SavaneleSavana este o asociatie vegetala specifica podisurilor africane, australiene si braziliene,

alcatuita, in principal, dintr-un covor continuu de ierburi inalte, in care ici si colo apar arbori si arbusti izolati.

Savanele cuprind regiunile cu climat tropical din America de Sud (din Guyana si din lungul fluviului Orinoco, unde se numesc „Ilanos” si din Brazilia, numite „campos”), din Africa tropicala, din Australia si India. Ele fac trecerea intre padurile dense, tropicale, umede si deserturi, sau catre padurile cu frunze cazatoare ale zonei temperate. Uneori padurea patrunde puternic in cadrul savanei, in lungul raurilor ce o traverseaza, alcatuind asa-numitele „paduri galerii”.

Clima tinuturilor stapanite de savane este calda cu temperaturi constant ridicate aproape intreg anul, iar precipitatiile medii anuale, cuprinse intre 900-1000 mm, sunt distribuite neuniform. Se disting doua anotimpuri, unul ploios care alterneaza cu altul secetos (4-5 luni) in care cad foarte putine precipitatii (10 mm in savanele africane si 100 mm in camposurile braziliene).

Solurile savanelor sunt variate. Preponderente sunt solurile feruginoase, bogate in oxizi de fier care le imprima o culoare rosie. Ele sunt mai putin profunde, formate pe roci de diferite origini. Argila este alcatuita din caolinita si hematita. In orizontul inferior se intalesc concretiuni feruginoase si manganoase. Mai putin frecvente sunt solurile negre tropicale, care la exterior se aseamana cu cernoziomurile. Culoarea lor neagra nu se datoreaza bogatiei in substante organice, care de obicei se afla in cantitati mici, ci combinatiei dintre humina si almina.

Vegetatia acestor tinuturi salbatice este alcatuita din numeroase specii de graminee cu portul inalt,xerofite, care prezinta un sistem radicular puternic ramificat si profund, atingand orizonturile umede. Gramineele cele mai frecvent intalnite in asociatiile din savane sunt Andropogon, iarba elefantilor (Pennisetum), imperata (Imperata cylindrica), Loudetia, Triodia, Astrebla, Themeda, ele depasind inaltimea de 3-4 m. Din loc in loc, in aceste intinsuri ale savanelor intalnim si o serie de arbori si arbusti: baobabul (Adansonia digitata), acacia (Acacia), albitia (Albizzia) si palmierii de savana reprezentati de Borassus flabellifera (palmierul evantai).

Fauna savanelor este alcatuita mai ales din animale mari de turma, bune alergatoare si cu vazul bine dezvoltat. In anotimpul secetos, numeroase mamifere (elefanti, zebre, antilope), pasari si alcuste migreaza in masa spre tinuturile umede, in care hrana si apa sunt mai abundente, imprimand savanelor evidente variatii sezoniere. Dintre insectele abundente in savane se remarca mai ales termitele, lacustele si furnicile. Primele isi construiesc termitiere de diferite forme si marimi, in functie de specie, care pot atinge cativa metri inaltime.

Cele mai intinse si interesante savane sunt raspandite in Africa, America de Sud, Australia si Sudul Asiei.

Savanele din AfricaSunt cele mai intinse si mai reprezentative de pe Glob, acoperind aproximativ

40%din intreg teritoriul continentului. Ele sunt situate intre padurile tropicale caducifoliate si semideserturi. In emisfera nordica ele se intind sub forma unei fasii transversale, incepand de la tarmul Oceanului Atlantic (Senegal) si pana la tarmul Oceanului Indian (Somalia), cu extensiunea cea mai mare in Sudan. In emisfera sudica savanele cuprind teritoriile cursului inferior al fluviului Congo, Angola, Zambia, Rhodezia, Mozambic si nordul bazinului Kalahari.

Savana africana tipica are un relief usir valurit, acoperit cu o iarba aspra, inalta de unu sau mai multi metri, dupa gradul de ariditate sau de umiditate a solului.

O parte dintre arborii savanelor sunt de origine forestiera adaptati noilor conditii de clima arida si diversificati in specii vicariante.

Dovada o constituie numerosi arbori din zona tropicala de pe Coasta de Fildes (Lophira procera, Khaja ivorensis, Parkia bicolor, Erythrophleum ivorense) care-si au corespondenti in savana sudaneza prin: Lophira alata, Khaja senegalensis, Parkia biglobosa, Erythrophleum guineense.

In functie de nuantele climatului tropical, de natura solului si de speciile de arbori preponderenti, savana africana se imparte in urmatoarele categorii mai frecvente:

- savana cu baobabi- savana cu acacii - savana cu palmieri- savana cu euforbiacee arborescente.

Savana cu baobabi

Stratul ierbos compact este constituit majoritar din graminee inalte de 1,5 – 3,5 m dintre care de obicei una dimina. Mai cunoscute si frecvente sunt iarba elefantilor (Pennisetum purpureum), specii de barboasa (Andropogon), mei (Panicum), imperata (Imperata cylindrica) si numeroase altele (Loudetia, Hyparrhenia). Peste nivelul stratului ierbos se ridica coroanele baobabilor, numiti si arbori de paine ai maimutelor (Adansonia digitata) care imprima savanelor o fizionomie specifica.

Baobabul, inalt pana la 25 m si cu diametrul trunchiului de proximativ 4m, poseda o coroana foarte dezvoltata si extinsa, pe care cresc frunzele palmat-compuse asemanatoare castanului porcesc de la noi, precum si fructele zemoase, comestibile, de forma si marimea unui castravete. Baobabul poate atinge varsta de 4000 – 5000 ani. In aceste savane, sporadic, mai pot fi intalnite diferite specii de acacii, arborele de unt (Butyrospermum parkii), parkia (Parkia).

Butyrospermum parkii

Parkia

Savana cu acaciiAre un caracter mult mai xerofil decat precedenta, reflectat si de

inaltimea stratului ierbos ai carui edificatori (Aristida, Panicum) nu depasesc 1-1,5 m. In aceste savane xerofile cresc numeroase acacii (Acacia albida, Acacia arabica, Acacia giraffae, Acacia Spirocarpa) sub forma de arbusti de 3 m inaltime si arborasi de 15 m inaltime dintre care unele au coroana extinsa sub forma de umbrela.

Spre deosebire de celelalte plante lemnoase din savana, acaciile isi leapada frunzisul, nu in anotimpul secetos in care intensitatea luminii si ariditatea este mai mare, ci in anotimpul ploios. Ele sunt plante heliofile si xerofile, nesuportand decat o intensitate mai mare de lumina.

Acacia albida Panicum Acacia Spirocarpa Acacia arabica

Savana cu palmieriSe deosebeste de celelalte savane prin frecventa ridicata a palmierilor hifene (Hyphaene), palmierul-evantai (Borassus aethiopium), Borassus flabelliformis), palmierul de ulei (Elaeis guineensis).

Hyphaene Borassus aethiopiumElaeis guineensis

Savana cu euforbiacee arborescenteSe remarca prin numarul de arborasi si arbusti inalti de 5-8 m. In savana din

Madagascar creste „arborele calatorilor” (Ravenala madagascariensis) inrudit cu bananierul. Prin intepare ofera calatorilor insetati apa cumulata in tecile mari ale frunzelor .

„arborele calatorilor” (Ravenala madagascariensis)

Fauna savanelor africaneCaracteristice savanelor sunt antilopele foarte numeroase atat ca specii cat si

ca indivizi, dintre care: canna (Taurotragus oryx), niala (Strepsiceros angasi), kudu (Strepsiceros strepsiceros), antilopa-gnu (Connochaetes gnu), beisa (Oryx beisa). La acestea se mai alatura zebrele (Hippotigris, Dolichohippus), girafele (Giraffa camelopardalis), bivolul-african (Bubalus caffer), rinocerul cu doua coarne (Diceros bicornis) si rinocerul alb (Ceratorhinus simun). Competitia dintre ierbivore este foarte mica deoarece fiecare specie consuma numai anumite ierburi.In savane mai abunda rozatoarele si insectivorele dintre care remarcam pangolinii africani (Manis gigantea, Manis temmincki). Pasarile caracteristice savanelor africane sunt strutii (Struthio camelus).

Carnivorele frecvente in savana sunt: cainele-hiena (Lycaon pictus), servalul sau pisica-de-tufis (Felis serval), ghepardul (Acinonyx jubatus), leopardul (Panthera pardus), leul (Panthera leo), hienele (Hyaena). Pe langa apele curgatoare si statatoare de pe cuprinsul savanelor traiesc hipopotamii (Hippopotamus amphibius), crocodilul-de-Nil (Crocodylus niloticus), numeroase pasari de apa ca pelicanii, flamingii (phoenicopterus ruber), ibisii (ibis ibis).

Un aspect particular il imprima savanelor si termitele de forma unor cetati de pana la 6 m inaltime, cladite din solul scurmat din adancime de catre termitele-razboinice (Bellicositermes rex). Ele sunt consumate de catre amfibieni, soparle, serpi, porcul-furnicar (Orycteropus).

Numeroase sunt lacustele pelerine (Schistocerca gregaria) si lacustele calatoare (Locusta migratorioides), care in anotimpul secetos migreaza sub forma unor coloane uriase care intuneca cerul, distrugand toata vegetatia din calea lor. Ele sunt consumate de reptile si pasari, ultimele insotindu-le in perioada migrarilor.

Acinonyx jubatus Bubalus Caffer

Speciile de animale din Savana Africana

Connochaetes gnu

Giraffa camelopardalis Hippotigris

Felis Serval

Hyaena Kudu

Lycaon pictus Manis gigantea

Oryx beisa

Strepsiceros angasi

Struthio camelus Taurotragus oryx

Savanele din America de SudPoarta diferite denumiri: campos, ilanos, palmares si pantanaes.

CamposulOcupa suprafete intinse pe platoul Braziliei, fiind dominate de ierburi, printre care

rasar ici si colo arbusti, rareori arbori, imprimand acestor teritorii un aspect de livada sau de parc. In funtie de prezenta sau absenta arborilor se disting doua categorii de savane:

- Campos-limpos – cu un strat ierbos compact si scund (30-50cm), lipsit de arbori, sau cu foarte putini arbusti, are un caracter xerofil.

- Campos-serrados este mezofil, bogat in plante ierbacee de 1-2 m inaltime, dezvoltate la umbra arbustilor si tufarisurilor raspandite neuniform pe suprafata savanei. In stratul ierbos predomina gramineele preintre tufele carora cresc specii de agave si cactusi pitici. Arborii si arbustii xerofili care impanzesc camposul isi gasesc reperezentanti printre leguminoase, mirtacee, bombacacee, apocinacee.

LianosEste o alta varianta de savana caracteristica Venezuelei fiind edificata de

numeroase graminee (Panicum, Paspalum) si dicotiledonate, constituentele stratului ierbos, in care arborii pot lipsi sau sunt distribuiti izolat si la mare distanta unii de altii. Ei apartin proteaceelor (Rhopala), malpighiaceelor (Byrsonima) si palmierilor (Copernicia australis).

Byrsonima

Copernicia australisPaspalum

Palmares si PantanaesPalmares se gasesc in Gran-Chaco (Bolivia de est) si pantanaes in statele

braziliene interioare. Aceste savane sunt constituite din graminee si plante lemnoase caracteristice.

Fauna savanelor sud-americane se caracterizeaza prin erbivore mari ca cerbul-sulitar-cenusiu (mazama nemorivaga), prin furnicari (Myrmecophaga jubata) si tatui (dasypus) si prin carnivore ca skunksul (Mephitis mephitis) si surillo (conepatus) asemanatori dihorilor, emitand un miros neplacut. Pasarile caracteristice acestor formatiuni ierboase sunt strutul sud-american sau nandu (Rhea americana), seriema (Cariama cristata).

Mephitis mephitis Conepatus

Rhea americanaCariama cristata

Mazama nemorivaga

Bibliografie• Lupascu Angela, (2004), Biogeografie, Ed. Terra Nostra, Iasi

• Pisota, I. (1999), Biogeografie, Ed. Geoland, Bucuresti

• Internet: www.google.com

www.geometer.org

www.gardenet.com.au