DAROU NICOLAESCU PLOP~OR

STUDIVL ANTROPOLOGIC AL OSEMINTELOR INCINERATE DIN NECROPOLELE GETO-DACICE DE LA BUGEAC

Pe teritoriul satului Bugeac, comuna Ostrov, au Iost id"ntificate -eu ocazia WlOr descoperiri intimpli'itoare - doua necropole geto-dacice, situat€ la circa 2 km ~i jumata'te distanla una de cealaltii. CeI'cetari sistematice s-au efectuat in cea de a doua necropola 1, campaniile de sapatnri din 1968 ~i 1969 ducind la dezvelirea unui numar de 19 morminte. Cimitirele au fost datate in secolul al IV -lea i.e.n., fara a se exclude posibilit atea ca unele morminte sa aparlina sfiqitului S€CO­

lului V sau inceputului secol-ului III Le.n ., aUitllrindu-se la martuTiile ce atesta prezen\a elementului autohton in Dobrogea in aceasta perioada.

In general, pina la ora actuala, r ituarul funerar al geto-dacilor a fost abordat numai din punct de vedere arheologic 2. Cons,ideram cii analiza antropolgicii poate adllce contribuW valoroase la adincirea unor aspeete, ce ramin altfel insesizabile. Datoritii caracterului de salvare al sondajelor intreprinse, ca ~i faptului ca ,'ezultatele arheologice au fost publica,te, am inceput studiul resturilor osteologice de la Bugeac fara a mai a~tepta saparea integralii a celo-r deua necropole.

Necropola I de la Bugeac: au fost scoase 4 mo-rminte cu osemin­tele depuse in urne. Ne-au pat'venit resturile incin€rate din 3 mor­Ininte.

M 0 l' min t u I 1 (M 1) : continea peste 176 fragmente, dintre care 16 craniene, sub\ir'i in zona parieto-temporala, mai groase spre linia mediosagitala, unde ating 5,3 mm, nedepa~ind valorile minime la biirbatii ~i femeile de virstii adulta . Miirimea capetelor femurale, dis­pari\ia cartilagiului de cre~tere , complet inclus ~i ~ters la :f.emur ~i humerus, pledeaza pentru grupa de virs.ta aduU tin!;". Graoilitatea oa­selor LUngi, cu reliefuri musculare sla:be, ar indi'ca, mat probabil, sexul femenin (?). Se identiiicii fragmente de omoplat, humerusuri , vel'tebre, femure, tibii, peroneu, coxal, metacarp'ian, :coaste, inetatarsian (?), astra-

1 M. Irimia, Cimitirele de incineratie geto-dacice de la Bugeac - Ostrem ~i Noi cercetari arheologice in cimit'irul II geto-dacic de la Bugeac, Pontice. 1. 1963, p. 19:3-233 ~i Pontice, II, 1969, p. 23-42.

2 D. PI'otase, Riturile junerare la daei $i daco-l'omani. Ed. Academiei Hepublicii Soci81iste Romania, 1971, 221 p.

28 DARDU - NICOLAESCU PLOP~OR

gal ~i calcaneu, scheletul fiind reprezentat. Impreuna eu osemintele umane s-a gasit un os de vita, eu un grad de calcinare d iferit.

M 0 r min t u I 3 (M 3) : 105 iragmente, din care 8 sint craniene. eu grosimi pina la 3,3 mm in zona bosei parietale stingi. Un fragment de frontal, eli marginea superioara a orbitei stingi ~i arcul supraciliar ])'ina aproape de glabella, penn ite sa se intrevada 0 orbitii cvadrangu­lara (?), un are supraciliar ~i 0 glabella bine dezvoltate (gradul 3 Broca). Un numiir de 29 de fragmente de corpuri ~i arcuri vertebrale dor&ale ii sacrale prezinta caractere specifice unui individ foarte tinar (adolescent). Nowm in continuare fragmente de omoplat, humerus sting ~i drept, cubitus ~i ,'adius, bazin, femur ~i tibie, Dupa fragmentul de frontal am fi indreptatiti sa inclinam spre sexul masculin, grupa de virsta fUnd probabil adolescent sp"e adult . Dqi numiirul fragmen­telor este mic (de dimensiuni relaUv insa mari), principalele parti ale scheletului sint reprezentaU'.

M 0 r min t u I 4 (1\1, 4): din 89 d e iragmente 3 sint eraniene, !'estul provenind din vertebre (7), omoplat (cavitate glenoidal, humerus, radius, coxal (sprincean1i acetabulara), femure, rotule (2), tibii ~i meta­

. tarsi·an I. De~i pe 0 epifiza distala de femur se mai pastreaza 0 mica zona din structura concentticii de cre~tere, lipsa complew a liniei carti­lagiului de ere~tere indica grupa de virstii adult (adult tina,' insa). Foarte probabil ca sexul este femenin (gracilitatea oaselor ~i relieIu­rile musculal'e ~terse). Par~ile principale ale scheletului sint rep1'ezen­tate, ceea ce ridica problema - avind in vedere numarul redus de fragmente - a unei adunari 'intentionate a resturllor incinerate de pe rug.

Nee,·o):ola II de La Bugeac : c21e 19 morminte identificate in acest punet se repartizeaza Upologic in trei grupe distincte. La mormintele ca re-stur'ile dep-use in urne din cinlitirul precedent, se adauga eel in "cutH de piatra" ~i eOlnplexele iuneral'e 2.

M 0 l' min t Lll 1 (1\1 1): in urna s-au [ asit 292 fragmente, unele lungi de 10-12 em. Un uumar de 32 de fragmente sint Cl'aniene (unul singur de Inandibula), ell dimensiuni ~i suturi caracteristic:? adul­jilor. S-au identificat 15 corputi vertebrale ~i arcuri neurale, Iragmente de humerus (epifize distale ~ i diafize), radius, femure relativ masive, ti bie (epifiza proximal a ~i diafize), un fragment de peroneu ~i unul de c.st.!'agal. Part'ile principoale ale seheletului sint rerrezentate. Grupa de virstii aduLt tiniir, probabil de seX 1nasculin.

M 0 r 111 i n t u I 2 (M 2): 730 fragmente incineraw, din care 62 craniene ~i 5 dinti (jncis-ivi, canini ~i MJ. - portiunile radiculare, eu deoapitarea coroanelor). Atit fragmentele craniene ~i dinjii, cit ~i cele de oase lungi provin de la doi indivizi, de virsw adulta tiniirii. Judecind dupa dimensiunile ~i car·acterele UnoI' fragmente orbit ale (marginea superioara eu apofiza rna'lara), este vorba de un biirbat ~i 0 femeie. Caracterele arderii difera: osemintele de femeie sint de euloare albii, calcinat.2, in timp ce osemintele barbatului sint de culoare vin~ie,

3 M. Irimia, Noi cercetiiri .... p . 39.

STUDIU ANTROPOLOGIC Drn NECROPOLELE DE LA BUGEAC 29

aproape negre in spartura. Este puiin probabil ca arderea pe acela~i rug, prin diferenla apreciabila de masa, sa fi dus la aces·te deosebiri. Arderea a avut lee mai degraba separat, pe un rug n1,ai "bogae' in cazul femeii ~i pe unul mai mic, sau cu lemne de alta esenla (even­tual mai verzi) in cazul barbatului. Prezen\a unoI' elemente, ca epi­fizele proximale ~i dis tale de humerus, radius, cubitus de la ambii indivizi, axis, femure, tibii, peronee, coxal, metacarpiene, falange, meta­tarsi ene, astragal, indica 0 cule!!ere ingrijitii de pe rug a principalelor parii ale scheletului, resturile fUnd apoi depuse in aceia~i uma. Un numar de 11 fragmente de rasare ~i ovicaprin, avind acelea~i caracterc de ardere ca ~i osemin tele femeii , arata ea of rand a a fost incinerat5 pe rugul femeii.

M 0 r min t u I 3 (M 3): peste 290 fragmente incinerate ~i calcinate, unele de 5-7 em lungime. Din craniu provin 31 fragmente: regiunea supraciliara - cu marginea orbitaHi stinga, arc mijlociu dez­voltat ~i sinus frontal mediu, fragmente din parietale ~i occipital, cu por\iuni suturale complet inchise, ~terse endocranian ~i cu desen vizibil, intrerupt exocranian, corespunzind grupei de virsta matuT II. Zona orbitala ~i dimensiunile ~i caracterele fragmentelor de oase lung; ar pleda, foarte probabil, pentru axut femenin (?). Din scheletul postcra­nian se pot identiIica fragmente de corp vertebral cervical, cavitatea glenoida a omoplatului sting, diafize de humerus sting ~i drept, frag­mente din ambele femure ~i tibii (pilastru mijlociu dezvoltat ~i tibia probabiJ platicnemica), un fragment diafiza peroneu ~i astragal, meta­tarsianul 1. Scheletul este reprezentat.

M 0 r min t u 1 4 (M. 4): uma coniinea peste 780 fragmente, din care 53 craniene (frontal, Ol'bitii, parietal, occipital, maxilar superior sting ~i drept) ~i 2 dinii cu coroana .. decapitatii". Restul fragmentelor sint din humerus, cubitus ~i radius sting ~i drept, falange, metacar­piene, fe mure ~i tibii, astragal sting ~i drept, metatarsian I sting ~i drept. Grupa de virsta este aduU-matuT, iar sexul probabil maseu­lin (?). Toate partile scheletului sint reprezcntate.

M 0 r min t u 1 5 (M 5): in urna au fost depuse peste 300 fragmente incinerate ~i calcinate, de culoare alba sau alb-vinelie. Numai 42 sint craniene. Resturile provin de la doi copii, unul in jur de :3 - 3 112 ani ~i celalalt de circa 5 - 6 ani, a~a cum se poate aprecia dupa marimea celor 4 stind temporale prezente. S-au mai identificat capete, epifize ~i diafize de oase lungi ([emure 3, tibii 1), care con­corda ell virsta aproximativa estimata pe baza marimii stincilor ten1po­rale. Pe mai mult de 10 fragmente sint vizibile impregnari cu oxid de fier. Impreuna cu oasele incerate s-au gasit de altfel ~i 2 fragmente dintr-un cercel (?) de fier, ce a apar\inut probabil copilului de 5 - 6 ani, judecind dupa urmele de oxid de fier relevate pe una din slincile temporale. Din aceia~i urma provin 0 vertebra de pe~te, un cl~aniu ~i mandibule, humerusuri ~i radiusuri de cirti\a (Talpa europaea) ~i 01'­

bete (Spalax typhlus), neincinerate, care au pat runs aici probabil maj

30 DARDU - NICQLAESCU PLOP~O'R-

tirziu . Nu exista, de aselnenea, elemente concludente pentru a sustine ca prinei palele parti ale scheletelor celor doi eopii sint reprezentate, in poIida nUlnarului mare de fragmente .

M 0 r min t u 1 6 (M 6): 9U fragmente incinerate, dintre care 4 sint eraniene, eu suturi desehise, neeomplicate. fHit gros;mea frag­ill-entelar craniene, cit ~i dimensiunile ~i caracterele morfologice ale diafizelor de oase lungi (regiunea V-ului deltoidian a humerusului) atestii un infans I - I I. Un fragment cranian 'Ii 12 de oase lungi difera de restul i ragmentelor, culoarea lor galbu ie datorindu-se unui lut nisipos (Ioessoidal?) aderent, ee umplea canalul medular. Rest'lll oaselor incinerate sint de euloare alba sau alb-vinetie. Nu s-a putut stabili dad; avem de-a face eu doi indivizi sau ambele grupuri de oseminte apartin acelu>a'li inians I - II. Scheletul este nereprezentat. Of rand a animaHi (carnivar lnic sall Qvicaprin tinar, greu de preeizat dimensional) a fost arsa pe acela'li rug. Pe 3 fragmente osoase se piis­treaza urme de oxid de fier.

Mormintul 8, Lara oase, este considerat de autor cenotaf, ca ~i mormintul 10.

M 0 r min t u I 9 (M 9) : 86 fragmente osoase, dintre care 11 craniene (stinca temporala, frontal, occipital). Diafazele de oase lungi sint de dimensluni mici, capul femural fiind deta'lat de col. Caracte­rele sint proprii unui copil (inJans I spre inJans II) . Un numar de 8 fragmente, eu acela'li grad de incinerare ca 'Ii osemintele umane, lidiea problema ofrandei animale: pasal'e de talie mica (cit porumbelul) <;i alta speie gl'eu de pl'ecizat.

Patru fragmente apartin unui individ din alta grupa de virsta, probabil adolescent sp,'e infans II, eu un grad de ardere net deosebit (in spartura sint de culoare neagra, in -limp ce eele de infans I - II au culoarea alba) . Aceasta constatare pune intrebal'ea daca ruguriJe nu erau construite intr-un loc anun1e, avind un caracter oareCUlTI pern1a­nent, 1a adunarea resturilor incinerate putind sa nime-reasca, din gre­~eala, ~i citeva fragmente de la indi vizi aT~i mai inainte. Numa.rul mic de fragmente exclude posibilitatea ipotezei unui mormint dublu. Par­tile scheletului nll sint reprezentate. De'li in inventar figureaza obiecte Inetalice, nu s-au l'elevat impregnari eli oxid de fier pe oase.

M 0 r min t u 1 11 (M 11): con\inea peste 392 kagmente de dimensiuni relativ mari, dintre care 43 cran'iene (orbita, frorrtal, pal'ie­tale, occipital eu relief pronun\at, de gradul 3 Broca). Grosimea, de­senul, complicarea suturilor ~i gradul lor de obliterare pledeaza pentru grupa de virsta adu!t-matU1', iar caraotere1e ~i dimensiunile fragmen­telor craniene ~i ale oaselor lungi indica, foarte probabil, sexu! mascu!in. Cinci fragmente provin de la ofrandaanimala (ovicarpin ?). Prezen\a ' scheletului posteranian (humerus, cubitus, radius, falange, omoplat, femur, tibie, peroneu, astragal, metatarsi"an I) arata ea s-a pro­cedat la 0 adunare ingrijita ·a resturilor incinerate de pe rug.

STUDIU ANTROPOLOGIC DIN NECROPOLELE DE LA BUGEAC 31

M a l' min t. u I 13 (M 13) " : 83 fragmente, dintre care 11 cra­niene. resk.ul fiind din diafaze de oase lungi (humerus, cubitus, tibie) . dimensiuni foarte mici, sub 8-10 mm, apartinind unui infans I, in (10 - 12 ani. judpcind dupa valorile dimensionale ale fragmentelor incinerate craniene). Individul este nereprezentat.

Morm i n t u I 15 (M 15): au fost depuse in unna peste 215 iragmente, dintre care 11 craniene, apartinind unui individ de virsta adultii-tiniirii (dupa suturi ~i grosimi ~ frontal, parietal, orbitii. occ·i­pital). Din scheletul posieranian s-au identificat fragmente de humerus ~i radius, femur sting ~i drept. tibie (ambele epifize proximale) . peronee, amindoua astragalele. Sexul probabil este eel masculin. Prin­cipaleJe par\i ale scheletului sint reprezentate.

M 0 l' min t ul 16 (M 16): circa 230 de fragmen te, multe de dimensiuni foarte mid. sub 8-10 mm, apartinind unui infans I. in virst.ii de 3 - 4 ani (judecind dupa grosimea unui fragment de frontal, nlarimea stincii temporale. dimensiunile celor doua capete femurale , a epifizelor dis tale femurale ~i a corpurilor vertebrale, eu al'curile neu­rale nesudatc. ca ~i a unui fragment de astragal ~i ealca!1eu). De~i adu­narea resturilor de re rug nu s-a facut eu 0 grija deosebitii (la 230 fra~mente, numai 2 cran iene) . scheletul pare a fi reprezentat.

i\1 0 r min t u I 17 (M 17 a): peste 480 fragmente in urna. majo­ritatea de dimensiwli foarte mici (4-12 mm). Un numar de 136 frag­mente provin de la 2 erani i de eopii. in virstii de 5 - 5 1/2 ani. Grupa de virsta infans [ este atestatii de morIologia ~i stadiul de dezvoltare al molarului de 6 ani (s-au gasit 2 mo)ari de 6 ani), ca ~i de -dimen­siunile eelor 4 fragmente de stinca temporala. Drept of rand a s-a depus r-asare ~i 0 speCie nedeterminabila (12 fragmente). Fragmentele eranienp constituie aproape 1/3 din totalul osemin telor. incluzind ~i ofranda. Lipsesc elementele de baza pentru a sus~ine ca eele doua schelete sint rcprezentate prin prinoip:d ele pih1i componente.

Morm i n t ul 17 (M 17 b): 36 fragmente de oase lungi, apar­iinind probabil unui infans II, depuse separat de urnii, in apropierea .. marcajului'· din piett'e. Trei fragmen te animale (of rand a ?) au un grad de calcinare 111ai red us decit cele lunane. De aselnenea, resturile incine­rate se deosebesc. prin caracterul de ardere, din eele din urma. Seheletu.l nu este reprezentat .

MOl" min t ul 18 (M 18): pest~ 720 fragmente, din care 59 enmiene (2 din\i. orbita, frontal. parietale, occipital). Sint prezente toate pa rO le cotn}:onente ale scheletului : omoplat, humerus. cubitus ~i ra­dius, Ialange miini ~i metacarpiene, femure. tibiile (platourile tibiale desprinse sub ae\iunea Iooului la nivelul liniei de ore~tere. la femure ins.a capul Iemural nu s-a desprins), ash-agale . ll1etatarsiene, coaste. \'c rtebr2 dOl'sale, eervicale ~i sacrale. Grupa de virsta adult, tiniir. scxul probabil 11IQsculin (?) graeil.

~ S-a tn:.'c ut Ja M 13 intrucit osemintcle din M 12 au fost pierdute. Sj­tua\ia eslc valabiW ~i pentru M 14 ~i 1\1 19.

32 DAROU - NlCOLAESCU PLOP$OR

Sintetizind rezultatele, reiese ea din totalul de 23 de morminte descoperite Ia Bugeae,au fost analizate antropologie 16, oasele din 5 morminte neparvenindu-ne Ia studiu, iar 2 - considerate cenotafuri -fii:n:d !!ipsi!e de resturi incinerate . Cele 16 morminte analizate au dat un numar de 19 indivizi, ce se repartizeazii pe grupe de virstii astfeI: 4 infans I, 3 infans I - II, 2 infans II, 1 adolescent-adult, 9 aduIli, dintre ·care majoritatea sint aduI\i tineri ~i numai 2 aduI\i-maturi, 1 matur II. Acest tabel nu are i nsa valoare de e~antion reprezentativ, intrueit eazurile amintite provin din cimitire diferi te, iar sonda jele efcc­tuate in punetul "Ghe\Arie" au avut drept scop lamurirea situa\iei generale ~i nu epuizarea unui lot sau a unei porliuni limitate din neoropola 5. Durata necropolelor ridid de asemenea problema existen\ei unoI' faze s-au subfaze, ori , un studiu nuan\at al ritualului funerar ~i ai evolutlei sale, impune luarea in consideratie a unei eventuale diferen­\ieri cronologi';e a celor 23 de morminte de la B ugeac. Un indiciu pare Sa fie fumizat de grup-area tipologicii a mormintelor in teren. Astfel, eele in groapa simpla, eu urna protejata sau n u cu lespezi de pia tra, sint concentrate in rartea de nord-est a cimitirului II, la capatul pantei, in timp ce monninte le ,.in cutie de piatra" ;} se intilnesc spre sud-vest, unde terenul este pu\in in pantii. De~i 0 dis tinciie cronologica sigura nu este posibila, autorul sapaturii inclina sa creada ca tipul al doilea a1' fi mai veahi dedt primuI 7. ln 1969 s-au identifieat cite"a monninte situate in zona celor in cutii de piatra, ee alcatuiesc 0 va­r ianta aparte, inrudita cu mormintele e u manta de bolovani. Inven tarul funerar ~i analiza antrorologica nu rermit, pc de alta parte, sa afirmam ca mormintele de la Bugeac au avut Ia baza aIt criteriu de difercn­\iere decit cel cronologic : social, in func\ie de sex, grupa de virstii etc, iar amplasarea lor in cadrul necropole i pune sub semnul intrebarii posibilitate a folos irii 1a intimplare, in acela~i interval de tirn;::" a tipu­rilar respective. Fara a putea aduce alte precizari , VOm imparti mol'­mintele ge1o-dacice de la Bugeac in doua mari categorii tipologice, care s-ar putea sa corespunda ~i unor categorii cronologice.

Prin1a grupa cuprinde 8 monninte eli manta de bolovani sau .. cutie de piatra" ~i 4 compI{lxuri funerare (M 6, 8, 9, 10, 11, 13, 14, 19, 15, 16, 17, 18). Ceramica din eele 8 morminte CLl manta de bolo­vani este lucrata, fara excep\ie, cu mina, ceea ce pJedeaza ~i pentru cara cterul lor lnai arhaic . Osemintele e rau depuse printre pi ctl'!?

J A se vedea pia nul s<.lpaturilor din Pont:ce, I , 19613, p. 197. G 1'ermenul de "cutie de piatra" poote da n<l~tel'c la confuzii, fHnd utilizat

cu precadere pentru mormintele ell c istii sau casetA de piatra (D. PI'otase, op. cit. , p. 74. 116 etc.), D. Prowse folose!;ite ~i termenul de morminte ell loca~ de pietre (p. 69). de$ i la Bugeae cste vorba mai mul t de 0 man ta de bolovani.

7 Mormintele in "cut ie de piatra" n-3U dat ceramica lucrata In raata, in­venturul avind un aspect mai arhaic decit la morminte:e In groapa simpla, Cll oscmlntele depuse in urna (M. Irimia, Ponticc, I, p. 231).

8 Complexele funcrarc sint formate din doua pat',\i distincte: un grup masjv de piet re, ingropat 1<1 adi ncimi diferite. care marca mormintuJ, l$i uma aflati"t Ja 0 a numiUi distantl!. , Ia nivelul bazei gramezii de pietre (M. Irimia, Pontice, II , p. 39).

STUDIU ANTROPOLOGIC DIN NECROPOLELE DE LA BUGEAC 33

(4 cazuri) sau in urne (2 cazuri). Doua Inorminte eu urna nu contineau resturi calcinate ~i au fost considerate cenotafuri (M 8 ~i M 10). Urnele nu erau prevazute cu capace, fiind acoperite cel mult cu pietre (2/2) . Inventarul ceramic este reprezentat prin vase intregi sau fragmente ceramice ( 4 cazuri), in timp ce inventarul lnetalic este atestat in doua morminte (M 9 ~i M 11). Judecind dupii urmele de oxid de fier de pe rest l1rile incinerate din M 6, ~i aici a fost depus inventar metalic, care nu s-a pastrat. Oasele din 2 morminte au fost pierdute, a~a cii la analiza au ajuns 4 morminte (!VI 6, 9, 11, 13). De asemenea, M 6 continea resturi calcinate ~i in afara de urna, au fost insa studiate numai oasele din urna. Situatia obtinuta este urmatoarea : 2 jnfans I - II, 1 infans II (in jur de' 10 ~ 12 ani) ~i 1 adult-matur. Sexul copiilor nu a putut fi stabilit. Caracbe,rul inventarului din mormintele de infans I - II (0 fusa iolii in M 6 ~i obiecte de podoaba din fier ~i bronz in M 9) 31' putea eventual sa indice sexul feminin, luCTu aproape sigur pentru Ino1'mintul ell fusaiola 9, Diagnostieul de sex a1 adultului­matur (masculin) a Iost conIirmat ~i de inventarul funerar : 2 culita~e , 1 virf de sage-atii ~i 0 zabala. In trei morminte s-a gasit of randa, indi­ferent de grupa de virstii (M 6, 9, 11).

Cele 4 complexe funerare (M 15, 16, 17, 18). aflate la periferia mormintelor eu manta de bolovani, se pare totu~i ea sint ulterioare lor, deoareee ceramica lucrata la roata apare intr-un procent destul de ri­dicat. Pozi\ia lor eronologica este eu alit mai greu de fixat. Urnele, prezente in toate cele 4 morminte, erau acoperite de regula Cli altf'! vase ~i a~ezate pe 0 lespede de p~atra, PredOlnina inventaru1 ceramic. Intr-un singur eaz s-a gasit un eutit de fier, a~ezat sub urma, la ' un adult gracial de sex masculin (M 18) ~i marge1e de stida ~i plumb la till infans I, de 3 - 4 ani (M 16). Mai semnalam un monnint de adult tinar de sex n1aseu1in, numai eu inventar ,ceramic (TvI 15), ~i un Inor­mint colectiv (M 17), cu ofranda animala, compus dintr-o uma ce con\inea resturile a doi copii de aceia~i virstii (5 - 5 1/2 ani) ~i un infans II, in afara de urna.

Morminte1e in groapa sitnpUi, eu osemintele depuse in urne, intru­nesc 11 cazuri. Inventarul ceramic lipse~te (9 morminte), iar atunei dnd exista este alcatuit din vase lniniaturale sau de ditnensiuni foarte mici. Osemintele din 3 morminte nu au fost analizate (M 2 din cimi­tirul I ~i M 7 ~i 12 din cimitirul II). Inventarul gasit in doua din aceste morminte ar putea atesta intr-un caz 0 persoana de sex femenin (in 1\1 12 0 fusaiola), iar in eelalalt de sex masculin (un cu\ita~ de fier ~i 0 zabala in M 7), de~i diagnozele de sex efectuate in func\ie d e criteriile arheologice trebuie privite eu rezerv8.. J\1ajoritatea resturilor incinerate provin de 1a grupele de virsta mai mari : 1 adolescent-adult, 6 adul\i ~i 1 matur II. Analiza antropologica a stabilit ea 3 din persoa­nele adulte erau de sex felnenin, din care una avea invent'ar de podoabe (2 fibule de bronz de tip tracie arhaie) . Restul, de sex masculih, n u

9 Pi'oblerna inventarului ~i a diagnoze1or de sex facute pe aceast<'i baza a fost tratata ell oeazia studierii necropoIei hallstatticne de In FerigiJe.

3~c,256

34 DARDU - NICOLAESCU PLOP$OR

aveau inventar. In sfiqit, 2 morminte sint duble (1\1 2 ~i i\1 5 din necropola II). Osemintele au fost depuse in aceia~i urna : un barbat ~ a femeie de virsta adulta-tinal'a in M 2, un infans I de 3 - 3 l i2 ani 'Ii un infans de 5 - 6 ani in 1\1 5. Incinerac'ea a avut loc, in cazul aclu1tilor, 1a ruguri diferite, ceea ce nu se poate sustine pentru copEi din 1\1 5, de unde au fost recoltate ~i 3 mal'gele de stiela 'ii fragmente dintr-un cereel de fier. Cercelul a apar\inut sigur <copilului de 5 - 6 ani, pe osemintele caruia s-au relevat urme de impregnari eli oxid de fier. Of ran dele animale sint rare la mormintele din aceasta categorie : vi·ta in 1\1 I din necropola I 'Ii pasare 'Ii ovicaprin in 1\1 2 din ne0ro­pola II. De fiecare data of rand a se gase'ite in monnintele unor persoane de sex felnenin.

Numarul mic de cazuri face imposibila generalizarea unor obser­yatii, care raportJate 1a totalul luormintelor 8-ar putea sa aibe un earrac­tel' intimplator. Pentru cunoa'iterea ritualului funeral' '81 geto-dacHor necropolele de la Bugeac i'ii aduc totu,!i contributia printr-o serie in­treaga de ele'mente, 9i anUlll€ : adultii !?i capiE erau inmonnintati im­preuna, in cadrul a<celea,!i necropole, in morminte de acela'ii tip. Nici In ceea ce prive'ite inventarul nu se fiicea 0 diferen\iere pe grupe de virsta., de vreme ce apar monninte de copii ~i adulti fara inventar, ea ~i morm1inte cu inventar. Arm,e'le nu sint asociate eu obiecte de podoaba, lar analiza antropologidi pare a releva ea erau depuse in mor­mintele barbatilor, dupa cum podoabele sau fusaiolele erau depuse in eele ale f<>meilor. 1\1ormintele de 'copii descoperite pina in prezent nu contin inventar de arme, in ,schimb sint frecvente obieetele de podoabii, marea lor majoritate provenind tocmai din aceste morminte. Podoa­bele preferate in acest caz smt margeiele, bratiirile, verigile, cerce;i. In mormintele deadulti, cu\itele 'ii pies·ele de harna'iament la barbali ~i fibulele la femei. Se constata, de asemenea, depunerea in mormintele de femei a fusaiolelor, obieei l'aspindit in Latene 'ii la ,alte populatii 10.

In ce masura poate S€Tvi criteriul arheologic 1a determinarea sexului, mai ales la copli, se va stabili abia dupa studierea intE'grala a unui numa.r mai mare de necropole geto-dacioe. S-a observat in schimb la Bugeac un tmtament diferit al defunctilor, in funetie de grupa de virsta, in momentul adunarii resturilor incinerate de pe rug: eu atentie la adul\i, in a'ia fel ea toate par\ile scheletului sa fie reprezentate, ~i in mod simbolic la .copii, lucru verificat de noi 'ii pentru .al te mol'­minte sau neeropol~ geto-dacice 11.

Probabil ea exist-au unul sau m-ai multe loc-uri COlnune de ardere, dupa Qum [-·ar a indica c-e~e 4 fragmente de adol~scenti, eu un grad de

10 P . Kaczanowski, Pr6ba 1'ekonstrukcji stosunk6w spolecznych ludnosci te­renu polnocno-wschodnich Niemec w okresie wczesn01'zymskim w swietle badmi przeprowadzonych nad materialami grobowymi, in Frace archeologiczne, 10, 1968, Zeszyty Naukowe Uniwersytetu Jagiellonskiego, CLXXXIII, p . 59; K. Dabrowski, Cmentarzysko Z okresu poznolate11skiego 'tV Zagorzynie, pow. Kalisz, in Sprawod­zania ancheologiczne, XXII, 1970, p. 383.

11 D. Nicolaescu Plop~or ~i W. Wolski, Ein Beitrag der historischen An­thropologie zur Frage der Permanenz im Bestattungsritual, in Annuaire roumain d'anthropologie, G, 1969, p. 3-20.

STUDIU ANTROPOLOGIC DIN NECROPOLELE DE LA BUGEAC 35

caleinare deosebit, gasite in aceia~i urna eu un inians I-II (M 9) . Pre­zenIa lor poate fi explieata in mod cit mai plauzibil prin afptul ea all ramas pe rug dupa cura\ire ~i au fost adunate, din gre~eala, odata ou cele ale copilului.

Atit la adulti, cit ~i la oapii se obi~nuia arderea pe acela~i rug a unor of ran de animale, 0 parte sau toate osemintele fUnd apoi eulese l}i depuse in urna. Aceasta nu este 0 caracter'istici. specifica 'epocli , ea apare ~i mai devreme, in bronz ~i hallstatt, dupa cum nu este circum­serisa exclusiv teritoriului nostru 12 Cantitativ, predom'ina of ran dele de pasare, de ta!He lnica sau mai mare 13, urmate de ovkaprine . Se lntilnesc rar ~i animale de ,talie mare (1 oaz). In acela~i mormint se pun adesea oft-ande din mai multe specii, de exemp1u paSal'! de dife­rite talii {M 9), pasare ~i 0 specie nedeterminabHa (M 17), pasar.e ~i ovicaprin (M 2, necropola I), Of rand a apare 0 singll'l"a data in mor­mintul unui adult-matur, de sex masculin. In rest este freoventa in mormintele de copii din faza mai veche sau este depusa ,in mormintde unor femei de virsta adulta (in cazul morminmlui dublu de biirbat ~i femeie, s-a putut ehiar preciza ca a fost ,arsa pe ·rugu"l fem eH ~i nu pe eel aI barbatului). Toate acestea nu fae insa dedt sa consemneze 0

simatie de iapt, ea,re poate fi oridnd conf"irmata sau rastumata, daea am dispune de imaginea situatiei din intreaga necropola.

Cenotafu·rile sint practicate de populatia geto-dacica de la Bugeac (2 in faza eea mai veehe). Asupra caraeterului lor nu sint dubii, deoa­rece in amindoua cazurile s-a gasit cite 0 urna, acoperitii intr-un mor­mint ,cu 0 piatra, ceea ee race sa eada posibilitatea distrugerii ose­mintelor ea urmare a aetiuilli solului . Ambele cenotaruri nu eontineau il!lventar funerar. . ,

In sfir~it, un alt aspect al ritualului funera,r al geto-dacilor, relevat de necropolele de 1a Bugeao, este practicarea inmormin tarilor dubIe, in acela~i urna fiind depuse osemintele a dona persoane : 2 eopii de acej~i virsta (5 - 5 1/2 ani), 2 infans I de virste difer ite ~i un barbat ~i 0 femeie de virsta adulta tinara. Acest obicet a fost surprins de noi ~i in neoropola hallstattiana tirzie de 1a Fer'i gi1e 14, eu care ocazie am incereat sa analizam semnificatia ~i im plicatiile sale : moartea conco111itentii, Idin motive ce nu Ie vom expune aici, a Ullor membri din familie (in acest caz, in M 17 au fost inmorminta\i doi gemeni), moartea unor persoane din cadrul comtmita\ii survenita intimplator in aeeia~\ pc-rioada sau la intervale apropiate, pastrarea urnei eu resturile incinerate :;;i adaugarea, 1a un anun1it interval, a osemintelor de 1a un individ . Avind in vedere caraderul exeeptiona:! al unor 'asemenea mor­minte, am in·dina sa credem di nu este vorba de 0 practica curenta. ci mai degraba de decesul in aceia~i perioadi"i a persoanelor respective. Gel putin pentru adul\ii din M 2, de sex opus ~i virsta apropiata, este

12 \>\T. Wolski) D. Nicolaescu Plop$or, Studiul antropologic al necropolei hallstattiene tirzii de la Ferigite, in Buridava, 1972.

13 De marimea unui porumbel sau a unei gaini. Ig Aceasta practica este des intilnitii in IJatenul european 'V. Wolski

I?i D. Nicolaescu Plop.$or, op. cit.).

:'6 DAROU - NICOLAESCU PLOP$OR

greu sa ne imaginan1 di au fost imTIonnintaU in1preuna, in aceia!:jl urna, fadi sa Ii existat intre ei anu111ite relatE, de disatorie sau rude­nle. In asemenea imprejurari, copiii erau incinerati pe acela~i rug, iar adultii pe rug uri deosebite:' un rug mai sarae, eventual ell lemne de esen\a verde, barbatul $i un .rug bogat, cat'e a provocat 0 calcinare puternidi a oselnintelor, ell of rand a de pasare ~i ovicaprin, in cazul femeii.

in 2 morminte s-au gsait oase incinerate $i in afara de urna. Au fast analizate nUluai resturile din M 17, care au apartinut unui infans II. Acesta este singurul monnint colectiv (2 infans I de aceia$i virsta in urna $i 1 infans II in afara umei) de la Buge"c, a$a cil. nu putem spwoe dad, acest sistem de inmormin!are era folosi! sau nu $i pentru adulti. Ramine deschisa $i intrebarea daca infansul II a fost introdus odata cu uma s·au mai t irziu, cum este probabil sa se fi intimplat.

Limitindu-ne la constatarilc sugerate de cele 23 de morminte sapate, speram ca viitoarele cercetari sa aducii completarile dori!e pen­tt'u cunoa$terea caracteristicilor ritualului funeral' al geto-dacilor.

V£TUDE ANTHROPOLOGIQUE DES OSSEMENTS INCINERES DES NECROPOLES GETO-DACES DE BUGEAC

Resume

Sur Ie telTitoire du village Bugeac (commune ·Ostrov, Dobroudja) on .a iden.~ tifie deux necropoles geto-daces du I Veme siecle av.n.e., dont l'une a ete partielle­men t fouillee en 1968 et 1969 pal' Ie Musee d'archeologie de Constantza.

Des 23 tombes decouvel'tes jusqu'a present, parmis 'lesquelles 2 sont de~ cenotaphes, depourvues de restes cineraires, on a examine les ossements provenant de 16 tombes. L'.analyse anthropologique a permis d'identifier 19 individus, a savoir : 4 infans I, 3 infans I-II, 2 infans II, 1 juvenis-adultus, 9 adultus (Ia plupart des jeunes adultes et seulement 2 adultus-maturus) et 1 maturus II.

I.e petit nombre de tombes fouiUees a Bugeae est tout a fait insuffisant pour en tirer des conclUSions generales, mais les faits d'observation gardent toutE' l~ur vaJeur pour ce qui est du rite funeraire des geto-daces. A part la pratique des cenotaphes, il est <.1 souligner ,Ie traitement different des defuncts par rapport au groupe d'age: pour les adultes et les individus d'age mul', on a constate que toutcs les parties du <squelette sont repl'esentees parmis les restes cineraires, tandis que pour les enfants (infants I et II) et les jeunes adolescents, on a I"ecueilli un petit nombre d 'ossemenls pour les . mettre symboliqucment dans l'urne funeraire. On a trouv€! aussi, dans la necropo!e de Bugeac, des tombes conten-ant des resres osseuses appartenant a deux individus: des lenfants (joumeaux et enfants d'age different) et des jeunes adultes, un homme et une femme, leurs ossements etant deposes ensemble dans la meme urne. A noter qo.e les differences tres nettes en Ce qui concerne Ie degre d'incineration des restes cineraires de l'homme et de 1a femme prouvent que l'homme a ete brule sur un petit et pauvre bucher, landis que la femme sur un riche bucher, a grand feu, qui a porte l'incineration jusqu'a 1a calcination d es ossemen ts.

Un dernier element <:.1 soul igner: les offl'andes animales - moutons .... chevres et ·oiseaux - identifiees a Bugeae seuJemerit dans les tombes d'enfants et de femmes, ql!i ont ete deposees sur Ie bucher funeraire et brulees ensemble avec les defuncts, vu Ie meme degn? d'incinel'ation des ossements hummaines et anJ­males.

STUDIU ANTROPOLOGIC DIN NECROPOLELE DE LA BUGEAC 37

!\NTHROPOLOGISCHE UNTERSUCHUNG DER EINGEXSCHERTEN GEBEINE AUS DEN GETO-DAKISCHEN NEKROPOLEN VON BUGEAC

Z'usammen!assung

Auf clem Gebiet des Dorfes Bugeac, Gemeinde Ostrov wurden zwci geto­dakische Nckropolen festgestellt. Die in del' zweiten Nekropole in den Jahren 1968 und 1969 durchgeflihrten Forschungen haben 7.ur Freilegung vOn 19 Grabern gefi..ih rt. Die Grabstatten wurden in das 4. Jh. v.u.Z. datiert, ohne daG jedoch die Moglichkeit ausgeschlossen wUrde, daG einige Grauer dem Ende des _311 . odeI' dem Anfang des 3.Jh. V.U .Z_ zuzuschreiben waren (s. in POlltice, I, 1968, S. 1D3-233 und in Pontice, II, 1969, S. 23-42).

1m vorliegenden Aufsatz machen vie Vel-aassern eine anthropologische Ana­lyse del' eingeiischerten Gebeine aus 16 Grabern. Die 16 untersuchten Gl-aber haben eine Anzahl von ]f) Individuen ergeben, die sieh '\vie folgt auf Altersgl'uppen verteilen : 4 infnns I, 3 infans I-II, 2 jnfans IT , 1 JUngling-Erwaehsenel', 9 Er­wachsene, Wo\-on die meisten jUngeren Alte.rs und nur zwei alter sind, 1 Erwaehe­sener II.

Nckropolc I:

Gt'ab 1 (M 1) junger Erwachsener, wahrschcinlich weibJichen Ge­sc:hlechts (?)

Grab 3( M 3) - JUngling, fast envachsen, manlich. Grab 4 (M 4) - junger Envachsener, wachrscheinlich \voib1.

Ne kro]Jo1e II :

Grab (M 1) Grab 2 (M 2) Grab .) (M 3) Grab 4 (M 4) Grnb 5 (M 5)

Grab 6 (M G)

- junger Erwachsener, wahrscheinlich mannl. 2 Individuen, junge Erwachsene, 1 Mann und eine Frau. Envachsener II , wahrseheinlich weiblich (?) Erwachsener. wahrscheinlieh mannlich (?) zwei Kinder ' - eines etwn 3-3 t .12 Jahre, das andere 5-6 Jahre.

- infans I-II. Grab 9 (M 9) - zwei Individuen: ein inrans I1infans II und ein .lUn-

Grab Gl-ab Grab Grab Geab Grab Grab

gling/infans II. 11 (M 11) Erwacl1sener, mannlich. 13 (M 13) infans II (10- 12 Jahre). 14 (M 15) - JUngling, jung, mannlich. 16 (M 16) - infans I (3-4 Jahre)_ 17 (M 17 u) - 2 infans I im Alter von 5-5112 Jahren . 17 (M 17 b) - infans II. 18 (M J 8) - Erwachsener, wahrscheinlich mannlich (1) .

Zum Kennenlernen des Bestattungsritus del' Geto-Daker bringcn die Nekro. polen von Bugeac ihl'en Beitrag dureh eine Reihe VOn Elemenlen u.zw.: El'­wachsene und Kinder wul'den ZUSc'lmmen bestattet, innerhalb derselben Nekropole, in Grabern vorn glekhen Typus.

\Vaffen '\ve rden 111Cht zusammen mit Schmuckstlicken beigegeben, und die anthropologische Analyse scheint zu ergeben, daB sie in Grabern von Mannern beigegeben wurden, so wie Schmuckstllcke und Spinnwirteln in Frauengrabern beigegeben wurden.

In Kindergrabern find et man keine Waffen, dagegen sind SchmucksWcke haufig, und der Gronteil kommt eben aus solchen Grabern: Perlen, Armreifen, Ringe, Ohrgeilange.

In Envachsenengraber wurden bei Mannern Messer und Teile von Zaumzeu g gelegt, bei Frauen Fibeln und Spinnwirteln.

Ee '\vurde eine verschiedene Behandlung del' Verstorbenen, je nach Alters­gruppen, beim Einsammeln der eingeascherten Reste vom Scheiterhaufen beobach-

38 DAROU - NICOLAESCU PLOP$OR ----------------------------------------------~

tet: bei Envachsenen sorgfhltig, SO daB aIle Teile des Skeletts vertreten sind, wahrend dies bei Kindern nUr symbolisch geschah.

Sowohl bei Kindern ais auch bei Erwachsenen war es Ublich, auf demselben Scheiterhaufen Tieropfer zu verbrennen. Vorherrschend sind Opfer von kleinen oder groJ3en Vogeln, worauf Ziegen und Schafe .folgen; selten begegnet man auch gronen Tieren.

Eine andere Seite des dur.ch die Nekropolen von Bugeac enthullten Be­stattungsritus del' Getodaker ist die Praktik der Doppelbestattung, also del' Bei­setzung del' Gebeine von zwei Personen in derselben Urne: 2 Kinder gleichen Alters (5-51/ 2 Jahre), 2 infans I verschiedenen Alters und ein Mann und eine Frau, junge Erw8chsene.

In Anbetracht des besonderen Chaa-akt.ers dieser Graber sind d ie Veriassern der Ansicht, daB es sich nicht urn eine laufende Pl'aktik handelt, sondern viel ­mehr urn eine gleichzeitiges Ableben del' betreffenden P ersonen.