cvj, nr. 264, joi 29 noiembrie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul II � Nr. 264

Joi, 29 noiembrie 2012

„Locotenenþii”lui Cozma –chestionaþi

în legãturã cuvizita fostului

liderM iron Cozma ºi-a

anunþat prezenþa înValea Jiului, la Petroºani, pedata de 2 decembrie când vaavea voie sã intre în „capita-la” Vãii fãrã a încãlca legea.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 4-A4-A

Peste 50 de mineri ºisalvatori au fost uciºi de

Mina Livezeni

Dupã 32 deani, rudele ºiprietenii îºiplâng morþiidin cumplitul

accident minier

S unt 32 de ani de când 53dintre cei mai buni

mineri ºi salvatori minieri pecare i-a avut Valea Jiului numai sunt printre noi.


125 de ani decatolicism la

PetroºaniC omunitatea ecumenicã

din Valea Jiului va cele-bra peste doar câteva zilepraznicul Sfintei MariMuceniþe Varvara, ocroti-toarea minerilor.

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

AlexandruLãutaru

a inventat unnou concept:

campania invizibilã!

A runcat în luptã deAlianþa România Dreaptã

pentru un post de deputat pecolegiul Petroºani– Petrila –Aninoasa, fostul inspectorºcolar general AlexandruLãutaru a inventat conceptulcampaniei electorale invizibile!


V ã mai amintiþi de cotidianul „Matinal”, primul ziar independent pe care l-a avut Valea Jiului dupã1989. Este de mult, din pãcate, oale ºi ulcele, dar mulþi îl considerã, încã, stindardul democraþiei

de pe aceste meleaguri. Soarta lui a fost pecetluitã de cel care pe ce pune mâna ofileºte, omoarã, adicãHaralambie Vochiþoiu, cel care acum se doreºte senator. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

Fãrã regrete!

Cum a omorâtVochiþoiu simbolullibertãþii Vãii Jiului

Omorât de Haralambie Vochiþoiu

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 noiembrie 201222 Utile

� Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?� Vrei sã te

dezvolþi?� Vrei sã-þi gãseºti

colaboratori serioºi deafaceri?� Vrei sã faci bani?

��

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN, MonikaIoan DAN BÃLAN, MonikaBACIUBACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Destine împlinite (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii

12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Cuceritorul (r)15:00 Grupul Vouã (r)15:30 Dragoste dulce-amarã 16:30 Dragoste dulce-amarã 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinitew[

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 Nume de cod: K-9 12:00 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator

17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Cenuºãreasa 22:15 G-Force: Salvatoriiplanetei

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 A fost odatã caniciodatã (r) 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Ce e mai bun înviaþã16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Las fierbinþi22:00 Spitalul de demenþã 22:30 Gala Box “BãTaieîn carne vie”0:00 Las fierbinþi (r)

9:30 Erori reversibile 11:30 Teleshopping 12:00 Flavours, 3 bucãtari 13:00 Teleshopping13:30 Farsele lui Jugaru13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Þinta: Preºedintele

9:15 Legendele palatului:doctorul Hur Jun 10:15 Aºa-i românul!10:25 Lumea modei10:30 Ora de business (r)11:20 Pe scurt despreorice (r)11:30 O datã-n viaþã 12:30 Oameni care auschimbat lumea12:40 Legendele palatului13:20 Legendele palatului14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 18:20 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 20:43 Alegeri 2012

VVVVrrrreeeemmmmeeeeaaaa îîîînnnn VVVVaaaalllleeeeaaaa JJJJiiiiuuuulllluuuuiiii

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Motorinã 6,10 Lei

Benzinã5,83 Lei

Motorinã 6,15 Lei

Benzinã5,75 Lei

Motorinã 6,15 Lei

Benzinã5,85 Lei

Motorinã 5,95 Lei

Benzinã5,77 Lei

Motorinã 6,17 Lei

Benzinã5,00 Lei

Motorinã 6,45 Lei

Benzinã5,76 Lei

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 auloc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

��

Telefon

0374.906.687

��

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj .... rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 noiembrie 2012 Politic 3

Diana MITRACHE

În zona de lângã TeatrulDramatic „I.D. Sîrbu” are locinaugurarea celei mai mari lucrãride reamanajare din Valea Jiului.

Centrul Civic, zona de agrementBrãdet ºi toate parcurile vor fipredate în custodia administraþieipublice. Evenimentul a fost pro-gramat pentru joi la ora amiezii,atunci când toþi cei implicaþi vor

fi prezenþi. „La orele 14,00, joi,marcãm acest moment oficial, înzona mini-amfiteatrului de lângãparcul de la teatru. Vor fi invitaþi:constructorul, echipa de manage-ment, dar ºi toþi cei care vor sãvinã ºi sã se bucure alãturi denoi. Lucrarea a fost finalizatã, ammontat ºi bãncile ºi coºurile degunoi ºi acum e vremea sã mar-cãm momentul oficial”, a spusTiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Proiectul pentru reamenajareacentrului civic a fost finanþat dinfonduri europene ºi a costat 19,5milioane de lei. Conform planului detaliat de

lucrãri, in cadrul proiectului afost reabilitatã zona pietonalãcuprinsã intre Piaþa Victorieiºi Parcul “ComunitateaEuropeanã”, de lângã Teatrulde Stat “Ion D. Sîrbu”. Zonapietonalã a fost reabilitatã cupavaj din piatrã, întrerupte dezone verzi, au fost reabilitate sauconstruite noi fântâni arteziene ºispaþii de odihnã, iar alte douãparcuri au fost ºi ele finalizate. Înplus, lucrãri de reamenajare s-audesfãºurat ºi în zona de agrementde la Brãdet, unde s-a reconstruitîntreg spaþiul destinat turiºtilor.Zona pietonalã a fost reabilitatãcu pavaj din piatrã, întrerupte de

zoneverzi, au fostreabilitate sau construite noi fân-tâni arteziene ºi spaþii de odihnã,iar alte douã parcuri au fost ºi elefinalizate. În plus, lucrãri de rea-menajare s-au desfãºurat ºi înzona de agrement de la Brãdet,unde s-a reconstruit întreg spaþiuldestinat turiºtilor.

Tãiere de panglicã laCentrul Civic

C onstructori, autoritãþi locale ºi judeþene ºioameni din toatã Valea Jiului sunt

aºteptaþi joi, la prânz în centrul municipiuluiPetroºani. Centrul Civic va fi inaugurat, dupã luni dezile în care aici s-a lucrat la foc continuu.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 noiembrie 201244 Actualitate

MaximilianGÂNJU

Apropiaþii luiMiron Cozma,majoritatea pen-sionari în prezent,au fost deja ches-tionaþi „amical” de

cãtre DGIPI –fostul„2 ºi un sfert” oride cãtre jandarmisau poliþie cuprivire la vizita„LuceafãruluiHuilei” înPetroºani. „Dejacu unii dintre ei ne

cunoaºtem de lamitingurile fãcutede pensionariiminieri. ªi atuncivroiau sã ºtie ceavem noi de gândºi acum la fel.Întreabã în stângaºi în dreapta de

vizita lui Cozma ºidacã a zis ce vaface. Pãi el a spuscã se întâlneºte cuprietenii ºi curudele ºi merge laPetrila, la mor-mântul pãrinþilor.Sigur nu pune deo mineriadã pen-tru cã nu mai arecu cine, dacã toteste sã glumim”,spune unul dintreliderii pensionar-ilor minieri ches-tionat ºi el. Miron

Cozma va puteaintra în Petroºaniºi Bucureºti dupã1 decembrie fãrãa risca sã neso-coteascã deciziajudecãtoreascãcare-i interziceaaccesul în celedouã localitãþi.Cozma a primitinterdicþia pe cinciani de zile de aintra în Capitalãdar ºi în Petroºanica o pedeapsãcomplementarã înurma condamnãriipentru mineriadadin 99.

Carmen COSMAN

Prima deflagraþie s-aprodus în seara de 29noiembrie 1980,prinzând în subteran zecide mineri. La faþa locu-lui au venit imediatreprezentanþiiCombinatului Minier.actuala CompanieNaþionalã a HuileiPetroºani, ºi ai statului,adicã miliþieni ºisecuriºti. Conformdatelor de la vremearespectivã, salvatoriiminieri au fost obligaþisã intre în subteran,unde se declarase starede avarie, deºi pentrutoatã lumea era clar cãorice explozie de metanare replici, uneori chiarmai puternice decât cea

iniþialã. Echipele au fostprinse de o nouãexplozie, iar în totalnumãrul morþilor a ajunsla 53 de persoane.Martorii tragediei sunt ºiacum cutremuraþi decele ce s-au întâmplatatunci ºi aduc aminte declipele de groazã de lagura minei. În primelemomente, nimeni nuºtia ce s-a întâmplat cuadevãrat, iar în combinatse afla la acea orã doarun dispecer. Conformprocedurii, a fostanunþat MinisterulMinelor, cum era atunci,ºi organele statuluidespre avarie, iaroamenii s-au strâns ime-diat la gurã minei.Realitatea depãºea oriceînchipuire, iar þipetele de

durere ale rudelor celorprinºi în explozii auurcat pânã la cer.

Cu 32 de ani înurmã, în 29 noiembrie1980, ÎntreprindereaMinierã Livezeni ºiîntreaga Vale a Jiului,pierdea 53 dintre ceimai buni lucrãtori în cãr-bune - muncitori, militariîn termen ºi ingineri.Unele victimeabia împliniserã21 de ani. Eraumilitarii trimiºi deun regim crud lalucru în subter-anele Vãii Jiului.De atunci s-auschimbat multe,dar memoriacelor dispãruþirãmâne vie îninimile tuturor, iar

grozãvia evenimentuluiimpresioneazã peoricine. Cauzeleexploziei au fost anal-izate, anchetate, rezul-tatele au fost date pub-licitãþii, însã intensitateatrãirilor celor care aupierdut pe cineva dragnu se poate evalua.

Acum, la 32 de anide la tragicul accident,ortacii îºi vor plânge dinnou morþii, în liniºte ºidemnitate, cum seîntâmplã în fiecare an încurtea ExploatãriiMiniere Livezeni unde,pentru cei uciºi pe fron-tul cãrbunelui a fost ridi-catã o troiþã.

Monika BACIU

”Grupul de lucru constituitpentru prevenirea ºi combat-erea sustragerii furtului de cãr-bune lucreazã de aproximativdouã luni în întâlniri bilunare.Putem spune cã pânã când aavut loc licitaþia la Compania

Naþionalã a Huilei pentrudesemnarea firmei care sã asig-ure paza garniturilor de trenam asigurat paza în acestezone ºi furturile au fost zero.Nu am avut sesizat niciun faptpe 112 sau în alte pãrþi. Acumnoi asigurãm doar intervenþiileîn momentul în care apar prob-

leme”, a declarat prefectuljudeþului Hunedoara, SorinVasilescu.

Mai mult decât atât, încãexistã probleme în ceea cepriveºte paza garniturilor detren, însã pe acel sector grupulde lucru nu are atribuþii.

”Eu consider cã am depuseforturi uriaºe ºi, am fãcutatribuþiunile chiar unor agenþieconomici, care din pãcate nuºi-au asigurat paza. Încã ºiastãzi avem probleme cu CFRMarfã care nu are asiguratãpaza pentru garniturile de tren.Am încercat sã luãm altemãsuri în sensuri în care sã nu

se opreascã garniturile de trenîn staþia Iscroni, astfel încât sãdiminuãm sustragerile de cãr-bune. De asemenea sunt raziicare se fac la ieºirea din ValeaJiului unde pot sã plececamioanele cu cãrbune. Deciacest fenomen s-a diminuatfoarte mult în ultimaperioadã”, a mai precizatprefectul judeþuluiHunedoara.

În plus, ºi unitãþileminiere sunt atacate peri-odic, iar pagubele suntînsemnate. Vasilescu estede pãrere cã trebuie sãexiste o acþiune comunãºi în forþã, mai ales cã nude puþine ori aceste per-soane devin violente când

sunt prinse asupra faptului.Dar, dacã acest grup de lucru aavut rezultatele scontate, pre-fectul de Hunedoara anunþã cã,în cel mult o lunã ºi jumãtate,trebuie implementate altesoluþii pentru stoparea furturilorîn forþã.

Peste 50 de mineri ºi salvatori au fost uciºi de Mina Livezeni

Dupã 32 de ani, rudele ºi prietenii îºi plângmorþii din cumplitul accident minier

S unt 32 de ani de când 53 dintre cei mai buni mineri ºisalvatori minieri pe care i-a avut Valea Jiului nu mai

sunt printre noi. Au murit într-unul dintre cele mai graveproduse vreodatã în minele de huilã din Vale ºi vor ficomemoraþi, joi, încã o datã la sediul Exploatãrii MiniereLivezeni, acolo unde s-a produs tragedia.

„Locotenenþii” lui Cozma – chestionaþi în legãturã cu vizita fostului lider

M iron Cozma ºi-a anunþat prezenþa în ValeaJiului, la Petroºani, pe data de 2 decembrie

când va avea voie sã intre în „capitala” Vãii fãrã aîncãlca legea. Vizita fostului lider de al cãrui numese leagã mineriadele, a trezit din adormire mai toateinstituþiile care se ocupã cu culegerea de informaþii.

Probleme la paza garniturilor de tren cu cãrbune

G rupul de lucru care s-a constituit la nivelulPrefecturii judeþului Hunedoara pentru a combate

furturile masive de cãrbune care au loc frecvent în ValeaJiului este unul funcþional. Asta dupã ce reprezentanþiiprefecturii au constatat faptul cã furturile de cãrbune auajuns la zero în perioada în care paza garniturilor detren a fost realizatã de grupul de lucru.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 noiembrie 2012 Actualitate 5

Gabriela RIZEA

Nu greºim cu nimic cândspunem cã pe ce pune mânaHaralambie Vochiþoiu seofileºte sau moarte. Aºa s-aîntâmplat ºi cu PSD Petroºani,care a ajuns o mârþoagã dupãce la conducerea partidului aajuns Vochiþoiu ºi aºa se întâm-plã ºi cu PPDD Hunedoara, unpartid cu un start promiþãtorcare la noi în judeþ a început sãdae rateuri serioase de când

este condus de cel supranumit„Harry”. ªi fabrica de ter-mopane ºi-a dat obºtesculsfârºit, iar exemplele pot fi enu-merate cu generozitate. ªi totla capitolul „Defuncte” se aflãºi fostul cotidian „Matinal”,omorât tot de Vochiþoiu, celacre cautã acum prietenii cuoameni de presã, mai puternicidecât s-a dovedit a fi el, caresã-l ajute în campanii.Cotidianul Matinal este dejaistorie. Transformat în sãp-

tãmânal, acesta a mai apãrut oscurtã perioadã de timp pepiaþã, pentru ca apoi sã disparãde tot. Matinalul a fost contin-uatorul editorial al fostuluicotidian „Steagul Roºu”, priva-tizat în anul 1992, prin metodaMEBO, când a luat fiinþã SC„Zori Noi” SA. Dupã operioadã de prosperitate finan-ciarã, firma îºi achiziþioneazã ºipropria tipografie. Pânã în2000, acþiunile au fost vândutedoar în interiorul societãþii, darîn urma unor probleme finan-ciare prin care trecea soci-etatea s-a decis înstrãinareaunui pachet de acþiuni cãtre unom de afaceri. Astfel, un grupde 5 acþionari a vândut 51%din acþiuni ºi la începutul anului2002 principalul acþionar s-a

asociat cu unalt om deafaceri care,printr-oinfuzie decapital devineacþionar prin-cipal. Dupãdoi ani, însã,în ciudainfuziei decapital ºi ainvestiþiilorserioasefãcute, firma intrã într-un declinserios ºi în cele din urmã estelichidatã. Întreaga activitateredacþionalã, precum ºitipografia, este trecutã pe osocietate curatã, RedTip SRL,însã nici aceasta nu reuºeºte sãse menþinã pe linia de plutire,

fiind în procedurã de executaresilitã. În 2008, Matinalul aintrat oficial în proprietatea luiHaralambie Vochiþoiu, prinsoþia lui ºi, dacã în trecut aumai existat probleme financia-re, de aceastã datã Matinalul aintrat pe o panta descendentãºi în ceea ce priveºte parteaeditorialã. Cotidianul a începutsã nu mai aparã pe la tarabe ºi,

în cele din urmã a fost transfor-mat în sãptãmânal, dupã careºi-a dat obºtescul sfârºit.

O nouã mãreaþã realizare acelui care îºi propune sã aducãprosperitatea Vãii Jiului, dar nueste în stare sã-ºi administrezecu succes nici propriile afaceri!

Fãrã regrete!

Cum a omorât Vochiþoiu simbolul libertãþii Vãii Jiului

V ã mai amintiþi de cotidianul „Matinal”,primul ziar independent pe care l-a avut

Valea Jiului dupã 1989. Este de mult, din pãcate,oale ºi ulcele, dar mulþi îl considerã, încã, stin-dardul democraþiei de pe aceste meleaguri.Soarta lui a fost pecetluitã de cel care pe cepune mâna ofileºte, omoarã, adicã HaralambieVochiþoiu, cel care acum se doreºte senator.Dovada cã cel ce promite sã aducã prosperitateaVãii Jiului nu este în stare sã-ºi administreze cusucces nici propriile afaceri!

Carmen COSMAN

Alexandru Lãutaru nupare sã fi aflat cã, încãdin data de 9 decembrie,

a început campania elec-toralã. Nici un afiº oribanner de-al sãu nu seregãseºte în colegiulunde se presupune cã ar

vrea voturile populaþiei,iar pe piaþã nu a apãrutnici mãcar un pix sauvreo brichetã cu numelecandidatului ARD. Mai înglumã, mai în serios, unpost local de radio dinPetroºani a lansat chiarun concurs cu premiipentru cel care va aducemãcar un afiº de-al luiLãutaru, altfel invizibil ºiîn ceea ce priveºte spor-turile electorale de la

radio ori TV, orimachetele din paginileziarelor. Colegii lui dinARD Petroºani susþin cãacesta preferã campaniadin uºã în uºã sau dinalegãtor în alegãtor, darunde îºi promoveazãacesta oferta electoralãrãmâne tot un mister.Firesc, în aceste condiþii,oamenii au început sãsuspecteze un blat pefaþã cu candidatul PPDDpe acelaºi post, respectivdeputatul Monica Iacob –Ridzi, plecatã recent dinPDL dar susþinutã în con-

tinuare de oamenii dinacest partid. De suferit arputea avea atât PDL, alcãrui candidat este ca ºiinexistent, dar ºi PPDD-ul care strigã împotriva„ciocoilor” care „ausãrãcit þara”, dardovedeºte cã, pe laspate, dã mâna cuaceeaºi „ciocoi” ca sãcâºtige niºte voturi supli-mentare ºi accesul alciolanul puterii.

Preºedintele PDLHunedoara, Dorin Gligorspune cã a avut ceva dis-cuþii cu Alexandru

Lãutaru ºi cã va mai dis-cuta cu el încã o datã.„Mi-a spus cã, fiind buge-tar, nu îºi prea permitecosturile financiare ridi-cate ale unei campanii.Dar, eu cred cã pânã laurmã va scoate ºi elcapul în aceastã cam-panie”, a declarat Gligor,care a spus chiar cã vacãuta o soluþie pentru a-lajuta ºi pe candidatulLãutaru. Cât priveºteposibilele blaturi, DorinGligor a subliniat cãPPDD cautã astfel deînþelegeri.

Alexandru Lãutaru a inventat unnou concept: campania invizibilã!

A runcat în luptã de AlianþaRomânia Dreaptã pentru un post

de deputat pe colegiul Petroºani–Petrila – Aninoasa, fostul inspectorºcolar general Alexandru Lãutaru ainventat conceptul campaniei elec-torale invizibile!

A lpiniºtii utilitari,o categorie abso-

lut necesarã pentrumulte dintre activ-itãþile desfãºurate laînãlþime, trebuie sãfie temeinic pregãtiþi.Din pãcate, înRomânia se lucreazãºi acum mult “dupãureche” ºi asta deºialpinismul utilitareste parte componen-tã în formarea profe-sionalã a salvatorilorurbani, o meserieimprorantã dar carenu existã în COR niciavum!

În România sunt circa3.000 de alpiniºti utili-tari, ºi, la fel ca ºi înFranþa sau Bulgaria –þãri împreunã cu care s-a

derulat un programfinanþat din fondurieuropene, s-a reliefatimportanþa profesiona-lizãrii acestora. Dinpãcate, cifrele oficialearatã cã în România siBulgaria, peste 50% dinalpinistii utilitari lucreazafãrã sã fi urmat vreopregãtire, fapt ce contravine normeloreuropene. Aºa stândlucrurile, la Bucureºti afost organizatã o reuniune cu tema„Profesionalizarea alpiniºtilor utilitari dinRomânia ºi UniuneaEuropeanã”, la care auparticipat ºi reprezen-tanþii SARS – Unitatea

Zonalã Muntenia ºireamintim cã nucleulSARS s-a pus înValea Jiului. De pre-cizat cã alpinismulutilitar reprezintã oparte importantã înformarea profesio-nalã, pregãtirea ºiperfecþionarea salva-torilor urbani. ªidemn de remarcateste ºi faptul cãmeseria de salvatorurban nu e înscrisãîn Codul Ocupaþiilordin România, deºieste extrem deimportantã! Iarinstruirea practicãtemeinicã a salvato-rilor urbani, a alpi-niºtilor utilitari estemai mult decât nece-sarã. „Intervenþia însituaþii de urgenþã înmediu urban necesitãtehnicã speciala delucru la înalþime ºiacces în coardã.Considerãm ca toþisalvatorii trebuie sãaibã cunoºtinþe,deprinderi, abilitãþi ºiaptitudini de alpiniºti utilitari”, este de pãreredr. Radu ªtefan Berca,ofiþer comandant alSARS România– UZMuntenia. Acesta atrageatenþia cã, dupãanalizarea legislaþiei îndomeniu s-a constatatneadaptarea cadrului depregãtire teoreticã ºipracticã la nivelul euro-pean. “Considerãm cãstandardul ocupaþional învigoare, elaborat ºi apro-bat în anul 2005, este întotalã contradicþie cu legislaþia de securitate ºisãnãtate în muncã care afost modificatã esenþialîncepând cu anul 2006ºi pânã în prezent.Participarea specialiºtilorromâni la programul sec-torial de formarea profe-sionalã al UE Leonardo

da Vinci, împreunã cupartenerii din Franþa ºiBulgaria, a permis elabo-rarea unor documentede formare valoroase, aunui proiect de standardocupaþional ºi al unuighid de bune practicipentru alpiniºtii utilitaricare corespund atât legislaþiei cât ºi nece-sitãþilor europene. Celeopt documente primitetrebuie sã fie baza unuisistem de formare profe-sionalã competent ºi exigent, care sã aibã caprim obiectiv reducereanumãrului de accidentegrave ºi mortale, ca ºi aîmbolnãvirilor profesio-nale din acest domeniu,capitol la care Româniadeþine un loc nefast înEuropa, cu o medie de1,5 accidente mortale pean”, a mai arãtat sursacitatã anterior.

F ormare lastandarde

europeneReamintim cã, în

cadrul programului sec-torial de formare profe-sionalã al UE Leonardoda Vinci, un consorþiu deorganisme din România,Bulgaria ºi Franþa auderulat, în perioadaoctombrie 2010 -noiembrie 2012, proiec-tul intitulat “Transferulcalificãrii de «Agenttehnic în coarda» dinFranþa în Bulgaria ºiRomânia, iar echivalen-tul acestei calificari înRomânia este cea dealpinist utilitar. înRomânia ocupatia alpi-nist utilitar dispune deStandard ocupaþional,dar a aparut necesitateaca acesta sã fie revizuit

pentru a fi adaptat noilorcerinþe, principaleleargumente fiindcreºterea semnificativã aactivitãþilor legate dealpinismul utilitar,evoluþia reglementãrii, atehnicilor de acces ºi anormelor de siguranþã înUE, mobilitatea tot maimare a persoanelorrezultând din internaþio-nalizarea firmelor ºimobilitatea forþei demuncã, precum ºi deobligaþia de a se confor-ma directivei europene2001/45/CE. Pentru arãspunde nevoilormenþionate, proiectul apermis crearea instru-mentelor specificeingineriei de formare înconcordanþã cu legislaþianaþionalã, specificãfiecarei þãri partenere,dar ºi în corelaþie cuCadrul European alCalificarilor. “Seurmãreºte ca alpiniºtiiutilitari sã fie mai bineformaþi, mai competenþi,mai eficienþi ºi mai capa-bili sã facã faþã situaþiilorprofesionale cu care seconfruntã. Proiectul sprijinã ºi centrele deformare, punându-le ladispoziþie o oferta deformare revizuitã, adap-tatã ºi validatã în 3 þãrieuropene (Bulgaria,România ºi Franþa)împreunã cu întregul dis-pozitiv de resurse de for-mare creat de experþiiproiectului”, a precizatDan Silviu Vasilescu,preºedinte AsociaþieiProfesionale aAlpiniºtilor Utilitari dinRomânia. În cadrulreuniunii de la Bucureºtis-a dezbãtut tocmai tematica proiectului ºirezultatele sale ºi au fostprezentate, de aseme-nea, informaþii referi-toare la proiect, documentele realizate,metodologiile ce au statla baza realizarii acestorasau Cadrul European alCalificãrilor.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 noiembrie 2012 Actualitate 76 Actualitate

D istracþie pegheaþã. Acesta

este îndemnul la dis-tracþie al autoritãþilorpublice din Petroºani.Pentru al treilea anconsecutiv, patinoarulartificial va fi amenajattot în parcul de lângãPiaþa AgroalimentarãCentralã, de un investi-tor privat, un om deafaceri croat stabilit înCluj - Napoca.

Startul pe gheaþa creatãartificial va fi dat seara ºitotul este deja gata pentruaceastã iarnã. „Este a treia

iarnã, consecutiv, de cândfacem aceastã inaugurare.Sperãm sã ne ajute ºi tim-pul ºi joi, la orele 18,00 îiinvitãm pe toþi cei din valeaJiului, care au între 3 ºi 73de ani, sã ni se alãture pepatine. Vor participa oficia-litãþile oraºului, care vorinaugura ºi în acest an patinoarul”, a declarat SorinPristavu, administratorulpieþelor.

Locaþia a fost aleasã totîn Parcul de lângã PiaþaCentralã de la Pettroºani ºicostul unei ore de patinajpe gheaþã este de 15 lei. Înacest preþ intrã ºi costulpentru închirierea patinelor.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Î n piaþa centralã dinmunicipiul Petroºani au

apãrut ciupercile dupã o varãsecetoasã. Preþurile produselorvariazã între 5 ºi 20 de lei, înfuncþie de sortimente.

Vânzãtorii se plâng de faptul cãnu au cumpãrãtori, chiar dacã suntdispuºi sã negocieze.

”Maicã nu prea avem clienþi. Levând între 5 ºi 8 lei, dar ºi aºa li separ scumpe”, spune unul dintevânzãtorii de ciuperci.

Un altul, însã are preþuri maipiperate, dar problema este

aceeaºi.”Eu am ciuperci cu 20 de lei

kilogramul. E greu sã mergi sã leeduni, greu se gãsesc, dar lumea nuînþelege. Nu avem vânzare. Stãmaici în frig ºi îngheþãm”, spune unalt comerciant.

Astfel, ciupercile de sezon audevenit un lux pentru cumpãrãtori.Cândva nelipsite din conservele detoamnã ale gospodinelor, ghebeleau ajuns acum sã coste cât un kilo-gram de carne. Medicii recomandãca ciupercile sã fie gãtite foartebine înainte de a fi consumate pen-tru cã acestea pot provoca alergii.

Totodatã ei atrag atenþia cã existãsoiuri otrãvitoare similare cu celecare pot fi mâncate fãrã nicio pro-

blemã sau chiar ciuperci comestibilecare pot suferi mutaþii.

Monika BACIUMonika BACIU

Se deschide patinoaruldin Petroºani!

Cod galben de ceaþã,

trafic infernalV izibilitate redusã ºi trafic

în condiþii grele. Aºa se desfãºoarãcirculaþia autovehiculelor în judeþul Hunedoara.

Pe DN 66, ceaþa a îngreunat circulaþia autove-hiculelor pânã la ora prânzului ºi ºoferii au fostnevoiþi sã îºi ia mãsuri suplimentare. AdministraþiaNaþionalã de Meteorologie a emis mai multe aver-tizãri nowcasting de ceaþã ºi vizibilitate scazutã,încadrate la categoria cod galben.

Avertizãrile de ceaþã ºi vizibilitate scãzutã emisede ANM vizeazã judeþul Hunedoara, între orele8:10 ºi 11:10, dar ºi zonele joase cum este depre-siunea Haþegului, sau a Vãii Jiului.

Poliþia rutierã le recomandã ºoferilor sã circulecu vitezã adaptatã condiþiilor de drum ºi sã aprindãfarurile de ceaþã. În plus, pe zonele în care vizibili-tatea este foarte redusã, ºoferii sunt sfãtuiþi sã nustaþioneze, pentru a evita ambuteajele.


Se pregãteºte construcþia unui

complex comercialKaufland

D upã mai multe luni de aºteptare ºispeculaþii, se pare cã reprezentanþii

unui supermarket vin totuºi ºi la Petroºani ºiîncep construcþia unui magazin.

Se pare cã reprezentanþii magazinului Kaufland nurenunþã la ideea de a deschide un supermarket ºi laPetroºani, asta dupã îndelungi discuþii cu cei de la primãrie.Deocamdatã, însã, nu este preconizat niciun termen deîncepere a lucrãrilor, deºi locaþia este stabilitã de mai multeluni, respectiv în zona Livezeni. “Nu este doar un super-market, ci un întreg complex comercial ce va avea 11.000de metri pãtraþi la intrarea în Municipiul Petroºani dinspreTg. Jiu. Ei acum se aflã la faza de autorizãri ºi probabil,atunci când timpul le va permite , vor începe ºi construcþiaefectivã”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primar MunicipiulPetroºani. Acest supermaket, Kaufland, care se va con-strui, ar urma sã fie cel cu numãrul 6 din MunicipiulPetroºani. ((Luiza ANDRONACHE)

Parte integrantã a salvatorilor urbani

Alpiniºtii utilitari, obligaþi sã se pregãteascãla fel ca ºi colegii lor din UE

Ciupercile, piperate la preþ în plin sezon

Monika BACIU

”A devenit ºi aceastãacþiune o tradiþie laPetroºani. La sfârºitul

fiecãrui an oferim odiplomã ºi o micã agendãtuturor celor careîmplinesc 18 ani. Este unsimbol sau un semn de

preþuire pentru cei care facmajoratul, o vârstã care îþiconferã pe lângã mult mai

multe drepturi ºi mult maimulte obligaþii. Cred cã eimportant ca ei sã rãmânã

cu aceastã amintire”, adeclarat primarul municipi-ului Petroºani, TiberiuIacob Ridzi.

Sute de elevipetroºãneni au implinit 18ani în cursul acestui an,drept pentru care toþi auprimit daruri din parteamunicipalitãþii.

”Tuturor celor careîmplinesc 18 ani în acestan le-am acordat diplomeºi agende”, a mai precizat

primarul municipiuluiPetroºani.

Acþiunea de a-i felicitape tinerii care intrã în rân-dul adulþilor a fost începutãde administraþia localã dinPetroºani în urmã cu 3ani. Reprezentanþii munici-palitãþii spun cã în fiecarean aceste evenimenteimportante din viaþa tiner-ilor vor fi marcate aºa cumse cuvine.

Mircea NISTOR

Cu aceastã ocazie, Salade Marmurã a Primãriei agãzduit în seara zilei de 27noiembrie vernisajul uneiexpoziþii de fotografii ºidocumente istorice, uneledintre ele prezentate înpremierã. „Poate cã unii s-au întrebat de ce a fostnevoie sã organizãm o ast-fel de expoziþie jubiliarã înPetroºani. Rãspunsul estelegat de faptul cã o comu-nitate care nu-ºi aminteºtetrecutul nu are parte nicide un viitor cât mai fru-mos. Rezumând, trebuieprecizat faptul cã, dupãconstruirea cãii ferate, înValea Jiului, au venitfoarte multe etnii.

Oamenii au fost însoþiþi depreoþi care s-au îngrijit deproblemele ºi sufletele lorºi i-au îndrumat pe caleacea dreaptã. În expoziþiaprezentatã, care are rolulde a cinsti trecutul, suntsurprinse mai multemomente deosebite dintrecutul Petroºaniului ºi alBisericii Romano –

Catolice de aici”, adeclarat Janos Szazs,preot paroh BisericaRomano – Catolicã„Sfânta Varvara”Petroºani.

Printre cei care s-auadresat celor prezenþi lavernisajul expoziþiei s-aaflat ºi Liviu Jitianu, profe-sor la Facultatea deTeologie din cadrulUniversitãþii Babeº –Boliay din Cluj – Napoca.Acesta a fost, între anii2000 – 2002, preot ajutã-tor la Biserica Romano –Catolicã din Petroºani.„Petroºaniul este un loc încare m-am simþit ca acasã.De aceea am revenit ºi voireveni, oricând, cu plãcereaici”, a spus conf. univ. dr.

Liviu Jitianu, profesor laFacultatea de Teologie,Universitatea Babeº –Boliay Cluj – Napoca.

Manifestarea a fostorganizatã, în colaborare,de cãtre reprezentanþiiBisericii Romano –Catolice „Sfânta Varvara”ºi primãria din Petroºani.„Vernisajul acestei expoz-iþii este unul foarte impor-tant pentru municipiulnostru ºi comunitatearomano – catolicã de aici.Sunt sigur cã Petroºaniulare ºi trecut ºi prezent ºiviitor. Noi, cei de aici,putem fi daþi ca un exem-plu Uniunii Europene pen-tru faptul cã, de aproape200 de ani, aici au trãit ºimuncit, în comun, oamenide diferite etnii fãrã caîntre ei sã fie înregistratãvreo problemã legatã deetnia din care provinaceºtia. Fie cã este vorbadespre români, maghiari,germani, cehi, slovaci,austrieci sau italieni, noireprezentãm un exemplude convieþuire socialã ºi,de aceea, pot sã spun cãsuntem cei mai bogaþi

oameni din România, dinacest punct de vedere”, aprecizat Tiberiu Iacob –Ridzi, primarul municipiu-lui Petroºani.

Manifestãrile dedicatesãrbãtoriri hramului bis-

ericii ºi împlinirii a 125 deani de la zidirea acesteiavor continua în data de 4decembrie, atunci cândvor fi oficiate douãliturghii, în limba românã,respectiv maghiarã.

Ileana FIRÞULESCUBiroul de presã USL

În februarie 2012, peun ger de crãpau pietreleminerii protestau în ValeaJiului. S-au strâns încurtea CNH cei de laParoºeni, Lonea, Uricani,Lupeni ºi Vulcan pentru cãdeºi semnaserã protocoalepeste protocoale cu min-istrul PDL al Economiei,Ion Ariton, privind prob-lemele din minerit, inclusivsalarii, nici unul nu a fostrespectat.

· ”Oamenii ãºtia ce sãmai creadã, suntemminþiþi, în continuarepacãliþi. S-au semnat pro-tocoale ºi anul trecut ºisunt nerespectate, sunthârtii fãrã valoare,” adeclarat Tiberiu Cozma -lider sindical laExploatarea MinierãLonea, la momentulprotestelor. Sindicaliºtiisusþin cã ministrul IonAriton le-a dat asigurãri, înurmã cu douã sãptãmâni,

atunci când a fost semnatun protocol, cã acesteprobleme vor fi rezolvatepânã la 1 februarie, însãacesta nu s-a þinut depromisiunea “semnatã”.Protocolul face referire ºila actualizarea grilei desalarizare prin indexareasporului de pericol, dar ºila angajarea forþei demuncã tinere la CNH –titrau toate televiziunile ºipresa centralã.http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/protest-al-minerilor-de-la-minele-paroseni-si-lonea-o-parte-dintre-ei-refuza-sa-iasa-din-subteran.html

· ”Protestul spontan alminerilor s-a încheiat pen-tru cã am reuºit semnãmun act adiþional prin careminerii vor primi un sporde pericol pentru muncaîn subteran în cuantum de700 de lei”, declara, pe 1februarie, preºedinteleSindicatului Muntele, PetreNica. http://epochtimes-romania.com/news/un-

plus-de-100-de-lei-refuzat-la-sporul-de-pericol-cauza-protestelor-din-valea-jiului-145168

· Ministrul Ariton a fostschimbat de la MinisterulEconomiei, fãrã sã rezolvenimic din ce a promis - pesemnãturã ºi cu sindicaliºtiºi directori purtaþi pe dru-muri la tot felul denegocieri - ºi a venit unaltul, Lucian Bode. În 13februarie, preºedinteleConsiliului deAdministraþie al CNH,reprezentant alMinisterului spunea cãnoul ministru al Economieinu are habar care estesituaþia la CompaniaNaþionalã a Huilei. El ºtiadoar ce a trasat FMI cuprivire ca companiile destat. Proaspãtul ministruLucian Bode nu a fostinformat cã Guvernulprecedent nu ºi-a finanþatpropriul program derestructurare a minerituluidin huilã ºi cã i-a lãsat camoºtenire pleaºcanenumãratelor proto-coale/angajamente faþã deCNH, neonorate, evident,ºi protestele disponibiliza-þilor ºi ale minerilor.

Ioan Popescu, liderulConfederaþiei Meridian,

Cetãþean deOnoare alPetroºaniului, adeclarat cã„atunci când lespui, parcãvorbeºti limbistrãine”, dupã anu ºtim câtaîntâlnire cu fos-tul ministru IonAriton, sunt maiactuale caoricând. Acestaa precizat cã defiecare datã trebuiau s-o iade la capãt cu prezentareasituaþiei reale a CNH ºipropunerile de soluþii pen-tru cã nimeni nu asculta,nu-ºi nota. Este ca ºi cumte-ai izbi cu capul înperete fãrã sã te audã ºifãrã sã te vadã cei cu carestai de vorbã – consemnaCronica Vãii Jiului, în data13 februarie 2012,http://cronicavj.ro/wp/?p=1238 .

C ine sunt insti-gatorii?

Conform MinisteruluiEconomiei, Comertului ºiMediului de Afaceri acestesume promise de miniºtriiPDL nu au fost niciodatãprevãzute în buget banii.Au recurs la tertipuri genbonuri pentru cei din sub-teran, dar în rest nimic.

Ca urmare, singura calede atac era acþionarea înjudecatã a CNH care este

compania statului, în sub-ordinea MinisteruluiEconomiei. La primainstanþã sindicatele aucâºtigat, dar dacã CNH nufãcea ”de formã” unrecurs, risca sã fie execu-tatã de Curtea de Conturiconform legilor dinRomânia. Recursul areaceeaºi motivare ca înprocesul pierdut la primainstanþã de judecatã, decinu pune probleme.

În plus, actualul ministrude Finanþe ºi cel alEconomiei au cãutat ºi auidentificat suma necesarãminerilor pentru acordarea

a 10%, conform CCM ºi aprotocoalelor semnate cuminiºtrii guvernãrii PDL-iste ºi neonorate niciodatã.În acest sens, ieri s-au aflatla Bucureºti, la ministerulEconomiei sindicaliºti dinVale, dar ºi aici a fostgreu.

Deºi erau aºteptaþipentru a se rezolva prob-lemele ortacilor, unii dintrelideri au refuzat întâlnireaîncercând sã instige miner-ii pentru cã o revoltã ar fidat bine în campania elec-toralã pentru partidele ºioamenii detronaþi de laputere.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 noiembrie 2012 Actualitate 98 Actualitate

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi vã invitã sã luaþi partela sãrbãtoarea Zilei Naþionale a României, pe 1Decembrie, începând cu ora 12.00 în Parcul CentralCarol Schreter, unde vor avea loc festivitatea arborãriidrapelului naþional, un spectacol dedicat sãrbãtorii ºidegustarea mâncãrii tradiþionale româneºti – iahnie defasile cu cârnaþi, oferitã gratuit de organizatori.

Vã aºteptãm sã serbãm împreunã Ziua Naþionalã a României!

Spectacolul va avea loc vineri 7 decembrie ora 19

Preþ bilet - prima parte a sãlii de spectacole60 lei/bilet; partea a doua a sãlii 50 lei/bilet

CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR“ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI

Maximilian GÂNJU

În cei circa 17 ani cât a stat fostulcinematograf închis, clãdirea s-adegradat astfel cã lucrãrile de reabil-itare vor dura mai mult decât ausperat reprezentanþii municipalitãþii.Reabilitarea Cinematografului„Luceafãrul” din municipiul Vulcan ainclus atât interiorul clãdirii cât ºiexteriorul, iar lucrãrile sunt realizate

de firma municipalitãþii SCPregoterm Vulcan. „Noi amreuºit sã-l trecem în adminis-trarea noastrã abia în urmãcu doi ani de zile. Suntfoarte multe lucruri de fãcutacolo, eu spun cã pânãacum s-a fãcut reabilitare în pro-porþie de circa 30 la sutã. Cred cãanul viitor, noi sperãm ca de nedeie(n.r. Nedeia Vulcãneanã) sã rulãmprimul film în noul cinematograf”, adeclarat primarul municipiuluiVulcan, Gheorghe Ile. Lucrãrile suntfãcute cu fonduri de la bugetul local,iar la finalul reabilitãrii cinematogra-ful va fi unul de ultimã generaþie încare se vor putea proiecta inclusivfilme 3D. Deºi lucrãrile dureazã maimult decât s-a estimat în primainstanþã, locuitorii municipiului spuncã refacerea cinematografului esteun obiectiv important pentru comu-

nitate. „Cred cã meritã aprecieri pri-marul Ile pentru cã era timpul sãavem un cinematograf. Trebuia sãfie refãcut ºi chiar dacã dureazã unan de zile, important este cã la finalavem ceva frumos unde sã putemvedea un film sau un spectacol”,spune Sergiu (31 de ani) din Vulcan.Iniþiativa de a transforma cine-matograful din localitate, construitpe vremea regimului comunist, într-unul modern aparþine actualului edil,Gheorghe Ile, iar pe lângã sala decinema vor mai fi realizate ºi altespaþii dedicate acþiunilor culturalecum ar fi un spaþiu expoziþional orisalã de spectacole.

Cinematograful din Vulcaninaugurat la nedeie

V a mai trece cevatimp pânã la

proiecþia primului film încinematograful refãcut demunicipalitatea Vulcan.Lucrãrile de reabilitare aedificiului au început înaceastã varã cu finanþaredin bugetul local.

Spre aducere aminte!!!!

MINERII AU PROTESTAT DATORITÃ MINCIUNILOR MINISTRILOR PDL

F oºti oameni ai puterii PDL, careapãrã acum drepturile minerilor, au

fost de fapt groparii lor. Pentru a fi aleºidin nou, aceºtia se comportã ca oameniiamnezici.

125 de ani de catolicism la Petroºani

C omunitatea ecumenicã din ValeaJiului va celebra peste doar câteva

zile praznicul Sfintei Mari MuceniþeVarvara, ocrotitoarea minerilor. Pentrucatolicii din Petroºani sãrbãtoarea are odublã semnificaþie, þinând cont de faptulcã hramul Bisericii Romano – Catolicedin localitate este cel al Sfintei Varvaraiar în acest an se împlinesc 125 de ani dela zidirea sfântului lãcaº.

Au intrat în rânduladulþilor

L iceenii care au intrat în rânduladulþilor, adicã cei care au împlinit

vârsta de 18 ani au fost serbaþi de admin-istraþia localã din Petroºani. Cei din exec-utivul Primãriei au fãcut o tradiþie în a leoferi tinerilor care au împlinit vârsta de18 ani câte o micã atenþie.

Mircea NISTOR

De acestea nu vor beneficia,însã, angajaþii din locurile de muncãîn care activitatea nu poate fi între-ruptã datoritã caracterului procesu-lui de producþie sau specificuluiactivitãþii. Nici magistraþii sau cele-lalte categorii de personal dincadrul instituþiilor judecãtoreºti ºiparchetele de pe lângã acestea nuse vor bucura de cele 2 (noi) zilelibere.

Prin urmare, anul 2012 le-a

adus românilor 14 zile liberelegale. Dintre acestea, 9

au fostdeja

„bifate”, respectiv1 ºi 2 ianuarie (deAnul Nou), 15 ºi16 aprilie (dePaºte), 30 aprilieºi 1 mai (cu ocazia

Zilei Internaþionale aMuncii), 3 ºi 4 iunie(duminicã ºi luni, cuocazia Rusaliilor) ºi

15 august (Sfânta Maria).

ÎÎÎÎnnnnccccãããã ddddoooouuuuãããã zzzziiii lllleeee llll iiiibbbbeeeerrrreeee

C elor 3 zile libere rãmase în acest an, potrivitContractului Colectiv de Muncã, li s-au mai

adãugat altele 2. Astfel, pe lângã 1 Decembrie (ZiuaNaþionalã a României), 25 ºi 26 decembrie(Crãciunul), Guvernul a decis sã fie libereºi zilele de 24 ºi 31 decembrie.

Monika BACIU

Pe lângã acestea, sãr-bãtoarea de SfântulAndrei are ºi alte multeconotaþii ºi legende cares-au pãstrat din moºi strã-moºi, la þarã în primulrând.

În vremurile trecuteaceastã sãrbãtoare eramult mai importantãdecât în zilele noastre.Astfel pânã la începutulsecolului al XX-lea seorganizau în ColineleTutovei, în noaptea deSântandrei, petreceri de

pominã ale tinerilor,asemãnãtoare cuRevelionul. Pentru a fiferiþi de acþiunea maleficãa moroilor ºi strigoilor,tinerii camuflau ºi ungeaucu mujdei de usturoi fere-strele ºi uºile casei undese desfãºura petrecereaînainte de lãsatul serii. Dealtfel, petrecerea senumea, local, noapteastrigoilor, timp nefast,când strigoii vii (oameniicare se nasc cu cãita, cucoada - o vertebrã înplus, din legãturi inces-tuoase) îºi pãrãsesctrupurile fãrã ºtirea lor,

iar strigoii morþi ies dinsicrie, morminte ºi cimi-tire pentru aprovoca suferinþe oame-nilor, pocesc ºi sug sân-gele celor vii, leagã sauiau puterea bãrbaþilor,strica taurii, furã sporulvitelor, se joacã cu lupii ºiurºii etc. În acest timp,petrecerea tinerilor învatra satului, numitã ºipãzitul usturoiului.

Însã activitatea lor ceamai intensã este înNoaptea Strigoilor,29/30 noiembrie, cândîºi pãrãsesc în somn cor-pul, ies din casã pe hornsau pe uºã, se rostogo-lesc de trei ori pentru ase întrupa într-un animal(lup, câine, pisica, porc,berbec, gãina, broasca),încaleca pe melite,butoaie, cozi de maturãpentru a merge în locurinumai de ei ºtiute (întrehotare, rãspântii de dru-muri, poieni din pãduri)unde se întâlnesc custrigoii morþi. Acoloredevin oameni, se bat culimbile de meliþã, sezgârie, se rãnesc pânã

ieseînvingã-tor unuldin ei,care le va ficonducãtor unan de zile. Sebocesc unii pealþii, îºi vindecape loc rãnile, seîntrupeazã dinnou în animale ºi pornescspre case înainte deprimul cântat al cocoºilor.

Toate aceste legendecare ne înspãimântã autotuºi ºi o parte frumoasãpentru tinereledomniºoare, de la sate ºide la oraºe, care înaceastã noapte îºi vor aflaursitul. Fetele nemãritatecoc ceea ce se cheamãturtã lui Andrei, din apã,fãinã ºi cât mai multãsare. Postesc cât e ziuade lungã, iar searamãnâncã turtã fãrã sãbea apã. Noaptea, vor

visa unbãrbatcare le va

da sã beaapã, iaracela va fiursitul lor.

În alte pãrþi aleArdealului, fetelemerg noaptea,

cu o lumânare, lafântânã, iar apa va oglin-di chipul ursitului.

Putem trage concluziacã oricât de mult ne-amdori sã credem cã toateacestea sunt doar poveºtisau legende care se prac-ticã doar la þarã, pentrusiguranþa noastrã ºi acãminelor noastre cel maibine este sã punem lafiecare geam ºi la uºacâte un cãþel de usturoipentru a fi protejaþi despiritele rele ºi de altevrãji care poate suntmenite sã ne facã rãu.


H O R O S C O P 2 9 n o i e m b r i e 2 0 1 2

Drumurile cotidiene vor fi încu-nunate de succes iar o eventualãplimbare în aer liber îþi va daocazia sã te relaxezi.Comunicarea cu cei din jurevolueazã bine ºi ai putea sã-iconvingi pe aceºtia sã te susþinã.

În aceastã perioadã ai putea sãte ocupi ceva mai mult de pro-pria persoanã. Pe de altã parte,nevoia de comunicare va fi parcãºi mai mare, iar aprecierile pri-etenilor nu se vor lãsa prea multaºteptate. În cãmin vor fi multede fãcut.

Este posibil ca unul dintre pãrinþisau altã rudã sã aibã nevoie deun sprijin substanþial înrezolvarea unei chestiuni cu carese confruntã. Reuºeºti sã faci obunã impresie unor persoane desex opus, dar ar trebui sã fiifoarte atent.

Din punct de vedere sentimentalconjunctura astralã tefavorizeazã. Este o bunã ocaziede a-þi pune în evidenþã farmeculpersonal ºi, eventual, de a face ocucerire. Ai suficientã energiepentru ceea ce þi-ai propus, darnu amâna rezolvãrile.

Te vei remarca într-un grup maimare, ocazie cu care þi se vorface complimente ºi propuneriinteresante. Dialogul cu per-soanele de sex opus te va ajutasã-þi echilibrezi starea psiho-afec-tivã. Capacitatea de concentrarese va îmbunãtãþi simþitor.

Ca ºi pânã acum, dispui demultã energie putere de muncã,pe care þi-o poþi distribui spredomenii dintre cele mai diverse.Din pãcate este posibil sã ai oieºire care ar putea tensionarelaþia cu partenerul de suflet.

Vei avea serioase frãmântãri înceea ce priveºte situaþia ta finan-ciarã. Te vei implica în tot felulde activitãþi ºi chiar dacã aceast-ea vor fi rentabile, câºtigurile vorfi depãºite de cheltuieli. Unul dinplanurile tale secrete ar putea fipus în practicã azi.

Starea ta psihicã nu este dintrecele mai fericite. Nu reuºeºti sãte concentrezi decât cu greutate,ideile îþi sunt împrãºtiate ºi poþigreºi cu uºurinþã. Din punct devedere fizic dispui de suficientãenergie pentru a depãºi cu bineeventualele probleme.

De pe alte meleaguri ai puteaprimi unele informaþii care-þi vorstârni interesul. Fii precaut dacãdoreºti sã le foloseºti! Din punctde vedere mental funcþionezi lacapacitate maximã aºa cã, poþisã te implici în activitãþi intelec-tuale sau poþi lua decizii.

Situaþia financiarã se anunþã a fidestul de bunã în sensul cã aiputea obþine unele câºtiguri înurma unor activitãþi sociale dar ºiprin intermediul pãrinþilor sau aaltor rude apropiate. Relaþia cuprietenii va funcþiona excelent ºiacest lucru te va ajuta.

Pentru tot ce vei dori sã între-prinzi va fi nevoie de multãalergãturã ceea ce îþi va da pestecap programul fãcut. Mareatenþie cãci eºti predispus la gafeºi acest lucru va putea tensionarelaþiile cu cei din jur. Nu esteexclus sã se acutizeze o suferinþã.

Este o perioadã deosebit de ten-sionatã pentru tine, în care stre-sul, starea de agitaþie þi-ar puteacrea tot felul de probleme desãnãtate - pe fond nervos. Mareatenþie ºi la alimentaþie,deoarece nu ar fi exclus sã aparãunele probleme.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

Consiliul Local almunicipiului Petroºani -Serviciul PublicAdministrareaDomeniului Public ºiPrivat cu sediul înPetroºani, str.1Decembrie 1918, nr.93,telefon 0254/541220,0254/541221, fax0254/545903, cod fiscalRO16982459, adresa deemail [email protected]

organizeazã:1. Licitaþie publicã

pentru concesionareaterenului, în suprafaþã de2,00 mp, situat înmunicipiul Petroºani, str.Independeneþei, în ved-erea suplimentãrii conce-siunii terenului aferentgarajului nr. 222;

2. Licitaþie publicãpentru concesionareaterenului, în suprafaþã de25,00 mp, situat înmunicipiul Petroºani, str.Independenþei, aferentgarajului;

3. Licitaþie publicãpentru concesionareaterenului, în suprafaþã de5,00 mp, situat înmunicipiul Petroºani, str.Independenþei, în vedereasuplimentãrii concesiuniiterenului aferent garaju-lui;

Ofertele se depun,într-un exemplar, pânãîn ziua de 19.12.2012,ora 9 ºi se vor deschideîn ºedinþa publicã dindata de 19.12.2012, ora11, pentru primul caz,ora 12, pentru al doilea

caz, ora 13, pentru altreilea caz, în sala deºedinþe, la sediul instituþieidin municipiul Petroºani,str. 1 Decembrie 1918,nr. 93.

Bunurile fac parte dindomeniul privat almunicipiului Petroºani.

Ofertele se depun lasediul instituþiei, biroul deregistraturã, camera 5 sau7. Relaþii, detalii, clari-ficãri, cât ºi documentaþiade atribuire, se potobþine, pânã la data de18.12.2012, de laServiciul PublicAdministrarea DomeniuluiPublic ºi Privat din cadrulPrimãriei municipiuluiPetroºani, camera 41,telefon 0254-541220(1),int. 114.

Anunþ de licitaþie

Sãrbãtoarea Sfântului Andrei, legende la gurasobei sau realitate

C u toþii ºtim cã în data de 30noiembrie îi sãrbãtorim pe cei care

poartã numele de Andrei sau Andreea.Aceasta este o foarte mare sãrbãtoarereligioasã dar ºi o sãrbãtoarea pentruþara noastrã, Sfântul Andrei fiindocrotitorul României.

Vineri, 23 noiembri 2012, s-a stins din viaþã, înurma unei boli fulgerãtoare, cel care a fost ing. NinuIoan, inspector ITM Petroºani.

Dumnezeu sã-l ierte ºi sã-l odihneascã în pace!

Soþia Mariana ºi copiii Dragoº ºi Roxana, lemulþumesc pentru sprijinul nepreþuit acordat înaceastã grea loviturã, domnului Milu Pãrãu ºi întregului colectiv ITM Petroºani condus de doamna ing. Bodea Ileana.

Luiza ANDRONACHE

A pã în vârful dealului

Locuitorii unei strãzi dinMunicipiul Petroºani, deºipare greu de crezut, nuau avut niciodatã apãpotabilã la robinet. Aceste familii locuiesc pestrada Cucului, o zonãmai îndepãrtatã de oraº,dincolo de Golgota, iaracum, SC Apa Serv SAValea Jiului le-au tras apapânã în vârful dealului.Pânã acum, ei au avutapã de la o fântânã

veche, bãtrâneascã, darcum vara asta a fostsecetã, nici de apa aia nus-au bucurat foarte mult,iar cu adãpatul ani-malelor chiar au avutsituaþii grele de îndurat.Acum, însã, au intrat ºiei în rândul lumii civi-lizate. “ Credeþi-mã, eumoartea o aºteptam, darapa nu credeam cã maivine vreodatã aici, îndeal”, a declarat IleanaOlar, o localnicã. Aceasta nu a fost olucrare uºoarã, însã iatãcã s-a fãcut, dupã cumspun cei de la Apa Serv.Nimic nu este imposibil!

“Noi am ajutat cuoameni, echipamente ºiam fãcut ºi aducþiunea deapã pânã acolo unde ausãpat ei, cetãþenii.Începând de astãzi auapã, iar ei nu au crezutniciodatã asta”, adeclarat Costel Avram,director general SC ApaServ SA.

O problemãrezolvatã

pentru urmãtorii20 de ani

Plecãm din bãtãtura aces-tor oameni ºi ajungem laPetrila, în estul VãiiJiului, aici unde locuitoriiunui careu întreg deblocuri de pe stradaMinei au îndurat mirosulinsuportabil al canalizãrii,plus dejecþiile care ieºeauafarã din conducte vremede câþiva ani. Acum,însã, aceste amintiri suntistorie. “Am fost în audi-enþã împreunã cu ºefulscãrii la domnul director,iar atunci el a venit înteren ºi a vãzut despre ceeste vorba. De lunidimineaþa au venitechipele, iar acum vãd cãs-au încadrat în termenulpromis. Înainte, aici eraun miros infernal tot tim-pul, subsolurile eraupline, iar canalizãrileprincipale nu mai puteauprelua. Acum s-a schim-bat toatã magistrala deþevi ºi sperãm ca celpuþin 20 de ani sã numai avem probleme”, adeclarat Dorel Rusu, unlocatar al blocului 23 depe strada Minei. “Chiar joia trecutã, laultimele mele audienþe auvenit oamenii de aici, de

la Petrila, care mi-auspus problemele cu carese confruntã vizavi dereþeaua de canalizarecare era înfundatã. Amdat ordin celor de laPetrila, iar în trei zile s-arezolvat problema. Unlucru minor, dupã pãr-erea mea, care s-a pututrezolva ºi foarte repede,în condiþiile în caremaºina venea aici sã des-funde de douã ori pesãptãmânã. Eu cred cãastfel am economisit ºibani ºi munca oame-nilor”, a declarat CostelAvram, directorul soci-etãþii de apã.

B ranºamenteindividuale la

blocul social dinColonie

De la Petrila neîntoarcem la Petroºani,

în Colonie, unde vorbimde o altã realizare a SCApa Serv SA. De acumînainte, chiriaºii bloculuide locuinþe sociale voravea branºamente indi-viduale. Pânã acum, aiciîn nenumãrate rânduri auexistat scandaluri vizavide debranºarea bloculuidin cauza datoriilor foartemari. “Am promis cã la

blocul social vom rezolvaproblema, iar oameniivor fi branºaþi individualcu ajutorul primãriei ºiam început. Ei nu vormai avea probleme cuapa de acum înainte”, amai spus Avram. Însã, ºiaici se aplicã aceeaºi reg-ulã generalã. Cine nuplãteºte consumul pro-priu, rãmâne fãrã apã!

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 noiembrie 2012 Actualitate 11

Diana MITRACHE

Asociaþia AntiSida ”Noua Speranþã”Petrila, organizeazã mese rotunde cuautoritãþile locale ºi mass media, pen-tru a aduce în atenþia publicã prob-lemele cu care persoanele seropozitivese confruntã. Voluntarii organiziaþieivor puncta, în primul rând, nevoiaurgentã de programe de informare ºieducare a populaþiei pentru a prevenirãspândirea infecþiei. Totodatã, pânã în10 decembrie asociaþiile membreUNOPA realizeazã activitãþi publice deeducare a comunitãþii cu privire la cãile

de transmitere ºi de prevenire ainfecþiei HIV, drepturile persoanelorseropozitive, combaterea stigmatizãriiºi discriminarii. „În paralel cu aceastemese rotunde, desfãºurãm online, subsloganul “Ia-mã de mânã! Aratã cã îþipasã!”, prin intermediul site-ului inter-activ www.iamademana.ro, campaniide dezbateri pe teme de HIV-SIDA.Componenta online este destinatãîntregii comunitãþi ºi, în special, tiner-ilor. Site-ul este o platformã prin inter-mediul cãreia persoanele care dorescpot adresa mesaje de susþinere celorafectaþi de infecþia HIV, care au nevoiede suport în lupta lor de zi cu zi. Totaici persoanele seropozitive pot adresamesaje prin care sã arate ce înseamnãsã trãieºti cu HIV. Site-ul este ºi o calede informare pentru cei care îl acce-seazã, oferind informaþiile esenþialelegate de infecþia HIV”, se aratãîntr-uncomunicat remis presei de AsociaþiaAntiSida ”Noua Speranþã” Petrila.

În Romania sunt înregistraþi la 30septembrie 2012 (conformwww.cnlas.ro ) un numãr de11.399 pacienþi infectaþi cu HIVîn viaþã, din care 9.475 sunt înevidenþã activã, adicã au trecutcel puþin o datã pe la mediculspecialist în ultimul an. Alþi7.652 de pacienþi sunt sub trata-ment antiretroviral. În primele 9luni ale anului 2012 au fost diag-nosticate 543 cazuri noi deinfecþie HIV la nivel naþional,infectaþi în proportie de 51 % pecale heterosexualã, 29% princonsum de droguri intravenoase,12% în rândul bãrbaþilor care facsex cu alþi bãrbaþi.

1 Decembrie marcheazã lanivel internaþional Ziua MondialãSIDA, ocazie cu care UNOPA ademarat o campanie de infor-mare ºi educare a comuniãþii cuprivire la infecþia HIV.

“Ia-mã de mânã! Aratã cã îþi pasã!”

T inerii seropozitivi ºiliceenii din Petrila sunt

invitaþi la o serie de meserotunde, la care vor dezbateprobleme legate de aceastãboalã. Totul face parte dincampania derulatã acum, înpreajma Zilei Mondiale deLuptã împotriva HIV – SIDA.

Apa este peste tot ºi pentru toþi

S C Apa Serv SA a finalizat treilucrãri importante în aceste zile.

De beneficiile acestora se vor bucurazeci de oameni.

S e apropie ziua de 1Decembrie, ziua

naþionalã a românilor depretutindeni ºi totodatãminivacanþa. Indiferent câtde patrioþi am fi principalulmotiv de bucurie este acelacã vom avea un weekendprelungit având în vederecã anul acesta data de 1 decembrie va fi în ziua de sâmbãtã.

Pentru aceastã zi de sãrbã-toare nu doar autoritãþile localese pregãtesc intens, putemvedea în ultima perioadã timptot mai multe oferte care maide care mai atractive pentru apetrece aceasta mini vacanþã.

Bineînteles cã mai toate seju-rurile sunt în zonele montaneca o avanpremierã la viitoareavacanþã de Crãciun ºi deRevelion.

Dintre aceste oferte cea carene-a atras atenþia este înmasivul Parâng la o cabanã cuo capacitate maximã de optlocuri dar în confortul a treicamere.

Sejurul începe pe data de 29noiembrie la ora 16 pânãduminicã 2 decembrie la ora12, preþul pe care doritorii trebuie sã-l plãteascã pentru aînchiria aceasta cabanã fiind de700 de lei pentru întreg sejurul.Binenteles ca în acest preþ esteinclusã doar cabana, cu dotãrileei, nu ºi vreo masã festivã.

Doritorii vor trebui sã se asigure cu mâncarea ºi bãuturanecesarã pentru a putea sãrbãtori cum se cuvine ziuanaþionalã a României. Laaceasta ne lipsind fasolea cuciolan la ceaun ºi o multitudinede mici ºi bere rece ca doar nune putem simþi romani fãrã astfel de delicii culinare pemasã. Este ca o tradiþie a noas-trã lãsatã din moºi strãmoºi casã avem pe mese renumitãfasole cu ciolan acestea fiindgatite neapãrat afarã la ceaunpentru cã doar aºa mâncareava avea un gust mai bun ºidoar aºa ne vom simþi mairomâni ca niciodatã.

Operatorii de turismau scos pe piaþã încã deacum douã sãptãmâni ofertemai mult decât atractive.Destinaþiile cele mai cãutatesunt cele interne, mai ales cãtimpul de ºedere este ºi scurt,însã pentru care pot ºi au ºimai mulþi bani la îndemânã,pot petrece douã, trei zile ºi înafara þãrii. “Avem oferte pentrusejururi în afara þãrii, în zonelemai apropiate de graniþã, cumar fi Ungaria. Dar cele mai cãu-tate destinaþii sunt totuºi celeinterne, la bãi”, a declarat IoanCeauºu, directorul unei agenþiide turism din Petroºani.

Însã, chiar ºi aºa, cu totplanul stabilit dedinainte, este posibilca unele instituþii, maiales cele care au pro-gram de relaþii cupublicul, sã aibã un

totuºi un timp de funcþionarescurt. De altfel, ºi la Prefecturãse va lucra. “ Noi, laPrefecturã, toþi cei implicaþi înorganizarea alegerilor, vomlucra, urmând ca de aceastã ziliberã sã beneficiem ulterior”, adeclarat Sorin Vasilescu, pre-fectul judeþului Hunedoara.

Sã nu uitãm totuºi cã foartepuþine persoane îºi vor puteapermite o mini vacanþã de ZiuaNaþionalã ºi mai trist decât atâttot mai mulþi oameni, din cauzaproblemelor financiare princare trece þara noastrã, vor lãsasã treacã neobservatã aceastãzi pentru cã ne spun cã ”nu sepoate sã te simþi mândru deþara ta dacã tot timpul eºti customacul gol”.

Monika BACIUMonika BACIULuiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE


RevineFabrica lui

Moº CrãciunM oº Crãciun are

ajutoare laPetroºani. Fabrica sae ajutatã de voluntariºi toþi copiii sãrmanivor primi cadouri înnoaptea în care vaveni Moº Crãciun.

Pentru cã a avut unreal succes, Fabrica luiMoº Crãciun revine ºi înaceastã iarnã la

Petroºani. Ideea le aparþinecelordin administraþialocalã careau decis sã încurajeze ºi în acestan voluntariatul, astfel cã, încurând, vom fi invitaþi sã îi dãmmoºului o mânã de ajutor. „Vomface exact acelaºi lucru, pe care

l-am fãcut ºi anul trecut, sub egidaFabrica lui Moº Crãciun. Vominstala un cort roºu în ParculCarol Schreter, unde, toþi cei caredoresc sã aducã o jucãrie, ori ceau ei bun pentru alþi copii, o potface pânã la sãrbãtori. Noi le vomdistribui atunci copiilor, la care vaveni astfel Moº Crãciun”, adeclarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Anul trecut a fost primul în careFabrica lui Moº Crãciun A adunattone de haine, dulciuri ºi jucãriicare au ajuns la cei mai nevoiaºicopii. În plus, pe tot parcursulderulãrii acþiunii, cei mici vorsusþine în parc spectacole de colinde.


Oferte tentante pentru minivacanþa de 1 Decembrie

cvj, nr. 264, joi 29 noiembrie 2012

Documents