sa stam de vorba fara catalog - cdn4.libris.ro stam de vorba fara catalog - mircea... ·...
TRANSCRIPT
Sd stdm de vorbdfara cutulog
MIRCEA sANTTuBREANU
Editura fmRRA
'ri.i.
,,,
Cuprins
Cuvdnt inainte ................5Convorbiri ...............9
La inceput cdteva cuvinte despre cdt dxeazd,o ord de clasi ....9$i cite ceva despre... aritmetica invd{dturii.. .. ...... I 8Disciplina .;......!..!....... .....................21Autodisciplina - forma superioari a disciplinei .................... 25Despre disciplina la leclie ................29Disciplina pregetirii temelor ............37Control gi autocontrol ............... .......45Colegii noqtri ......... .......51Cum s[ ne ajutiim colegii la inv6!6turi ...............56E grea matematica? ................. .........62Limba noastrd ...............68Respectul fale de pdrinli ..................75Despre respectul fala de profesor ........................82Respectarea bunului obgtesc ............91Despre exerciliile tinerelii ...............96Onoarea detagamentului .............. .....................117Despre recapitulare ..........:........ .....126Despre teze ........... ......133Despre vacanlI ............136
Intdlnirea cu gcoala..............,i... .....143Contra cronometru ...........':..'...........L45Absenli-prezen[i.......... .....................................148
Ajutooor! ....................152Yino,tezd, cu vitez6... ....................155
- Pugtiule!De ce nu cu post-tcA,B,CPoli opugi[Jn,,duo"intdlniri qi reintitniPornind de la trdMIsuraFapte pionierctu _FruntagiiStelulaFrumuselea ora+doBuniciiCe ne place?DdrzenieSalvatori
$i eu voi fi... fo{ndLuna aplauzelor -_ExpediliiNum5rali pana h5lPEdurea
Valea Prahovei --_Inscriplii...Obignuinle ...---AnonimiiIdeea .........Paleta
ComorileCe ne facem? ..--ConfruntareSecretul de a iuli -Flash-{ri prlPortocalii sehoii.Omul-sanCr:s -j
ItrS
re cat dureazf, o ord de clas6 ....9linvalAturii. .........18
.........21
nri a disciplinei ........... .........25
.29
J
Flash-uri printre copiii lumii 225
255
45
51
T* : :: ;:6E
75
,. ... ...... I
..........1
..........1
.. ,....... l
96
l;26
J_r
36
43
Convorbiiri
La i4ceput cffteva cuvinte, despre cit dureazl
o or[ de clasi
Cfrt dureazd. o ord de clasd?La aceast[ intrebare nici nu se mai ridibE mdna. Fiecare
plar cunoa$te r6spunsul: 50 de minute! Precis 50 de minute,&rp[ regulament, dup[ ceasul gcolii qi dup[ orice ceas care
rnerge bine. intr-adevdr, atAt dureazd o lec{ie din momentul incile a sunatde intrare gi pdn[ ce sund de ieqire. $i dac6 cinevar rlspunde: 3.000 de secunde, rlspunsul ar fi'qi mai precis,ctrci la o lecfie nici o secund[ nu e de prisos, fiecare clipi iqire rostul ei. Fiindcd ora de clas6 e o or[ de munc[, de incor-dare, de ofensivd. Acesta e cuvflntul cel mai bum: o o16 de
&c.Sub conducerea profesorului, clasa, asemenea unui deta-
garnent aflat in lupti, iriarnteazd pe un anumit front, atacfl $iqrgere$te :pozifie dup6 pozifie, consolideae6 punctele c6gti-gate, s€ apropiepas cu pas de {intiL cetatea ptiinfei. $i dac[ vi
'9
se vorbeste adesea de aceastd ,,cetate" se int0mpll tocmaipentru cd nu exist[ gi nu va exista niciodatd o galerie secret6,
o parold magic[ de felul lui ,,Sesam, deschide-te!" sau vreuncovor fermecat care sd ne facd sd" atenzdm direct in curtea
interioard a acestei rdvnite cetdfi. Dimpotrivd, este vorba de o
inaintare cel mai adesea inceat6, in care fiecare cot[ cuceritdtrebuie temeinic consolidatd, spre a nu aluneca in jos, cine gtie
c0nd, poate chiar cdnd [i-e lumea mai drag[. Pe drumul aces-
ta intortocheat gi greu, lung gi nu intotdeauna perfect luminat,intreaga clasd igi stringe r0ndurile gi, mAnd in mfln6 cu profe-sorul - cdld:uzd incercatd - suie irezistibil spre in[lfimi se-
cund[ de secundS, trimestre in Sir, an de an.
Bine, dar dacd e vorba de o inaintare de ani, 12 ani! - arputea obiecta cineva din coada coloanei -, de ce s[ mf,surdm
timpul in secunde? De ce? Cel pufin din doud motive. intdipentru cd existd cea mai intimd legdturd cu putinfd intre se-
cunde gi ore, mai ales la orele de clas6. $ti9i foarte bine cd
adesea toat[ truda unei ore se cristalizeazd,in cele cdteva se-
cunde in care se extrag regula, teorema, definilia etc. Sdrifipeste aceste secunde gi ora va rimine ca un fruct sec pe ra-
mura trimestrului. Numai coaja.Pentru a pierde o ord nu e, agadar, nici pe departe nevoie
s[ pierzi toatI... ora. E un adevdr de care mul1i, risipind intr-un fel sau altul doar cdteva minute la fiecare ord, igi dau sea-
ma abia la sfirgitul trimestrului sau, ceea ce e gi mai r6u,abia...la toamn[.
in al doilea r0nd cronometrlm la clipd ora de clas6 pentruci secundele tale de neatenlie nu rdmdn aproape niciodatd nu-mai ale tale. in clas6 nu egti singur, aici se afl6 gi colegii de
clas6, 30-40 de bdieli gi fete. Tu, cel turbulent, ai dintr-o datdpatru vecini, iar acegtia, la rdndul lor, patru inmullit cu patru
care se deranjeazd recipnvagoanele unei garnirunsingur vagon deraiaza. siasupra celorlalte...
Eqti poate mirat can
banc[, primeqte obsen'atinchipui cd de la catedri
clasd:
in banc6, cu mdinileruie. Deodat6 buzele stan
aproape imperceptibil sp
- Dup[ mas[, la treCel din stinga, otari
- De ce la trel? EraCel din dreapta, rnull
- in regul6, la treilAl doilea din dreapu
-La trei qi un st'ert.
Al doilea din stinga-
- Nu se poate.
Al treilea din spate. I
- Ba se poate!
Al patrulea din tap-
- Sst! Fifi atenli la
Dar sfatul lui e inslaceastd clipa a cuprins qi
lea din spate. Dupa cittliniqtea dureazd numai cmentul prielnic. intoarce
- In poartd Vasile. r
Valurile incep din n<
[0
se intiimpld tocmaio galerie secretii,
deschide-te!" sau vreunerizlm direct in curtea
H, cnvorba de ofr-dcuceritii
iir, cine gtieh &rmul aces-
1lc6ct luminat,fl-mtui cu profe-
sprre indlfimi se-
&m-& mi, 12 ani! - ar
i-,&aslmisurlmAdmaive. intai
trl pfinp intre se-
ffi fmte bine cdfo cele cdteva se-
dctuifia etc. SAriticr un Auct sec pe ra-
nii pc @arte nevoiecre rnnl;i, risipind intr-fMEo16, iqi dau sea-
ooea @ e gi mai rlu,
dipd ora de clas6 pentruagoape niciodatil nu-
rLi sc afl6 9i colegii deffiule,nt, ai dintr-o dati
patnr inmulfit cu patnr
care se deranjeazdreciproc. Aici totul se inlEnfuie exact ca qi
vagoanele unei gamituri de fren, 9i este limpede c[ dac[ un
singur vagon deraiazd, sd presupunem, aceasta se va resim[i 9i
asupra celorlalte...ESti poate mirat cdnd, pentru neatenfia celui din ultima
banc6, pfimegte observalie, sd zicem, cel din prima. Poate i{iinchipui cd de la catedrd nu se observ[ bine. IatI o o16 de
clasS:
ln banc6, cu mdinile la piept, nemiqcat, st6 un elev' Sta-
tuie. Deodatd buzele statuii incep sd se migte. Capul se roteqte
aproape imperceptibil spre stinga, apoi spre dreapta"
- Dupd mas6, la ffei, meci cu a gaptea...
Cel din stdnga, o
iNt*
Cel din dreapta:
- SA treacd stoper Mielu. Nicu interstdnga...Cel din spate:
- Mielu n-are joc de cap!Al treilea din st6nga:
- Iar Nicu n-are vitezdlAl cincilea din faf[:
- Eu nu joc inter!Al optulea din spate:
- Ori extrem6, ori nimic!
- Isprdvi{i odat6! Nu suntefi deloc atenli la lec{ii!
- Ei, aivdrut? Tu egti vinovatul, izvorul...
- Eu?B6iatul igi compune o figur[ de martir.
- Eu, care le spun tot timpul si tac6 din gur6?! Eu, carestau in bancd, cu m6inile la piept qi nemigcat ca o... statuie?
Neaten{ia pornit[ de la un elev cuprinde incet-incet, caintr-o plas6, intreaga clas[.
O reguld de aurExist6, dupl cum se gtie - gi pentru aceasta n-avefi decdt
sd risfoili jurnalul de clasd -, abateri filige gi altele mai pulinfdfiqe de la o reguld de aur a disciplinei gcolare, care este fo-losirea integralI a orei de clas6. Cu un singur cuvdnt, abaterease cheamd chiul.
Sunt unii care invocd ceasul, tramvaiul, farmacia inchis6,caietul uitat, cheia ascunsd etc. etc. Scuzele lor nu p[cdlesc pe
nimeni qi nimeni nu s-a str[duit s6-i denumeascd altfel decdtchiulangii... Este adevlrat c6-i un chiul indirect, dac[ ne pu-tem exprima aga, un fel ascuns de a ciunti ora.
il vezi pe bdiatul cu uniforma dezordonatd care, dup6 20de minute, intrd in clasd rumegdndu-gi scuza:
- Tovardge profesor" vi mdar...
Sau ascultafi scuza celui c:
ada mare se nipustegte in clasprofesorului, care tocmai inchir
- Am fost s[ beau api"
- Bine, dar nu !i-a ajrrns 1
- Ba da, tovarS.ge profesu. r
Existd ins[ pi un fel mai diro16.
Penffu exemplificare si prr
moment la lecfie gi vorbim k- VA rog, tovardqe profes
pe banca mea...
- Vedefi? Chiar despre ao
tr6. Nu despre Popescu, firegmdcar despre pozilia acestuia icare trebuie sd se desfb$oare o
igi are albia ei fireascf,, de la ialbie, cunogtinlele aluneca fircaSteptate sau revdrslri inutile.-
- VA rog, tovarlge profo
- Mda... Ionescu, tu nu aivoastr6, dragi gcolari, nici dt
acum, cd s-a ridicat aceasti pc[ e de dorit ca fiecare elev sinim la lecfia noastr6. Agadar, r
- V[ rog, tovardge profes
creion...
- Da. E qi aceasta o prob
chiar nici indirect[ cu ceea c€
I t2
i h lectii!
& guril! Eu, carecr o... statuie?
itde focet-incet, ca
teasta n-avefi decdtgi altele mai pufin
golre, care este fo-cuvflnt, abaterea
fumacia inchis6,lor nu p[cdlesc pe
altfel decfltindirect, dac[ ne pu-
(ra-care, dupi 20
- Tovarlge profesor, vd rog sI mE iertafl cd am irrtdrziat,dar...
Sau ascultali scuza celui care la zece minute dupd recre-atia mare se nipustegte in clas[ gi explicl absolut nevinovatprofesorului, care tocmai lnchisese catalogul:
-Am fost s[ beau ap[.
- Bine, dar nu !i-a ajuns recreafia?
- Ba da, tovarlge profesor, dar am agteptat sI mi se fac[ sete.
Exist6 insl gi un fel mai direct prin care un elev,,fur6" dinord.
Pentru exemplificare sE presupunem c[ ne aflIm in acest
moment la lecfie gi vorbim despre...
- Vd rog, tovardge profesor... Popescu qi-aintins coatelepe banca mea...
- Vede{i? Chiar despre aceasta va fi vorba in lecfia noas-
tr[. Nu despre Popescu, firegte, nici despre coatele lui, nicimlcar despre pozilta acestuia in bancd. Ci despre condi{iile incare trebuie sd se desfEgoare o lecfie. O lec{ie decurge, adic[igi are albia ei fireascd, de la izvor inspre vdrsare. Pe aceastd
albie, cunogtintele alunecl firesc, fErd v6rtejuri, f[rd opriri ne-agteptate sau revErsdri inutile... Sd incepem, agadar...
- VA rog, tovardge profesor, Ionescu mi-a luat guma...
- Mda... Ionescu, tu nu ai propria gumd? Vedefi dumnea-voastr5, dragi gcolari, nici despre guml nu era vorba, daracum, cd's-a ridicat aceast[ problem[, va trebui s[ preciz[mcd e de dorit ca fiecare elev s[-gi aib[ guma sa... Dar sI reve-nim la trecfia noastr[. Agadar, vorbeam despre...
- V5 rog, tovarSge profesor, Petrescu roade capltul de lacreion...
- p4. E qi aceasta o problemE. Nu in directdleg1tur[, bachiar nici indirect6 cu ceea ce vorbeam, dar, dacd tot s-a ridi-
I1
iI
rl
13
cat, trebuie spus cd nu e nici frumos, nici igienic sd rozi capd-tul creionului... Agadar, despre ce vorbeam?
- Despre Petrescu, tovardge profesor.
- Nu. Mulgumesc. Mi-am amintit. Spuneam cd pe fusulcunogtinfelor mele se adunl in t6cere, sporesc zi de zi, clipdde clip[, in fiecare lecfie. Imperceptibil poate, totugi...
- VA rog, tovariqe profesor, Niculescu md poreclegte...
- Hm! Foarte r[u. Poreclele nu sunt potrivite intre co-legi, dupl cum nu sunt potrivite in nici o imprejurare. Desi-gur, puteam preciza acest lucru altcindva, nu acum, in timpullecfiei noastre, dar dacl s-a ridicat problema...
- VA rog, tovar6ge profesor... Georgescu vrea sd copiezeproblema la matematicI...
- Iat[ cd am incurcat firul lecgiei. Despre ce vorbeam,copii? A, da... despre aten{iarisipitd de aceste reclamafii nese-
rioase, total neserioase, m[runte, copil6regti, fErd temei, care
nu fac decit si intrerupd, sd foarfece, sd ciunteasc6 lecfia, s[rlpeasc[ timpul tuturora, sd imprSgtieinzeci de cioburi ener-gia profesorului gi a clasei intregi, intr-un cuvdnt, sd iroseascienergia profesorului mortar care leag[ toate cunoqtin{ele intr-o construc{ie unitarS: atenfia.
Acesta a fost numai un exemplu. Dar cili dintre acegtia numai sunt! Iatd elevul de serviciu care uitd sd se ingrijeascd de
cretd qi profesorul aqteapti pin[ ce sunt scotocite toate buzu-narele qi ghiozdanele in c6utarea unui cdpefel de tibiqir. Sau
responsabilul cu materialul didactic care aduce harta, dar frrd,stativ. $i atunci un ciorchine de qcolari ingenioqi se caldrd pe
bdnci trdgdnd care incotro biata hartd, in c[utarea unui cuiuitat, a unui mdner de fereastr[ sau chiar - extrem[ solu{ie -inspre clan(a ugii. Sau tabla negtearsd, sau buretele uscat, sau
guma gi creionul uitate acas6, sau... at0tea gi atdtea incidente
care pot face ca prefioasele s
cum flina dintr-un sac bine
$i acum... sd iasa hFiregte, examinarea pro
tot fer[ catalog. $i vom exa
tinfe, ci anumili cunoscuEi. t
specie a risipitorilor de timmult[ asprime, deoarece tirinfegi, e, agadar, in modul r
Rug6ndu-vd si trecem pe*dati de-a dreptul penibil inaspectului esenfial: timpul i5coal6 fEr[ si gtie mdcar tir
incearc[ s[ cigtige timp insufl6 cineva, poate din strilde micd scdnteie care sd tuplictiseqte profesorul sau i s
- Ce leclie avem pentntbsorului.
- N-am in{eles infreba
- Ce titlu are leclia de
Bdiatul priveqte cu nevIui, strtnge din pumni, tropi
- Nu pot s[ zic, tovari
- Despre Vasile Lupu.
- A$a am vrut sd spuncu aerul omului care a avut
- Vorbegte - il indeam
- VA rog s6-mi puneFgaiml el, scormonind cu pri
il
t4
Itlii
DG- :."J. t!:intc si rozi cap[-E I rl,I(.:ll- '
E Pr::3s:;ErI::": S::.ueam cd pe fusulftr:. s:,.-:isc zi de zi, clipdocpc ::. 3l r.:3. totu$i...
r, )l: : *.:s; : ma poreclegte...
L:- ;::: rornvite intre co-! fu :-:;: : :ncrejurare. Desi-tM,:',:- :rl acum, in timpul:I ;r : :.:::a...L- G:::::s;u \Tea si copieze
I lc;::r: D:spre ce vorbeam,
t*ti, :: j,-esle reclamalii nese-
:. c;:-.:::s:i. tbra temei, care
rfece. s: clunteasc[ lecfia, s[:i$t-; :: zeci de cioburi ener-p ir::-i:: cuvant, sd iroseascd: kag. IL'rate cuno$tin{ele ?ntr-
plu Da; cdti dintre aceqtia nur care u:ta sd se ingrijeasc6 de
i e s,lnr scotocite toate buzu-ir rixur capegel de tibiqir. Sau
ctic c:'re aduce harta, dar fbrd
$co,an ingeniogi se cafdrd pe
a haru. in ciutarea unui cuisa:u chiar - extremd solulie -EarsS- sau buretele uscat, sau
ur.. atatea gi atdtea incidente
care pot face caprefioasele secunde ale lecfiei sI se scurgd pre-cum flina dintr-un sac bine strdns la gurd, dar spart la fund...
$i acum... sd iasd la leclie...Firegte, examinarea propusi in acest titlu se va desf6qura
tot fEr[ catalog. $i vom examina, de fapt, nu anumite cuno$-tinfe, ci anumili cunoscufi. Cunoscufi ce fac parte din aceeaqispecie a risipitorilor de timp, degi i-am putea boteza cu maimultd asprime, deoarece timpul risipit de ei aparline claseiintregi, e, aqadar, in modul cel mai categoric, un bun obqtesc.Rugdndu-v[ sI trecem peste tot ceea ce este ridicol gi cAteo-dati de-a dreptul penibil in atitudinea lor, sd ne oprim asupraaspectului esenfial: timpul irosit. Iatd-l pe qmecher. A venit la;coald fEr[ sd gtie mlcar titlul lec{iei qi acum, scos la tab15,incearc[ sI c0qtige timp in agteptarea unei minuni: poate iisufl5 cineva, poate din str[fundurile memoriei va figni o c0tde micd scflnteie care s[ lumineze faqa unui cinci, poate se
:lictisegte profesorul sau i se face mil[...
- Ce lecfie avem pentru astdzi? - se aude intrebarea pro-:-esorului.
- N-am inleles intrebarea, tovar[ge profesor.
- Ce titlu are lecfia de azl?Bliatul priveqte cu nevinov6fie drept in ochii profesoru-
;ui, strdnge din pumni, frop6ie, ofteazd,.
- Nu pot sd zic, tovar[ge profesor, e un nume incurcat...
- Despre Vasile Lupu - ii vine in ajutor examinatorul.
- A$a am vrut sd spun gi eu! - !flqnegte bdiatul, zimbind.-: aerul ornului care a avut un lapsus neaqteptat.
- Vorbeqte - il indeamn[ profesorul de istorie.
- VA rog si-mi punefi intrebdri, tovar[qe profesor - in-::rmd el, scormonind cu privirea weo figurl binevoitoare din
t5
*h -\
clasd care s[-i sufle o dat6, un nume, md rog, o frdnturd de
r[spuns.
- Unde a domnit Vasile Lupu?
- Mai pune{i-mi o dati intrebarea, tovardge profesor.
N-am in{eles-o bine... \$i, dupd ce intrebarea a fost repetatd, rispunde cu falsd
siguran(5:
- Vasil Lupu a domnit in... ah! - iqi rostogoleqte despe-
rat privirea in clasf, - nu pot sd zic... imi st6 pe limbd.
- $i cine era domn in Muntenia?
- in Muntenia era domn - incepe el avintat gi se opreqte
rugdtor - ...n-am infeles intrebarea, tovardge profesor...Dar sI curm6m aceast6 jalnicd examinare. Not[ tot nu
ddm, iar concluzia e clard: atitudinea unor asemenea elevi enu numai nedemn6, ci gi plgubitoare. Ca gi atitudinea elew-lui Frunzirescu, dealtfel, pe care l-am putea scoate chiar acum
la lecfie dacd... dacd n-ar fi o pierdere de timp. E drept, Frun-z[rescu dd r[spuns la orice intrebare. Dar pentru ca rispunsulsdu sd fie... rlspuns cu adevdrat, trebuie s6-i pui cel pufin... 10
intrebdri. Timid, impiedicat, bllm[jind de fiecare datd doud-trei silabe, examinarea lui seamdnd cu opera{ia de extragere a
unor agchii de sub piele sau, dacl vrefi, de adunare a unuipunn de mdrgele risipite intr-o odaie, pe sub pat, pe sub co-
voare...
$i parcd examinarea elewlui Tocilescu nu e tot o pierdere
de vreme? il intrebi simplu: unde se varsd Nilul, iar el o ia de
1a... izvoare. $i doar e un fluviu lung: are 6.500 de kilometri!E limpede, aceste r6spunsuri kilometrice, dilatate peste m[-sur[, in care se adund to,ti afluenlii existenfi qi posibili ai cu-nogtin{elor, seamlni mai degrabd cu o... inundafie. $i primullucru care se ineacd este... timpul tuturora.
A r[spunde bine la lecde;hestiune strict personaia. incide generalitdfi, de rf,spunsuriintAmpldtoare, colegul \'osrru ,
{dicd mai mult decit corect. l
iin manual, precis formuiate.:ate din lecfura personald. cu:nuzeu sau a unei expozrlii. di:udierea unei conferinle etc. i:ei-patru scogi la leclie dau as
iecare obiect qi vd dali limper:igtig[ toat[ clasa in acest fr:duc unei ore risipitorii de telrSmecherescu qi allii din specia;e fapt timpi mo(i. gi cum sr
;urilor excelente. Folositi-o c
:inei ore sporegte atdt de mult-rra obignuitd de 50 de mrnuulaloarea ei e ridicatd la pitrat;reatoare.
Gregesc, aqadaq cei ce sarmai de cdtre profesor, cd aceaJerea lui... Cdci lecfia nu are
;las6. Fiinla prefioas[ 9i delirJomun, cu ajutorul vostru, secr
ntr-o atmosfer[ proprie munr oi, elevii, o creali, gi ea se :
1'0sffu.
Urmdrind cu atenlie explicii ei izbuti mai ugor s6-!i prega!:erii mai grele, ca de pildi rratr
16