săruri

6
Săruri SĂRURI - Definiţie Sărurile sunt substanţe anorganice care sunt compuse din ioni de metal şi radicali acizi (sub formă de ioni negativi). Exemple: NaCl, K 2 S, CuSO 4 , Ca(HSO 3 ) 2 SĂRURI - Clasificare Sărurile se pot clasifica în funcţie de natura radicalului acid în : a. Săruri neutre - care conţin radicali acizi neutri (fără hidrogen), de exemplu: NaCl, K 2 S, CuSO 4 ; b. Săruri acide - care conţin radicali acizi cu caracter acid (cu hidrogen), de exemplu: Ca(HSO 3 ) 2 , Na 2 HPO 3 , NaH 2 PO 3 , KHS. SĂRURI - Denumire Sărurile metalelor cu o singură valenţă se denumesc după regula: denumirea radicalului acid + de + numele metalului Dacă metalul din sare are mai multe valenţe, atunci după numele acestuia se indică în paranteză şi valenţa acestuia, cu cifre romane: denumirea radicalului acid + de + numele metalului + (valenţa metalului) În unele cazuri pentru denumirea bazelor metalelor cu două valenţe indicarea valenţei se poate face prin folosirea sufixului "-os" pentru valenţa inferioară, respectiv "-ic" pentru valenţa superioară.

Upload: teofilioancodrut11

Post on 23-Dec-2015

216 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

Informaţii esenţiale despre săruri

TRANSCRIPT

Page 1: Săruri

Săruri

SĂRURI - Definiţie

Sărurile sunt substanţe anorganice care sunt compuse din ioni de metal şi radicali acizi (sub formă de ioni negativi).

Exemple: NaCl, K2S, CuSO4, Ca(HSO3)2

SĂRURI - Clasificare

Sărurile se pot clasifica în funcţie de natura radicalului acid în :

a. Săruri neutre - care conţin radicali acizi neutri (fără hidrogen), de exemplu: NaCl, K2S, CuSO4;

b. Săruri acide - care conţin radicali acizi cu caracter acid (cu hidrogen), de exemplu: Ca(HSO3)2, Na2HPO3, NaH2PO3, KHS.

SĂRURI - Denumire

Sărurile metalelor cu o singură valenţă se denumesc după regula:

denumirea radicalului acid + de + numele metalului

Dacă metalul din sare are mai multe valenţe, atunci după numele acestuia se indică în paranteză şi valenţa acestuia, cu cifre romane:

denumirea radicalului acid + de + numele metalului + (valenţa metalului)

În unele cazuri pentru denumirea bazelor metalelor cu două valenţe indicarea valenţei se poate face prin folosirea sufixului "-os" pentru valenţa inferioară, respectiv "-ic" pentru valenţa superioară.

Exemple:

Formula chimică

Denumirea Formula chimică Denumirea

NaCl clorură de sodiu FeCl2 clorură de fier (II) (feroasă)

KHS sulfură acidă de potasiu FeCl3 clorură de fier (III) (ferică)

CaCO3 carbonat de calciu CuS sulfură de cupru (II)

Al2(SO4)3 sulfat de aluminiu Cu2S sulfură de cupru (I)

Page 2: Săruri

SĂRURI - Metode de obţinere

 

Sărurile se obţin ca produşi de reacţie din mai multe reacţii chimice:

metal + nemetal Fe + S → FeS

metal + acid Mg + 2 HCl → MgCl2 + H2 ↑

oxid acid + bază SO3 + Ca(OH)2 → CaSO4 + H2O

oxid bazic + acid CuO + 2 HCl →CuCl2 + H2O

acid + bază H2SO4 + Fe(OH)2 → FeSO4 + 2 H2O

acid + sare HCl + CaCO3 → CaCl2 + H2O + CO2↑

bază + sare 2 NaOH + CuSO4 → Na2SO4 + Cu(OH)2↓

sare + sare AgNO3 + NaCl → NaNO3+ AgCl ↓

 SĂRURI - Proprietăţi fizice

1. Stare de agregare

La temperatură obişnuită, sărurile sunt substanţe solide albe (NaCl, CaCO3, NaHCO3) sau colorate (AgBr - galben, PbS -negru, PbI2 - galben)

Sărurile au puncte de topire ridicate, iar unele săruri se descompun la încălzire.

2. Solubilitate

Solubilitatea sărurilor în apă variază în limite largi, unele fiind chiar insolubile în apă (AgCl, BaSO4 etc).

Unele săruri, la evaporarea completă a soluţiilor apoase, înglobează în cristalele lor un anumit număr de molecule de apă formând cristalohidraţi. (CuSO4

. 5 H2O - piatră vânătă, CaSO4. 2 H2O -

ghips)

Prin încălzire cristalohidraţii pierd apa de cristalizare, proces care poate fi însoţit şi de modificări de culoare.

3. Conductibilitate electrică

În stare solidă, sărurile nu conduc curentul electric, dar soluţiile apoase ale sărurilor solubile conduc curentul electric.

SĂRURI - Proprietăţi chimice

Page 3: Săruri

 

1. Reacţia cu metalele mai active decât metalul din sare

Sărurile pot reacţiona cu matalele aflate în seria reactivităţii metalelor înaintea metalului din sare, conform schemei generale:

sare1 + metal mai activ → sare2 + metal mai puţin activ

CuSO4 + Fe → FeSO4 + Cu ↓

HgCl2 + Cu → CuCl2 + Hg↓

 

2. Reacţia unor săruri cu bazele solubile

Sărurile solubile ale metalelor care formează baze insolubile reacţionează cu bazele solubile după schema generală:

sare1 + bază solubilă → sare2 + bază insolubilă

Exemple:

CuSO4 + 2 NaOH → Na2SO4 + Cu(OH)2↓(precipitat albastru)

AlCl3 + 3 KOH → 3 KCl + Al(OH)3↓(precipitat alb)

NiCl2 + 2 KOH → 2 KCl + Ni(OH)2↓(precipitat verde)

Metalele îşi păstrează valenţa.

 

3. Reacţia cu acizii

Sărurile reacţionează cu acizii mai tari decăt acidul din sare după schema generală:

sare a acidului slab + acid tare → sare a acidului tare + acid slab

Exemple:

CaCO3 + 2 HCl → CaCl2 + H2O + CO2↑

CuS + H2SO4→ CuSO4 + H2S↑

Dacă sarea rezultată este insolubilă, atunci tăria acizilor nu mai contează:

AgNO3 + HCl → HNO3+ AgCl ↓

Page 4: Săruri

BaCl2 + H2SO4→ 2 HCl + BaSO4↓

 

4. Reacţia sărurilor solubile între ele

Dacă prin combinarea ionilor componenţi a două săruri solubile se formează o sare insolubilă, atunci cele două săruri solubile pot reacţiona între ele:

AgNO3 + NaCl → NaNO3+ AgCl ↓

BaCl2 + Na2SO4→ 2 NaCl + BaSO4↓

 

5. Reacţia de descompunere a unor săruri

Unele săruri se pot descompune prin încălzire cu formare de diferiţi compuşi:

CuCO3 CuO + CO2 - obţinerea CuO în laborator;

CaCO3 CaO + CO2 - obţinerea varului nestins (CaO);

NH4HCO3 NH3 + H2O + CO2 - descompunerea prafului de copt;

2 KClO3 2 KCl + 3 O2 - obţinerea O2 în laborator;

2 NaNO3 2 NaNO2 + O2 - obţinerea O2 în laborator;

2 AgNO3 2 Ag + 2 NO2 + O2

SĂRURI - Stare naturală

Unele săruri se găsesc în natură în stare solidă în roci sau minereuri:

CaCO3 - calcar;

FeS2 - pirită;

FeCO3 - siderit;

PbS - galenă;

NaCl - sare gemă.

Alte săruri se găsesc dizolvate în apele naturale: Ca(HCO3)2 , Mg(HCO3)2 , NaCl, NaBr, KI etc.

Page 5: Săruri

SĂRURI - Utilizări

NaCl se utilizează în alimentaţie şi în obţinerea unor compuşi cum ar fi: clor, hidrogen, HCl, NaOH.

CaCO3 se foloseşte în construcţii.

Piatra vânătă (CuSO4. 5 H2O) este utilizată la tratarea culturilor de viţă de vie şi legume împotriva

unor boli.