ISO 9001 sau EN ISO/CEI 17025, nu impun modul cum se face etalonarea sau unde se face etalonarea. Standardele cer ca mdm sa fie verificate sau etalonate, acolo unde este aplicabil, pentru a se putea demonstra fie conformitatea produsului cu cerintele specificate fie trasabilitatea rezultatelor masurarilor, în cazul etalonarii.
Auditor (A):Sa înteleg ca daca un operator economic decide sa efectueze etalonarile propriilor etaloane intern, poate sa o faca?
Auditor sef (AS): Bineînteles. SR EN ISO 9001 permite acest lucru. Conditia este ca operatorul economic sa poata sa demonstreze ca laboratorul sau are cele trei atribute indispensabile pentru a asigura o etalonare de încredere: competenta, capabilitate de masurare si trasabilitate.
Auditor (A):Si atunci de ce sa se mai adreseze unui laborator acreditat sau atestat?
Auditor sef (AS): Lucrurile trebuie un pic nuantate. Atunci cand avem de ales între mai multe variante posibile trebuie sa alegem varianta optima dpdv calitate, pret etc. Spre exemplu, daca operatorul economic are un client care îi solicita ca toate etalonarile sa fie efectuate la un laborator acreditat nu va avea alta optiune. Sau daca un operator economic are în structura un laborator de etalonare acreditat el va efectua etalonarile numai la laboratoare acreditate sau laboratoare ale INM cu competente recunoscute. Regulile din domeniul acreditarii obliga la acest lucru. Tot la un laborator acreditat sau un laborator al INM cu competente recunoscute se va adresa un operator economic care doreste sa demonstreze rapid ca rezultatele masurarilor efectuate
SC APAVIL SA VALCEA
MANAGEMENTUL CALITATII " Fa tot ce poti si lasa restul pe seama destinului . (Confucius)."
14
14
BU
LE
TIN
UL
CA
LIT
AT
II NR
.13 o
ctom
brie 2013
Red
actat de S
ef CM
C , ch
im.ec.Iu
liana C
hitu
R
ed
acta
t de S
ef B
irou
Man
ag
em
en
tul C
alita
tii .ch
im.e
c.Iu
lian
a
Ch
itu
R
ed
acta
t de S
ef B
irou
Man
ag
em
en
tul C
alita
tii .ch
im.e
c.Iu
lian
a
Ch
itu
ap
er: S
iste
me d
e M
an
ag
em
en
tul D
ocu
men
telo
r
de el sunt trasabile. In cazul în care operatorul economic efectueaza masurari cu un nivel scazut de exactitate si utilizeaza etaloane de exactitate scazuta, el poate opta pentru solutia de a efectua etalonarile intern fara a mai fi necesara atestarea sau acreditarea. In acest caz operatorul trebuie sa stie ca, în timpul unui audit, va pierde destul de mult timp cu prezentarea dovezilor pentru a demonstra competenta, capabilitate de masurare si trasabilitate.
Auditor (A):Dar laboratoarele atestate sunt o varianta de încredere?
Auditor sef (AS):Uneori da alteori nu. La fel se pune problema pentru orice laborator indiferent ca este acreditat, atestat sau nu. Intotdeauna un operator economic care a solicitat o etalonare trebuie sa aiba competenta de a stabili daca etalonarea a fost efectuata corect si daca ea este adecvata scopului urmarit de el. Spre exemplu daca un operator are într-o sectie de tratamente termice un cuptor care trebuie sa încalzeasca si sa mentina produsele la o temperatura de 10000C±50C atunci termocuplul care masoara aceasta temperatura va trebui sa fie etalonat la temperatura de 10000C si cu o incertitudine de masurare de maxim ±20C pentru ca etalonarea sa fie de încredere. De multe ori operatorul solicita etalonarea fara sa precizeze valorile de temperatura la care doreste efectuarea etalonarii. Atentie mare pentru ca în acest caz etalonarea costa si mult si este foarte posibil sa fie facuta la alte valori care în practica nu vor putea fi folosite direct. Revenind la laboratoarele atestate, avantajul la aceste laboratoare este ca practica preturi sensibil mai mici decat cele acreditate.
Auditor (A):Care sunt avantajele unei etalonari efectuate într-un laborator acreditat?
Auditor sef (AS):Laboratoarele acreditate functioneaza într-un sistem bine structurat, bine controlat si care se raporteaza de cele mai multe ori la cerinte comune. Avantajele sunt detaliate aici. Cert este ca în cazul laboratoarelor care nu sunt acreditate informatiile privind competenta lor sunt mai greu de aflat respectiv controlul din partea organismelor care efectueaza atestarea este mai putin riguros.
Auditor (A):Ce imi puteti spune despre perioada de valabilitate a documentelor care se emit în urma verificarii metrologice respectiv etalonarii?
Auditor sef (AS):Sa le luam pe rand. Verificarea metrologica se finalizeaza cu un buletin de verificare metrologica (BVM) cu decizia ADMIS in cazul in care mdm supus verificarii este conform NML/NTM asociat. Mdm care a fost declarat admis va fi sigilat prin utilizarea de catre verificatorul metrolog a sigiliilor pe care se aplica marcajul metrologic de verificare. Sigilarea are scopul de a impiedica interventia persoanelor neautorizate in mdm. Perioada de valabilitate a buletinului de verificare este specificata chiar de documentul in sine. In cazul in care mdm supus verificarii metrologice nu este conform NML/NTM asociat se emite BVM cu decizia RESPINS iar mijlocul de masurare trebuie fie casat, fie sigilat impotriva utilizarii, fie este prezentat pentru a fi reparat. Daca vorbim despre etalonare, aceasta activitate se finalizeaza prin emiterea unui certificat de etalonare. De regula pe acest document nu se specifica termenul de valabilitate. Si aici sunt cazuri in care in urma etalonarii pot fi aplicate marcaje pe mdm.
Auditor (A):Mai sunt si alte marcaje care trebuie aplicate pe mdm?
Auditor sef (AS):Daca ne raportam la legislatia europeana, mdm care fac obiectul directivelor europene, pentru a fi acceptate la verificarea metrologica periodica trebuie sa aiba aplicate atat marcajul CE cat si marcajul de verificare metrologica. Daca ne raportam la legislatia nationala, in special la ordinul nr. 48/2010 al directorului general al BRML, un mdm pentru care este necesara aprobarea de model va trebui sa aiba aplicat marcajul aprobarii de model, pentru a putea fi acceptat la verificarea metrologica. Un caz special il reprezinta mdm-urile care se supun simultan prevederilor mai multor directive europene. In acest caz pe mdm se aplica un singur marcaj CE. Pentru a putea identifica directivele in cauza trebuie sa fie prezentata fie declaratia de conformitate a producatorului fie
SC APAVIL SA VALCEA
MANAGEMENTUL CALITATII " Fa tot ce poti si lasa restul pe seama destinului . (Confucius)."
15
15
BU
LE
TIN
UL
CA
LIT
AT
II NR
.13 o
ctom
brie 2013
Red
actat de S
ef CM
C , ch
im.ec.Iu
liana C
hitu
R
ed
acta
t de S
ef B
irou
Man
ag
em
en
tul C
alita
tii .ch
im.e
c.Iu
lian
a
Ch
itu
R
ed
acta
t de S
ef B
irou
Man
ag
em
en
tul C
alita
tii .ch
im.e
c.Iu
lian
a
Ch
itu
ap
er: S
iste
me d
e M
an
ag
em
en
tul D
ocu
men
telo
r
certificatul/certificatele de conformitate a produsului. Fac aceasta precizare pentru ca de cele mai multe ori utilizatorul mdm nu detine aceste documente astfel ca directivele sunt destul de greu de identitificat. Uneori utilizatorul poate "folosi" aceasta situatie declarand ca mdm este conform unei directive desi nu este asa. Deci mare atentie!
Auditor (A):M-ar interesa sa-mi spuneti cate ceva despre elementele relevante de urmarit in timpul unui audit referitor la mdm si controlul MDM.
Auditor sef (AS):In primul rand trebuie verificat daca operatorul economic efectueaza verificari metrologice sau etalonari sau le contracteaza cu terti. In cazul in care una din cele doua activitati sau amandoua sunt efectuate cu terti trebuie verificat modul cum au fost evaluati furnizorii acestor servicii.
Auditor (A):Adica?
Auditor sef (AS):De regula trebuie sa existe inregistrari care sa faca dovada evaluarii furnizorilor de astfel de servicii. Aceste inregistrari, numite si chestionare de evaluare uneori, trebuie sa faca referire la: datele de identificare ale furnizorului de verificare/etalonare, competenta sa, statutul de atestat/acreditat, conditiile de transport asigurate de furnizor, costul serviciilor etc. Este bine ca operatorul economic sa stabileasca o clasificare a furnizorilor functie de punctajele obtinute. Furnizorii care sunt acceptati trebuie sa se regaseasca intr-o lista a furnizorilor acceptati. De asemenea trebuie pastrate si inregistrarile referitoare la furnizorii care nu au fost acceptati.
Auditor (A):Ce se intampla daca operatorul economic efectueaza verificarile metrologice sau etalonarile in laboratorul propriu?
Auditor sef (AS):In primul rand trebuie verificat daca laboratorul este autorizat sau acreditat deoarece acest aspect este relevant. Daca laboratorul este acreditat sau autorizat el are deja atestata competenta in raport cu SR EN ISO/CEI 17025 standard care are multe cerinte comune cu SR EN ISO 9001. In acest caz in timpul auditului se pot face cateva verificari prin sondaj ale elementelor prezentate pentru cazul in care laboratorul nu este nici acreditat nici atestat (a se vedea intrebarile urmatoare). Se spune ca in acest caz se tine seama de prezumtia de conformitate.
Auditor (A):Puteti detalia putin?
Auditor sef (AS):Faptul ca laboratorul este acreditat sau autorizat in conformitate cu SR EN ISO/CEI 17025 da incredere auditorului privind faptul ca activitatile desfasurate in laborator vor fi conforme si cu SR EN ISO 9001.
Auditor (A):Ce trebuie urmarit la un laborator care nu este nici acreditat, nici autorizat?
Auditor sef (AS):In primul rand daca sunt stabilite si sunt actualizate procedurile pentru efectuarea etalonarilor. Este foarte important ca procedurile de etalonare sa fie scrise. Apoi daca aceste proceduri sunt dezvoltate de laborator sau sunt proceduri care sunt inspirate de standarde nationale/internationale. Trebuie verificat daca exista o evidenta a mdm/etaloanelor utilizate precum si daca aparatele care sunt etalonate sunt identificate adecvat Trebuie verificat modul de pastrare a inregistrarilor aferente etalonarilor si daca acesta este conform regulilor scrise. Trebuie verificat modul cum procedeaza operatorul economic in cazul in care un mdm nu este conform. In primul rand trebuie identificate masurarile in care a fost implicat respectivul mdm dar si inregistrarile aferente acestor masurari. In continuare se verifica masurile stabilite pentru eliminarea neconformitatilor. Cam astea ar fi in ansamblu elementele de avut in vedere in timpul auditului atunci cand se verifica indeplinirea cerintelor cap. 7.6. din SR EN ISO 9001:2008.
Auditor (A):Multumesc.