să examinăm scripturile în fiecare zi — 2013
TRANSCRIPT
Sa examinamScripturileın fiecare zi
2013
es13-M
Sa examinamScripturileın fiecare zi
2013
��������������������������������������������������������������������������������������Numele
˘ 2012WATCH TOWER BIBLE AND TRACT SOCIETY
OF PENNSYLVANIAExamining the Scriptures Daily—2013
Toate drepturile rezervate
˘ 2012Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaftder Zeugen Jehovas, e. V., Selters/TaunusS
˘a examin
˘am Scripturile
ˆın fiecare zi — 2013
Alle Rechte vorbehalten
Tip˘arit
˘a
ˆın 2012
Aceast˘a publicatie nu se comercializeaz
˘a.
Ea este distribuit˘a
ˆın cadrul unei lucr
˘ari mondiale
de instruire biblic˘a, sustinute prin donatii.
Examining the Scriptures Daily—2013
Romanian (es13-M)
Made in Germany Tip˘arit
˘a
ˆın Germania
Druck und Verlag: Wachtturm- Gesellschaft, Selters/Taunus
Sa examinamScripturileın fiecare zi
2013
Toti erau cuprinsi de emotii!ˆIn sf
ˆarsit, dup
˘a 40 de ani
de peregrinare prin pustiu, israelitii erau pe punctul de aintra
ˆın tara pe care Iehova i-o promisese str
˘amosului lor
Avraam,ˆın Canaan, „o tar
˘a bun
˘a si
ˆıntins
˘a, . . . o tar
˘a
ˆın
care curge lapte si miere“. Odat˘
a ajunsi acolo, ‘nu avea s˘
ale lipseasc
˘a nimic’ (Ex. 3:8; Deut. 8:7–9).
ˆIn acelasi timp
ˆıns
˘a, israelitii simteau, probabil, o oa-
recare team˘
a siˆıngrijorare.
ˆIn urm
˘a cu 40 de ani, genera-
tia anterioar˘
a, condus˘
a pe atunci de Moise, se aflaseˆın
aceeasi situatie si refuzase s˘
a intreˆın Tara Promis
˘a. Spio-
nii trimisi prezentaser˘
a urm˘
atorul raport: „Poporul carelocuieste
ˆın tar
˘a este puternic, iar orasele fortificate sunt
foarte mari. . . . Toti oamenii pe care i-am v˘
azut acolo suntb
˘arbati cu o statur
˘a neobisnuit de mare“.
ˆIn comparatie cu
acei b˘
arbati, israelitii se simtiser˘
a ca niste „l˘
acuste“. Cu-prinsi de team
˘a, se g
ˆandiser
˘a c
˘a era „mai bine“ s
˘a se
ˆın-
toarc˘
aˆın sclavia egiptean
˘a si fuseser
˘a c
ˆat pe ce s
˘a-i omoa-
re cu pietre pe cei doi spioni fideli, Iosua si Caleb! (Num.13:28, 31–33; 14:3, 4, 10)
Dar erau oare justificate temerile israelitilor? Dinpunct de vedere uman asa p
˘area. Rapoartele despre ora-
sele fortificate si despre b˘
arbatii cu o statur˘
a neobisnuitde mare se dovediser
˘a a fi adev
˘arate. De asemenea, po-
poarele din Canaan aflaser˘
a mai mult ca sigur de peregri-n
˘arile israelitilor prin pustiu si de intentia lor de a ocu-
pa tara. Iar unele dintre aceste popoare le erau netsuperioare din punct de vedere numeric! (Num. 14:13–16;Deut. 7:1, 7) Totodat
˘a, israelitii, care fuseser
˘a sclavi
ˆın
Egipt, nu fuseser˘
a instruiti s˘
a lupte si nici nuˆınv
˘ataser
˘a
strategii de r˘
azboi. Iar acum urmau s˘
aˆınfrunte armate de
r˘
azboinici viteji, bine instruiti si c˘
alitiˆın lupt
˘a.
ˆIn plus,
deja trecuser˘
a multi ani de la eliberarea lor miraculoas˘
adin Egipt, iar amintirea acestui eveniment se estompase.
Textul anului 2013„Fii curajos si tare! . . .
Iehova, Dumnezeul t˘
au, va fi cu tine.“(Ios. 1:9)
De fapt, generatia mai tˆ
an˘
ar˘
a nici nu fusese de fat˘
a la celeˆınt
ˆamplate atunci.
Iehova cunostea bine situatiaˆın care se g
˘aseau israe-
litii. Prin urmare, el i-a spus lui Iosua: „Slujitorul meu Moi-se a murit. Acum ridic
˘a-te, treci Iordanul acesta, tu si tot
acest popor, si intr˘
aˆın tara pe care le-o voi da lor, fiilor lui
Israel. . . . Nimeni nu va putea s˘
a-ti steaˆımpotriv
˘a
ˆın toa-
te zilele vietii tale. . . . Fii curajos si tare, c˘
aci tu vei faceca poporul acesta s
˘a mosteneasc
˘a tara pe care le-am jurat
str˘
amosilor lor c˘
a le-o voi da!“ Apoi, deˆınc
˘a dou
˘a ori, Dum-
nezeu l-aˆındemnat: „Fii curajos si tare“ (Ios. 1:2–7, 9). Ac-
tionˆ
and potrivit instructiunilor primite de la Iehova, Io-sua le-a spus r
˘azboinicilor israeliti s
˘a se preg
˘ateasc
˘a s
˘a
traverseze Iordanul peste trei zile. Cum au reactionatacestia? Ei si-au exprimat dorinta de a respecta poruncalui Iosua, spun
ˆandu-i la r
ˆandul lor: „Fii curajos si tare!“
(Ios. 1:10–18).
Ati observat unele asem˘
an˘
ariˆıntre situatia israelitilor
de atunci si cea a poporului lui Iehova din prezent? Si noisuntem pe punctul de a intra
ˆıntr-o tar
˘a promis
˘a de Ieho-
va: o lume nou˘
a,ˆın care „va locui dreptatea“ (2 Pet. 3:13).
Si noi avem deˆınfruntat dusmani de temut: ‘fortele spiri-
tuale rele din locurile ceresti’ si sustin˘
atorii lor p˘
amˆ
an-testi. Toti acesti dusmani sunt hot
˘ar
ˆati s
˘a-i
ˆımpiedice pe
slujitorii lui Iehova s˘
a-si ating˘
a obiectivul (Ef. 6:12).ˆIn
plus,ˆın fat
˘a ne st
˘a „un necaz mare, cum n-a mai fost de la
ˆınceputul lumii p
ˆan
˘a acum“, si ‘ziua lui Iehova, cea mare
siˆınfricos
˘atoare’ (Mat. 24:21; Ioel 2:11, 31). Desi nu am fost
martori oculari la niciuna dintre ‘faptele de salvare’ rea-lizate
ˆın mod miraculos de Iehova, noi avem deplin
˘a
ˆıncre-
dereˆın capacitatea lui de a-si salva poporul si de a-l con-
duceˆın lumea sa nou
˘a si dreapt
˘a (Ps. 68:20; 2 Pet. 2:9; Rev.
7:14–17).
Cˆ
at de potrivit este, asadar, textul anului 2013: „Fii cu-rajos si tare! . . . Iehova, Dumnezeul t
˘au, va fi cu tine“! (Ios.
1:9) S˘
a p˘
astr˘
am viuˆın minte acest
ˆındemn
ˆın timp ce pre-
dic˘
am ‘vestea bun˘
a despre regat’ siˆındeplinim porunca lui
Isus de ‘a face discipoli din oamenii tuturor natiunilor’!(Mat. 24:14; 28:19, 20)
ˆIntr-adev
˘ar, „dac
˘a Dumnezeu este
cu noi, cine va fiˆımpotriva noastr
˘a“? (Rom. 8:31; Evr. 13:6)
ˆIn paginile urm
˘atoare puteti g
˘asi c
ˆate un text biblic reparti-
zat fiec˘
arei zile si un comentariu corespunz˘
ator acelui text. Tex-tul biblic si comentariul aferent pot fi citite oric
ˆand pe parcursul
zilei, dar multi consider˘
a c˘
a este mai util s˘
a-l citeasc˘
a dimineatadeoarece se pot g
ˆandi
ˆın timpul zilei la cele citite. Discutarea tex-
tuluiˆımpreun
˘a cu familia este de un real folos. Familiile Betel din
ˆıntreaga lume fac acest lucru
ˆınainte de a lua micul dejun.
Comentariile textelor biblice sunt extrase din articolele Tur-nului de veghe din lunile aprilie 2011 — martie 2012. Cifrele con-secutive datei Turnului de veghe indic
˘a num
˘arul articolului de stu-
diu (respectiv 1, 2, 3, 4 sau 5), precum si numerele paragrafelor deunde este extras comentariul (vezi ilustratia de mai jos). Informa-tii suplimentare cu privire la subiectul analizat pot fi g
˘asite
ˆın ce-
lelalte paragrafe ale articolului. Pentru a sti la ce pagin˘
aˆıncepe
fiecare articol, puteti consulta cuprinsul revistei Turnul de veghe.
Cum poate fi folosit˘
aaceast
˘a carte brosat
˘a
Anul editiei Turnului de veghe
Data editiei Turnului de veghe
Num˘arul articolului
Paragrafeleˆın care pot fi g
˘asite
textul biblic si comentariul
����
����
����
����
��
����
����
����
����
����
����
����
� � � �
Marti, 1 ianuarie
Primiti-va ... cu caldura uniipe altii, asa cum si Cristos ne-aprimit cu caldura. (Rom. 15:7)
Milioane de oameni „din toate na-tiunile, triburile, popoarele si limbi-le“ si-au schimbat modul de g
ˆandi-
re pentru a-l aduceˆın armonie cu
„vointa cea bun˘
a, pl˘
acut˘
a si perfec-t
˘a a lui Dumnezeu“ . . .
Exist˘
a siˆın congregatia ta frati si su-
rori pe care ai putea s˘
a-i cunosti maibine? w11 15/4 3:17, 18
2013
L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D
L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D
L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D
L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D
1 2 3 4 5 67 8 9 10 11 12 1314 15 16 17 18 19 2021 22 23 24 25 26 2728 29 30 31
1 2 34 5 6 7 8 9 1011 12 13 14 15 16 1718 19 20 21 22 23 2425 26 27 28
1 2 34 5 6 7 8 9 1011 12 13 14 15 16 1718 19 20 21 22 23 2425 26 27 28 29 30 31
1 2 3 4 5 6 78 9 10 11 12 13 1415 16 17 18 19 20 2122 23 24 25 26 27 2829 30
1 2 3 4 56 7 8 9 10 11 1213 14 15 16 17 18 1920 21 22 23 24 25 2627 28 29 30 31
1 23 4 5 6 7 8 910 11 12 13 14 15 1617 18 19 20 21 22 2324 25 26 27 28 29 30
1 2 3 4 5 6 78 9 10 11 12 13 1415 16 17 18 19 20 2122 23 24 25 26 27 2829 30 31
1 2 3 45 6 7 8 9 10 1112 13 14 15 16 17 1819 20 21 22 23 24 2526 27 28 29 30 31
12 3 4 5 6 7 89 10 11 12 13 14 1516 17 18 19 20 21 2223 24 25 26 27 28 2930
1 2 3 4 5 67 8 9 10 11 12 1314 15 16 17 18 19 2021 22 23 24 25 26 2728 29 30 31
1 2 34 5 6 7 8 9 1011 12 13 14 15 16 1718 19 20 21 22 23 2425 26 27 28 29 30
12 3 4 5 6 7 89 10 11 12 13 14 1516 17 18 19 20 21 2223 24 25 26 27 28 2930 31
IANUARIE
FEBRUARIE
MARTIE
APRILIE
MAI
IUNIE
IULIE
AUGUST
SEPTEMBRIE
OCTOMBRIE
NOIEMBRIE
DECEMBRIE
Marti, 1 ianuarie
Primiti-v˘
a . . . cu c˘
aldur˘
a uniipe altii, asa cum si Cristos ne-aprimit cu c
˘aldur
˘a. (Rom. 15:7)
Milioane de oameni „din toate na-tiunile, triburile, popoarele si limbi-le“ si-au schimbat modul de g
ˆandi-
re pentru a-l aduceˆın armonie cu
„vointa cea bun˘a, pl
˘acut
˘a si perfec-
t˘a a lui Dumnezeu“ (Rev. 7:9; Rom.
12:2). Multi dintre ei erau odinioar˘a
influentati de ura, dusm˘ania si spi-
ritul de dezbinare din lumea lui Sa-tan.
ˆIns
˘a, prin studierea Cuv
ˆantului
lui Dumnezeu si cu ajutorul spiritu-lui sf
ˆant, ei au
ˆınv
˘atat ‘s
˘a urm
˘areas-
c˘a lucrurile care duc la pace’ (Rom.
14:19). Unitatea ce s-a realizatˆın fe-
lul acestaˆıi aduce laude lui Iehova.
Cum poate contribui fiecare dintrenoi la pacea si unitatea din poporullui Dumnezeu?
ˆIn multe congregatii
sunt frati care s-au mutat din altet
˘ari. Unii au, poate, obiceiuri diferi-
te si nu vorbesc bine limba local˘a.
Ne str˘aduim noi s
˘a-i cunoastem, asa
cum neˆınvat
˘a Cuv
ˆantul lui Dumne-
zeu? Exist˘a si
ˆın congregatia ta frati
si surori pe care ai putea s˘a-i cunosti
mai bine? w11 15/4 3:17, 18
Miercuri, 2 ianuarie
Dac˘
a r˘
ad˘
acina este sfˆ
ant˘
a, si ra-murile sunt sfinte. (Rom. 11:16)
Apostolul Pavelˆıi compar
˘a pe
cei ce devin parte a semintei luiAvraam cu ramurile unui m
˘aslin
simbolic (Rom. 11:21). Acest m˘aslin
cultivat reprezint˘a
ˆımplinirea sco-
pului pe care l-a avut Dumnezeuˆın
vedere cˆand a
ˆıncheiat leg
˘am
ˆan-
tul cu Avraam. R˘ad
˘acina m
˘aslinu-
lui este sfˆant
˘a si
ˆıl reprezint
˘a pe Ie-
hova, Cel care d˘a viat
˘a Israelului
spiritual (Is. 10:20). Trunchiulˆıl re-
prezint˘a pe Isus, ca parte principa-
l˘a a semintei lui Avraam, iar ramu-
rile reprezint˘a ‘num
˘arul complet’ al
celor ce alc˘atuiesc partea secun-
dar˘a a semintei lui Avraam (Rom.
11:25).ˆIn ilustrarea despre m
˘as-
lin, iudeii naturali, sau evreii, carel-au respins pe Isus sunt asem
˘anati
cu ramurile de m˘aslin care au fost
„t˘aiate“ (Rom. 11:17). Ei au pierdut
astfel posibilitatea de a deveni par-te a semintei lui Avraam. Ioan Bo-tez
˘atorul
ˆıns
˘a
ˆıi avertizase deja c
˘a
Iehova, dac˘a dorea, putea s
˘a-i ridi-
ce copii lui Avraam chiar din pietre(Luca 3:8). w11 15/5 4:13, 14
Joi, 3 ianuarie
[Bereenii] aveau un caractermai nobil dec
ˆat cei din Tesalonic
. . . cercetˆ
and cu atentie Scriptu-rile
ˆın fiecare zi. (Fap. 17:11)
Cineva s-ar puteaˆıntreba: Pre-
tuiau crestinii din Tesalonic Cuvˆan-
tul lui Dumnezeu? Nu trebuie s˘a ui-
t˘am c
˘a Pavel i-a comparat pe be-
reeni cu iudeii din Tesalonicˆın ge-
neral, nu cu crestinii de acolo. Ceicare au devenit credinciosi ‘au pri-mit cuv
ˆantul lui Dumnezeu nu ca pe
cuvˆantul oamenilor, ci ca pe cuv
ˆan-
tul lui Dumnezeu’ (1 Tes. 2:13). B˘a-
trˆanii din Tesalonic trebuie s
˘a fi lu-
crat din greu pentru a seˆıngriji de
necesit˘atile spirituale ale congre-
gatiei.ˆIn zilele noastre, clasa scla-
vului fidel si prev˘az
˘ator ofer
˘a tur-
mei lui Dumnezeu „hran˘a la timpul
potrivit“ (Mat. 24:45).ˆIn plus, sub
ˆındrumarea sclavului fidel, b
˘atr
ˆanii
de congregatie locali lucreaz˘a din
greu pentru a seˆıngriji de necesit
˘a-
tile spirituale ale fratilor de credin-t
˘a.
ˆIn acest sens, b
˘atr
ˆanii petrec
multe ore preg˘atind teme pentru
ˆıntruniri, astfel
ˆınc
ˆat s
˘a le prezinte
ˆıntr-un mod eficient. Te-ai g
ˆandit
vreodat˘a c
ˆat timp dedic
˘a b
˘atr
ˆanii
preg˘atirii temelor pentru
ˆıntruniri
si congrese? w11 15/6 4:4, 5
Vineri, 4 ianuarieˆ
In fiecare zi, . . . din cas˘
aˆın cas
˘a, nu
ˆıncetau s
˘a predea
si s˘
a anunte vestea bun˘
a.(Fap. 5:42)
Spre sfˆ
arsitul secolului al XIX-leasi
ˆınceputul secolului al XX-lea,
unii Studentiˆın Biblie conside-
rau c˘
a era suficient s˘
a tin˘
a cuvˆ
an-t
˘ari pentru a-si
ˆındeplini serviciul
sacru. Totusi, mai tˆ
arziu s-aˆın-
teles c˘
a Iehova vrea ca poporullui s
˘a participe la forme diferi-
te ale predic˘
arii, inclusiv lucra-rea din cas
˘a-n cas
˘a.
ˆIns
˘a unii din-
tre acesti oratori au refuzat cate-goric s
˘a
ˆıncerce metode noi. Ei
p˘
areau oameni spirituali, dedicatitrup si suflet Domnului.
ˆIns
˘a ade-
v˘
aratele lor intentii si motivatiiau iesit la iveal
˘a c
ˆand sclavul fi-
del a explicat scopul lui Iehova cuprivire la lucrarea de predicare.Iehova nu a aprobat atitudinea lorsi nu i-a binecuv
ˆantat. Rezultatul?
Ei au p˘
ar˘
asit organizatia lui Iehova(Mat. 10:1–6; Fap. 20:20). Aceastanu
ˆınseamn
˘a c
˘a fratilor loiali le-a
fost usor s˘
a prediceˆın public, mai
ales laˆınceput.
ˆIns
˘a au dat do-
vad˘
a de ascultare, iar Iehova i-abinecuv
ˆantat din belsug. w11 15/7
4:10, 11
Sˆ
amb˘
at˘
a, 5 ianuarie
S˘
a nu ne mai judec˘
am deciunii pe altii, ci mai degrab
˘a
s˘
a luati hot˘
arˆ
area aceasta: s˘
anu puneti
ˆınaintea unui frate o
piatr˘
a de poticnire nici s˘
a nu-idati un motiv de
ˆımpiedicare.
(Rom. 14:13)
Unii crestini din Romaˆıi ju-
decau gresit pe altii cu privirela chestiuni pur personale (Rom.14:1–6). Pavel s-a adresat ambelor
p˘arti implicate
ˆın conflict (Rom.
14:10, 14, 15, 20, 21). „ˆIi spun fie-
c˘aruia dintre voi s
˘a nu g
ˆandeasc
˘a
despre sine mai mult decˆat trebu-
ie“, i-aˆındemnat el (Rom. 12:3).
Dup˘a ce i-a sf
˘atuit pe toti cei im-
plicati, Pavel le-a scris: „S˘a urm
˘a-
rim deci lucrurile care duc la pacesi lucrurile care duc la zidire reci-proc
˘a“ (Rom. 14:19). Si
ˆın prezent,
cˆand apar ne
ˆıntelegeri
ˆın congre-
gatie, crestinii trebuie s˘a dea do-
vad˘a de iubire si s
˘a le rezolve apli-
cˆand cu umilint
˘a sfaturile Bibliei.
Cei implicatiˆıntr-un conflict tre-
buie s˘a fac
˘a schimb
˘ari pentru ‘a
p˘astra pacea
ˆıntre ei’ (Mar. 9:50).
w11 15/8 4:8–10
Duminic˘
a, 6 ianuarie
Iehova cunoaste zilele celorireprosabili; mostenirea lor
va r˘
amˆ
ane pe timp indefinit.(Ps. 37:18)
S˘
a medit˘
am la exemplul oameni-lor pe care Iehova i-a atras la el sipe care i-a considerat prietenii s
˘ai.
Avraam si Moise au fost imper-fecti si, la fel ca noi, au avut sl
˘abi-
ciuni. Totusi, Iehova i-a cunoscut;i-a considerat ai lui. Pe de alt
˘a par-
te, din exemplul lui Coreˆınv
˘at
˘am
c˘
a ne-am puteaˆındep
˘arta de Ieho-
va si am putea pierde aprobarea sa.S
˘a ne
ˆıntreb
˘am: „Cum m
˘a priveste
Iehova? Ce potˆınv
˘ata din aceste
exemple biblice?“. Cˆ
at deˆıncuraja-
tor este s˘
a stim c˘
a Iehova ne consi-der
˘a ai lui dac
˘a
ˆıi suntem loiali! S
˘a
neˆınt
˘arim deci credinta si s
˘a culti-
v˘
am umilint˘
a si alte calit˘
ati care nefac pretiosi
ˆın ochii s
˘ai. Este o
onoare s˘
a fim cunoscuti de Iehovasi s
˘a ne bucur
˘am de aprobarea sa!
Acest privilegiu ne aduce fericireˆın prezent si mari binecuv
ˆant
˘ari
ˆın
viitor! w11 15/9 5:17, 18
Luni, 7 ianuarie
Iubitii mei frati, s˘
a continu˘
ams
˘a ne iubim unii pe altii, pentru
c˘
a iubirea este de la Dumnezeu,iar cine iubeste a fost n
˘ascut din
Dumnezeu si dobˆ
andeste cunos-tint
˘a despre Dumnezeu.
(1 Ioan 4:7)
Apostolul Pavel a scosˆın eviden-
t˘a o fatet
˘a a iubirii lui Dumnezeu
fat˘a de oameni c
ˆand a spus c
˘a Ieho-
va este „Dumnezeul oric˘arei m
ˆan-
gˆaieri“ (2 Cor. 1:3). Isus a manifes-
tat o astfel de iubire cˆand a
ˆımpli-
nit profetia lui Isaia (Is. 61:1, 2).Pe parcursul serviciului s
˘au p
˘am
ˆan-
tesc, Isus le-a adus mˆang
ˆaiere celor
ˆıntristati,
ˆıncuraj
ˆandu-i si alin
ˆan-
du-i. Toti continuatorii lui Isus tre-buie s
˘a le aduc
˘a m
ˆang
ˆaiere celor
ˆın-
tristati (1 Cor. 11:1). Pavel a spus:‘Continuati s
˘a v
˘a m
ˆang
ˆaiati si s
˘a v
˘a
ziditi unii pe altii’ (1 Tes. 5:11). Tre-buie s
˘a le aducem alinare oamenilor
deoarece tr˘aim ‘timpuri critice, c
˘a-
rora cu greu li se face fat˘a’ (2 Tim.
3:1). Pretutindeniˆın lume, vorbe-
le si faptele celor r˘ai provoac
˘a tot
mai mult˘a suferint
˘a si am
˘ar
˘aciune.
w11 15/10 4:1, 2
Marti, 8 ianuarie
Dac˘
a v˘
a p˘
aziti cu grij˘
a deaceste lucruri, v
˘a va merge bine.
(Fap. 15:29)
Nu toti cei care doresc s˘a ia decizii
ˆın locul nostru ne vor r
˘aul. Unii prie-
teni bine intentionati ar putea insis-ta s
˘a le urm
˘am sfatul. Sau poate c
˘a
unele rude, preocupate de binelenostru, simt c
˘a e de datoria lor s
˘a se
impliceˆın deciziile importante pe
care le avem de luat, chiar dac˘a
suntem maturi si nu mai locuimˆın
casa p˘arinteasc
˘a. S
˘a ne g
ˆandim, de
exemplu, la situatiaˆın care trebu-
ie s˘a alegem un tratament medi-
cal. Biblia condamn˘a
ˆın mod catego-
ric folosirea gresit˘a a s
ˆangelui (Fap.
15:28, 29).ˆIns
˘a pentru alte aspecte
legate deˆıngrijirea s
˘an
˘at
˘atii nu sta-
bileste norme atˆat de clare. De ace-
ea, fiecare dintre noi trebuie s˘a de-
cid˘a personal dac
˘a va accepta sau
nu un tratament medical. Cei dragiai nostri au, poate, p
˘areri ferme
ˆın
aceste privinte. Totusi, cˆand e vorba
de astfel de decizii, fiecare cres-tin dedicat si botezat trebuie s
˘a-si
poarte „propria sarcin˘a“, sau res-
ponsabilitate (Gal. 6:4, 5). Principa-la noastr
˘a preocupare este s
˘a ne
p˘astr
˘am o constiint
˘a bun
˘a
ˆınain-
tea lui Dumnezeu, nu a oamenilor(1 Tim. 1:5). w11 15/4 2:4
Miercuri, 9 ianuarie
Un singur act de justificarea f
˘acut s
˘a fie declarati drepti
pentru viat˘
a oameni de orice fel.(Rom. 5:18)
Referitor la acest text, un tradu-c
˘ator al Bibliei a scris: „Aceast
˘a me-
tafor˘a
ˆıl
ˆınf
˘atiseaz
˘a pe Dumnezeu ca
judec˘ator care a luat o decizie
ˆın fa-
voarea acuzatului, ce fusese adus, cas
˘a zicem asa,
ˆın fata curtii de jude-
cat˘a a lui Dumnezeu, fiind
ˆınvinuit
de comiterea unei nedrept˘ati.
ˆIns
˘a
Dumnezeuˆıl achit
˘a pe acuzat“. Pe
ce baz˘a putea s
˘a achite „Judec
˘a-
torulˆıntregului p
˘am
ˆant“ o persoa-
n˘a nedreapt
˘a? (Gen. 18:25) Dumne-
zeu a f˘acut primul pas trimit
ˆandu-l
cu iubire pe p˘am
ˆant pe Fiul s
˘au
unic-n˘ascut. Isus a
ˆınf
˘aptuit
ˆın mod
perfect vointa Tat˘alui s
˘au,
ˆın pofida
ispitelor, a insultelor grave si a mal-trat
˘arilor. El si-a p
˘astrat integrita-
tea pˆan
˘a la moarte, o moarte pe un
stˆalp de tortur
˘a (Evr. 2:10). Jertfin-
du-si viata uman˘a perfect
˘a, Isus a
oferit o r˘ascump
˘arare prin care pu-
tea s˘a-i elibereze, sau s
˘a-i salveze,
din p˘acat si din moarte pe urmasii
lui Adam (Mat. 20:28; Rom. 5:6–8).w11 15/6 2:8–10
Joi, 10 ianuarie
Nu fi exagerat de drept.(Ecl. 7:16)
ˆIn timp ce suntem hot
˘ar
ˆati s
˘a
privim cu toat˘
a seriozitatea viata siˆınchinarea la Iehova, cu totii pu-tem s
˘a facem eforturi pentru a ne
p˘
astra un punct de vedere echi-librat despre noi
ˆınsine, nelu
ˆan-
du-ne prea multˆın serios. Cu pu-
tin umor putem dep˘
asi momenteletensionate care s-ar putea ivi aca-s
˘a, la locul de munc
˘a sau
ˆın relatiile
cu fratii si surorile crestine. Mem-brii familiei trebuie s
˘a aib
˘a grij
˘a s
˘a
nu fie prea critici, pentru a nu tul-bura linistea si pacea c
˘aminului
lor.ˆIn congregatie, toti putem
ˆın-
v˘
ata s˘
a rˆ
adem cu ceilalti si s˘
a nebucur
˘am unii de compania altora,
fiind mereu ziditori si pozitiviˆın
conversatiile noastre siˆın predare
(2 Cor. 13:10; Ef. 4:29). Ast˘
azi tr˘
aimˆıntr-o lume care
ˆıl desconsider
˘a pe
Iehova si nu iaˆın serios legile sale.
Slujitorii lui Iehovaˆıns
˘a conside-
r˘
a foarte importante ascultarea deDumnezeul lor si loialitatea fat
˘a de
el. Ce bucurie este s˘
a facem par-te dintr-o comunitate at
ˆat de mare
de oameni careˆıi aduc
ˆınchinare
lui Iehova! w11 15/4 1:19, 20
Vineri, 11 ianuarie
Satan se prefaceˆıntr-un
ˆınger
de lumin˘
a. (2 Cor. 11:14)
Satan promoveaz˘
a multe min-ciuni care ne-ar putea induce
ˆın
eroare dac˘
a nu suntem atenti. Iat˘
ac
ˆateva dintre ele. Poti s
˘a faci tot ce
vrei, bine sau r˘
au. Important e s˘
a-tiasculti inima. Auzim deseori acestslogan
ˆın mass-media si
ˆın filme.
Aceast˘
a optic˘
a deformat˘
a cu privi-re la normele divine ne-ar puteaface s
˘a adopt
˘am conceptiile imora-
le ale lumii.ˆIns
˘a care este adev
˘a-
rul? Avem mare nevoie deˆındru-
mare moral˘
a din partea lui Iehova!(Ier. 10:23) Dumnezeu nu va rezol-va niciodat
˘a problemele omenirii.
Dac˘
a ne-am l˘
asa influentati de de-viza „tr
˘aieste clipa“, am ajunge „le-
nesi sau neroditori“ (2 Pet. 1:8).Care este adev
˘arul? Ziua lui Ieho-
va este foarte aproape si trebuies
˘a continu
˘am s
˘a o astept
˘am (Mat.
24:44). Lui Dumnezeu nu-i pas˘
a detine. Dac
˘a am crede aceast
˘a min-
ciun˘
a a lui Satan, am ajunge s˘
a nu-imai slujim lui Iehova, consider
ˆand
c˘
a nu vom fi niciodat˘
a demni de iu-birea sa.
ˆIns
˘a care este adev
˘arul?
Iehovaˆıl iubeste si
ˆıl consider
˘a
pretios pe fiecare slujitor al s˘
au(Mat. 10:29–31). w11 15/7 2:11, 12
Sˆ
amb˘
at˘
a, 12 ianuarie
[Iehova face] vin, careˆınve-
seleste inima omului muritor.(Ps. 104:14, 15)
ˆIn paginile Bibliei g
˘asim mul-
te dovezi c˘
a Iehova doreste s˘
a nebucur
˘am de viat
˘a.
ˆIntr-adev
˘ar, Ie-
hova ne d˘
a hrana indispensabil˘
avietii.
ˆIns
˘a el ne d
˘a si alte ali-
mente, precum vinul, ‘care neˆın-
veseleste inima’ (Ecl. 9:7; 10:19).Da, Iehova vrea s
˘a fim fericiti, s
˘a
avem parte de multe bucurii (Fap.14:16, 17). Asadar, nu este gresitca, din c
ˆand
ˆın c
ˆand, s
˘a ne ‘uit
˘am
atent la p˘
as˘
arile cerului si la criniic
ˆampului’ sau s
˘a facem alte activi-
t˘
ati care neˆımbog
˘atesc viata si
neˆınvioreaz
˘a (Mat. 6:26, 28; Ps.
8:3, 4). O viat˘
a fericit˘
a si s˘
an˘
atoa-s
˘a este un ‘dar de la Dumnezeu’
(Ecl. 3:12, 13). Dac˘
a privim activi-t
˘atile recreative ca pe un dar de
la Creator, ne vom str˘
adui s˘
a nedestindem
ˆıntr-un mod pl
˘acut lui.
w11 15/10 1:1, 2
Duminic˘
a, 13 ianuarie
S˘
a d˘
am si noi la o parte . . .p
˘acatul care ne
ˆınf
˘asoar
˘a
atˆ
at de usor. (Evr. 12:1)
Cˆ
and vesmˆ
antul unui alerg˘
a-tor se
ˆınf
˘asura
ˆın jurul picioarelor
sale, el seˆımpiedica. Alerg
˘atorul
trebuia s˘
a fie constient c˘
a, pur-t
ˆand vesminte nepotrivite, risca s
˘a
cad˘
a. Ce l-ar fi putut determina s˘
aignore acest pericol? Probabil, ne-p
˘asarea,
ˆıncrederea exagerat
˘a
ˆın
propriile forte sau anumite lucruricare
ˆıl distr
˘ageau. Ce
ˆınv
˘at
˘am din
cuvintele lui Pavel? Pierderea cre-dintei este consecinta actiunilornoastre de-a lungul timpului. Cureferire la expresia „p
˘acatul care
neˆınf
˘asoar
˘a at
ˆat de usor“, un bi-
blist afirm˘
a: „ˆImprejur
˘arile
ˆın care
ne afl˘
am, caracterul nostru si an-turajul pot duce la p
˘acat“. Cu alte
cuvinte, mediulˆın care tr
˘aim, pro-
priile sl˘
abiciuni si prieteniile potavea o influent
˘a puternic
˘a asupra
noastr˘
a. Ne pot sl˘
abi sau distrugecredinta (Mat. 13:3–9). w11 15/94:2, 10, 11
Luni, 14 ianuarie
Cei ce se c˘
as˘
atoresc vor aveanecazuri
ˆın carne. (1 Cor. 7:28)
Multi dintre cei proasp˘
at c˘
a-s
˘atoriti constat
˘a cu surprinde-
re, sau chiar cu dezam˘
agire, c˘
a aupuncte de vedere diferite cu pri-vire la chestiuni importante pre-cum cheltuielile, petrecerea tim-pului liber, locuinta si vizitarea ru-delor apropiate.
ˆIn plus, am
ˆandoi
au defecte de personalitate carepot fi deranjante. Unii nu conside-r
˘a c
˘a este important s
˘a discute
despre aceste lucruriˆın perioada
de curtare,ˆıns
˘a, mai t
ˆarziu, s-ar
putea s˘
a aib˘
a probleme. Prin ur-mare, trebuie s
˘a le pun
˘a la punct
ˆınainte de c
˘as
˘atorie. Pentru a avea
o c˘
asnicie fericit˘
a, sotul si sotiatrebuie s
˘a
ˆınfrunte
ˆımpreun
˘a pro-
blemele. Trebuie s˘
a stabileasc˘
a decomun acord cum
ˆısi vor disciplina
copiii si cum se vorˆıngriji de p
˘a-
rinti. Stresul vietii nu trebuie s˘
a-idezbine. Dac
˘a vor aplica principii-
le Bibliei, vor putea s˘
a rezolve mul-te probleme, s
˘a suporte situatiile
care nu se pot schimba si s˘
a r˘
amˆ
a-n
˘a uniti si fericiti (1 Cor. 7:10, 11).
w11 15/10 2:14–16
Marti, 15 ianuarie
[Arat˘
a-te] tuˆınsuti
ˆın toate
un exemplu de lucr˘
ari bune,[dovedeste] seriozitate. (Tit 2:7)
Lumeaˆın care tr
˘aim traversea-
z˘
a una dintre cele mai dificile simai dramatice perioade din istoriaomenirii. F
˘ar
˘a o temelie spiritual
˘a
solid˘
a, e aproape imposibil s˘
aˆın-
frunti aceste ‘timpuri critice, c˘
aro-ra cu greu li se face fat
˘a’ (2 Tim.
3:1–5).ˆIntruc
ˆat se bizuie doar pe
fortele proprii, oamenii nu au preamult succes
ˆın lupta cu proble-
mele vietii. Multiˆıncearc
˘a s
˘a uite
de aceast˘
a realitate trist˘
a umplˆ
an-du-si timpul cu nesf
ˆarsitele dis-
tractii oferite de industria de di-vertisment. Este tot mai evident c
˘a
lumeaˆın care tr
˘aim
ˆıncurajeaz
˘a
‘iubirea de pl˘
aceri’ (2 Tim. 3:4).Ea pune un accent nepotrivit pedistractii, ceea ce poate constituio amenintare pentru spiritualita-tea noastr
˘a (Prov. 21:17). Astfel, pe
bun˘
a dreptate, apostolul Pavel in-clude
ˆın scrisorile c
˘atre Timotei si
c˘
atre Tit sfaturi referitoare la se-riozitate. Aplicarea acestor sfaturine va ajuta s
˘a nu ne l
˘as
˘am influen-
tati de atitudinea frivol˘
a, lipsit˘
a deseriozitate, a acestei lumi (1 Tim.3:4, 8, 11; Tit 2:2–8). w11 15/4 1:1, 3
Miercuri, 16 ianuarie
S˘
a st˘
am treji si s˘
a r˘
amˆ
anemlucizi. (1 Tes. 5:6)
Referindu-se la „ziua cea mare siˆınfricos
˘atoare a lui Iehova“, apostolul
Pavel le-a scris crestinilor din Tesalo-nic: „Fratilor, nu sunteti
ˆın
ˆıntuneric,
pentru ca ziua aceea s˘
a v˘
a surprind˘
aasa cum i-ar surprinde pe hoti, fiind-c
˘a toti sunteti fii ai luminii si fii ai
zilei. Noi nu suntem nici ai noptii,nici ai
ˆıntunericului“. Pavel a ad
˘au-
gat: „Asadar, s˘
a nu mai dormim, cumfac ceilalti, ci s
˘a st
˘am treji si s
˘a r
˘am
ˆa-
nem lucizi“ (Ioel 2:31; 1 Tes. 5:4–6).Sfatul dat de Pavel tesaloniceniloreste foarte oportun pentru cresti-nii care tr
˘aiesc
ˆın „timpul sf
ˆarsitului“
(Dan. 12:4). Pe m˘
asur˘
a ce sfˆ
arsitulacestui sistem r
˘au se apropie, Satan
caut˘
a cuˆınversunare s
˘a-i determine
pe cˆ
at mai multiˆınchin
˘atori adev
˘a-
rati s˘
a nu-i mai slujeasc˘
a lui Dumne-zeu. Prin urmare, este
ˆıntelept s
˘a re-
flect˘
am cu seriozitate laˆındemnul lui
Pavel de a r˘
amˆ
ane vigilenti din punctde vedere spiritual. Pentru ca o fami-lie crestin
˘a s
˘a reuseasc
˘a ‘s
˘a stea trea-
z˘
a’, este necesar ca fiecare membrual acesteia s
˘a se achite de responsa-
bilitatea ceˆıi revine potrivit Scriptu-
rilor. w11 15/5 1:1, 2
Joi, 17 ianuarie
Vestea bun˘
a . . . este puterealui Dumnezeu pentru salvare.
(Rom. 1:16)
„Simt o mare bucurie de fiecaredat
˘a c
ˆand le
ˆımp
˘art
˘asesc oamenilor
vestea bun˘
a.“ Probabil c˘
a si tu ai spussau ai simtit lucrul acesta. Ca Martordedicat al lui Iehova, stii c
ˆat de im-
portant este s˘
a predici ‘vestea bun˘
adespre regat’. Probabil c
˘a poti s
˘a spui
din memorie cuvintele profetice alelui Isus cu privire la aceast
˘a lucrare
(Mat. 24:14). Predicˆ
and ‘vestea bun˘
adespre regat’, tu continui lucrarea
ˆın-
ceput˘
a de Isus (Luca 4:43). F˘
ar˘
aˆın-
doial˘
a, o idee spre careˆındrepti de-
seori atentia este aceea c˘
a,ˆın cur
ˆand,
Dumnezeu va interveniˆın treburile
oamenilor.ˆIn ‘necazul cel mare’, el
va face s˘
a dispar˘
a religia fals˘
a si vaˆınl
˘atura r
˘autatea de pe p
˘am
ˆant (Mat.
24:21). Un alt aspect pe careˆıl scoti,
probabil,ˆın evident
˘a este acela c
˘a
Regatul lui Dumnezeu va restabiliParadisul pe p
˘am
ˆant, unde va domni
pacea si fericirea. De fapt, ‘vesteabun
˘a despre regat’ face parte din
‘vestea bun˘
a anuntat˘
a dinainte luiAvraam, si anume: Prin tine vor fibinecuv
ˆantate toate natiunile’ (Gal.
3:8). w11 15/6 1:1, 2
Vineri, 18 ianuarie
Ur˘
asc orice cale a minciunii.(Ps. 119:128)
Imagineaz˘
a-ti c˘
a trebuie s˘
a mergiˆıntr-un anumit loc, dar nu stii dru-mul. Apelezi la un prieten de
ˆıncre-
dere careˆıti explic
˘a
ˆın detaliu cum
s˘
a ajungi la destinatie. La un mo-ment dat, el te avertizeaz
˘a: „Fii atent
la urm˘
atoarea intersectie! Veiˆınt
ˆalni
un indicator care te poate induceˆın
eroare. Multi oameni s-au luat dup˘
ael si s-au r
˘at
˘acit“. Nu-i asa c
˘a apre-
ciezi grija lui si c˘
a vei tine cont deavertisment? Iehova se aseam
˘an
˘a
ˆın
multe privinte cu acest prieten. El neofer
˘a
ˆındrum
˘ari clare pentru a ne
ajuta s˘
a ajungem la destinatia noas-tr
˘a: viata vesnic
˘a. Totodat
˘a, el ne
atentioneaz˘
a cu privire la unele peri-cole ce ne-ar putea abate din drum(Deut. 5:32; Is. 30:21). Iehova Dum-nezeu ne avertizeaz
˘a pentru c
˘a ne iu-
beste si pentru c˘
a vrea s˘
a ajungem ladestinatie. El sufer
˘a c
ˆand vede c
˘a
slujitorii s˘
ai nu ocolesc pericolele sise r
˘at
˘acesc de la calea cea dreap-
t˘
a (Ezec. 33:11). Psalmistul a spus:„Ur
˘asc . . . calea cea mincinoas
˘a“ (Ps.
119:128, Galaction si Radu). O ur˘
astisi tu? w11 15/7 1:1, 2
Sˆ
amb˘
at˘
a, 19 ianuarie
Apropiati-v˘
a de Dumnezeu.(Iac. 4:8)
Cu cˆ
at ne apropiem mai mult deIehova, cu at
ˆat ne simtim mai
ˆın-
demnati s˘
a-l iubim ‘cu toat˘
a ini-ma, cu tot sufletul, cu toat
˘a min-
tea si cu toat˘
a forta noastr˘
a’ (Mar.12:30). F
˘ar
˘a
ˆındoial
˘a c
˘a suntem
dornici s˘
a ascult˘
am de Dumnezeusi s
˘a fim imitatori ai s
˘ai (Ef. 5:1).
Prin urmare, este esential s˘
a tinemcu regularitate
ˆınchinarea
ˆın fami-
lie pentru ca toti membrii familieinoastre ‘s
˘a fie preg
˘atiti’ din punct
de vedere spiritualˆın timp ce as-
tept˘
am prezisul ‘mare necaz’ (Mat.24:21; Luca 12:40). Da,
ˆınchinarea
ˆın familie este vital
˘a pentru supra-
vietuire!ˆInchinarea
ˆın familie mai
are un obiectiv: acela de a-i ajutape membrii familiei s
˘a se apropie
mai mult unul de altul. Cˆ
and mem-brii familiei petrec timp
ˆın fie-
care s˘
apt˘
amˆ
an˘
a discutˆ
and lucrurispirituale, leg
˘aturile dintre ei se
ˆınt
˘aresc. C
ˆat de mult se apropie
unul de altul partenerii de c˘
as˘
ato-rie c
ˆand fiecare
ˆısi exprim
˘a bucu-
ria pentru nestematele spiritua-le pe care le descoper
˘a
ˆımpreun
˘a!
(Ecl. 4:12) P˘
arintii si copiii careˆıi
aducˆımpreun
˘a
ˆınchinare lui Ieho-
va ajung s˘
a fie unitiˆın iubire, ‘leg
˘a-
tura perfect˘
a a unit˘
atii’ (Col. 3:14).w11 15/5 2:14, 15
Duminic˘
a, 20 ianuarie
S˘
a se c˘
as˘
atoreasc˘
a . . . numaiˆın Domnul. (1 Cor. 7:39)
Multi au preferat s˘
a r˘
amˆ
an˘
a ne-c
˘as
˘atoriti dec
ˆat s
˘a
ˆıncalce acest
sfat divin. „Nu am luat niciodat˘
ahot
˘ar
ˆarea de a r
˘am
ˆane nec
˘as
˘atori-
t˘
a“, spune o sor˘
a din Statele Unite.„M
˘a voi c
˘as
˘atori c
ˆand voi
ˆınt
ˆalni
persoana potrivit˘
a. Mama, care nueste la adev
˘ar,
ˆımi tot spunea s
˘a
m˘
a c˘
as˘
atoresc; nu conta cu cine.Am
ˆıntrebat-o cum s-ar simti
ˆın ca-
zulˆın care c
˘asnicia mea s-ar sf
ˆarsi
r˘
au.ˆIn cele din urm
˘a, v
˘az
ˆand c
˘a
aveam un serviciu stabil, c˘
a pu-team s
˘a-mi port singur
˘a de grij
˘a si
c˘
a eram fericit˘
a, m-a l˘
asatˆın pace.“
Aceast˘
a sor˘
a se simte uneori singu-r
˘a. „
ˆIn astfel de momente, spune
ea,ˆımi pun
ˆıncrederea
ˆın Iehova,
iar el nu m˘
a p˘
ar˘
aseste niciodat˘
a.Rug
˘aciunea m
˘a ajut
˘a s
˘a simt c
˘a
Dumnezeu este real si c˘
a nu suntniciodat
˘a singur
˘a.“ Fiind convins
˘a
c˘
a „este mai mult˘
a fericireˆın a da
decˆ
atˆın a primi“, sora noastr
˘a spu-
ne: „ˆIi ajut pe altii f
˘ar
˘a s
˘a astept ni-
micˆın schimb. G
ˆandul c
˘a le pot fi
de ajutorˆımi aduce mult
˘a bucurie“
(Fap. 20:35). w11 15/9 2:16, 17
Luni, 21 ianuarie
[Dumnezeu]ˆıi p
˘azeste toate
oasele, niciunul dintre elen-a fost rupt. (Ps. 34:20)
Asa cum a fost profetit, Mesiaurma s
˘a fie str
˘apuns, f
˘ar
˘a s
˘a-i fie
ˆıns
˘a zdrobite oasele.
ˆIn Zaharia
12:10 se spune: „Locuitorii Ierusa-limului . . .
ˆıl vor privi pe Ace-
la pe care l-au str˘
apuns“. Confir-m
ˆand aceast
˘a profetie, apostolul
Ioan a scris: „Unul dintre soldatii-a
ˆımpuns coasta [lui Isus] cu o
sulit˘
a si imediat a iesit sˆ
ange siap
˘a. Cel care a v
˘azut lucrul acesta
[adic˘
a Ioan] a depus m˘
arturie, iarm
˘arturia lui este adev
˘arat
˘a. . . .
Aceste lucruri s-auˆınt
ˆamplat ca s
˘a
seˆımplineasc
˘a cuv
ˆantul Scripturii:
«Niciun os nu-i va fi zdrobit». Si,din nou, un alt pasaj din Scriptu-r
˘a spune: «Ei
ˆıl vor privi pe Ace-
la pe care l-au str˘
apuns»“ (Ioan19:33–37). w11 15/8 2:17
Marti, 22 ianuarie
Este un om nehot˘
arˆ
at, nestator-nic
ˆın toate c
˘aile lui. (Iac. 1:8)
Dac˘a suntem nehot
˘ar
ˆati c
ˆand
sunt implicate principii biblice, co-legii de scoal
˘a sau de munc
˘a ar pu-
tea trage concluzia c˘a nu suntem
convinsi de ceea ce sustinem si c˘a,
prin urmare, suntem usor de in-fluentat. Ei ar putea minti,
ˆınsela
sau fura si apoi ar puteaˆıncerca s
˘a
ne conving˘a ‘s
˘a urm
˘am multimea’,
adic˘a s
˘a ne al
˘atur
˘am lor sau cel pu-
tin s˘a-i ajut
˘am s
˘a-si ascund
˘a fapte-
le (Ex. 23:2). Un om nehot˘ar
ˆat se ex-
pune unui mare pericol. Ca un omˆıntr-o corabie f
˘ar
˘a c
ˆarm
˘a purtat
˘a de
vˆant pe o mare r
˘ascolit
˘a de furtun
˘a,
el va fi purtatˆıncoace si-ncolo de
p˘arerile schimb
˘atoare ale oameni-
lor. Cˆat de usor ar putea o aseme-
nea persoan˘a s
˘a naufragieze
ˆın ce
priveste credinta si apoi s˘a dea vina
pe altii pentru ceea ce i s-aˆınt
ˆam-
plat! (1 Tim. 1:19) Cum putem evitaacest trist deznod
˘am
ˆant? ‘
ˆInt
˘arin-
du-neˆın credint
˘a’ (Col. 2:6, 7). Pen-
tru a fi tari si de neclintit trebuie s˘a
ˆınv
˘at
˘am s
˘a lu
˘am decizii care re-
flect˘a credinta noastr
˘a
ˆın Cuv
ˆantul
inspirat al lui Dumnezeu (2 Tim.3:14–17). w11 15/4 2:3, 5
Miercuri, 23 ianuarie
[R˘
ascump˘
arati] orice momentprielnic. (Ef. 5:16)
Ati putea s˘a v
˘a propuneti ca fami-
lie s˘a petreceti mai mult timp
ˆın
predicare. Sau poate c˘a trebuie s
˘a
v˘a str
˘aduiti s
˘a v
˘a
ˆınvingeti teama
de a depune m˘arturie la telefon, pe
strad˘a sau
ˆın teritoriile comerciale.
Ati putea cumva s˘a slujiti
ˆın teri-
torii unde este nevoie mai marede vestitori ai Regatului? Ar puteaun membru al familiei s
˘a
ˆınvete
o limb˘a str
˘ain
˘a pentru a le predi-
ca oamenilor de alt˘a nationalita-
te?ˆIn calitate de cap de familie,
gˆandeste-te
ˆın ce aspecte ar putea
membrii familiei tale s˘a fac
˘a
ˆımbu-
n˘at
˘atiri. Apoi stabileste obiective
concrete care s˘a-i ajute
ˆın acest
sens. Obiectivele pe care vi le pro-puneti ca familie trebuie s
˘a fie rea-
liste si potriviteˆımprejur
˘arilor si
capacit˘atii fiec
˘aruia (Prov. 13:12).
Luati din timpul petrecutˆın fata te-
levizorului si folositi-l pentru ac-tivit
˘ati spirituale. Str
˘aduiti-v
˘a din
r˘asputeri s
˘a atingeti obiectivele pe
care vi le-ati propus ca familie (Gal.6:9). Dac
˘a familia voastr
˘a urm
˘ares-
te obiective spirituale, progresul eiva fi „clar pentru toti“! (1 Tim. 4:15)w11 15/5 2:11, 12
Joi, 24 ianuarie
Glorie lui Dumnezeuˆın
ˆın
˘altimi
si pace pe p˘
amˆ
ant printre oa-menii bun
˘avointei! (Luca 2:14)
S-a l˘asat noaptea. P
˘astorii sunt
pe cˆamp cu turmele. Deodat
˘a, apa-
re unˆınger, iar gloria lui Iehova
str˘aluceste
ˆın jur! P
˘astorii
ˆınm
˘ar-
muresc de fric˘a.
ˆIngerul face o pro-
clamatie uluitoare: „Nu v˘a temeti,
c˘aci iat
˘a c
˘a v
˘a anunt vestea bun
˘a
despre o mare bucurie pe care o vaavea tot poporul, fiindc
˘a . . . vi s-a
n˘ascut ast
˘azi un Salvator, care este
Cristos Domnul“, adic˘a Mesia (Luca
2:8–14). P˘astorii
ˆıl pot g
˘asi pe acest
copilasˆıntr-o iesle din apropiere.
„ˆIngerului i s-a al
˘aturat o multime
din armata cereasc˘a, l
˘aud
ˆandu-l pe
Dumnezeu“ prin cuvintele din tex-tul de ast
˘azi. Dar cum puteau fi si-
guri p˘astorii si cum puteau s
˘a-i con-
ving˘a pe altii c
˘a pruncul despre care
vorbiseˆıngerul urma s
˘a fie adev
˘a-
ratul Mesia? Ei trebuiau s˘a studieze
profetiile din Scripturile ebraice sis
˘a urm
˘areasc
˘a dac
˘a se
ˆımplineau cu
privire la acest copil. w11 15/8 1:1, 2
Vineri, 25 ianuarieˆ
Isi vorˆıntoarce urechea
de la adev˘
ar,ˆındrept
ˆandu-se
spre istorisiri neadev˘
arate.(2 Tim. 4:4)
S˘a vedem c
ˆateva istorisiri nea-
dev˘arate ce i-ar putea
ˆındep
˘arta
de la calea adev˘arului pe cei care
nu sunt atenti. O istorisire neade-v
˘arat
˘a poate fi orice
ˆınv
˘at
˘atur
˘a
religioas˘a fals
˘a care ne „
ˆıntoarce
urechea de la adev˘ar“ (2 Tim. 4:3).
Satan „se prefaceˆıntr-un
ˆınger de
lumin˘a“ folosindu-se cu viclenie
de religia fals˘a pentru a-i induce
ˆın eroare pe oameni (2 Cor. 11:14).Pretinz
ˆand c
˘a
ˆıl urmeaz
˘a pe Cris-
tos, religiile crestin˘at
˘atii pre-
dau doctrine cum ar fi Trinita-tea, focul iadului si nemurirea su-fletului, doctrine care abund
˘a
ˆın
mituri si falsit˘ati.
ˆIn plus, obi-
ceiurile aparent nevinovate prac-ticate cu ocazia unor s
˘arb
˘atori
precum Cr˘aciunul si Pastele
ˆısi
au, de fapt, originileˆın mitolo-
gie siˆın religiile p
˘ag
ˆane. Dac
˘a
vom da atentie avertismentuluilui Dumnezeu de a ne separa dereligia fals
˘a si de a nu ‘atinge ce
este necurat’, nu vom fiˆınselati
de istorisirile neadev˘arate (2 Cor.
6:14–17). w11 15/7 2:11
Sˆ
amb˘
at˘
a, 26 ianuarie
Toti cei ce m˘
a v˘
ad rˆ
ad demine,
ˆısi deschid larg gura,
dau din cap: „I s-aˆıncredintat
lui Iehova. El s˘
a-l scape!“.(Ps. 22:7, 8)
David a profetit c˘a Mesia avea
s˘a fie batjocorit.
ˆIn timp ce Isus
suferea pe stˆalpul de tortur
˘a, oa-
meniiˆısi b
˘ateau joc de el. Matei
relateaz˘a: „Trec
˘atorii au
ˆınceput
s˘a-l insulte, d
ˆand din cap si zi-
cˆand: «O, tu care voiai s
˘a d
˘ar
ˆami
templul si s˘a-l construiesti
ˆın trei
zile, salveaz˘a-te! Dac
˘a esti fiul lui
Dumnezeu, coboar˘a de pe st
ˆalpul
de tortur˘a!» La fel, preotii princi-
paliˆımpreun
˘a cu scribii si cu b
˘a-
trˆanii au
ˆınceput si ei s
˘a-si bat
˘a
joc de el, zicˆand: «Pe altii i-a sal-
vat, iar pe sine nu se poate sal-va! El este Regele lui Israel. S
˘a
coboare acum de pe stˆalpul de
tortur˘a si vom crede
ˆın el! Si-a
pusˆıncrederea
ˆın Dumnezeu. S
˘a-l
scape El acum dac˘a
ˆıl vrea, c
˘aci el
a zis: „Sunt Fiul lui Dumnezeu“»“(Mat. 27:39–43). Isus a suportat cudemnitate toate aceste batjocuri,l
˘as
ˆandu-ne un excelent exemplu!
w11 15/8 2:13
Duminic˘
a, 27 ianuarie
Eu sunt partea ta si mostenireata
ˆın mijlocul fiilor lui Israel.
(Num. 18:20)
Dup˘a ce israelitii au cucerit o
bun˘a parte din Tara Promis
˘a, Io-
sua, Marele Preot Eleazar sic
˘apeteniile triburilor au
ˆımp
˘ar-
tit tara prin tragere la sorti(Num. 34:13–29). Fiecare trib aprimit c
ˆate un teritoriu,
ˆıns
˘a tri-
bul lui Levi nu a primit niciunul(Ios. 14:1–5). De ce? Au fost levi-tii trecuti cu vederea? R
˘aspunsul
ˆıl g
˘asim
ˆın cuvintele din textul
de azi, cuvinte prin care Ieho-va
ˆıi asigur
˘a pe leviti c
˘a nu i-a
p˘ar
˘asit. Ce promisiune special
˘a!
Tu cum te-ai simti dac˘a Iehova
ti-ar spune „Eu sunt partea ta“?Probabil c
˘a te-ai
ˆıntreba: „Chiar
poate fi Cel Atotputernic parteaunui crestin imperfect?“. Da, Ie-hova poate fi partea ta, indiferentc
˘a ai sperant
˘a cereasc
˘a sau p
˘a-
mˆanteasc
˘a. w11 15/9 1:1, 2
Luni, 28 ianuarie
Este liber˘
a s˘
a se c˘
as˘
atoreasc˘
acu cine vrea,
ˆıns
˘a numai
ˆın Domnul. (1 Cor. 7:39)
Dac˘
a vrei s˘
a te c˘
as˘
atoresti cu ci-neva devotat trup si suflet lui Ie-hova, roag
˘a-te pentru asta (Filip.
4:6, 7).ˆIn cazul
ˆın care nu vei g
˘asi
imediat un partener, nu te descu-raja.
ˆIncrede-te
ˆın ajutorul lui Ie-
hova si el te va sustine pe planafectiv (Evr. 13:6). Un crestin careˆısi caut
˘a un partener de viat
˘a ar
putea primi o cerereˆın c
˘as
˘atorie
din partea cuiva cu o spiritualita-te
ˆındoielnic
˘a sau chiar din partea
unui necredincios. Dac˘
a te afliˆın
aceast˘
a situatie, s˘
a nu uiti c˘
a du-rerea pe care ti-o va pricinui ale-gerea unui partener nepotrivit vafi cu mult mai mare dec
ˆat senti-
mentele de singur˘
atate pe care leai, probabil, acum, c
ˆand esti nec
˘a-
s˘atorit. Tine minte: odat
˘a c
˘as
˘ato-
rit, vei fi legat pe viat˘
a de parte-nerul t
˘au, la bine si la r
˘au (1 Cor.
7:27). Nu lua o decizie pe cares-o regreti mai t
ˆarziu. w11 15/10
2:10–12
Marti, 29 ianuarie
[Isus] s-a dat pe sine car
˘ascump
˘arare corespunz
˘atoare
pentru toti. (1 Tim. 2:6)
Adam a adus imperfectiunea simoartea asupra a miliarde de oa-meni, toti urmasii s
˘ai. Este adev
˘a-
rat c˘
a Isus, ca om perfect, ar fi pu-tut s
˘a fie tat
˘al a miliarde de des-
cendenti perfecti. De aceea, s-aˆın-
teles c˘
a viata lui Isus si a tuturorpotentialilor s
˘ai urmasi perfecti a
constituit o jertf˘
a echivalent˘
a cuviata lui Adam si a urmasilor s
˘ai
imperfecti.ˆIns
˘a Biblia nu spune c
˘a
vreun potential urmas al lui Isus
este inclusˆın r
˘ascump
˘arare.
ˆIn Ro-
mani 5:15–19 se arat˘
a c˘
a moartea„unui singur om“ a f
˘acut posibil
˘a
eliberarea.ˆIntr-adev
˘ar, viata per-
fect˘
a a lui Isus a fost echivalentulvietii lui Adam. Accentul se pune sitrebuie s
˘a se pun
˘a numai pe Isus
Cristos. Printr-un „singur act dejustificare“, si anume prin faptul c
˘a
a ascultat de Dumnezeu si si-a p˘
as-trat integritatea p
ˆan
˘a la moarte,
Isus a f˘
acut posibil ca oameni deorice fel s
˘a primeasc
˘a darul vie-
tii (2 Cor. 5:14, 15; 1 Pet. 3:18).w11 15/6 2:11
Miercuri, 30 ianuarie
Tat˘
al vostru ceresc stie c˘
a avetinevoie de toate aceste lucruri.
(Mat. 6:32)
Iehovaˆısi va face partea, adic
˘a
se vaˆıngriji de necesit
˘atile noas-
tre. Fireste, „toate aceste lucruri“ar putea s
˘a nu fie ceea ce ne do-
rim sau ceea ce ne place nou˘a. To-
tusi, Isus spune s˘
a nu neˆıngrijo-
r˘
am cu privire la lucrurile pe care„natiunile le caut
˘a st
˘aruitor“. Iat
˘a
ce ne avertizeaz˘
a el: „Fiti atentila voi
ˆınsiv
˘a ca nu cumva s
˘a vi
seˆıngreuneze inimile cu m
ˆancare
si b˘
autur˘
aˆın exces si cu
ˆıngri-
jor˘
arile vietii, iar ziua aceea s˘a
vin˘
a pe neasteptate peste voi ca ocurs
˘a“ (Luca 21:34, 35). Linia de
sosire este chiarˆın fata noastr
˘a!
Ar fi trist s˘
a neˆımpov
˘ar
˘am cu
lucruri inutile acum, cˆand sun-
tem atˆ
at de aproape de sfˆarsitul
acestui sistem. Cˆ
at de adev˘arate
sunt, asadar, cuvintele apostolu-lui Pavel: „Devotiunea sf
ˆant
˘a
ˆınso-
tit˘
a de multumire este un marec
ˆastig“! (1 Tim. 6:6) Dac
˘a lu
˘am
ˆın serios acest sfat, ne va fi maiusor s
˘a c
ˆastig
˘am premiul vietii.
w11 15/9 4:6–8
Joi, 31 ianuarie
Dac˘
a nu mˆ
ancati carnea Fiuluiomului si nu beti s
ˆangele lui, nu
aveti viat˘
aˆın voi
ˆınsiv
˘a.
(Ioan 6:53)
Cum reactionezi cˆand Iehova fa-
ce lumin˘a
ˆın privinta unor ‘lucruri
profunde’ din Scripturi? (1 Cor.2:10–13) Apostolul Petru ne-a l
˘asat
un exemplu excelentˆın aceast
˘a pri-
vint˘a. Cu o anumit
˘a ocazie, Isus le-a
adresat ascult˘atorilor s
˘ai cuvintele
din textul de azi. Interpretˆand lite-
ralmente aceste cuvinte, multi dis-cipoli au spus: „Ce cuvinte revolt
˘a-
toare! Cine le poate asculta?“. Apoi„s-au
ˆıntors la lucrurile l
˘asate
ˆın
urm˘a“. Cum a reactionat Petru? El
a spus: „Doamne, la cine s˘a ne du-
cem? Tu ai cuvintele vietii vesnice“(Ioan 6:60, 66, 68). Petru a fost sigurc
˘a Iehova le va da lumin
˘a spiritua-
l˘a. C
ˆand Iehova revars
˘a mai mult
˘a
lumin˘a asupra anumitor adev
˘aruri
biblice, te str˘aduiesti s
˘a
ˆıntelegi
motivele acestor schimb˘ari? (Prov.
4:18) Dac˘a vei urma exemplul be-
reenilor din secolulˆınt
ˆai, vei pretui
si mai mult privilegiul de a-i slujilui Iehova (Fap. 17:11). w11 15/92:14, 15
Vineri, 1 februarie
S˘
a alerg˘
am cu perseverent˘
acursa care ne este pus
˘a
ˆınainte.
(Evr. 12:1)
Biblia compar˘a viata unui cres-
tin cu o curs˘a de atletism. Apos-
tolul Pavel a vorbit despre o ast-fel de curs
˘a
ˆın prima sa scrisoa-
re adresat˘a crestinilor din Corint.
El a spus: „Nu stiti c˘a alerg
˘atorii
ˆıntr-o curs
˘a alearg
˘a toti, dar nu-
mai unul primeste premiul? Aler-gati
ˆın asa fel
ˆınc
ˆat s
˘a-l obtineti“
(1 Cor. 9:24). A vrut Pavel s˘a spu-
n˘a c
˘a numai un crestin c
ˆastiga
premiul vietii si c˘a toti ceilalti
alergauˆın zadar? Nicidecum! Par-
ticipantii la cursele de atletism seantrenau intens si se str
˘aduiau
din r˘asputeri s
˘a c
ˆastige. Pavel do-
rea ca si colaboratorii s˘ai crestini
s˘a depun
˘a eforturi asem
˘an
˘atoare
ˆın cursa crestin
˘a si s
˘a primeasc
˘a
premiul vietii. Da, toti cei carereusesc s
˘a
ˆıncheie cursa c
ˆastig
˘a
premiul. Iar premiul — viataˆın
ceruri sau pe un p˘am
ˆant transfor-
matˆın paradis — are o valoare in-
estimabil˘a. w11 15/9 3:2–4
Sˆ
amb˘
at˘
a, 2 februarie
Umblatiˆıntotdeauna prin spirit.
(Gal. 5:16)
Actioneaz˘
a spiritul sfˆ
ant numaiˆın
ocazii speciale sauˆın
ˆımprejur
˘ari ex-
ceptionale? Nu.ˆIn Cuv
ˆantul lui Dum-
nezeu se spune despre crestini c˘
a‘umbl
˘a prin spirit’, ‘sunt condusi
de spirit’ si ‘tr˘
aiesc prin spirit’ (Gal.5:18, 25). Aceste expresii arat
˘a c
˘a spi-
ritul sfˆ
ant poate exercita permanento influent
˘a
ˆın viata noastr
˘a.
ˆIn fieca-
re zi trebuie s˘
a-l implor˘
am pe Iehovas
˘a ne
ˆındrume prin spiritul s
˘au g
ˆandi-
rea, vorbirea si actiunile (Ps. 143:10).Dac
˘a
ˆıi vom permite spiritului s
˘a ac-
tionezeˆıntr-o m
˘asur
˘a c
ˆat mai mare
ˆın
viata noastr˘
a, el va produceˆın noi ro-
dul s˘
au, careˆıi
ˆınvioreaz
˘a pe altii si
careˆıi aduce laude lui Dumnezeu. De
ce este vital s˘
a ne l˘
as˘
am c˘
al˘
auziti despiritul sf
ˆant? Deoarece exist
˘a o alt
˘a
fort˘
a, careˆıncearc
˘a s
˘a ne domine, o
fort˘
a care seˆımpotriveste actiunii
spiritului sfˆ
ant. Aceast˘
a fort˘
a estenumit
˘a
ˆın Scripturi „carnea“ si repre-
zint˘
aˆınclinatiile p
˘ac
˘atoase ale c
˘arnii
noastre dec˘
azute, imperfectiunea pecare am mostenit-o de la Adam (Gal.5:17). w11 15/4 4:2, 3
Duminic˘
a, 3 februarie
Odinioar˘
a nu erati un popor,dar acum sunteti poporullui Dumnezeu. (1 Pet. 2:10)
Din punctul de vedere al evreilor,oamenii din natiuni nu erau capabilis
˘a produc
˘a roade bune.
ˆIns
˘a chiar
pe acesti oameni i-a f˘
acut Iehova oparte a ‘unei natiuni’ care a produsroadele Regatului (Mat. 21:43).
ˆInce-
pˆ
and din anul 36 e.n., odat˘
a cu unge-rea lui Corneliu — primul om necir-cumcis din natiuni care s-a conver-tit —, oamenilor necircumcisi din na-tiuni li s-a dat posibilitatea de a fi„altoiti“
ˆın m
˘aslinul simbolic (Fap.
10:44–48).ˆInseamn
˘a oare aceasta c
˘a,
dup˘
a anul 36 e.n., iudeii naturali numai puteau deveni parte a seminteilui Avraam? Nicidecum. Pavel expli-c
˘a: „Iar ei [iudeii naturali], dac
˘a nu
r˘
amˆ
anˆın necredint
˘a, vor fi altoiti, fi-
indc˘
a Dumnezeuˆıi poate altoi din
nou. C˘
aci, dac˘
a tu ai fost t˘
aiat dinm
˘aslinul care este s
˘albatic prin natu-
ra lui si ai fost altoit contrar naturiiˆın
m˘
aslinul de gr˘
adin˘
a, cu atˆ
at mai multacestia, care sunt ramuri naturale,vor fi altoiti
ˆın propriul lor m
˘aslin!“
(Rom. 11:23, 24). w11 15/5 4:16–18
Luni, 4 februarie
Cine lucreaz˘
a cu perspicacitateva g
˘asi binele. (Prov. 16:20)
Poate c˘
a, prin felul lor de a fi, une-le oi nu sunt prea prietenoase sauafectuoase. Chiar si
ˆın acest caz, b
˘a-
trˆ
anii se str˘
aduiesc s˘
a lucreze cu per-spicacitate si ‘s
˘a g
˘aseasc
˘a binele’
ˆın
ele. Este adev˘
arat, din cauza imper-fectiunii, ar putea fi nevoie ca un b
˘a-
trˆ
an s˘
a depun˘
a eforturi pentru a priviˆın mod pozitiv fiecare oaie.
ˆIns
˘a,
ˆın-
trucˆ
at se str˘
aduieste s˘
a fie blˆ
and cutoti membrii congregatiei, nu meri-t
˘a el laude pentru efortul de a fi
un p˘
astor bun, aflat sub conducerealui Cristos? Cu totii avem motive ‘s
˘a
le fim supusi’ b˘
atrˆ
anilor. Asa cuma scris Pavel, ‘ei vegheaz
˘a ne
ˆınce-
tat asupra sufletelor noastre’ (Evr.13:17). Aceast
˘a expresie ne amintes-
te de p˘
astorii literali, care nu dorm cas
˘a-si p
˘azeasc
˘a turma.
ˆIn mod ase-
m˘
an˘
ator, pentru a seˆıngriji de cei
bolnavi ori de cei care au proble-me afective sau spirituale, b
˘atr
ˆanii
renunt˘
a uneori la somn. De exem-plu, fratii care slujesc
ˆın Comitete-
le de Asistent˘
a Sanitar˘
a sunt trezitiuneori noaptea pentru a rezolva o ur-gent
˘a medical
˘a. C
ˆat de mult apre-
ciem ajutorul lor cˆ
and ne confrunt˘
amcu o astfel de situatie! w11 15/6 4:7, 8
Marti, 5 februarie
De la iesirea cuvˆ
antului derestabilire si de reconstruire
a Ierusalimului pˆ
an˘
a la Mesia,Conduc
˘atorul, vor fi sapte
s˘
apt˘
amˆ
ani, precum si saizeci sidou
˘a de s
˘apt
˘am
ˆani. (Dan. 9:25)
Ioan Botez˘
atorul aˆınceput s
˘a pre-
dice. Cuvintele si faptele lui i-au f˘
a-cut pe multi s
˘a se
ˆıntrebe dac
˘a nu
cumva el era Mesia (Luca 3:15). Uniiˆınteleseser
˘a, probabil, corect pro-
fetia mesianic˘
a despre cele „sapte-zeci de s
˘apt
˘am
ˆani“ si, prin urmare,
stiau cˆ
and urma s˘
a apar˘
a Mesia (Dan.9:24). Multi biblisti consider
˘a c
˘a aces-
te s˘
apt˘
amˆ
ani sunt, de fapt, s˘
apt˘
a-m
ˆani de ani. De exemplu, o traduce-
re a Bibliei spune: „Au fost hot˘
arˆ
atesaptezeci de s
˘apt
˘am
ˆani de ani“ (Re-
vised Standard Version). Ast˘
azi, sluji-torii lui Iehova stiu c
˘a cele 69 de s
˘ap-
t˘
amˆ
ani, adic˘
a 483 de ani, auˆınceput
ˆın 455
ˆı.e.n., c
ˆand regele persan Arta-
xerxes l-aˆımputernicit pe Neemia
s˘
a reconstruiasc˘
a Ierusalimul (Neem.2:1–8). Aceste „s
˘apt
˘am
ˆani“ s-au
ˆın-
cheiat dup˘
a 483 de ani,ˆın 29 e.n.,
cˆ
and Isus din Nazaret s-a botezat si afost uns cu spirit sf
ˆant, devenind Me-
sia (Mat. 3:13–17). w11 15/8 1:3, 4
Miercuri, 6 februarie
S˘
a urm˘
arim deci lucrurile careduc la pace si lucrurile care ducla zidire reciproc
˘a. (Rom. 14:19)
S˘
a presupunem c˘
a un frate sau osor
˘a doreste s
˘a discute cu un b
˘a-
trˆan despre o problem
˘a pe care o
are cu o rud˘
a sau cu un colaboratorˆın credint
˘a.
ˆIn Proverbele 21:13 se
spune: „Cineˆısi astup
˘a urechea la
strig˘
atul tˆ
anguitor al omului deconditie umil
˘a va striga si el, dar
nu va primi niciun r˘
aspuns“. Cu si-gurant
˘a, un b
˘atr
ˆan ‘nu-si va as-
tupa urechea’ cˆ
and un colabora-tor crestin
ˆıi cere ajutorul. To-
tusi, un alt proverb avertizeaz˘
a:„C
ˆand vorbeste p
ˆar
ˆasul, parc
˘a el
are dreptate, iar cˆ
and vine rˆ
an-dul p
ˆar
ˆatului, atunci se l
˘amureste
pricina“ (Prov. 18:17, Galaction siRadu). Desi
ˆıl ascult
˘a cu amabili-
tate pe cel careˆıi aduce la cunos-
tint˘
a o problem˘
a, b˘
atrˆ
anul respec-tiv nu
ˆıi va lua partea, ci
ˆıl va
ˆıntreba dac
˘a a vorbit
ˆınainte cu
persoana care l-a lezat. De aseme-nea, el
ˆıi va ar
˘ata din Biblie ce
pasi trebuie s˘
a fac˘
a pentru a res-tabili pacea. w11 15/8 4:9, 11
Joi, 7 februarie
Nu iubiti lumea, nici lucruriledin lume! (1 Ioan 2:15)
Sclavul fidel si prev˘
az˘
ator ne sf˘
a-tuieste deseori s
˘a fim atenti la ceea
ce vizion˘
am si ascult˘
am,ˆıntru-
cˆ
at aceste lucruri ne pot influentainima si mintea. El ne avertizea-z
˘a asupra pericolului de a alerga
dup˘
a bani si dup˘
a lucruri materia-le. Dac
˘a ne-am l
˘asa atrasi de lu-
mea divertismentelor sau am tˆ
anjimereu dup
˘a aparate electronice de
ultim˘
a generatie, am putea deviade la credint
˘a. Ar fi o mare gresea-
l˘
a s˘
a consider˘
am c˘
a sfaturile scla-vului fidel sunt prea restrictive sauc
˘a li se aplic
˘a doar altora, nu si
nou˘
a. Satan ne poate „ˆınf
˘asura“
foarte subtil cu rationamentele sidorintele promovate de lumea lui.Unii si-au pierdut credinta deoare-ce au devenit nep
˘as
˘atori sau exa-
gerat deˆıncrez
˘atori
ˆın fortele pro-
prii ori au fost distrasi de lucruri-le lumii. Dac
˘a am ajunge
ˆıntr-o
asemenea situatie, s-ar putea s˘
anu c
ˆastig
˘am premiul vietii (1 Ioan
2:16, 17). Trebuie deci s˘
a fim me-reu atenti la aceste pericole, pen-tru a fi siguri c
˘a ne vom
ˆıncheia
cursa crestin˘
a (Evr. 12:1). w11 15/94:12, 13
Vineri, 8 februarie
S˘
a nu mai aveti leg˘
aturi cucineva numit frate care esteun fornicator. (1 Cor. 5:11)
S˘
a presupunem, de pild˘
a, c˘
a uni-cul fiu al unui cuplu de cres-tini exemplari p
˘ar
˘aseste adev
˘arul
si este exclus. P˘
arintii sunt dis-trusi! Ei
ˆınteleg c
˘a termenul „cine-
va“ din versetul de mai sus se refe-r
˘a si la membrii familiei care nu
locuiesc cu ei. Totusi,ˆısi iubesc
foarte mult fiul si ar putea gˆ
andi:„Cum putem s
˘a ne ajut
˘am b
˘aia-
tul s˘
a seˆıntoarc
˘a la Iehova dac
˘a
rupem aproape orice leg˘
atur˘
a cuel? Oare nu l-am ajuta mai binep
˘astr
ˆand leg
˘atura?“. Ce veti face,
dragi p˘
arinti? Veti asculta de po-runca lui Iehova? Sau veti conside-ra c
˘a puteti vorbi des cu el invo-
cˆ
and rezolvarea unor probleme defamilie?
ˆInainte de a lua o hot
˘ar
ˆa-
re, tineti cont de modulˆın care pri-
veste Iehova lucrurile. El vrea caorganizatia lui s
˘a r
˘am
ˆan
˘a curat
˘a si
s˘
a-i ajute pe p˘
ac˘
atosi s˘
a se corecte-ze. w11 15/7 4:12, 13, 15
Sˆ
amb˘
at˘
a, 9 februarie
Toti au p˘
ac˘
atuit si nu ajung lagloria lui Dumnezeu. (Rom. 3:23)
Uneori capacitatea de a lua deciziine-ar putea fi afectat
˘a de team
˘a: tea-
ma de a nu lua decizii gresite, teamade esec sau teama de a nu p
˘area ridi-
coli sau stupiziˆın ochii altora. Totusi,
iubirea pentru Dumnezeu, precum siCuv
ˆantul s
˘au ne pot ajuta s
˘a ne
ˆınvin-
gem temerile. Cum? Iubirea pentruDumnezeu ne va motiva s
˘a consul-
t˘
amˆıntotdeauna Cuv
ˆantul s
˘au si pu-
blicatiile bazate pe Biblieˆınainte de
a lua decizii importante. Astfel, vomface mai putine greseli.
ˆIntr-adev
˘ar,
Bibliaˆıl ajut
˘a pe „cel f
˘ar
˘a experient
˘a
s˘
a devin˘
a prev˘
az˘
ator, iar [pe tˆ
an˘
ar] s˘
acapete cunostint
˘a si capacitate de
gˆ
andire“ (Prov. 1:4).ˆInseamn
˘a oare
c˘
a vom luaˆıntotdeauna decizii corec-
te? Nu. Toti facem greseli. RegeleDavid, de exemplu, a fost un om fidelsi
ˆıntelept. Totusi, uneori a luat deci-
zii gresite, care le-au provocat sufe-rint
˘a lui si altora (2 Sam. 12:9–12).
Cu toate acestea, greselile comise nul-au
ˆımpiedicat pe David s
˘a ia
ˆın con-
tinuare decizii care s˘
a-i aduc˘
a favoa-rea lui Dumnezeu (1 Regi 15:4, 5).w11 15/4 2:6, 7
Duminic˘
a, 10 februarieˆ
Inc˘
a putin si cel r˘
aunu va mai fi. (Ps. 37:10)
Problemele din ceˆın ce mai grave
cu care se confrunt˘
a omenirea dove-desc f
˘ar
˘a umbr
˘a de
ˆındoial
˘a c
˘a, din
1914, lumea rea a lui Satanˆısi tr
˘aies-
te ultimele zile. Norii grei ai Arma-ghedonului se v
˘ad deja la orizont.
ˆIn
curˆ
and, Fiul omului va veni s˘
a execu-te judecata lui Iehova asupra oame-nilor lipsiti de pietate (Prov. 2:21, 22).N-ar trebui oare cunoasterea acestuilucru s
˘a te
ˆındemne la actiune pe tine
si familia ta? Urmezi sfatul lui Isus
de a-ti p˘
astra ochiul „simplu“? (Mat.6:22) Spre deosebire de oamenii dinaceast
˘a lume, care urm
˘aresc bog
˘atii,
faim˘
a sau putere, urm˘
aresc membriifamiliei tale obiective spirituale? Ai osear
˘a dedicat
˘a
ˆınchin
˘arii
ˆın familie
sau studiului personal? Te ajut˘
a aceststudiu s
˘a te apropii mai mult de Ieho-
va si de ceilalti membri ai familiei?Te achiti de responsabilitatea biblic
˘a
ceˆıti revine ca sot, sotie sau copil,
ajutˆ
andu-ti astfelˆıntreaga familie ‘s
˘a
stea treaz˘
a’? (1 Tes. 5:6) Dac˘
a da, tusi familia ta ‘veti fi preg
˘atiti’ pentru
venirea Fiului omului! (Luca 12:40)w11 15/5 2:18, 19
Luni, 11 februarie
Oamenii nelegiuiti si impostoriivor merge din r
˘au
ˆın mai r
˘au.
(2 Tim. 3:13)ˆIn timpurile critice pe care le
tr˘aim, descrise
ˆın 2 Timotei 3:1–4,
oamenii manifest˘a tr
˘as
˘aturi negati-
ve mai mult ca oricˆand,
ˆıntruc
ˆat ‘cei
nelegiuiti si impostorii merg din r˘au
ˆın mai r
˘au’. Aceasta nu ne surprin-
de,ˆıntruc
ˆat stim din Cuv
ˆantul lui
Dumnezeu c˘a „
ˆıntreaga lume zace
ˆın
puterea celui r˘au“ (1 Ioan 5:19). „
ˆIn-
treaga lume“ cuprinde sistemul po-litic, religios si comercial, precum simijloacele de propagand
˘a ale lui Sa-
tan, care este numit pe bun˘a drep-
tate „conduc˘atorul lumii“ si „dum-
nezeul acestui sistem“ (Ioan 14:30;2 Cor. 4:4). Conditiile de pe p
˘am
ˆant
continu˘a s
˘a se
ˆınr
˘aut
˘ateasc
˘a deoa-
rece Satan este acum foarte furios.El stie c
˘a,
ˆın scurt timp, va fi redus
la t˘acere (Rev. 12:12). Iehova nu-l va
mai tolera mult pe Diavol, si nici sis-temul lui nelegiuit, iar controversacu privire la suveranitatea Sa vafi rezolvat
˘a o dat
˘a pentru totdeau-
na. Cˆat
˘a m
ˆang
ˆaiere ne aduce aceas-
t˘a perspectiv
˘a! (Geneza, capitolul 3;
Iov, capitolul 2) w11 15/10 4:3, 4
Marti, 12 februarie
Unele s-au siˆıntors s
˘a-l urmeze
pe Satan. (1 Tim. 5:15)
Satan vrea s˘
a ne determines
˘a nu mai predic
˘am vestea bun
˘a
(Rev. 12:17). Elˆıncearc
˘a s
˘a ne
tin˘
a ocupati cu activit˘
ati care neirosesc timpul sau care provoac
˘a
dezbin˘
ariˆıntre noi. Pavel identifi-
c˘
a aceste activit˘
atiˆın 1 Timotei
5:11–14. „F˘
ar˘
a ocupatie, cutreie-r
ˆand prin case.“
ˆIn aceast
˘a er
˘a a
tehnologiei, este foarte usor s˘
a iro-sim timpul nostru si al altora, deexemplu trimit
ˆand e-mail-uri cu
tot felul de informatii neimportan-te sau chiar eronate. ‘Clevetind.’Clevetirea, sau b
ˆarfa, poate duce la
calomnie care, deseori, d˘
a nasterela certuri (Prov. 26:20). Chiar dac
˘a
nu-si dau seama, cei care clevetescˆıl imit
˘a pe Satan Diavolul. „Ames-
tecˆ
andu-seˆın treburile altora.“ Nu
avem dreptul s˘
a le spunem altoracum s
˘a-si tr
˘aiasc
˘a viata si nu tre-
buie s˘
a ne amestec˘
amˆın chestiuni
personale. Asadar, toate aceste ac-tivit
˘ati inutile si d
˘aun
˘atoare ne pot
distrage de la misiunea pe carene-a
ˆıncredintat-o Dumnezeu, ace-
ea de a predica vestea bun˘
a. Dac˘
anu suntem ocupati din plin cu lu-crarea lui Iehova, vom
ˆıncepe s
˘a-l
urm˘
am pe Satan. Nu exist˘
a calede mijloc! (Mat. 12:30) w11 15/72:14, 15
Miercuri, 13 februarie
Esteˆımp
˘artit. (1 Cor. 7:34)
Dup˘
a c˘
as˘
atorie, un b˘
arbat trebu-ie s
˘a foloseasc
˘a o parte din timpul
s˘
au ‘ca s˘
a-i plac˘
a sotiei lui’. Bineˆın-
teles, acelasi lucru este valabil siˆın
cazul ei (1 Cor. 7:32–34). Iehova,ˆın
ˆıntelepciunea sa, cunoaste necesi-t
˘atile celor doi. El stie c
˘a sotul si
sotia trebuie s˘
a foloseasc˘
a o partedin timpul dedicat
ˆınainte servi-
ciului sacru pentru a-si consolidac
˘asnicia.
ˆIns
˘a ce se poate spune
despre timpul pe care fiecare din-tre cei doi
ˆıl rezerva
ˆınainte destin-
derii si altor activit˘
ati? Dac˘
a sotulsi sotia trebuie s
˘a ia o parte din
timpul dedicat lui Iehova pentrua-si
ˆınt
˘ari relatia, ei ar trebui s
˘a
fac˘
a la fel si cu timpul alocatˆınain-
te prietenilor. Cum s-ar simti sotiadac
˘a sotul ei ar continua s
˘a-si pe-
treac˘
a timpul liber f˘
acˆ
and sport cuprietenii? Sau cum s-ar simti sotuldac
˘a sotia lui ar sta mult timp
cu prietenele? Partenerul neglijats-ar putea simti singur, nefericitsi neiubit. Dac
˘a am
ˆandoi se str
˘a-
duiesc s˘
a-siˆınt
˘areasc
˘a relatia con-
jugal˘
a, astfel de sentimente vor fievitate (Ef. 5:31). w11 15/10 2:17, 18
Joi, 14 februarie
[Iehova, tu] nu-mi vei l˘
asasufletul
ˆın Seol. (Ps. 16:10)
Mesia avea s˘a fie
ˆınviat. Imagi-
nati-v˘a c
ˆat de uimite au fost femei-
le care au venit la mormˆantul lui
Isus si au v˘azut c
˘a trupul lui nu
mai era acolo! Ele auˆınt
ˆalnit aici un
ˆınger care le-a spus: „Nu v
˘a
ˆınsp
˘ai-
mˆantati!
ˆIl c
˘autati pe Isus Nazari-
neanul, care a fost tintuit pe stˆalp.
El a fost sculat din morti, nu maieste aici. Iat
˘a locul unde a fost pus!“
(Mar. 16:6). Cu ocazia Penticosteidin 33 e.n., apostolul Petru a decla-rat
ˆın fata multimii adunate la Ieru-
salim: „[David] a v˘azut dinainte
ˆın-
vierea lui Cristos si a vorbit despreea. Si a spus c
˘a n-a fost p
˘ar
˘asit
ˆın
Hades, nici carnea lui n-a v˘azut pu-
trezirea“ (Fap. 2:29–31). Dumnezeun-a permis ca trupul Fiului s
˘au iu-
bit s˘a putrezeasc
˘a, ci l-a
ˆınviat pe
Isus ca fiint˘a spiritual
˘a! (1 Pet. 3:18)
w11 15/8 2:19
Vineri, 15 februarie
Cel ce m˘
anˆ
anc˘
a s˘
a nu-l dispre-tuiasc
˘a pe cel ce nu m
˘an
ˆanc
˘a.
(Rom. 14:3)ˆIn materie de m
ˆancare si des-
tindere exist˘a o multitudine de
optiuni si de preferinte (Rom.14:2, 4). Totusi, aceast
˘a diversitate
nu ne d˘
a libertatea de a ne destin-de oricum. S
˘a ne g
ˆandim la o ilus-
trare despre hran˘
a. Desi ne placmulte feluri de m
ˆancare, ar fi ira-
tional s˘
a consum˘
amˆın mod in-
tentionat hran˘
a stricat˘
a, deoarecene-am pune
ˆın pericol s
˘an
˘atatea.ˆ
In mod asem˘
an˘
ator, chiar dac˘
a neplac diverse forme de destindere,nu le vom alege pe cele violen-te, periculoase sau „stricate“ dinpunct de vedere moral. Nu vrem s
˘a
ˆınc
˘alc
˘am principiile biblice si s
˘a ne
periclit˘
am s˘
an˘
atatea fizic˘
a sau spi-ritual
˘a. Pentru a ne asigura c
˘a p
˘as-
tr˘
am destindereaˆın limite rezona-
bile, trebuie s˘
a ne gˆ
andim dinaintedac
˘a o anumit
˘a activitate recreati-
v˘
a va avea sau nu un efect pozitivasupra noastr
˘a (Ef. 5:10). w11 15/10
1:3, 4
Sˆ
amb˘
at˘
a, 16 februarie
Inima celor f˘
ar˘
a minteeste
ˆın casa de veselie.
(Ecl. 7:4)
Cu secole maiˆınainte,
ˆınteleptul
rege Solomon a scris c˘
a este impor-tant s
˘a renunt
˘am uneori la pl
˘aceri
pentru a medita la lucrurile se-rioase ale vietii (Ecl. 3:4; 7:2, 3).ˆIntr-adev
˘ar, av
ˆand
ˆın vedere c
˘a
viata este scurt˘
a, trebuie s˘
a ne‘str
˘aduim din r
˘asputeri’ s
˘a obti-
nem salvarea (Luca 13:24). Iat˘
a dece trebuie s
˘a fim „
ˆın toate un exem-
plu de lucr˘
ari bune, dovedind . . .seriozitate“ (Tit 2:7). Aceasta pre-
tinde s˘
a acord˘
am o atentie deo-sebit
˘a fiec
˘arui aspect al vietii de
crestin. S˘
a ne gˆ
andim la un singuraspect. Urm
ˆand exemplul lui Ieho-
va si al lui Isus, crestiniiˆısi iau
ˆın
serios responsabilitatea de a munci(Ioan 5:17). Ei sunt deseori l
˘audati
pentru c˘
a sunt angajati sˆ
arguin-ciosi si demni de
ˆıncredere. Capii
de familieˆısi iau cu at
ˆat mai mult
ˆın serios aceast
˘a responsabilitate,
ˆıntruc
ˆat trebuie s
˘a-si
ˆıntretin
˘a fa-
milia. De fapt, un crestin care nu seˆıngrijeste din punct de vedere ma-terial de cei din casa lui ‘reneag
˘a
credinta’, ceea ce echivaleaz˘
a cua-l renega pe Iehova! (1 Tim. 5:8)w11 15/4 1:4, 5
Duminic˘
a, 17 februarie
C˘
ararea celor drepti este ca lu-mina zorilor a c
˘arei str
˘alucire
creste pˆ
an˘
a la miezul zilei.(Prov. 4:18)
Textul de ast˘
azi arat˘
a c˘
a,ˆın
timp, vomˆıntelege tot mai bine
scopurile lui Iehova si vom avea oconduit
˘a tot mai pl
˘acut
˘a
ˆın ochii
s˘
ai. Dup˘
a moartea lui Isus, mul-tor crestini evrei le-a fost greu s
˘a
renunte la Legea mozaic˘
a (Fap.21:20). Desi Pavel le-a explicatfoarte clar c
˘a nu mai erau sub
Lege, unii n-au acceptat argumen-tele lui inspirate (Col. 2:13–15). Eicredeau, probabil, c
˘a, respect
ˆand
unele p˘
arti din Lege, ar fi sc˘
apatde persecutii. Dar Pavel le-a ar-gumentat c
˘a nu puteau intra
ˆın
odihna lui Dumnezeu dac˘
a refuzaus
˘a actioneze
ˆın armonie cu scopul
s˘
au, aflatˆın curs de realizare (Evr.
4:1, 2, 6, 11). Pentru a fi apro-bati de Iehova, acei crestini tre-buiau s
˘a accepte c
˘a El
ˆısi conducea
acum poporulˆıntr-o alt
˘a directie.
w11 15/7 4:7, 8
Luni, 18 februarie
Din Ierusalim si pˆ
an˘
aˆın
Iliria, am predicat temeinicvestea bun
˘a despre Cristosul.
(Rom. 15:19)
Toti oamenii ar trebui s˘a-l cu-
noasc˘a pe Isus si s
˘a cread
˘a
ˆın el.ˆ
In cartea biblic˘a Romani, Pavel
vorbeste despre aceast˘a necesita-
te. Maiˆınainte, el a scris despre
‘Dumnezeu pentru careˆındeplinea
un serviciu sacru cu spiritul s˘au,
anuntˆand vestea bun
˘a despre Fiul
s˘
au’. Apoi a ad˘augat: „Nu
ˆımi este
rusine cu vestea bun˘a; ea este pu-
terea lui Dumnezeu pentru salvareaoricui are credint
˘a“. Dup
˘a aceea a
f˘acut referire la ‘ziua
ˆın care Dum-
nezeu va judeca prin Cristos Isus lu-crurile ascunse ale oamenilor, po-trivit vestii bune pe care o anunta’(Rom. 1:9, 16; 2:16). De ce crezi c
˘a
Pavel s-a concentrat asupra roluluilui Isus Cristos c
ˆand le-a scris roma-
nilor? Toti crestinii din Roma seloveau de un obstacol, de care nelovim si noi ast
˘azi. Pavel a explicat
despre ce anume era vorba: „Toti aup
˘ac
˘atuit si nu ajung la gloria lui
Dumnezeu“ (Rom. 3:23). Este lim-pede deci c
˘a toti cei c
˘arora le-a scris
Pavel trebuiau s˘a recunoasc
˘a faptul
c˘a erau p
˘ac
˘atosi si s
˘a cread
˘a
ˆın mij-
locul prin care Dumnezeu avea s˘a
ˆınl
˘ature p
˘acatul. w11 15/6 1:5, 8
Marti, 19 februarie
S˘
a nu urmezi multimea la r˘
au.(Ex. 23:2)
Pe parcursul unei c˘
al˘
atorii,ˆıti dai
seama la un moment dat c˘
a nu stiiˆın
ce directie s-o iei. Ce vei face? Vezi c˘
amulti oameni merg
ˆıntr-o anumit
˘a
directie si esti tentat s˘
a-i urmezi. Daro astfel de decizie ar putea fi riscan-t
˘a deoarece oamenii respectivi au,
poate, o alt˘
a destinatie sau, la fel
ca tine, s-au r˘
at˘
acit. Aceast˘
a situa-tie ne ajut
˘a s
˘a
ˆıntelegem principiul
pe care se bazeaz˘
a una dintre legiledate de Iehova Israelului antic. Jude-c
˘atorii sau martorii
ˆıntr-un proces
erau avertizati cu privire la pericolul‘de a urma multimea’. F
˘ar
˘a
ˆındoial
˘a,
fiind imperfecti, ei puteau ceda foar-te usor la presiunile celor din jur,„str
ˆamb
ˆand judecata“. Dar principiul
‘de a nu urma multimea’ nu se aplic˘
adoar la chestiunile de natur
˘a juridic
˘a.
Pericolul de ‘a urma multimea’ nep
ˆandeste la tot pasul.
ˆIntr-adev
˘ar,
uneori poate fi foarte greu s˘
a nu nelu
˘am dup
˘a altii. w11 15/7 1:3, 4
Miercuri, 20 februarie
Capul femeii este b˘
arbatul.(1 Cor. 11:3)
Ce implic˘
a responsabilitatea b˘
ar-batului de cap al familiei? Scripturi-le spun: „Dac
˘a cineva nu se
ˆıngrijes-
te de ai lui, si mai ales de mem-brii familiei lui, a renegat credintasi este mai r
˘au dec
ˆat un necredin-
cios“ (1 Tim. 5:8). Bineˆınteles, un b
˘ar-
bat trebuie s˘
a-siˆıntretin
˘a familia din
punct de vedere material.ˆIns
˘a, pen-
tru a o ajuta s˘
a stea treaz˘
a spirituali-ceste, el trebuie s
˘a fac
˘a mai mult
decˆ
at s˘
a seˆıngrijeasc
˘a de necesit
˘a-
tile ei materiale. Trebuie s˘
a depu-n
˘a eforturi pentru a-si zidi casa din
punct de vedere spiritual, ajutˆ
andu-ipe toti membrii familiei s
˘a-si
ˆınt
˘a-
reasc˘
a relatiile cu Dumnezeu (Prov.24:3, 4). Cum poate face un cres-tin lucrul acesta?
ˆIntruc
ˆat „sotul este
capul sotiei, asa cum si Cristos estecapul congregatiei“, un b
˘arbat c
˘as
˘a-
torit trebuie s˘
a examineze modulˆın
care Isusˆısi
ˆındeplineste rolul de cap
al congregatiei si s˘
a-i urmeze exem-plul (Ef. 5:23). El trebuie s
˘a studieze
ce a spus si ce a f˘
acut Isus si s˘
a sestr
˘aduiasc
˘a ‘s
˘a calce c
ˆat mai exact pe
urmele lui’ (1 Pet. 2:21). w11 15/51:3, 4
Joi, 21 februarieˆ
Ii iau pe leviti dintrefiii lui Israel
ˆın locul
tuturorˆınt
ˆailor n
˘ascuti.
(Num. 3:12)
Ceˆınsemna pentru leviti aceas-
t˘a selectie? Iehova nu le d
˘adea
drept mostenire un teritoriu, ciun privilegiu inestimabil: „preo-tia lui Iehova“ (Ios. 18:7). Capito-lul 18 al c
˘artii Numerele arat
˘a c
˘a
levitii nu sufereau pe plan mate-rial ca urmare a acestei m
˘asuri
(Num. 18:19, 21, 24). Pentru servi-ciul
ˆındeplinit, levitii primeau „ca
mostenire toate zeciuielile din Is-rael“, respectiv a zecea parte dinroadele p
˘am
ˆantului si din turme.
La rˆandul lor, ei trebuiau s
˘a dea
pentru preoti o zecime din tot ceprimeau, din tot ce aveau „maibun“ (Num. 18:25–29). De aseme-nea, preotii primeau „toate con-tributiile sfinte“ pe care fiii lui Is-rael i le aduceau lui Dumnezeu lalocul s
˘au de
ˆınchinare. Ei aveau,
asadar, toate motivele s˘a aib
˘a
ˆın-
credere c˘a Iehova le va purta de
grij˘a. w11 15/9 1:3, 4
Vineri, 22 februarie
Iehova nu-si va p˘
ar˘
asi poporul.(1 Sam. 12:22)
ˆIn aceste timpuri critice, Ieho-
va ne sustine si ne aduce mul-t
˘a m
ˆang
ˆaiere. Mii dintre slujitorii
s˘ai au fost persecutati si aruncati
ˆın
ˆınchisoare din cauza credintei.
Experientele lor demonstreaz˘a
ˆın
mod incontestabil c˘a Iehova le
aduce mˆang
ˆaiere celor care
ˆıi slu-
jesc. Iat˘a un exemplu. Un frate
din fosta Uniune Sovietic˘a a fost
condamnat la 23 de ani deˆınchi-
soare. Totusi, Iehova s-aˆıngrijit
ca el s˘a primeasc
˘a si aici hran
˘a
spiritual˘a, care l-a
ˆınt
˘arit si l-a
ˆın-
curajat mult. „ˆIn toti acesti ani,
relateaz˘a fratele, am
ˆınv
˘atat s
˘a
m˘a bizui pe Iehova si pe forta
primit˘a de la el.“ (1 Pet. 5:6, 7)
Orice s-arˆınt
ˆampla, s
˘a nu uit
˘am
niciodat˘a cuvintele
ˆıncurajatoare
ale psalmistului: „Iehova nu-si vap
˘ar
˘asi poporul“ (Ps. 94:14). Chiar
dac˘a si noi avem nevoie de
ˆıncu-
rajare, putem, la rˆandul nostru,
s˘a le aducem m
ˆang
ˆaiere altora.
w11 15/10 3:18–20
Sˆ
amb˘
at˘
a, 23 februarie
Cu adev˘
arat,ˆınteleg c
˘a
Dumnezeu nu este p˘
artinitor,ci,
ˆın orice natiune, omul
care se teme de el si practic˘
adreptatea este primit de el.
(Fap. 10:34, 35)
S˘a ne imagin
˘am ce sentiment
ciudat trebuie s˘a fi avut Petru
cˆand a intrat
ˆın casa lui Corne-
liu. Putea un iudeu care gˆandise
negativ despre oamenii din na-tiuni s
˘a fie unit cu ei prin „leg
˘a-
tura p˘acii“? (Ef. 4:3, 16) Da,
ˆıntruc
ˆat doar cu c
ˆateva zile mai
ˆınainte spiritul lui Dumnezeu
ˆıi
deschisese inima lui Petru, aju-t
ˆandu-l s
˘a
ˆınceap
˘a s
˘a-si schimbe
atitudinea si s˘a-si
ˆınving
˘a preju-
dec˘atile. Printr-o viziune, Ieho-
va l-a f˘acut s
˘a
ˆınteleag
˘a c
˘a pen-
tru El nu conteaz˘a rasa sau na-
tionalitatea cuiva (Fap. 10:10–15).Petru si-a schimbat punctul devedere si a ajuns s
˘a fie
ˆın uni-
tate cu „ˆıntreaga comunitate a
fratilor“ (1 Pet. 2:17). Acest epi-sod din viata lui Petru ne ajut
˘a
s˘a
ˆıntelegem schimb
˘arile extraor-
dinare pe care le fac membriipoporului lui Dumnezeu de ast
˘azi
(Is. 2:3, 4). w11 15/4 3:16, 17
Duminic˘
a, 24 februarie
Cei alesi au obtinut. (Rom. 11:7)
Cu ocazia Penticostei din 33 e.n.,c
ˆand a
ˆınceput alegerea celor ce ur-
mau s˘
a alc˘
atuiasc˘
a ‘regatul de preoti’ceresc, unii evrei cu inim
˘a sincer
˘a au
acceptat invitatia (Ex. 19:6). Num˘
a-r
ˆand c
ˆateva mii, acestia constituiau
doar „o r˘
am˘
asit˘
a“ˆın comparatie cu
ˆıntreaga natiune iudaic
˘a. Cum avea
ˆıns
˘a Iehova s
˘a adune ‘num
˘arul com-
plet’ al celor ce aveau s˘
a devin˘
a s˘
a-m
ˆanta lui Avraam? (Rom. 11:5, 12, 25)
S˘
a remarc˘
am r˘
aspunsul dat de apos-tolul Pavel: „Dar aceasta nu
ˆınseam-
n˘
a c˘
a a dat gres cuvˆ
antul lui Dumne-zeu. Fiindc
˘a nu toti cei care provin
din Israel[ul natural] sunt cu adev˘
a-rat «Israel». Nici nu sunt toti copii[parte a semintei lui Avraam], doarfiindc
˘a sunt s
˘am
ˆanta [descendentii]
lui Avraam . . . Adic˘
a nu copiii c˘
arniisunt cu adev
˘arat copiii lui Dumne-
zeu, ci copiii promisiunii sunt soco-titi ca s
˘am
ˆant
˘a“ (Rom. 9:6–8). Asa-
dar, pentru ca Iehova s˘
a-siˆımpli-
neasc˘
a scopul cu privire la s˘
amˆ
ant˘
anu era absolut necesar ca aceia careaveau s
˘a fac
˘a parte din aceast
˘a s
˘a-
mˆ
ant˘
a s˘
a fie descendenti naturali ailui Avraam. w11 15/5 4:11, 12
Luni, 25 februarie
S˘
a-i pretuiti pe cei care . . . v˘
aconduc
ˆın Domnul. (1 Tes. 5:12)
Imagineaz˘
a-ti c˘
a tr˘
aiestiˆın seco-
lul I si c˘
a faci parte din congrega-tia din Tesalonic, una dintre prime-le congregatii
ˆıntemeiate
ˆın Europa.
Apostolul Pavel a petrecut mult timppentru a-i
ˆınt
˘ari din punct de vedere
spiritual pe fratii din acest oras. Pro-babil c
˘a el a numit b
˘atr
ˆani care s
˘a fie
ˆın fruntea congregatiei, la fel cum f
˘a-
cuse siˆın alte locuri (Fap. 14:23).ˆ
Ins˘
a, dup˘
a ce a fost format˘
a congre-gatia, iudeii au adunat o gloat
˘a pen-
tru a-i alunga pe Pavel si pe Siladin oras. Crestinii r
˘amasi s-au simtit,
probabil, abandonati si poate chiarau fost cuprinsi de team
˘a. Desigur,
dup˘
a ce a plecat din Tesalonic, Pavelsi-a f
˘acut griji pentru aceast
˘a con-
gregatie nou format˘
a. El aˆıncercat
s˘
a seˆıntoarc
˘a, dar ‘Satan i-a stat
ˆın cale’. De aceea, Pavel l-a trimispe Timotei s
˘a
ˆıncurajeze congregatia
(1 Tes. 2:18; 3:2). Dup˘
a ce Timotei s-aˆıntors cu vesti bune, apostolul s-asimtit
ˆındemnat s
˘a le scrie tesaloni-
cenilor o scrisoare. Printre altele, elle-a spus ‘s
˘a-i pretuiasc
˘a pe cei care
ˆıi conduceau’. w11 15/6 4:1, 2
Marti, 26 februarie
De fapt, prin aceast˘
a bun˘
atatenemeritat
˘a ati fost salvati,
prin credint˘
a. Si aceastanu vine de la voi, ci este
darul lui Dumnezeu. (Ef. 2:8)
Iehova Dumnezeu a acceptat jert-fa de r
˘ascump
˘arare oferit
˘a de Fiul
s˘
au (Evr. 9:24; 10:10, 12). Cu toateacestea, discipolii lui Isus de pe p
˘a-
mˆ
ant, inclusiv apostolii s˘
ai fideli, aur
˘amas imperfecti. Desi s-au str
˘aduit,
ei n-au reusitˆıntotdeauna s
˘a nu gre-
seasc˘
a. Din ce cauz˘
a? Deoarece mos-teniser
˘a p
˘acatul (Rom. 7:18–20). Dar
Dumnezeu putea s˘
a fac˘
a, si chiar af
˘acut ceva
ˆın acest sens. El a accep-
tat ‘r˘
ascump˘
ararea corespunz˘
atoare’si a fost dispus s
˘a o aplice
ˆın folosul
slujitorilor s˘
ai de pe p˘
amˆ
ant (1 Tim.2:6). Aceasta nu
ˆınseamn
˘a c
˘a Dum-
nezeu era dator fat˘
a de apostoli sifat
˘a de alti oameni s
˘a aplice r
˘ascum-
p˘
ararea pentru unele fapte bune pecare le f
˘acuser
˘a ei. Nu, ci Dumnezeu
a f˘
acut acest lucru datorit˘
aˆındur
˘arii
si a marii sale iubiri. El a preferat s˘
anu le aplice o judecat
˘a nefavorabil
˘a
apostolilor si altor oameni, ci s˘
a-iachite, absolvindu-i de vina p
˘acatu-
lui mostenit. w11 15/6 2:12, 13
Vineri, 1 martie
Veniti, sa ne suim la muntele luiIehova, la casa Dumnezeului lui
Iacob, si el ne va ınvata cailesale, iar noi vom umbla pe
cararile sale. (Is. 2:3)
Cˆat de recunosc
˘atori
ˆıi suntem
lui Iehova c˘
a ne-a d˘
aruit Biblia, unghid practic pentru zilele noas-tre!
ˆIn ea g
˘asim exemple de b
˘ar-
bati si de femei fidele, care aumanifestat calit
˘ati demne de imi-
tat (Evr. 11:32–34). Dar Biblia con-
tine si exemple-avertisment: oa-meni ale c
˘aror atitudini si fapte nu
vrem s˘
a le imit˘
am. Alte personajebiblice sunt at
ˆat exemple pozitive,
cˆ
at si negative. S˘
a ne gˆandim la
David, un p˘
astor umil care a ajunsmai t
ˆarziu un rege puternic. El a
iubit adev˘
arul si s-aˆıncrezut
ˆın Ie-
hova, l˘
asˆ
andu-ne un bun exemplu.ˆIns
˘a David a comis si p
˘acate gra-
ve: adulterul cu Bat-Seba, ucide-rea lui Urie si acel recens
˘am
ˆant
dezaprobat de Iehova. w11 15/121:1, 2
Miercuri, 27 februarie
Rezolva-ti repede problemelecu cel care depune o plangere
ımpotriva ta ın fata legii.(Mat. 5:25)
Dac˘a am fost jigniti, cum pu-
tem rezolva neˆıntelegerea
ˆın spiri-
tul p˘acii? Iat
˘a ce ne
ˆınvat
˘a Isus:
„Dac˘a fratele t
˘au comite un p
˘acat,
du-te si dezv˘aluie-i greseala numai
ˆıntre tine si el. Dac
˘a te ascult
˘a, l-ai
cˆastigat pe fratele t
˘au“ (Mat. 18:15).
Desi sfaturile din Matei 18:15–17 seaplic
˘a la un p
˘acat grav, principiul
din versetul 15 neˆındeamn
˘a s
˘a vor-
bimˆın particular cu cel care ne-a
jignit si s˘a
ˆıncerc
˘am cu bl
ˆandete s
˘a
restabilim pacea. Apostolul Pavel ascris: „M
ˆaniati-v
˘a, dar nu p
˘ac
˘atuiti!
S˘a nu apun
˘a soarele peste m
ˆania
voastr˘a si s
˘a nu-i faceti loc Diavo-
lului!“ (Ef. 4:26, 27). Asadar, dac˘a
vrem s˘a promov
˘am pacea, trebuie
s˘a rezolv
˘am imediat orice ne
ˆıntele-
gere. De ce? Deoarece problemelenerezolvate se pot agrava, aseme-nea unei r
˘ani netratate, care se in-
fecteaz˘a. S
˘a nu permitem ca m
ˆan-
dria, invidia sau iubirea de bani s˘a
neˆımpiedice s
˘a rezolv
˘am divergen-
tele deˆındat
˘a ce apar (Iac. 4:1–6).
w11 15/8 4:6, 7
Joi, 28 februarie
Iehova va face cunoscut cineeste al lui. (Num. 16:5)
Core a pierdut din vedere c˘a,
ˆın
realitate, cel care conducea natiu-nea Israel era Iehova si n-a manifes-tat loialitate fat
˘a de cei numiti de El.
Mult maiˆıntelept ar fi fost s
˘a astep-
te ca Dumnezeu s˘a fac
˘a schimb
˘ari
sau clarific˘ari, dac
˘a acestea erau cu
adev˘arat necesare.
ˆIns
˘a Core a ales
s˘a se r
˘azvr
˘ateasc
˘a, stric
ˆandu-si re-
putatia de slujitor loial al lui Ie-hova (Num. 16:1–34). Relatarea de-spre Core constituie un avertismentserios at
ˆat pentru b
˘atr
ˆani, c
ˆat si
pentru ceilalti membri ai congrega-tiei. Avem nevoie de umilint
˘a pen-
tru a-l astepta pe Iehova si pentru arespecta
ˆındrum
˘arile celor aflati
ˆın
fruntea congregatiei. Dovedim noiumilint
˘a si bl
ˆandete, la fel ca Moi-
se? Le recunoastem pozitia si ur-m
˘am instructiunile pe care ni le
dau? Cˆand ne confrunt
˘am cu situa-
tii care ne dezam˘agesc, putem tre-
ce peste propriile sentimente? Dac˘a
da, ‘vom fi si noi cunoscuti de Ieho-va’, adic
˘a vom avea aprobarea sa.
Umilinta si supunerea ne vor facepretiosi
ˆın ochii s
˘ai! w11 15/9 5:12,
15, 16
Sambata, 2 martie
Sceptrul nu se va ındepartade la Iuda, nici toiagul de con-ducator dintre picioarele sale,pana va veni Silo. (Gen. 49:10)
ˆIncep
ˆand cu domnia regelui Da-
vid, din tribul lui Iuda, sceptrul(suveranitatea regelui) si toiagulde conduc
˘ator (autoritatea de a po-
runci) au r˘
amasˆın Iuda. „Silo“
ˆın-
seamn˘
a „Cel al c˘
aruia este“ sau„Cel c
˘aruia
ˆıi apartine“. Linia rega-
l˘
a a lui Iuda avea s˘
a seˆıncheie cu
Silo, Mostenitorul etern, deoareceDumnezeu i-a spus lui Zedechia,ultimul rege al lui Iuda, c
˘a domnia
ˆıi va fi dat
˘a celui ce are dreptul le-
gal la ea (Ezec. 21:26, 27). Dup˘
a Ze-dechia, Isus a fost singurul descen-dent al lui David c
˘aruia i s-a promis
domnia.ˆInainte de nasterea lui
Isus,ˆıngerul Gabriel i-a spus Ma-
riei: „Iehova Dumnezeuˆıi va da
tronul lui David, tat˘
al s˘
au. El vadomni peste casa lui Iacob pentrutotdeauna si regatul s
˘au nu va avea
sfˆ
arsit“ (Luca 1:32, 33). Prin urma-re, Silo este Isus Cristos, un des-cendent al lui Iuda si al lui David(Mat. 1:1–3, 6; Luca 3:23, 31–34).w11 15/8 1:6
Duminica, 3 martieˆ
Increde-te ın Iehova din toatainima ta si nu te bizui pepriceperea ta. (Prov. 3:5)
Faptul de a neˆıncrede
ˆın Iehova
din toat˘
a inima presupune s˘
a ac-tion
˘am asa cum doreste el. Pentru
aceasta, este esential s˘
a ne rug˘
amˆın permanent
˘a si s
˘a-i cerem cu sin-
ceritateˆındrumarea. Totusi, mul-
tora le vine greu s˘
a se bizuie pe Ie-hova
ˆın mod deplin. De exemplu, o
sor˘
a pe nume Lynn m˘
arturiseste:„Pentru mine, faptul de a m
˘a
ˆıncre-
deˆıntru totul
ˆın Iehova este o lupt
˘a
continu˘
a“. Ea explic˘
a: „Tat˘
al meu afost
ˆıntotdeauna un str
˘ain pentru
mine, iar mama m-a neglijat si fi-zic, si afectiv. De aceea, am
ˆınv
˘atat
ˆınc
˘a de mic
˘a s
˘a-mi port singur
˘a de
grij˘
a“. Lui Lynnˆıi este greu s
˘a
aib˘
aˆıncredere deplin
˘a
ˆın cineva
din cauza mediuluiˆın care a cres-
cut. Altii se bizuie pe eiˆınsisi dato-
rit˘
a capacit˘
atilor cu care suntˆın-
zestrati si succesului de care sebucur
˘a
ˆın viat
˘a. De pild
˘a, un b
˘a-
trˆ
an s-ar putea aflaˆın aceast
˘a si-
tuatie dac˘
a, bazˆ
andu-se pe expe-rienta lui, se ocup
˘a de unele acti-
vit˘
ati ale congregatiei f˘
ar˘
a ca maiˆınt
ˆai s
˘a se roage. w11 15/11 1:3
Luni, 4 martie
Eu nu pun pret pe sufletul meu,ca si cum mi-ar fi scump, numai
sa pot sa-mi sfarsesc cursa.(Fap. 20:24)
Pavel a fost dispus s˘
a sacrifice to-tul, inclusiv viata sa, pentru a
ˆın-
cheia cu succes alergarea crestin˘
a.Toate eforturile si toat
˘a munca lui
grea ar fi fost zadarnice dac˘
a nupersevera p
ˆan
˘a la cap
˘at. El
ˆıns
˘a nu
s-aˆıncrezut
ˆın fortele proprii, nu a
considerat premiul ca si cˆ
astigat(Filip. 3:12, 13). Doar spre sf
ˆarsitul
vietii a putut spune cu mai mult˘
aˆıncredere: „M-am luptat lupta ceabun
˘a, am alergat cursa p
ˆan
˘a la ca-
p˘
at, am p˘
azit credinta“ (2 Tim.4:7). Pavel
ˆısi dorea din toat
˘a inima
ca si fratii s˘
ai de credint˘
a s˘
a-siˆıncheie cu succes alergarea cres-tin
˘a. De exemplu, el i-a
ˆındem-
nat pe crestinii din Filipi ‘s˘
a tin˘
astr
ˆans cuv
ˆantul vietii’, ad
˘aug
ˆand:
„Ca s˘
a am motiv de exultareˆın ziua
lui Cristos c˘
a n-am alergatˆın za-
dar, nici nu m-am ostenitˆın zadar“
(Filip. 2:16). w11 15/9 4:14, 15
Marti, 5 martie
Eu ımi cunosc oile si oile melema cunosc pe mine. (Ioan 10:14)
Nimic din ce are leg˘
atur˘
a cu oilesale nu scap
˘a atentiei P
˘astorului cel
Bun, al c˘
arui exemplu e demn de ur-mat (1 Pet. 2:21). La r
ˆandul lor, oile
ˆısi cunosc bine p
˘astorul si au
ˆıncrede-
reˆın conducerea sa. Pentru a urma
exemplul lui Cristosˆın ce priveste
exercitarea rolului de cap, un b˘
arbattrebuie s
˘a
ˆınvete s
˘a se considere pe
sine un p˘
astor, iar pe membrii fami-liei sale s
˘a-i considere oile aflate
ˆın
grija sa. El trebuie s˘
a-si cunoasc˘
abine familia. E
ˆıntr-adev
˘ar posibil
acest lucru? Da, dac˘
a se str˘
aduiestes
˘a comunice bine cu toti membrii fa-
miliei, dac˘
aˆıi ascult
˘a pentru a vedea
ceˆıi preocup
˘a si dac
˘a ia initiativa
ˆın
activit˘
atile familiei. De asemenea, eltrebuie s
˘a tin
˘a cont de membrii fami-
liei cˆ
and ia deciziiˆın chestiuni pre-
cumˆınchinarea
ˆın familie,
ˆıntruniri-
le, lucrarea de predicare, activit˘
atilerecreative si divertismentele. C
ˆand
un sot crestin dovedeste prin decizii-le si actiunile sale o bun
˘a cunoastere
atˆ
at a Cuvˆ
antului lui Dumnezeu, cˆ
atsi a membrilor familiei, este multmai probabil c
˘a acestia vor avea
ˆın-
credereˆın el
ˆın calitate de cap. Iar el
va avea bucuria de a vedea c˘
a familiasa este unit
˘a
ˆın
ˆınchinarea adev
˘ara-
t˘
a. w11 15/5 1:4–6
Miercuri, 6 martie
Toti au pacatuit si nu ajung lagloria lui Dumnezeu. (Rom. 3:23)
ˆInainte de a cultiva o credint
˘a care
ˆıi poate salva viata, o persoan
˘a trebu-
ie s˘
a recunoasc˘
a faptul c˘
a este p˘
ac˘
a-toas
˘a. Poate c
˘a aceast
˘a idee nu le
este str˘
ain˘
a oamenilor care au crezuttot timpul
ˆın Dumnezeu si care cu-
noscˆıntr-o oarecare m
˘asur
˘a Biblia
(Ecl. 7:20). Totusi,ˆın unele t
˘ari, oa-
menii nu suntˆınv
˘atati c
˘a s-au n
˘ascut
p˘
ac˘
atosi si c˘
a au mostenit p˘
acatul.
Este adev˘
arat c˘
a eiˆısi dau seama c
˘a
fac greseli, c˘
a au unele tr˘
as˘
aturi depersonalitate nedorite si c
˘a au f
˘acut,
probabil, unele lucruri rele. De ase-menea, ei observ
˘a la cei din jurul lor
acelasi lucru. Totusi, din cauza me-diului
ˆın care au crescut, nu
ˆınteleg
de ce atˆ
at ei, cˆ
at si ceilalti suntˆın
aceast˘
a situatie. De fapt,ˆın unele
limbi, dac˘
a spui despre cineva c˘
a estep
˘ac
˘atos, unii ar putea
ˆıntelege c
˘a
respectivul este un infractor sau celputin c
˘a a
ˆınc
˘alcat unele legi. F
˘ar
˘a
ˆındoial
˘a, o persoan
˘a care a crescut
ˆıntr-un asemenea mediu nu va crededespre sine c
˘a este p
˘ac
˘atoas
˘a
ˆın sen-
sul pe care l-a avutˆın vedere Pavel.
w11 15/6 1:10, 11
Joi, 7 martie
Pazeste ce ti s-a ıncredintat.(1 Tim. 6:20)
Iehova a consideratˆıntotdeauna c
˘a
este important s˘
a i se aduc˘
aˆınchina-
reˆın modul cerut de el. Israelitii,
aflati sub Legea mozaic˘
a, au avut desuportat consecinte grave c
ˆand s-au
ab˘
atut de laˆınchinarea adev
˘arat
˘a
(Ios. 23:12, 13).ˆIn secolul I e.n., con-
tinuatorii lui Cristos au trebuit s˘
adepun
˘a eforturi energice pentru a
nu permite caˆınchinarea adev
˘arat
˘a
s˘
a fie contaminat˘
a deˆınv
˘at
˘aturi si
atitudini gresite (2 Ioan 7–11; Rev.2:14–16). Si ast
˘azi, crestinii adev
˘a-
rati privesc cu toat˘
a seriozitateaˆın-
chinarea la Iehova. A fi seriosi nuˆın-
seamn˘
a c˘
a nu putem s˘
a ne bucur˘
amde o atmosfer
˘a pl
˘acut
˘a si relaxant
˘a
cu oamenii. Isus a l˘
asat un exempluperfect folosindu-si timpul nu numaipentru a-i
ˆınv
˘ata pe oameni, ci si
pentru a se relaxa si a lega relatiiapropiate cu ei (Luca 5:27–29; Ioan12:1, 2). De asemenea, a fi seriosi nuˆınseamn
˘a c
˘a trebuie s
˘a avem mereu o
ˆınf
˘atisare sobr
˘a. Dac
˘a Isus ar fi fost o
persoan˘
a rigid˘
a, exagerat de serioa-s
˘a, cu sigurant
˘a c
˘a oamenii nu s-ar fi
apropiat de el. w11 15/4 1:6, 9
Vineri, 8 martie
Sa nu va lipsiti unul pe altulde ceea ce se cuvine. (1 Cor. 7:5)
C˘as
˘atoria nu ne protejeaz
˘a au-
tomat de necur˘atia sexual
˘a. Cres-
tinii c˘as
˘atoriti se pot feri de imo-
ralitate doar dac˘a r
˘am
ˆan
ˆın cadrul
limitelor impuse de Fondatorulc
˘as
˘atoriei (1 Cor. 7:2–4). Relatiile
sexuale sunt un drept exclusiv alcelor doi soti. Fiecare trebuie s
˘a-i
dea celuilalt „ceea ce i se cuvine“,adic
˘a relatiile sexuale la care are
dreptul. Cˆand sotul si sotia stau
mult timp departe unul de altul,petrec
ˆandu-si vacantele separat
sau lucrˆand foarte mult, se vor
priva de ‘ceea ce li se cuvine’. Arfi foarte dureros dac
˘a, ‘din cauza
lipsei de st˘ap
ˆanire’, unul dintre ei
ar ceda la presiunile lui Satan si arcomite adulter. Iehova
ˆıi binecu-
vˆanteaz
˘a pe sotii care se
ˆıngrijesc
de familie f˘ar
˘a s
˘a-si pun
˘a
ˆın peri-
col c˘asnicia (Ps. 37:25). w11 15/10
2:19, 20
Sambata, 9 martie
[Levitul] . . . nu are parte,nici mostenire cu tine.
(Deut. 14:29)
Unde urmau s˘a locuiasc
˘a levi-
tii din moment ce nu primise-r
˘a niciun teritoriu? Dumnezeu s-a
ˆıngrijit de ei si le-a dat 48 deorase, precum si p
˘asunile din ju-
rul lor. Aceste orase includeau sicele sase orase de refugiu (Num.35:6–8). Astfel, levitii aveau undes
˘a locuiasc
˘a atunci c
ˆand nu slu-
jeau la sanctuarul lui Dumnezeu.Asadar, Iehova a avut mare grij
˘a
de cei care s-au dedicat serviciuluis
˘au. Legea nu prevedea nicio pe-
deaps˘a pentru israelitii care nu-si
d˘adeau zeciuielile. Dar c
ˆand po-
porul nu aducea zeciuielile, preo-tii si levitii sufereau. Asa s-a
ˆın-
tˆamplat, de exemplu,
ˆın zilele lui
Neemia, cˆand levitii au fost ne-
voiti s˘a-si lucreze ogoarele, ne-
glijˆandu-si serviciul sacru (Neem.
13:10). Dac˘a spiritualitatea natiu-
nii era puternic˘a, tribul lui Levi
avea cele necesare vietii.ˆIns
˘a le-
vitii trebuiau s˘a fac
˘a si ei ceva:
trebuiau s˘a aib
˘a
ˆıncredere
ˆın Ie-
hova siˆın m
˘asurile luate de el
ˆın
folosul lor. w11 15/9 1:5–7
Duminica, 10 martie
Peste toti cei care vor umblacum se cuvine, potrivit acestei
reguli de conduita, sa fie pace siındurare, da, peste Israelul lui
Dumnezeu! (Gal. 6:16)
Scopul lui Iehova cu privire la„Israelul lui Dumnezeu“ se
ˆım-
plinesteˆıntr-un mod uluitor! Asa
cum a spus Pavel, „tot Israelul vafi salvat“ (Rom. 11:26). La timpulstabilit de Iehova, israelitii spiri-tuali
ˆın num
˘ar complet, adic
˘a „tot
Israelul“, vor sluji ca regi si preotiˆın cer. Nimic nu poate
ˆımpiedi-
caˆımplinirea scopului lui Ieho-
va! Asa cum a fost profetit, s˘a-
mˆanta lui Avraam — Isus Cris-
tosˆımpreun
˘a cu cei 144 000 — va
aduce binecuvˆant
˘ari pentru „oa-
menii natiunilor“ (Rom. 11:12;Gen. 22:18). Astfel, toti slujitoriilui Dumnezeu vor trage foloasedin modul
ˆın care Iehova
ˆısi rea-
lizeaz˘a scopul.
ˆIntr-adev
˘ar, c
ˆand
analiz˘am modul
ˆın care se
ˆımpli-
neste scopul etern al lui Ieho-va, suntem uluiti de „ad
ˆancul bo-
g˘atiei,
ˆıntelepciunii si cunostin-
tei lui Dumnezeu“! (Rom. 11:33)w11 15/5 4:19, 20
Luni, 11 martie
Pasii mei sa ramana statornicipe cararile tale, iar piciorulmeu nu se va clatina pe ele.
(Ps. 17:5)
Dac˘
a suntem umili si ne bizuimpe Iehova, el ne va c
˘al
˘auzi prin spi-
ritul sfˆ
ant. Cum ne va ajuta forta saactiv
˘a? Isus le-a explicat discipoli-
lor s˘
ai: „Ajutorul, spiritul sfˆ
ant, pecare Tat
˘al
ˆıl va trimite
ˆın numele
meu, v˘
a vaˆınv
˘ata toate lucrurile si
v˘
a va reaminti tot ce v-am spus“(Ioan 14:26). Dac
˘a studiem cu re-
gularitate si sub rug˘
aciune Cuvˆ
an-tul lui Dumnezeu, inclusiv
ˆınv
˘at
˘a-
turile lui Cristos, spiritul sfˆ
ant neva ajuta s
˘a
ˆıntelegem mai clar
ˆınte-
lepciunea nem˘
arginit˘
a a lui Iehovasi s
˘a
ˆınf
˘aptuim mai bine vointa Sa
(1 Cor. 2:10).ˆIn plus, indiferent de
situatiile cu care ne-am confrunta,spiritul ne va ajuta s
˘a r
˘am
ˆanem pe
calea care duce la viat˘
a. Datorit˘
alui, ne vom reaminti principiile bi-blice
ˆınv
˘atate si vom sti cum s
˘a le
aplic˘
am. w11 15/12 2:8, 9
Marti, 12 martieˆ
Intelepciunea este cu ceimodesti. (Prov. 11:2)
ˆInainte de a lua o decizie, trebu-
ie s˘
a neˆıntreb
˘am: Am eu dreptul s
˘a
iau aceast˘
a decizie? P˘
arintii le potda copiilor posibilitatea s
˘a ia une-
le decizii,ˆıns
˘a copiii nu trebuie
s˘
a-si ia singuri acest drept (Col.3:20). Femeile, ca sotii si mame, auo m
˘asur
˘a de autoritate
ˆın fami-
lie, dar trebuie s˘
a recunoasc˘
a au-toritatea de cap a sotului (Prov.1:8; 31:10–18; Ef. 5:23). La r
ˆandul
lor, sotii trebuie s˘
a recunoasc˘
a fap-tul c
˘a si autoritatea lor este limi-
tat˘
a si c˘
a trebuie s˘
a se supun˘
alui Cristos (1 Cor. 11:3). B
˘atr
ˆanii
iau decizii pentru congregatie. To-tusi, ei se asigur
˘a c
˘a ‘nu trec pes-
te ce este scris’ˆın Cuv
ˆantul lui
Dumnezeu (1 Cor. 4:6). De aseme-nea, ei urmeaz
˘a
ˆındeaproape in-
structiunile date de sclavul fidel(Mat. 24:45–47). Dovedind modes-tie si lu
ˆand decizii numai
ˆın m
˘asu-
raˆın care avem dreptul s
˘a facem
lucrul acesta, ne vom scuti de mul-t
˘a neliniste si suferint
˘a pe noi si pe
altii. w11 15/4 2:10, 11
Miercuri, 13 martie
Oricine va chema numele luiIehova va fi salvat. (Rom. 10:13)
Cum ai aflat care este numelelui Dumnezeu? Probabil c
˘a cineva
ti l-a ar˘
atatˆın Biblie,
ˆın Psalmul
83:18. Poate c˘
a ai r˘
amas surprinsc
ˆand ai citit cuvintele din acest
verset: „Ca s˘
a se stie c˘
a tu, al c˘
aruinume este Iehova, numai tu estiCel Prea
ˆınalt peste tot p
˘am
ˆantul!“.
De atunci, f˘
ar˘
aˆındoial
˘a c
˘a si tu fo-
losesti acest verset pentru a-i ajutape altii s
˘a-l cunoasc
˘a pe iubitorul
nostru Dumnezeu, Iehova. Chiardac
˘a este important ca oamenii s
˘a
cunoasc˘
a numele lui Iehova, sim-pla cunoastere a acestui nume nueste suficient
˘a. S
˘a remarc
˘am un
alt adev˘
ar, esential pentru salva-re, pe care-l subliniaz
˘a psalmistul:
„Numai tu esti Cel Preaˆınalt peste
tot p˘
amˆ
antul“.ˆIntr-adev
˘ar, Ieho-
va este cea mai important˘
a Per-soan
˘a din univers. Fiind Creatorul
tuturor lucrurilor, el are dreptuls
˘a pretind
˘a supunere absolut
˘a din
partea creaturilor sale (Rev. 4:11).Prin urmare, ar trebui s
˘a ne
ˆıntre-
b˘
am: Cine este cea mai importan-t
˘a persoan
˘a din viata mea? Este vi-
tal s˘
a ne gˆ
andim bine ce r˘
aspunsd
˘am la aceast
˘a
ˆıntrebare! w11 15/5
3:1, 2
Joi, 14 martie
A avut loc o apriga izbucnirede manie. (Fap. 15:39)
Blˆ
andeteaˆımpreun
˘a cu
ˆınde-
lunga r˘
abdare contribuie la pro-movarea p
˘acii
ˆın congregatie. Am-
bele aspecte ale rodului spiritu-lui ne ajut
˘a s
˘a ne purt
˘am cu altii
ˆın mod amabil, s
˘a r
˘am
ˆanem calmi
cˆ
and suntem provocati si s˘
a evit˘
ams
˘a r
˘aspundem cu aceeasi moned
˘a
cˆ
and altii spun sau fac ceva nepo-trivit fat
˘a de noi. Dac
˘a avem o ne-
ˆıntelegere cu un colaborator cres-tin,
ˆındelunga r
˘abdare ne va ajuta
s˘
a nu rupem relatiile cu el, ci s˘
a fa-cem tot ce ne st
˘a
ˆın putint
˘a pentru
a restabili pacea (Col. 3:12, 13). Darde ce sunt bl
ˆandetea si
ˆındelunga
r˘
abdare atˆ
at de necesareˆın congre-
gatie? Deoarece toti suntem im-perfecti. S
˘a ne g
ˆandim la ceea ce
s-aˆınt
ˆamplat
ˆıntre Pavel si Barna-
ba. Ani la rˆ
and, ei lucraser˘
a um˘
arla um
˘ar. Am
ˆandoi aveau calit
˘ati
deosebite. Totusi, la un momentdat,
ˆıntre ei a avut loc „o aprig
˘a iz-
bucnire de mˆ
anie si s-au separatunul de cel
˘alalt“ (Fap. 15:36–39).
Acest episod dovedeste c˘
a pˆ
an˘
a siˆıntre slujitorii devotati ai lui Dum-nezeu vor ap
˘area uneori dezacor-
duri. w11 15/4 4:4, 5
Vineri, 15 martie
Unele s-au si ıntors sa-l urmezepe Satan. (1 Tim. 5:15)
Dac˘
a respect˘
am sfaturile Bi-bliei, ‘nu ne vom
ˆıntoarce s
˘a-l ur-
m˘
am pe Satan’. S˘
a observ˘
am cˆ
ate-va sfaturi
ˆıntelepte pe care ni le d
˘a
Pavel. ‘Sa aveti ıntotdeauna mul-te de facut ın lucrarea Domnului’(1 Cor. 15:58). C
ˆand suntem ocu-
pati din plin cu activit˘
ati teocrati-ce, evit
˘am pericolul de a ne pier-
de timpul cu lucruri neimportan-
te (Mat. 6:33). Vorbiti ‘ziditor’ (Ef.4:29). S
˘a nu plec
˘am niciodat
˘a ure-
chea la bˆ
arfe si nici s˘
a nu le r˘
aspˆ
an-dim. S
˘a avem
ˆıncredere
ˆın fratii
nostri si s˘
a-i respect˘
am. Astfel, cu-vintele noastre vor zidi, nu vor d
˘a-
rˆ
ama. ‘Straduiti-va sa va vedeti detreburile voastre’ (1 Tes. 4:11). S
˘a
ar˘
at˘
am interes fat˘
a de altii, dars
˘a nu le
ˆınc
˘alc
˘am intimitatea si
nici s˘
a nu le stirbim demnitatea.De asemenea, s
˘a nu ne impunem
punctul de vedereˆın chestiuni
ˆın
care trebuie s˘
a decid˘
a singuri (Gal.6:5). w11 15/7 2:14, 16
Sambata, 16 martie
Printr-un singur om a intratpacatul ın lume si prin pacat
moartea. (Rom. 5:12)
Fiind descendenti ai lui Adam,toti suntem supusi legii p
˘acatului si
a mortii. Carnea noastr˘a p
˘ac
˘atoas
˘a
neˆındeamn
˘a
ˆıncontinuu s
˘a facem
lucruri careˆıi displac lui Dumnezeu,
ceea ce duce inevitabil la moarte.ˆIn
scrisoarea c˘atre galateni, Pavel nu-
meste aceste fapte si tr˘as
˘aturi ‘lu-
cr˘ari ale c
˘arnii’. Apoi adaug
˘a: „Cei
care practic˘a astfel de lucruri nu
vor mosteni regatul lui Dumnezeu“(Gal. 5:19–21). Acesti oameni umbl
˘a
potrivit c˘arnii (Rom. 8:4). „Princi-
piul interior“ careˆıi anim
˘a si „nor-
ma dup˘a care se conduc
ˆın viat
˘a“
sunt total carnale. Dar oare numaicei ce comit fornicatie, practic
˘a ido-
latria sau spiritismul ori alte p˘a-
cate grave umbl˘a potrivit c
˘arnii?
Nu, deoarece printre lucr˘arile c
˘arnii
se num˘ar
˘a si lucruri pe care unii
le consider˘a simple sl
˘abiciuni ome-
nesti, cum ar fi gelozia, izbucnirilede m
ˆanie, disputele si invidiile. Si
poate spune cineva c˘a s-a eliberat
complet de astfel de lucr˘ari si c
˘a
nu mai umbl˘a deloc potrivit c
˘arnii?
w11 15/11 2:9, 10
Duminica, 17 martie
Sa alergam cu perseverentacursa care ne este pusa ınainte.
(Evr. 12:1)
Pavel a f˘acut referire la cursele
de atletism. El a explicat de cealearg
˘a crestinii
ˆın cursa vietii si
ce trebuie s˘a fac
˘a pentru a c
ˆastiga
premiul. Crestinii din secolulˆın-
tˆai,
ˆındeosebi cei din Ierusalim si
din Iudeea, se confruntau cu mul-te
ˆıncerc
˘ari si necazuri. Conduc
˘a-
torii religiosiˆıi supuneau la mari
presiuni ca s˘a nu mai predice.
De fapt, din cauza uneltirilor lor,Isus fusese acuzat de seditiune,condamnat si executat ca un cri-minal. Dar ei nu s-au oprit aici.Dup
˘a evenimentele miraculoase
de la Penticosta din 33 e.n., i-auamenintat si i-au atacat de mul-te ori pe crestini. F
˘ar
˘a
ˆındoial
˘a,
viata slujitorilor fideli din seco-lul
ˆınt
ˆai nu a fost usoar
˘a (Fap.
4:1–3; 5:17, 18; 6:8–12; 7:59; 8:1, 3).w11 15/9 3:5, 6
Luni, 18 martie
Esau a alergat ın ıntampinarealui, l-a ımbratisat si s-a aruncat
de gatul lui si l-a sarutat.(Gen. 33:4)
Iacob a f˘acut deja cel mai im-
portant pas pentru aˆınmuia ini-
ma lui Esau: l-a rugat pe Ieho-va s
˘a-l ajute.
ˆIi r
˘aspunde Iehova
la rug˘aciune? Da (Gen. 32:11–20;
33:1–3). Relatarea despre Iacob siEsau scoate
ˆın evident
˘a importan-
ta faptului de a ne str˘adui s
˘a re-
zolv˘am problemele care amenint
˘a
pacea congregatiei crestine. Ia-cob a
ˆıncercat s
˘a fac
˘a pace cu Esau
desi nu gresise cu nimic fat˘a de
fratele s˘au si nu avea de ce s
˘a-i
cear˘a iertare.
ˆIn fond, Esau
ˆısi dis-
pretuise dreptul deˆınt
ˆai-n
˘ascut si
i-l vˆanduse lui Iacob pentru un
castron cu tocan˘a (Gen. 25:31–34;
Evr. 12:16). Exemplul lui Iacobarat
˘a c
˘a trebuie s
˘a facem mul-
te eforturi pentru a p˘astra pa-
cea cu fratii nostri. Totodat˘a, do-
vedeste c˘a adev
˘aratul Dumnezeu
binecuvˆanteaz
˘a str
˘adaniile noas-
tre. w11 15/8 3:2, 3
Marti, 19 martie
Judecata, care a pornitde la o singura greseala, a dusla condamnare, dar darul, care
a pornit de la multe greseli, adus la declararea dreptatii.
(Rom. 5:16)
S˘
a ne gˆ
andim la darul extraor-dinar pe care
ˆıl ofer
˘a Cel Atotpu-
ternic. El iart˘
a p˘
acatul pe careˆıl mosteneste o persoan
˘a, pre-
cum si greselile f˘
acute de aceas-ta. Apostolii si alti oameni careprimiser
˘a acest dar oferit cu iubi-
re (adic˘
a faptul de a fi declaratidrepti) trebuiau s
˘a continue s
˘a i
seˆınchine cu credint
˘a adev
˘aratu-
lui Dumnezeu. Ce r˘
asplat˘
aˆıi as-
tepta? „Cei ce primesc din bel-sug bun
˘atate nemeritat
˘a si darul
drept˘
atii vor tr˘
ai si vor domnica regi prin acesta singur, IsusCristos.“
ˆIntr-adev
˘ar, darul are ca
rezultat viata (Rom. 5:17; Luca22:28–30). Cei care primesc acestdar, adic
˘a faptul de a fi declarati
drepti, devin fii spirituali ai luiDumnezeu.
ˆIn calitate de comos-
tenitori cu Cristos, ei au perspec-tiva de a fi
ˆınviati
ˆın cer ca fii spi-
rituali pentru ‘a domni ca regi’ˆımpreun
˘a cu Isus Cristos (Rom.
8:15–17, 23). w11 15/6 2:14, 15
Miercuri, 20 martie
Sa-i pretuiti pe cei care lucreazadin greu printre voi si va conduc
ın Domnul si va sfatuiesc.(1 Tes. 5:12)
Pentru a conduce bine activit˘ati-
le din congregatie, b˘atr
ˆanii se con-
sult˘a
ˆıntre ei cu privire la modul
ˆın
care se potˆıngriji de necesit
˘ati-
le turmei. Poate c˘a luarea decizii-
lorˆın congregatie ar pretinde mai
putin timp si mai putin˘a energie
dac˘a de acest lucru s-ar ocupa un
singur b˘atr
ˆan. Dar, urm
ˆand exem-
plul corpului de guvernare din se-colul I, corpurile de b
˘atr
ˆani din
prezent discut˘a deschis probleme-
le si caut˘a
ˆındrumare
ˆın Scripturi.
Obiectivul lor este s˘a aplice prin-
cipiile biblice la necesit˘atile con-
gregatiei. Ei reusesc aceasta cˆand
fiecare b˘atr
ˆan se preg
˘ateste pen-
truˆıntrunirile cu b
˘atr
ˆanii, acord
ˆand
atentie Bibliei si instructiunilor pri-mite de la sclavul fidel si prev
˘az
˘a-
tor. Bineˆınteles c
˘a acest lucru pre-
tinde timp. Cˆand au opinii diferite,
asa cum s-aˆınt
ˆamplat si c
ˆand cor-
pul de guvernare din secolul I a ana-lizat problema circumciziei, b
˘atr
ˆa-
nii trebuie s˘a fac
˘a cercet
˘ari supli-
mentare pentru a ajunge la un acordpe baza Scripturilor (Fap. 15:2, 6, 7,12–14, 28). w11 15/6 4:11, 13
Joi, 21 martie
Un foc a iesit dinaintea luiIehova si i-a mistuit. (Lev. 10:2)
ˆIn prezent, Iehova nu-i mai exe-
cut˘a imediat pe cei care
ˆıi
ˆıncalc
˘a le-
gile.ˆIn marea sa iubire, el le d
˘a po-
sibilitatea s˘a se c
˘aiasc
˘a de faptele
lor rele. Dar ce simte Iehova cˆand
p˘arintii unui copil care a fost exclus
ˆıi nesocotesc porunca, g
˘asind pre-
texte s˘a vorbeasc
˘a des cu acesta?
Multi dintre cei care s-auˆıntors
ˆın
congregatie recunosc c˘a un rol hot
˘a-
rˆator
ˆın reintegrarea lor l-a avut ati-
tudinea ferm˘a a rudelor si a priete-
nilor. O tˆan
˘ar
˘a care si-a schimbat
modul de viat˘a a spus c
˘a si-a dorit s
˘a
seˆıntoarc
˘a
ˆın congregatie „datorit
˘a
fermit˘atii cu care fratele ei a res-
pectat porunca lui Iehova referitoa-re la cei exclusi“. Asadar, ce trebuies
˘a facem? Trebuie s
˘a lupt
˘am cu ten-
dinta noastr˘a imperfect
˘a de a ne
r˘azvr
˘ati si de a nu respecta sfaturi-
le Bibliei! S˘a fim absolut convinsi c
˘a
tot ce ne spune Iehova s˘a facem este
spre binele nostru! w11 15/7 4:16–19
Vineri, 22 martie
Atat de mult a iubit Dumnezeulumea, ıncat l-a dat pe Fiul sauunic-nascut, pentru ca oricinemanifesta credinta ın el sa nu
fie distrus, ci sa aiba viatavesnica. (Ioan 3:16)
Reactionˆand la iubirea lui Dum-
nezeu si manifestˆand credint
˘a
ˆın
jertfa de r˘ascump
˘arare a lui Isus
Cristos, putem fi eliberati de con-damnarea pe care o atrage dup
˘a
sine p˘acatul mostenit. De aceea ne
simtimˆımbolditi s
˘a exclam
˘am ase-
menea lui Pavel: „ˆIi multumesc lui
Dumnezeu prin Isus Cristos, Dom-nul nostru!“ (Rom. 7:25).
ˆIns
˘a desi
manifest˘am credint
˘a
ˆın r
˘ascump
˘a-
rare si putem fi astfel eliberati desub legea p
˘acatului si a mortii, sun-
temˆınc
˘a imperfecti si p
˘ac
˘atosi.
Faptul de a dobˆandi o bun
˘a s
˘an
˘ata-
te spiritual˘a si de a ne bucura de bi-
necuvˆantarea si favoarea lui Dum-
nezeu implic˘a mai mult. Totusi, c
ˆat
de fericiti suntem c˘a Iehova a f
˘acut
posibil˘a eliberarea noastr
˘a de sub
legea p˘acatului si a mortii! w11 15/11
2:11, 12Citirea din Biblieˆ
ın vederea Comemor˘
arii:(Evenimente din ziua de 9 nisan)
Luca 19:29–44
Sambata, 23 martie
Prin [Isus] avem eliberareaprin rascumparare, datorita
sangelui sau. (Ef. 1:7)
Iehova, „Dumnezeul care d˘
apace“, este exemplul suprem
ˆın ce
priveste promovarea p˘
acii (Rom.15:33).
ˆIn marea sa iubire, Ieho-
va a luat initiativa s˘
a ne salveze:l-a trimis din cer pe Fiul iubitpentru a se naste ca om per-fect. Iar Fiul, la r
ˆandul lui, si-a
dat de bun˘
avoie viata pentru noi(Ioan 10:17, 18). Dar cum
ˆıi aju-
t˘
a jertfa lui Cristos pe oameniip
˘ac
˘atosi s
˘a-si restabileasc
˘a re-
latiile cu Dumnezeu? „Pedeapsacare trebuia s
˘a ne aduc
˘a pacea
era asupra lui si prin r˘
anile salesuntem vindecati noi“, se arat
˘a
ˆın Isaia 53:5. Asadar,
ˆın virtutea
jertfei lui Isus, oamenii ascult˘
a-tori se pot bucura acum de pacecu Dumnezeu, devenind prieteniai s
˘ai. w11 15/8 3:4, 5
Citirea din Biblieˆın vederea Comemor
˘arii:
(Evenimente din ziua de 10 nisan)Luca 19:45–48; Matei 21:18, 19;
21:12, 13
Duminica, 24 martie
Cand mergeti, predicati.(Mat. 10:7)
Dup˘
a ce a predicat cu zel apro-ximativ doi ani, Isus i-a trimis sipe cei 12 apostoli s
˘a predice. Mai
ˆınt
ˆai
ˆıns
˘a, le-a dat instructiuni
(Mat. 10:5–14).ˆIntr-o alt
˘a oca-
zie, cˆ
and a hr˘
anitˆın mod miracu-
los cˆ
ateva mii de oameni, Isusle-a spus discipolilor cum s
˘a-i or-
ganizeze si cum s˘
aˆımpart
˘a hrana
(Luca 9:12–17). Observ˘
am, asa-dar, c
˘a Isus si-a instruit discipo-
lii dˆ
andu-leˆındrum
˘ari clare si
concrete. Instruirea primit˘
a si,bine
ˆınteles, actiunea puternic
˘a
a spiritului sfˆ
ant i-au ajutat peapostoli s
˘a organizeze vasta lu-
crare de predicare ce aˆınceput
ˆın
anul 33 e.n. w11 15/11 5:9Citirea din Biblie
ˆın vederea Comemor
˘arii:
(Evenimente din ziua de 11 nisan)Luca 20:1–47
Luni, 25 martie
Isus . . . i-a iubit pana lasfarsit. (Ioan 13:1)
Isus si-a instruit discipolii dˆ
an-du-i fiec
˘aruia sfaturi potrivit ne-
cesit˘
atilor lui. De exemplu, el i-amustrat pe Iacov si pe Ioan c
ˆand
au vrut s˘
a cear˘
a s˘
a se coboare focdin cer ca s
˘a-i mistuie pe samari-
tenii care nu l-au primit (Luca9:52–55). C
ˆand mama lui Iacov si
a lui Ioan i-a cerut lui Isus s˘
a leacorde acestora pozitii privile-giate
ˆın Regat, Isus li s-a adresat
direct celor doi frati, spunˆ
and: „Asta la dreapta si la st
ˆanga mea nu
este un lucru pe care eu s˘
a-l dau,ci este pentru aceia pentru carele-a fost preg
˘atit de Tat
˘al meu“
(Mat. 20:20–23). Isus a datˆın-
totdeauna sfaturi clare, practicesi bazate pe principiile divine sii-a
ˆınv
˘atat pe discipoli s
˘a g
ˆan-
deasc˘
a pe baza acestor principii(Mat. 17:24–27). De asemenea,Isus a
ˆınteles limitele continua-
torilor s˘
ai si n-a asteptat de laei perfectiune. Sfaturile sale aufost motivate de o iubire autenti-c
˘a. w11 15/11 5:12
Citirea din Biblieˆın vederea Comemor
˘arii:
(Evenimente din ziua de 12 nisan)Luca 22:1–6; Marcu 14:1, 2, 10, 11
Data Comemor˘
arii,dup
˘a apusul soarelui
Marti, 26 martie
Mi-am dat spatele celorce loveau. . . . Nu mi-am ascuns
fata de umiliri si de scuipari.(Is. 50:6)
Asa cum se arat˘a mai sus, Isaia a
profetit c˘a Mesia avea s
˘a fie lovit.
La rˆandul s
˘au, Mica a prezis: „Ei
ˆıl
lovesc pe judec˘atorul lui Israel cu
nuiaua peste obraz“ (Mica 5:1). Con-firm
ˆand
ˆımplinirea acestor profetii,
Marcu a scris: „Unii auˆınceput s
˘a-l
scuipe [pe Isus], s˘a-i acopere fata,
s˘a-l bat
˘a cu pumnii si s
˘a-i zic
˘a: «Pro-
feteste!» Si slujitorii care executausentinta l-au luat si l-au p
˘almuit“.
Iar soldatii „ˆıl loveau peste cap cu o
trestie,ˆıl scuipau si,
ˆıngenunchind
[ˆın b
˘ataie de joc], se plecau
ˆınaintea
lui“ (Mar. 14:65; 15:19). Bineˆınteles,
Isus nu merita acest tratament abu-ziv. w11 15/8 2:11
Citirea din Biblieˆın vederea Comemor
˘arii:
(Evenimente din ziua de 13 nisan)Luca 22:7–13; Marcu 14:12–16(Evenimente de dup
˘a apusul
soarelui: 14 nisan)Luca 22:14–65
Miercuri, 27 martie
Mai sunt multe alte lucruri pecare le-a facut Isus si care, daca
ar fi fost scrise vreodata ınamanuntime, cred ca lumean-ar putea cuprinde sulurile
scrise. (Ioan 21:25)
Printre multele lucruri pe carele-a f
˘acut Isus
ˆın timpul serviciului
s˘au de scurt
˘a durat
˘a, dar intens, au
fost g˘asirea, instruirea si organi-
zarea unor b˘arbati care s
˘a fie
ˆın
fruntea lucr˘arii dup
˘a plecarea sa de
pe p˘am
ˆant.
ˆIn 33 e.n., c
ˆand s-a
ˆın-
torsˆın cer, Isus pusese deja bazele
unei congregatii remarcabile, care
ˆın scurt
˘a vreme avea s
˘a numere mii
de membri (Fap. 2:41, 42; 4:4; 6:7).ˆIn prezent, este din ce
ˆın ce mai
mare nevoie de b˘arbati care s
˘a fie
ˆın
fruntea activit˘atilor spirituale. Cei
care aspir˘a la acest privilegiu de
serviciu sunt demni de laud˘a
ˆıntru-
cˆat ‘doresc o lucrare bun
˘a’ (1 Tim.
3:1). Ca s˘a poat
˘a sluji
ˆın mod cores-
punz˘ator
ˆın congregatie, ei trebuie
s˘a se califice spiritualiceste. Calit
˘a-
tile spirituale sunt mai importantedec
ˆat aptitudinile sau realiz
˘arile pe
care le-ar putea avea. w11 15/115:1–3
Citirea din Biblieˆın vederea Comemor
˘arii:
(Evenimente din ziua de 14 nisan)Luca 22:66–71
Joi, 28 martie
Cristos . . . [v-a lasat] un model,ca sa calcati cat mai exact pe
urmele lui. (1 Pet. 2:21)
Isus a dus o viat˘a simpl
˘a pen-
tru ca nimic s˘a nu-l
ˆımpiedice s
˘a
le slujeasc˘a altora (Luca 9:58). A
fost modest si si-a bazatˆıntotdeau-
naˆınv
˘at
˘aturile pe Scripturi (Ioan
5:19; 17:14, 17). Isus a fost abordabilsi bun. Toate actiunile sale au fostmotivate de iubire (Mat. 19:13–15;Ioan 15:12). Exemplul lui a avuto influent
˘a pozitiv
˘a asupra apos-
tolilor. De pild˘a, Iacov i-a slujit
lui Dumnezeu cu loialitate si n-adat
ˆınapoi nici chiar
ˆın fata mortii
(Fap. 12:1, 2). De asemenea, Ioana c
˘alcat cu fidelitate pe urmele lui
Isus mai bine de 60 de ani (Rev.1:1, 2, 9). Manifest
ˆand spirit de sa-
crificiu, umilint˘a si iubire, b
˘atr
ˆa-
nii pot fi un bun exemplu pentrub
˘arbatii mai tineri (1 Pet. 5:2, 3).
w11 15/11 5:7, 8Citirea din Biblie
ˆın vederea Comemor
˘arii:
(Evenimente din ziua de 15 nisan)Matei 27:62–66
Vineri, 29 martie
Ei ınca nu ıntelegeau cuvantulScripturii: ca el trebuia sa sescoale din morti. (Ioan 20:9)
Ideea c˘
a oamenii puteau s˘
a devi-n
˘a creaturi spirituale si s
˘a dom-
neasc˘
aˆıntr-un regat ceresc nu era
clar˘
a pentru discipolii lui Isusˆına-
inte de Penticost˘
a (Fap. 1:6).ˆIns
˘a,
dup˘
a ce au fost botezati cu spiritsf
ˆant si au primit sperant
˘a cereas-
c˘
a, ei au pututˆıntelege ce a vrut
s˘
a spun˘
a Isus. Dup˘
a ce au pri-mit spirit sf
ˆant, discipolii lui Isus
au dobˆ
andit perspicacitate spiri-tual
˘a,
ˆınteleg
ˆand unele adev
˘aruri
profunde. Prin inspiratie divin˘
a,b
˘arbatii care au redactat Scriptu-
rile grecesti crestine ne-au dez-v
˘aluit aspecte uluitoare legate de
scopul lui Iehova (Ef. 3:8–11, 18).Astfel, at
ˆat crestinii unsi, c
ˆat si
„alte oi“ se hr˘
anesc cu aceleasi ade-v
˘aruri spirituale (Ioan 10:16). Pre-
tuiestiˆınv
˘at
˘aturile din Cuv
ˆantul
lui Dumnezeu pe care le-ai aflat sile-ai
ˆınteles gratie spiritului sf
ˆant?
w11 15/12 4:7, 8Citirea din Biblie
ˆın vederea Comemor
˘arii:
(Evenimente din ziua de 16 nisan)Luca 24:1–12
Sambata, 30 martie
Sa respecti aceste lucruri faraprejudecati si sa nu faci nimic
cu partinire. (1 Tim. 5:21)
Dac˘
a ascult˘
am doar variantauneia dintre p
˘artile implicate
ˆın-
tr-o disput˘
a, am putea actionaˆın
mod pripit. Iat˘
a trei exemple bibli-ce
ˆın acest sens. Potifar a crezut
varianta sotiei lui, care i-a spus c˘
aIosif
ˆıncercase s-o violeze. Cuprins
de furie, Potifar l-a aruncat pe Io-sif
ˆın
ˆınchisoare (Gen. 39:19, 20).
Regele David l-a crezut pe Tiba,
care i-a zis c˘
a st˘
apˆ
anul lui, Mefibo-set, trecuse de partea dusmani-lor regelui. Pripindu-se, David ahot
˘ar
ˆat: „Iat
˘a c
˘a tot ce-i apartine
lui Mefiboset este al t˘
au“ (2 Sam.16:4; 19:25–27). Regelui Artaxerxesi s-a spus c
˘a evreii reconstruiau
Ierusalimul si c˘
a pl˘
anuiau s˘
a ser
˘azvr
˘ateasc
˘a
ˆımpotriva Imperiului
Persan. El a crezut acest raportfals si a ordonat oprirea lucr
˘ari-
lor, evreii fiind nevoiti s˘
aˆıntrerup
˘a
munca la templul lui Dumnezeu(Ezra 4:11–13, 23, 24). Ast
˘azi, b
˘a-
trˆ
anii de congregatie dau dovad˘
ade
ˆıntelepciune si respect
˘a sfatul
lui Pavel de a nu trage concluziipripite. w11 15/8 4:12
Duminica, 31 martie
I-am vazut acolo pe nefilimi.(Num. 13:33)
Iosua si Caleb au f˘
acut parte dingrupul celor 12 israeliti trimisis
˘a spioneze Tara Promis
˘a. La
ˆın-
toarcere, 10 dintre ei au prezentatun raport negativ si descurajator,ba chiar au sustinut c
˘a unii din-
tre locuitorii t˘
arii erau uriasi, carese tr
˘ageau din nefilimi (Gen. 6:4).
Evident, aceast˘
a afirmatie era ab-surd
˘a deoarece toti nefilimii muri-
ser˘
aˆın Potop, cu sute de ani
ˆınain-
te. Dar oamenii cu o credint˘
a slab˘
apot fi influentati chiar si de celemai absurde idei. Acest raport ne-gativ a sem
˘anat panic
˘a printre is-
raeliti.ˆIn scurt timp, majoritatea
au ajuns s˘
a cread˘
a c˘
a era o gresea-l
˘a s
˘a intre
ˆın Tara Promis
˘a asa cum
le spusese Iehova. Cum au actio-nat Iosua si Caleb
ˆın aceast
˘a si-
tuatieˆıncordat
˘a? (Num. 13:25–32)
Desi poporul nu voia s˘
a aud˘
a ade-v
˘arul, cei doi israeliti au prezen-
tat cu mult curaj realitatea, chiardac
˘a riscau s
˘a fie omor
ˆati cu pietre
(Num. 14:10). w11 15/7 1:4, 5
Luni, 1 aprilie
Sa aveti oroare de rau,alipiti-va de ce este bine.
(Rom. 12:9)
Foarte multe divertismenteˆın-
calc˘
a flagrant principiile biblicesau legile divine. Pe acestea ade-v
˘aratii crestini le resping cu ho-
t˘
arˆ
are! (1 Ioan 5:19) Ele promo-veaz
˘a sadismul, demonismul, ho-
mosexualitatea, pornografia, vio-lenta sau alte practici dezgus-t
˘atoare ale lumii (1 Cor. 6:9, 10;
Rev. 21:8). Indiferent c˘
a suntemsinguri sau
ˆın compania altora, s
˘a
evit˘
am aceste divertismente! Ast-fel,
ˆıi vom dovedi lui Iehova c
˘a
‘avem oroare de r˘
au’ (1 Ioan 1:5, 6).Nu toate divertismentele promo-veaz
˘a practici condamnate expli-
cit de Biblie. Cu toate acestea,c
ˆand alegem astfel de distractii,
trebuie s˘
a ne asigur˘
am de fieca-re dat
˘a c
˘a ele corespund normelor
lui Iehova (Prov. 4:10, 11). Apoitrebuie s
˘a lu
˘am o decizie care s
˘a
nu ne p˘
ateze constiinta (Gal. 6:5;1 Tim. 1:19). w11 15/10 1:6, 7
Marti, 2 aprilie
Eu ımi dau sufletul pentru oi.(Ioan 10:15)
Sotii trebuie s˘
a urmeze exem-plul lui Isus manifest
ˆand afectiune
fat˘
a de cei aflatiˆın grija lor. Un
sot care caut˘
a aprobarea lui Dum-nezeu nu-si va domina sotia, tra-t
ˆand-o cu asprime, ci va continua
s-o iubeasc˘
a „asa cum si Cristos aiubit congregatia“ (Ef. 5:25). Cu-vintele lui trebuie s
˘a fie bl
ˆande si
pline de consideratie,ˆıntruc
ˆat so-
tia este demn˘
a de onoare (1 Pet.3:7). C
ˆand e vorba de educarea co-
piilor, capul familiei trebuie s˘
a sus-tin
˘a cu fermitate principiile divi-
ne.ˆIns
˘a el nu se va retine s
˘a-si ma-
nifeste afectiunea fat˘
a de copii.Chiar si c
ˆand este necesar s
˘a-i dis-
ciplineze, el va face lucrul acestacu iubire. Unii copii s-ar putea s
˘a
aib˘
a nevoie de mai mult timp pen-tru a
ˆıntelege ce asteapt
˘a p
˘arintii
de la ei.ˆIn acest caz, un tat
˘a trebu-
ie s˘
a aib˘
a mai mult˘
a r˘
abdare. Dac˘
aun b
˘arbat urmeaz
˘a cu consecvent
˘a
exemplul lui Isus, membrii familieilui se vor simti
ˆın sigurant
˘a. Ei se
vor bucura de siguranta spiritual˘
adescris
˘a de psalmist (Ps. 23:1–6).
w11 15/5 1:4, 7, 8
Miercuri, 3 aprilie
Nu aveati speranta si erati faraDumnezeu ın lume. (Ef. 2:12)
Ast˘
azi, multi nu cred c˘
a oameniisunt p
˘ac
˘atosi. De ce? Desi merg la
biseric˘
a din cˆ
andˆın c
ˆand, ei consi-
der˘
a c˘
a relatarea biblic˘
a despreAdam si Eva nu este dec
ˆat o legen-
d˘
a sau un mit. Altii au fostˆınv
˘atati
c˘
a nu exist˘
a Dumnezeu. Ei seˆın-
doiesc de existenta lui Dumnezeusi, prin urmare, nu
ˆınteleg c
˘a Fiin-
ta Suprem˘
a a stabilit norme mora-le pentru oameni si c
˘a nerespec-
tarea lor echivaleaz˘
a cu p˘
acatul.ˆIn scrisoarea c
˘atre Romani, Pavel
mentioneaz˘
a motivul pentru careun asemenea mediu n-a putut finici
ˆın trecut si nu poate fi nici
ˆın
prezent o scuz˘
a, si anume c˘
aˆın-
s˘
asi creatia depune m˘
arturie de-spre existenta unui Creator (Rom.1:19, 20). Acest adev
˘ar are leg
˘atur
˘a
cu o alt˘
a remarc˘
a pe care a f˘
a-cut-o Pavel c
ˆand le-a scris evreilor
ˆın timp ce se afla la Roma: „Ori-ce cas
˘a este construit
˘a de cineva,
dar cel care a construit toate lu-crurile este Dumnezeu“ (Evr. 3:4).Acest rationament
ˆındreapt
˘a aten-
tia spre un Creator care a con-struit, sau a adus
ˆın existent
˘a,
ˆın-
tregul univers. w11 15/6 1:12, 13
Joi, 4 aprilie
Sa nu urmezi multimea la rau.(Ex. 23:2)
Cˆand alegi o form
˘a de destindere,
te lasi influentat de constiinta per-misiv
˘a a altora? Dac
˘a actionezi
ˆın
acest felˆınseamn
˘a c
˘a „urmezi mul-
timea“! Pentru a ne ajuta s˘a lu
˘am
decizii, Iehova ne-a oferit un darpretios: „capacitatea de
ˆıntelege-
re“. Ca s˘a ne dezvolt
˘am aceast
˘a ca-
pacitate, trebuie ‘s-o folosim’ (Evr.5:14).
ˆIns
˘a, dac
˘a ‘urm
˘am multimea’
sau dac˘a astept
˘am ca altii s
˘a ne sta-
bileasc˘a reguli rigide
ˆın chestiuni
de constiint˘a, nu ne vom dezvolta
capacitatea deˆıntelegere. Iat
˘a de
ce slujitorii lui Iehova nu primesc olist
˘a cu filmele, c
˘artile si site-urile
pe care s˘a le evite. Lumea aceasta
esteˆın permanent
˘a schimbare, iar
o astfel de list˘a ar fi dep
˘asit
˘a de la
bunˆınceput (1 Cor. 7:31). Dar moti-
vul principal pentru care nu astep-t
˘am ca altii s
˘a ia decizii
ˆın locul
nostru este acela c˘a vrem s
˘a ne fo-
losim capacitatea deˆıntelegere si
s˘a c
ˆant
˘arim sub rug
˘aciune princi-
piile bibliceˆınainte de a lua o deci-
zie (Ef. 5:10). w11 15/7 1:3, 6, 7
Vineri, 5 aprilie
Tu, Betleeme Efrata, . . . din tineımi va iesi cel ce va fi conduca-
tor ın Israel. (Mica 5:2)
Mesia avea s˘
a se nasc˘
aˆın Betlee-
mul din Iuda, numitˆınainte Efrata.
Desi Maria, mama lui Isus, si Iosif,tat
˘al s
˘au adoptiv, locuiau
ˆın Naza-
ret, ei au mers pentru un recens˘
a-m
ˆant
ˆın Betleem, unde s-a n
˘ascut
Isus,ˆın anul 2
ˆı.e.n. (Mat. 2:1, 5, 6).
O alt˘
a profetie care s-aˆımplinit
ˆın
persoana lui Isus spunea c˘
a Mesiaavea s
˘a se nasc
˘a dintr-o fecioa-
r˘
a (Is. 7:14). Sub inspiratie divin˘
a,Matei a folosit termenul grecesc
parthenos, careˆınseamn
˘a „fecioa-
r˘
a“, cˆ
and a explicat c˘
a Isaia 7:14 s-aˆımplinit la nasterea lui Isus. At
ˆat
Matei, cˆ
at si Luca afirm˘
a c˘
a Ma-ria era fecioar
˘a c
ˆand a r
˘amas
ˆın-
s˘
arcinat˘
a prin actiunea spirituluisf
ˆant (Mat. 1:18–25; Luca 1:26–35).
Ceˆımplinire remarcabil
˘a a avut
aceast˘
a profetie! w11 15/8 1:7, 8
Sambata, 6 aprilie
Spiritul lui Iehova l-a ınvaluitpe Ghedeon. (Jud. 6:34)
Cartea Judec˘atorii contine multe
relat˘ari despre oameni care, ‘din
slabi cum erau, au fost f˘acuti puter-
nici’ (Evr. 11:34). De pild˘a, cu ajuto-
rul spiritului sfˆant, Ghedeon a con-
dus poporul Israelˆın lupt
˘a
ˆımpotri-
va Madianului. Armata lui Ghedeonera de patru ori mai mic
˘a dec
ˆat
cea a madianitilor. Totusi, Iehovai-a poruncit de dou
˘a ori lui Ghedeon
s˘a reduc
˘a num
˘arul soldatilor p
ˆan
˘a
cˆand armata israelit
˘a a ajuns de
450 de ori mai mic˘a dec
ˆat cea ma-
dianit˘a (Jud. 7:2–8; 8:10). Dac
˘a is-
raelitii ar fi repurtat o victorie r˘asu-
n˘atoare, nimeni n-ar fi putut pre-
tinde c˘a ea se datora eforturilor
oamenilor sauˆıntelepciunii lor! Pu-
terea lui Iehova de a salva este infi-nit
˘a. El poate s
˘a-i scape pe slujito-
rii s˘ai din orice situatie, folosin-
du-se chiar de persoane ce par sla-be sau neajutorate. Uneori ne-amputea simti coplesiti la g
ˆandul c
˘a
ˆımpotrivitorii nostri sunt mai multidec
ˆat noi sau c
˘a situatia noastr
˘a
este disperat˘a.
ˆIns
˘a Iehova ne face
s˘a ne simtim
ˆın sigurant
˘a si ne c
˘a-
l˘auzeste prin intermediul Cuv
ˆantu-
lui s˘au si al congregatiei sale
ˆındru-
mate de spirit (Rom. 8:31, 32). Pro-misiunile divine ne
ˆınt
˘aresc credin-
ta si ne garanteaz˘a c
˘a Iehova se va
dovediˆıntotdeauna Ajutorul nostru!
w11 15/12 3:12, 14
Duminica, 7 aprilieˆ
Intelegeti care este vointalui Iehova. (Ef. 5:17)
ˆInainte de a gusta o m
ˆancare no-
u˘a, probabil c
˘a vrem s
˘a stim ce
ingrediente s-au folosit la preg˘a-
tirea ei. Tot asa,ˆınainte s
˘a ale-
gem o form˘a de destindere, trebuie
s˘a afl
˘am care sunt „ingredientele“
ei. De exemplu, sportul este dis-tractiv si
ˆınvior
˘ator. Dar s
˘a presu-
punem c˘a esti atras de anumite
sporturi caracterizate prin spirit deconcurent
˘a si agresivitate, riscuri
inutile, accident˘ari frecvente, na-
tionalism, manifest˘ari s
˘albatice de
bucurie sau alte „ingrediente“ ase-m
˘an
˘atoare. Ce ar fi bine s
˘a faci? S
˘a
le evaluezi. Foarte probabil,ˆıti vei
da seama c˘a aceste sporturi sunt
ˆın
contradictie cu modul de gˆandire al
lui Iehova si cu mesajul de pace side iubire pe care
ˆıl predic
˘am (Is.
61:1; Gal. 5:19–21). Pe de alt˘a parte,
o form˘a de destindere care conti-
ne „ingrediente“ s˘an
˘atoase
ˆın ochii
lui Dumnezeu va avea asupra taun efect pozitiv si
ˆınvior
˘ator (Gal.
5:22, 23; Filip. 4:8). w11 15/10 1:7, 8
Luni, 8 aprilie
Va ındemn ca pe niste strainisi locuitori temporari sa va
abtineti de la dorintelecarnale. (1 Pet. 2:11)
Iehova le-a spus israelitilor c˘a,
dac˘a ascultau de el, aveau s
˘a devin
˘a
‘proprietatea sa special˘a dintre toa-
te popoarele’ (Ex. 19:5). Cˆand a fost
fidel˘a, natiunea Israel s-a deosebit
de toate celelalte natiuniˆın ce pri-
vesteˆınchinarea si modul de viat
˘a.ˆ
In mod asem˘an
˘ator ast
˘azi, Iehova
si-a pus deoparte un popor care sedeosebeste net de lumea lui Satan.De aceea, Biblia ne
ˆındeamn
˘a „s
˘a
respingem tot ce este lipsit de pie-
tate si dorintele lumesti si s˘a tr
˘aim
cu judecat˘a s
˘an
˘atoas
˘a, cu dreptate
si cu devotiune sfˆant
˘a . . .
ˆın timp ce
astept˘am fericita sperant
˘a si mani-
festarea glorioas˘a a marelui Dum-
nezeu si a Salvatorului nostru, Cris-tos Isus, care s-a dat pe sine pentrunoi ca s
˘a ne elibereze de orice fel de
nelegiuire si s˘a-si curete un popor
care s˘a fie al lui, zelos pentru lucr
˘ari
bune“ (Tit 2:11–14). Acest „popor“este alc
˘atuit din crestini unsi si din
milioane de „alte oi“, careˆıi ajut
˘a
siˆıi sustin (Ioan 10:16). w11 15/11
3:15, 16
Marti, 9 aprilie
Continuati sa cautati mai ıntairegatul si dreptatea Sa si toate
aceste lucruri va vor fiadaugate. (Mat. 6:33)
Indiferent c˘a avem sperant
˘a ce-
reasc˘a sau p
˘am
ˆanteasc
˘a, cu totii
trebuie ‘s˘a ne reneg
˘am, s
˘a ne lu
˘am
stˆalpul de tortur
˘a si s
˘a-l urm
˘am
neˆıncetat pe Cristos’ (Mat. 16:24).
Milioane de oameni care sper˘a s
˘a
tr˘aiasc
˘a
ˆın Paradis
ˆıi aduc
ˆınchina-
re lui Dumnezeu siˆıl urmeaz
˘a pe
Cristosˆın acest mod. Ei nu se mul-
tumesc s˘a-i dea lui Iehova mai pu-
tin decˆat stiu c
˘a-i pot da
ˆın realita-
te. Multi frati si surori si-au simpli-ficat viata si au devenit pionieri. Al-tii reusesc s
˘a fac
˘a pionierat auxiliar
mai multe luni pe an. Iar cei care nupot sluji ca pionieri fac tot ce le st
˘a
ˆın putint
˘a
ˆın lucrarea de predicare.
Toti acestia se aseam˘an
˘a cu Ma-
ria, care a turnat ulei parfumat pecapul lui Isus. El a spus despre Ma-ria: „Ea a f
˘acut o fapt
˘a bun
˘a fat
˘a
de mine. . . . A facut ce-a putut“(Mar. 14:6–8). Av
ˆand
ˆın vedere c
˘a
tr˘aim
ˆıntr-o lume st
˘ap
ˆanit
˘a de Sa-
tan, nu ne este usor uneori s˘a fa-
cem tot ce putem, dar ne str˘aduim,
punˆandu-ne
ˆıncrederea
ˆın Iehova.
w11 15/9 2:5
Miercuri, 10 aprilie
Fac toate lucrurile de dragulvestii bune, ca sa am parte de ea
ımpreuna cu altii. (1 Cor. 9:23)
Cu cˆat
˘a seriozitate si-a privit Pa-
vel serviciul! El a fost dispus s˘a le
slujeasc˘a asemenea unui sclav at
ˆat
lui Iehova, cˆat si celor ce ascultau
mesajul despre adev˘ar (Rom. 12:11;
1 Cor. 9:19). Cˆand
ˆıi
ˆınv
˘at
˘am pe altii
adev˘arurile din Cuv
ˆantul lui Dum-
nezeu — fie la un studiu biblic, fiela o
ˆıntrunire crestin
˘a, fie la
ˆınchi-
nareaˆın familie —, suntem noi
constienti de marea responsabili-tate pe care o avem fat
˘a de ei? Poa-
te consider˘am c
˘a a conduce cu re-
gularitate un studiu biblic e o sar-cin
˘a
ˆımpov
˘ar
˘atoare. E adev
˘arat, lu-
crul acesta presupune de obicei s˘a
lu˘am din timpul rezervat unor acti-
vit˘ati personale si s
˘a-l folosim pen-
tru a-i ajuta pe altii. Dar nu a spusIsus c
˘a „este mai mult
˘a fericire
ˆın a
da decˆat
ˆın a primi“? (Fap. 20:35)ˆ
Inv˘at
ˆandu-i pe altii calea care duce
la viat˘a vom simti o bucurie pe care
nu ne-o poate aduce nicio alt˘a acti-
vitate. w11 15/4 1:7, 8
Joi, 11 aprilie
Veti fi ca Dumnezeu, cunoscandbinele si raul. (Gen. 3:5)
Desi i s-a adresat numai Evei, Sa-tan a folosit pluralul. El a
ˆıncercat
ˆın acest fel s
˘a o flateze, s
˘a o fac
˘a s
˘a
se simt˘
a important˘
a, ca si cum eaar fi fost
ˆın m
˘asur
˘a s
˘a vorbeasc
˘a
ˆın
numele ei si al sotului ei. Cum areactionat Eva? Se pare c
˘a ea si-a
arogat cuˆıng
ˆamfare acest drept,
r˘
aspunzˆ
andu-i sarpelui tot la plu-ral: „Putem s
˘a m
ˆanc
˘am din rodul
pomilor din gr˘
adin˘
a“. De aseme-nea, Satan a prezentat lucrurile
ˆın
mod denaturat. El a insinuat c˘
aDumnezeu a fost nedrept c
ˆand le-a
cerut lui Adam si Evei ‘s˘
a nu m˘
a-n
ˆance din toti pomii din gr
˘adin
˘a’.
Apoi a f˘
acut-o pe Eva s˘
a se gˆ
an-deasc
˘a la propria persoan
˘a si la
faptul c˘
a ar fi putut avea „o viat˘
amai bun
˘a“, devenind „ca Dumne-
zeu“.ˆIn cele din urm
˘a, a f
˘acut-o
s˘
a-si concentreze atentia mai de-grab
˘a asupra pomului si a fructului
interzis decˆ
at asupra relatiei ei cuDumnezeu, Cel care
ˆıi d
˘aruise totul
(Gen. 3:1–6). Din nefericire, mˆ
an-c
ˆand din acel fruct, Eva a dovedit
c˘
a Iehova nu era cea mai importan-t
˘a persoan
˘a din viata ei. w11 15/5
3:4, 5
Vineri, 12 aprilie
Nu prin lege a primit Avraamsau samanta lui promisiunea cava fi mostenitorul unei lumi, ciprin dreptatea care vine prin
credinta. (Rom. 4:13)
Dumnezeu l-a considerat dreptpe fidelul Avraam (Rom. 4:20–22;Iac. 2:23, 24). Aceasta nu
ˆınseamn
˘a
c˘
a, de-a lungul deceniilorˆın care
i-a slujit lui Iehova, Avraam a fostf
˘ar
˘a p
˘acat. Nu
ˆın acest sens a fost
el drept (Rom. 3:10, 23).ˆIns
˘a,
ˆın
infinita saˆıntelepciune, Iehova a
luatˆın considerare credinta remar-
cabil˘
a a lui Avraam si faptele saleizvor
ˆate din credint
˘a.
ˆIn mod deo-
sebit, Avraam a exercitat credint˘
aˆın „s
˘am
ˆanta“ promis
˘a care avea s
˘a
vin˘
a pe linia sa genealogic˘
a. AceaS
˘am
ˆant
˘a s-a dovedit a fi Mesia, sau
Cristos (Gen. 15:6; 22:15–18). Deaceea, pe baza ‘r
˘ascump
˘ar
˘arii pl
˘a-
tite de Cristos Isus’, Judec˘
atoruldivin poate s
˘a ierte p
˘acatele care
au fost comiseˆın trecut. Astfel,
Avraam si alti oameni ai credin-tei din timpurile precrestine vor fireadusi la viat
˘a (Rom. 3:24, 25; Ps.
32:1, 2). w11 15/6 2:17, 18
Sambata, 13 aprilie
Orice om trebuie sa fie promptla ascultare, ıncet la vorbire,
ıncet la manie. (Iac. 1:19)ˆIn cazul
ˆın care un crestin simte
c˘a-si iese din fire c
ˆand discut
˘a
o problem˘a cu un colaborator
ˆın
credint˘a, el d
˘a dovad
˘a de
ˆıntelep-
ciune dac˘a aplic
˘a sfatul de mai
sus. Ce foloaseˆıi aduce unui cres-
tin aplicarea lui? L˘as
ˆandu-si timp
s˘a se calmeze, s
˘a se roage cu pri-
vire la problema respectiv˘a si s
˘a
se gˆandeasc
˘a cum ar fi mai bine
s˘a r
˘aspund
˘a, el
ˆıi permite spiritu-
lui lui Dumnezeu s˘a-l c
˘al
˘auzeas-
c˘a (Prov. 15:1, 28). Sub influen-
ta spiritului, el poate s˘a mani-
feste blˆandete si
ˆındelung
˘a r
˘ab-
dare.ˆIn felul acesta, poate res-
pecta sfatul din Efeseni 4:26, 29:„M
ˆaniati-v
˘a, dar nu p
˘ac
˘atuiti! . . .
Niciun cuvˆant stricat s
˘a nu v
˘a ias
˘a
din gur˘a, ci unul bun pentru zidi-
re, dup˘a cum este nevoie, ca s
˘a le
dea celor care-l aud ce este folosi-tor“.
ˆIntr-adev
˘ar, c
ˆand ne
ˆımbr
˘a-
c˘am cu bl
ˆandete si
ˆındelung
˘a r
˘ab-
dare, contribuim la pacea si uni-tatea congregatiei. w11 15/4 4:6, 7
Duminica, 14 aprilieˆ
In zadar mi-am curatat inima siımi spal mainile ın nevinovatie.
(Ps. 73:13)
Asemenea lui Asaf, probabil c˘a,
la un moment dat, nu te-ai maig
ˆandit la privilegiile tale spiritua-
le si aiˆınceput s
˘a t
ˆanjesti dup
˘a
lucruri materiale.ˆIns
˘a studiind
Cuvˆantul lui Dumnezeu si partici-
pˆand la
ˆıntruniri, ai reusit s
˘a pri-
vesti situatia din punctul de vede-re al lui Iehova. Asaf a
ˆınteles care
avea s˘a fie sf
ˆarsitul celor r
˘ai. A re-
flectat la binecuvˆant
˘arile de care
se bucura si a realizat c˘a Iehova
ˆıl
tinea de mˆana dreapt
˘a si ‘
ˆıl con-
ducea’. De aceea, el i-a spus luiIehova: „Nu mi-am g
˘asit pl
˘ace-
re pe p˘am
ˆant dec
ˆat
ˆın tine“ (Ps.
73:23, 25). Asaf era convins c˘a Ie-
hova nu va uita niciodat˘a priete-
nia dintre ei, si nici serviciul s˘au
fidel (Ecl. 7:1). Cˆat de mult trebu-
ie s˘a-l fi
ˆınt
˘arit aceast
˘a convinge-
re! El a cˆantat: „Este spre binele
meu s˘a m
˘a apropii de Dumnezeu.
Pe Domnul Suveran Iehova l-amf
˘acut refugiul meu“ (Ps. 73:28).
w11 15/9 1:8, 9
Luni, 15 aprilie
Ochii lui Iehova sunt peste ceidrepti, iar urechile lui spre
strigatul lor de ajutor.(Ps. 34:15)
Simtim nevoia de a primi mˆan-
gˆaiere, mai ales c
ˆand trecem prin
situatii dificile. Familia si priete-nii ne pot aduce o oarecare m
ˆan-
gˆaiere.
ˆIns
˘a, uneori, problemele
cu care ne confrunt˘am nu pot fi
rezolvate de oameni.ˆIn astfel de
momente, numai Dumnezeu nepoate m
ˆang
ˆaia.
ˆIn Cuv
ˆantul s
˘au,
g˘asim urm
˘atoarea asigurare: „Ie-
hova este aproape de toti cei ce-lcheam
˘a, . . . [El] le va auzi strig
˘a-
tul de ajutor“ (Ps. 145:18, 19). Dac˘a
vrem s˘a primim ajutor si m
ˆang
ˆaie-
re de la Iehova, trebuie s˘a ne pu-
nem toat˘a
ˆıncrederea
ˆın el. Da-
vid a spus: „Iehova va deveni unturn tare pentru cel zdrobit, unturn tare
ˆın timpuri de necaz. Cei
care cunosc numele t˘au se vor
ˆın-
credeˆın tine, c
˘aci tu nu
ˆıi vei p
˘a-
r˘asi nicidecum pe cei ce te caut
˘a,
o, Iehova!“ (Ps. 9:9, 10). w11 15/103:1, 2
Marti, 16 aprilie
Ezechia s-a ıncrezut ın Iehova,Dumnezeul lui Israel.
(2 Regi 18:5)
Sanherib, regele Asiriei, i-a tri-mis la Ierusalim pe reprezentantiis
˘ai, printre care si pe rabsache, cu
o armat˘a numeroas
˘a. Ezechia, re-
gele lui Iuda, s-a dus la casa lui Ie-hova si a
ˆınceput s
˘a se roage: „O,
Iehova, Dumnezeul nostru, salvea-z
˘a-ne, te rog, din m
ˆana lui, pen-
tru ca toate regatele p˘am
ˆantului s
˘a
stie c˘a tu, o, Iehova, numai tu esti
Dumnezeu!“ (2 Regi 19:14–19). Eze-chia nu numai c
˘a i-a cerut ajutor lui
Iehova, dar a siˆıntreprins actiuni
concrete.ˆInainte de a merge la
templu s˘a se roage, el i-a poruncit
poporului s˘a nu r
˘aspund
˘a la cuvin-
tele batjocoritoare ale rabsachelui.Totodat
˘a, a trimis o delegatie la
profetul Isaia pentru a-i cere sfatul(2 Regi 18:36; 19:1, 2). Actiunile luiEzechia au fost
ˆın armonie cu voin-
ta lui Iehova. El nu a cerut aju-tor Egiptului sau natiunilor vecine.Ezechia nu s-a bizuit pe propria pri-cepere, ci s-a
ˆıncrezut
ˆın Iehova.
Care a fost rezultatul? Iehova a tri-mis un
ˆınger, care a ucis 185 000 de
asirieni, astfel c˘a Sanherib „a ple-
cat“ si s-aˆıntors la Ninive (2 Regi
19:35, 36). w11 15/11 1:5, 6
Miercuri, 17 aprilie
Urechea ta sa dea atentie ınte-lepciunii si sa-ti pleci inima la
discernamant. (Prov. 2:2)
Dup˘a ce Solomon si-a
ˆınceput
domnia, Dumnezeu i-a ap˘arut
ˆın-
tr-un vis si i-a spus: „Cere ce vreis
˘a-ti dau!“. Constient de limitele
lui, Solomon a cerutˆıntelepciune
(1 Regi 3:5–9). Iehova a fost impre-sionat c
˘a acest rege nu a vrut bo-
g˘atii si glorie, ci
ˆıntelepciune. De
aceea, pe lˆang
˘a „o inim
˘a
ˆınteleap-
t˘a si priceput
˘a“, Iehova i-a dat si
prosperitate (1 Regi 3:10–14). Bi-ne
ˆınteles, noi nu ne astept
˘am s
˘a
primimˆıntelepciune
ˆın mod mira-
culos. Desi a spus c˘a Iehova este
Cel care „d˘a
ˆıntelepciune“, Solo-
mon a ad˘augat c
˘a e nevoie de mul-
te eforturi ca s-o dobˆandim: trebu-
ie ‘s˘a strig
˘am dup
˘a
ˆıntelepciune’,
‘s˘a continu
˘am s-o c
˘aut
˘am si s
˘a um-
bl˘am dup
˘a ea’ (Prov. 2:1–6). Asa-
dar, putem dobˆandi
ˆıntelepciune!
Ar fi bine s˘a ne
ˆıntreb
˘am: „Apre-
ciezˆıntelepciunea divin
˘a la fel ca
Solomon?“. Demonstreaz˘a deciziile
mele c˘a pretuiesc si caut
ˆıntelep-
ciunea divin˘a? w11 15/12 1:4–6
Joi, 18 aprilie
Cine dintre voi care vrea sazideasca un turn nu se asaza
mai ıntai si nu calculeaza chel-tuiala, ca sa vada daca are cu
ce sa-l termine? (Luca 14:28)
„Planurile celui harnicˆıi aduc cu
sigurant˘a folos, dar cel pripit ajun-
ge la lips˘a“, a scris Solomon (Prov.
21:5). S˘a presupunem c
˘a analizezi o
propunere de afaceri. Nu te l˘asa
condus de sentimente. Culege toa-te informatiile necesare, cere sfa-tul celor cu experient
˘a
ˆın domeniu
si vezi ce principii biblice se apli-c
˘a la situatia ta (Prov. 20:18). Pen-
tru a-ti organiza informatiile,ˆın-
tocmeste dou˘a liste: una cu c
ˆasti-
guri si una cu costuri.ˆInainte de a
lua o decizie, „calculeaz˘a cheltu-
iala“. Dar gˆandeste-te ce efect va
avea aceast˘a decizie nu numai asu-
pra situatiei tale financiare, ci siasupra spiritualit
˘atii tale. Cerce-
tarea pretinde timp si efort.ˆIns
˘a,
procedˆand astfel, vei evita s
˘a iei
decizii pripite, care pot crea pro-bleme inutile. w11 15/4 2:12
Vineri, 19 aprilie
Aveti nevoie de perseverenta,pentru ca, dupa ce ati facut
vointa lui Dumnezeu, sa primitiımplinirea promisiunii.
(Evr. 10:36)
Cˆ
and Pavel le-a scris cresti-nilor evrei, unii erau distrasi deproblemele si de grijile vietii sinu mai f
˘aceau progrese spiritua-
le, care le-ar fiˆınt
˘arit credinta
(Evr. 5:11–14). Altii credeau, pro-babil, c
˘a viata lor ar fi fost mult
mai usoar˘
a dac˘
a ar fi tr˘
ait aseme-nea majorit
˘atii evreilor, conside-
rˆand c
˘a acestia,
ˆın fond, aveau cre-
dint˘
aˆın Dumnezeu si respectau
ˆın
mare parte Legea mozaic˘
a. Iar alticrestini, influentati sau chiar inti-midati de unele persoane din con-gregatie, respectau din nou Le-gea mozaic
˘a si traditiile evreiesti.
Pavel aˆıncercat s
˘a-i
ˆıncurajeze pe
crestinii evrei.ˆIn capitolul 10 al
scrisorii sale, el a ar˘
atat c˘
a Le-gea era doar „o umbr
˘a a lucrurilor
bune viitoare“, subliniind valoareajertfei de r
˘ascump
˘arare a lui Cris-
tos. w11 15/9 3:8, 9
Sambata, 20 aprilie
Congregatia . . ., umbland ınteama de Iehova si ın mangaie-rea spiritului sfant, continua sa
se ınmulteasca. (Fap. 9:31)ˆIn aceast
˘a lume plin
˘a de r
˘auta-
te, ajungem de multe ori s˘
a sufe-rim. P
ˆan
˘a c
ˆand Iehova nu va dis-
truge sistemul actual, nu ne pu-tem astepta s
˘a dispar
˘a toate cau-
zele suferintei.ˆIntre timp, perse-
cutiile care vor veni ne vor testaintegritatea fat
˘a de Iehova si ho-
t˘ar
ˆarea de a-i sustine suveranita-
tea universal˘
a (2 Tim. 3:12). Noiˆıns
˘a primim ajutor si m
ˆang
ˆaiere
de la Tat˘
al nostru ceresc. Astfel,putem imita exemplul crestinilorunsi din Tesalonicul antic, care audat dovad
˘a de credint
˘a si perseve-
rent˘
a,ˆın pofida persecutiilor si a
necazurilor (2 Tes. 1:3–5). Siˆın se-
colulˆınt
ˆai Iehova le-a adus m
ˆan-
gˆ
aiere slujitorilor s˘
ai. De exemplu,‘congregatia din toat
˘a Iudeea, Ga-
lileea si Samaria s-a bucurat deo perioad
˘a de pace si s-a zidit’.
Cˆ
at de recunosc˘
atori suntem c˘a si
noi primim „mˆ
angˆ
aierea spirituluisf
ˆant“! w11 15/10 4:7, 8
Duminica, 21 aprilie
Peste el se va aseza spiritul luiIehova, . . . spirit de cunostinta
si de teama de Iehova.(Is. 11:2)
Un motiv pentru care trebuie s˘a
ne l˘
as˘
am condusi de spiritul sfˆant
este acela c˘
a Dumnezeu l-a folositca s
˘a-l
ˆındrume chiar pe Fiul s
˘au
unic-n˘
ascut. Cˆ
at de dornic trebuies
˘a fi fost Isus s
˘a primeasc
˘a ajuto-
rul spiritului sfˆ
ant! El stia c˘a nu-
maiˆın felul acesta putea face fat
˘a
situatiilor grele prin care urma s˘a
treac˘
a pe p˘
amˆ
ant. Cuvintele pro-fetice ale lui Iehova mentionateˆın textul de azi s-au
ˆımplinit.
ˆIn
Evanghelii se spune ce s-aˆınt
ˆam-
plat imediat dup˘
a botezul lui Isus:„Si Isus, plin de spirit sf
ˆant, s-a
ˆın-
tors de la Iordan si a fost dus despirit prin pustiu“ (Luca 4:1). Separe c
˘a,
ˆın timp ce postea, se ruga
si medita, el a fost instruit si pre-g
˘atit de Iehova pentru ceea ce
ˆıl
astepta. Forta activ˘
a a lui Dumne-zeu a actionat asupra mintii si ainimii lui Isus, influent
ˆandu-i g
ˆan-
direa si deciziile. Drept urmare, ela stiut cum s
˘a procedeze
ˆın fieca-
re situatie, f˘
acˆ
and exact ce doreaTat
˘al s
˘au. w11 15/12 2:10, 11
Luni, 22 aprilie
Iehova va auzi cand ıl voichema. (Ps. 4:3)
Regele David domnea de maimulti ani
ˆın Israel. Acum
ˆıns
˘a se afla
ˆıntr-o situatie periculoas
˘a. Actio-
nˆand cu viclenie, fiul s
˘au Absalom
se autoproclamase rege, astfel c˘a
David fusese nevoit s˘a p
˘ar
˘aseasc
˘a
Ierusalimul. De asemenea, el fuse-se tr
˘adat de un sf
˘atuitor de
ˆıncrede-
re. Cu ochii plini de lacrimi, urcadescult Muntele M
˘aslinilor,
ˆınsotit
de cˆativa slujitori loiali. Mai t
ˆarziu,
Simei, membru al unei familii careapartinea casei regelui Saul, chiara aruncat cu pietre si cu t
˘ar
ˆan
˘a
dup˘a David, blestem
ˆandu-l (2 Sam.
15:30, 31; 16:5–14). A fost David atˆat
de afectat de aceast˘a grea
ˆıncerca-
re,ˆınc
ˆat s
˘a se lase r
˘apus de m
ˆahni-
re si de rusine? Nicidecum! Davidsi-a p
˘astrat
ˆıncrederea
ˆın Iehova.
Lucrul acesta reiese clar din Psal-mul 3, pe care l-a compus c
ˆand fu-
gea de Absalom. Tot el a scris siPsalmul 4. Ambele c
ˆant
˘ari exprim
˘a
convingerea c˘a Dumnezeu aude ru-
g˘aciunile si r
˘aspunde la ele (Ps. 3:4;
4:3). Acesti psalmi ne dau asigura-rea c
˘a Iehova este zi si noapte al
˘a-
turi de slujitorii s˘ai fideli,
ˆıi sprijin
˘a
si le d˘a pace si un sentiment de si-
gurant˘a (Ps. 3:5; 4:8). w11 15/5 5:1, 2
Marti, 23 aprilie
Va scriu aceste lucruri nu ca sava fac de rusine, ci ca sa va
mustru ca pe copiii mei iubiti.(1 Cor. 4:14)
Ceea ce l-aˆındemnat pe Pavel s
˘a-i
mustre pe crestinii din Corint a fostgrija sa iubitoare. B
˘atr
ˆanii de con-
gregatie sunt constienti c˘a si modul
ˆın care
ˆıi sf
˘atuiesc pe altii este im-
portant. Ei se str˘aduiesc s
˘a-l imite
pe Pavel fiind binevoitori, iubitorisi gata s
˘a ajute (1 Tes. 2:11, 12).
Bineˆınteles, b
˘atr
ˆanii ‘tin str
ˆans la
cuvˆantul fidel, ca s
˘a fie capabili s
˘a
ˆındemne prin
ˆınv
˘at
˘atura s
˘an
˘atoas
˘a’
(Tit 1:5–9). B˘atr
ˆanii de congregatie
sunt imperfecti si s-ar putea ca,uneori, s
˘a spun
˘a lucruri pe care mai
tˆarziu s
˘a le regrete (1 Regi 8:46; Iac.
3:8). De asemenea, ei stiu c˘a pentru
fratii si surorile de credint˘a, faptul
de a fi sf˘atuiti nu este „un motiv de
bucurie, ci de mˆahnire“ (Evr. 12:11).
De aceea,ˆınainte ca un b
˘atr
ˆan s
˘a
sf˘atuiasc
˘a pe cineva, el analizeaz
˘a
ˆındelung problema si se roag
˘a
ˆın le-
g˘atur
˘a cu aceasta. C
ˆand primesti un
sfat ferm, apreciezi grija iubitoare ab
˘atr
ˆanului de congregatie care te
sf˘atuieste? w11 15/6 4:15–17
Miercuri, 24 aprilie
Cuvantul lui Dumnezeu este viusi puternic. (Evr. 4:12)
Cˆand Pavel a scris cuvintele de
mai sus, el nu s-a referit la Biblie,Cuv
ˆantul scris al lui Dumnezeu.
Contextul arat˘a c
˘a Pavel se referea
la promisiunile lui Dumnezeu. Pavelvoia s
˘a spun
˘a c
˘a Dumnezeu nu-si
uit˘a promisiunile, asa cum El
ˆınsusi
a declarat prin intermediul profetu-lui Isaia: „Cuv
ˆantul meu . . . nu se
vaˆıntoarce la mine f
˘ar
˘a rezultat,
ci . . . va reusiˆın lucrul pentru care
l-am trimis“ (Is. 55:11). Trebuie decis
˘a avem r
˘abdare deoarece Dumne-
zeu nu-siˆındeplineste promisiunile
cˆand dorim noi. S
˘a fim siguri c
˘a el
continu˘a ‘s
˘a lucreze’ la realizarea
scopului s˘au! (Ioan 5:17) Desi multi
frati si suroriˆın v
ˆarst
˘a nu s-au as-
teptat s˘a
ˆımb
˘atr
ˆaneasc
˘a
ˆın aceast
˘a
lume rea, ei nu se las˘a dobor
ˆati de
descurajare (Ps. 92:14). Ei sunt fermconvinsi c
˘a promisiunile lui Iehova
sunt demne deˆıncredere! Ele se vor
ˆımplini negresit deoarece cuv
ˆantul
lui Dumnezeu este viu! Iehova ‘lu-creaz
˘a’ pentru a si le duce la bun
sfˆarsit. w11 15/7 4:20, 21
Joi, 25 aprilie
Daca cineva crede ca a dobanditcunostinta despre un lucru,nu-l cunoaste ınca asa cum
ar trebui sa-l cunoasca.(1 Cor. 8:2)
S˘
a neˆıntreb
˘am: Oare stim toa-
te cauzele unei neˆıntelegeri?
ˆIi
cunoastem bine pe cei impli-cati? B
˘atr
ˆanii care judec
˘a o ast-
fel de problem˘
a trebuie s˘
a aib˘
agrij
˘a s
˘a nu se lase
ˆınselati de
minciuni, zvonuri sau tactici abi-le. Judec
˘atorul numit de Dumne-
zeu, Isus Cristos, judec˘
a cu drep-tate. Iat
˘a ce spune Biblia despre
el: „Nu va judeca dup˘
a cele v˘
azu-te de ochii s
˘ai, nici nu va mustra
dup˘
a cele auzite cu urechile sale“(Is. 11:3, 4). Dimpotriv
˘a, Isus ju-
dec˘
a subˆındrumarea spiritului
lui Iehova. B˘
atrˆ
anii crestini suntsi ei
ˆındrumati de spiritul sf
ˆant.ˆ
Inainte de a se pronuntaˆıntr-o
problem˘
a, ei trebuie s˘
a se roagelui Iehova pentru spirit sf
ˆant si
s˘
a se laseˆındrumati de acesta
consultˆ
and Biblia si publicatiilesclavului fidel si prev
˘az
˘ator (Mat.
24:45). w11 15/8 4:13, 14
Vineri, 26 aprilie
Credinta este asteptarea siguraa lucrurilor sperate, demonstra-
rea evidenta a realitatilorcare totusi nu se vad.
(Evr. 11:1)
Avraam si Sara au fost dispusis
˘a lase
ˆın urm
˘a un mod de viat
˘a
confortabil si au tr˘
ait ca „str˘
ainisi locuitori temporari
ˆın tar
˘a“.
Ei „au v˘
azut de departe [ˆımpli-
nirea promisiunilor lui Dumne-zeu]“. Moise a respins „pl
˘acerea
trec˘
atoare a p˘
acatului“ si „como-
rile Egiptului“. Avˆ
and o credint˘
aputernic
˘a, el ‘a privit tint
˘a la r
˘as-
plat˘
a’ (Evr. 11:8–13, 24–26). Iat˘
ade ce Pavel a spus despre fiecaredintre acesti oameni c
˘a a actio-
nat „prin credint˘
a“. Credinta i-aajutat s
˘a treac
˘a peste
ˆıncerc
˘ari si
necazuri si s˘
a priveasc˘
a la bine-cuv
ˆant
˘arile pe care le primeau si
pe care aveau s˘
a le primeasc˘
a dela Dumnezeu. Medit
ˆand la fap-
tele de credint˘
a ale slujitorilorloiali mentionati
ˆın Evrei, capi-
tolul 11, si urmˆ
andu-le exemplul,ne vom
ˆınt
˘ari credinta si vom
da la o parte „p˘
acatul care neˆın-
f˘
asoar˘
a atˆ
at de usor“ (Evr. 12:1).w11 15/9 4:17, 18
Sambata, 27 aprilie
Aceasta veste buna despreregat va fi predicata pe
tot pamantul locuit.(Mat. 24:14)
Vestea bun˘
a este predicat˘
a la oscar
˘a f
˘ar
˘a precedent. Mai bine
de 7500000 de Martori ai lui Ie-hova, care fac parte din peste107000 de congregatii, anunt
˘a,
la fel ca Isus, Regatul lui Dumne-zeu (Mat. 4:17).
ˆIn urma aces-
tei lucr˘
ari mondiale, ei le aducm
ˆang
ˆaiere oamenilor, num
˘arul
celor botezatiˆın ultimii doi ani
fiind impresionant: 570601! Am-ploarea lucr
˘arii de predicare este
oglindit˘
aˆın num
˘arul remarcabil
de limbiˆın care se traduce si
se distribuie literatura noastr˘
a:peste 500! Aceast
˘a lucrare este
unic˘
aˆın istoria omenirii! Da, par-
tea p˘
amˆ
anteasc˘
a a organizatieilui Iehova este foarte activ
˘a si
se afl˘
aˆıntr-o continu
˘a crestere.
w11 15/10 4:5, 6
Duminica, 28 aprilie
De acum ınainte vei pescuioameni vii. (Luca 5:10)
ˆIn timp ce se aflau
ˆıntr-un tur de
predicare prin toat˘
a Galileea, Isussi discipolii s
˘ai au plecat cu o bar-
c˘a spre un loc retras. Dar multimi-
le au mers dup˘
a ei. Cei ce s-auadunat acolo
ˆın ziua aceea „erau
aproximativ cinci mii de b˘
arbati,ˆın afar
˘a de femei si copii“ (Mat.
14:21).ˆIntr-o alt
˘a ocazie, un mare
num˘
ar de oameni au venit la Isuspentru a fi vindecati si pentru aauzi cuvintele sale. Erau „patru miide b
˘arbati,
ˆın afar
˘a de femei si de
copiii mici“ (Mat. 15:38). Din aces-te relat
˘ari
ˆıntelegem c
˘a printre cei
care au venit la Isus si au manifes-tat interes fat
˘a de
ˆınv
˘at
˘aturile sale
au fost si multi b˘
arbati. Isus stia c˘
amulti altii aveau s
˘a reactioneze
favorabil la mesajul s˘
au. De fapt,dup
˘a ce a
ˆınf
˘aptuit un miracol si
discipolii au prins o mare canti-tate de peste, Isus i-a spus luiSimon Petru cuvintele din textulde azi (Luca 5:10). Figurativ vor-bind, discipolii aveau s
˘a-si arun-
ce plaseleˆın marea omenirii si
‘s˘a pescuiasc
˘a’ multi oameni, in-
clusiv multi b˘
arbati. Siˆın pre-
zent unii b˘
arbati manifest˘
a inte-res fat
˘a de mesajul biblic pe care
ˆıl
predic˘
am si reactioneaz˘
a favorabil(Mat. 5:3). w11 15/11 4:1, 2
Luni, 29 aprilie
Fa-mi dupa cuvantul gurii tale.(Jud. 11:36)
Iefta i-a f˘
acut un jur˘
amˆ
ant luiIehova. Dac
˘a Iehova
ˆıl ajuta s
˘a-i
ˆınfr
ˆang
˘a pe amoniti, Iefta urma
s˘a-i dedice prima persoan
˘a din
casa lui care avea s˘
a-lˆınt
ˆampine.
Cea care i-a iesitˆın cale a fost
chiar fiica sa, unicul s˘
au copil (Jud.11:29–31, 34). Fiica lui Iefta era siea o slujitoare loial
˘a si stia c
˘a ju-
r˘
amˆ
antul f˘
acut de tat˘
al ei trebuiarespectat. De ce a fost fiica lui Ief-ta dispus
˘a s
˘a fac
˘a un asemenea sa-
crificiu pentru Iehova? F˘ar
˘a
ˆın-
doial˘
a, zelul si devotiunea tat˘alui
ei au ajutat-o s˘
a cultive o credin-t
˘a puternic
˘a. Dragi p
˘arinti, exem-
plul vostru nu va trece neobservat.Prin deciziile pe care le luati dove-diti c
˘a sunteti convinsi de ceea ce
spuneti. Copiii ascult˘
a cu atentierug
˘aciunile voastre sincere, sunt
receptivi la sfaturile voastre si ob-serv
˘a eforturile pe care le faceti
pentru a-i sluji lui Iehova cu o ini-m
˘a
ˆıntreag
˘a. Astfel, foarte pro-
babil,ˆısi vor dori si ei s
˘a-i slu-
jeasc˘
a lui Iehova din toat˘a inima.
w11 15/12 3:15, 16
Marti, 30 aprilie
Tatal meu a lucrat fara ıncetarepana acum si eu lucrez fara
ıncetare. (Ioan 5:17)
Isus le adreseaz˘
a aceste cuvinteˆımpotrivitorilor s
˘ai care
ˆıl criticau
pentru c˘
a vindeca oameniˆın ziua
de sabat, deoarece considerau vin-dec
˘arile o munc
˘a.
ˆIns
˘a Isus le-a
explicat c˘
a si Tat˘
al s˘
au ‘continuas
˘a lucreze’. Era ca si cum le-ar fi
zis: ‘Si eu, si Tat˘
al meu facemaceeasi lucrare. Din moment ceTat
˘al meu continu
˘a s
˘a lucreze pe
parcursul sabatului s˘
au de mii deani, si eu am voie s
˘a lucrez
ˆın ziua
de sabat’. Asadar, Isus ne ajut˘a s
˘a
ˆıntelegem c
˘a marele sabat al lui
Dumnezeu, ziua a saptea, nu seˆın-
cheiaseˆın zilele lui. Deci, putem
trage concluzia c˘
a,ˆın secolul I e.n,
cea de-a saptea zi eraˆınc
˘a
ˆın des-
f˘
asurare (Gen. 2:3). w11 15/7 3:1, 3
Miercuri, 1 mai
Tot ce gaseste mana ta sa facafa cu toata puterea ta. (Ecl. 9:10)
Eforturile pe care le facem pentrua lua o decizie bun
˘a ar putea fi
ˆın za-
dar dac˘a nu ducem lucrurile p
ˆan
˘a la
cap˘at si nu punem decizia
ˆın aplicare
prompt si energic. Pentru a reusi, tre-buie s
˘a fim dispusi s
˘a aloc
˘am resurse-
le necesare puneriiˆın aplicare a deci-
ziei. De exemplu, un vestitor ar puteadecide s
˘a fac
˘a pionierat. Va reusi el?
Cu sigurant˘a, dac
˘a nu va permite ca
munca laic˘a si activit
˘atile recreative
s˘a-i consume din timpul si energia
de care are nevoie ca s˘a-si
ˆındepli-
neasc˘a serviciul.
ˆIn majoritatea cazu-
rilor, cele mai bune decizii nu suntusor de pus
ˆın aplicare. De ce? Deoa-
rece „ˆıntreaga lume zace
ˆın puterea
celui r˘au“ (1 Ioan 5:19). Noi avem
de luptat „ˆımpotriva conduc
˘atorilor
mondiali ai acestuiˆıntuneric,
ˆımpo-
triva fortelor spirituale rele din locu-rile ceresti“ (Ef. 6:12). At
ˆat apostolul
Pavel, cˆat si discipolul Iuda au ar
˘atat
c˘a aceia care doresc s
˘a-l onoreze pe
Dumnezeu vor avea de purtat o lupt˘a
(1 Tim. 6:12; Iuda 3). w11 15/4 2:15, 16
Joi, 2 mai
Oare degeaba se teme Iovde Dumnezeu? (Iov 1:9)
Cˆand Iehova i-a
ˆındreptat atentia
lui Satan asupra exemplului de inte-gritate al lui Iov, Satan i-a r
˘aspuns
prin cuvintele de mai sus. El nu a ne-gat c
˘a Iov asculta de Dumnezeu, ci i-a
pus laˆındoial
˘a motivatiile. Plin de vi-
clenie, Diavolul l-a acuzat c˘a
ˆıi slujea
lui Iehova din interes, nu din iubire.Singurul care putea dovedi falsitateaacestei acuzatii era Iov
ˆınsusi, iar
ˆın-
cerc˘arile care au urmat i-au dat oca-
zia de a face acest lucru. Iehova i-apermis lui Satan s
˘a aduc
˘a asupra lui
Iov mai multe nenorociri, una dup˘a
alta (Iov 1:12–19). Cum a reactionatIov la schimb
˘arile dramatice din via-
ta lui? Biblia spune: „Iov n-a p˘ac
˘atuit
si nu i-a atribuit nimic r˘au lui Dum-
nezeu“ (Iov 1:22). Mai tˆarziu, Iov a fost
desfigurat de o boal˘a dezgust
˘atoare,
iar apoi a trebuit s˘a suporte presiuni-
le din partea sotiei lui, care insistas
˘a-l blesteme pe Dumnezeu si astfel
s˘a moar
˘a. Ulterior, trei falsi prie-
teni l-au acuzat de conduit˘a p
˘ac
˘atoa-
s˘a (Iov 2:11–13; 8:2–6; 22:2, 3).
ˆIns
˘a,
ˆın
pofida tuturor suferintelorˆındurate,
Iov nu a renuntat la integritatea lui(Iov 2:9, 10). Prin perseverenta si fi-delitatea sa, el a dovedit c
˘a Iehova
era cea mai important˘a persoan
˘a din
viata lui. w11 15/5 3:6–8
Vineri, 3 mai
„Avraam a crezut ın Iehova,iar lucrul acesta i s-a socotitca dreptate“ si a ajuns sa fienumit „prietenul lui Iehova“.
(Iac. 2:23)
Avraam a fost numit „prietenul luiIehova“
ˆınainte ca jertfa de r
˘ascum-
p˘arare s
˘a fie oferit
˘a (Is. 41:8). Dar
cum stau lucrurile cu adev˘aratii cres-
tini care sper˘a s
˘a tr
˘aiasc
˘a pe un p
˘a-
mˆant transformat
ˆın paradis? Acesti
crestini n-au primit „darul drept˘atii“
cu perspectiva vietii ceresti, pe carecei unsi
ˆıl primesc „datorit
˘a eliber
˘arii
prin r˘ascump
˘ararea pl
˘atit
˘a de Cristos
Isus“ (Rom. 3:24; 5:15, 17). Cu toateacestea, ei au o credint
˘a puternic
˘a
ˆın
Dumnezeu siˆın m
˘asurile luate de el si
ˆısi manifest
˘a credinta
ˆınf
˘aptuind lu-
cr˘ari bune. De exemplu, ei ‘le predi-
c˘a oamenilor regatul lui Dumnezeu si
ˆıi
ˆınvat
˘a lucrurile privitoare la Dom-
nul Isus Cristos’ (Fap. 28:31). Astfel,Iehova
ˆıi poate considera drepti pe
acesti crestiniˆın acelasi fel
ˆın care l-a
considerat pe Avraam. Darul pe careˆıl primesc ei — prietenia cu Dumne-zeu — se deosebeste de „darul“ pecare
ˆıl primesc cei unsi. F
˘ar
˘a
ˆındoia-
l˘a
ˆıns
˘a, acesta este un dar pe care ei
ˆıl primesc cu profund
˘a recunostint
˘a.
w11 15/6 2:19, 20
Sambata, 4 mai
Sa nu umblati urmandu-vainima si ochii. (Num. 15:39)
Iehova cunoaste foarte bine na-tura uman
˘a. El stie c
ˆat de usor
poate fi ispitit˘
a inima, sau per-soana noastr
˘a l
˘auntric
˘a, de ceea
ce v˘
ad ochii. Iat˘
a ce ne avertizea-z
˘a Biblia: „Inima este mai tr
˘ad
˘a-
toare decˆ
at orice si primejdioas˘
a.Cine poate s-o cunoasc
˘a?“ (Ier.
17:9).ˆIn prezent este si mai usor
ca inima s˘
a se laseˆınselat
˘a de
ceea ce v˘
ad ochii. Tr˘
aimˆıntr-o
lume care exploateaz˘
aˆınclinatii-
le gresite ale omului. Cum putemaplica deci principiul din textulde azi?
ˆIntreab
˘a-te: Dac
˘a oame-
nii din jur — colegii de scoal˘
a, demunc
˘a sau vecinii — se
ˆımbrac
˘a
din ceˆın ce mai provocator, as pu-
tea fi si eu influentat de ei? Asputea fi tentat ‘s
˘a-mi urmez ini-
ma si ochii’, l˘
asˆ
andu-m˘
aˆınselat
de ceea ce v˘
ad? Oare nu as puteaajunge s
˘a-mi cobor standardele,
adoptˆ
and acelasi stil deˆımbr
˘ac
˘a-
minte? (Rom. 12:1, 2) w11 15/71:10, 11
Duminica, 5 mai
Vi-l trimit pe profetul Ilie.(Mal. 4:5)
Isusˆınsusi a spus c
˘a acest
„Ilie“ era Ioan Botez˘
atorul (Mat.11:12–14). Iar Marcu a afirmatc
˘a Ioan a
ˆımplinit prin serviciul
s˘
au cuvintele profetului Isaia (Is.40:3; Mar. 1:1–4).
ˆIns
˘a nu Isus a
fost cel care a stabilit c˘
a Ioan aveas
˘a fac
˘a o lucrare asem
˘an
˘atoare cu
a lui Ilie, ci Dumnezeu. Ioan afost numit de Dumnezeu s
˘a
ˆınf
˘ap-
tuiasc˘
a aceast˘
a lucrare si s˘
a-i aju-te pe evrei s
˘a-l recunoasc
˘a pe Me-
sia.ˆIn sinagoga din Nazaret, ora-
sul unde crescuse, Isus a citit dinsulul lui Isaia si a aplicat la pro-pria persoan
˘a urm
˘atoarele cuvin-
te: „Spiritul lui Iehova este pestemine, pentru c
˘a el m-a uns s
˘a le
anunt s˘
aracilor vestea bun˘
a, m-atrimis s
˘a le predic captivilor eli-
berarea si celor orbi rec˘
ap˘
atareavederii, s
˘a-i pun
ˆın libertate pe
cei zdrobiti si s˘
a predic anul debun
˘avoint
˘a al lui Iehova“.
ˆIntru-
cˆ
at Isus era adev˘
aratul Mesia, aspus pe bun
˘a dreptate: „Ast
˘azi s-a
ˆımplinit acest cuv
ˆant din Scrip-
turi pe care tocmai l-ati auzit“(Luca 4:16–21). w11 15/8 1:11, 12
Luni, 6 mai
De ce calea celor rai a avutreusita? (Ier. 12:1)
V˘
azˆ
and ce seˆınt
ˆampla
ˆın Ieru-
salim siˆın Iuda, Ieremia a
ˆınceput
‘s˘
a se plˆ
ang˘
a’. El stia c˘
a Iehovaeste drept. Iehova a r
˘aspuns la
ˆın-
trebarea profetului inspirˆ
andu-ls
˘a fac
˘a o profetie si
ˆımplinind ace-
le cuvinte profetice. Astfel, ceicare au ascultat de Iehova ‘au pri-mit ca prad
˘a sufletul lor’,
ˆıns
˘a cei
r˘
ai au ignorat avertismentul si aupierit (Ier. 21:9). Ieremia i-a spusacestei natiuni
ˆınd
˘ar
˘atnice s
˘a se
ˆıntoarc
˘a la Iehova.
ˆIns
˘a r
˘autatea
israelitilor a ajuns atˆ
at de mare,ˆınc
ˆat Iehova a permis ca Ieru-
salimul si Iuda s˘
a fie distruse.Cu toate c
˘a nu era vinovat de
aceast˘
a distrugere, Ieremia a su-ferit foarte mult.
ˆIn timpul aces-
tei perioade de tristete, profetulsi-a amintit faptele de
ˆındura-
re ale lui Dumnezeu: ‘N-am pie-rit, fiindc
˘a
ˆındur
˘arile lui Iehova
seˆınnoiesc
ˆın fiecare dimineat
˘a’
(Plˆ
ang. 3:22-24). w11 15/9 1:11, 12
Marti, 7 mai
Continuati sa cautati mai ıntairegatul si dreptatea Sa.
(Mat. 6:33)
Textul de azi arat˘
a c˘
a Regatultrebuie s
˘a aib
˘a prioritate
ˆın viata
noastr˘
a (1 Cor. 7:29–31).ˆIn virtu-
tea acestui principiu, vom ‘c˘
au-ta’ toate celelalte lucruri, inclusivdestinderea, doar at
ˆat c
ˆat s
˘a ne
ajute s˘
a neˆındeplinim si mai bine
misiunea: promovarea intereselorRegatului. Dac
˘a p
˘astr
˘am destin-
derea pe un loc secundar, ea vaavea un efect pozitiv asupra noas-tr
˘a. Trebuie s
˘a ne g
ˆandim c
ˆat timp
vom „cheltui“ pentru acea destin-dere si dac
˘a merita acel timp. Dac
˘a
vom neglija activit˘
ati importanteprecum studiul personal,
ˆınchina-
reaˆın familie, asistarea la
ˆıntruniri
sau participarea la predicare,ˆın-
seamn˘
a c˘
a acea destindere nu me-rit
˘a timpul alocat (Mar. 8:36). Dac
˘a
ˆıns
˘a o anumit
˘a destindere ne va re-
vigora, ajutˆ
andu-ne s˘
a persever˘
amˆın serviciul adus lui Iehova, putemtrage concluzia c
˘a timpul respectiv
va fi „cheltuit“ cu folos. w11 15/101:10–12
Miercuri, 8 maiˆ
Il voi chema pe Dumnezeu siIehova ma va salva. (Ps. 55:16)
Ceˆıncurajator este s
˘a stim c
˘a,
oricˆat de disperat
˘a ar fi situatia
ˆın care ne afl
˘am, putem veni
ˆına-
intea lui Iehova cu ‘o rug˘aminte
pentru favoare’! (Psalmul 55:1) To-tusi, c
ˆand ne rug
˘am s
˘a fim eliberati
dintr-o situatie dificil˘a, este
ˆınte-
lept s˘a ne analiz
˘am motivatia. Sun-
tem preocupati numai de solutio-narea problemelor noastre sau neg
ˆandim si la Iehova si la scopul
s˘au? Din cauza suferintei din inima
noastr˘a, am putea ajunge s
˘a ne
concentr˘am at
ˆat de mult asupra si-
tuatiei personale,ˆınc
ˆat s
˘a l
˘as
˘am
lucrurile spirituale pe plan secun-dar. De aceea, c
ˆand ne rug
˘am lui
Iehova pentru ajutor, s˘a nu uit
˘am
s˘a ne rug
˘am pentru sfintirea nume-
lui s˘au si pentru justificarea suve-
ranit˘atii sale.
ˆIn felul acesta ne pu-
tem p˘astra o optic
˘a pozitiv
˘a chiar
dac˘a lucrurile nu se rezolv
˘a asa
cum ne-am gˆandit noi. Uneori, Ie-
hova ne r˘aspunde la rug
˘aciune nu
ˆınl
˘atur
ˆand problema, ci d
ˆandu-ne
puterea necesar˘a pentru a o supor-
ta (Is. 40:29; Filip. 4:13). w11 15/111:7, 9
Joi, 9 mai
Ochii tai sa fie deschisi si ın-dreptati noapte si zi spre casaaceasta, spre locul despre care
ai zis: „Acolo va fi numele meu“,ca sa asculti rugaciunea pe care
o face slujitorul tau spre loculacesta. (1 Regi 8:29)
Dup˘a ce templul a fost terminat
si arca leg˘am
ˆantului a fost adus
˘a
ˆın
˘auntru, Solomon a f
˘acut o rug
˘a-
ciuneˆın fata poporului, rostind cu-
vintele textului de azi. Acum israe-litii si str
˘ainii puteau s
˘a se roage
spre templu, care fusese construitpentru a onora numele lui Iehova(1 Regi 8:30, 41–43, 60). Dup
˘a inau-
gurarea templului, ‘israelitii s-aubucurat, av
ˆand inima vesel
˘a pentru
tot binele pe care Iehova li-l f˘acuse
lor si slujitorului s˘au David’ (1 Regi
8:65, 66). De fapt,ˆın cei patruzeci
de ani de domnie a lui Solomon,natiunea Israel a prosperat si aavut pace (1 Regi 4:20, 21, 25). Psal-mul 72 descrie acea perioad
˘a, ofe-
rindu-ne o perspectiv˘a asupra bi-
necuvˆant
˘arilor din timpul domniei
Mai Marelui Solomon, Isus Cristos(Ps. 72:6–8, 16). w11 15/12 1:8, 9
Vineri, 10 mai
Fericit este omul care nuurmeaza sfatul celor rai.
(Ps. 1:1)
Gˆandeste-te la prima discutie
pe care ai avut-o cu un Martor allui Iehova. Probabil, ai fost pl
˘acut
surprins c˘
a Martorii s-au folosit deBiblie pentru a-ti r
˘aspunde la
ˆın-
treb˘
ari. Cu sigurant˘
a, ai fostˆın-
cˆantat s
˘a afli care este scopul lui
Dumnezeu cu privire la p˘
amˆ
ant, cese
ˆınt
ˆampl
˘a cu noi c
ˆand murim si
ce sperant˘
a exist˘
a pentru cei dragicare s-au stins din viat
˘a! Dar, pe
m˘asur
˘a ce ai progresat
ˆın studiul
Bibliei, aiˆınteles c
˘a ea este mai
mult decˆ
at o carte care vorbestedespre viat
˘a, moarte si viitor. Bi-
blia este cea mai valoroas˘
a cartedin lume. Sfaturile ei sunt nepie-ritoare, iar cei care le respect
˘a au
o viat˘
a fericit˘
a (Ps. 1:1–3). Cresti-nii adev
˘arati au privit
ˆıntotdeauna
Biblia ‘ca pe cuvˆ
antul lui Dumne-zeu, nu ca pe cuv
ˆantul oamenilor’
(1 Tes. 2:13). w12 15/1 1:1, 2
Sambata, 11 mai
Dumnezeu a gasit de cuviintaca toata plinatatea sa locuiasca
ın [Cristos]. (Col. 1:19)
Isus Cristos are un rol-cheieˆın
ˆımplinirea scopului lui Dumnezeu.Dar care este scopul lui Iehova?„S
˘a
ˆımpace din nou cu sine toate
celelalte lucruri . . . f˘
acˆ
and paceprin s
ˆangele v
˘arsat“ de Isus Cris-
tos (Col. 1:20). Exprimˆ
andu-si re-cunostinta pentru r
˘ascump
˘ararea
oferit˘
a de Iehova, Pavel le-a scriscrestinilor unsi din Efes: „Dumne-zeu, care este bogat
ˆın
ˆındurare
. . . ne-a dat viat˘
a cu Cristos chiarc
ˆand eram morti
ˆın greseli — prin
bun˘
atate nemeritat˘
a ati fost sal-
vati“ (Ef. 2:4, 5). Indiferent c˘a spe-
r˘
am s˘
a tr˘
aimˆın ceruri sau pe p
˘a-
mˆ
ant,ˆıi suntem profund
ˆındato-
rati lui Dumnezeu pentruˆındura-
rea si bun˘
atatea sa nemeritat˘a.
Inimile noastre sunt pline de re-cunostint
˘a pentru tot ce a f
˘acut
Iehova ca s˘
a neˆımp
˘ac
˘am cu el.
Cˆ
and ne confrunt˘
am cu situatiicare amenint
˘a pacea si unitatea
congregatiei, ar trebui s˘
a medit˘am
la exemplul lui Dumnezeu si s˘a
promov˘
am pacea. w11 15/8 3:6, 8
Duminica, 12 mai
Pentru ca suntem ınconjuratide un nor asa de mare de mar-tori . . . sa alergam cu perseve-renta cursa care ne este pusa
ınainte. (Evr. 12:1)
Slujitorii precrestini — care for-mau ‘un nor mare de martori’ —nu erau spectatori veniti s
˘a vad
˘a
cursa, ci erau, figurativ vorbind,alerg
˘atori care
ˆısi
ˆıncheiaser
˘a cu
succes cursa. Desi nu mai erauˆın viat
˘a, ei puteau fi considerati
alerg˘atori „de performant
˘a“, al c
˘a-
ror exempluˆıi
ˆıncuraja pe cei noi
s˘a nu abandoneze cursa. Acum
imagineaz˘a-ti c
˘a participi la o
curs˘a de alergare. Cum te-ai simti
dac˘a ai sti c
˘a printre spectatori
sunt si atleti celebri? Te-ai str˘adui
din r˘asputeri, ba chiar te-ai
ˆıntre-
ce pe tineˆınsuti ca s
˘a ajungi la
linia de sosire. Exemplul acelormartori din vechime demonstrac
˘a, oric
ˆat de obositoare si de grea
era aceast˘a curs
˘a, ea putea fi c
ˆas-
tigat˘a. Asadar, crestinii evrei tre-
buiau s˘a p
˘astreze viu
ˆın minte
exemplul ‘norului de martori’. Eiprimeau astfel curajul de a ‘aler-ga cu perseverent
˘a’. Si noi putem
ˆıncheia cu succes cursa! w11 15/93:10, 11
Luni, 13 mai
Dumnezeu este fidel si nuva lasa sa fiti ispititi peste ceeace puteti ındura. (1 Cor. 10:13)
Iehovaˆıi pretuieste pe slujitorii
s˘ai fideli, asa cum reiese din cu-
vintele lui Isus: „Nu se vˆand cinci
vr˘abii cu doi b
˘anuti? Totusi, ni-
ciuna dintre ele nu este uitat˘a
ˆınaintea lui Dumnezeu. Dar chiarsi perii capului v
˘a sunt toti nu-
m˘arati. Nu v
˘a temeti! Voi sunteti
mai de pret decˆat multe vr
˘abii“
(Luca 12:6, 7). Cˆand trecem prin
necazuri,ˆıncrederea
ˆın Iehova si
ˆın promisiunile sale ne poate adu-ce m
ˆang
ˆaiere. Tat
˘al nostru ceresc
are putere absolut˘a. Nimeni si ni-
mic nu-i poate staˆın cale c
ˆand
vrea s˘a le aduc
˘a m
ˆang
ˆaiere celor
care-l iubesc. Si noi putem s˘a-i
ˆıncuraj
˘am pe fratii de credint
˘a
cˆand „se afl
˘a
ˆın orice fel de neca-
zuri“. Cum? „Prin mˆang
ˆaierea cu
care noiˆınsine suntem m
ˆang
ˆaiati
de Dumnezeu“ (2 Cor. 1:3, 4). Iarm
ˆang
ˆaierea pe care ne-o aduce
Iehova este unic˘a! w11 15/10 3:3–5
Marti, 14 mai
Cei ce traiesc potrivit carnii ısiındreapta mintea spre lucrurilecarnii, dar cei ce traiesc potrivit
spiritului, spre lucrurilespiritului. (Rom. 8:5)
Aici termenul „carne“ nu se re-fer
˘a neap
˘arat la corpul fizic.
ˆIn
Biblie, cuvˆantul „carne“ este folo-
sit uneori cu privire la natura im-perfect
˘a si p
˘ac
˘atoas
˘a a c
˘arnii de-
c˘azute. Aceast
˘a natur
˘a imperfec-
t˘a genereaz
˘a lupta dintre carne si
minte, mentionat˘a de Pavel (Rom.
7:21–23). Spre deosebire de Pavel,cei care „tr
˘aiesc potrivit c
˘arnii“
nici m˘acar nu
ˆıncearc
˘a s
˘a lup-
te. Pe acestia nu-i intereseaz˘a ce
doreste Dumnezeu de la ei si nicinu-i cer ajutorul pentru a lup-ta
ˆımpotriva c
˘arnii. Deseori ei se
concentreaz˘a asupra satisfacerii
necesit˘atilor si dorintelor fizice.
Dar cei care „tr˘aiesc potrivit spi-
ritului“ˆısi
ˆındreapt
˘a mintea spre
„lucrurile spiritului“, adic˘a spre
activit˘atile spirituale si spre ceea
ce face Iehovaˆın folosul nostru.
w11 15/11 2:14
Miercuri, 15 maiˆ
Intariti-va ın Domnul si ın tariaputerii sale . . . ca sa puteti
rezista ın ziua cea rea.(Ef. 6:10, 13)
Iehova ne-a pus la dispozitie totce avem nevoie pentru a ne
ˆımpo-
trivi spiritului lumii. Prin inter-mediul spiritului s
˘au, Iehova ne
ˆınt
˘areste pentru a-i opune rezis-
tent˘a lui Satan, care vrea cu orice
pret s˘a ne induc
˘a
ˆın eroare (Rev.
12:9). Spiritul lumii este puternicsi nu suntem scutiti
ˆıntru totul
de influenta lui. Totusi, putem s˘a
neˆımpotrivim acestui spirit! Noi
avem ajutorul spiritului sfˆant, o
fort˘a infinit mai puternic
˘a. Refe-
ritor la cei care au p˘ar
˘asit cresti-
nismulˆın secolul I, apostolul Pe-
tru a spus: „P˘ar
˘asind calea dreap-
t˘a, s-au r
˘at
˘acit“ (2 Pet. 2:15). C
ˆat
de recunosc˘atori suntem pentru
c˘a am primit „spiritul care vine de
la Dumnezeu“, nu spiritul lumii!(1 Cor. 2:12) Dac
˘a ne vom l
˘asa
ˆın-
drumati de spiritul sfˆant si vom
profita de m˘asurile luate de Ieho-
va pentru a ne p˘astra pe calea
dreapt˘a, vom reusi s
˘a ne
ˆımpotri-
vim spiritului satanic al acesteilumi (Gal. 5:16). w11 15/12 2:14, 15
Joi, 16 mai
Fiti treji ın vederearugaciunilor! (1 Pet. 4:7)
Pentru a veghea, este esentials
˘a persever
˘am
ˆın rug
˘aciune. Chiar
ˆınainte de a fi arestat, Isus le-a spuscelor trei apostoli: „Vegheati si ru-gati-va neıncetat“ (Mat. 26:41). Pe-tru, care a fost
ˆımpreun
˘a cu Isus
ˆın gr
˘adina Ghetsimani, a simtit
mai tˆ
arziu cˆ
at˘
a fort˘
a au rug˘
aciuni-le st
˘aruitoare (Fap. 12:1–6). Du-
p˘a ce l-a arestat pe Petru, Irod a
pus s˘
a fie legat cu lanturiˆıntre
doi soldati si p˘
azitˆın permanen-
t˘a de 16 gardieni care f
˘aceau cu
schimbul. El intentiona s˘
a-l aduc˘
aˆınaintea poporului dup
˘a s
˘arb
˘atoa-
rea Pastelui, moartea apostoluluifiind darul pe care voia s
˘a-l ofe-
re multimii. Versetul 5 precizeaz˘
a:„Petru era tinut
ˆın
ˆınchisoare, dar
congregatia se ruga st˘
aruitor luiDumnezeu pentru el“. Drept ur-mare,
ˆın ultima noapte petrecut
˘a
de Petruˆın
ˆınchisoare,
ˆın timp ce
el dormeaˆıntre cei doi soldati, un
ˆınger l-a eliberat (Fap. 12:7–11).w12 15/1 2:10–13, 15
Vineri, 17 mai
Fiti buni unii cu altii. (Ef. 4:32)
Bun˘
avointa si bun˘
atatea suntˆın-
vior˘
atoare, ca o adiere de vˆ
ant sica un pahar cu ap
˘a rece
ˆıntr-o
zi torid˘
a.ˆIn cadrul familiei, ele
contribuie la p˘
astrarea unei at-mosfere pl
˘acute. Bun
˘avointa este
o calitate atr˘
ag˘
atoare, care izvo-r
˘aste dintr-un interes sincer fa-
t˘a de altii, interes ce se mani-
fest˘a prin actiuni binevoitoare si
prin cuvinte amabile. Bun˘
atatea,la fel ca bun
˘avointa, este o calita-
te care neˆındeamn
˘a la actiuni
ˆın
folosul altora si se caracterizeaz˘
a
prin generozitate (Fap. 9:36, 39;16:14, 15).
ˆIns
˘a bun
˘atatea
ˆınseam-
n˘
a mult mai mult. Bun˘
atatea estedes
˘av
ˆarsire moral
˘a. Ea se refer
˘a
nu doar la ceea ce facem, ci, simai important, la ceea ce suntem.Este ca si cum am avea un fruct,iar, c
ˆand
ˆıl t
˘aiem felii, observ
˘am
c˘
a fiecare felie este coapt˘a si dul-
ce, f˘
ar˘
a niciun defect, niciˆın in-
terior, niciˆın exterior.
ˆIntr-ade-
v˘
ar, bun˘
atatea produs˘
a de spiritulsf
ˆant este evident
˘a
ˆın fiecare as-
pect al vietii de crestin (Ef. 5:8, 9).w11 15/4 4:8, 9
Sambata, 18 mai
O, Iehova, de ce s-au ınmultitvrajmasii mei? (Ps. 3:1)
„Inima b˘
arbatilor lui Israelˆıl ur-
meaz˘
a pe Absalom“, a spus unmesager (2 Sam. 15:13).
ˆIntreb
ˆan-
du-se cum de a reusit Absalom s˘
aconving
˘a at
ˆat de multi israeliti s
˘a-l
urmeze, David spune cuvintele dintextul de ast
˘azi. Multi israeliti cred
c˘
a Iehova nu-l va sc˘
apa pe Daviddin situatia critic
˘a
ˆın care a ajuns
din cauza lui Absalom si a sustin˘
a-torilor lui. David se simte
ˆıns
˘a
ˆın si-
gurant˘
a deoarece areˆıncredere ab-
solut˘
aˆın Dumnezeu. El spune
ˆın
cˆ
antarea sa: „Dar tu, o, Iehova, estiun scut
ˆın jurul meu, gloria mea si
Cel ceˆımi
ˆınalt
˘a capul“ (Ps. 3:3).
David este convins c˘
a Iehovaˆıl va
ocroti, c˘
a va fi pentru el ca un scut.E adev
˘arat, v
ˆarstnicul rege fuge cu
capul acoperit si plecat sub povaraumilirii. Dar Cel Prea
ˆınalt
ˆıi va
reda gloria. Iehovaˆıl va ajuta s
˘a-si
recapete demnitatea, s˘
a-si ridicecapul si s
˘a stea din nou cu fruntea
sus. David strig˘
a c˘
atre Dumnezeufiind sigur c
˘a El
ˆıi va r
˘aspunde. Ai
si tu o astfel deˆıncredere
ˆın Ieho-
va? w11 15/5 5:3, 4
Duminica, 19 maiˆ
Invatatorule, te voi urmaoriunde vei merge. (Mat. 8:19)
Odat˘a, un scrib i-a adresat lui Isus
cuvintele de mai sus. Dar, cˆand Isus
i-a spus c˘a „Fiul omului n-are unde
s˘a-si pun
˘a capul“, scribul s-a r
˘az-
gˆandit. Biblia nu las
˘a s
˘a se
ˆıntelea-
g˘a c
˘a ar fi devenit un continuator al
lui Cristos. Probabil c˘a pentru el era
mai important s˘a aib
˘a sigurant
˘a
ˆın
ce priveste hrana si locuinta (Mat.8:20). Multi b
˘arbati pun siguranta
material˘a
ˆınaintea lucrurilor spiri-
tuale. Instruirea superioar˘a si obti-
nerea unui loc de munc˘a bine pl
˘atit
sunt prioritareˆın viata lor. Potrivit
modului lor de gˆandire, este mai
practic si de mai mare necesitate s˘a
cˆastige bani dec
ˆat s
˘a studieze Bi-
blia si s˘a cultive o relatie str
ˆans
˘a cu
Dumnezeu. Poate c˘a le place ceea
ceˆınvat
˘a Biblia, dar „
ˆıngrijor
˘arile
acestui sistem [si] puterea am˘agi-
toare a bog˘atiilor“
ˆın
˘abus
˘a intere-
sul pe care l-ar putea avea fat˘a de
lucrurile spirituale (Mar. 4:18, 19).w11 15/11 4:3, 4
Luni, 20 mai
Sa nu prezentati un animalcu defect. (Lev. 22:20)
Orice animal adus ca jertf˘a tre-
buia s˘a fie „s
˘an
˘atos“
ˆın toate privin-
tele: s˘a nu fie orb, r
˘anit sau bolnav
si s˘a nu aib
˘a defecte din nastere
(Lev. 22:21, 22). Ofrandele din roa-dele p
˘am
ˆantului si din cereale tre-
buiau aduse ‘din ce era cel mai bun’(Num. 18:12, 29). Iehova nu accep-ta ofrandele de calitate inferioar
˘a.
Aceast˘a cerint
˘a important
˘a privi-
toare la jertfele de animale ar˘ata
c˘a jertfa lui Isus urma s
˘a fie f
˘ar
˘a
pat˘a si f
˘ar
˘a defect si c
˘a Iehova
urma s˘a sacrifice pentru r
˘ascum-
p˘ararea omenirii ce avea el mai bun
si mai drag (1 Pet. 1:18, 19). Persoa-na care aducea jertfa avea
ˆın vede-
re c˘a Dumnezeu nu-si g
˘asea pl
˘ace-
reaˆın ofrandele cu defect. Dac
˘a ar
fi adus astfel de ofrande, ar fi de-monstrat c
˘a le considera o simpl
˘a
formalitate, ba chiar o povar˘a (Mal.
1:6–8, 13).ˆIn mod asem
˘an
˘ator, fie-
care dintre noi ar trebui s˘a medite-
ze la serviciul pe care i-l aduce luiIehova si s
˘a se
ˆıntrebe: „Ar trebui
oare s˘a fac
ˆımbun
˘at
˘atiri
ˆın privin-
ta serviciului meu sacru sau s˘a-mi
analizez motivatia cu careˆıi slujesc
lui Dumnezeu?“. w12 15/1 3:6, 7
Marti, 21 mai
A dat oameni ca daruri.(Ef. 4:8)
Ce ai face dac˘a ai primi un dar
creat special pentru tine? Nu ti-aiar
˘ata aprecierea folosind acel dar?
Prin intermediul lui Isus Cristos,Iehova ne-a dat „oameni ca daruri“.O modalitate prin care ne putemar
˘ata recunostinta pentru aceste
daruri este s˘a ascult
˘am cu aten-
tie cuvˆant
˘arile tinute de b
˘atr
ˆani si
s˘a ne str
˘aduim s
˘a aplic
˘am idei-
le mentionate de ei. De aseme-nea, ne putem ar
˘ata aprecierea f
˘a-
cˆand comentarii practice la
ˆıntru-
niri.ˆIn plus, s
˘a sustinem activit
˘ati-
leˆın care b
˘atr
ˆanii sunt
ˆın frunte,
cum ar fi lucrarea de predicare.Dac
˘a ai tras foloase din sfatul pri-
mit de la un b˘atr
ˆan, de ce nu i-ai
spune si lui acest lucru? Mai mult,s
˘a ar
˘at
˘am apreciere si fat
˘a de fami-
liile b˘atr
ˆanilor. S
˘a nu uit
˘am: pen-
tru ca un b˘atr
ˆan s
˘a lucreze din greu
ˆın congregatie, familia lui sacrific
˘a
din timpul pe care l-ar putea petre-ce cu el.
ˆIntr-adev
˘ar, avem multe
motive s˘a fim recunosc
˘atori pentru
b˘atr
ˆanii de congregatie, care lu-
creaz˘a din greu
ˆın mijlocul nostru.
w11 15/6 4:3, 19, 20
Miercuri, 22 maiˆ
Intelepciunea de sus esteın primul rand casta, apoi
pasnica. (Iac. 3:17)
Desi e important s˘
a fim pasnici,trebuie, mai
ˆınt
ˆai de toate, s
˘a fim
casti, adic˘
a s˘
a respect˘
am normelemorale si cerintele drepte ale luiDumnezeu. Un episod din viata luiIehu dovedeste c
˘a este mai impor-
tant s˘
a sustinem dreptatea lui Ie-hova dec
ˆat s
˘a p
˘astr
˘am pacea cu ci-
neva care practic˘
a p˘
acatul. Dum-nezeu l-a trimis pe Iehu s
˘a pedep-
seasc˘
a familia regelui Ahab. Io-ram, fiul lui Ahab si al Izabelei, aiesit
ˆın
ˆınt
ˆampinarea lui Iehu si l-a
ˆıntrebat: „Este pace, Iehu?“. El i-ar
˘aspuns: „Ce pace s
˘a fie c
ˆat timp
exist˘
a fornicatia Izabelei, mamata, si multele ei vr
˘ajitorii?“ (2 Regi
9:22). Apoi si-a luat arcul si l-a ucispe acest rege r
˘au. Asemenea lui
Iehu, care a trecut imediat la ac-tiune, b
˘atr
ˆanii de congregatie tre-
buie s˘
a fie fermi cu cel care nu vreas
˘a se c
˘aiasc
˘a si nu trebuie s
˘a-l tole-
rezeˆın congregatie doar de dragul
p˘
acii. Eiˆıl vor exclude, astfel
ˆın-
cˆ
at congregatia s˘
a se poat˘
a bucuraˆın continuare de pace cu Dumne-zeu (1 Cor. 5:1, 2, 11–13). w11 15/84:15, 16
Joi, 23 mai
Noi, care am manifestatcredinta, intram ıntr-adevarın aceasta odihna. (Evr. 4:3)
Referindu-se la Geneza 2:2,ˆın le-
g˘
atur˘
a cu odihna lui Dumnezeu,Pavel a scris sub inspiratie divin
˘a
cuvintele din textul de azi (Evr.4:4, 6, 9). Asadar, si
ˆın timpul lui
Pavel ziua a saptea eraˆın desf
˘asu-
rare. Dar cˆ
at avea s˘
a dureze ea?Pentru a
ˆıntelege c
ˆat avea s
˘a mai
dureze aceast˘
a zi de odihn˘
a, s˘
a neamintim care era scopul ei.
ˆIn Ge-
neza 2:3 citim: „Dumnezeu a bine-cuv
ˆantat ziua a saptea si a sfin-
tit-o“.ˆIn ce sens a sfintit Iehova
aceast˘
a zi? El a ales-o pentru a-siˆındeplini scopul cu privire la p
˘a-
mˆ
ant. Iar scopul lui Iehova este cap
˘am
ˆantul s
˘a fie locuit de oameni
ascultatori care s˘
a aib˘
a grij˘
a decreatia sa (Gen. 1:28). Pentru rea-lizarea acestui scop Iehova Dum-nezeu si Isus Cristos, Domnul saba-tului, „lucreaz
˘a p
ˆan
˘a acum“ (Mat.
12:8; Ioan 5:17). Ziua de odihn˘
a vadura p
ˆan
˘a c
ˆand Iehova
ˆısi va duce
la bun sfˆ
arsit scopul, adic˘
a pˆ
an˘
a lasf
ˆarsitul Domniei Milenare a lui
Cristos. w11 15/7 3:4, 5
Vineri, 24 mai
Nu uitati sa faceti binele sisa ımpartiti bunurile cu altii,caci astfel de jertfe ıi plac lui
Dumnezeu. (Evr. 13:16)
Cˆ
and te-ai dedicat lui Iehova,i-ai promis c
˘a
ˆıl vei pune mereu
pe primul loc, c˘
a vei tine cont deel
ˆın orice aspect al vietii (Evr.
10:7). F˘
ar˘
aˆındoial
˘a, te-ai convins
c˘
a, atunci cˆ
and cautiˆındrumarea
lui Iehova si actioneziˆın armonie
cu ea, ai numai de cˆ
astigat (Is.48:17, 18). Este important s
˘a evi-
t˘
am orice tov˘
ar˘
asie sau orice ac-tiune care ne-ar putea p
ˆang
˘ari
ˆın
ochii s˘
ai (Is. 2:4; Rev. 18:4).ˆIn
plus, nu trebuie s˘
a ne oprim privi-rea asupra lucrurilor necurate sauimorale si nici s
˘a permitem mintii
s˘
a st˘
aruie asupra lor (Col. 3:5, 6).Dac
˘a ne vom str
˘adui s
˘a facem me-
reu ce este bine si s˘
a fim buni cu al-tii,
ˆıi vom aduce lui Iehova o jertf
˘a
pl˘
acut˘
a. Aceasta este o caracteris-tic
˘a a crestinilor adev
˘arati (Ioan
13:34, 35; Col. 1:10). w12 15/1 4:7–9
Sambata, 25 mai
Iehova ıi cunoaste pe cei caresunt ai lui. (2 Tim. 2:19)
Un fariseu a venitˆıntr-o zi la Isus
si l-aˆıntrebat: „Care este cea mai
mare porunc˘a din Lege?“. Isus i-a
r˘aspuns: „S
˘a-l iubesti pe Iehova,
Dumnezeul t˘au, cu toat
˘a inima ta,
cu tot sufletul t˘au si cu toat
˘a min-
tea ta“ (Mat. 22:35–37). Pentru Isus,acestea nu erau doar vorbe; el
ˆıl iu-
bea mult pe Tat˘al s
˘au ceresc. Iar
prin modul s˘au de viat
˘a a ar
˘atat
c˘a-si dorea din toat
˘a inima aproba-
rea lui Iehova. De aceea, cu putintimp
ˆınainte s
˘a moar
˘a, Isus a afir-
mat pe bun˘a dreptate c
˘a Dumnezeu
ˆıl ‘cunostea’ si stia c
˘a respectase
cu fidelitate poruncile Sale. Astfel,Isus a r
˘amas
ˆın iubirea lui Iehova
(Ioan 15:10). Multi oameni afirm˘a
c˘a
ˆıl iubesc pe Dumnezeu, iar prin-
tre ei ne num˘ar
˘am, f
˘ar
˘a
ˆındoia-
l˘a, si noi. Totusi, trebuie s
˘a medi-
t˘am la urm
˘atoarele
ˆıntreb
˘ari: „M
˘a
«cunoaste» Dumnezeu si pe mine?Cum m
˘a priveste el? M
˘a consider
˘a
«al lui»?“.ˆIntr-adev
˘ar, ne putem
bucura de o relatie strˆans
˘a cu Suve-
ranul universului! Ce privilegiu ex-traordinar! w11 15/9 5:1, 2
Duminica, 26 mai
Luati jugul meu asupra voastrasi ınvatati de la mine, caci eu
sunt bland si am o inima umila,si veti gasi ınviorare pentru
sufletele voastre. (Mat. 11:29)
Dac˘a aprofund
˘am
ˆınv
˘at
˘aturile lui
Isus siˆıi urm
˘am exemplul, g
˘asim
mult˘a m
ˆang
ˆaiere. Medit
ˆand la bu-
n˘atatea si iubirea cu care i-a tra-
tat Isus pe oameni si str˘aduindu-ne
s˘a-l imit
˘am, putem g
˘asi
ˆınviorare
ˆın
timp ce lupt˘am cu
ˆıngrijor
˘arile vie-
tii. Si fratii de credint˘a ne pot aduce
mˆang
ˆaiere. S
˘a ne g
ˆandim, de exem-
plu, la ajutorul acordat de b˘atr
ˆani
celor care, din cauza problemelor,au sl
˘abit pe plan spiritual. Discipo-
lul Iacov a scris: „Este printre voi ci-neva bolnav [spiritualiceste]? S
˘a-i
cheme la el pe b˘atr
ˆanii congrega-
tiei, iar ei s˘a se roage pentru el“.
Care va fi rezultatul? „Rug˘aciunea
credinteiˆıl va vindeca pe cel bolnav,
iar Iehovaˆıl va ridica. Si, dac
˘a a co-
mis p˘acate,
ˆıi vor fi iertate.“ (Iac.
5:14, 15)ˆIns
˘a si ceilalti membri ai
congregatiei pot aduce mˆang
ˆaiere.
w11 15/10 4:9, 10
Luni, 27 mai
Cine asculta sfatul este ıntelept.(Prov. 12:15)
Dac˘a b
˘atr
ˆanii observ
˘a c
˘a un frate
nu progreseaz˘a din cauza unei con-
duite nepotrivite, ei iau initiativapentru a-l
ˆındrepta
ˆın spiritul bl
ˆan-
detii (Gal. 6:1). Uneori, poate c˘a un
frate trebuie sf˘atuit pentru a-si co-
recta o tr˘as
˘atur
˘a de personalitate.
De pild˘a, dac
˘a un frate pare ge-
nul de persoan˘a comod
˘a, un b
˘atr
ˆan
l-ar puteaˆıncuraja s
˘a mediteze la
exemplul lui Isus, care a fost unproclamator zelos al Regatului sile-a cerut continuatorilor s
˘ai s
˘a-i
urmeze exemplul (Mat. 28:19, 20;Luca 8:1). Sau, dac
˘a un frate pare
impulsionat de ambitii personale,un b
˘atr
ˆan i-ar putea ar
˘ata cum i-a
ajutat Isus pe discipoli s˘a
ˆınteleag
˘a
de ce nu trebuie s˘a-si caute propria
glorie (Luca 22:24–27). Dar dac˘a un
frate are tendinta de a fi neiert˘a-
tor?ˆIn acest caz, un b
˘atr
ˆan l-ar pu-
tea ajuta folosind ilustrarea despresclavul care a refuzat s
˘a ierte o
datorie neˆınsemnat
˘a desi lui i se
iertase o datorie mult mai mare(Mat. 18:21–35). C
ˆand este necesar
un sfat, e bine ca b˘atr
ˆanii s
˘a-l dea
cˆat mai repede posibil (Prov. 27:9).
w11 15/11 5:13, 14
Marti, 28 mai
El ne-a poruncit sa predicampoporului si sa depunem
marturie temeinic. (Fap. 10:42)
Pentru a predicaˆın mod temeinic,
avem nevoie de aptitudini cu care,poate, nu ne-am n
˘ascut.
ˆIi suntem
recunosc˘
atori lui Iehova c˘
aˆısi folo-
seste spiritul pentru a ne ajuta s˘
a neachit
˘am de multele responsabilit
˘ati
teocratice. La fel ca Isaia, putemspune cu
ˆıncredere c
˘a ‘am fost tri-
misi de Domnul Suveran Iehova side spiritul s
˘au’ (Is. 48:16). Noi ne
ˆın-
deplinim serviciul din toat˘
a inima,fiind convinsi c
˘a Iehova ne va ajuta
s˘
a ne dezvolt˘
am aptitudinile, asacum i-a ajutat pe Moise, pe Betaleelsi pe Iosua. Totodat
˘a, folosim „sa-
bia spiritului, care este cuvˆ
antul luiDumnezeu“, av
ˆand
ˆıncredere c
˘a Ie-
hova ne vaˆınt
˘ari, la fel ca pe Ghe-
deon, pe Iefta si pe Samson (Ef.6:17, 18). Dac
˘a ne bizuim pe Ie-
hova pentru a dep˘
asi obstacolele,vom deveni la fel de puternici peplan spiritual cum a fost Samson peplan fizic. Cu certitudine, Iehova
ˆıi
binecuvˆ
anteaz˘
a pe cei care sustinplini de curaj
ˆınchinarea adev
˘arat
˘a.
w11 15/12 3:18, 19
Miercuri, 29 mai
Orice mare preot . . . este numitın folosul oamenilor peste lucru-
rile privitoare la Dumnezeu.(Evr. 5:1)
Preotul numit de Iehovaˆıi re-
prezenta pe oamenii p˘
ac˘
atosiˆınain-
tea lui Dumnezeu prin intermediuljertfelor, pled
ˆand
ˆın favoarea lor.ˆ
In acelasi timp, elˆıl reprezenta pe
Iehovaˆınaintea oamenilor
ˆınv
˘at
ˆan-
du-i legea divin˘
a (Lev. 10:8–11; Mal.2:7). Astfel, preotul avea rolul dea-i ajuta pe oameni s
˘a se
ˆımpace
cu Dumnezeu. Leg˘
amˆ
antul Legii i-aoferit Israelului ocazia s
˘a aduc
˘a
ˆın
existent˘
a o preotie regal˘
aˆın folosul
‘tuturor popoarelor’ (Ex. 19:5). Pen-tru a se bucura de aceast
˘a perspec-
tiv˘
a minunat˘
a, israelitii trebuiau ‘s˘
aasculte cu atentie de glasul lui Ieho-va si s
˘a respecte leg
˘am
ˆantul s
˘au’.
Dar ei nu puteau ‘s˘
a asculte’ˆın mod
perfect de Iehova (Rom. 3:19, 20). Deaceea, p
ˆan
˘a c
ˆand perspectiva oferi-
t˘
a israelitilor ar fi devenit realitate,Iehova i-a ales pe unii dintre ei s
˘a
formeze o preotie care s˘
a slujeas-c
˘a doar
ˆın folosul natiunii Israel.ˆ
Ins˘
a acesti preoti nu aveau si rolulde regi. Ei aduceau jertfe pentrup
˘acatele pe care poporul le comi-
teaˆın mod inevitabil (Lev. 4:1—6:7).
w12 15/1 5:8, 9
Joi, 30 mai
Cine este instruit ın moddesavarsit va fi ca ınvatatorul
lui. (Luca 6:40)
P˘
arintii au un rol importatˆın a-si
ˆınv
˘ata copiii s
˘a ia decizii care
ˆıl ono-
reaz˘
a pe Dumnezeu. Cea mai bun˘
ametod
˘a
ˆın acest sens este s
˘a fie ei
ˆın-
sisi un exemplu. La momentul potri-vit, p
˘arintii pot s
˘a le explice copiilor
ce pasi auˆıntreprins c
ˆand au luat o
anumit˘
a decizie. De asemenea, eipot s
˘a le permit
˘a copiilor s
˘a ia sin-
guri unele decizii si apoi s˘
a-i laudedac
˘a deciziile se dovedesc bune. Dar
ce poate face un p˘
arinte cˆ
and copi-lul ia o decizie gresit
˘a? Primul s
˘au
impuls ar putea fi s˘
a-l protejezede consecinte.
ˆIns
˘a lucrul acesta nu
esteˆıntotdeauna spre binele copilu-
lui. S˘
a lu˘
am un exemplu. Un p˘
arinteˆısi sustine fiul s
˘a obtin
˘a permisul de
conducere. Mai tˆ
arziu, acestaˆıncal-
c˘
a o lege de circulatie si primesteo amend
˘a. P
˘arintele ar putea pl
˘ati
amenda. Totusi, dac˘
aˆıi cere fiului s
˘a
munceasc˘
a pentru a pl˘
ati amenda,este mult mai probabil c
˘a acesta va
ˆınv
˘ata s
˘a fie responsabil de faptele
lui (Rom. 13:4). w11 15/4 2:18
Vineri, 31 mai
Sa va asigurati de lucrurile maiimportante. (Filip. 1:10)
Stabilirea unor obiective realistepoate aduce mari foloase. Un astfel deobiectiv este examinarea
ˆımpreun
˘a a
textului zileiˆın fiecare zi. Comenta-
riile pe care le fac membrii familieiˆıl
pot ajuta pe capul familiei s˘a-si dea
seama care este nivelul spiritual alfiec
˘aruia. Alt obiectiv este citirea cu
regularitate a Bibliei ca familie.ˆIn fe-
lul acesta, copiilor li se ofer˘a o exce-
lent˘a ocazie de a-si
ˆımbun
˘at
˘ati de-
prinderile de citire, precum si de aˆın-
telege mai bine mesajul Bibliei (Ps.1:1, 2).
ˆIn plus, n-ar trebui oare s
˘a ne
propunem obiectivul de a neˆımbu-
n˘at
˘ati calitatea rug
˘aciunilor? Un alt
obiectiv demn de urm˘arit este culti-
vareaˆıntr-o m
˘asur
˘a mai mare a di-
verselor aspecte ale rodului spiritu-lui (Gal. 5:22, 23). Sau ne-am puteag
ˆandi la modalit
˘ati concrete de a ma-
nifesta empatie fat˘a de oamenii din
teritoriu. Cˆand acesta este un obiec-
tiv alˆıntregii familii, copiii pot
ˆınv
˘a-
ta s˘a fie plini de compasiune, iar ast-
fel ar putea cultiva dorinta de a slujica pionieri regulari sau ca misionari.w11 15/5 2:9, 10
Sambata, 1 iunie
Daca cineva aspira la sarcinade supraveghetor, doreste olucrare buna. (1 Tim. 3:1)
Cˆ
and Pavel i-aˆındemnat pe b
˘arba-
tii din congregatie s˘
a se str˘
aduias-c
˘a s
˘a se califice pentru responsabili-
t˘
ati mai mari, intentia lui n-a fost s˘
aˆıncurajeze pe cineva s
˘a urm
˘areasc
˘a
o ambitie personal˘
a. „A aspira“ lao responsabilitate pretinde din par-tea b
˘arbatilor crestini s
˘a cultive do-
rinta puternic˘
a de a depune toateeforturile pentru a dob
ˆandi calit
˘ati-
le spirituale necesare ca s˘
a le slu-jeasc
˘a fratilor. Dac
˘a un frate este bo-
tezat de cel putin un an siˆıntrunes-
teˆıntr-o m
˘asur
˘a rezonabil
˘a cerintele
pentru slujitorii auxiliari mentiona-te
ˆın 1 Timotei 3:8–13, el poate fi re-
comandat pentru aceast˘
a numire. S˘
aremarc
˘am c
˘a
ˆın versetul 8 se spune
clar: „Slujitorii auxiliari trebuie safie seriosi“. Esti un crestin botezat,aflat
ˆın ultimii ani ai adolescentei
si privesti cu toat˘
a seriozitateaˆın-
chinarea la Iehova? Dac˘
a da, potiface multe lucruri pentru a aspira laresponsabilit
˘ati
ˆın congregatie. Unul
dintre ele este s˘
a progreseziˆın ce pri-
veste lucrarea de predicare. w11 15/41:11, 12
Duminica, 2 iunie
Fericiti sunt cei ale carornelegiuiri au fost iertate si alecaror pacate au fost acoperite.
(Rom. 4:7)
Dumnezeu a f˘acut posibil
˘a iertarea
p˘acatelor f
˘ar
˘a s
˘a-si
ˆıncalce normele
drepte. Aceast˘a veste bun
˘a sublinia-
z˘a rolul pe care
ˆıl are Isus
ˆın reali-
zarea scopului lui Dumnezeu. Pavelavea motive s
˘a astepte cu ner
˘abdare
„ziuaˆın care Dumnezeu va judeca prin
Cristos Isus lucrurile ascunse ale oa-menilor, potrivit vestii bune“ (Rom.2:16). C
ˆand afirma aceasta, Pavel nu
punea pe un loc secundar „regatul luiCristos si al lui Dumnezeu“ sau ceea ceva
ˆınf
˘aptui Dumnezeu prin interme-
diul Regatului (Ef. 5:5). Dimpotriv˘a,
el dorea s˘a arate c
˘a, dac
˘a vrem s
˘a
tr˘aim si s
˘a primim binecuv
ˆant
˘arile
care vor fi rev˘arsate sub Regatul lui
Dumnezeu, trebuie s˘a recunoastem
c˘a suntem p
˘ac
˘atosi
ˆın ochii lui Dum-
nezeu si s˘a manifest
˘am credint
˘a
ˆın
Isus Cristos pentru ca p˘acatele noas-
tre s˘a fie iertate. C
ˆand o persoan
˘a
ajunge s˘a
ˆınteleag
˘a si s
˘a accepte aces-
te aspecte legate de scopul lui Dum-nezeu si speranta care i se ofer
˘a dato-
rit˘a lor, ea poate spune pe bun
˘a drep-
tate: „Aceasta este cu adev˘arat o ves-
te bun˘a!“. w11 15/6 1:17, 19
Luni, 3 iunie
Am sa-i fac un ajutor.(Gen. 2:18)
Faptul de a-si sustine sotul princuvinte si actiuni presupune sacri-ficii din parte sotiei.
ˆIns
˘a ea este
constient˘
a c˘
a implicarea sotuluiˆın
activit˘
atile teocratice ajut˘
aˆıntrea-
ga familie s˘
a r˘
amˆ
an˘
a treaz˘
a dinpunct de vedere spiritual. Pentru osotie ar putea fi dificil s
˘a-si sustin
˘a
ˆın mod exemplar sotul c
ˆand acesta
ia o decizie cu care ea nu este deacord. Dar, chiar si
ˆın aceast
˘a si-
tuatie, o sotie bun˘
a manifest˘
a un„spirit bl
ˆand si linistit“ si cooperea-
z˘
a cu elˆın privinta acelei decizii
(1 Pet. 3:4). O sotie bun˘
a se str˘
a-duieste s
˘a urmeze exemplul exce-
lent al unor femei din trecut careau manifestat team
˘a de Dumne-
zeu, cum ar fi Sara, Rut, Abigail siMaria, mama lui Isus (1 Pet. 3:5, 6).Totodat
˘a, ea
ˆınvat
˘a lucruri folosi-
toare si de la femeile maiˆın v
ˆarst
˘a
din prezent ce au „o purtare careli se potriveste unor sfinti“ (Tit2:3, 4). Dovedind iubire si respectfat
˘a de sotul ei, o sotie exemplar
˘a
contribuie mult la bun˘
astareaˆın-
tregii familii. C˘
aminul ei este unloc
ˆın care familia g
˘aseste liniste si
sigurant˘
a. Pentru un b˘
arbat spiri-tual, o sotie care
ˆıl sustine este de
nepretuit! (Prov. 18:22) w11 15/51:10, 13, 14
Marti, 4 iunie
Nu voi pune ın fata ochilor meiniciun lucru lipsit de valoare.
(Ps. 101:3)
Orice lucru care neˆıntineaz
˘a
constiinta si ne afecteaz˘
a prieteniacu Iehova reprezint
˘a un „lucru lip-
sit de valoare“. De asemenea, chiarnoi am putea deveni „un lucru lip-sit de valoare“ pentru altii dac
˘a
ne-am purtaˆıntr-un mod care s
˘a
stˆ
arneasc˘
aˆın ei dorinte gresite. De
aceea, lu˘
amˆın serios sfatul inspi-
rat al Bibliei de a neˆımbr
˘aca de-
cent si modest (1 Tim. 2:9). A fi mo-dest
ˆınseamn
˘a a te g
ˆandi
ˆın primul
rˆ
and la altii, nu la ceea ceˆıti place
tie. Trebuie s˘
a tinem cont de con-stiinta si de sensibilit
˘atile celor din
jur, deoarece pacea lor sufleteasc˘
asi bun
˘astarea lor spiritual
˘a sunt
mai importante decˆ
at preferintelenoastre (Rom. 15:1, 2). Congregatiacrestin
˘a este binecuv
ˆantat
˘a cu mii
de tineri care dau un exemplu ex-celent
ˆın aceast
˘a privint
˘a. Ei ‘nu-si
urmeaz˘
a inima si ochii’, ci se str˘
a-duiesc s
˘a-i plac
˘a lui Iehova
ˆın tot
ce fac, inclusivˆın modul
ˆın care se
ˆımbrac
˘a! Suntem foarte m
ˆandri de
ei! (Num. 15:39) w11 15/7 1:12, 13
Miercuri, 5 iunie
Poporul care umbla ın ıntunerica vazut o mare lumina. Peste cei
care locuiau ın tara umbreiadanci a stralucit lumina.
(Is. 9:2)
A fost prezis c˘
a Mesia avea s˘
apredice
ˆın Galileea. Isus s-a sta-
bilitˆın Capernaum,
ˆıncep
ˆandu-si
serviciul public. Astfel, multi evreidin regiunea lui Zabulon si a luiNeftali au beneficiat de lumina spi-ritual
˘a adus
˘a de el (Is. 9:1; Mat.
4:12–16).ˆIn Galileea, Isus a tinut
renumita Predic˘a de pe Munte, si-a
ales apostolii, aˆınf
˘aptuit primul
miracol si, dup˘a
ˆınviere, li s-a ar
˘a-
tat la peste 500 de discipoli (Mat.5:1—7:27; 28:16–20; Mar. 3:13, 14;Ioan 2:8–11; 1 Cor. 15:6). Predic
ˆand
ˆın ‘tara lui Zabulon si
ˆın tara lui
Neftali’, Isus aˆımplinit profetia
lui Isaia. Bineˆınteles, el a predicat
apoi mesajul despre Regatˆın tot Is-
raelul. w11 15/8 1:13
Joi, 6 iunie
Tu esti refugiul meu,partea mea ın tara celor vii.
(Ps. 142:5)
Cˆ
and a compus acest psalm,David nu se afla
ˆıntr-un palat sau
ˆıntr-o cas
˘a, ci
ˆıntr-o pester
˘a greu
accesibil˘
a unde se ascundea deregele Saul, care voia s
˘a-l ucid
˘a
(1 Sam. 22:1, 4). Probabil c˘
a Davidse simtea singur, neav
ˆand niciun
prieten care s˘
a-l ocroteasc˘
a (Ps.142:4).
ˆIn acest loc izolat, el l-a ru-
gat pe Iehova s˘
a-l ajute.ˆIn timp
ce compunea Psalmul 142, Davidauzise, probabil, ce se
ˆınt
ˆamplase
cu Marele Preot Ahimelec si cucei din casa lui: ei fuseser
˘a ucisi la
porunca lui Saul fiindc˘
a Ahime-lec
ˆıl ajutase pe David, nestiind
c˘
a acesta fugea de rege (1 Sam.22:11, 18, 19). David s-a simtit vi-novat pentru moartea lor; era casi cum l-ar fi ucis pe preotul careˆıl ajutase. Dac
˘a ai fi fost
ˆın lo-
cul lui, tu cum te-ai fi simtit?w11 15/9 1:14–16
Vineri, 7 iunie
Voi sunteti prietenii mei dacafaceti ce va poruncesc.
(Ioan 15:14)
Desi s-a dovedit prietenos cutoti, Isus nu a fost prieten apro-piat cu oricine, ci doar cu aceiacare
ˆındeplineau anumite cerin-
te, cum au fost, de exemplu, cei 11apostoli fideli (Ioan 13:27, 30).El i-a considerat prieteni doarpe aceia care
ˆıl urmau si care
ˆıi
slujeau lui Iehova. Asadar, cˆ
andˆıti alegi un prieten, este
ˆıntelept
s˘
a aiˆın vedere aceast
˘a cerint
˘a.ˆ
Intreab˘
a-te: „Demonstreaz˘
a per-soana respectiv
˘a, prin cuvinte si
fapte, c˘
a ascult˘
a de Iehova si deIsus? Are aceleasi valori moraleca ale mele? Respect
˘a principiile
Bibliei? M˘
a vaˆıncuraja s
˘a pun Re-
gatul pe primul locˆın viat
˘a si
s˘
a-i slujesc lui Iehova cu loialita-te?“. Dac
˘a poti r
˘aspunde afirma-
tiv la acesteˆıntreb
˘ari,
ˆınseamn
˘a
c˘
a ai g˘
asit o persoan˘
a potrivi-t
˘a cu care s
˘a-ti petreci timpul li-
ber (2 Cor. 6:14; 2 Tim. 2:22; Ps.119:63). w11 15/10 1:14, 15
Sambata, 8 iunie
Ochii ne sunt ındreptatispre tine. (2 Cron. 20:12)
Cum procedezi cˆ
and ai de luatdecizii importante
ˆın viat
˘a? Iei
maiˆınt
ˆai decizia si apoi ceri bi-
necuvˆ
antarea lui Iehova? S˘
a neg
ˆandim ce a f
˘acut Iosafat, regele
lui Iuda, cˆ
and armatele aliate alemoabitilor si amonitilor au por-nit la lupt
˘a
ˆımpotriva lui. Biblia
spune: „Lui Iosafat i s-a f˘
acut fri-c
˘a si si-a
ˆındreptat fata ca s
˘a-l
caute pe Iehova“. El a anuntat unpost pentru
ˆıntreaga natiune si
i-a adunat pe toti ca „s˘
a-lˆıntrebe
pe Iehova“. Apoi, „Iosafat s-a ri-dicat
ˆın picioare
ˆın adunarea lui
Iuda si a Ierusalimului“ si s-a ru-gat. Printre altele, el a spus: „O,Dumnezeul nostru, nu vei execu-ta tu judecata asupra lor? C
˘aci
noi nu avem putereˆın fata aces-
tei mari multimi care vineˆımpo-
triva noastr˘
a“. Adev˘
aratul Dum-nezeu a auzit rug
˘aciunea lui Io-
safat si i-a salvatˆın mod miracu-
los (2 Cron. 20:3–12, 17). Cˆ
andavem de luat o decizie, n-ar tre-bui oare si noi s
˘a ne
ˆıncredem
ˆın
Iehovaˆın loc s
˘a ne bizuim pe pro-
pria pricepere? w11 15/11 1:10, 11
Duminica, 9 iunie
Trebuie sa fie circumcisi si sa lise porunceasca sa respectelegea lui Moise! (Fap. 15:5)
ˆIn 49 e.n., apostolii si b
˘atr
ˆanii din
Ierusalim, eiˆınsisi evrei circumcisi,
„s-au adunat s˘a analizeze aceast
˘a pro-
blem˘a“ (Fap. 15:6). Ceea ce a urmat
nu a fost o dezbatere teologic˘a in-
terminabil˘a despre detalii nesemni-
ficative, ci o discutieˆınsufletit
˘a cu
privire la anumiteˆınv
˘at
˘aturi biblice.
Fragmentul biblic care a contribuitla rezolvarea problemei a fost Amos9:11, 12. Prin urmare, cei care r
˘am
ˆa-
neau din casa lui Israel (evrei si pro-zeliti evrei circumcisi), ımpreuna cu„oameni din toate natiunile“ (neevreinecircumcisi), aveau s
˘a devin
˘a un sin-
gur popor pentru numele lui Dumne-zeu (Fap. 15:17). Asadar, ideea eraclar
˘a: oamenii din natiuni care do-
reau s˘a devin
˘a crestini nu trebuiau s
˘a
se circumcid˘a. Cu ajutorul Cuv
ˆantului
lui Dumnezeu si al spiritului sfˆant,
acei crestini sinceri au luat o deci-zie unanim
˘a (Fap. 15:25). w12 15/1
1:4, 6–8
Luni, 10 iunie
Sotiile i-au abatut inima casa urmeze alti dumnezei.
(1 Regi 11:4)
Dup˘a ce a devenit rege, Solomon
si-a complicat mult viata: ‘s-aˆınrudit
prin c˘as
˘atorie cu faraonul, aduc
ˆand-o
pe fiica acestuiaˆın Cetatea lui David’
(1 Regi 3:1). Dup˘a un timp, Solomon
a construit o cas˘a pentru ea si, proba-
bil, pentru servitoarele ei egiptene,ˆın
afara Cet˘atii lui David. Din ce motiv?
Scripturile spun c˘a Solomon a proce-
dat astfel deoarece nu se cuvenea cao persoan
˘a care se
ˆınchina la idoli s
˘a
locuiasc˘a aproape de arca leg
˘am
ˆantu-
lui (2 Cron. 8:11). Poate c˘a Solomon
s-a c˘as
˘atorit cu fiica faraonului din
considerente politice. Dar era justi-ficat
˘a o asemenea decizie? Cu mult
timpˆınainte, Dumnezeu le interzise-
se israelitilor s˘a
ˆıncheie c
˘as
˘atorii cu
femei canaanite si chiar mentiona-se c
ˆateva dintre popoarele cu care
nu aveau voie s˘a se
ˆınrudeasc
˘a (Ex.
34:11–16). Din moment ce Egiptul nuera pe list
˘a, a considerat oare Solo-
mon c˘a nu f
˘acea nicio greseal
˘a? Dac
˘a
a gˆandit asa, rationamentul s
˘au nu a
fost corect. Avertismentul lui Iehovafusese clar: israelitul care se c
˘as
˘a-
torea cu o femeie p˘ag
ˆan
˘a se expu-
nea pericolului de a p˘ar
˘asi
ˆınchina-
rea adev˘arat
˘a. Dar Solomon a igno-
rat acest avertisment (Deut. 7:1–4).w11 15/12 1:10, 12, 13
Marti, 11 iunie
Pleaca, Satan! (Mat. 4:10)
La scurt timp dup˘a ce Isus a fost
botezat, Satan aˆıncercat cu viclenie
s˘a-l determine s
˘a urm
˘areasc
˘a dorinte
egoiste si s˘a nu-l mai considere pe Ie-
hova cea mai important˘a persoan
˘a
din viata sa. Diavolul a venit la Isus cutrei ispite. Mai
ˆınt
ˆai a
ˆıncercat s
˘a pro-
fite de necesitatea fireasc˘a a lui Isus
de a mˆanca, ispitindu-l s
˘a transforme
pietreleˆın p
ˆaini (Mat. 4:2, 3). Isus
postise 40 de zile si era foarte fl˘a-
mˆand. Diavolul l-a
ˆındemnat s
˘a-si fo-
loseasc˘a
ˆın mod gresit puterile mira-
culoase pentru a-si potoli foamea.Cum a reactionat Isus? Spre deosebi-re de Eva, care nu d
˘aduse ascultare
poruncii lui Dumnezeu, Isus s-a con-centrat asupra Cuv
ˆantului lui Iehova
si a respins cu promptitudine ispita(Mat. 4:4).
ˆIn cele din urm
˘a,
ˆın
ˆıncer-
carea disperat˘a de a-l corupe, Satan
i-a oferit lui Isus toate regatele lumii(Mat. 4:8, 9). Isus a refuzat imediatoferta. El si-a dat seama c
˘a accepta-
rea ei ar fiˆınsemnat respingerea su-
veranit˘atii lui Iehova, a dreptului lui
Dumnezeu de a guvernaˆın calitate
de Cel Preaˆınalt. De fiecare dat
˘a,
Isus i-a r˘aspuns lui Satan cit
ˆand din
Scripturi versete care contin numelelui Iehova. w11 15/5 3:9, 11
Miercuri, 12 iunie
„Avraam a crezut ın Iehova,iar lucrul acesta i s-a socotit cadreptate“ si a ajuns sa fie numit
„prietenul lui Iehova“.(Iac. 2:23)
Avraam si-a dovedit credinta pro-mov
ˆand pacea
ˆın relatiile cu cei din
jur. La un moment dat,ˆıntre p
˘azito-
rii turmelor lui Avraam si p˘
azitoriiturmelor lui Lot, nepotul s
˘au, a iz-
bucnit o ceart˘
a (Gen. 12:5; 13:7).Avraam si Lot au considerat c
˘a cea
mai bun˘
a solutie era s˘
a se despart˘
a.Avraam nu si-a impus punctul de ve-dere invoc
ˆand v
ˆarsta lui
ˆınaintat
˘a
sau prietenia cu Dumnezeu, ci s-astr
˘aduit s
˘a promoveze pacea. El i-a
spus nepotului s˘
au: „Te rog, s˘
a numai fie ceart
˘a
ˆıntre mine si tine,
ˆın-
tre p˘
azitorii turmelor mele si p˘
azito-rii turmelor tale, c
˘aci suntem frati.
Nu este toat˘
a taraˆınaintea ta? Te
rog, desparte-te de mine. Dac˘
a tuvei merge la st
ˆanga, eu voi merge la
dreapta, iar dac˘
a tu vei merge ladreapta, eu voi merge la st
ˆanga“.
Desi Lot a ales regiunea cea mai m˘
a-noas
˘a, Avraam nu i-a purtat ranchiu-
n˘
a (Gen. 13:8–11). w11 15/8 3:9, 10
Joi, 13 iunie
Pentru ca suntem ınconjurati deun nor asa de mare de martori,
sa dam si noi la o parte oricegreutate . . . si sa alergam cu
perseverenta cursa care ne estepusa ınainte. (Evr. 12:1)
Crestinii de azi trec prin situatiicare se aseam
˘an
˘a cu cele ale
ˆınchi-
n˘
atorilor fideli mentionati de Pavelˆın capitolul 11 din Evrei. De pild
˘a,
Noe a tr˘
aitˆıntr-o perioad
˘a care a
culminat cu distrugerea acelei lumiprintr-un potop. Si noi tr
˘aim
ˆıntr-o
perioad˘
a care se vaˆıncheia cu distru-
gerea acestui sistem. Iehova le-a ce-rut lui Avraam si Sarei s
˘a-si p
˘ar
˘a-
seasc˘
a tara ca s˘
a promovezeˆınchina-
rea adev˘
arat˘
a si s˘
a astepteˆımplini-
rea promisiunii Sale. Iehova neˆın-
deamn˘
a si pe noi, cei de azi, s˘
a nereneg
˘am ca s
˘a primim aprobarea si
binecuvˆ
ant˘
arile sale. Pentru a ajun-ge
ˆın Tara Promis
˘a, Moise a trebuit
s˘
a c˘
al˘
atoreasc˘
a printr-un pustiuˆın-
fricos˘
ator. Si noi,ˆın c
˘al
˘atoria spre
lumea nou˘
a promis˘
a de Dumnezeu,trebuie s
˘a travers
˘am acest sistem
muribund. F˘
ar˘
aˆındoial
˘a, din exem-
plul martorilor precrestini desprin-dem multe
ˆınv
˘at
˘aminte. Putem
ˆınv
˘a-
ta din reusitele si din greselile lor,din punctele lor forte si din punctelelor slabe (Rom. 15:4; 1 Cor. 10:11).w11 15/9 3:12
Vineri, 14 iunie
[Iehova] ıi vindeca pe cei cuinima franta si le panseazaranile care dor. (Ps. 147:3)
Avem nevoie de mˆ
angˆ
aiereˆın mul-
te momente ale vietii. De exemplu,moartea cuiva drag,
ˆındeosebi a par-
tenerului de c˘
as˘
atorie sau a copilu-lui, provoac
˘a o durere de nedescris.
Discriminarea si prejudec˘
atile aducmult
˘a suferint
˘a. O s
˘an
˘atate preca-
r˘
a, b˘
atrˆ
anetea, s˘
ar˘
acia, neˆıntelege-
rile dintre soti sau problemele graveale omenirii cauzeaz
˘a si ele durere.
Cˆ
and trecem prin necazuri, suferimˆın multe feluri. Ne pot fi afectate ini-ma si mintea sau am putea fi cople-siti de sentimente negative. De ase-menea, s
˘an
˘atatea fizic
˘a si cea spi-
ritual˘
a ne-ar putea fi puseˆın pe-
ricol. De aceea, cu totii avem ne-voie de alinare. S
˘a ne g
ˆandim, de
exemplu, la inima noastr˘
a figurati-v
˘a. Cuv
ˆantul lui Dumnezeu spune c
˘a
ea este uneori „frˆ
ant˘
a si zdrobit˘
a“(Ps. 51:17). Chiar si atunci c
ˆand tre-
cem prin situatii critice si avem ini-ma zdrobit
˘a, Iehova ne aduce alina-
re dac˘
a ne rug˘
am cu credint˘
a siˆıi res-
pect˘
am poruncile (1 Ioan 3:19–22;5:14, 15). w11 15/10 3:6, 7
Sambata, 15 iunie
A ındrepta mintea spre carne ın-seamna moarte, dar a ındrepta
mintea spre spirit ınseamnaviata si pace. (Rom. 8:6)
Cum putem ar˘ata c
˘a avem min-
teaˆındreptat
˘a spre spirit? Dac
˘a ur-
m˘am
ˆıntotdeauna
ˆındrumarea spi-
ritului si permitem caˆın noi s
˘a se
dezvolte un mod de gˆandire spi-
ritual. Astfel, vom avea un modde g
ˆandire ‘supus legii lui Dumne-
zeu’ siˆın armonie cu g
ˆandurile sale
(Rom. 8:7, 8). Dac˘a ne vom confrun-
ta cu o tentatie, vom dori s˘a facem
alegerea corect˘a, potrivit
ˆındrum
˘a-
rii spiritului sfˆant. Prin urmare,
este vital s˘a ne
ˆındrept
˘am mintea
spre lucrurile spiritului. Aceastapresupune ‘s
˘a ne
ˆıncingem mintea
pentru activitate’, adic˘a s
˘a avem
un bun program de activit˘ati spiri-
tuale, care include rug˘aciunea, ci-
tirea si studierea Bibliei, participa-rea la
ˆıntruniri si la lucrarea de pre-
dicare (1 Pet. 1:13). Activit˘atile spi-
rituale trebuie s˘a ocupe cel mai im-
portant locˆın viata noastr
˘a. S
˘a nu
permitem lucrurilor c˘arnii s
˘a ne
distrag˘a, ci s
˘a ne
ˆındrept
˘am mintea
spre lucrurile spiritului. Astfel vomsecera binecuv
ˆant
˘ari,
ˆıntruc
ˆat a
ˆın-
drepta mintea spre spiritˆınseamn
˘a
viat˘a si pace! (Gal. 6:7, 8) w11 15/11
2:17, 18
Duminica, 16 iunie
Rodul spiritului este: iubirea,bucuria, pacea, ındelunga rab-dare, bunavointa, bunatatea,
credinta, blandetea, stapanireade sine. (Gal. 5:22, 23)
Esteˆıntelept s
˘a ne
ˆıntreb
˘am fie-
care: „Dovedesc vorbirea si actiuni-le mele c
˘a accept
ˆındrumarea spiri-
tului sfˆant si c
˘a produc rodul lui?“
(2 Cor. 13:5a; Gal. 5:25). Dac˘a ob-
serv˘am c
˘a nu manifest
˘am
ˆındea-
juns anumite aspecte ale acestuirod, trebuie s
˘a ne l
˘as
˘am
ˆındrumati
si mai mult de spiritul sfˆant pentru
a cultiva calit˘atile respective. De
aceea, este bine s˘a studiem cu aju-
torul Scripturilor si al publicatiilorcrestine fiecare aspect al roduluispiritului. Astfel vom
ˆıntelege cum
s˘a manifest
˘am rodul spiritului
ˆın
viata de zi cu zi si ne vom str˘adui
apoi s˘a-l cultiv
˘am. C
ˆand observ
˘am
rezultatele actiunii spiritului sfˆant
ˆın viata noastr
˘a si
ˆın viata frati-
lor nostri,ˆıntelegem c
ˆat
˘a nevoie
avem deˆındrumarea lui. w11 15/12
2:16, 17
Luni, 17 iunie
Petru era tinut ın ınchisoare,dar congregatia se ruga starui-
tor lui Dumnezeu pentru el.(Fap. 12:5)
Rug˘aciunile discipolilor pentru
fratele lor drag erau implor˘ari fier-
binti. Moartea lui Iacov nu i-a do-bor
ˆat si nici nu i-a determinat s
˘a-si
piard˘a
ˆıncrederea
ˆın puterea ru-
g˘aciunii. Dimpotriv
˘a, ei erau con-
vinsi c˘a, pentru Iehova, rug
˘aciuni-
le slujitorilor fideliˆınseamn
˘a foar-
te mult. Cˆand rug
˘aciunile sunt
ˆın
armonie cu vointa sa, Dumnezeur
˘aspunde la ele (Evr. 13:18, 19; Iac.
5:16). Ceˆınv
˘at
˘am din felul
ˆın care
au actionat colaboratorii lui Petru?ˆInv
˘at
˘am c
˘a a veghea presupune a
ne ruga nu doar pentru noi, ci sipentru fratii si surorile noastre (Ef.6:18). Cunosti pe cineva care treceprin
ˆıncerc
˘ari? Unii au de
ˆındurat
persecutii, tr˘aiesc
ˆın t
˘ari
ˆın care
activitatea noastr˘a este interzis
˘a,
sunt victime ale dezastrelor natu-rale sau sunt ap
˘asati de greut
˘ati
mai putin evidente. Ai putea si tus
˘a te rogi st
˘aruitor pentru acesti
frati? w12 15/1 2:13, 14
Marti, 18 iunie
Cu glasul meu ıl voi chema peIehova si el ımi va raspunde depe muntele sau sfant. (Ps. 3:4)ˆIntruc
ˆat are
ˆıncredere
ˆın Iehova si
stie c˘
a Elˆıi r
˘aspunde la rug
˘aciuni,
David rosteste cuvintele de mai sus.La porunca lui, arca leg
˘am
ˆantului,
care simboliza prezenta lui Dumne-zeu, fusese dus
˘a pe Muntele Sion
(2 Sam. 15:23–25). Pe bun˘
a dreptatedeci, David spune c
˘a r
˘aspunsul la ru-
g˘
aciunea sa va veni de pe muntelesf
ˆant al lui Iehova. Fiind sigur c
˘a ru-
g˘
aciunea lui nu esteˆın zadar, David
nu se las˘
a cuprins de fric˘
a. Dimpotri-v
˘a, el c
ˆant
˘a: „M
˘a voi culca, voi dormi
si m˘
a voi trezi, c˘
aci Iehova m˘
a spriji-n
˘a“ (Ps. 3:5). Desi noaptea pericolul
de a fi atacat prin surprindere estemai mare, David nu se teme s
˘a se cul-
ce. El nu are nicioˆındoial
˘a c
˘a se va
trezi, deoarece stie din proprie expe-rient
˘a c
˘a poate conta pe sprijinul
permanent al lui Dumnezeu. Si noiputem avea aceeasi
ˆıncredere da-
c˘
a umbl˘
am cu loialitate pe „c˘
aile luiIehova“ si nu ne
ˆındep
˘art
˘am de El
(2 Sam. 22:21, 22). w11 15/5 5:6, 7
Miercuri, 19 iunie
Nu va mintiti unii pe altii! Dez-bracati-va de vechea personali-
tate cu practicile ei si ımbra-cati-va cu noua personalitate,
care, prin cunostinta exacta, seınnoieste dupa chipul Celui care
a creat-o. (Col. 3:9, 10)
Ceˆıi poate ajuta pe membrii unei
familii crestine s˘
a se poarte cu bun˘
a-voint
˘a si cu bun
˘atate unii cu altii?
Un lucru important este cunostin-ta exact
˘a din Cuv
ˆantul lui Dumne-
zeu. Unii capi de familie includ rodulspiritului printre subiectele pe carele analizeaz
˘a s
˘apt
˘am
ˆanal la
ˆınchi-
nareaˆın familie. O astfel de anali-
z˘
a nu este greu de f˘
acut. Folosind
mijloacele de cercetare disponibileˆın limba voastr
˘a, alegeti materiale
care trateaz˘
a fiecare aspect al ro-dului spiritului. Ati putea parcurgedoar c
ˆateva paragrafe pe s
˘apt
˘am
ˆan
˘a,
dedicˆ
and fiec˘
arui aspect mai multes
˘apt
˘am
ˆani. C
ˆand studiati materialul,
cititi si discutati versetele mentiona-te. G
ˆanditi-v
˘a la modalit
˘ati de a apli-
ca ceea ceˆınv
˘atati si rugati-v
˘a lui Ie-
hova s˘
a v˘
a binecuvˆ
anteze eforturile(1 Tim. 4:15; 1 Ioan 5:14, 15). w11 15/44:10
Joi, 20 iunie
Ei au lasat imediat plasele depescuit si l-au urmat.
(Mat. 4:20)
Ce i-a ajutat pe Petru, Andrei, Ia-cov si Ioan s
˘a
ˆınceap
˘a serviciul cu
timp integral? A fost aceasta o deci-zie luat
˘a sub impulsul momentului?
Nicidecum! Timp de cˆ
ateva luni, eiascultaser
˘a
ˆınv
˘at
˘aturile lui Isus si
v˘
azuser˘
a miracolele sale. De aseme-nea, observaser
˘a zelul s
˘au pentru
dreptate si fuseser˘
a martori la reac-tia extraordinar
˘a a oamenilor fat
˘a de
mesajul predicat de el. Drept urma-re, credinta si
ˆıncrederea lor
ˆın Ieho-
va seˆınt
˘ariser
˘a (Mat. 4:18–22). Cum
putem imita exemplul lui Isus pen-tru a-i ajuta pe cei cu care studiemBiblia s
˘a cultive
ˆıncredere
ˆın Iehova?
(Prov. 3:5, 6) Cˆ
and studiem cu ei, pu-tem scoate
ˆın evident
˘a promisiunea
lui Dumnezeu c˘
a ne va binecuvˆ
antadin plin dac
˘a punem pe primul loc
ˆın
viat˘
a Regatul (Mal. 3:10; Mat. 6:33).Putem folosi unele versete biblicepentru a ar
˘ata c
˘a Iehova se
ˆıngrijeste
ˆıntotdeauna de slujitorii s
˘ai. Dar s
˘a
nu uit˘
am cˆ
at de important este s˘
a-iˆınv
˘at
˘am prin propriul nostru exem-
plu. Faptul de a le relata cum amsimtit noi
ˆınsine sprijinul lui Iehova
ˆıi poate ajuta mult s
˘a-si
ˆınt
˘areasc
˘a
ˆıncrederea
ˆın Dumnezeu. w11 15/11
4:6, 7
Vineri, 21 iunie
Astfel de jertfe ıi placlui Dumnezeu. (Evr. 13:16)
Prin jertfa adus˘
a, israelitulˆısi
exprima de bunavoie recunostintafat
˘a de Iehova. Lui nu
ˆıi era greu
s˘a aleag
˘a animalul de jertf
˘a deoa-
receˆıi d
˘adea cu bucurie lui Iehova
ce avea mai bun.ˆIn prezent, cres-
tinii nu aduc jertfe literale, asacum prevedea Legea mozaic
˘a.
ˆIn
schimb, aduc jertfe simbolice, fo-losindu-si timpul, energia si resur-sele pentru a-i sluji lui Iehova.Apostolul Pavel spune c
˘a noi adu-
cem ‘jertfe careˆıi plac lui Dumne-
zeu cˆ
and m˘
arturisim public’ spe-ranta noastr
˘a crestin
˘a, c
ˆand fa-
cem binele si cˆ
and neˆımp
˘artim
bunurile cu altii (Evr. 13:15). Ati-tudinea cu care slujitorii lui Ieho-va fac astfel de lucruri dezv
˘aluie
recunostinta si aprecierea pe careo au pentru tot ce primesc de la El.Asadar, exist
˘a o paralel
˘a
ˆıntre ati-
tudinea si motivatiile cu care cres-tinii de azi
ˆısi
ˆındeplinesc servi-
ciul sacru si cele ale israelitilordin vechime care aduceau jertfe.w12 15/1 3:8
Sambata, 22 iunie
Pastoriti turma lui Dumnezeu,care este ın grija voastra.
(1 Pet. 5:2)
Apostolul Petru a scris prima sascrisoare cu putin timp
ˆınainte ca
Nero s˘
aˆınceap
˘a s
˘a-i persecute pe
crestinii din Roma. Prin scrisoa-rea sa, Petru voia s
˘a-si
ˆınt
˘areasc
˘a
fratii de credint˘
a. Diavolul ‘d˘
adeat
ˆarcoale’, c
˘aut
ˆand s
˘a-i devoreze
pe crestini. Pentru a i seˆımpotrivi,
ei trebuiau ‘s˘
a r˘
amˆ
an˘
a lucizi’ si ‘s˘
ase umileasc
˘a sub m
ˆana puternic
˘a
a lui Dumnezeu’ (1 Pet. 5:6, 8). De
asemenea, era nevoie s˘a r
˘am
ˆan
˘a
uniti. Ei nu trebuiau ‘s˘
a se mustesi s
˘a se m
˘an
ˆance unii pe altii’,
pentru c˘
a asa ar fi putut ajunge‘s
˘a se omoare unii pe altii’ (Gal.
5:15).ˆIn prezent, si noi ne afl
˘am
ˆıntr-o situatie asem
˘an
˘atoare. Dia-
volul caut˘
a ocazii ca s˘
a ne devore-ze (Rev. 12:12). Iar
ˆın fat
˘a ne st
˘a
„un necaz mare, cum n-a mai fostde la
ˆınceputul lumii“ (Mat. 24:21).
Asemenea crestinilor din secolul I,si noi trebuie s
˘a fim atenti ca
ˆın
mijlocul nostru s˘
a nu apar˘a cer-
turi. Pentru aceasta, uneori avemnevoie de ajutorul b
˘atr
ˆanilor, care
sunt calificati din punct de vederespiritual. w11 15/6 3:1, 2
Duminica, 23 iunie
Cobor sa-i eliberez din manaegiptenilor. (Ex. 3:8)
Iehova i-a eliberat pe israelitipentru a face din ei poporul s
˘au
(Gen. 22:17). Dumnezeu le-a datun cod de legi pe baza c
˘arora s-ar
fi putut bucura de pace cu el si deprietenia sa (Is. 48:17, 18). Iehovale-a spus israelitilor: „Dac
˘a veti
asculta cu atentie de glasul meusi dac
˘a veti respecta leg
˘am
ˆantul
meu [cuprinsˆın Lege], veti deveni
proprietatea mea special˘a dintre
toate popoarele“ (Ex. 19:5, 6). Prinurmare, pentru a avea o relatieprivilegiat
˘a cu Dumnezeu, israeli-
tii ar fi trebuit s˘a asculte de gla-
sul s˘au. Ce viat
˘a frumoas
˘a ar fi dus
israelitii dac˘a ar fi ascultat de gla-
sul lui Iehova! El le-ar fi binecu-v
ˆantat recoltele si turmele si i-ar
fi ocrotit de dusmani, acest lucruconstituind o dovad
˘a vie c
˘a as-
cultarea de adev˘aratul Dumne-
zeu aduce binecuvˆant
˘ari spiritua-
le si materiale (1 Regi 10:23–27).w11 15/7 3:7, 8
Luni, 24 iunie
Cine acopera o faradelegecauta iubirea, dar cine vorbesteıntruna despre un lucru despar-
te prieteni apropiati.(Prov. 17:9)
Dac˘
a stim c˘
a un frate a comis unp
˘acat grav, trebuie s
˘a-l
ˆındem-
n˘
am s˘
a mearg˘
a la b˘
atrˆ
ani si s˘
a-sim
˘arturiseasc
˘a p
˘acatul (1 Cor.
6:9, 10; Iac. 5:14–16).ˆIns
˘a dac
˘a
fratele respectiv nu face acest lu-cru, trebuie s
˘a-i abord
˘am noi pe
b˘
atrˆ
ani. Nu vrem s˘
a ne facem p˘
ar-tasi la p
˘acatul lui trec
ˆand totul
sub t˘
acere din dorinta de a p˘
astrapacea cu el (Lev. 5:1; Prov. 29:24).Totusi, majoritatea ne
ˆıntelegeri-
lor dintre frati nu sunt cauzate dep
˘acate grave. Prin urmare, cel
mai bine este s˘
a d˘
am dovad˘
a deiubire si s
˘a trecem peste greseli-
le fratilor nostri. Dac˘
a vom tinecont de cuvintele textului de azi,vom promova pacea
ˆın congrega-
tie si ne vom p˘
astra prietenia cuIehova (Mat. 6:14, 15). w11 15/84:15, 17
Marti, 25 iunie
Daca cineva ıl iubestepe Dumnezeu, acesta este
cunoscut de El. (1 Cor. 8:3)
Desiˆıl iubesc mult pe Ieho-
va, unii seˆındoiesc c
˘a el
ˆıi „cu-
noaste“.ˆIntruc
ˆat se simt ne
ˆın-
semnati, le este greu s˘
a crea-d
˘a c
˘a pot s
˘a-i apartin
˘a lui Ieho-
va.ˆIns
˘a c
ˆat
˘a bucurie ne aduce
gˆ
andul c˘
a Iehova nu ne privesteastfel! (1 Sam. 16:7) Da, fiindc
˘a
ˆıl iubesti pe Iehova, el te cu-noaste. Mediteaz
˘a la urm
˘atoarele
ˆıntreb
˘ari: De ce citesti aceast
˘a
publicatie? De ce te str˘
aduiesti
s˘
a-i slujesti lui Iehova cu toat˘
ainima, cu tot sufletul, cu toat
˘a
mintea si cu toat˘
a forta ta? Cete-a determinat s
˘a te dedici lui
Dumnezeu si s˘
a te botezi? Bi-blia arat
˘a c
˘a Iehova, Cel care cu-
noaste inima oamenilor,ˆıi atrage
la el pe cei ‘pretiosi’ (Hag. 2:7;Ioan 6:44). Asadar, de ce
ˆıi slu-
jesti lui Iehova? Deoarece Ieho-va te-a atras la el! Iar Dumne-zeu nu te va p
˘ar
˘asi at
ˆata vreme
cˆ
atˆıi r
˘am
ˆai loial. El te consider
˘a
pretios si te iubeste foarte mult!(Ps. 94:14) w11 15/9 5:3
Miercuri, 26 iunie
Nu uitati sa faceti binele.(Evr. 13:16)
O modalitate prin care le fa-cem bine altora este „m
˘arturisi-
rea public˘
a a sperantei noastre“.Profiti de orice ocazie pentru adepune m
˘arturie? Pavel a numit
predicarea vestii bune „o jert-f
˘a de laud
˘a, adic
˘a rodul buzelor
care m˘
arturisesc public nume-le [lui Dumnezeu]“ (Evr. 10:23;13:15; Os. 14:2). Am putea spunemulte despre cantitatea si calita-tea timpului petrecut
ˆın predi-
care, aceste aspecte fiind apro-fundate la
ˆıntrunirea de serviciu.ˆ
Ins˘
a demn de retinut este c˘
a lu-crarea de predicare, at
ˆat cea or-
ganizat˘
a, cˆ
at si cea informal˘
a,trebuie s
˘a fie de cea mai bun
˘a
calitate,ˆıntruc
ˆat este o „jertf
˘a
de laud˘
a“, o parte aˆınchin
˘arii
noastre. Desiˆımprejur
˘arile di-
fer˘
a de la persoan˘
a la persoa-n
˘a, timpul pe care
ˆıl dedic
˘am
anunt˘
arii vestii bune oglindes-te
ˆın general aprecierea noas-
tr˘
a fat˘
a de lucrurile spirituale.w12 15/1 4:9, 10
Joi, 27 iunie
[Dumnezeu] ne mangaie ıntoate necazurile noastre, pentru
ca . . . sa-i putem mangaia pecei ce se afla ın orice fel de
necazuri. (2 Cor. 1:4)
Pentru a primi mˆ
angˆ
aiere estefoarte important s
˘a fim prezenti
laˆıntruniri, unde se discut
˘a idei
bibliceˆıncurajatoare. Iuda si Sila,
de pild˘
a, ‘i-auˆıncurajat pe frati si
i-auˆınt
˘arit’ (Fap. 15:32).
ˆInain-
te si dup˘
aˆıntruniri, putem avea
discutii ziditoare cu fratii si su-rorile noastre. Prin urmare, nutrebuie s
˘a ne izol
˘am c
ˆand sufe-
rim din cauza problemelor pentruc
˘a ne-am agrava situatia (Prov.
18:1). Pavel neˆındeamn
˘a: „S
˘a ne
interes˘
am unii de altii ca s˘
a neˆın-
demn˘
am la iubire si la fapte bune,f
˘ar
˘a s
˘a neglij
˘am
ˆıntrunirea noas-
tr˘
a, cum au unii obiceiul, ci s˘
a neˆıncuraj
˘am unii pe altii, si aceasta
cu atˆ
at mai mult cu cˆ
at vedeti c˘
aziua se apropie!“ (Evr. 10:24, 25).w11 15/10 4:11, 12
Vineri, 28 iunie
Exerseaza avand ca obiectivdevotiunea sfanta.
(1 Tim. 4:7)
B˘
atrˆ
anii se str˘
aduiesc s˘
a-i in-struiasc
˘a pe fratii care aspir
˘a la
privilegiiˆın congregatie. Chiar
dac˘
a un frate care aspir˘
a la privi-legii poate fi ajutat si sustinut dealtii, principala responsabilitatede a se califica
ˆıi revine lui
ˆınsusi
(Gal. 6:5). Desigur, un frate nutrebuie s
˘a fie slujitor auxiliar sau
b˘
atrˆ
an ca s˘
a-i ajute pe altii si s˘
aparticipe din plin la predicare.ˆIns
˘a, dac
˘a aspir
˘a la aceste privi-
legii de serviciu, el trebuie s˘
a se
str˘
aduiasc˘
a s˘
aˆındeplineasc
˘a ce-
rintele consemnateˆın Scripturi
(1 Tim. 3:1–13; Tit 1:5–9; 1 Pet.5:1–3). Astfel, dac
˘a un frate do-
reste s˘
a slujeasc˘
aˆın calitate de
slujitor auxiliar sau de b˘
atrˆ
an,dar nu a fost
ˆınc
˘a numit, el trebu-
ie s˘
a acorde atentie acelor aspec-te
ˆın care are de f
˘acut progrese
spirituale. Aceasta pretinde s˘
aciteasc
˘a Biblia cu regularitate,
s˘
a aib˘
a un studiu personal sˆ
ar-guincios, s
˘a mediteze profund, s
˘a
se roage din inim˘
a si s˘
a partici-pe cu zel la predicare. w11 15/115:15, 16
Sambata, 29 iunie
Iata sclava lui Iehova! Sa mi sefaca dupa cuvintele tale.
(Luca 1:38)
Reactia prompt˘
a a Mariei la cu-vintele
ˆıngerului dezv
˘aluia starea
inimii ei, pe care Iehova o cunos-tea foarte bine. Maria era gata s
˘a
ˆındeplineasc
˘a vointa lui Dumne-
zeu cu privire la ea. Ea nu l-aˆın-
trebat peˆınger cum o vor privi cei
din comunitate cˆ
and vor afla c˘
a eˆıns
˘arcinat
˘a sau cum va fi afectat
˘a
relatia cu logodnicul ei. Numin-du-se sclava lui Iehova, Maria adovedit c
˘a avea
ˆıncredere deplin
˘a
ˆın St
˘ap
ˆanul ei. Ai simtit vreodat
˘a
c˘
a responsabilit˘
atile pe care le aiˆın serviciul sacru sunt prea difici-le sau chiar coplesitoare? Fiecaredintre noi ar trebui s
˘a se
ˆıntrebe:
„Am euˆıncredere deplin
˘a c
˘a Ie-
hova dirijeaz˘
a lucrurile conformvointei sale? Sunt dispus s
˘a fac
tot ce vrea el?“. Fii convins c˘
a Ie-hova le d
˘a spiritul s
˘au celor care
ˆısi pun
ˆıncrederea
ˆın El si-l re-
cunosc ca St˘
apˆ
an absolut (Fap.5:32). w11 15/12 4:3, 4
Duminica, 30 iunie
Veti fi un regat de preotisi o natiune sfanta pentru mine.
(Ex. 19:6)
Asa cum promisese Iehova, is-raelitii puteau deveni „un regat depreoti“. Dac
˘a se str
˘aduiau s
˘a as-
culte de el, israelitii aveau aceas-t
˘a posibilitate, dar nu at
ˆat timp c
ˆat
se aflau sub Lege. De ce? (Gala-teni 3:19–25) Rolul Legii era acelade a p
˘astra
ˆınchinarea curat
˘a si de
a-i constientiza pe evrei de f˘ar
˘a-
delegile lor si de necesitatea uneijertfe mult mai valoroase dec
ˆat
cea adus˘
a de marele preot. Legeaera ‘un tutore, care avea s
˘a-i con-
duc˘
a la Cristos’, adic˘
a la Mesia,„Cel Uns“.
ˆIns
˘a, la venirea sa, Me-
sia avea s˘
a instituie noul leg˘a-
mˆ
ant, prezis de Ieremia. Cei careˆıl acceptau pe Cristos erau invitatis
˘a fac
˘a parte din noul leg
˘am
ˆant si
s˘
a devin˘
a „un regat de preoti“.w12 15/1 5:5, 10
Luni, 1 iulie
Pazeste-ti inima. (Prov. 4:23)
Chiar dac˘
a, ani la rˆ
and, se com-port
˘a
ˆın mod exemplar si depune
m˘
arturie cu tact, un Martor trebu-ie s
˘a aib
˘a
ˆın vedere c
˘a partenerul
conjugal, copiii, p˘
arintii sau alterude s-ar putea s
˘a nu accepte ni-
ciodat˘
aˆınchinarea curat
˘a. Unii vor
r˘
amˆ
ane indiferenti fat˘
a de adev˘
arsau vor continua s
˘a aib
˘a o atitudine
ostil˘
a (Mat. 10:35–37). Totusi, cˆ
andfratele sau sora respectiv
˘a mani-
fest˘
a calit˘
ati deosebite, rezultatelepot fi neasteptat de bune. Un sotcare a venit
ˆın cele din urm
˘a la ade-
v˘
ar spune: „Cˆ
and cel˘
alalt vede ca-lit
˘atile minunate ale partenerului
s˘
au, n-ai de unde s˘
a stii ce gˆ
an-deste si ce simte. Nu-l consideratio cauz
˘a pierdut
˘a“. Chiar dac
˘a un
membru al familiei sale nu accept˘
aadev
˘arul, partenerul Martor poa-
te fi fericit. Iat˘
a ce afirm˘
a o sor˘
acare se str
˘aduieste de 21 de ani s
˘a-l
atrag˘
a pe sotul ei laˆınchinarea
curat˘
a: „Pentru c˘
a m˘
a las absorbi-t
˘a de activit
˘atile spirituale, pre-
cum studiul personal,ˆıntrunirile
sau lucrarea de predicare, siˆıi ajut
pe cei din congregatie, m˘
a apropiimai mult de Iehova si-mi p
˘azesc
inima“. w12 15/2 4:15, 16
Marti, 2 iulie
A slujit ca sclav cu minela raspandirea vestii bune.
(Filip. 2:22)
Dac˘
a esti un tˆ
an˘
ar crestin, tepoti pune la dispozitia celor
ˆın
vˆ
arst˘
a din congregatie, oferin-du-te s
˘a-i ajuti
ˆın diferite mo-
duri. Poti ar˘
ata interes fat˘
a deaspectul S
˘alii Regatului, contri-
buind la cur˘
atenie si laˆıntretine-
re. Cˆ
andˆıti oferi ajutorul, potri-
vit cu ceea ce poti, spiritul ded
˘aruire pe care
ˆıl manifesti va
fi o dovad˘
a a seriozit˘
atii taleˆın
serviciul lui Iehova. Asemenea luiTimotei, poti
ˆınv
˘ata s
˘a te
ˆıngri-
jesti cu adev˘
arat de necesit˘
atilecongregatiei (Filip. 2:19–21). B
˘a-
trˆ
ani, nu neglijati s˘
a le dati sar-cini fratilor tineri care se str
˘a-
duiesc ‘s˘
a fug˘
a de dorintele tine-retii’ si urm
˘aresc „dreptatea, cre-
dinta, iubirea, pacea“, precum sialte calit
˘ati importante! (2 Tim.
2:22) Dac˘
a leˆıncredintati sarciniˆ
ın congregatie, ei pot fi „ˆıncercati
ca s˘
a se vad˘
a dac˘
a sunt cores-punz
˘atori“ s
˘a poarte responsabi-
lit˘
ati, astfelˆınc
ˆat „progresul [lor]
s˘
a fie clar pentru toti“ (1 Tim.3:10; 4:15). w11 15/4 1:13, 14
Miercuri, 3 iulie
Fiecare este ıncercat, fiind atrassi ademenit de propria lui
dorinta. (Iac. 1:14)
Din exemplul lui Isusˆınv
˘at
˘am s
˘a
fim gata s˘
a suport˘
am rusinea si s˘
a nufim exagerat de preocupati de pro-pria imagine (Evr. 12:2). De aseme-nea, c
ˆand a fost ispitit de Satan, Isus
nu a permis ca tentatia s˘
a-l fac˘
a s˘
apiard
˘a din vedere consecintele ac-
tiunilor sale. El s-a bizuit pe Cuvˆ
an-tul lui Dumnezeu si, totodat
˘a, a fo-
losit numele lui Iehova. Cˆ
and neconfrunt
˘am cu tentatia de a face un
lucru careˆıi displace lui Iehova, la ce
ne concentr˘
am atentia? Cu cˆ
at nevom concentra mai mult asupra ten-tatiei, cu at
ˆat vom dori mai mult s
˘a
facem ceea ce este gresit (Iac. 1:15).De aceea, trebuie s
˘a lu
˘am cu promp-
titudine m˘
asuri ca s˘
aˆınl
˘atur
˘am din
inima noastr˘
a dorinta gresit˘
a, chiardac
˘a aceste m
˘asuri ar putea p
˘area la
fel de drastice caˆınl
˘aturarea unui
membru al corpului (Mat. 5:29, 30).Asemenea lui Isus, trebuie s
˘a ne
gˆ
andim ce consecinte vor avea ac-tiunile noastre, cum ne vor afectaele relatia cu Iehova. Trebuie s
˘a
ne amintim ce spune Cuvˆ
antul luiDumnezeu, Biblia. Numai asa pu-tem dovedi c
˘a Iehova este cea mai
important˘
a persoan˘
a din viata noas-tr
˘a. w11 15/5 3:13–15
Joi, 4 iulie
Oricine ısi ıntemeiaza credintape [Isus] nu va fi dezamagit.
(Rom. 10:11)
Trebuie s˘
a avem permanentˆın
minte acest aspect al vestii bunec
ˆand ne efectu
˘am serviciul crestin.ˆ
In mare, mesajul despre Isus nu leeste necunoscut celor care sunt fa-miliarizati cu ceea ce spune Bibliadespre p
˘acat.
ˆIns
˘a pentru altii, acest
mesaj va fi ceva nou, ceva ceˆın cul-
tura lor nu exist˘
a sau nu este accep-tat. Pe m
˘asur
˘a ce acesti oameni vor
ajunge s˘
a cread˘
aˆın Dumnezeu si s
˘a
aib˘
aˆıncredere
ˆın Biblie, va trebui s
˘a
le explic˘
am care este rolul lui Isus.C
ˆat de mult ne bucur
˘am c
˘a putem
s˘
a-i ajut˘
am pe oamenii sinceri s˘
aˆın-
teleag˘
a vestea bun˘
a mentionat˘
a demai multe ori
ˆın scrisoarea adresat
˘a
romanilor, o veste bun˘
a care „esteputerea lui Dumnezeu pentru salva-rea oricui are credint
˘a“ (Rom. 1:16).
Pe lˆ
ang˘
a aceast˘
a r˘
asplat˘
a,ˆıi vom ve-
dea pe altiiˆımp
˘art
˘asind sentimen-
tele exprimate de Pavelˆın Romani
10:15: „Ce frumoase sunt picioarelecelor ce anunt
˘a vesti bune despre
lucruri bune!“ (Is. 52:7). w11 15/61:20, 21
Vineri, 5 iulie
Nu te osteni sa castigi bogatii.(Prov. 23:4)
Satan, plin de viclenie,ˆıi face pe
multi s˘a cread
˘a c
˘a lucrurile mate-
riale le ofer˘a sigurant
˘a, c
˘a banii sau
un serviciu bine pl˘atit le aduc feri-
cirea. Dar cˆat de mult te pot ajuta
lucrurile materiale cˆand te
ˆımbol-
n˘avesti, c
ˆand apar crize economice
sau cˆand are loc un dezastru natu-
ral? Pot ele s˘a-ti dea un sens
ˆın via-
t˘a, s
˘a-ti aduc
˘a pace l
˘auntric
˘a si s
˘a-ti
ofere r˘aspunsuri la
ˆıntreb
˘arile pro-
funde ale vietii? Te pot ajuta cu cevac
ˆand esti
ˆın pragul mortii? Nu uita,
dac˘a
ˆıncerci s
˘a-ti satisfaci necesit
˘a-
tile spirituale cu ajutorul lucrurilormateriale, vei r
˘am
ˆane foarte deza-
m˘agit! Pe termen lung, ele nu ne pot
aduce ocrotire, deoarece nu ne potprelungi viata la nesf
ˆarsit si nici nu
ne pot sc˘apa de boal
˘a si de moarte.
Nu sunt decˆat „desert
˘aciuni“! (Prov.
23:5)ˆIn schimb, Dumnezeul nostru
Iehova este o persoan˘a real
˘a! Doar
o prietenie strˆans
˘a cu el ne poate
aduce fericire si sigurant˘a. w11 15/7
1:16
Sambata, 6 iulie
Desi [Isus] facuse atat de multesemne ınaintea lor, ei n-au cre-zut ın el, astfel ca s-a ımplinit
cuvantul profetului Isaia.(Ioan 12:37, 38)
Mesia a f˘
acut multe fapte bune,dar majoritatea oamenilor nu aucrezut
ˆın el (Is. 53:1). Nici pe
timpul apostolului Pavel n-au ac-ceptat multi vestea bun
˘a despre
Isus, adev˘
aratul Mesia (Rom.10:16, 17). Scripturile au prezisc
˘a Mesia avea s
˘a fie ur
ˆat f
˘ar
˘a mo-
tiv (Ps. 69:4). Isus a spus: „M-auv
˘azut si m-au ur
ˆat, at
ˆat pe mine,
cˆ
at si pe Tat˘
al meu.ˆIns
˘a aceas-
ta seˆınt
ˆampl
˘a ca s
˘a se
ˆımpli-
neasc˘
a cuvˆ
antul scrisˆın Legea
lor: «M-au urˆ
at f˘
ar˘
a motiv»“ (Ioan15:24, 25). Din evanghelii reiesec
˘a Isus a fost ur
ˆat mai ales de
conduc˘
atorii religiosi evrei. Cris-tos a spus: „Lumea n-are de ce s
˘a
v˘
a urasc˘
a pe voi, dar pe mine m˘
aur
˘aste pentru c
˘a m
˘arturisesc de-
spre ea c˘
a faptele ei sunt rele“(Ioan 7:7). w11 15/8 1:16, 17
Duminica, 7 iulie
Sa fie pace si ındurare, da,peste Israelul lui Dumnezeu!
(Gal. 6:16)
La ce te gˆ
andesti cˆ
andˆınt
ˆal-
nestiˆın Biblie cuv
ˆantul „Israel“?
La Iacob, fiul lui Isaac, care afost numit mai t
ˆarziu Israel? La
descendentii lui, adic˘
a natiuneaantic
˘a Israel? La Israelul spiri-
tual? Cˆ
and este folositˆın sens
figurat, acest termen se refer˘
ala „Israelul lui Dumnezeu“, cei144000, care sunt unsi cu spiritsf
ˆant pentru a deveni regi si pre-
otiˆın ceruri (Rev. 7:4; 21:12). Dar
cuvˆ
antul „Israel“ este folosit sicu un alt sens, asa cum reie-se din Matei 19:28. Isus a spus:„Voi, care m-ati urmat, veti stasi voi pe dou
˘asprezece tronuri
si le veti judeca pe cele dou˘
a-sprezece triburi ale lui Israel“.
ˆIn
acest verset, „cele dou˘
aspreze-ce triburi ale lui Israel“ sunt ceicare vor fi judecati de discipoliiunsi ai lui Isus si care au per-spectiva de a tr
˘ai vesnic
ˆın Para-
dis, pe p˘
amˆ
ant. Ei vor benefi-cia de serviciul preotesc al celor144000. w11 15/9 2:1, 2
Luni, 8 iulie
Faceti toate lucrurile spre glorialui Dumnezeu. (1 Cor. 10:31)ˆIn privinta calitatii divertis-
mentelor ar fi bine s˘a te
ˆıntrebi:
„Cum m˘a destind? Este destin-
derea pe care o aleg ziditoaresau degradant
˘a?“ (Prov. 4:20–27).
Referitor la cantitate,ˆıntrea-
b˘a-te: „C
ˆat timp petrec distr
ˆan-
du-m˘a? Merit
˘a destinderea res-
pectiv˘a timpul pe care i-l re-
zerv?“ (1 Tim. 4:8). Iar cu privi-re la tovarasii, pune-ti urm
˘atoa-
releˆıntreb
˘ari: „Cu cine aleg s
˘a
m˘a distrez? Este aceast
˘a persoa-
n˘a o companie potrivit
˘a sau nu?“
(Ecl. 9:18; 1 Cor. 15:33). Dac˘a
o anumit˘a form
˘a de destindere
nuˆıntruneste cerintele Bibliei
ˆın
unul dintre aceste trei aspecteˆınseamn
˘a c
˘a este necorespunz
˘a-
toare. Dar dac˘a le
ˆıntruneste pe
toate,ˆıl va onora pe Iehova si ne
va aduce foloase (Ps. 119:33–35).Asadar, c
ˆand ne destindem, s
˘a
facem ceea ce este potrivit, lamomentul potrivit si cu persoa-nele potrivite. w11 15/10 1:16–18
Marti, 9 iulie
Stiu bine, o, Iehova, ca nu-iapartine omului pamanteancalea sa. Nu poate omul care
umbla nici macar sa-si conducapasii. (Ier. 10:23)
Odat˘
a, cˆ
and israelitii au fostatacati de filisteni, David l-a
ˆın-
trebat pe Iehova ce s˘
a fac˘
a, iarel i-a spus clar: „Urc
˘a, fiindc
˘a
ˆın
mod sigurˆıi voi da pe filisteni
ˆın
mˆ
ainile tale“ (2 Sam. 5:18, 19).Dup
˘a putin timp, filistenii s-au
ridicat iar˘
asiˆımpotriva lui David.
Ce a f˘
acut el? David s-ar fi pututg
ˆandi: „Am mai trecut printr-o
astfel de situatie. O s˘
a urcˆımpo-
triva dusmanilor lui Dumnezeuca atunci“. Totusi, el nu s-a bizuitpe experienta lui, ci a c
˘autat
ˆın-
drumarea lui Iehova, rugˆ
andu-sedin nou. C
ˆat de mult trebuie s
˘a se
fi bucurat c˘
a a procedat astfel,deoarece instructiunile pe carele-a primit de data aceasta aufost diferite! (2 Sam. 5:22, 23) Lafel trebuie s
˘a proced
˘am si noi.
Chiar dac˘
a ne-am confruntat cusituatii similare
ˆın trecut, s
˘a nu
ne bizuim doar pe experient˘
a!w11 15/11 1:13
Miercuri, 10 iulie
Petru era tinut ın ınchisoare.(Fap. 12:5)
Imagineaz˘
a-ti scena: Petru doar-me
ˆıntre doi soldati c
ˆand, deodat
˘a,
celulaˆın care se afl
˘a este sc
˘aldat
˘a
ˆıntr-o lumin
˘a str
˘alucitoare. Un
ˆın-
ger, pe care g˘arzile nu-l pot vedea,
apare siˆıl trezeste pe Petru. Lan-
turile acestuiaˆıi cad pur si sim-
plu de la mˆaini.
ˆIngerul
ˆıl scoa-
te din celul˘a, trec
ˆand chiar prin
fata g˘arzilor. Poarta urias
˘a de fier
‘se deschide singur˘a
ˆınaintea lor’
(Fap. 12:10). Dup˘a ce fac
ˆımpreu-
n˘a c
ˆativapasi,
ˆıngerul dispare. Pe-
tru este liber! Desigur, noi nu neastept
˘am ca Iehova s
˘a ne salve-
zeˆın mod miraculos.
ˆIns
˘a avem
toat˘a
ˆıncrederea c
˘a
ˆısi foloseste
puterea pentru a-si sustine slu-jitorii (2 Cron. 16:9). Prin interme-diul spiritului sf
ˆant, Dumnezeu ne
poateˆınt
˘ari ca s
˘a dep
˘asim toa-
teˆıncerc
˘arile (2 Cor. 4:7; 2 Pet.
2:9).ˆIn cur
ˆand, el
ˆıi va da Fiului
s˘au puterea de a elibera milioa-
ne si milioane de oameni din ceamai cumplit
˘a
ˆınchisoare: moartea
(Ioan 5:28, 29). Credintaˆın pro-
misiunile lui Iehova ne poate dacuraj ca s
˘a
ˆınfrunt
˘am greut
˘atile.
w12 15/1 2:13, 15, 16
Joi, 11 iulie
Vegheati si rugati-va.(Mat. 26:41)
Putemˆıntr-adev
˘ar s
˘a veghem
asemenea lui Isus? El era un omperfect si vedea uneori ce urmas
˘a se
ˆınt
ˆample
ˆın viitor, peste mii
de ani. Chiar trebuia Isus s˘
a ve-gheze? (Mat. 24:37–39; Evr. 4:15)Da.
ˆIn noaptea dinaintea mortii
sale, Isus i-aˆındemnat pe apos-
toli: „Vegheati cu mine“. De aicireiese c
˘a si el veghea. Isus a mai
spus: „Vegheati si rugati-v˘
a neˆın-
cetat, ca s˘
a nu c˘
adetiˆın ispit
˘a!“
(Mat. 26:38, 41). El d˘
aduse tottimpul dovad
˘a de vigilent
˘a,
ˆıns
˘a,
ˆın acele clipe grele, dorea s
˘a fie si
mai vigilent si s˘
a se apropie simai mult de Tat
˘al s
˘au. Isus stia
c˘
a si discipolii trebuiau s˘
a veghe-ze, nu doar atunci, ci si
ˆın viitor.
w12 15/2 1:1, 3
Vineri, 12 iulie
Sa straluceasca si luminavoastra ınaintea oamenilor.
(Mat. 5:16)
N-ar fi minunat s˘
a existe cevacare s
˘a ne ajute s
˘a ne
ˆımbun
˘at
˘a-
tim capacit˘
atile si calit˘
atile pen-tru a le fi mai de folos fratilor sipentru a fi mai utili
ˆın serviciul
lui Dumnezeu? Iehova ne d˘
a chiarun astfel de dar: spiritul s
˘au sf
ˆant
(Luca 11:13). Pe m˘
asur˘
a ce spiritullui Dumnezeu actioneaz
˘a
ˆın via-
ta noastr˘
a, el produceˆın noi cali-
t˘
ati frumoase, care neˆımbun
˘at
˘a-
tesc fiecare aspect al serviciuluipentru Dumnezeu. Ce dar extraor-dinar! (Gal. 5:22, 23) Calit
˘atile pe
care le produce spiritul sfˆ
ant sunto reflectare a personalit
˘atii lui Ie-
hova Dumnezeu, Cel de la care pro-vine acest spirit (Col. 3:9, 10). Prin-cipalul motiv pentru care crestiniitrebuie s
˘a se str
˘aduiasc
˘a s
˘a-l imi-
te pe Dumnezeu este cel mentio-nat de Isus prin cuvintele adresateapostolilor: „Tat
˘al meu este glorifi-
cat prin aceasta: c˘
a voi continuatis
˘a dati mult rod“ (Ioan 15:8). C
ˆand
cultiv˘
am „rodul spiritului“, rezul-tatele se v
˘ad tot mai clar
ˆın vorbi-
rea siˆın conduita noastr
˘a, fapt
ceˆıi aduce laude lui Dumnezeu.
w11 15/4 3:2, 3
Sambata, 13 iulie
Sa stam treji. (1 Tes. 5:6)
Cum puteti voi, dragi tineri, s˘a
colaborati cu p˘arintii pentru ca fa-
milia voastr˘a ‘s
˘a stea treaz
˘a’ din
punct de vedere spiritual? Gˆan-
diti-v˘a la premiul pe care vi-l pro-
mite Iehova. Poate c˘a p
˘arintii v-au
ar˘atat
ˆınc
˘a de c
ˆand erati mici ima-
gini ceˆınf
˘atiseaz
˘a Paradisul. Pe
m˘asur
˘a ce ati crescut, ei au folosit
Biblia si publicatiile crestine ca s˘a
v˘a ajute s
˘a v
˘a imaginati cum va fi
viata vesnic˘a
ˆın lumea nou
˘a. Dac
˘a
v˘a p
˘astrati privirea atintit
˘a asupra
serviciului pentru Iehova si dac˘a
alegerile pe care le veti faceˆın via-
t˘a vor reflecta lucrul acesta, veti
reusi ‘s˘a stati treji’. Alegeti s
˘a mer-
geti pe o cale care s˘a v
˘a conduc
˘a
spre premiul promis (1 Cor. 9:24).Multi au permis ca lucrurile mate-riale s
˘a le distrag
˘a privirea de la
premiul vietii vesnice. Cei ce urm˘a-
resc bog˘atiile nu g
˘asesc adev
˘ara-
ta fericire. Lucrurile care se potcump
˘ara cu bani sunt trec
˘atoare.
Voiˆıns
˘a ‘tineti-v
˘a privirea atintit
˘a
asupra lucrurilor care nu se v˘ad’,
deoarece „lucrurile care nu se v˘ad
sunt vesnice“! (2 Cor. 4:18) w11 15/51:15, 16
Duminica, 14 iulie
Avraam a mai locuit multe zileca strain ın tara filistenilor.
(Gen. 21:34)
Cˆ
and Lot a fost luat captiv dedusmani, Avraam i-a s
˘arit imediat
ˆın ajutor si l-a salvat,
ˆınving
ˆand pa-
tru regi (Gen. 14:14–16). Dup˘
a untimp, filistenii „puseser
˘a st
˘ap
ˆanire
cu forta“ pe o fˆ
antˆ
an˘
a s˘
apat˘
a deslujitorii lui Avraam la Beer-Seba.Cum avea s
˘a reactioneze Avraam
de data aceasta?ˆIn loc s
˘a lupte cu
ei ca s˘
a-si redobˆ
andeasc˘
a fˆ
antˆ
a-na, Avraam a trecut cu vedereaacest incident. Dup
˘a un timp, re-
gele filistenilor a venit la el cas
˘a
ˆıncheie un leg
˘am
ˆant de pace.
Avraam a fost de acord si a jurat c˘
aˆıi va trata cu bun
˘atate pe urmasii
regelui. Abia dup˘
a aceea a adusˆın discutie problema f
ˆant
ˆanii. Ui-
mit de cele aflate, regele i-a resti-tuit-o. Astfel, Avraam a continuats
˘a tr
˘aiasc
˘a linistit
ˆın tar
˘a, ca str
˘ain
(Gen. 21:22–31). w11 15/8 3:10, 11
Luni, 15 iulie
Sa alergam cu perseverenta.(Evr. 12:1)
Ce i-a ajutat pe slujitorii fideli ailui Iehova din vechime s
˘a perseve-
reze si s˘a termine cu succes cursa
vietii? S˘a lu
˘am exemplul lui Noe
(Evr. 11:7). El nu mai ‘v˘azuse’ un
‘potop de ape care s˘a nimiceasc
˘a
orice carne de pe p˘am
ˆant’ (Gen.
6:17). P˘am
ˆantul nu fusese nicio-
dat˘a m
˘aturat de ape! Dar pentru
Noe acest lucru nu era imposibil.De ce? Deoarece el era ferm con-vins c
˘a Iehova
ˆımplineste
ˆıntot-
deauna ceea ce spune. Prin urma-re, Noe nu a considerat sarcinaprimit
˘a prea dificil
˘a. El a ascultat
de Iehova si „a f˘acut
ˆıntocmai“: a
construit arca, a adusˆın ea ani-
malele, a f˘acut provizii, i-a averti-
zat pe oameni si a avut grij˘a de
spiritualitatea familiei sale (Gen.6:22).
ˆIntr-adev
˘ar, nu i-a fost usor,
dar a avut credint˘a
ˆın Iehova si a
perseverat. De aceea, Iehova i-asalvat pe Noe si pe familia sa si i-abinecuv
ˆantat din belsug. w11 15/9
3:13
Marti, 16 iulie
Faceti-i cunoscute lui Dumnezeucererile voastre, iar pacea luiDumnezeu, care ıntrece oricegandire, va va pazi inima si
mintea prin Cristos Isus.(Filip. 4:6, 7)
Din cauza descuraj˘
arii, am puteafi coplesiti de sentimente negati-ve. Probabil c
˘a nu ne simtim
ˆın
stare s˘
a ne achit˘
am de un privile-giu teocratic sau de o responsabi-litate
ˆıncredintat
˘a de Iehova. Si
ˆın
aceast˘
a situatie El poate s˘
a ne aju-te si s
˘a ne aduc
˘a m
ˆang
ˆaiere. S
˘a
lu˘am exemplul lui Iosua, care a
primit misiunea de a-i conduce peisraeliti
ˆın Tara Promis
˘a si de a
alunga popoarele puternice afla-te
ˆın calea lor. Moise i-a spus: „Fii
curajos si tare, fiindc˘
a tu vei duceacest popor
ˆın tara despre care Ie-
hova le-a jurat str˘
amosilor lor c˘a
le-o va da si tu le-o vei da ca mos-tenire. Iehova este cel ce va mer-ge
ˆınaintea ta. El va r
˘am
ˆane cu
tine. El nu te va l˘
asa si nicidecumnu te va p
˘ar
˘asi. Nu te teme si nu te
ˆıngrozi!“ (Deut. 31:7, 8). Cu ajuto-rul lui Iehova, Iosua i-a condus peisraeliti
ˆın Tara Promis
˘a si i-a
ˆın-
vins pe dusmani. Si Moise fuseseajutat de Iehova la Marea Rosie(Ex. 14:13, 14, 29–31). w11 15/103:8, 9
Miercuri, 17 iulie
Fa mai ıntai pace cu fratele tau.(Mat. 5:24)
Cineva ar putea s˘
a-si dea sea-ma c
˘a a jignit un frate fie din ne-
atentie, fie din lips˘
a de conside-ratie. Sau constiinta i-ar puteaspune c
˘a a f
˘acut ceva gresit. Cel
care priveste cu seriozitate servi-ciul adus lui Iehova va
ˆıncerca s
˘a
ˆındrepte r
˘aul. Aceasta presupune
s˘
a-i cear˘
a scuze persoanei jigni-te sau,
ˆın cazul
ˆın care a comis
o greseal˘
a grav˘
a, s˘
a cear˘a ajuto-
rul supraveghetorilor crestini (Iac.5:14, 15). Asadar, e nevoie de efor-turi pentru a
ˆındrepta r
˘aul comis
ˆımpotriva unui frate sau
ˆımpotriva
lui Iehova. Dar, dac˘
a vom fi dis-pusi s
˘a aducem astfel de „jertfe“,
adic˘
a s˘
a facem astfel de sacrificii,ne vom restabili relatiile cu Ieho-va si cu fratele nostru si vom redo-b
ˆandi o constiint
˘a curat
˘a. Ne vom
convinge o dat˘
aˆın plus c
˘a cea mai
bun˘
a cale este calea lui Iehova.w12 15/1 3:9, 10
Joi, 18 iulie
Toti acestia . . . au declaratpublic ca erau straini si
locuitori temporari ın tara.(Evr. 11:13)
Din cele mai vechi timpuri, sluji-torii fideli ai lui Iehova au fost di-feriti de oamenii din lumea lipsit
˘a
de pietateˆın care au tr
˘ait.
ˆIn zilele
de dinainte de Potop, Enoh si Noe‘au umblat cu adev
˘aratul Dumne-
zeu’ (Gen. 5:22–24; 6:9). Ei au predi-cat plini de curaj mesajele de ju-decat
˘a ale lui Iehova
ˆımpotriva lu-
mii rele conduse de Satan (2 Pet.2:5; Iuda 14, 15).
ˆIntruc
ˆat au umblat
cu Dumnezeuˆın mijlocul unei lumi
lipsite de pietate, Enoh i-a fost „pl˘a-
cut lui Dumnezeu“, iar Noe a fostconsiderat „ireprosabil printre oa-menii din vremea lui“ (Evr. 11:5;Gen. 6:9). D
ˆand ascultare poruncii
lui Dumnezeu, Avraam si Sara aurenuntat la confortul vietii din ora-sul caldeean Ur si au acceptat s
˘a
duc˘a o viat
˘a de nomazi
ˆıntr-o tar
˘a
str˘ain
˘a (Gen. 11:27, 28; 12:1). Apos-
tolul Pavel a scris: „Prin credint˘a,
Avraam . . . a tr˘ait ca str
˘ain
ˆın tara
promisiunii caˆıntr-o tar
˘a str
˘ain
˘a si
a locuitˆın corturi“ (Evr. 11:8, 9).
w11 15/11 3:2, 3
Vineri, 19 iulie
Bunatatea nemeritata a Domnu-lui Isus Cristos sa fie cu spiritulpe care ıl aratati! (Filip. 4:23)
Crestinii din Filipi erau s˘araci din
punct de vedere material,ˆıns
˘a ma-
nifestau generozitate siˆısi iubeau
fratii de credint˘a (Filip. 1:3–5, 9;
4:15, 16).ˆIn
ˆıncheierea scrisorii c
˘a-
tre filipeni, apostolul Pavel a scriscuvintele textului de azi.
ˆIntruc
ˆat
congregatia din Tiatira avea un spi-rit asem
˘an
˘ator, Isus Cristos, aflat
ˆın glorie cereasc
˘a, i s-a adresat ast-
fel: „ˆIti cunosc faptele, iubirea, cre-
dinta, serviciul si perseverenta sistiu c
˘a faptele tale din urm
˘a sunt
mai multe decˆat cele de alt
˘ada-
t˘a“ (Rev. 2:19). La fel ca
ˆın seco-
lul I, fiecare congregatie a Martori-lor lui Iehova din prezent are unanumit spirit, sau atitudine domi-nant
˘a. Unele congregatii se remar-
c˘a prin iubire si c
˘aldur
˘a. Altele dau
dovad˘a de zel
ˆın lucrarea de predi-
care a Regatului. w12 15/2 3:1, 2
Sambata, 20 iulieˆ
Inlaturati orice murdariesi ce este de prisos, rautatea.
(Iac. 1:21)
Crestinii trebuie s˘a se lase c
˘al
˘au-
ziti de spiritul lui Dumnezeu nu nu-mai c
ˆand sunt
ˆın prezenta altora, ci
si cˆand sunt singuri. Ast
˘azi,
ˆın lu-
mea lui Satan exist˘a din ce
ˆın ce
mai multe imagini dezgust˘atoare si
divertismente degradante. Lucrulacesta reprezint
˘a un real pericol
pentru spiritualitatea noastr˘a. Ce
trebuie deci s˘a fac
˘a un crestin? S
˘a
ne gˆandim la exemplul lui Iosif.
Desi era departe de familie si depoporul s
˘au, Iosif a refuzat s
˘a comi-
t˘a adulter cu sotia lui Potifar. El a
spus: „Cum as putea s˘a fac un r
˘au
atˆat de mare si s
˘a p
˘ac
˘atuiesc
ˆımpo-
triva lui Dumnezeu?“ (Gen. 39:7–9).Da, Iehova era real pentru el. Dac
˘a
Dumnezeu este real si pentru noi,c
ˆand suntem singuri nu ne vom uita
la divertismente cu continut imoralsi nu vom face niciun alt lucru de-spre care stim c
˘a este dezaprobat
de Dumnezeu. Suntem hot˘ar
ˆati s
˘a
action˘am la fel ca psalmistul, care
a spusˆıntr-o c
ˆantare: „Voi umbla
ˆın integritatea inimii mele
ˆın
˘aun-
trul casei mele. Nu voi puneˆın
fata ochilor mei niciun lucru lipsitde valoare“ (Ps. 101:2, 3). w11 15/44:13, 15
Duminica, 21 iulie
Ridica-te, o, Iehova!Salveaza-ma, o, Dumnezeulmeu! Caci ıi vei lovi negresit
peste falci pe toti dusmanii mei,le vei rupe dintii celor rai.
(Ps. 3:7)
Cˆand sufer
˘a din cauza tr
˘ad
˘arii
lui Absalom si a lipsei de loialita-te a multor supusi ai s
˘ai, David
d˘a glas cuvintelor de mai sus. El
nu manifest˘a un spirit r
˘azbun
˘ator.
Dac˘a dusmanii lui vor fi ‘loviti pes-
te f˘alci’, Dumnezeu este cel ce va
face acest lucru. Regele David a co-piat cu m
ˆana lui Legea si stie c
˘a
Iehova spune: „R˘azbunarea este a
mea si, la fel, r˘aspl
˘atirea“ (Deut.
17:14, 15, 18; 32:35). De asemenea,Dumnezeu are dreptul ‘s
˘a rup
˘a din-
tii celor r˘ai’, cu alte cuvinte s
˘a le ia
puterea ca s˘a nu mai fac
˘a r
˘au. Ieho-
va stie cine sunt cei r˘ai pentru c
˘a
„vede inima“ (1 Sam. 16:7). Cˆat de
recunosc˘atori suntem c
˘a Dumne-
zeu ne d˘a credint
˘a si putere ca s
˘a
neˆımpotrivim celui mai josnic din-
tre cei r˘ai, Satan!
ˆIn cur
ˆand, acesta
va fi aruncatˆın abis, ca un leu care
r˘acneste, dar care nu mai are dinti
si pe careˆıl asteapt
˘a doar distruge-
rea (1 Pet. 5:8, 9; Rev. 20:1, 2, 7–10).w11 15/5 5:9, 10
Luni, 22 iulie
Pastoriti turma lui Dumnezeu,care este ın grija voastra,
nu din constrangere, cide bunavoie. (1 Pet. 5:2)
Apostolul Petru a scris c˘a b
˘atr
ˆa-
nii trebuiau ‘s˘a p
˘astoreasc
˘a turma
lui Dumnezeu, care eraˆın grija lor’.
Era foarte important ca b˘atr
ˆanii s
˘a
ˆınteleag
˘a c
˘a turma era a lui Iehova
si a lui Isus Cristos. B˘atr
ˆanii urmau
s˘a dea socoteal
˘a
ˆın leg
˘atur
˘a cu mo-
dulˆın care vegheau asupra oilor lui
Dumnezeu. S˘a presupunem c
˘a un
prieten bun te roag˘a s
˘a ai grij
˘a de
copiii lui cˆat timp este plecat. Ai
avea mare grij˘a de ei si i-ai hr
˘ani
bine, nu-i asa? Iar dac˘a unul dintre
ei s-arˆımboln
˘avi, n-ai face tot posi-
bilul s˘a primeasc
˘a ajutorul medical
necesar?ˆIn mod asem
˘an
˘ator, b
˘a-
trˆanii trebuie ‘s
˘a p
˘astoreasc
˘a con-
gregatia lui Dumnezeu, pe care acump
˘arat-o cu s
ˆangele propriului
s˘au Fiu’ (Fap. 20:28). Ei nu pierd
din vedere c˘a fiecare oaie a fost
cump˘arat
˘a cu s
ˆangele pretios al lui
Cristos Isus.ˆIntruc
ˆat
ˆıi vor da soco-
teal˘a lui Dumnezeu, b
˘atr
ˆanii hr
˘a-
nesc turma, o ocrotesc si au grij˘a de
ea. w11 15/6 3:5
Marti, 23 iulie
M-am dezgustat de aceastageneratie si am zis: „
ˆIntotdeau-
na se ratacesc ın inimile lor sin-au cunoscut caile mele“.
Am jurat deci ın mania mea:„Nu vor intra ın odihna mea“.
(Evr. 3:10, 11)
Ce privilegiati au fost israelitii! Eiau avut ocazia s
˘a contribuie la rea-
lizarea scopului divin, ceea ce le-arfi adus binecuv
ˆant
˘ari nu numai lor,
ci si tuturor natiunilor p˘am
ˆantului!
(Gen. 22:18) Totusi, caˆıntreg, acea
generatie r˘azvr
˘atit
˘a a desconside-
rat scopul lui Iehova de a face dinIsrael un regat teocratic model, bachiar a vrut s
˘a se
ˆıntoarc
˘a
ˆın Egipt!
(Num. 14:2–4)ˆIns
˘a dac
˘a ar fi f
˘acut
acest lucru, israelitii n-ar fi pututlua parte la
ˆındeplinirea scopului
lui Iehova. De fapt, dac˘a s-ar fi
ˆın-
torsˆın sclavia acelui popor p
˘ag
ˆan,
ei n-ar fi putut respecta Legea mo-zaic
˘a si n-ar fi putut beneficia de
iertarea p˘acatelor. C
ˆat de carnal
˘a,
cˆat de
ˆıngust
˘a a fost g
ˆandirea lor!
(Ps. 95:10, 11) w11 15/7 3:9
Miercuri, 24 iulie
Va fi o ınviere atat a celordrepti, cat si a celor nedrepti.
(Fap. 24:15)
Ne bucur˘am de o prietenie str
ˆan-
s˘a cu Iehova si contribuim la uni-
tatea paradisului nostru spiritual.Iar dac
˘a urm
˘arim pacea
ˆın con-
gregatie,ˆınv
˘at
˘am cum s-o promo-
v˘am si
ˆın relatiile cu cei c
˘arora
le predic˘am „vestea bun
˘a a p
˘acii“
(Ef. 6:15). Astfel ‘vom fi blˆanzi fat
˘a
de toti, st˘ap
ˆanindu-ne
ˆın situatii
rele’ (2 Tim. 2:24). S˘a ne amintim si
de sperantaˆınvierii, prezentat
˘a
ˆın
textul de azi. Atunci, vor fi adusi laviat
˘a milioane de oameni cu perso-
nalit˘ati diferite si din medii diferi-
te, care au tr˘ait de-a lungul veacu-
rilor,ˆınc
˘a „de la
ˆıntemeierea lumii“!
(Luca 11:50, 51) Da, aceast˘a speran-
t˘a va deveni realitate, iar noi vom
avea privilegiul s˘a-i ajut
˘am pe toti
ceiˆınviati s
˘a umble pentru eterni-
tate pe calea p˘acii! w11 15/8 4:18, 19
Joi, 25 iulie
Gustati si vedeti ce bun esteIehova! Fericit este barbatul
viguros care se refugiaza ın el.(Ps. 34:8)
Cultivarea unei credinte puter-nice presupune mai mult dec
ˆat ci-
tirea si auzirea unor relat˘
ari de-spre modul
ˆın care Iehova i-a bine-
cuvˆ
antat pe altii. O persoan˘
a carestudiaz
˘a Biblia trebuie s
˘a simt
˘a
personal cˆ
at de bun este Iehova.Cum
ˆıl putem ajuta pe cel cu care
studiem s˘
a vad˘
a c˘
a Iehova estebun? S
˘a presupunem c
˘a un elev
care se confrunt˘
a cu dificult˘
ati fi-nanciare se lupt
˘a si cu un obicei
r˘
au, cum ar fi fumatul, jocurile denoroc sau consumul excesiv de al-cool (Prov. 23:20, 21; 2 Cor. 7:1;1 Tim. 6:10).
ˆIntr-o astfel de si-
tuatie,ˆıl putem
ˆınv
˘ata s
˘a-i cear
˘a
ajutor lui Dumnezeuˆın rug
˘aciune
pentru a renunta la obiceiul r˘
au.Nu va „gusta“ el bun
˘atatea lui Ieho-
va cˆ
and vaˆınvinge acel viciu si via-
ta lui se vaˆımbun
˘at
˘ati? Totodat
˘a,
ˆıl putem
ˆıncuraja s
˘a acorde prio-
ritate lucrurilor spirituale, f˘
acˆ
an-du-si timp s
˘a studieze s
˘apt
˘am
ˆanal
Biblia, s˘
a se preg˘
ateasc˘
a pentruˆın-
truniri si s˘
a participe la ele. Cˆ
andva vedea modul
ˆın care Iehova
ˆıi
binecuvˆ
anteaz˘
a eforturile, cu si-gurant
˘a credinta lui se va
ˆınt
˘ari.
w11 15/11 4:8
Vineri, 26 iulie
Iubitii mei frati, zidindu-vaın credinta voastra preasfantasi rugandu-va cu spirit sfant,
pastrati-va ın iubirea luiDumnezeu. (Iuda 20, 21)
Ce trebuie s˘
a facem odat˘
a ceIehova ne-a atras la el? Tre-buie s
˘a r
˘am
ˆanem
ˆın iubirea sa.
Biblia ne avertizeaz˘
a c˘
a am pu-tea ‘s
˘a mergem
ˆın deriv
˘a’ sau s
˘a
neˆındep
˘art
˘am de Dumnezeu (Evr.
2:1; 3:12, 13). Asa s-aˆınt
ˆamplat cu
Imeneu si cu Filet. Pavel s-a refe-rit la acestia
ˆınainte s
˘a consemne-
ze cuvintele din 2 Timotei 2:19.Acesti doi b
˘arbati fuseser
˘a c
ˆand-
va „ai lui“ Iehova, dar, mai tˆ
ar-ziu, au deviat de la adev
˘ar (2 Tim.
2:16–18). Si unii crestini din Gala-tia au p
˘ar
˘asit adev
˘arul cu toate c
˘a
au avut onoarea de a fi „cunoscutide Dumnezeu“ (Gal. 4:9). Asadar,s
˘a nu uit
˘am niciodat
˘a c
ˆat de pre-
tioas˘
a este relatia noastr˘
a cu Ieho-va! Dac
˘a vrem ‘s
˘a fim cunoscuti’
de Dumnezeu, trebuie s˘
a cultiv˘
amanumite calit
˘ati. De exemplu, Ie-
hova pretuiesteˆın mod deosebit
credinta si umilinta (Ps. 15:1–5;1 Pet. 3:4). w11 15/9 5:4, 5
Sambata, 27 iulie
Tot ce a fost scris mai ınaintea fost scris pentru instruirea
noastra, pentru ca . . . sa avemsperanta. (Rom. 15:4)
Cˆand medit
˘am la scopurile lui
Iehova si la speranta noastr˘
a mi-nunat
˘a, simtim mult
˘a m
ˆang
ˆaiere.
Prin modulˆın care i-a
ˆınv
˘atat si
i-a mˆ
angˆ
aiat pe altii cu ajutorulScripturilor, Isus ne-a l
˘asat un ex-
celent exemplu. De pild˘
a, dup˘
aˆın-
viere, el li s-a ar˘
atat la doi dintrediscipolii s
˘ai si, ‘deschiz
ˆand Scrip-
turile’, le-a adus mult˘
a mˆ
angˆ
aiere(Luca 24:32). Imit
ˆandu-l pe Isus,
apostolul Pavel ‘discuta cu oame-nii din Scripturi’.
ˆIn Bereea, cei
care-l ascultau „au primit cuvˆ
an-tul cu cea mai mare
ˆınsufletire,
cercetˆ
and cu atentie Scripturileˆın fiecare zi“ (Fap. 17:2, 10, 11).Este important deci s
˘a citim si noi
din Biblieˆın fiecare zi! Dac
˘a vom
permite Sfintelor Scripturi si pu-blicatiilor noastre biblice s
˘a ne in-
fluenteze viata, vom primi mˆ
an-g
ˆaiere si sperant
˘a
ˆın aceste tim-
puri critice. w11 15/10 4:13, 14
Duminica, 28 iulie
[Dumnezeu], dupa buna saplacere, lucreaza ın voi ca sa
vreti si, totodata, sa ınfaptuiti.(Filip. 2:13)
Ceˆıl poate ajuta pe un frate care
nu doreste s˘
a-si asume responsa-bilit
˘ati
ˆın congregatie? Dorinta de
a sluji este dat˘
a de Dumnezeu,iar spiritul lui Iehova
ˆıi poate da
unei persoane forta necesar˘
a pen-tru a
ˆındeplini un serviciu sacru
(Filip. 4:13). Mai mult, un cres-tin
ˆıl poate ruga pe Dumnezeu
s˘a-l ajute s
˘a fac
˘a ce este drept
(Ps. 25:4, 5). Iehova binecuvˆ
an-
teaz˘
a str˘
aduintele b˘
atrˆanilor de
a-i instrui pe altii. Binecuvˆanta-
rea sa o simt si cei care reac-tioneaz
˘a favorabil si se str
˘aduiesc
s˘
a se califice pentru responsabili-t
˘ati
ˆın congregatie. Scripturile ne
dau asigurarea c˘
aˆın poporul lui
Dumnezeu vor fi ridicati „saptep
˘astori, da, opt printi“, adic
˘a nu-
m˘
arul necesar de b˘
arbati capabili,care s
˘a se
ˆıngrijeasc
˘a de congrega-
tii (Mica 5:5). Ast˘
azi, multi b˘ar-
bati crestini aspir˘
a cu umilint˘a la
privilegii de serviciu si sunt in-struiti pentru a le sluji altora. Lu-crul acesta
ˆıi aduce laude lui Ieho-
va, iar nou˘
a, multe binecuvˆant
˘ari!
w11 15/11 5:18, 19
Luni, 29 iulie
Imediat spiritul l-a facutsa se duca ın pustiu. (Mar. 1:12)
Biblia spune c˘
a Isus a simtitˆın
viata sa puterea extraordinar˘a a
spiritului sfˆ
ant. El a acceptatˆın-
drumarea fortei active a lui Dum-nezeu, iar c
ˆand aceasta „l-a f
˘acut“
s˘
a actionezeˆıntr-un anumit mod,
s-a supus (Luca 4:14). Procedezi situ la fel? Spiritul sf
ˆant actioneaz
˘a
siˆın prezent asupra mintii si a
inimii celor care se las˘a
ˆındru-
mati de el. Asadar, cum te potil
˘asa si tu condus de forta activ
˘a
a lui Dumnezeu? Roag˘
a-te mereului Iehova pentru spirit sf
ˆant si
cere-i s˘
a te ajute s˘
a acceptiˆındru-
marea lui (Ef. 3:14–16). Actionea-z
˘a
ˆın armonie cu rug
˘aciunile tale
apelˆand la sfaturile Bibliei, care a
fost redactat˘
a prin spirit (2 Tim.3:16, 17). Apoi aplic
˘a cu prompti-
tudine sfaturile eiˆıntelepte. Ast-
fel, vei dovediˆıncredere
ˆın capaci-
tatea lui Iehova de a-ti c˘al
˘auzi pa-
siiˆın aceast
˘a lume rea. w11 15/12
2:18, 19
Marti, 30 iulie
Salvarea este a lui Iehova.Binecuvantarea ta este peste
poporul tau. (Ps. 3:8)
Chiar dac˘a, din cauza tr
˘ad
˘arii lui
Absalom, David are probleme foar-te mari, el se g
ˆandeste la popor si
ˆısi
exprim˘a
ˆıncrederea c
˘a Iehova
ˆısi
va rev˘arsa binecuv
ˆantarea asupra
acestuia. N-ar trebui s˘a ne g
ˆandim
si noi la colaboratoriiˆın credint
˘a?
S˘a-i amintim
ˆın rug
˘aciunile noas-
tre, cerˆandu-i lui Iehova s
˘a le dea
spiritul s˘au sf
ˆant ca s
˘a prind
˘a curaj
si s˘a anunte cu convingere vestea
bun˘a (Ef. 6:17–20). S-a bucurat oare
David cˆand a aflat despre moartea
lui Absalom? Nicidecum. David apl
ˆans si a strigat: „O, de-as fi mu-
rit euˆın locul t
˘au, Absalom, fiul
meu, fiul meu!“ (2 Sam. 18:24–33).Numai c
ˆand i-a vorbit Ioab a reu-
sit David s˘a ias
˘a din acea stare de
durere sfˆasietoare. C
ˆat de tragic a
fost sfˆarsitul lui Absalom! Ambitia
lui oarb˘a l-a f
˘acut s
˘a lupte
ˆımpo-
triva propriului tat˘a, unsul lui Ie-
hova, atr˘ag
ˆandu-si astfel nenoro-
cirea (2 Sam. 19:1–8; Prov. 12:21;24:21, 22). w11 15/5 5:11, 13
Miercuri, 31 iulie
Sa vorbiti toti ın acelasi fel.(1 Cor. 1:10)
‘Perseverˆ
andˆın
ˆınv
˘at
˘atura apos-
tolilor’, continuatorii lui Isus dinsecolul I au promovat unitateaˆın congregatie (Fap. 2:42). Ei aupretuit sfaturile din Scripturi siˆındrumarea fratilor mai
ˆın v
ˆar-
st˘
a.ˆIntruc
ˆat b
˘atr
ˆanii din zile-
le noastre colaboreaz˘
a cu clasasclavului fidel si prev
˘az
˘ator, toti
membrii congregatiei suntˆıncu-
rajati si ajutati s˘
a r˘
amˆ
an˘
a uniti.C
ˆand accept
˘am instruirea biblic
˘a
pe care ne-o ofer˘
a organizatia luiIehova si urm
˘am
ˆındrumarea b
˘a-
trˆ
anilor, dovedim c˘
a ‘ne str˘
aduims
˘a p
˘astr
˘am unitatea spiritului
ˆın
leg˘
atura p˘
acii’ (Ef. 4:3). Prin ur-mare, s
˘a facem tot ce ne st
˘a
ˆın
putint˘
a pentru a contribui la p˘
as-trarea unui spirit pozitiv
ˆın con-
gregatie. Dac˘
a vom proceda asa,putem fi siguri c
˘a ‘bun
˘atatea ne-
meritat˘
a a Domnului Isus Cristosva fi cu spiritul pe care
ˆıl ar
˘at
˘am’
(Filip. 4:23). w12 15/2 3:17, 18
Joi, 1 august
Ca tamaia sa fie pregatitarugaciunea mea ınaintea ta.
(Ps. 141:2)
Dumnezeu ne cere s˘
a ne facemtimp pentru studiu, rug
˘aciune si
ˆıntruniri, oprindu-ne din activit
˘a-
tile neroditoare din punct de ve-dere spiritual, adic
˘a din ‘lucr
˘arile
moarte’, cum le-a numit Pavel.ˆIn plus, capii de familie au res-ponsabilitatea de a tine
ˆınchina-
reaˆın familie (1 Tes. 5:17; Evr.
9:14; 10:24, 25). Gˆ
andeste-te o cli-p
˘a la rug
˘aciunile tale: C
ˆat de des
te rogi? Si cu privire la ce te rogi?Cartea Revelatia compar
˘a „rug
˘a-
ciunile sfintilor“ cu t˘
amˆ
aia,ˆın sen-
sul c˘
a rug˘
aciunile acceptate de Ie-hova se ridic
˘a la el asemenea unui
miros dulce si pl˘
acut (Rev. 5:8).ˆIn
Israelul antic, t˘
amˆ
aia oferit˘a cu
regularitate pe altar trebuia s˘a fie
preparat˘
a cu grij˘
a, conform indi-catiilor divine.
ˆIn plus, Iehova o
accepta doar dac˘
a era oferit˘a asa
cum stabilise el (Ex. 30:34–37; Lev.10:1, 2). Dac
˘a si rug
˘aciunile noas-
treˆıntrunesc aceleasi cerinte, pu-
tem fi siguri c˘
a Iehova le va ascul-ta. w12 15/1 4:11, 12
Vineri, 2 august
Faceti tot posibilul sa vaasigurati chemarea si alegerea.
(2 Pet. 1:10)
Asemenea preotilor si levitilordin vechime, crestinii unsi de aziconsider
˘a serviciul pe care i-l aduc
lui Iehova o mare onoare (Num.18:20). Ei nu asteapt
˘a s
˘a primeasc
˘a
un loc sau un teritoriu pe p˘am
ˆant,
ci asteapt˘a cu ner
˘abdare s
˘a fie regi
si preoti al˘aturi de Isus Cristos.
ˆIn
timp ce se afl˘a pe p
˘am
ˆant, crestinii
unsi demonstreaz˘a prin modul lor
de viat˘a c
˘a au f
˘acut din Iehova par-
tea lor (Ps. 142:5). Privilegiul dea-i sluji lui Dumnezeu este pentruei foarte important. Crestinii unsirespect
˘a
ˆındemnul din textul de azi
manifestˆand credint
˘a
ˆın jertfa de
r˘ascump
˘arare a lui Cristos si ur-
mˆandu-l ne
ˆıncetat. Desi sunt dife-
ritiˆın privinta aptitudinilor si a si-
tuatiei personale, ei nu-si folosesclimitele drept scuz
˘a pentru a face
cˆat mai putin
ˆın serviciul lui Dum-
nezeu. Dimpotriv˘a, pun serviciul
sacru pe primul locˆın viat
˘a. Ei sunt
un bun exemplu pentru cei caresper
˘a s
˘a tr
˘aiasc
˘a etern pe p
˘am
ˆant.
w11 15/9 2:3, 4
Sambata, 3 august
Spun aceasta . . . ca sa vaındemn la ceea ce se cuvine si
la slujirea continua si faradistragere a Domnului.
(1 Cor. 7:35)
Dezam˘
agire,ˆıngrijorare, bucurie.
Iat˘a ce simtim uneori c
ˆand interac-
tion˘am cu persoanele de sex opus.
De fapt, putine aspecte ale vietii auun efect at
ˆat de puternic asupra
noastr˘a. Pentru a tine sub control
aceste sentimente, avem nevoie deˆındrumarea lui Iehova. Dar trebuies
˘a apel
˘am la el si
ˆın alte situatii. De
exemplu, un crestin multumit custatutul lui de celibatar ar puteasimti c
˘a familia sau prietenii
ˆıl pre-
seaz˘a s
˘a se c
˘as
˘atoreasc
˘a. Altul do-
reste s˘a fac
˘a acest pas, dar n-a g
˘a-
sitˆınc
˘a partenerul potrivit. Iar al-
tul nu se simte preg˘atit pentru c
˘a-
s˘atorie si are nevoie de
ˆındrumare.ˆ
In plus, cu totii, c˘as
˘atoriti sau celi-
batari, trebuie s˘a fugim de imorali-
tate. Aceste situatii ne pot influen-ta nu numai fericirea, ci si relatia cuIehova. w11 15/10 2:1, 2
Duminica, 4 august
Rugati-va ca sa nu cadetiın ispita. (Luca 22:40)
ˆIntruc
ˆat avem
ˆın m
˘adularele
noastre „legea p˘acatului“, trebu-
ie s˘a lupt
˘am din r
˘asputeri
ˆımpo-
trivaˆınclinatiilor p
˘ac
˘atoase (Rom.
7:21–25). Dar aceast˘a lupt
˘a poate fi
cˆastigat
˘a. Cum? Isus le-a spus con-
tinuatorilor s˘ai c
˘a un factor esen-
tial este rug˘aciunea. Poate c
˘a une-
le dorinte sau gˆanduri gresite per-
sist˘a si dup
˘a ce ne-am rugat.
ˆIn
acest caz, trebuie s˘a continu
˘am s
˘a
ne rug˘am, trebuie ‘s
˘a-i cerem ne
ˆın-
cetat lui Dumnezeu’ˆıntelepciunea
necesar˘a pentru a face fat
˘a
ˆıncer-
c˘arii. Iehova „le d
˘a tuturor cu gene-
rozitate si f˘ar
˘a s
˘a reproseze“, se
arat˘a
ˆın scrisoarea lui Iacov (Iac.
1:5). Aici se mai spune: „Este prin-tre voi cineva bolnav [pe plan spiri-tual]? S
˘a-i cheme la el pe b
˘atr
ˆanii
congregatiei, iar ei s˘a se roage pen-
tru el, ungˆandu-l cu ulei
ˆın nume-
le lui Iehova. Rug˘aciunea credintei
ˆıl va vindeca pe cel bolnav“ (Iac.5:14, 15). E adev
˘arat, rug
˘aciunea
este important˘a pentru a ne
ˆımpo-
trivi tentatiilor, dar s˘a nu uit
˘am c
˘a
este important si s˘a ne rug
˘am la
momentul potrivit — ınainte de aporni pe o cale periculoas
˘a (Prov.
7:6–23). w11 15/11 1:15–17
Luni, 5 august
Pentru ca nu se executa imediatsentinta pentru o fapta rea, ini-ma fiilor oamenilor este si mai
hotarata sa faca raul. (Ecl. 8:11)
Ce bine ar fi fost pentru Solomondac
˘a ar fi p
˘astrat
ˆın minte acest
adev˘ar! El a f
˘acut mult bine si s-a
bucurat o lung˘a perioad
˘a de bine-
cuvˆantarea lui Iehova.
ˆIns
˘a apoi a
mers din greseal˘a
ˆın greseal
˘a, f
˘a-
cˆandu-si un obicei din a nu asculta
de legile divine. Cuvintele lui Paveli se potrivesc at
ˆat de bine lui Solo-
mon: „Nu v˘a l
˘asati indusi
ˆın eroare:
Dumnezeu nu se las˘a batjocorit! Fi-
indc˘a ce seam
˘an
˘a omul, aceea va si
secera“ (Gal. 6:7)!ˆIn afar
˘a de prin-
tesa egiptean˘a, Solomon si-a luat o
multime de sotii str˘aine: moabi-
te, amonite, edomite, sidoniene sihetite. Multe dintre ele au con-tinuat, probabil, s
˘a se
ˆınchine la zei
falsi, avˆand o influent
˘a negativ
˘a
asupra lui (1 Regi 11:1). „Solomon aˆınceput s
˘a fac
˘a ce este r
˘au“ si a
pierdut,ˆın cele din urm
˘a, favoa-
rea lui Iehova, Dumnezeul nostruat
ˆat de r
˘abd
˘ator (1 Regi 11:4–8).
w11 15/12 1:17, 18
Marti, 6 august
Eu sunt si mai mult [un slujitoral lui Cristos]: ın munci grele si
mai mult, ın ınchisori si maimult, sub lovituri peste masura,
la un pas de moarte deseori.(2 Cor. 11:23)
Pentru a veghea, este vital s˘a
predic˘am cu zel si cu sentimentul
urgentei. Apostolul Pavel a fost unexemplu remarcabil
ˆın acest sens.
El a f˘acut eforturi mari, a parcurs
mii de kilometri si aˆınfiintat nu-
meroase congregatii. Desi a trecutprin greut
˘ati, nu si-a pierdut ni-
ciodat˘a zelul sau simtul urgentei
(2 Cor. 11:24–29). Capitolul 28 alc
˘artii Faptele
ˆıl aduce
ˆın prim-plan
pe Pavel pentru ultima oar˘a. S
˘a-l
urm˘am pe apostol la Roma unde se
va prezentaˆınaintea
ˆımp
˘aratului
Nero. El se afl˘a
ˆın arest la domi-
ciliu, fiind, probabil, legat cu lan-turi de soldatul care
ˆıl p
˘azeste.
ˆIns
˘a
niciun lant nu-l poateˆımpiedica pe
acest apostol zelos s˘a predice! Pavel
g˘aseste si aici modalit
˘ati de a depu-
ne m˘arturie. Dup
˘a trei zile, Pavel
ˆıi
cheam˘a la el pe iudeii de seam
˘a din
oras si le depune m˘arturie. Apoi
stabilescˆınc
˘a o zi
ˆın care s
˘a le vor-
beasc˘a despre vestea bun
˘a (Fap.
28:17, 23, 24). w12 15/1 2:17, 18
Miercuri, 7 august
Exista o cale ce i se paredreapta omului, dar la capatul
ei sunt caile mortii. (Prov. 14:12)
Dac˘
a ne baz˘
am pe propria jude-cat
˘a, mai ales atunci c
ˆand
ˆınt
ˆampi-
n˘
am probleme serioase, este foar-te posibil s
˘a ne expunem la perico-
le atˆ
at pe noi, cˆ
at si pe cei dragi. Deexemplu, poate c
˘a un sot face mari
eforturi pentru a le asigura ‘mem-brilor familiei’ cele necesare peplan material (1 Tim. 5:8). Ar pu-tea fi tentat s
˘a accepte un serviciu
care nu-i va permite s˘
a participecu regularitate la
ˆıntruniri, s
˘a tin
˘a
ˆınchinarea
ˆın familie sau s
˘a ia par-
te la lucrarea de predicare. Dinperspectiv
˘a uman
˘a, aceast
˘a deci-
zie ar putea s˘
a par˘
a justificabil˘
a,chiar corect
˘a.
ˆIns
˘a, ea ar putea
duce la boal˘
a sau la moarte spiri-tual
˘a. Mult mai
ˆıntelept ar fi s
˘a ur-
meze sfatul din Proverbele 3:5, 6:„
ˆIncrede-te
ˆın Iehova din toat
˘a ini-
ma ta si nu te bizui pe pricepereata. Tine seama de el
ˆın toate c
˘aile
tale, si elˆıti va netezi c
˘ar
˘arile“.
w12 15/2 1:14, 15
Joi, 8 august
Sa iubim . . . cu faptasi cu adevarul! (1 Ioan 3:18)
Iubirea pe care o produce spiritulsf
ˆant este total diferit
˘a de iubirea pe
care o manifest˘
a oamenii din lume.Isus a subliniat aceast
˘a diferent
˘a
ˆın
Predica de pe munte (Mat. 5:43–48).El a spus c
˘a p
ˆan
˘a si p
˘ac
˘atosii se
poart˘
a cu ceilalti asa cum ceilalti sepoart
˘a cu ei, iubindu-i pe cei ce
ˆıi iu-
besc. O asemenea „iubire“ nu presu-pune sacrificiu de sine, ci se rezum
˘a
la un schimb de favoruri. Dac˘
a vrem‘s
˘a ne dovedim fii ai Tat
˘alui nostru
care esteˆın ceruri’, trebuie s
˘a fim
diferiti. Noi nu ne vom purta cu cei-lalti
ˆın functie de cum se poart
˘a ei
cu noi, ciˆıi vom privi si
ˆıi vom trata
asa cumˆıi priveste si
ˆıi trateaz
˘a Ie-
hova. Iubirea pentru colaboratoriiˆın
credint˘
a merge si mai departe. „Noiavem obligatia s
˘a ne d
˘am sufletul
pentru fratii nostri.“ (1 Ioan 3:16, 17)ˆIns
˘a, de cele mai multe ori, putem
manifesta iubire prin lucruri maimici. Iubirea profund
˘a pe care o pro-
duce spiritul sfˆ
ant ne poate ajuta ‘s˘
aacoperim’ greselile minore, iert
ˆan-
du-i pe altii cu m˘
arinimie, asa cumsi ‘Iehova ne iart
˘a cu m
˘arinimie’
(Col. 3:13, 14; 1 Pet. 4:8). w11 15/43:4, 6
Vineri, 9 august
Apropiati-va de Dumnezeu,iar el se va apropia de voi!
(Iac. 4:8)
Dragi tineri, primul pas pe caleacare duce la viat
˘a este s
˘a v
˘a
ˆınsusiti
adev˘
arul. Ati f˘
acut acest pas?ˆIntre-
bati-v˘
a: Sunt eu preocupat de spiri-tualitatea mea sau particip la activi-t
˘atile spirituale numai fiindc
˘a sunt
ˆındemnat de p
˘arinti? Cultiv eu cali-
t˘
ati pl˘
acute lui Dumnezeu? Fac efor-turi pentru a-mi p
˘astra bunul obicei
de a lua parte la activit˘
atile legate
de adev˘
arataˆınchinare? M
˘a apro-
pii de Dumnezeu cultivˆ
and o relatiepersonal
˘a cu el? Meditati la exem-
plul lui Moise. Desi a fost crescutˆın
mijlocul unui popor str˘
ain, el a aless
˘a fie cunoscut ca
ˆınchin
˘ator al lui
Iehova, nu ca fiu al fiicei faraonului(Evr. 11:24–27). Tineri crestini, sivoi trebuie s
˘a fiti hot
˘ar
ˆati s
˘a-i slu-
jiti lui Iehova cu fidelitate! Astfel,veti g
˘asi adev
˘arata fericire, cel mai
bun mod de viat˘
a din prezent si spe-ranta ‘de a apuca str
ˆans adev
˘arata
viat˘
a’! (1 Tim. 6:19) w11 15/5 1:18, 19
Sambata, 10 august
Iubirea lui Dumnezeu a fostturnata ın inimile noastre
prin spiritul sfant. (Rom. 5:5)
„Cea mai important˘
a . . . mos-tenire l
˘asat
˘a de romani a fost le-
gea si sentimentul c˘
a viata trebuietr
˘ait
˘a
ˆın armonie cu legea“ (Prof.
David Williams de la Universitateadin Melbourne, Australia). Oric
ˆat de
mult adev˘
ar contine aceast˘
a afirma-tie, exist
˘a o mostenire, sau un dar,
de o valoare mult mai mare. Acestdar reprezint
˘a mijlocul prev
˘azut de
Dumnezeu prin care putem fi consi-derati drepti si ne putem bucura deo stare aprobat
˘a
ˆınaintea lui, precum
si de perspectiva salv˘
arii si a vietiivesnice.
ˆIntr-un anumit sens, exist
˘a
unele aspecte juridice legate de mo-dul
ˆın care Dumnezeu a f
˘acut posibil
acest dar.ˆIn Romani, capitolul 5,
apostolul Pavel nu prezint˘
a acesteaspecte sub forma unui tratat juri-dic anost. Dimpotriv
˘a, el
ˆıncepe cu
aceast˘
a emotionant˘
a asigurare: „Amfost declarati drepti ca urmare a cre-dintei, [de aceea] s
˘a ne bucur
˘am de
pace cu Dumnezeu prin Domnul nos-tru Isus Cristos“ (Rom. 5:1). Cei careprimesc darul lui Dumnezeu se simtˆındemnati s
˘a r
˘aspund
˘a iubirii sale
ar˘
atˆ
and iubire fat˘
a de El. Pavel a fostunul dintre acestia. w11 15/6 2:1, 2
Duminica, 11 august
Si ın mijlocul vostru vor fiınvatatori falsi. (2 Pet. 2:1)
Prin intermediul apostolilor Pa-vel si Petru, Iehova ne avertizea-z
˘a cu privire la
ˆınv
˘at
˘atorii falsi
(Fap. 20:29, 30; 2 Pet. 2:1–3). Darcine sunt acestia si de unde pro-vin ei? Pavel le-a spus b
˘atr
ˆani-
lor de congregatie din Efes: „Sevor ridica b
˘arbati chiar dintre voi
care vor vorbi lucruri denatura-te“. Asadar, ei ar putea provenichiar din mijlocul congregatiei.Acesti
ˆınv
˘at
˘atori falsi sunt apos-
tati. Care sunt intentiileˆınv
˘at
˘a-
torilor falsi? Ei nu se multumescdoar s
˘a p
˘ar
˘aseasc
˘a organizatia pe
care au apreciat-o cˆ
andva. Asa cumarat
˘a Pavel, scopul lor este „s
˘a-i
trag˘
a pe discipoli dup˘
a ei“. Asa-dar, discipolii sunt tinta lor. Apos-tatii nu-si caut
˘a adepti
ˆın afara
congregatiei, ciˆıncearc
˘a s
˘a-i trag
˘a
dup˘
a ei pe discipolii lui Cristos. Caniste „lupi pr
˘ad
˘atori“,
ˆınv
˘at
˘atorii
falsi sunt hot˘
arˆ
ati s˘
a-i devoreze pemembrii congregatiei, distrug
ˆan-
du-le credinta siˆındep
˘art
ˆandu-i de
la adev˘
ar (Mat. 7:15; 2 Tim. 2:18).w11 15/7 2:3, 4
Luni, 12 august
Omul care era ın pace cu mine,ın care aveam ıncredere si caremanca painea mea si-a ridicat
calcaiul ımpotriva mea.(Ps. 41:9)
Aceste cuvinte profeteau c˘
a Me-sia avea s
˘a fie tr
˘adat de un prie-
ten.ˆIn timpurile biblice, era un
semn de prietenie ca doi oamenis
˘a m
˘an
ˆance p
ˆaine
ˆımpreun
˘a (Gen.
31:54). Deci Iuda Iscariot a comiscel mai josnic act de tr
˘adare. Re-
ferindu-se la tr˘
ad˘
atorul s˘
au, Isus
le-a spus apostolilor: „Nu vorbescdespre voi toti.
ˆIi cunosc pe aceia
pe care i-am ales. Dar aceastase
ˆınt
ˆampl
˘a ca s
˘a se
ˆımplineasc
˘a
Scriptura: «Cel care se hr˘anea cu
pˆ
ainea mea si-a ridicat c˘alc
ˆaiul
ˆımpotriva mea»“ (Ioan 13:18). Pro-fetia lui David s-a
ˆımplinit c
ˆand
Iuda l-a tr˘
adat pe Isus.ˆIn urma
acestui act de tr˘
adare, Iuda a pri-mit 30 de arginti, pretul unui sclav!Iuda nu a cheltuit acei bani obti-nuti prin m
ˆars
˘avie, ci i-a aruncat
ˆın templu, dup
˘a care s-a sinucis
(Mat. 26:14–16; 27:3–10). w11 15/82:5, 6
Marti, 13 august
Ascultarea este mai bunadecat jertfele. (1 Sam. 15:22)
Pentru a fi acceptate de Iehova,jertfele prev
˘azute de Legea mo-
zaic˘
a trebuiau oferite cu o atitudi-ne corect
˘a si cu o stare potrivit
˘a a
inimii. Bibliaˆıns
˘a contine relat
˘ari
din care reiese c˘
a unele jertfe nuau fost acceptate de Dumnezeu.S
˘a analiz
˘am, de exemplu, ce s-a
ˆınt
ˆamplat
ˆın cazul regelui Saul.
Profetul Samuel i-a spus lui Saulc
˘a sosise timpul ca Iehova s
˘a exe-
cute judecata asupra amalecitilor.Saul trebuia s
˘a-i nimiceasc
˘a pe
acesti dusmani, precum si anima-lele lor.
ˆIns
˘a, dup
˘a ce a obtinut
victoria, el le-a permis soldatilors
˘a-l crute pe Agag, regele ama-
lecitilor. De asemenea, a p˘astrat
cele mai bune oi si vite ca s˘a le
aduc˘
a jertf˘
a lui Iehova (1 Sam.15:2, 3, 21). Cum a reactionat Ie-hova? L-a respins pe Saul din cau-za neascult
˘arii (1 Sam. 15:22, 23).ˆ
Intelegem, asadar, c˘
a jertfa noas-tr
˘a nu are valoare
ˆın ochii lui Ieho-
va dac˘
a nu ascult˘
am de poruncilesale. w12 15/1 3:13, 14
Miercuri, 14 august
Fii curajos si tare si actioneaza!Nu te teme si nu te ıngrozi, caciIehova Dumnezeu, Dumnezeul
meu, este cu tine! (1 Cron. 28:20)ˆIn secolul al XI-lea
ˆı.e.n., rege-
le David i-a spus fiului s˘au Solo-
mon aceste cuvinte.ˆIncurajat de
cuvintele tat˘alui s
˘au, Solomon a
construit pentru Iehova un templumagnific
ˆın Ierusalim.
ˆIn secolul
al X-leaˆı.e.n., cuvintele unei feti-
te israelite care a manifestat curajs-au dovedit o binecuv
ˆantare pen-
tru un lepros. Ea fusese r˘apit
˘a de o
band˘a de t
ˆalhari, ajung
ˆand servi-
toareˆın casa lui Naaman, coman-
dantul armatei siriene. Deoarececunostea minunile pe care Iehovale
ˆınf
˘aptuia prin Elisei, fetita i-a
spus sotiei lui Naaman c˘a acesta
putea fi vindecat de profetul luiDumnezeu dac
˘a mergea
ˆın Israel.
Naaman a urmatˆındemnul fetitei si
a fost cur˘atat de lepr
˘a, devenind
apoi unˆınchin
˘ator al lui Iehova
(2 Regi 5:1–3, 10–17). Esti si tu unt
ˆan
˘ar care
ˆıl iubeste pe Dumnezeu?
Elˆıti poate da curajul de a le depu-
ne m˘arturie altora, inclusiv profe-
sorilor si colegilor. w12 15/2 2:10, 11
Joi, 15 august
Avraam . . . a ascultat.(Evr. 11:8)
Pavelˆıi mentioneaz
˘a pe Avraam
si Sara printre cei care formea-z
˘a ‘un nor mare de martori’ (Evr.
11:8–12; 12:1). Viata lor s-a schim-bat radical c
ˆand Dumnezeu le-a
spus s˘
a p˘
ar˘
aseasc˘
a orasul Ur. Cutoate c
˘a nu stiau ce le rezerva vii-
torul, ei au dovedit o credint˘
a deneclintit
ˆın Iehova si au ascultat de
el chiar siˆın situatii extrem de di-
ficile. Avraam a fost dispus s˘
a fac˘
amulte sacrificii pentru
ˆınchinarea
adev˘
arat˘
a. El este numit, pe bu-n
˘a dreptate,
ˆın Biblie „tat
˘al tuturor
celor ce au credint˘
a“ (Rom. 4:11).ˆIntruc
ˆat crestinii evrei cunosteau
multe despre viata lui Avraam, Pa-vel a mentionat doar c
ˆateva dintre
faptele lui de credint˘
a. Ceˆınv
˘at
˘am
din exemplul lui Avraam? Pavel ascris: „
ˆIn credint
˘a au murit toti
acestia [inclusiv Avraam si fami-lia sa], desi n-au primit
ˆımplini-
rea promisiunilor, ci doar le-au v˘
a-zut de departe, le-au salutat si audeclarat public c
˘a erau str
˘aini si
locuitori temporariˆın tar
˘a“ (Evr.
11:13). Da, credinta si prietenia cuIehova i-au ajutat s
˘a persevereze
ˆın
cursa vietii. w11 15/9 3:10, 14
Vineri, 16 august
Suntem ın ıncurcatura, dar nufara nicio iesire. (2 Cor. 4:8)
Cˆ
and trecem printr-o situatiedificil
˘a, s
˘an
˘atatea fizic
˘a ne poate
fi afectat˘
a. Bineˆınteles, alimenta-
tia echilibrat˘
a, odihna, miscarea siigiena ne sunt de folos.
ˆIns
˘a o ati-
tudine pozitiv˘
a si optimist˘
a, baza-t
˘a pe promisiunile Bibliei, ne poa-
te fi de mare ajutor. De aceea, cˆ
andne
ˆıngrijoreaz
˘a o problem
˘a, s
˘a ne
gˆ
andim la exemplul lui Pavel si lacuvintele sale
ˆıncurajatoare (2 Cor.
4:9). Uneleˆıncerc
˘ari ne pot pune
ˆın
pericol s˘
an˘
atatea spiritual˘
a,ˆıns
˘a
Iehova ne vineˆın ajutor si
ˆıntr-o
astfel de situatie. El „ˆıi sprijin
˘a pe
toti cei ce cad siˆıi ridic
˘a pe toti cei
ˆıncovoiati“ (Ps. 145:14). Dac
˘a sim-
tim c˘
a ne „ˆımboln
˘avim“ spiritua-
liceste, trebuie s˘
a le cerem aju-tor b
˘atr
ˆanilor de congregatie (Iac.
5:14, 15). Totodat˘
a, cˆ
and credintane este pus
˘a la
ˆıncercare, speranta
vietii vesnice ne poate da t˘
aria dea persevera (Ioan 17:3). w11 15/103:10, 11
Sambata, 17 august
Cand Iehova, Dumnezeul tau,te va duce ın tara aceea
— despre care le-a jurat stramo-silor tai, Avraam, Isaac si Iacob,ca ti-o va da — unde sunt orasemari si frumoase pe care nu tule-ai construit, case pline de tot
felul de lucruri bune pe carenu tu le-ai umplut . . ., ai grija
sa nu-l uiti pe Iehova.(Deut. 6:10–12)
Israelitii au f˘acut tocmai ceea ce
Iehovaˆıi avertizase s
˘a nu fac
˘a.
ˆIn
timpul lui Neemia, un grup de levitisi-a amintit cu rusine ce s-a
ˆınt
ˆam-
plat dup˘a ce poporul a luat
ˆın st
˘ap
ˆa-
nire Tara Promis˘a. Locuind
ˆın case
confortabile si avˆand hran
˘a din bel-
sug, israelitii „au mˆancat, s-au s
˘atu-
rat [si] s-auˆıngr
˘asat“. Ei s-au r
˘az-
vr˘atit
ˆımpotriva lui Dumnezeu si
chiar i-au omorˆat pe profetii tri-
misi s˘a-i avertizeze. De aceea, Ie-
hova i-a l˘asat
ˆın m
ˆana vr
˘ajmasilor
lor (Neem. 9:25–27; Os. 13:6–9). Mait
ˆarziu,
ˆın timpul dominatiei roma-
ne, iudeii lipsiti de credint˘a au mers
pˆan
˘a acolo
ˆınc
ˆat l-au omor
ˆat pe pro-
misul Mesia! Drept urmare, Iehovai-a respins si a ales o nou
˘a natiu-
ne: Israelul spiritual (Mat. 21:43;Fap. 7:51, 52; Gal. 6:16). w11 15/113:4, 5
Duminica, 18 august
Credinta vine prin cele auzite.(Rom. 10:17)
Chiar dac˘a multi oameni au dat
dovad˘a de credint
˘a
ˆınc
˘a de pe
timpul lui Abel, „credinta nu estebunul tuturor“ (2 Tes. 3:2). Dar cumajunge cineva s
˘a aib
˘a credint
˘a si ce
ˆıl ajut
˘a s
˘a si-o p
˘astreze? Credinta
se dobˆandeste
ˆın urma ‘celor auzi-
te’ din Cuvˆantul lui Dumnezeu. Ea
este un aspect al rodului spiritului
sfˆant (Gal. 5:22, 23). Prin urmare,
avem nevoie de spirit sfˆant pentru
a manifesta o credint˘a puternic
˘a.
Ar fiˆıns
˘a gresit s
˘a credem c
˘a ne
nastem cu aceast˘a calitate, c
˘a ea
vine de la sine. Oamenii credin-tei despre care citim
ˆın Biblie au
avut „sentimente ca ale noastre“(Iac. 5:17). Ei au trebuit s
˘a lupte cu
propriile sl˘abiciuni,
ˆındoieli si te-
meri, dar spiritul lui Dumnezeu ‘i-af
˘acut puternici’ si i-a ajutat s
˘a de-
p˘aseasc
˘a
ˆıncerc
˘arile (Evr. 11:34).
Analizˆand cum a actionat spiritul
sfˆant
ˆın viata lor, vom fi si noi
ˆıncu-
rajati s˘a-i r
˘am
ˆanem fideli lui Ieho-
va, mai alesˆın aceste timpuri, c
ˆand
credinta ne este atacat˘a din toate
p˘artile. w11 15/12 3:1, 2
Luni, 19 august
Mi-ati trimis ceva, si nu numaio data, ci chiar de doua ori.
(Filip. 4:16)ˆIn secolul I e.n., congregatia din
Filipi l-a trimis pe Epafrodit laRoma ca s
˘a-l ajute pe Pavel si s
˘a-i
d˘aruiasc
˘a o sum
˘a de bani. Nu era
prima oar˘a c
ˆand filipenii manifes-
tau generozitate fat˘a de Pavel. Ei
doreau s˘a-l scuteasc
˘a de grijile ma-
teriale, oferindu-i astfel posibilita-tea de a dedica mai mult timp lu-cr
˘arii de predicare. Cum a conside-
rat Pavel darul lor? „O mireasm˘a
pl˘acut
˘a, o jertf
˘a demn
˘a de a fi ac-
ceptat˘a, care
ˆıi place lui Dumne-
zeu.“ (Filip. 4:15–19)ˆIntr-adev
˘ar,
atˆat Pavel, c
ˆat si Iehova au apreciat
gestul frumos al filipenilor. Siˆın
prezent, Dumnezeu pretuieste do-natiile pe care le facem.
ˆIn plus, el
ne promite c˘a se va
ˆıngriji de nece-
sit˘atile noastre spirituale si fizice
dac˘a vom pune mereu interesele
Regatului pe primul locˆın viat
˘a
(Mat. 6:33; Luca 6:38). w12 15/14:13, 14
Marti, 20 august
Cand mergeti, predicati,zicand: „Regatul cerurilors-a apropiat!“ (Mat. 10:7)
Isus i-a avertizat pe apostoli c˘
amulti se vor
ˆımpotrivi lucr
˘arii de pre-
dicare a Regatului (Mat. 10:16–23).Si c
ˆat de dureros este c
ˆand
ˆımpotri-
virea vine chiar din partea familiei!(Mat. 10:34–36) Dar este oare ferici-rea imposibil
˘a pentru fratii si suro-
rile care tr˘aiesc
ˆıntr-un c
˘amin divi-
zat pe plan religios? Nicidecum. Defapt, nu toti au de suportat
ˆımpotri-
vireaˆınversunat
˘a a familiei.
ˆIn plus,
opozitia ar puteaˆınceta la un mo-
ment dat. Oricare ar fi situatia, esteimportant modul
ˆın care reactio-
neaz˘a ei la
ˆımpotrivire sau la indife-
rent˘a. Iehova
ˆıi binecuv
ˆanteaz
˘a pe
cei loiali, ajutˆandu-i s
˘a-si p
˘astreze
bucuriaˆın pofida
ˆımprejur
˘arilor di-
ficile prin care trec. Ei pot fi si maifericiti dac
˘a se str
˘aduiesc s
˘a promo-
veze pacea si s˘a-i ajute pe ceilalti
membri ai familiei s˘a
ˆımbr
˘atiseze
ˆınchinarea curat
˘a. w12 15/2 4:1, 2
Miercuri, 21 august
Timpul si evenimenteleneprevazute ıi ajung pe toti.
(Ecl. 9:11)
Pe m˘asur
˘a ce ne apropiem de sf
ˆar-
situl acestei lumi rele, tot mai multislujitori ai lui Iehova sunt afec-tati de dezastre si nenorociri. Desi-gur, ne-am putea descuraja c
ˆand
pierdem pe cineva dragˆın moarte.
Sau poate c˘a trecem noi
ˆınsine prin
necazuri si suferinte ori consider˘am
c˘a suntem victima unor nedrept
˘ati.
Poate c˘a strig
˘am c
˘atre Iehova cu
inimileˆındurerate: De ce, Iehova?
De ce eu? Cu ce-am gresit? (Hab.1:2, 3). S
˘a fim atenti s
˘a nu tragem
concluzia c˘a aceste situatii sunt o
dovad˘a a dezaprob
˘arii lui Iehova.
Isus a atras atentia asupra acesteitendinte gresite c
ˆand a f
˘acut referi-
re la dou˘a tragedii din zilele sale
(Luca 13:1–5). Multe nenorociri auloc din cauza ‘timpului si a
ˆımpre-
jur˘arilor neprev
˘azute’. Dar, indife-
rent care ar fi cauza suferintei noas-tre, putem s
˘a dep
˘asim momente-
le grele dac˘a ne
ˆındrept
˘am spre
Iehova, „Dumnezeul oric˘arei m
ˆan-
gˆaieri“. El ne va da puterea necesa-
r˘a pentru a persevera cu fidelitate
(2 Cor. 1:3–6). w11 15/5 3:16–18
Joi, 22 august
Scopul acestei poruncieste . . . iubirea dintr-o inima
curata, dintr-o constiinta bunasi dintr-o credinta neipocrita.
(1 Tim. 1:5)
Dac˘a vrem ca spiritul lui Dumne-
zeu s˘a ne c
˘al
˘auzeasc
˘a, trebuie s
˘a
evit˘am situatiile care ne expun ten-
tatiilor, cum ar fi aceea de a butonatelecomanda pe toate canalele TVf
˘ar
˘a un scop anume sau de a navi-
ga laˆınt
ˆamplare pe internet (Rom.
8:5–8). Desigur, noi putem si trebuies
˘a manifest
˘am st
˘ap
ˆanire de sine ac-
tionˆand cu promptitudine c
ˆand ne
apareˆın fata ochilor o imagine pro-
vocatoare. Dar ar fi mult mai binedac
˘a am evita de la bun
ˆınceput s
˘a
ajungemˆın aceast
˘a situatie! (Prov.
22:3) Stabilirea unor reguli potrivi-te si respectarea lor pretind st
˘ap
ˆa-
nire de sine. De exemplu, faptul dea tine calculatorul
ˆıntr-un loc
ˆın
care s˘a poat
˘a fi v
˘azut de
ˆıntreaga fa-
milie poate fi o ocrotire. Unii au con-statat c
˘a este
ˆıntelept s
˘a utilizeze
calculatorul sau s˘a se uite la televi-
zor doar cˆand este si altcineva pre-
zent. Altii au decis s˘a nu se conec-
teze la internet (Mat. 5:27–30). S˘a
lu˘am deci toate m
˘asurile care se im-
pun pentru a ne ocroti pe noi si fa-milia noastr
˘a. w11 15/4 4:17, 18
Vineri, 23 august
Salvati-i smulgandu-i din foc.(Iuda 23)
ˆIn prezent, b
˘atr
ˆanii trebuie s
˘a fie
vigilenti si s˘a resping
˘a atacurile
Diavolului, asem˘an
˘atoare celor ale
unui leu. Aceasta ar putea pretin-de actiuni pline de curaj pentru asmulge, figurativ vorbind, oile dinghearele Diavolului. Bine
ˆınteles,
b˘atr
ˆanii fac aceasta numai cu aju-
torul lui Iehova. Ei trateaz˘a cu tan-
drete o oaie r˘anit
˘a, bandaj
ˆand-o si
ungˆand-o cu balsamul alin
˘ator din
Cuvˆantul lui Dumnezeu.
ˆIn tim-
purile biblice, p˘astorii trebuiau s
˘a
conduc˘a turma spre p
˘asuni bune
si spre locuri de ad˘apat.
ˆIn mod
asem˘an
˘ator, b
˘atr
ˆanii
ˆıi
ˆındrum
˘a pe
membrii turmei spre congregatie,ˆıncuraj
ˆandu-i s
˘a participe cu regu-
laritate laˆıntruniri, ca s
˘a fie bine
hr˘aniti si s
˘a primeasc
˘a „hran
˘a la
timpul potrivit“ (Mat. 24:45). Poatec
˘a este nevoie ca b
˘atr
ˆanii s
˘a pe-
treac˘a mai mult timp pentru a-i
ajuta pe cei bolnavi din punct devedere spiritual s
˘a se hr
˘aneasc
˘a din
Cuvˆantul lui Dumnezeu.
ˆIn loc s
˘a-l
intimideze pe fratele lor, b˘atr
ˆanii
ˆıi vor explica
ˆın mod amabil princi-
piile biblice siˆıi vor ar
˘ata cum le
poate aplicaˆın viata sa. w11 15/6
3:7, 8
Sambata, 24 august
Israel i-a slujit lui Iehovaın toate zilele lui Iosua si ın
toate zilele batranilor care aucontinuat sa traiasca dupa
Iosua. (Ios. 24:31)
Cu timpul, aceast˘a generatie as-
cult˘atoare a trecut,
ˆın locul ei ridi-
cˆandu-se o generatie care „nu-l cu-
nostea pe Iehova si nici lucrareape care o f
˘acuse el pentru Israel“.
Acesti israeliti „au f˘acut ce este r
˘au
ˆın ochii lui Iehova si le-au slujit Baa-lilor“ (Jud. 2:10, 11). Pentru ei, TaraPromis
˘a nu a fost „un loc de odihn
˘a“,
ˆıntruc
ˆat, din cauza neascult
˘arii, nu
s-au mai bucurat de pace cu Dum-nezeu. Pavel a scris cu privire laei: „Dac
˘a Iosua i-ar fi dus
ˆıntr-un
loc de odihn˘a, Dumnezeu n-ar mai
fi vorbit dup˘a aceea despre o alt
˘a
zi. R˘am
ˆane deci pentru poporul lui
Dumnezeu o odihn˘a de sabat“ (Evr.
4:8, 9). Dar la cine s-a referit Pavelprin expresia „poporul lui Dumne-zeu“? La crestinii evrei si neevrei.Din cuvintele lui
ˆıntelegem c
˘a si
crestinii de azi pot intraˆın odihna
lui Dumnezeu. w11 15/7 3:11, 12
Duminica, 25 august
[Isaac] a dat un ospat pentru[vizitatorii sai] si au mancat siau baut. . . . Dupa aceea, Isaac
le-a dat drumul . . . ın pace.(Gen. 26:30, 31)
Cˆand regele filistean Abimelec
i-a spus lui Isaac ‘s˘a plece de la ei’,
Isaac a plecat,ˆıntruc
ˆat iubea pa-
cea (Gen. 26:1, 12–17). Dup˘a ce
Isaac si familia lui s-au mutat, p˘as-
torii s˘ai au s
˘apat o f
ˆant
ˆan
˘a,
ˆıns
˘a
filistenii au pretins c˘a apa era a
lor. Isaac nu s-a certat cu ei pen-tru acea f
ˆant
ˆan
˘a, ci le-a spus oa-
menilor lui s˘a sape alta. Filistenii
au pretins c˘a si aceasta le aparti-
nea. De dragul p˘acii, Isaac si-a mu-
tat tab˘ara
ˆıntr-un alt loc. Atunci,
regele filistenilor a venitˆımpreu-
n˘a cu demnitarii lui la Isaac,
ˆın
Beer-Seba, pentru aˆıncheia un le-
g˘am
ˆant de pace. El i-a spus lui
Isaac: „Vedem bine c˘a Iehova este
cu tine“ (Gen. 26:28). Pentru a pro-mova pacea, Isaac a preferat s
˘a se
mute de fiecare dat˘a dec
ˆat s
˘a ri-
posteze. Si cu ocazia acestei viziteIsaac s-a str
˘aduit s
˘a p
˘astreze pa-
cea. w11 15/8 3:12–14
Luni, 26 august
Avraam . . . a ajuns sa fie numit„prietenul lui Iehova“.
(Iac. 2:23)
Avraam „a crezutˆın Iehova“ si
chiar a fost numit „tat˘
al tuturorcelor ce au credint
˘a“ (Gen. 15:6;
Rom. 4:11). Datorit˘
a credintei, elsi-a l
˘asat casa, prietenii si bunuri-
le si a mersˆıntr-o tar
˘a
ˆındep
˘ar-
tat˘a (Gen. 12:1–4; Evr. 11:8–10).
Avraam a avut mereu o credint˘
aputernic
˘a. De pild
˘a, multi ani mai
tˆarziu, el a respectat porunca lui
Iehova si a fost dispus ‘s˘
a-l ofe-re drept jertf
˘a’ pe fiul s
˘au Isaac
(Evr. 11:17–19).ˆIntruc
ˆat Avraam
a avutˆıncredere
ˆın promisiuni-
le divine, Iehova l-a consideratun om deosebit. El
ˆıl ‘cunostea’
bine pe Avraam (Gen. 18:19). Ie-hova
ˆıl considera prietenul s
˘au.
Desi Avraam nu a primit tara pro-mis
˘a, el si-a p
˘astrat credinta p
ˆan
˘a
la cap˘
at, lucru care s-a reflectatˆın
modul s˘
au de viat˘
a (Evr. 11:13).Ne „cunoaste“ si pe noi Iehovadrept oameni cu o credint
˘a ca a lui
Avraam? w11 15/9 5:6, 7
Marti, 27 august
Continuati sa va mangaiatiunii pe altii. (1 Tes. 5:11)
Exist˘
a nenum˘
arate modalit˘
atipractice de-a ne
ˆıncuraja fratii si
surorile. De exemplu, celorˆın v
ˆar-
st˘
a sau bolnavi am putea s˘
a le fa-cem cump
˘ar
˘aturile sau s
˘a-i aju-
t˘
am la treburile casei, ar˘
atˆ
andu-lec
˘a ne interes
˘am de ei (Filip. 2:4).
De asemenea, i-am putea l˘
auda pefratii nostri pentru aptitudinile lorsi pentru calit
˘ati precum iubirea,
curajul si credinta. Cˆ
andˆıi vizit
˘am
pe ceiˆın v
ˆarst
˘a, s
˘a-i ascult
˘am cu
atentie. Ei ne vorˆımp
˘art
˘asi, proba-
bil, experientele si binecuvˆ
ant˘
ari-le de care au avut parte
ˆın serviciul
lui Iehova.ˆIn felul acesta, nu nu-
mai ei se vor simtiˆıncurajati, ci si
noi! Am putea citiˆımpreun
˘a din
Biblie sau din literatura noastr˘
a.Sau am putea preg
˘ati cu ei anumi-
te p˘
arti dinˆıntruniri, cum ar fi stu-
diul Turnului de veghe ori studiulBibliei
ˆın congregatie. De aseme-
nea, le-am putea citi sau relata ex-periente
ˆıncurajatoare din publica-
tii. w11 15/10 4:2, 15, 16
Miercuri, 28 august
Fericiti sunteti voi cand oameniiva urasc. (Luca 6:22)
Desi apostolii lui Isus erau b˘
ar-bati curajosi, toti au avut de luptatla un moment dat cu teama de oa-meni (Mar. 14:50, 66–72). Cum i-aajutat Isus s
˘a fac
˘a progrese
ˆın pofi-
da presiunilor intense exercitatede cei din jur? El i-a preg
˘atit pe
discipoli pentru opozitia cu careaveau s
˘a se confrunte mai t
ˆarziu.
(Marcu 10:29, 30; Luca 12:4–12). Sinoi trebuie s
˘a-i ajut
˘am pe cei cu
care studiem Biblia s˘
a-siˆınving
˘a
teama de oameni. De obicei estemai usor s
˘a dep
˘asesti o dificultate
cˆ
and o anticipezi (Ioan 15:19). Deaceea, i-am putea ajuta s
˘a preg
˘a-
teasc˘
a r˘
aspunsuri simple, logice sibazate pe Scripturi la eventualeleˆıntreb
˘ari si obiectii ale colegilor de
munc˘
a si ale altora.ˆIn plus, le pu-
tem face cunostint˘
a cu alti membriai congregatiei,
ˆındeosebi cu cei
cu care au cevaˆın comun. Si cel
mai important, trebuie s˘
a-iˆınv
˘a-
t˘
am s˘
a se roage cu regularitate sidin inim
˘a. Rug
˘aciunea
ˆıi poate aju-
ta s˘
a se apropie de Iehova si s˘
a-lconsidere Refugiul si St
ˆanca lor
(Ps. 94:21–23; Iacov 4:8). w11 15/114:11, 12
Joi, 29 august
Spiritul Tatalui vostru va vorbiprin voi. (Mat. 10:20)
Pavel stia c˘
a doar cu ajutorulspiritului sf
ˆant putea s
˘a expu-
n˘
a adev˘
arul cu mult curaj. Elchiar i-a implorat pe crestinii dinEfes s
˘a-l roage pe Iehova s
˘a-i dea
puterea ‘de a vorbi’ (Ef. 6:18–20).Asadar, spiritul lui Dumnezeul-a ajutat pe Pavel s
˘a vorbeasc
˘a
despre adev˘
ar.ˆIns
˘a tot spiritul
i-a interzis s˘
a prediceˆın anumite
zone.ˆIntelegem deci c
˘a,
ˆın c
˘a-
l˘
atoriile sale misionare, Pavel afost
ˆındrumat de spiritul sf
ˆant
(Fap. 13:2; 16:6–10). Iehovaˆısi fo-
loseste si ast˘
azi spiritul pentru acoordona lucrarea de predicare.Asemenea lui Pavel, toti slujito-rii lui Dumnezeu se str
˘aduiesc s
˘a
declare vestea bun˘
a cu mult zel sicuraj. Chiar dac
˘a
ˆındrumarea di-
vin˘
a nu este la fel de evident˘
a caˆın timpul lui Pavel, putem fi si-guri c
˘a Iehova continu
˘a s
˘a-si fo-
loseasc˘
a spiritul pentru ca oame-nii merituosi s
˘a aud
˘a adev
˘arul si
s˘
a fie atrasi la El (Ioan 6:44).w11 15/12 4:10, 11
Vineri, 30 august
Cel care . . . ne-a unseste Dumnezeu. (2 Cor. 1:21)
Cei invitati s˘
a fac˘
a parte dinnoul leg
˘am
ˆant trebuiau s
˘a fie unsi
cu spirit sfˆ
ant. Maiˆınt
ˆai, invitatia
le-a fost adresat˘
a evreilor fideli,iar apoi oamenilor din natiuni (Ef.3:5, 6). Ce perspectiv
˘a aveau toti
acestia? P˘
acatele urmau s˘
a le fieiertate
ˆın mod deplin. Iehova spu-
sese: „Le voi ierta nelegiuirea sinu-mi voi mai aduce aminte dep
˘acatul lor“ (Ier. 31:34). Odat
˘a ab-
solviti de p˘
acate, ei puteau s˘
a de-vin
˘a „un regat de preoti“. Petru
li s-a adresat crestinilor unsi ast-fel: „Voi sunteti «un neam ales, opreotie regal
˘a, o natiune sf
ˆant
˘a,
un popor care s˘
a fie o proprieta-te special
˘a, ca s
˘a anuntati pretu-
tindeni virtutile» celui care v-achemat din
ˆıntuneric la lumina sa
minunat˘
a“ (1 Pet. 2:9). Petru ci-teaz
˘a aici cuvintele adresate de
Iehova israelitilor cˆ
and le-a datLegea. El le aplic
˘a la crestinii
cu care Iehova aˆıncheiat noul le-
g˘
amˆ
ant (Ex. 19:5, 6). w12 15/1 5:13
Sambata, 31 august
Iehova sa-ti fie desfatarea . . .ˆIncredinteaza-i lui Iehova calea
ta si bizuie-te pe el.(Ps. 37:4, 5)
Dac˘
a tr˘
aiestiˆıntr-un c
˘amin
dezbinat pe plan religios, nu tedescuraja! Adu-ti aminte c
˘a ‘Ie-
hova nu-si va p˘
ar˘
asi slujitoriide dragul numelui s
˘au cel mare’
(1 Sam. 12:22). El va fi al˘
aturi detine at
ˆat timp c
ˆat vei r
˘am
ˆane
lˆ
ang˘
a el (2 Cron. 15:2). ‘Perseve-reaz
˘a
ˆın rug
˘aciune’ si fii sigur c
˘a
iubitorul nostru Tat˘
a ceresc te vaajuta s
˘a suporti toate greut
˘ati-
le (Rom. 12:12). Cere-i lui Iehovaspirit sf
ˆant ca s
˘a poti promo-
va paceaˆın familie (Evr. 12:14).
Cei dragi ar putea reactiona fa-vorabil la mesajul despre Regatdac
˘a
ˆın familia ta domneste pa-
cea. Str˘
aduindu-te s˘
a faci „toa-te lucrurile spre gloria lui Dum-nezeu“, vei fi fericit si vei aveapacea mintii si a inimii (1 Cor.10:31). Si nu uita: fratii si surori-le din congregatie sunt al
˘aturi
de tine si te sustin cu iubire!w12 15/2 4:17, 18
Duminica, 1 septembrie
Cine-l iubeste pe Dumnezeu sa-siiubeasca si fratele. (1 Ioan 4:21)
Cum putem cultiva iubire plin˘
a desacrificiu fat
˘a de fratii nostri? Ad
ˆan-
cindu-ne iubirea fat˘
a de Dumnezeu(Ef. 5:1, 2; 1 Ioan 4:9–11, 20). Momen-tele
ˆın care suntem numai noi cu Ie-
hova citind din Biblie, meditˆ
and sirug
ˆandu-ne lui ne fortific
˘a inima si
ne consolideaz˘
a iubirea fat˘
a de Tat˘
alnostru ceresc.
ˆIns
˘a trebuie s
˘a r
˘as-
cump˘
ar˘
am timp pentru a ne apropiade Dumnezeu. Ca s
˘a
ˆıntelegem mai
bine ideea, s˘
a ne gˆ
andim la urm˘
atoa-rea situatie ipotetic
˘a. Imagineaz
˘a-ti
c˘
a ar fi posibil s˘
a citesti din Cuvˆ
an-tul lui Dumnezeu, s
˘a meditezi la el si
s˘
a te rogi lui Iehova doar la o anumi-t
˘a or
˘a din zi. N-ai ap
˘ara cu ardoare
momenteleˆın care poti fi numai tu
cu Iehova, pentru ca nimic s˘
a nu teˆımpiedice s
˘a te bucuri de ele? Desi-
gur, noi nu suntemˆın aceast
˘a situa-
tie; nimeni nu ne poate opri s˘
a ne ru-g
˘am lui Dumnezeu, iar majoritatea
dintre noi putem citi Biblia oricˆ
anddorim. Cu toate acestea, ar putea finecesar s
˘a lu
˘am m
˘asuri pentru ca nu
cumva numeroasele activit˘
ati zilnices
˘a ne r
˘apeasc
˘a timpul
ˆın care putem
fi doar noi cu Dumnezeu. R˘
ascum-peri
ˆın fiecare zi c
ˆat mai mult timp
posibil pentru a te apropia de Ieho-va? w11 15/4 3:7, 8
Luni, 2 septembrie
Pana cand, o, Iehova, voi strigadupa ajutor si tu nu vei auzi?
(Hab. 1:2)
Uneori, ne-am putea simti la fel caprofetul Habacuc, care a strigat laIehova dup
˘a dreptate. El nu a
ˆınteles
de ce a permis Dumnezeu anumitenedrept
˘ati (Hab. 1:3). Totusi, profe-
tul este un exemplu de credint˘
a pen-tru noi. El a spus: „Eu tot voi exultaˆın Iehova, m
˘a voi
ˆınveseli
ˆın Dumne-
zeul salv˘
arii mele“ (Hab. 3:18). Altexemplu de credint
˘a este Ieremia. El
‘a asteptat cu r˘
abdare’, avˆ
andˆıncre-
dereˆın Iehova, Dumnezeul drept
˘a-
tii. Asemenea lui, s˘
a fim convinsi c˘
aIehova va
ˆındrepta toate lucrurile
la timpul potrivit (Plˆ
ang. 3:19–24).Tr
˘aim timpuri speciale. Pe scena lu-
mii se desf˘
asoar˘
a acum evenimenteextraordinare, iar
ˆın viitor vor avea
loc altele si mai impresionante. Or-ganizatia lui Iehova este
ˆın continu
˘a
miscare, iar noi trebuie s˘
a tinem pa-sul cu ea. S
˘a urm
˘am deci sfatul Bi-
bliei si s˘
a privim la ceea ce ne st˘
aˆın
fat˘
a, nu la lucrurile din urm˘
a. Ast-fel, vom dovedi c
˘a p
˘astr
˘am viu
ˆın
minte avertismentul lui Isus: „Amin-titi-v
˘a de sotia lui Lot!“ (Luca 17:32).
w12 15/3 4:19, 20
Marti, 3 septembrie
Fiti pregatiti. (Luca 12:40)
Ca s˘a fie preg
˘atite
ˆın orice moment
pentru venirea lui Cristos, familiilecrestine trebuie s
˘a fie atente s
˘a nu
se lase distrase de la activit˘atile le-
gate deˆınchinarea adev
˘arat
˘a. S
˘a ana-
liz˘am
ˆındemnul lui Isus de a ne p
˘as-
tra ochiul „simplu“ (Mat. 6:22, 23).Asa cum o lamp
˘a, ce ne lumineaz
˘a
drumul, ne ajut˘a s
˘a nu ne
ˆımpiedic
˘am
si s˘a c
˘adem, tot asa, figurativ vorbind,
„ochii inimii“ ne pot ajuta s˘a umbl
˘am
pe calea adev˘arului f
˘ar
˘a s
˘a ne potic-
nim (Ef. 1:18). Pentru a vedea clar,ochiul fizic trebuie s
˘a functioneze co-
respunz˘ator, trebuie s
˘a aib
˘a capacita-
tea de a focaliza obiectul privit. La felstau lucrurile si cu „ochii inimii“. Aavea un ochi simplu
ˆınseamn
˘a a fi
concentrati asupra unui singur obiec-tiv. Prin urmare, noi ne str
˘aduim s
˘a
ne p˘astr
˘am ochiul concentrat asupra
lucrurilor spirituale, evitˆand s
˘a avem
un mod de viat˘a axat pe lucrurile ma-
teriale si s˘a ne preocup
˘am
ˆın mod
exagerat de satisfacerea necesit˘atilor
de ordin fizic ale familiei (Mat. 6:33).w11 15/5 2:3, 4
Miercuri, 4 septembrie
Si ın mijlocul vostru vor fiınvatatori falsi. (2 Pet. 2:1)
Cum actioneaz˘
aˆınv
˘at
˘atorii falsi?
Ei „introduc pe furis“ idei nocive;sunt ca niste traficanti, action
ˆand
pe ascuns si strecurˆ
and conceptiiapostate
ˆın congregatie. La fel cum
un falsificator abilˆıncearc
˘a s
˘a-i
ˆın-
sele pe altii prezentˆ
and documen-te false, tot asa apostatii folosesc„cuvinte pref
˘acute“, sau argumen-
te false,ˆıncerc
ˆand s
˘a-i conving
˘a pe
altii c˘
a ideile lor sunt adev˘
arate.Prin ‘
ˆınv
˘at
˘aturi am
˘agitoare, ei de-
natureaz˘
a Scripturile’ pentru a-sisustine ideile (2 Pet. 2:1, 3, 13;3:16). Cu sigurant
˘a, apostatii nu ne
vor binele. Dac˘
a i-am urma, ne-amabate de la calea care duce la viat
˘a
vesnic˘
a. Ce putem face pentru a nufi
ˆınselati? „Evitati-i“, ne avertizea-
z˘
a Cuvˆ
antul lui Dumnezeu (Rom.16:17; 2 Ioan 9–11). Alte traduceriale Bibliei redau aceast
˘a expresie
prin „dep˘
artati-v˘
a de ei“ si „fe-riti-v
˘a de ei“. w11 15/7 2:5, 6
Joi, 5 septembrie
Dumnezeu ne arata iubirea saprin faptul ca, pe cand eramınca pacatosi, Cristos a murit
pentru noi. (Rom. 5:8)
S˘a ne g
ˆandim la un adev
˘ar expri-
matˆın versetul de azi: „Eram
ˆınc
˘a
p˘ac
˘atosi“. De aceea, toti oamenii ar
trebui s˘a
ˆınteleag
˘a cum au deve-
nit p˘ac
˘atosi. Pavel a rezumat pro-
blema mentionˆ
and pentruˆınceput
urm˘
atoarea idee: „Printr-un sin-gur om a intrat p
˘acatul
ˆın lume si
prin p˘
acat moartea, si astfel moar-tea s-a extins la toti oamenii, fi-indc
˘a toti au p
˘ac
˘atuit“ (Rom. 5:12).
Putemˆıntelege aceast
˘a idee deoa-
rece Dumnezeu a inspirat scriereaunei relat
˘ari despre
ˆınceputul vie-
tii umane. Iehova a creat doi oa-meni, pe Adam si pe Eva. Creato-rul este perfect si la fel au fost siprimii oameni, care sunt str
˘amosii
nostri. Dumnezeu le-a dat o singu-r
˘a porunc
˘a restrictiv
˘a si le-a spus
c˘
a nerespectarea ei avea s˘a fie pe-
depsit˘
a cu moartea (Gen. 2:17).ˆIns
˘a ei au ales o cale care a dus la
dezastru,ˆınc
˘alc
ˆand acea porunc
˘a
rezonabil˘
a a lui Dumnezeu. Astfel,l-au respins pe Iehova ca Legis-lator si Suveran (Deut. 32:4, 5).w11 15/6 2:4, 5
Vineri, 6 septembrie
Niste martori violenti se ridica,ma ıntreaba ce nu stiu.
(Ps. 35:11)
Asa cum se profetise, „preotiiprincipali si
ˆıntregul Sanhedrin
c˘
autau o m˘
arturie mincinoas˘a
ˆım-
potriva lui Isus, ca s˘
a-l omoare“(Mat. 26:59). De fapt, „multi de-puneau m
˘arturie mincinoas
˘a
ˆım-
potriva lui, dar m˘
arturiile lor nuse potriveau“ (Mar. 14:56). Dus-manilor
ˆınversunati ai lui Isus le
p˘
asa prea putin c˘
a m˘
arturiile eraufalse. Ei voiau cu orice pret s
˘a-l
omoare.ˆIn zorii zilei de 14 nisan,
Sanhedrinul s-aˆıntrunit si a ordo-
nat ca Isus s˘
a fie legat si predat gu-vernatorului roman Pontiu Pilat.Acesta l-a interogat pe Isus, darnu i-a g
˘asit nicio vin
˘a. Pilat a vrut
s˘
a-l elibereze pe Isus, dar multi-mea i-a cerut s
˘a-l tintuiasc
˘a pe
stˆ
alp si s˘
a-l elibereze pe crimina-lul Baraba. Pentru a-i face pe placmultimii, Pilat l-a pus
ˆın libertate
pe Baraba si a poruncit ca Isus s˘a
fie biciuit, iar apoi tintuit pe stˆalp
(Mar. 15:1–15). w11 15/8 2:8, 9
Sambata, 7 septembrie
[Moise] privea tinta la rasplata.(Evr. 11:26)
Moise nu s-a l˘asat distras de „pl
˘a-
cerea trec˘atoare a p
˘acatului“ (Evr.
11:25). El a fost un exemplu de curajsi de perseverent
˘a, deoarece Dum-
nezeu era o persoan˘a real
˘a pentru
el, iar promisiunile Sale erau sigure.Astfel, Moise a f
˘acut tot ce a putut
ca s˘a-i scoat
˘a pe israeliti din Egipt
si s˘a-i conduc
˘a
ˆın Tara Promis
˘a.
Totusi, Moise nu a v˘azut
ˆımplinirea
promisiunii divineˆın timpul vietii
sale. Iehova a luat aceast˘a hot
˘ar
ˆare
ˆıntruc
ˆat Moise si Aaron se
ˆınfuriase-
r˘a din cauza atitudinii rebele a po-
porului si ‘nu-si f˘acuser
˘a datoria
fat˘a de Dumnezeu
ˆın mijlocul fiilor
lui Israel, la apele de la Meriba’(Deut. 32:51, 52). Cu toate acestea,Moise nu s-a descurajat si nu s-a um-plut de am
˘ar
˘aciune, ci i-a binecu-
vˆantat pe israeliti, iar la sf
ˆarsit le-a
spus: „Fericit esti tu, o, Israele! Cineeste ca tine, un popor care se bucur
˘a
de salvareˆın Iehova, scutul care-ti
este ajutor si sabia ta m˘areat
˘a?“
(Deut. 33:29). w11 15/9 3:15, 16
Duminica, 8 septembrieˆ
Increde-te ın Iehova . . .si nu te bizui pe priceperea ta.
(Prov. 3:5)
Nu este usor s˘a ne
ˆımpotrivim
unei tentatii sau s˘a
ˆınvingem un
obicei r˘au. „Carnea,
ˆın dorinta ei,
esteˆımpotriva spiritului si spiritul
ˆımpotriva c
˘arnii“, a scris apostolul
Pavel. De aceea, ‘lucrurile pe caream vrea s
˘a le facem, tocmai pe ace-
lea nu le facem’ (Gal. 5:17). Pen-tru a iesi victoriosi
ˆın aceast
˘a lup-
t˘a, trebuie s
˘a ne rug
˘am fierbinte
chiarˆın momentul
ˆın care
ˆın min-
tea noastr˘a se nasc g
ˆanduri gresite
si apare ispita. Apoi trebuie s˘a ac-
tion˘am potrivit rug
˘aciunii noastre.ˆ
In realitate, ‘nu ne-a ajuns nicio is-pit
˘a, dec
ˆat ceea ce este comun oa-
menilor’, iar cu ajutorul lui Iehovaputem r
˘am
ˆane fideli (1 Cor. 10:13).
Rug˘aciunea este un dar pretios, in-
dispensabil cˆand trecem prin ne-
cazuri, cˆand avem de luat decizii
sau cˆand lupt
˘am cu tentatii. Ce-
rˆand ajutorul lui Iehova
ˆın rug
˘aciu-
ne, dovedim c˘a ne bizuim pe El.
De aceea, s˘a continu
˘am s
˘a-i cerem
lui Dumnezeu spiritul sfˆant, care
neˆındrum
˘a si ne
ˆınt
˘areste (Luca
11:9–13). Da, s˘a ne
ˆıncredem
ˆıntot-
deaunaˆın Iehova si s
˘a nu ne bizuim
pe priceperea noastr˘a! w11 15/11
1:18, 19
Luni, 9 septembrie
Fiecare are propriul lui dar dela Dumnezeu. (1 Cor. 7:7)
Asemenea societ˘atii iudaice din
secolul I, multe comunit˘ati din pre-
zent pun mare pret pe c˘as
˘atorie.
Dac˘a un t
ˆan
˘ar sau o t
ˆan
˘ar
˘a trece de
o anumit˘a v
ˆarst
˘a si nu s-a c
˘as
˘atorit,
rudele si prieteniiˆıncep s
˘a-i dea tot
felul de sfaturi.ˆIi spun pe ocolite c
˘a
ar trebui s˘a-si caute mai serios un
partener conjugal. Sauˆıi fac apro-
pouri cu privire la anumite persoa-ne care,
ˆın opinia lor, i s-ar potrivi.
Poate chiarˆıi aranjeaz
˘a o
ˆınt
ˆalni-
re „ˆınt
ˆampl
˘atoare“ cu un potential
partener. Dar asemenea initiativeˆıi pot st
ˆanjeni pe cei doi, le pot r
˘ani
sentimentele sau pot distruge prie-tenii. Pavel n-a f
˘acut niciodat
˘a ast-
fel de presiuni asupra altora. El i-aslujit cu bucurie lui Iehova chiardac
˘a nu a fost c
˘as
˘atorit. Cu toate
acestea, el a respectat dreptul alto-ra de a se c
˘as
˘atori. Si crestinii de
azi au dreptul s˘a-si
ˆıntemeieze o fa-
milie sau s˘a r
˘am
ˆan
˘a celibatari; ni-
meni nu trebuie s˘a le impun
˘a ce s
˘a
fac˘a. w11 15/10 2:3, 4
Marti, 10 septembrie
Tot ce a fost scris mai ınaintea fost scris pentru instruirea
noastra. (Rom. 15:4)
„Tot ce a fost scris maiˆınainte“
cuprinde multe exemple de b˘
ar-bati si femei cu o credint
˘a remar-
cabil˘
a (Evr. 11:32–34). Da, toateaceste personaje biblice sunt pen-tru noi exemple demne de imitat!ˆIn schimb, unii dintre b
˘arbatii si
femeile despre care se vorbesteˆın
Biblie sunt exemple-avertisment.Ei i-au slujit lui Iehova si s-aubucurat de aprobarea sa, dar mait
ˆarziu s-au ab
˘atut de la
ˆınchina-
rea adev˘
arat˘
a. Biblia ne dezv˘
aluiecum au ajuns
ˆın aceast
˘a situatie. Ei
au dezvoltat o gˆ
andire nepotrivit˘
asi au
ˆınceput s
˘a ia decizii gresi-
te, care au avut consecinte graveasupra lor. Pentru a nu le imitaexemplul, ar fi bine s
˘a ne analiz
˘am
ˆın lumina urm
˘atoarelor
ˆıntreb
˘ari:
„Cum a ajuns personajul respectivs
˘a aib
˘a o atitudine gresit
˘a? As pu-
tea ajunge si euˆıntr-o astfel de si-
tuatie? Cum m˘
a ajut˘
a acest exem-plu-avertisment s
˘a nu fac aceleasi
greseli?“. w11 15/12 1:19, 20
Miercuri, 11 septembrie
Cuvantul tau este adevarul.(Ioan 17:17)
Oricˆ
at arˆıncerca, dusmanii Bi-
bliei nu potˆımpiedica r
˘asp
ˆandi-
rea adev˘
arului.ˆIn 2 Timotei 2:9
se spune: „Cuvˆ
antul lui Dumnezeunu este legat“.
ˆIn 1870, un grup
de cercet˘
atori sinceri ai Bibliei auˆınceput s
˘a caute adev
˘arul. Care
era metoda lor de studiu? Cinevapunea o
ˆıntrebare, o discutau
ˆım-
preun˘
a si c˘
autau toate versetelereferitoare la subiectul respectiv.C
ˆand
ˆıntelegeau cum se armoni-
zeaz˘
a acele versete, tr˘
ageau o con-cluzie final
˘a, pe care o asterneau
ˆın
scris. Cˆ
at de mult neˆıncurajeaz
˘a
exemplul „ˆınaintasilor nostri spiri-
tuali“ de la sfˆ
arsitul secolului alXIX-lea! Asemenea apostolilor sib
˘atr
ˆanilor din secolul I, acesti oa-
meni fideli au fost hot˘
arˆ
ati s˘
a-siˆın-
temeieze convingerile pe Cuvˆ
an-tul lui Dumnezeu. Prin urmare, s
˘a
continu˘
am s˘
a ne l˘
as˘
amˆındrumati
de Cuvˆ
antul lui Dumnezeu si s˘
anu uit
˘am c
˘a, doar umbl
ˆand
ˆın ade-
v˘
ar, vom primi aprobarea divin˘
a.w12 15/1 1:18, 19
Joi, 12 septembrie
Fii mereu atent la tine ınsuti sila predarea ta. Persevereaza ın
aceste lucruri, caci, facand asa,te vei salva pe tine ınsuti si pe
cei care te asculta. (1 Tim. 4:16)
Asemenea lui Isus, noi trebuies
˘a ne folosim de orice ocazie pen-
tru a leˆımp
˘art
˘asi altora ceea ce
stim despre Regat. Fiecare oca-zie este important
˘a; s
˘a n-o rat
˘am.
Esteˆın joc viata oamenilor! Ce l-a
mai determinat pe Isus s˘a veghe-
ze? El stia c˘
a Satan era hot˘ar
ˆat
s˘
a-l ispiteasc˘
a, s˘
a-l persecute sis
˘a-i stirbeasc
˘a integritatea. Acest
dusman necrut˘
ator pˆ
andea me-reu ‘un moment prielnic’ pentrua-l ispiti pe Fiul lui Dumnezeu(Luca 4:13). Dar Isus nu a l
˘asat ni-
ciodat˘
a garda jos. El voia s˘a fie
preg˘
atit pentru orice fel deˆın-
cercare, indiferent c˘
a era vorbadespre ispit
˘a, opozitie sau perse-
cutie. Si noi ne afl˘
amˆın aceas-
t˘
a situatie. Stim c˘
a Satan este„ca un leu care r
˘acneste, c
˘aut
ˆand
s˘
a devoreze pe cineva“. De ace-ea, Biblia ne
ˆındeamn
˘a: „R
˘am
ˆa-
neti lucizi, vegheati!“ (1 Pet. 5:8).w12 15/2 1:5, 6
Vineri, 13 septembrie
Aceste cuvinte pe care ti leporuncesc astazi sa fie ın inima
ta, sa le inculci fiului tau.(Deut. 6:6, 7)
Poate c˘
a un sot seˆıngrijeste de
familia sa din punct de vedere ma-terial.
ˆIns
˘a, dac
˘a nu se
ˆıngrijeste si
din punct de vedere spiritual, do-vedeste lips
˘a de
ˆıntelepciune si de
discern˘
amˆ
ant. Potrivit cu 1 Timo-tei 3:4, dac
˘a esti un cap de familie
si aspiri la privilegii suplimentareˆın congregatie, trebuie s
˘a fii „un
om care-si conduce bine familia,care-si tine copiii
ˆın supunere cu
toata seriozitatea“. Prin urmare,ˆıntreab
˘a-te:
ˆImi fac timp pentru a
tine cu regularitateˆınchinarea
ˆın
familie? Unele sotii crestine aproa-pe c
˘a trebuie s
˘a-si implore sotul s
˘a
seˆıngrijeasc
˘a de spiritualitatea fa-
miliei. Fiecare sot trebuie s˘
a re-flecteze
ˆın mod serios la atitudinea
lui fat˘
a de aceast˘
a responsabilita-te. Desigur, o sotie crestin
˘a trebu-
ie s˘
a sustin˘
aˆınchinarea
ˆın familie
si s˘
a colaboreze cu sotul ei pentrureusita acestei activit
˘ati. w11 15/4
1:17
Sambata, 14 septembrie
Aceasta vaduva, desi saraca,a pus mai mult decat toti.
(Luca 21:3)ˆIntruc
ˆat era perfect, Isus a sesi-
zat indignarea din inima unui fari-seu, c
˘ainta sincer
˘a a unei femei
imorale si spiritul de sacrificiu alunei v
˘aduve (Luca 7:37–50; 21:1–4).
Prin urmare, Isus putea s˘
a-i aju-te pe oameni din punct de vede-re spiritual deoarece le cunosteabine necesit
˘atile. Desi nu suntem
perfecti, si noi putem fi buni ob-servatori. Pavel, de exemplu, si-a
adaptat modul de prezentare a ves-tii bune pentru a ajunge la ini-ma oamenilor de orice fel (Fap.17:22, 23, 34; 1 Cor. 9:19–23). Dac
˘a
ne str˘
aduim s˘
a-i imit˘
am pe Isus sipe Pavel, ne vom da seama ce anu-me ar putea st
ˆarni interesul celor
cu care vorbim. De pild˘
a, cˆ
andˆıi
abord˘
am pe oameni, s˘
a c˘
aut˘
am in-dicii despre cultura, preocup
˘arile
sau familia lor. Dac˘
a am observatce f
˘aceau
ˆınainte s
˘a venim, am pu-
teaˆıncepe conversatia cu o remar-
c˘
a politicoas˘
a, adecvat˘
a situatiei.w12 15/3 1:10, 11
Duminica, 15 septembrie
Noi ıi numim fericiti pe cei careau perseverat. . . . Iehova este
plin de tandra afectiunesi ındurator. (Iac. 5:11)
Poate c˘
a uneori, cˆ
and ne esteˆın-
cercat˘
a credinta, suntem pusiˆın si-
tuatii umilitoare.ˆIns
˘a trebuie s
˘a
dovedim aceeasiˆıncredere de ca-
re a dat dovad˘
a si apostolul Pavel,care a spus: „Tocmai de aceea si su-f
˘ar aceste lucruri, dar nu-mi este
rusine. Pentru c˘
aˆıl cunosc pe cel
ˆın
care am crezut si sunt sigur c˘
ael poate s
˘a p
˘azeasc
˘a p
ˆan
˘a
ˆın ziua
aceea ce i-amˆıncredintat“ (2 Tim.
1:12). Biblia a profetit c˘
a,ˆın zilele
noastre, „oamenii vor fi iubitori desine“ (2 Tim. 3:2). De aceea, nu e demirare c
˘a oamenii din jurul nostru
tr˘
aiesc dup˘
a deviza „maiˆınt
ˆai eu“.
Dar trebuie s˘
a fim atenti s˘
a nu nel
˘as
˘am influentati de aceast
˘a atitu-
dine egoist˘
a! Indiferent c˘
a ne con-frunt
˘am cu tentatii, c
˘a trecem prin
momente grele ori c˘
a suntem pusiˆın situatii jenante sau umilitoare,s
˘a fim hot
˘ar
ˆati s
˘a dovedim c
˘a Ieho-
va este realmente cea mai impor-tant
˘a persoan
˘a din viata noastr
˘a!
w11 15/5 3:13, 20, 21
Luni, 16 septembrie
Pastoriti turma lui Dumnezeu,care este ın grija voastra,nu din constrangere, ci de
bunavoie. (1 Pet. 5:2)
Ce anumeˆıi
ˆındeamn
˘a pe b
˘a-
trˆani s
˘a le slujeasc
˘a fratilor de bu-
n˘avoie? Ce l-a
ˆındemnat pe Pe-
tru s˘a p
˘astoreasc
˘a si s
˘a hr
˘aneas-
c˘a oile lui Isus? Un rol esential
l-au avut iubirea si afectiunea pen-tru Isus (Ioan 21:15–17). Iubirea
ˆıi
ˆındeamn
˘a pe b
˘atr
ˆani „s
˘a nu mai
tr˘aiasc
˘a pentru ei
ˆınsisi, ci pentru
cel care a murit pentru ei“ (2 Cor.5:14, 15). Iubirea pentru Isus,
ˆım-
preun˘a cu iubirea pentru Dumne-
zeu si pentru frati, ‘ˆıi oblig
˘a’ pe b
˘a-
trˆani s
˘a le slujeasc
˘a membrilor tur-
mei, depunˆand eforturi si folosin-
du-si timpul si resurseleˆın acest
scop (Mat. 22:37–39). Ei se pun ladispozitia fratilor de bun
˘avoie, nu
din constrˆangere.
ˆIn ce m
˘asur
˘a tre-
buie s˘a se pun
˘a b
˘atr
ˆanii la dispozi-
tia fratilor? Cˆand au grij
˘a de turm
˘a,
eiˆıl imit
˘a pe apostolul Pavel, care,
la rˆandul lui, l-a imitat pe Isus
(1 Cor. 11:1). Avˆand o afectiune tan-
dr˘a pentru fratii din Tesalonic, lui
Pavel si tovar˘asilor s
˘ai le-a f
˘acut
pl˘acere s
˘a le dea ‘nu numai vestea
bun˘a a lui Dumnezeu, ci si suflete-
le lor’ (1 Tes. 2:8). w11 15/6 3:11, 12
Marti, 17 septembrie
Ramane deci pentru poporullui Dumnezeu o odihna de sabat.
Fiindca cel care a intrat ınodihna lui Dumnezeu s-a odihnit
si el de lucrarile lui, asa cums-a odihnit Dumnezeu de ale
sale. (Evr. 4:9,10)
Amintind sabatul s˘
apt˘
amˆ
analprev
˘azut de Lege, Pavel a scris cu-
vintele de mai sus, referindu-se laprivilegiul de a intra
ˆın ziua de
odihn˘
a a lui Iehova. Crestinii evreitrebuiau s
˘a accepte c
˘a,
ˆıncep
ˆand
cu Penticosta din 33 e.n., Dumne-zeu le acorda favoare doar celorcare manifestau credint
˘a
ˆın Isus
Cristos, nu celor care respectauLegea mozaic
˘a. Ce i-a
ˆımpiedicat
pe israelitii din timpul lui Moise s˘
aintre
ˆın Tara Promis
˘a? Neasculta-
rea. Ce i-aˆımpiedicat pe unii cres-
tini contemporani cu Pavel s˘
a intreˆın odihna lui Dumnezeu? Tot neas-cultarea. Ei n-au vrut s
˘a accepte c
˘a
rolul Legii seˆıncheiase si c
˘a Ieho-
vaˆısi conducea poporul
ˆıntr-o nou
˘a
directie. w11 15/7 3:14, 15
Miercuri, 18 septembrie
Nu va ıntristati si nu va maniatipe voi ca m-ati vandut aici,
fiindca Dumnezeu m-a trimisınaintea voastra ca sa va tina
ın viata. (Gen. 45:5)
Fratii mai mari ai lui Iosif eraugelosi pe el. Ei l-au v
ˆandut ca sclav,
f˘
acˆ
andu-l pe tat˘
al lor s˘
a cread˘
a c˘
aIosif fusese ucis de o fiar
˘a (Gen.
37:4, 28, 31–33).ˆIn toate aceste
ˆın-
cerc˘
ari, Iosif a simtit ajutorul luiIehova. Mai t
ˆarziu, el a devenit
prim-ministrul Egiptului, fiind ceamai important
˘a persoan
˘a din tar
˘a
dup˘
a faraon. Cˆ
and o foamete cum-plit
˘a s-a ab
˘atut asupra Canaanu-
lui, fratii lui Iosif au venitˆın Egipt
dup˘
a hran˘
a, dar nu l-au recunoscutpe Iosif, probabil din cauza vesmin-telor lui egiptene (Gen. 42:5–7).C
ˆat de usor i-ar fi fost lui Iosif s
˘a se
r˘
azbune pe fratii s˘
ai pentru cruzi-mea lor!
ˆIns
˘a Iosif a
ˆıncercat s
˘a se
ˆımpace cu ei. V
˘az
ˆand c
˘a le p
˘area
r˘
au, el si-a dezv˘
aluit identitatea,spun
ˆandu-le cuvintele din textul
de azi. Apoi i-a s˘
arutat pe fratii luisi a pl
ˆans (Gen. 45:1, 15). w11 15/8
3:15, 16
Joi, 19 septembrieˆ
Iti deschizi mana si satisfacidorinta a tot ce este viu.
(Ps. 145:16)
Cu totii avem aspiratii sau dorinte.De exemplu, poate c
˘a ne dorim un
tovar˘
as de viat˘
a, copii sau o s˘
an˘
atatebun
˘a. Totusi, pentru unii, astfel de
dorinte firesti r˘
amˆ
an un vis. Dac˘
aacesta este si cazul t
˘au, modul
ˆın
careˆıti privesti propria situatie ara-
t˘
a cˆ
at de puternic˘
aˆıti este credinta.
Ar fi neˆıntelept s
˘a
ˆıncerc
˘am s
˘a ne
ˆın-
deplinim aceste dorinte ignorˆ
andˆın-
drumarea lui Iehova. Am avea numaide suferit pe plan spiritual! De exem-plu, unii au ales tratamente medica-le ce contravin principiilor divine.Altii au acceptat un serviciu care ler
˘apeste foarte mult timp,
ˆındep
˘ar-
tˆ
andu-se de familie si de congre-gatie. Iar altii au
ˆınceput o relatie
romantic˘
a cu o persoan˘
a care nu-islujeste lui Iehova. Dac
˘a am ajunge
ˆıntr-o astfel de situatie, am mai pu-tea spune c
˘a ne str
˘aduim s
˘a fim „cu-
noscuti de Dumnezeu“? (2 Tim. 2:19)Este credinta ta suficient de puter-nic
˘a
ˆınc
ˆat s
˘a-l astepti pe Iehova, Cel
care promite c˘
a-ti va satisface oricedorint
˘a potrivit
˘a? w11 15/9 5:8–10
Vineri, 20 septembrie
Adu-ti aminte de cuvantulspus slujitorului tau, pe care ılastept potrivit promisiunii tale.Aceasta-mi este mangaierea ınnecazul meu, caci cuvantul tau
ma pastreaza ın viata.(Ps. 119:49, 50)
Ast˘azi, noi avem la dispozitie Cu-
vˆantul scris al lui Iehova.
ˆIn Scrip-
turi sunt mentionate multe situa-tii
ˆın care Iehova le-a adus m
ˆan-
gˆ
aiere slujitorilor s˘
ai. De exem-plu, Avraam a fost foarte
ˆıngrijo-
rat cˆ
and a aflat c˘
a Iehova urma s˘
adistrug
˘a Sodoma si Gomora. Acest
om fidel l-aˆıntrebat pe Dumnezeu:
„ˆIl vei nimici oare pe cel drept
ˆım-
preun˘
a cu cel r˘
au?“. Iehova l-a li-nistit pe Avraam promit
ˆandu-i c
˘a
nu va distruge Sodoma dac˘
a va g˘
asiacolo m
˘acar 50 de oameni drepti.ˆ
Ins˘
a Avraam a continuat s˘
a-lˆıntre-
be: ‘Dar dac˘
avor fi doar 45 de oamenidrepti? Sau 40? Sau 30? Sau 20? Saudoar 10?’. De fiecare dat
˘a, Iehova l-a
asigurat cu r˘
abdare c˘
a nu va distrugeSodoma. Dar El nu a g
˘asit nici m
˘acar
10 oameni drepti si a distrus aceloras.
ˆIns
˘a pe Lot si pe fiicele sale
i-a p˘
astratˆın viat
˘a (Gen. 18:22–32;
19:15, 16, 26). w11 15/10 3:12
Sambata, 21 septembrie
Fiindca nu faceti parte dinlume, . . . de aceea lumea va
uraste. (Ioan 15:19)
Cu timpul, crestinismul s-a r˘
as-p
ˆandit
ˆın diferite p
˘arti ale Imperiu-
lui Roman. Dar, indiferent unde tr˘
a-iau, crestinii trebuiau s
˘a r
˘am
ˆan
˘a se-
parati de sistemul lui Satan. Ei nutrebuiau s
˘a fac
˘a compromis cu lu-
mea, conformˆ
andu-se practicilor eisi devenind o parte a ei. (1 Pet.2:11, 12). Primii crestini au tr
˘ait ca
„str˘
aini si locuitori temporari“ˆın lu-
mea roman˘
a, fapt confirmat si decuvintele istoricului Kenneth ScottLatourette. El a scris: „Este bine cu-noscut
ˆın istorie c
˘a,
ˆın primele trei
secole, crestinii au fost tinta perse-cutiilor, deseori a unor persecutiiaprige . . . Li se aduceau tot felul deacuzatii. Deoarece nu participau laceremoniile p
˘ag
ˆane, crestinii erau
considerati atei.ˆIntruc
ˆat nu luau
parte la multe dintre evenimenteledin viata comunit
˘atii — s
˘arb
˘atori
p˘
agˆ
ane, spectacole publice, pe carecrestinii le socoteau pline de imora-litate, de idei si de practici p
˘ag
ˆa-
ne —, erau dispretuiti, spunˆ
andu-sedespre ei c
˘a
ˆıi ur
˘asc pe oameni“.
w11 15/11 3:6–8
Duminica, 22 septembrie
El nu da spiritul cu masura.(Ioan 3:34)
Iehova i-a dat lui Moise mari res-ponsabilit
˘ati. Cu ajutorul spiritului
sfˆant, acesta a
ˆınf
˘aptuit miracole, a
profetit, a contribuit la scrierea Bi-bliei, a judecat si a condus natiuneaIsrael (Is. 63:11–14). Totusi, la un mo-ment dat, Moise s-a pl
ˆans c
˘a responsa-
bilit˘atile primite deveniser
˘a prea gre-
le pentru el (Num. 11:14, 15). De ace-ea, Iehova a f
˘acut o schimbare: ‘a luat
o parte din spiritul care era peste Moi-se si l-a pus peste saptezeci de b
˘ar-
bati, care aveau s˘a-l ajute s
˘a poarte
povara poporului’ (Num. 11:16, 17).ˆIns
˘a Moise a avut
ˆın continuare sufi-
cient spirit sfˆant.
ˆIntelegem, asadar,
c˘a Iehova ne d
˘a spirit sf
ˆant at
ˆat c
ˆat ne
trebuie,ˆın functie de situatia noastr
˘a.
Acum gˆandeste-te la propria situatie.
Te confrunti cuˆıncerc
˘ari? Ai senti-
mentul c˘a responsabilit
˘atile de care
trebuie s˘a te achiti
ˆıti consum
˘a aproa-
pe tot timpul? Te str˘aduiesti din r
˘as-
puteri s˘a te
ˆıngrijesti de familie din
punct de vedere spiritual si materialsi
ˆın acelasi timp s
˘a faci fat
˘a cheltuie-
lilor tot mai mari sau problemelor des
˘an
˘atate? Te solicit
˘a mult responsabi-
lit˘atile pe care le ai
ˆın congregatie? Fii
sigur c˘a, prin intermediul spiritului
s˘au, Iehova
ˆıti poate da forta necesa-
r˘a pentru a dep
˘asi orice problem
˘a
(Rom. 15:13). w11 15/12 3:3–5
Luni, 23 septembrie
De dimineata pana seara,el le-a explicat lucrurile, depu-nand o marturie temeinica de-
spre regatul lui Dumnezeu siaducandu-le argumente convin-
gatoare despre Isus, atat dinlegea lui Moise, cat si din
Profeti. (Fap. 28:23)
De ce a fost Pavel atˆat de eficient?
Din textul de ast˘azi putem observa
cˆateva motive: 1) el s-a concentrat
asupra mesajului despre Regatul luiDumnezeu si despre Isus Cristos; 2) aˆıncercat s
˘a ajung
˘a la inima ascult
˘ato-
rilor s˘ai aduc
ˆand „argumente convin-
g˘atoare“; 3) a folosit Scripturile si 4) a
dovedit spirit de sacrificiu, depunˆand
m˘arturie „de dimineat
˘a p
ˆan
˘a seara“.
Desi Pavel a predicatˆın mod temei-
nic, nu toti au fost receptivi la mesa-jul s
˘au. Versetul 24 precizeaz
˘a: „Unii
au crezut lucrurile care li se spuneau,dar altii n-au vrut s
˘a cread
˘a“. Din
cauza dezacordurilor, iudeii au ple-cat. A fost Pavel descurajat pentru c
˘a
n-au acceptat toti vestea bun˘a? Nici-
decum.ˆIn Faptele 28:30, 31 citim: „El
a r˘amas doi ani
ˆıntregi
ˆın casa lui, o
cas˘a
ˆınchiriat
˘a, si
ˆıi primea cu drag pe
toti cei care veneau la el, predicˆan-
du-le regatul lui Dumnezeu“. w12 15/12:18–20
Marti, 24 septembrie
Nu te bizui pe priceperea ta.(Prov. 3:5)
Cˆand a fost
ˆıncercat, Isus a refu-
zat s˘a se bizuie pe propria capacitate
deˆıntelegere. Da, cel mai
ˆıntelept
om care a tr˘ait vreodat
˘a a ales s
˘a
nu seˆıncread
˘a
ˆın
ˆıntelepciunea sa
pentru a g˘asi solutii la probleme! De
pild˘a, c
ˆand Satan
ˆıl ispitea, Isus
ˆıi
r˘aspundea mereu: „Este scris“ (Mat.
4:4, 7, 10). El s-a bazat peˆıntelepciu-
nea Tat˘alui s
˘au ca s
˘a reziste tentatii-
lor, dovedind umilint˘a, calitate pe
care Satan nu numai c˘a n-o are, dar o
si dispretuieste. Ne bizuim si noi peˆıntelepciunea lui Iehova? Mii de sotidin
ˆıntreaga lume imit
˘a exemplul de
vigilent˘a al lui Isus si se las
˘a
ˆındru-
mati de Cuvˆantul lui Dumnezeu mai
ales cˆand trec prin perioade dificile.
Ei pun Regatul siˆınchinarea curat
˘a
pe primul locˆın viat
˘a, mai presus de
lucrurile materiale. Iar Iehova le bi-necuv
ˆanteaz
˘a eforturile de a satisfa-
ce necesit˘atile materiale ale familiei,
asa cum a promis (Mat. 6:33). w12 15/21:15, 16
Miercuri, 25 septembrie
Predica cuvantul si fa lucrulacesta cu sentimentul urgentei.
(2 Tim. 4:2)
Avˆand
ˆın vedere c
˘a viata oameni-
lor depinde de lucrarea de predica-re, ne dorim, probabil, foarte mults
˘a le vorbim altora despre vestea
bun˘a (Rom. 10:13, 14).
ˆIn Cuv
ˆantul
lui Dumnezeu se arat˘a: „Dac
˘a
ˆıi
spun celui r˘au: «Vei muri negresit»,
iar el seˆıntoarce de la p
˘acatul lui si
aplic˘a normele justitiei si ale drep-
t˘atii, . . .
ˆın mod sigur va tr
˘ai. Nu va
muri. Niciunul dintre p˘acatele prin
care a p˘ac
˘atuit nu va fi amintit
ˆım-
potriva lui“ (Ezec. 33:14–16). Con-form Bibliei, cei care predic
˘a mesa-
jul despre Regat ‘se vor salva peei
ˆınsisi si pe cei care
ˆıi ascult
˘a’
(1 Tim. 4:16; Ezec. 3:17–21). Isusprofetise c
˘a urma s
˘a apar
˘a aposta-
zia (Mat. 13:24, 25, 38).ˆIntruc
ˆat
ˆım-
plinirea acestei profetii era imi-nent
˘a, Timotei trebuia ‘s
˘a predice
cuvˆantul’ chiar si
ˆın congregatie,
astfelˆınc
ˆat crestinii s
˘a nu se lase
ˆınselati de
ˆınv
˘at
˘aturile false. Erau
ˆın joc vieti omenesti! w12 15/3 2:3, 4
Joi, 26 septembrie
Raspunde-mi cand strig, o,Dumnezeul meu drept! Scoa-
te-ma la loc larg din stramtora-re!
ˆIndura-te de mine si ascul-
ta-mi rugaciunea! (Ps. 4:1)
Si noi putem avea oˆıncrede-
re asem˘an
˘atoare dac
˘a practic
˘am
dreptatea. Stiind c˘a Iehova, ‘Dum-
nezeul nostru drept’,ˆıi binecuv
ˆan-
teaz˘a pe slujitorii s
˘ai drepti, pu-
tem s˘a ne rug
˘am Lui cu
ˆıncredere
prin intermediul Fiului s˘au, Isus,
manifestˆand credint
˘a
ˆın jertfa de
r˘ascump
˘arare (Ioan 3:16, 36). C
ˆat
˘a
pace primimˆın felul acesta! Uneori
si noi am putea trece prin situatii
descurajatoare, care ne r˘apesc pa-
cea. Dup˘a c
ˆat se pare, asa s-a
ˆın-
tˆamplat pentru moment cu David,
ˆıntruc
ˆat el spune
ˆın c
ˆantarea sa:
„Fii ai oamenilor! Pˆan
˘a c
ˆand
ˆımi va
fi gloria batjocorit˘a, p
ˆan
˘a c
ˆand veti
iubi lucrurile desarte, pˆan
˘a c
ˆand
veti c˘auta minciuna?“ (Ps. 4:2). Ex-
presia „fii ai oamenilor“ este folosi-t
˘a, evident,
ˆın sens peiorativ. Dus-
manii lui David ‘iubeau lucruriledesarte’. Chiar dac
˘a ne simtim des-
curajati din cauza lucrurilor pe carele fac altii, s
˘a continu
˘am s
˘a ne ru-
g˘am fierbinte, manifest
ˆand
ˆıncre-
dere deplin˘a
ˆın singurul Dumnezeu
adev˘arat. w11 15/5 5:15, 16
Vineri, 27 septembrie
Arunca-ti povara asupra luiIehova si el te va sustine. El nu
va ıngadui niciodata sa seclatine cel drept. (Ps. 55:22)ˆIn timp ce ne lupt
˘am cu pro-
priile probleme si le aducem mˆan-
gˆaiere altora, s
˘a avem aceeasi con-
vingere ca psalmistul, care a spuscuvintele de mai sus. Da, Iehovanu-si va dezam
˘agi niciodat
˘a slu-
jitorii loiali! El va fi mereu lˆan-
g˘a noi si ne va aduce m
ˆang
ˆaiere!
Dumnezeu i-a asigurat pe slujitoriis
˘ai din vechime: „Eu, eu sunt Cel
care v˘a m
ˆang
ˆaie“ (Is. 51:12). Ieho-
va ne va mˆang
ˆaia si pe noi. El
ne va binecuvˆanta eforturile de a
le aduce mˆang
ˆaiere altora. Indife-
rent de speranta noastr˘a, cereasc
˘a
sau p˘am
ˆanteasc
˘a, putem fi cu to-
tiiˆıncurajati de cuvintele lui Pa-
vel: „Domnul nostru Isus Cristos siDumnezeu, Tat
˘al nostru, care ne-a
iubit si ne-a dat o mˆang
ˆaiere vesni-
c˘a si o sperant
˘a minunat
˘a prin bu-
n˘atate nemeritat
˘a, s
˘a v
˘a m
ˆang
ˆaie
inimile si s˘a v
˘a
ˆınt
˘areasc
˘a
ˆın ori-
ce fapt˘a si cuv
ˆant bun!“ (2 Tes.
2:16, 17). w11 15/10 4:17, 18
Sambata, 28 septembrie
Umiliti-va . . . sub mana puter-nica a lui Dumnezeu, pentru cael sa va ınalte la timpul potrivit,aruncandu-va toate ıngrijorari-
le asupra lui. (1 Pet. 5:6, 7)
Unii b˘
arbati ezit˘
a s˘
a se impliceˆın
activit˘
ati spirituale pentru c˘
a nucitesc cursiv, nu reusesc s
˘a-si ex-
prime clar ideile sau pur si simplusunt timizi. Unii nu se simt
ˆın lar-
gul lor s˘
a vorbeasc˘
a despre convin-gerile si sentimentele lor
ˆın fata al-
tora. Ideea de a studia, de a facecomentarii la
ˆıntrunirile crestine
sau de a le vorbi altora despre cre-dinta lor i-ar putea coplesi. Un fra-te povesteste: „C
ˆand eram t
ˆan
˘ar,
m˘
a duceam repede la o us˘
a, m˘
apref
˘aceam c
˘a sun si plecam
ˆınceti-
sor, sperˆ
and c˘
a nimeni nu m-a au-zit si nu m-a v
˘azut. . . . C
ˆand m
˘a
gˆ
andeam la lucrarea din cas˘
aˆın
cas˘
a mi se f˘
acea pur si simplu r˘
au“.O modalitate de a-l ajuta pe unelev care se lupt
˘a cu sentimentul
c˘
a nu e suficient de capabil esteaceea de a-l
ˆıncuraja s
˘a aib
˘a privi-
rileˆındreptate spre Iehova, nu spre
elˆınsusi. Aceasta presupune s
˘a-l
ajut˘
am pe cel cu care studiem s˘
acreasc
˘a din punct de vedere spiri-
tual. w11 15/11 4:13, 15
Duminica, 29 septembrie
Toate aceste lucrari leınfaptuieste unul si acelasi
spirit, care ımparte toate aces-tea fiecaruia cum vrea el.
(1 Cor. 12:11)
Este foarteˆıncurajator s
˘a citim
ˆın Biblie cum a binecuv
ˆantat Ieho-
va congregatia crestinilor unsi dinsecolul I. Spiritul sf
ˆant le-a dat
capacit˘
ati deosebite, sau „daruri“.Iat
˘a ce a scris Pavel
ˆın scrisoarea
c˘
atre corinteni: „Sunt diferite da-ruri, dar este acelasi spirit, suntdiferite servicii, dar este acelasiDomn, sunt diferite lucr
˘ari, dar
Dumnezeu, care leˆınf
˘aptuieste pe
toate acesteaˆın toti, este acelasi“
(1 Cor. 12:4–6).ˆIntr-adev
˘ar, spi-
ritul sfˆ
ant poate actionaˆın mo-
duri diferite asupra slujitorilor luiDumnezeu
ˆın vederea
ˆındeplinirii
unui anumit scop. Spiritul sfˆ
antˆındrum
˘a at
ˆat „turma mic
˘a“, c
ˆat si
clasa „alte oi“ (Luca 12:32; Ioan10:16). Dar el nu actioneaz
˘a
ˆın ace-
lasi fel asupra fiec˘
arui membru alcongregatiei. w11 15/12 4:12
Luni, 30 septembrie
[Dumnezeu] ne-a iubit . . . sil-a trimis pe Fiul sau ca jertfade ımpacare pentru pacatele
noastre. (1 Ioan 4:10)
Avem nenum˘arate motive s
˘a-i
fim recunosc˘atori lui Iehova!
ˆIn fie-
care zi ar trebui s˘a-i multumim
pentru darul vietii. El ne d˘a tot ce
avem nevoie: hran˘a,
ˆımbr
˘ac
˘aminte
si un acoperis deasupra capului.ˆIi suntem recunosc
˘atori si pentru
adev˘arul din Biblie, care este fun-
damentul credintei si al speranteinoastre. Asadar, Iehova merit
˘a
ˆın-
chinarea si jertfele noastre de lau-d
˘a pentru ceea ce este si pentru
ceea ce faceˆın folosul nostru (2 Cor.
5:14, 15; Rev. 4:11). Dup˘a ce au me-
ditat la lucrurile pe care le-au pri-mit de la Iehova, multi s-au simtitˆındemnati s
˘a-si organizeze timpul
ˆın asa fel
ˆınc
ˆat s
˘a poat
˘a partici-
pa mai mult la predicare sau laalte activit
˘ati teocratice. Unii au
luat parte la construirea unor cl˘a-
diri dedicateˆınchin
˘arii adev
˘arate.
F˘ar
˘a
ˆındoial
˘a, toate aceste aspec-
te ale serviciului sacru sunt do-vezi remarcabile de recunostint
˘a.
w12 15/1 4:15–17
Marti, 1 octombrie
[Isus] a petrecut toata noaptearugandu-se lui Dumnezeu.
(Luca 6:12)
Isus a dat un exemplu excelentˆın
ce priveste rug˘
aciunea. Odat˘
a, apetrecut o noapte
ˆıntreag
˘a rug
ˆan-
du-se Tat˘
alui s˘
au. S˘
a ne imagin˘
amscena. E prim
˘avar
˘a. Isus se afl
˘a,
probabil,ˆın apropiere de Caper-
naum, un oras pesc˘
arescˆın care st
˘a
de obicei cˆ
and esteˆın zon
˘a. La l
˘a-
sarea serii, Isus urc˘
a pe unul din-tre muntii care str
˘ajuiesc Marea
Galileii. Peisajul se pierde treptatˆın
ˆıntuneric, iar
ˆın dep
˘artare se
v˘
ad pˆ
alpˆ
aind l˘
ampile de ulei dinCapernaum si din satele vecine.Isus se roag
˘a st
˘aruitor, probabil cu
privire la decizia important˘
a pecare trebuie s-o ia: alegerea celor12 apostoli. Orele trec. Isus nicinu-si d
˘a seama c
˘a luminile din vale
se sting una cˆ
ate una, c˘
a luna tre-ce domol pe cer; nu aude
ˆın tufi-
suri animalele de noapte care cau-t
˘a hran
˘a. Cufundat
ˆın rug
˘aciune,
ˆıi
dezv˘
aluie Tat˘
alui s˘
au gˆ
andurile sifr
˘am
ˆant
˘arile lui legate de fiecare
discipol siˆıl implor
˘a s
˘a-l
ˆındrume
si s˘
a-i deaˆıntelepciune (Luca 6:13).
w12 15/2 1:8
Miercuri, 2 octombrie
Sa nu mai dormim, cum facceilalti, ci sa stam treji si saramanem lucizi. (1 Tes. 5:6)
Apostolul Pavel i-aˆındemnat pe
fratii de credint˘a ‘s
˘a nu mai doar-
m˘a, cum fac ceilalti’. La ce s-a re-
ferit el? Putem ajunge ‘s˘a dormim’
spiritualiceste dac˘a ignor
˘am nor-
mele divine cu privire la moralita-te. De asemenea, putem c
˘adea
ˆın
aceast˘a capcan
˘a dac
˘a pierdem din
vedere c˘a Iehova
ˆıi va distruge pe
oamenii r˘ai
ˆın cur
ˆand. S
˘a nu le per-
mitem acestor oameni s˘a ne in-
fluenteze si s˘a ne fac
˘a s
˘a adopt
˘am
atitudinea lor (1 Tes. 5:4–8). Uniioameni
ˆısi
ˆınchipuie c
˘a nu exist
˘a
niciun Dumnezeu care s˘a-i trag
˘a la
r˘aspundere (Ps. 53:1). Altii
ˆısi ima-
gineaz˘a c
˘a,
ˆıntruc
ˆat lui Dumnezeu
nu-i pas˘a de oameni, nici nou
˘a nu
ar trebui s˘a ne pese de el. Iar al-
tii consider˘a c
˘a simplul fapt de a
avea o religieˆıi apropie de Dumne-
zeu. Toti acestia dorm spirituali-ceste. Trebuie s
˘a facem tot ce pu-
tem pentru a-i ajuta ‘s˘a se trezeas-
c˘a’. w12 15/3 1:4, 5
Joi, 3 octombrie
Adu-ti aminte de Marele tauCreator acum, ın zilele tineretiitale, ınainte sa vina zilele cele
rele si sa soseasca anii candvei zice: „Nu gasesc nicioplacere ın ei“. (Ecl. 12:1)
Copiii suntˆıncurajati s
˘a se ocupe
cu lucruri serioase. Este bine ca sicei mici s
˘a
ˆınvete s
˘a fie harnici, f
˘a-
cˆand unele treburi
ˆın cas
˘a potri-
vit vˆarstei si capacit
˘atii lor (Pl
ˆang.
3:27). S˘a ne g
ˆandim la regele David.
Cˆand era
ˆınc
˘a un copil, el a
ˆınv
˘atat
cum s˘a fie un bun p
˘astor. De ase-
menea, aˆınv
˘atat s
˘a compun
˘a muzi-
c˘a si s
˘a c
ˆante la un instrument, de-
prinderi datorit˘a c
˘arora a ajuns s
˘a
slujeasc˘a la curtea regelui Israelu-
lui (1 Sam. 16:11, 12, 18–21). F˘ar
˘a
ˆındoial
˘a, David s-a jucat
ˆın copil
˘a-
rie, dar a si dobˆandit deprinderi va-
loroase, pe care mai tˆarziu le-a fo-
losit pentru a-l l˘auda pe Iehova.
Calit˘atile sale de p
˘astor l-au ajutat
s˘a conduc
˘a natiunea Israel cu r
˘ab-
dare. Dragi copii, voi cˆate deprin-
deriˆınv
˘atati? Acestea v
˘a vor ajuta
s˘a-i slujiti Creatorului vostru si v
˘a
preg˘atesc pentru responsabilit
˘atile
din viitor. w11 15/4 1:18
Vineri, 4 octombrie
Paziti-va de orice fel de lacomie.(Luca 12:15)
Familiile crestine trebuie s˘
a seg
ˆandeasc
˘a cu seriozitate c
ˆat timp
si cˆ
ati bani aloc˘
a divertismentelor,activit
˘atilor recreative si achizitio-
n˘
arii de bunuri materiale. Cˆ
and nedorim un lucru nu e suficient s
˘a
ne gˆ
andim dac˘
a ne putem permites
˘a-l cump
˘ar
˘am sau nu. Ar fi bine s
˘a
neˆıntreb
˘am: Voi avea timp s
˘a-l fo-
losesc cu regularitate si s˘
a-lˆıntre-
tin? Cˆ
at timpˆımi va lua s
˘a
ˆınv
˘at
s˘
a-l folosesc corect? Dragi tineri,nu v
˘a l
˘asati influentati de reclame
si nu pretindeti haine de firm˘
a saualte articole scumpe! Manifestatist
˘ap
ˆanire de sine! De asemenea,
trebuie s˘
a ne gˆ
andim dac˘
a nu cum-va achizitionarea unui anumit lu-cru va
ˆımpiedica familia s
˘a fie pre-
g˘
atit˘
a pentru venirea Fiului omu-lui. S
˘a avem
ˆıncredere
ˆın promisiu-
nea lui Iehova: „Nicidecum nu tevoi l
˘asa si nicidecum nu te voi p
˘a-
r˘
asi“ (Evr. 13:5). w11 15/5 2:7, 8
Sambata, 5 octombrie
Pacatul nu i se pune lasocoteala nimanui cat timpnu este o lege. (Rom. 5:13)
Urmasii lui Adam nuˆınc
˘alcaser
˘a
legea divin˘
a asa cum f˘
acuse el si,prin urmare, nu se f
˘aceau vinovati
de acelasi p˘
acat.ˆIn plus,
ˆınc
˘a nu
fusese dat un cod de legi (Gen.2:17). Cu toate acestea, descen-dentii lui Adam au mostenit p
˘aca-
tul. Astfel, p˘
acatul si moartea audomnit p
ˆan
˘a c
ˆand Dumnezeu le-a
dat israelitilor un cod de legi, carea ar
˘atat cu claritate c
˘a erau p
˘ac
˘a-
tosi (Rom. 5:14). Pentru a ilustraconsecintele pe care le poate aveap
˘acatul mostenit, s
˘a ne g
ˆandim la o
boal˘
a sau la un defect ereditar,cum ar fi talasemia si hemofilia.Poate c
˘a ati citit despre fiul taru-
lui Nicolae al II-lea si al Alexan-drei, pe nume Alexei, care a moste-nit hemofilia, o maladie care con-st
˘a
ˆıntr-o predispozitie spre hemo-
ragie. Este adev˘
arat,ˆıntr-o astfel
de familie unii copii nu sufer˘
a deaceast
˘a boal
˘a. Totusi, pot fi purt
˘a-
tori. Nu la fel stau lucrurileˆın ce
priveste p˘
acatul. Defectul trans-mis de Adam, sau p
˘acatul, n-a pu-
tut fi evitat; toti oamenii l-au mos-tenit. Acesta provoac
˘a
ˆıntotdeau-
na moartea.ˆIn plus, este transmis
la toti urmasii. w11 15/6 2:6
Duminica, 6 octombrie
Paziti-va de profetii falsi,care vin la voi ın haine de oi.
(Mat. 7:15)
Cumˆıi putem evita pe
ˆınv
˘at
˘atorii
falsi? Noi nuˆıi salut
˘am si nu
ˆıi pri-
mimˆın casele noastre. Nu citim li-
teratura lor, nu urm˘arim progra-
mele lor TV, nu acces˘am site-uri-
le lor si nici nu post˘am comenta-
rii pe blog-urile lor. De ce adop-t
˘am o pozitie at
ˆat de categoric
˘a?ˆ
In primul rˆand, pentru c
˘a
ˆıl iubim
pe „Dumnezeul adev˘arului“. Pe noi
nu ne intereseaz˘a
ˆınv
˘at
˘aturile de-
naturate care contrazic Cuvˆantul
adev˘arului (Ps. 31:5; Ioan 17:17).ˆ
In al doilea rˆand, pentru c
˘a iubim
organizatia lui Iehova. Prin inter-mediul ei am
ˆınv
˘atat adev
˘arul de-
spre numele lui Dumnezeu si sem-nificatia lui, despre scopul s
˘au cu
privire la p˘am
ˆant, despre starea
mortilor sau despre sperantaˆınvie-
rii.ˆIti amintesti c
ˆat de bucuros ai
fost cˆand ai aflat aceste adev
˘aruri
pretioase? Nu le permiteˆınv
˘at
˘ato-
rilor falsi care denigreaz˘a organi-
zatia lui Iehova s˘a te
ˆınvenineze!
(Ioan 6:66–69) w11 15/7 2:4, 7
Luni, 7 octombrie
Adunarea raufacatorilor m-aımpresurat. Ca un leu ma musca
de maini si de picioare.(Ps. 22:16)
Referindu-se la moartea lui Isus,Marcu a consemnat: „Era ceasulal treilea [aproximativ ora nou
˘a
dimineata] cˆand l-au tintuit pe
stˆalp“ (Mar. 15:25). De asemenea,
Isaia a profetit c˘a Mesia avea s
˘a
fie pusˆın r
ˆandul p
˘ac
˘atosilor: „Si-a
v˘arsat sufletul
ˆın moarte si a fost
num˘arat cu cei ce
ˆıncalc
˘a legea“
(Is. 53:12). Si asa s-a siˆınt
ˆamplat:
„Au fost tintuiti pe stˆalp
ˆımpreun
˘a
cu el doi tˆalhari, unul la dreapta si
altul la stˆanga lui“ (Mat. 27:38).
„ˆIsi
ˆımpart vesmintele mele
ˆıntre
ei, iar pentruˆımbr
˘ac
˘amintea mea
arunc˘a sortii“, a scris psalmistul
(Ps. 22:18). Si exact asa s-aˆın-
tˆamplat! Dup
˘a ce soldatii romani
l-au tintuit pe Isus pe stˆalp, „au
ˆımp
˘artit
ˆıntre ei vesmintele [lui]
aruncˆand sortii“ (Mat. 27:35; Ioan
19:23, 24). w11 15/8 2:12, 14
Marti, 8 octombrie
Continuati sa cautati mai ıntairegatul si dreptatea Sa si toate
aceste lucruri va vor fiadaugate. (Mat. 6:33)
„Oamenii acestei lumi“ urm˘a-
resc doar propriile interese, iarpartea lor „este
ˆın viata aceasta“
(Ps. 17:1, 13–15). Nu se gˆandesc la
Creator, ci numai la eiˆınsisi, fiind
interesati s˘a duc
˘a o viat
˘a c
ˆat mai
bun˘a, s
˘a-si
ˆıntemeieze o familie
sau s˘a le lase copiilor o mostenire.
Spre deosebire de ei, multi cres-tini pun activit
˘atile spirituale mai
presus de munca laic˘a. Poate c
˘a
unii erau pe punctul de a-si pier-de locul de munc
˘a si s-au
ˆıntrebat
cum se vorˆıngriji de familie
ˆın
cazul acesta (1 Tim. 5:8). Chiardac
˘a tu nu te-ai confruntat cu
aceast˘a problem
˘a, stii, probabil,
din experient˘a c
˘a Iehova nu te
va dezam˘agi niciodat
˘a dac
˘a pre-
tuiesti privilegiul de a-i sluji. Pem
˘asur
˘a ce ne apropiem de sf
ˆarsi-
tul acestei lumi rele, trebuie s˘a
avem si mai mult˘a
ˆıncredere c
˘a Ie-
hova se vaˆıngriji de necesit
˘ati-
le noastre (Rev. 13:17). w11 15/92:6, 8, 9
Miercuri, 9 octombrie
Este bine pentru ei sa ramanaca mine. (1 Cor. 7:8)
Desi nu era c˘as
˘atorit, Pavel nu
s-a considerat superior celor ca-re
ˆısi
ˆıntemeiaser
˘a o familie, asa
cum se consider˘a unii clerici celi-
batari de azi. El a scosˆın eviden-
t˘a avantajul de care se bucur
˘a
ˆın
serviciul lui Iehova multi crestininec
˘as
˘atoriti: ei pot accepta res-
ponsabilit˘ati care nu le sunt acce-
sibile celor c˘as
˘atoriti. De exem-
plu, Pavel a primit privilegiul dea fi „apostol al natiunilor“ (Rom.11:13). V
˘a invit
˘am s
˘a cititi capito-
lele 13 la 20 din cartea Faptelesi s
˘a-l
ˆınsotiti
ˆın timp ce pre-
dic˘a al
˘aturi de alti misionari
ˆın
teritorii nelucrate siˆınfiinteaz
˘a
multe congregatii. Pavel s-a con-fruntat cu
ˆıncerc
˘ari prin care pu-
tini dintre noi vor trece vreodat˘a
(2 Cor. 11:23–27, 32, 33). Dar bucu-ria pe care a simtit-o ajut
ˆandu-i
pe oameni s˘a devin
˘a discipoli ai
lui Cristos a compensat toate su-ferintele
ˆındurate (1 Tes. 1:2–7, 9;
2:19). Ar fi putut realiza el atˆatea
lucruri dac˘a ar fi fost c
˘as
˘atorit sau
dac˘a ar fi avut copii? Probabil c
˘a
nu. w11 15/10 2:5, 6
Joi, 10 octombrie
A ındrepta mintea spre carneınseamna moarte, dar a ındrep-ta mintea spre spirit ınseamna
viata si pace. (Rom. 8:6)
Multi soferi vorbesc la telefo-nul mobil
ˆın loc s
˘a-si concentreze
atentia la singurul lucru pe care artrebui s
˘a-l fac
˘a: s
˘a conduc
˘a. Mai
mult de o treime dintre respon-dentii unui sondaj au spus c
˘a au
fost loviti sauˆın pericolul de a fi
loviti de o masin˘a deoarece sofe-
rul vorbea la telefon. Unii cred c˘a
economisesc timp dac˘a fac si alte
lucruri cˆand conduc, dar,
ˆın rea-
litate, consecintele pot fi dezas-truoase. La fel stau lucrurile si peplan spiritual. Asa cum deseori unsofer distras nu observ
˘a pericole-
le, tot asa un crestin care se las˘a
distras de la lucrurile spiritualepoate ajunge f
˘ar
˘a s
˘a-si dea seama
ˆıntr-o situatie periculoas
˘a. El ar
putea ajungeˆın cele din urm
˘a la
naufragiuˆın ce priveste credinta
(1 Tim. 1:18, 19). Apostolul Pavela avertizat cu privire la acest pe-ricol c
ˆand le-a spus crestinilor din
Roma cuvintele din textul de azi.w11 15/11 2:1, 2
Vineri, 11 octombrie
Spiritul . . . va va calauzi ın totadevarul. (Ioan 16:13)
Ai folosit vreodat˘a o busol
˘a pen-
tru a te orienta? Busola este un in-strument simplu, cu un ac magne-tic mobil care indic
˘a nordul. Dato-
rit˘a unei forte invizibile, numit
˘a
forta magnetic˘a, acul busolei se
aliniaz˘a la c
ˆampul magnetic al p
˘a-
mˆantului. Exist
˘a
ˆıns
˘a o fort
˘a invi-
zibil˘a mult mai important
˘a dec
ˆat
forta magnetic˘a. Pentru a o iden-
tifica, s˘a ne
ˆıntoarcem
ˆın timp, la
perioada despre care se vorbesteˆın primele versete ale Bibliei: „Laˆınceput Dumnezeu a creat ceruri-le si p
˘am
ˆantul“. Cum a adus el
ˆın
existent˘a toate lucrurile? Iat
˘a ce
se spuneˆın continuare: „Forta ac-
tiv˘a a lui Dumnezeu se misca
ˆın-
coace siˆıncolo pe suprafata ape-
lor“ (Gen. 1:1, 2). Asadar, la bazacreatiei st
˘a spiritul sf
ˆant, forta di-
namic˘a a lui Iehova. C
ˆat de recu-
nosc˘atori
ˆıi suntem lui Dumnezeu
c˘a si-a folosit spiritul ca s
˘a ne dea
viat˘a si s
˘a creeze totul! (Iov 33:4;
Ps. 104:30) w11 15/12 2:1–3
Sambata, 12 octombrie
Isus s-a dus cu discipolii sai . . .unde era o gradina. Si el si
discipolii sai au intrat ın ea.(Ioan 18:1)
Trei dintre apostoli, Petru, Ia-cov si Ioan, merg cu Isus
ˆıntr-un
colt mai retras din gr˘
adina Ghetsi-mani. „R
˘am
ˆaneti aici si vegheati
cu mine“, le spune el, dup˘a care
seˆındep
˘arteaz
˘a pentru a se ruga.
Laˆıntoarcere,
ˆısi g
˘aseste priete-
nii dormind adˆ
anc. „Vegheati“,ˆıi
implor˘
a el. Cu toate acestea,ˆıi
mai g˘
aseste de dou˘
a ori dormind.De fapt, mai t
ˆarziu
ˆın acea noap-
te, apostolii nu reusesc s˘a r
˘am
ˆan
˘a
treji nici din punct de vedere spi-ritual. Ei
ˆıl p
˘ar
˘asesc pe Isus si fug
(Mat. 26:38, 41, 56). Evident, apos-tolilor le-a p
˘arut r
˘au c
˘a nu au reu-
sit s˘
a vegheze. Dar acesti b˘arbati
fideli auˆınv
˘atat imediat din gre-
seala lor. Cartea Faptele arat˘a c
˘a
ei au devenit un exemplu remar-cabil de vigilent
˘a,
ˆıncuraj
ˆandu-si
astfel fratii de credint˘
a s˘a veghe-
ze. Ast˘
azi, mai mult ca oricˆand,
si noi trebuie s˘
a veghem (Mat.24:42). w12 15/1 2:1–3
Duminica, 13 octombrie
Sa nu mai dormim, cum facceilalti, ci sa stam treji si saramanem lucizi. (1 Tes. 5:6)
F˘ar
˘a
ˆındoial
˘a, Isus a fost modelul
suprem de vigilent˘a. Exemplul s
˘au
e practic, util si salveaz˘a vieti. Sa-
tan de-abia asteapt˘a s
˘a ne adoarm
˘a
din punct de vedere spiritual. Elvrea s
˘a ne sl
˘abeasc
˘a credinta, s
˘a ne
ˆın
˘abuse zelul
ˆın
ˆınchinare si s
˘a ne
stirbeasc˘a integritatea. Nu-i per-
mite s˘a aib
˘a c
ˆastig de cauz
˘a! La
fel ca Isus, fii vigilent cˆand te rogi,
cˆand mergi
ˆın predicare si c
ˆand
treci prinˆıncerc
˘ari. Astfel, vei avea
o viat˘a fericit
˘a si
ˆımplinit
˘a chiar
si acum, la sfˆarsitul actualului sis-
tem. Iar, cˆand Isus va veni s
˘a dis-
trug˘a aceast
˘a lume muribund
˘a, te
va g˘asi veghind si
ˆınf
˘aptuind voin-
ta Tat˘alui s
˘au. C
ˆat de mult se va
bucura Iehova s˘a te r
˘aspl
˘ateasc
˘a
pentru fidelitatea ta! (Rev. 16:15)w12 15/2 1:17
Luni, 14 octombrie
O inima vesela ınsenineaza fata.(Prov. 15:13)
A avea spirit de observatieˆın-
seamn˘a a fi atent la ceea ce spune
interlocutorul. Ce subiecteˆıl preo-
cup˘a? Poate c
˘a se
ˆıntreab
˘a de ce
exist˘a at
ˆatea religii. Sau, probabil,
esteˆıngrijorat din cauza violentei
sau este dezam˘agit de conduc
˘atorii
politici. I-am putea trezi intere-sul fat
˘a de lucrurile spirituale vor-
bindu-i despre minun˘atiile creatiei
ori ar˘at
ˆandu-i c
ˆat de practic
˘a este
Biblia. Si rug˘aciunea este un su-
biect interesant pentru oameni dinorice cultur
˘a, inclusiv pentru unii
atei. Multe persoane seˆıntreab
˘a
dac˘a le sunt ascultate rug
˘aciuni-
le. Am putea s˘a le capt
˘am atentia
punˆandu-le urm
˘atoarele
ˆıntreb
˘ari:
Ascult˘a Dumnezeu toate rug
˘aciuni-
le? Dac˘a nu, ce ar trebui s
˘a facem
pentru ca rug˘aciunile noastre s
˘a fie
ascultate? F˘ar
˘a
ˆındoial
˘a, putem
ˆın-
v˘ata multe despre arta conversa-
tiei de la vestitorii cu experient˘a.
Cum reusesc ei s˘a fie discreti si s
˘a
nu-i lase locatarului impresia c˘a
ˆıl supun unui interogatoriu? Cumarat
˘a tonul vocii si mimica lor c
˘a
sunt sincer interesati de p˘arerea
lui? w12 15/3 1:13, 14
Marti, 15 octombrie
Bucurati-va ıntotdeauna ınDomnul!
ˆInca o data spun:
Bucurati-va! (Filip. 4:4)
Un lucru remarcabil cu privire larodul spiritului este caracterul s
˘au
stabil. Bucuria, al doilea aspect,ilustreaz
˘a foarte bine acest lucru.
Bucuria este asemenea unei planterezistente care poate supravietuichiar si
ˆın cele mai aspre condi-
tii. Peˆıntregul glob, multi sluji-
tori ai lui Dumnezeu ‘au accep-tat cuv
ˆantul
ˆın mijlocul multor ne-
cazuri cu bucuria spiritului sfˆant’
(1 Tes. 1:6). Unii se confrunt˘a cu
greut˘ati si lipsuri. Cu toate acestea,
Iehova, prin spiritul s˘au, le d
˘a pu-
tere ‘s˘a persevereze pe deplin si s
˘a
fieˆındelung r
˘abd
˘atori cu bucurie’
(Col. 1:11). Din ce deriv˘a aceast
˘a
bucurie? Spre deosebire de ‘bog˘a-
tiile nesigure’ ale lumii lui Satan,comorile spirituale pe care le-amprimit de la Iehova nu
ˆısi pierd ni-
ciodat˘a valoarea (1 Tim. 6:17; Mat.
6:19, 20). Iehova ne ofer˘a perspec-
tiva unei vieti f˘ar
˘a sf
ˆarsit, perspec-
tiv˘a ce ne umple de bucurie. De
asemenea, avem bucuria de a faceparte dintr-o familie crestin
˘a mon-
dial˘a. Dar, mai presus de toate,
bucuria are la baz˘a relatia noastr
˘a
cu Iehova. w11 15/4 3:9–11
Miercuri, 16 octombrie
Iehova . . . ıi cunoaste pe ceice cauta refugiu la el.
(Naum 1:7)
De ce faptul de a-l cunoaste peIehova si de a fi cunoscuti de Eleste un privilegiu at
ˆat de mare?
Deoarece Iehova este nu numaiPersonalitatea cea mai de seam
˘a
dinˆıntregul univers, ci si Ocrotito-
rul celor pe careˆıi iubeste (Ps. 1:6).
Da, chiar perspectiva noastr˘
a de atr
˘ai vesnic depinde de cunoasterea
adev˘
aratului Dumnezeu si a Fiuluis
˘au, Isus Cristos (Ioan 17:3). A-l
cunoaste pe Dumnezeuˆınseamn
˘a
mai mult decˆ
at a-i cunoaste nume-le. Trebuie s
˘a ajungem s
˘a-l cunoas-
tem ca Prieten, s˘
aˆıntelegem ce
ˆıi
place si ceˆıi displace. De aseme-
nea, trebuie s˘
a tr˘
aimˆın armonie
cu aceast˘
a cunostint˘
a, ceea ce de-monstreaz
˘a c
˘a am ajuns s
˘a-l cu-
noastemˆındeaproape (1 Ioan 2:4).ˆ
Ins˘
a, dac˘
a dorim cu adev˘
arat s˘
a-lcunoastem pe Iehova, mai este ne-cesar ceva. Trebuie s
˘a cunoastem
nu numai ce a f˘
acut, ci si cum si dece a actionat el
ˆın acel mod. Cu c
ˆat
ˆıntelegem mai bine scopurile luiIehova, cu at
ˆat suntem mai fasci-
nati de profunzimeaˆıntelepciunii
divine (Rom. 11:33). w11 15/5 4:2, 3
Joi, 17 octombrie
Am muncit . . . ca sa nu-lımpovaram cu cheltuieli mari pe
niciunul dintre voi. (2 Tes. 3:8)
Petru i-aˆıncurajat pe b
˘atr
ˆani s
˘a
p˘
astoreasc˘
a turma nu „din iubirede c
ˆastig necinstit, ci cu
ˆınfl
˘ac
˘ara-
re“ (1 Pet. 5:2). Desi munca pe careo fac b
˘atr
ˆanii
ˆın congregatie pre-
tinde mult timp, ei nu asteapt˘
a ni-cio recompens
˘a material
˘a. Petru a
considerat c˘
a era necesar s˘
a-i aver-
tizeze pe b˘
atrˆ
aniˆın leg
˘atur
˘a cu pe-
ricolul de a p˘
astori turma „din iu-bire de c
ˆastig necinstit“. O dovad
˘a
c˘
a acest pericol exist˘
a si ast˘
azieste luxul
ˆın care tr
˘aiesc condu-
c˘
atorii religiosi ai ‘Babilonului celMare’,
ˆın timp ce multi oameni
sunt nevoiti s˘
a tr˘
aiasc˘
aˆın s
˘ar
˘acie
(Rev. 18:2, 3). B˘
atrˆ
anii din prezentau toate motivele s
˘a se p
˘azeasc
˘a
de orice tendint˘
a de acest fel. Pa-vel este un exemplu pentru b
˘atr
ˆa-
nii crestini. Desi era apostol si arfi putut ‘s
˘a-i
ˆımpov
˘areze cu chel-
tuieli mari’ pe crestinii din Tesa-lonic, el ‘nu a m
ˆancat f
˘ar
˘a pla-
t˘
a mˆ
ancarea’ nim˘
anui. Dimpotri-v
˘a, ‘cu trud
˘a si osteneal
˘a a muncit
noapte si zi’. w11 15/6 3:14, 15
Vineri, 18 octombrieˆ
Intelepciunea de sus este . . .gata sa asculte. (Iac. 3:17)
Cˆ
at de usor accepti sfaturile bi-blice? Scripturile ne spun c
˘a Dum-
nezeu vrea s˘
a adune la el „co-morile pretioase ale tuturor na-tiunilor“ (Hag. 2:7). E adev
˘arat,
cˆ
and am aflat adev˘
arul, majorita-tea dintre noi am avut de f
˘acut
multe schimb˘
ariˆın personalitate
pentru a deveni ‘comori pretioase’.Dar, din iubire pentru Dumnezeusi pentru Fiul s
˘au, am fost dis-
pusi s˘
a ne schimb˘
am atitudineasi obiceiurile nepotrivite.
ˆIn cele
din urm˘
a, dup˘
a multe rug˘
aciuni sieforturi, am ajuns s
˘a corespundem
cerintelor biblice si ne-am botezat(Col. 1:9, 10). Totusi, lupta noastr
˘a
cu imperfectiunea nu s-aˆıncheiat
la botez; ea va continua atˆ
at timpc
ˆat vom fi imperfecti. Dar Iehova
ne promite c˘
a ne va binecuvˆ
antaeforturile dac
˘a vom persevera si
dac˘
a ne vom str˘
adui s˘
a-i fim pl˘
a-cuti. w11 15/7 4:1–3
Sambata, 19 octombrie
Din sabiile lor vor fauribrazdare. (Is. 2:4)
Adev˘
aratul Dumnezeu le d˘
aspirit sf
ˆant slujitorilor s
˘ai loiali,
iar pacea este un aspect al rodu-lui spiritului (Gal. 5:22).
ˆIn mij-
locul nostru domneste pacea sipentru c
˘a ‘nu facem parte din
lume’. Noi nu ne implic˘
amˆın
politic˘
a, ci ne p˘
astr˘
am neutrali-tatea (Ioan 15:19). Si,
ˆıntruc
ˆat
‘ne-am f˘
aurit din s˘
abii br˘
azdare’,noi nu lu
˘am parte nici la r
˘az-
boaie. Dar a fiˆın pace cu fratii
nostri nuˆınseamn
˘a doar a nu
le face r˘
au. Biblia neˆındeamn
˘a
„s˘
a facem ce este bine fat˘
a detoti, dar mai ales fat
˘a de cei
ˆın-
ruditi cu noiˆın credint
˘a“ (Gal.
6:10). Membrii congregatiei ‘seiubesc unii pe altii’ desi
ˆıntre
ei exist˘
a deosebiri etnice si cul-turale (Ioan 15:17).
ˆIns
˘a pacea
care domnesteˆın paradisul nos-
tru spiritual trebuie pretuit˘
a siocrotit
˘a. w11 15/8 4:2, 3
Duminica, 20 octombrie
Alergati ın asa fel ıncat sa-lobtineti. (1 Cor. 9:24)
ˆIn scrisoarea c
˘atre crestinii
evrei, apostolul Pavel a folosito ilustrare foarte sugestiv
˘a pen-
tru a-iˆıncuraja. El le-a reamintit
c˘
a nu erau singuriˆın cursa pen-
tru viat˘
a, ci erauˆınconjurati de
un ‘nor mare de martori’ careˆısi
terminaser˘
a alergarea cu succes(Evr. 12:1). Dac
˘a p
˘astrau
ˆın min-
te faptele de credint˘
a si eforturileasidue ale acestor martori, cres-tinii evrei
ˆısi puteau
ˆınt
˘ari ho-
t˘
arˆ
area de a alerga pˆ
an˘
a la ca-p
˘at. Concurentii din Grecia anti-
c˘
a se debarasau de orice greuta-te sau povar
˘a care le-ar fi putut
ˆıncetini alergarea. Desi am pu-tea considera atitudinea lor to-tal lipsit
˘a de cuviint
˘a, ei alergau
ˆın acest fel deoarece aveau unsingur obiectiv: c
ˆastigarea pre-
miului. Prin acestˆındemn, Pavel
a vrut s˘
a spun˘
a c˘
a toti crestiniitrebuiau s
˘a
ˆınl
˘ature orice i-ar fi
pututˆımpiedica s
˘a c
ˆastige pre-
miul. Cuvintele sale erau deose-bit de oportune pentru crestiniide atunci! Ele sunt la fel de opor-tune si pentru noi. w11 15/9 4:1, 3
Luni, 21 octombrie
Sterge-mi faradelegile, dupabogatia ındurarilor tale! Spa-la-ma cu desavarsire de nele-giuirea mea si curata-ma de
pacatul meu! Caci ımi cunoscfaradelegile si pacatul meu este
tot timpul ınaintea mea.(Ps. 51:1–3)
Iehova i-a adus mˆ
angˆ
aiere re-gelui David.
ˆIntruc
ˆat „vede ini-
ma“ omului, Iehova stia c˘
a Davidera devotat trup si suflet
ˆınchin
˘a-
rii curate. De aceea, El l-a ales s˘
afie urm
˘atorul rege al Israelului
(1 Sam. 16:7; 2 Sam. 5:10). Totusi,mai t
ˆarziu, David a comis adulter
cu Bat-Seba si aˆıncercat s
˘a-si as-
cund˘
a p˘
acatul ordonˆ
and ucidereasotului ei. C
ˆand a
ˆınteles c
ˆat de
grav p˘
ac˘
atuise, David s-a rugatlui Iehova cu umilint
˘a, rostind cu-
vintele din textul de azi. C˘
aintalui David a fost sincer
˘a, iar Ieho-
va l-a iertat. Totusi, David n-afost scutit de consecintele p
˘aca-
tului s˘
au (2 Sam. 12:9–12).ˆIns
˘a
ˆındurarea pe care i-a ar
˘atat-o Ie-
hova i-a adus mult˘
a mˆ
angˆ
aiere.w11 15/10 3:14
Marti, 22 octombrie
Cei ce se folosesc de lume [safie] ca aceia care nu se folosescdin plin de ea. (1 Cor. 7:29, 31)
Suntem convinsi c˘a Regatul lui
Iehova, condus de Cristos, va punecap
˘at
ˆın cur
ˆand guvern
˘arii umane
imperfecte si o vaˆınlocui cu un sis-
tem nou si drept (Dan. 2:44; 2 Pet.3:13). Av
ˆand
ˆın vedere c
˘a sf
ˆarsitul
acestui sistem este foarte aproape,suntem constienti c
˘a nu este timpul
s˘a ne „stabilim“
ˆın aceast
˘a lume mu-
ribund˘a, urm
˘arind s
˘a ducem o viat
˘a
cˆat mai confortabil
˘a. Dar cum se fo-
losesc crestinii din prezent de lume?Ei folosesc tehnologia si mijloacelede comunicare moderne pentru ar
˘asp
ˆandi cunostinta biblic
˘a pe tot
globul,ˆın sute de limbi. De aseme-
nea, se folosescˆıntr-o anumit
˘a m
˘a-
sur˘a de lume pentru a-si c
ˆastiga
existenta.ˆIn plus, cump
˘ar
˘a bunuri
si servicii pe care le ofer˘a lumea. To-
tusi, crestinii din prezent nu se fo-losesc din plin de lume
ˆın sensul c
˘a
nu acord˘a lucrurilor materiale si ac-
tivit˘atilor laice mai mult
˘a impor-
tant˘a dec
ˆat trebuie (1 Tim. 6:9, 10).
w11 15/11 3:9, 10
Miercuri, 23 octombrie
[Iehova] i-a umplut cuıntelepciune ca sa faca toata
lucrarea. (Ex. 35:35)
Un exemplu din careˆınv
˘at
˘am cum
ne poateˆındruma spiritul sf
ˆant es-
te Betaleel, un contemporan al luiMoise (Ex. 35:30–34). Betaleel a pri-mit sarcina de a coordona confectio-narea mobilierului si a obiectelor dedecor pentru tabernacol. Era el unbun mestesugar? Nu este exclus,desi, foarte probabil,
ˆınainte de
ˆın-
ceperea acestui proiect f˘acuse c
˘ar
˘a-
mizi pentru egipteni (Ex. 1:13, 14).Prin urmare, cum avea Betaleel s
˘a
duc˘a la bun sf
ˆarsit o lucrare at
ˆat
de complex˘a? Iehova ‘l-a umplut cu
spiritul s˘au ca s
˘a aib
˘a
ˆıntelepciune,
pricepere si cunostint˘a si ca s
˘a fie
iscusitˆın orice mestesug, ca s
˘a
ˆın-
tocmeasc˘a proiecte si s
˘a fac
˘a tot fe-
lul de lucr˘ari iscusite’. Oricare ar fi
fost talentele si cunostintele lui Be-taleel, spiritul sf
ˆant l-a ajutat s
˘a si le
pun˘a
ˆın valoare, acelasi lucru fiind
valabil si cu privire la Oholiab. Separe c
˘a cei doi au
ˆınv
˘atat at
ˆat de
bine mestesugurile respective,ˆın-
cˆat Iehova ‘le-a pus
ˆın inim
˘a’ s
˘a-i
ajute si pe altii s˘a si le
ˆınsuseasc
˘a.
w11 15/12 3:6
Joi, 24 octombrieˆ
Ii primea cu drag pe toti ceicare veneau la el, predicandu-le
regatul lui Dumnezeu.(Fap. 28:30, 31)
Asemenea lui Pavel, multi sluji-tori de ast
˘azi ai lui Dumnezeu
ˆısi
p˘astreaz
˘a bucuria si continu
˘a s
˘a
predice chiar dac˘a sunt
ˆınchisi pen-
tru credinta lor. Din cauza proble-melor de s
˘an
˘atate sau a v
ˆarstei
ˆına-
intate, unii dintre fratii nostri nupot iesi din cas
˘a sau tr
˘aiesc
ˆın azi-
luri.ˆIns
˘a, ori de c
ˆate ori li se iveste
ocazia, ei le predic˘a vestea bun
˘a me-
dicilor, personalului medical sau ce-lor care
ˆıi viziteaz
˘a. Dorinta lor fier-
binte este s˘a depun
˘a o m
˘arturie te-
meinic˘a despre Regatul lui Dumne-
zeu. Cˆat de mult
ˆıi pretuim pe acesti
frati dragi! Avem multe deˆınv
˘atat
despre vigilent˘a de la apostolii si de
la crestinii din secolul I mentionatiˆın cartea Faptele.
ˆIn timp ce astep-
t˘am sf
ˆarsitul acestui sistem vechi,
s˘a fim hot
˘ar
ˆati s
˘a le imit
˘am exem-
plul, depunˆand m
˘arturie cu zel si
curaj. Nu exist˘a privilegiu mai mare
decˆat acela de a depune „m
˘arturie
temeinic˘a despre regatul lui Dum-
nezeu“! (Fap. 28:23) w1215/1 2:20–22
Vineri, 25 octombrie
Mardoheu a aflat tot ce sefacuse. (Est. 4:1)
Regina Estera a fost foarteˆıngri-
jorat˘
a. V˘
arul ei Mardoheu i-a tri-mis o copie a decretului care auto-riza masacrarea evreilor si i-a po-runcit s
˘a se prezinte
ˆınaintea rege-
lui pentru a pledaˆın favoarea po-
porului ei. Dar oricine seˆınf
˘atisa la
rege f˘
ar˘
a s˘
a fie chemat era con-damnat la moarte (Est. 4:4–11). Cutoate acestea, Mardoheu i-a spusEsterei: „Dac
˘a tu taci acum, ajuto-
rul si sc˘
aparea vor veni din alt˘
aparte . . . Si cine stie dac
˘a nu pen-
tru un timp ca acesta ai primitdemnitate regal
˘a?“. Estera l-a ru-
gat pe Mardoheu s˘
a-i strˆ
ang˘
a peevreii din Susa si s
˘a posteasc
˘a pen-
tru ea. „Voi posti si eu“, a spus Es-tera. „Apoi voi intra la rege . . . si,dac
˘a trebuie s
˘a pier, atunci s
˘a pier“
(Est. 4:12–17). Estera a actionat cumult curaj si, asa cum arat
˘a car-
tea careˆıi poart
˘a numele, Dumne-
zeu si-a sc˘
apat poporul.ˆIn prezent,
crestinii unsi si colaboratorii lordevotati manifest
˘a si ei curaj
ˆın
ˆın-
cerc˘
ari (Ps. 65:2; 118:6). w12 15/22:14, 15
Sambata, 26 octombrieˆ
Isi vor strange ınvatatori care sale gadile urechile. (2 Tim. 4:3)
Ceˆınv
˘at
˘aturi ‘g
ˆadil
˘a urechile’
oamenilor? Teoria evolutiei estesustinut
˘a cu fervoare
ˆın multe t
˘ari.
Desi este prezentat˘
a de regul˘
aˆın
termeni stiintifici, aceast˘
a teoriea devenit un fel de religie pen-tru unii, influent
ˆandu-le perceptia
asupra divinit˘
atii si asupra seme-nilor. O alt
˘a idee larg r
˘asp
ˆandit
˘a
este aceea c˘
a Dumnezeu nu se in-tereseaz
˘a de noi si, prin urmare,
nici noi n-ar trebui s˘
a tinem contde el. De ce sunt aceste
ˆınv
˘at
˘aturi
atr˘
ag˘
atoare, adormind milioane deoameni din punct de vedere spiri-tual? Am
ˆandou
˘a transmit indirect
mesajul: „Poti face orice pentru c˘
anu trebuie s
˘a dai socoteal
˘a nim
˘a-
nui“.ˆIntr-adev
˘ar, aceast
˘a idee ‘g
ˆa-
dil˘
a urechile’ multora (Ps. 10:4).Unii, care merg totusi la biseri-c
˘a, vor doar s
˘a aud
˘a cuvinte li-
nistitoare, precum: „Indiferent cefaci, Dumnezeu te iubeste“. Preotiisi pastorii ‘g
ˆadil
˘a urechile’ oame-
nilor f˘
acˆ
andu-i s˘
a cread˘
a c˘
a ri-tualurile, slujbele si icoanele suntpe placul lui Dumnezeu. w12 15/32:4–6
Duminica, 27 octombrie
Iehova va face cunoscut cineeste al lui. (Num. 16:5)
ˆIntre Moise si Core a existat un
contrast izbitorˆın ce priveste res-
pectul fat˘
a de m˘
asurile si deciziilelui Iehova. Core era un levit din fa-milia chehatitilor care a avut mul-te privilegii (Ex. 32:26–29; Num.3:30, 31). Dup
˘a c
ˆat se pare, el i-a
fost loial lui Iehova ani de zile sis-a bucurat de respectul multor is-raeliti. Totusi, lui Core i s-a p
˘a-
rut la un moment dat c˘a poporul
nu era condus asa cum trebuia.De aceea,
ˆımpreun
˘a cu alti 250
de b˘
arbati, c˘
apetenii ale adun˘arii,
Core aˆıncercat s
˘a „
ˆındrepte“ situa-
tia. Convinsi c˘
a Iehovaˆıi ‘cunos-
tea’ si c˘
a aveau aprobarea Sa, i-auspus lui Moise: „Destul, c
˘aci toat
˘a
adunarea, toti sunt sfinti si Ie-hova este
ˆın mijlocul lor!“ (Num.
16:1–3). Cˆ
at˘
a mˆ
andrie! La sfˆarsi-
tul zilei urm˘
atoare, Core si toticei care i s-au al
˘aturat
ˆın r
˘azvr
˘a-
tire erau morti (Num. 16:31–35).w11 15/9 5:11, 12
Luni, 28 octombrieˆ
Infuriati-va, dar nu pacatuiti!Vorbiti ın inima voastra, ın
patul vostru si taceti. (Ps. 4:4)
Pentru a-i r˘
amˆ
ane loiali lui Ieho-va este nevoie de curaj si de
ˆıncrede-
re deplin˘
aˆın El. De exemplu, o fa-
milie crestin˘
a trebuie s˘
a manifesteaceste calit
˘ati c
ˆand o rud
˘a care nu se
c˘
aieste este exclus˘
a. Dumnezeuˆıi
onoreaz˘
a pe cei loiali lui, care conti-nu
˘a s
˘a umble pe c
˘aile sale. Iar loia-
litatea siˆıncrederea deplin
˘a
ˆın Ieho-
va promoveaz˘
a bucuriaˆın mijlocul
poporului s˘
au (Ps. 84:11, 12). Dac˘
acineva ne-a vorbit ur
ˆat ori s-a purtat
r˘
au fat˘
a de noi, s˘
a nu p˘
ac˘
atuim r˘
as-punz
ˆand cu aceeasi moned
˘a (Rom.
12:17–19). Putem s˘
a vorbimˆın inima
noastr˘
a, exprimˆ
andu-ne sentimen-tele
ˆıntr-o rug
˘aciune personal
˘a ‘
ˆın
patul nostru’. Rugˆ
andu-ne cu privi-re la problema respectiv
˘a, s-ar pu-
tea s˘
a privim lucrurileˆıntr-o alt
˘a lu-
min˘
a si s˘
a ne simtimˆındemnati ca,
din iubire, s˘
a iert˘
am (1 Pet. 4:8).Demn de remarcat
ˆın aceast
˘a privin-
t˘
a este sfatul pe care l-a dat aposto-lul Pavel si care are la baz
˘a, din c
ˆate
se pare, Psalmul 4:4: „Mˆ
aniati-v˘
a,dar nu p
˘ac
˘atuiti! S
˘a nu apun
˘a soare-
le peste mˆ
ania voastr˘
a si s˘
a nu-i fa-ceti loc Diavolului!“ (Ef. 4:26, 27).w11 15/5 5:17, 18
Marti, 29 octombrie
Spiritul sfant v-a numitsupraveghetori. (Fap. 20:28)
B˘
atrˆ
anii de congregatie sunt nu-miti de spiritul sf
ˆant. Dar nu toti
crestinii unsi cu spirit sunt b˘
atrˆ
anide congregatie. Ce
ˆıntelegem de
aici? Spiritul lui Iehova actioneaz˘
aˆın moduri diferite asupra membrilorcongregatiei. Acelasi spirit care led
˘a celor unsi convingerea c
˘a au pri-
mit „un spirit de adoptie“, c˘
a sunt fiiai lui Dumnezeu, a fost folosit de Ie-
hova pentru a-lˆınvia pe Isus la viat
˘a
nemuritoareˆın cer (Rom. 8:11, 15).
Prin intermediul acestui spirit, Ie-hova a adus
ˆın existent
˘a universul
(Gen. 1:1–3). Tot cu ajutorul spiritu-lui sf
ˆant, Betaleel a realizat o lucra-
re extraordinar˘
a pentru tabernacol,Samson a f
˘acut fapte de putere ului-
toare, iar apostolul Petru a umblatpe ap
˘a. Asadar, a avea spiritul lui
Dumnezeu nuˆınseamn
˘a a fi uns cu
spiritul s˘
au, ungerea fiind doar unadintre modalit
˘atile speciale
ˆın care
actioneaz˘
a spiritul. Alegerea cresti-nilor unsi este dreptul exclusiv al luiIehova. w11 15/12 4:13, 14
Miercuri, 30 octombrie
Cine lucreaza cu perspicacitateva gasi binele. (Prov. 16:20)
Trebuie s˘
a depunem mari eforturica s
˘a fim
ˆın pace cu membrii fami-
liei care nu sunt la adev˘
ar. Uneoriacestia ne cer s
˘a facem lucruri care
contravin principiilor Bibliei si s-arputea sup
˘ara c
ˆand tinem cu fermita-
te la ele.ˆIns
˘a, prin atitudinea noas-
tr˘
a, noi promov˘
am pacea pe ter-men lung. Fireste, dac
˘a suntem ri-
gizi cˆ
and nu seˆıncalc
˘a un principiu
biblic, am putea cauza tensiuni inu-tile (Prov. 16:7).
ˆIn cazul
ˆın care nu
stim cum s˘
a proced˘
am, este impor-tant s
˘a c
˘aut
˘am
ˆındrumarea Bibliei
(Prov. 11:14). Pentru a promova pa-cea
ˆın familie, trebuie s
˘a ne
ˆıncre-
demˆın Iehova si s
˘a
ˆıncerc
˘am s
˘a
ˆın-
telegem sentimentele rudelor noas-tre care nu
ˆımbr
˘atiseaz
˘a
ˆınchinarea
curat˘
a. Unii parteneri care nu suntMartori se simt abandonati sau setem c
˘a relatia conjugal
˘a este
ˆın pe-
ricol cˆ
and sotul sau sotia particip˘
a laactivit
˘atile crestine.
ˆIns
˘a partenerul
care studiaz˘
a Biblia sau care estedeja Martor
ˆıi poate alunga temeri-
le vorbindu-i frumos si asigurˆ
andu-lde iubirea sa. w12 15/2 4:5–7
Joi, 31 octombrie
Legea a devenit tutorele nostrucare ne conduce la Cristos, ca sa
fim declarati drepti datoritacredintei. (Gal. 3:24)
Prin intermediul r˘
ascump˘
ar˘
arii,Iehova va anula definitiv efectelep
˘acatului, d
ˆandu-ne posibilitatea
de a avea o constiint˘
a curat˘
aˆınc
˘a
de pe acum.ˆIntr-adev
˘ar, jertfa de
r˘
ascump˘
arare oferit˘
a de Isus esteun dar minunat! (Gal. 3:13; Evr.9:9, 14) Evident, pentru a benefi-cia de acest dar nu este suficient
s˘
a-iˆıntelegem semnificatia. Este
necesar si s˘
a avem credint˘
a. Iarcredinta autentic
˘a nu poate exista
f˘
ar˘
a fapte (Iac. 2:26). De aceea, Pa-vel i-a
ˆındemnat pe crestinii evrei,
care detineau tiparul cunostinteitransmise prin Legea mozaic
˘a, s
˘a
pun˘
aˆın practic
˘a aceast
˘a cunostin-
t˘
a. Astfel, eiˆısi armonizau condui-
ta cu principiile divine despre carele vorbeau altora (Rom. 2:21–23).Chiar dac
˘a nu este necesar s
˘a res-
pect˘
am Legea mozaic˘
a, si noi tre-buie s
˘a-i aducem lui Iehova jertfe
pl˘
acute. w12 15/1 3:17–19
Vineri, 1 noiembrie
Sa umblam cuviincios . . . nu ınchefuri si ın betii, nici ın relatiisexuale nepermise, ın conduitalibertina, ın cearta si ın gelozie.
(Rom. 13:13)
Nu e usor s˘
a evit˘
am astfel de ‘lu-cr
˘ari’. Trebuie s
˘a fim mereu vigi-
lenti. Un sofer care ignor˘
a perico-lul de a adormi la volan ar puteasf
ˆarsi tragic. Tot la fel, somnolen-
ta spiritual˘
a poate fi fatal˘
a! Deexemplu, unii ar putea considerac
˘a toti cei din teritoriu au res-
pins definitiv vestea bun˘
a (Prov.6:10, 11). Ei ar putea g
ˆandi: Ce rost
mai are s˘
a m˘
a str˘
aduiesc s˘
a-i cautpe oameni si s
˘a-i ajut dac
˘a tot
nu accept˘
a adev˘
arul? Desi multidorm din punct de vedere spiri-tual, situatia si atitudinea lor sepot schimba
ˆın timp. Unii chiar se
trezesc din acest somn si reac-tioneaz
˘a pozitiv la mesaj.
ˆIi pu-
tem ajuta dac˘
a r˘
amˆ
anem noiˆınsi-
ne treji, folosind metode de predi-care diferite, care s
˘a le st
ˆarneasc
˘a
interesul.ˆIn plus, nu trebuie s
˘a ui-
t˘am de ce este at
ˆat de important
˘a
lucrarea noastr˘
a. w12 15/3 1:6, 7
Sambata, 2 noiembrie
Slujiti-i lui Iehova cu bucurie!Intrati ınaintea lui cu strigate
de bucurie! (Ps. 100:2)
De ce este important s˘
a-i slujimlui Iehova cu bucurie? Din cauzacontroversei ridicate de Satan cuprivire la suveranitatea lui Iehova.Satan pretinde c
˘a nimeni nu-i slu-
jeste lui Dumnezeu din inim˘
a (Iov1:9–11). Dac
˘a i-am sluji lui Iehova
din sentimentul datoriei, dar f˘
a-r
˘a bucurie, jertfa noastr
˘a de laud
˘a
ar fi incomplet˘
a. Serviciul efectuatdin inim
˘a, cu bucurie
ˆıl glorific
˘a pe
Dumnezeu.ˆIns
˘a trebuie s
˘a recu-
noastem c˘
a pˆ
an˘
a si slujitorii devo-tati ai lui Iehova trec uneori prinmomente de descurajare si trebuies
˘a lupte pentru a p
˘astra o atitudine
pozitiv˘
a (Filip. 2:25–30). Cˆ
and sun-tem coplesiti de sentimente nega-tive, s
˘a ne
ˆındrept
˘am spre Iehova
ˆın rug
˘aciune si s
˘a ne str
˘aduim s
˘a
medit˘
am la lucruri demne de lau-d
˘a (Filip. 4:6–9). Unora le este de
mare ajutor s˘
a fredoneze melodiileRegatului
ˆın timp ce ascult
˘a
ˆın-
registr˘
arile audio. Lucrul acesta leridic
˘a moralul si
ˆıi ajut
˘a s
˘a g
ˆan-
deasc˘
a pozitiv. w11 15/4 3:11–13
Duminica, 3 noiembrie
Ma voi culca si voi dormi ınpace, caci numai tu, o, Iehova,
ma faci sa locuiesc ın siguranta!(Ps. 4:8)
Cˆand respectau Legea lui Iehova,
israelitii erauˆın relatii de pace cu El
si se simteauˆın sigurant
˘a. De exem-
plu,ˆın timpul domniei lui Solomon,
„Iuda si Israel au locuitˆın sigurant
˘a“
(1 Regi 4:25). Cei ce aveauˆıncrede-
reˆın Dumnezeu se bucurau de pace
chiar si cˆand natiunile din jur erau os-
tile. Asemenea lui David, noi dormimlinistiti, „
ˆın pace“, deoarece Dumne-
zeu ne face s˘a ne simtim
ˆın sigurant
˘a.
Dac˘a particip
˘am din plin la secerisul
spiritual din prezent, putem fi siguric
˘a si noi vom simti o mare bucurie
(Luca 10:2). Participi si tu la elˆın asa
m˘asur
˘a
ˆınc
ˆat s
˘a g
˘asesti cu adev
˘a-
rat satisfactie? Asadar, s˘a continu
˘am
s˘a-i slujim lui Iehova plini de
ˆıncre-
dere! S˘a ne rug
˘am cu credint
˘a si,
astfel, vom simti „pacea lui Dumne-zeu, care
ˆıntrece orice g
ˆandire“ (Fi-
lip. 4:6, 7). Cˆat
˘a bucurie ne va aduce
aceasta! Dac˘a p
˘astr
˘am o
ˆıncredere
deplin˘a
ˆın Iehova, ne vom simti
ˆın si-
gurant˘a indiferent ce ne rezerv
˘a vii-
torul. w11 15/5 5:21–23
Luni, 4 noiembrie
Moartea s-a extinsla toti oamenii, fiindca toti
au pacatuit. (Rom. 5:12)
Plin de iubire, Iehova a luat m˘asuri
pentru a-i elibera pe oameni din sta-rea de p
˘acat. Pavel a explicat c
˘a acest
lucru a fost posibil prin intermediulunui alt om perfect, adic
˘a un al doi-
lea Adam, care a venit mai tˆarziu
(1 Cor. 15:45).ˆIns
˘a conduita celor doi
oameni perfecti a dus la rezultatecomplet diferite. Cum anume? „Cudarul nu este ca si cu greseala“, a scrisPavel. Adam a comis acea greseal
˘a si
a primit pedeapsa cuvenit˘a: moar-
tea. Totusi, el n-a fost singurul care
a trebuit s˘a moar
˘a. Iat
˘a ce citim:
„Prin greseala unui singur om au mu-rit multi“ (Rom. 5:15, 16). Sentintadreapt
˘a primit
˘a de Adam presupunea
ca toti urmasii s˘ai imperfecti, deci si
noi, s˘a primeasc
˘a aceeasi pedeaps
˘a.
Cu toate acestea, este o mˆang
ˆaiere s
˘a
stim c˘a actiunile omului perfect Isus
au produs un rezultat complet diferit.Care a fost acesta? G
˘asim r
˘aspunsul
ˆın mentiunea f
˘acut
˘a de Pavel, si anu-
me c˘a ‘oameni de orice fel aveau s
˘a fie
declarati drepti pentru viata’ (Rom.5:18). w11 15/6 2:5, 7, 8
Marti, 5 noiembrie
Sa nu [dai] atentieunor istorisiri neadevarate . . .care . . . dau nastere la ıntre-
bari. (1 Tim. 1:4)
Avertismentul lui Pavel cu privirela �istorisirile neadev
˘arate’ este con-
semnatˆın prima sa scrisoare adresa-
t˘a lui Timotei. Pavel i-a spus aces-
tui supraveghetor crestin s˘a p
˘astreze
puritatea spiritual˘a a congregatiei si
s˘a-si ajute fratii si surorile s
˘a-i r
˘am
ˆa-
n˘a loiali lui Iehova (1 Tim. 1:18, 19).
Pavel foloseste aici un cuvˆant grecesc
careˆınseamn
˘a fictiune, mit sau falsi-
tate. Potrivit unei enciclopedii, acestcuv
ˆant se refer
˘a la „o istorisire (reli-
gioas˘a) care nu are nicio leg
˘atur
˘a cu
realitatea“ (The International Stan-dard Bible Encyclopaedia). Este posi-bil ca Pavel s
˘a fi avut
ˆın vedere idei
religioase false, propagate prin le-gende fanteziste sau prin stiri de sen-zatie. Aceste istorisiri nu f
˘aceau de-
cˆat s
˘a ‘dea nastere la
ˆıntreb
˘ari’ care,
la rˆandul lor, duceau la cercet
˘ari cu
privire la chestiuni neimportante. Is-torisirile neadev
˘arate sunt o strata-
gem˘a a lui Satan, maestrul
ˆınsel
˘ato-
riei, care se foloseste de idei religioa-se false si de basme lumesti ca s
˘a-i
abat˘a pe cei mai putin vigilenti de la
calea adev˘arului. Sfatul lui Pavel este
clar: Nu credeti istorisirile neadev˘a-
rate! w11 15/7 2:9, 10
Miercuri, 6 noiembrie
Daca cineva nu se poticnesteın cuvant, este un om perfect.
(Iac. 3:2)ˆIntre colaboratorii crestini vor
ap˘area inevitabil ne
ˆıntelegeri si
divergente (Filip. 4:2, 3). Totusi,acestea pot fi rezolvate f
˘ar
˘a ca pa-
cea congregatiei s˘
a fie tulburat˘
a.De aceea, c
ˆand ne d
˘am seama c
˘a
am jignit pe cineva, s˘
a ne str˘
a-duim s
˘a aplic
˘am sfatul din Matei
5:23, 24. S˘
a presupunem c˘
a cinevaa f
˘acut o greseal
˘a minor
˘a fat
˘a de
noi si ne-a sup˘
arat. Ce vom face?Vom astepta ca persoana respecti-v
˘a s
˘a vin
˘a si s
˘a-si cear
˘a scuze? Bi-
blia spune c˘
a iubirea „nu tine contde r
˘aul suferit“ (1 Cor. 13:5). Dove-
dim c˘
a nu tinem cont de r˘
aul su-ferit dac
˘a iert
˘am si dac
˘a trecem
cu vederea celeˆınt
ˆamplate, pro-
movˆ
and astfel pacea (Col. 3:13).Aceasta este cea mai bun
˘a modali-
tate de a rezolva micile neˆıntele-
geri! Astfel, consolid˘am unitatea
dintre noi. ‘Este frumos s˘a trecem
peste f˘ar
˘adelege’, spune un pro-
verbˆıntelept (Prov. 19:11). w11 15/8
4:4, 5
Joi, 7 noiembrie
Continuati sa cautatimai ıntai . . . dreptatea [lui
Dumnezeu]. (Mat. 6:33)
Aceastaˆınseamn
˘a c
˘a trebuie s
˘a
punem normele lui Iehova cu pri-vire la ce este corect si la ce estegresit mai presus de normele oa-menilor (Is. 55:8, 9).
ˆInainte s
˘a afle
adev˘
arul, unii cultivau tutun sauvindeau tig
˘ari,
ˆıi instruiau pe al-
tii pentru r˘
azboi sau produceausi vindeau arme.
ˆIns
˘a majorita-
tea si-au schimbat locul de munc˘
apentru a putea
ˆıntruni cerintele
pentru botez (Is. 2:4; 2 Cor. 7:1;Gal. 5:14). Isus le-a spus disci-polilor s
˘ai: „Dac
˘a veti avea credin-
t˘
a cˆ
at un gr˘
aunte de mustar, vetizice muntelui acestuia: «Mut
˘a-te
de aici acolo» si se va muta; si ni-mic nu v
˘a va fi imposibil“ (Mat.
17:20).ˆIntreab
˘a-te: „As c
˘auta mai
ˆınt
ˆai dreptatea lui Dumnezeu da-
c˘
a acest lucru mi-ar cauza proble-me?“. Vorbeste cu alti membri aicongregatiei dac
˘a ai
ˆındoieli. Mo-
dulˆın care Iehova i-a ajutat
ˆıti
vaˆınt
˘ari, cu sigurant
˘a, credinta.
w11 15/9 2:10, 12
Vineri, 8 noiembrie
Este bine pentru ei sa ramanaca mine. (1 Cor. 7:8)
Anumite repartitii accesibile pi-onierilor celibatari pot fi o provo-care pentru cei c
˘as
˘atoriti sau pen-
tru cei care au copii. Pavel stia c˘a
ˆın teritoriul congregatiilor localeexista potential mare de cresteresi voia ca toti fratii s
˘a aib
˘a parte
de aceeasi bucurieˆın lucrare ca si
el. Din acest motiv a vorbit despreavantajele celibatului. O pionier
˘a
nec˘
as˘
atorit˘
a din Statele Unite ascris: „Unii cred c
˘a nu poti fi fericit
dac˘
a nu esti c˘
as˘
atorit. Dar m-amconvins c
˘a adev
˘arata fericire de-
pinde de prietenia cu Iehova. Celi-batul este un dar minunat dac
˘a stii
s˘
a profiti de el. Iehova le arat˘a tu-
turor afectiune, indiferent c˘a sunt
c˘
as˘
atoriti sau celibatari“. Aceast˘a
sor˘
a slujesteˆın prezent
ˆıntr-o tar
˘a
unde este mare nevoie de vesti-tori. Dac
˘a esti nec
˘as
˘atorit, ai pu-
tea s˘
a-ti folosesti si tu aceast˘a li-
bertate pentru a face mai multˆın
lucrarea de predicare? Celibatulpoate fi si pentru tine un dar ne-pretuit de la Iehova! w11 15/102:5, 8, 9
Sambata, 9 noiembrie
Vad ın madularele meleo alta lege, care poarta razboi
ımpotriva legii mintii mele si matine captiv sub legea pacatului.
(Rom. 7:23)
Pavel nu c˘
auta s˘
a se justifice sinici nu se autocomp
˘atimea, ca si
cum i-ar fi fost imposibil s˘
a fac˘
a ceeste drept. S
˘a nu uit
˘am c
˘a el era
un crestin uns de spirit, matur siales s
˘a fie „apostol al natiunilor“
(Rom. 1:1; 11:13). Pavel a recunos-cut cu sinceritate c
˘a, doar prin for-
te proprii, nu putea s˘
aˆınf
˘aptuias-
c˘a vointa lui Dumnezeu asa cum
si-ar fi dorit. Motivul? „Toti [oame-nii] au p
˘ac
˘atuit si nu ajung la glo-
ria lui Dumnezeu.“ (Rom. 3:23) Cadescendent al lui Adam, Pavel re-simtea efectele p
˘acatului asupra
c˘arnii imperfecte. Aceast
˘a situa-
tie nu ne este deloc str˘
ain˘
a deoa-rece si noi suntem imperfecti si
ˆın
fiecare zi avem de dus o lupt˘
a ase-m
˘an
˘atoare.
ˆIn plus, exist
˘a multe
lucruri care ne-ar putea distrage sine-ar putea face s
˘a deviem de la
‘caleaˆıngust
˘a care duce la viat
˘a’
(Mat. 7:14).ˆIns
˘a situatia nu a fost
f˘ar
˘a sperant
˘a pentru Pavel, si nici
pentru noi nu este. w11 15/11 2:3, 4
Duminica, 10 noiembrieˆ
Invata-ma sa fac voia ta,caci tu esti Dumnezeul meu!
Spiritul tau este bun, [fie ca el]sa ma calauzeasca.
(Ps. 143:10)
Ce este spiritul sfˆ
ant? Termenulebraic ruach din Geneza 1:2 esteredat de obicei prin „spirit“,
ˆıns
˘a
poate fi tradus si prin „vˆ
ant“ sauprin alte cuvinte care denumesc ofort
˘a activ
˘a invizibil
˘a. (Compar
˘a
cu Geneza 3:8; 8:1.) Asa cum vˆ
an-
tul este invizibil, darˆısi face sim-
tit˘
a forta, tot asa spiritul sfˆant
este invizibil, impersonal si ima-terial, dar produce efecte vizibile.Spiritul sf
ˆant este energia pe care
Dumnezeu o face s˘
a actioneze asu-pra unor oameni sau lucruri pen-tru a-si
ˆındeplini vointa.
ˆIsi va fo-
losi Iehova spiritul pentru a ne c˘a-
l˘
auzi? Cu sigurant˘
a! El i-a promispsalmistului David: „
ˆIti voi da per-
spicacitate si te voiˆınv
˘ata calea pe
care trebuie s˘
a mergi“ (Ps. 32:8).David
ˆısi dorea mult acest lucru! El
i-a adresat lui Iehova cuvintele dintextul de azi. Si noi trebuie s
˘a ce-
rem spirit sfˆ
ant si s˘
a ne l˘as
˘am c
˘a-
l˘
auziti de el. w11 15/12 2:5, 6
Luni, 11 noiembrie
Spiritul sfant le interzisesesa spuna cuvantul ın provincia
Asiei. (Fap. 16:6)
Isus, prin intermediul spirituluisf
ˆant, dorea s
˘a-i
ˆındrume pe Pavel
si pe tovar˘
asii lui de drum c˘atre
o alt˘
a destinatie.ˆIn ce directie
s-auˆındreptat acesti crestini ze-
losi?ˆIn versetul 7 se explic
˘a: „C
ˆand
au ajuns la Misia, auˆıncercat s
˘a in-
treˆın Bitinia, dar spiritul lui Isus
nu i-a l˘
asat“.ˆIntruc
ˆat nu li s-a per-
mis s˘
a prediceˆın Asia, Pavel si
ˆınsotitorii lui s-au
ˆındreptat spre
nord, intentionˆ
and s˘
a prediceˆın
orasele din Bitinia. Dar, cˆand s-au
apropiat de Bitinia, Isus i-a opritdin nou din drum cu ajutorul spiri-tului sf
ˆant. Foarte probabil, acesti
b˘
arbati erau acum complet dezo-rientati. Stiau ce s
˘a predice si cum
s˘
a predice, dar nu si unde. Altfelspus, b
˘atuser
˘a la usa Asiei, dar de-
geaba; b˘
atuser˘
a si la usa Bitiniei,dar tot degeaba. S-au descurajatei?
ˆIn niciun caz! w12 15/1 2:4–6
Marti, 12 noiembrie
[Isus] a petrecut toata noaptearugandu-se. (Luca 6:12)
Ceˆınv
˘at
˘am din exemplul lui
Isus? C˘a trebuie s
˘a ne rug
˘am ore
ˆın
sir? Nu. Ar˘at
ˆand
ˆıntelegere fat
˘a de
continuatorii s˘ai, el a spus: „Spiri-
tul esteˆınfl
˘ac
˘arat, dar carnea este
slab˘a“ (Mat. 26:41). Totusi, nu este
imposibil s˘a-l imit
˘am pe Isus. De
exemplu, c˘aut
˘am
ˆındrumarea Tat
˘a-
lui nostru cerescˆınainte de a lua o
decizie care ar putea s˘a ne afecteze
spiritualiceste pe noi, pe membriifamiliei sau pe cei din congregatie?Ne rug
˘am pentru surorile si pen-
tru fratii nostri? Pornesc rug˘aciuni-
le noastre din inim˘a sau sunt repe-
t˘ari mecanice ale unor cuvinte
ˆınv
˘a-
tate pe de rost? Isus a pretuit mo-mentele intime,
ˆın care vorbea des-
chis cu Tat˘al s
˘au.
ˆIn aceast
˘a lume,
ne putem l˘asa foarte usor prinsi
ˆın v
ˆaltoarea vietii, uit
ˆand ceea ce
conteaz˘a cu adev
˘arat. Dac
˘a ne re-
zerv˘am suficient timp pentru a ne
ruga profund,ˆın intimitatea c
˘ami-
nului nostru, vom fi mai vigilentidin punct de vedere spiritual (Mat.6:6, 7).
ˆIn plus, ne vom apropia mai
mult de Iehova (Ps. 25:14). w12 15/21:8, 9
Miercuri, 13 noiembrie
Vorbirea voastra sa fieıntotdeauna placuta, dreasa
cu sare. (Col. 4:6)ˆIti place s
˘a fii trezit brusc dintr-un
somn adˆ
anc? Probabil, nu. Poatec
˘a preferi s
˘a fii trezit usor. La fel
seˆınt
ˆampl
˘a si c
ˆand vrem s
˘a-i tre-
zim pe oameni din punct de vede-re spiritual. S
˘a presupunem c
˘a un
locatar este deranjat de vizita tasi se
ˆınfurie. Cum este
ˆıntelept s
˘a
reactionezi? Spune-i c˘
a-lˆıntelegi si
retrage-teˆın mod politicos (Prov.
15:1; 17:14; 2 Tim. 2:24). Deoarece aifost amabil, este posibil ca persoanarespectiv
˘a s
˘a reactioneze mai bine
cˆ
and va fi vizitat˘
a din nou de Mar-tori. Alteori, ai putea s
˘a continui
discutia chiar dac˘
a locatarul are oreactie negativ
˘a. De pild
˘a, unii spun
„Nu, multumesc. Am religia mea“sau „Nu m
˘a intereseaz
˘a“ doar ca s
˘a
ˆıncheie conversatia. Dar, dac
˘a nu re-
nunti usor, ai putea s˘
a-i pui cu tacto
ˆıntrebare care s
˘a-i st
ˆarneasc
˘a in-
teresul fat˘
a de lucrurile spirituale.w12 15/3 1:15, 16
Joi, 14 noiembrieˆ
Intre voi nu va fi asa.(Mar. 10:43)
ˆIn zilele noastre, fratii care „aspi-
r˘a la sarcina de supraveghetor“ ar fi
bine s˘a se
ˆıntrebe cu ce motivatie
urm˘aresc acest obiectiv (1 Tim. 3:1).
Iar cei care slujesc ca b˘atr
ˆani ar tre-
bui s˘a se
ˆıntrebe cu sinceritate dac
˘a
ˆısi doresc s
˘a aib
˘a autoritate asupra
altora sau o pozitieˆınalt
˘a, asa cum
ˆısi doriser
˘a unii apostoli. Dac
˘a apos-
tolii au avut o problem˘a
ˆın acest
sens, este limpede c˘a si b
˘atr
ˆanii tre-
buie s˘a depun
˘a eforturi pentru a
evita tendinta lumeasc˘a de a le pl
˘a-
cea s˘a aib
˘a autoritate asupra altora.
Desigur, exist˘a situatii c
ˆand b
˘atr
ˆa-
nii trebuie s˘a fie fermi; de exemplu,
cˆand ocrotesc turma de „lupi asupri-
tori“ (Fap. 20:28–30). Pavel i-a spuslui Tit s
˘a continue ‘s
˘a
ˆındemne si
s˘a mustre cu toat
˘a autoritatea’ (Tit
2:15). Totusi, chiar si cˆand iau astfel
de m˘asuri, b
˘atr
ˆanii se str
˘aduiesc
s˘a-i trateze cu demnitate pe cei im-
plicati. Ei sunt constienti c˘a pentru
a sensibiliza inima cuiva si pen-tru a-l
ˆındemna s
˘a aib
˘a o condui-
t˘a corect
˘a, este mult mai eficient
s˘a-l sf
˘atuiasc
˘a cu bl
ˆandete pe cel
ˆın
cauz˘a dec
ˆat s
˘a-l critice cu asprime.
w11 15/6 3:17–19
Vineri, 15 noiembrie
Chiar daca un om face unpas gresit ınainte sa-si dea sea-ma, voi, care sunteti calificatispiritualiceste, cautati sa-l ın-
dreptati pe un astfel de om.(Gal. 6:1)
Fireste, nu ne este usor s˘a ac-
cept˘am sfatul unui om imperfect,
chiar dac˘a manifest
˘a tact si iubire.ˆ
Ins˘a, dac
˘a accept
˘am ajutorul, vom
deveni si mai pretiosiˆın ochii lui
Iehova. Totusi, este interesant c˘a
atunci cˆand ne rug
˘am, noi recu-
noastem imediat c˘a suntem imper-
fecti.ˆIns
˘a c
ˆand cineva ne atrage
atentia asupra unei greseli, avemtendinta de a-i minimaliza gravita-tea. Poate c
˘a
ˆıncerc
˘am s
˘a ne justi-
fic˘am sau chiar ne
ˆındoim de mo-
tivatiile persoanei respective; saupoate c
˘a ne deranjeaz
˘a modul
ˆın
care ne sf˘atuieste (2 Regi 5:11).
Iar dac˘a sfaturile vizeaz
˘a un as-
pect delicat — cum ar fi comporta-mentul gresit al unui membru alfamiliei, tinuta nepotrivit
˘a, igiena
personal˘a necorespunz
˘atoare sau o
form˘a de destindere pe care Iehova
o ur˘aste — s-ar putea s
˘a avem o
reactie dur˘a, care s
˘a ne surprind
˘a si
pe noi si s˘a-l dezam
˘ageasc
˘a pe cel
care ne sf˘atuieste.
ˆIns
˘a, de obi-
cei, dup˘a ce ne calm
˘am, recunoas-
tem c˘a sfaturile respective au fost
bine-venite. w11 15/7 4:5
Sambata, 16 noiembrie
Asa cum s-a ıntamplat ın zilelelui Noe, asa va fi si ın zileleFiului omului. (Luca 17:26)
Cˆ
and a rostit cuvintele de maisus, Isus s-a referit la modul de via-t
˘a al oamenilor (Mat. 24:37–39).
Majoritatea oamenilor din timpullui Noe nici m
˘acar nu au vrut s
˘a
aud˘
a de Dumnezeu, cu atˆ
at mai pu-
tin s˘
a asculte de el. Care erau pre-ocup
˘arile lor? S
˘a m
˘an
ˆance, s
˘a bea,
s˘
a se c˘
as˘
atoreasc˘
a, adic˘
a activit˘
ati-le obisnuite ale vietii. Isus a spusc
˘a, din cauza acestora, ei „n-au dat
atentie“ mesajului lui Dumnezeu.La fel ca Noe si familia sa, avemmulte de f
˘acut. Trebuie s
˘a ne c
ˆas-
tig˘
am existenta si s˘
a neˆıngrijim de
noi si de ceilalti membri ai familiei.Aceste activit
˘ati ne consum
˘a mult
din timpul si energia noastr˘
a.ˆIn
plus, trebuie s˘
a particip˘
am la lu-crarea de predicare, s
˘a ne preg
˘a-
tim pentruˆıntrunirile crestine si
s˘
a asist˘
am la ele, s˘
a tinem studiulpersonal si
ˆınchinarea
ˆın familie.
Dac˘
a vrem s˘
a trecem linia de sosi-re
ˆın cursa pentru viat
˘a, este vital
s˘
aˆınl
˘atur
˘am orice povar
˘a, orice
greutate inutil˘
a. w11 15/9 4:4, 5
Duminica, 17 noiembrie
Ultimul dusman care va firedus la nimic este moartea.
(1 Cor. 15:26)
Chiar dac˘
a viata ne-ar fi amenin-tat
˘a din cauza credintei, Iehova ne
poate ajuta s˘
a ne p˘
astr˘
am integri-tatea. Totodat
˘a, perspectiva
ˆınvie-
rii ne aduce mult˘
a alinare. Iehovaˆıi p
˘astreaz
˘a
ˆın memoria sa infi-
nit˘
a pe slujitorii s˘
ai loiali si pealti oameni care au murit si
ˆıi va
aduce la viat˘
a (Ioan 5:28, 29; Fap.24:15).
ˆIncrederea
ˆın aceast
˘a pro-
misiune ne d˘
a mˆ
angˆ
aiere si spe-rant
˘a c
ˆand trecem prin persecu-
tii. Cˆ
at˘
a mˆ
angˆ
aiere ne aduce spe-ranta c
˘a toti cei dragi care dorm
ˆın moarte vor putea tr
˘ai din nou
ˆıntr-o lume f
˘ar
˘a suferint
˘a! Si ce
privilegiu va fi pentru ‘marea mul-time’, care va supravietui sf
ˆarsitu-
lui acestui sistem, s˘
a-iˆınt
ˆampine
si s˘
a-i instruiasc˘
a pe ceiˆınviati!
(Rev. 7:9, 10) w11 15/10 3:16, 17
Luni, 18 noiembrie
Cei ce se folosesc de lume [safie] ca aceia care nu se folosescdin plin de ea. (1 Cor. 7:29, 31)
Crestinii vigilenti sunt atenti s˘
a nuse foloseasc
˘a din plin de lume nici
ˆın ce priveste instruirea superioar
˘a.
Multi oameni din aceast˘
a lume con-sider
˘a instruirea superioar
˘a calea
spre o pozitie social˘
a respectabil˘
a sispre bun
˘astare material
˘a.
ˆIns
˘a noi,
crestinii, tr˘
aim ca locuitori tempo-rari si avem alte obiective. Noi ‘nune g
ˆandim la lucruri
ˆınalte’ (Rom.
12:16; Ier. 45:5). Fiind continuatoriai lui Isus, acord
˘am atentie aver-
tismentului s˘
au: „Deschideti ochii sip
˘aziti-v
˘a de orice fel de l
˘acomie,
c˘
aci, chiar dac˘
a cineva are din bel-sug, viata lui nu depinde de lucruri-le pe care le are“ (Luca 12:15). Prinurmare, crestinii tineri sunt
ˆıncura-
jati s˘
a urm˘
areasc˘
a obiective spiri-tuale.
ˆIn timp ce se str
˘aduiesc s
˘a ob-
tin˘
a suficient˘
a instruire pentru a-siputea asigura lucrurile strict nece-sare, ei trebuie s
˘a se concentreze
asupra serviciului pentru Iehova, cas
˘a-i poat
˘a sluji ‘cu toat
˘a inima, cu
tot sufletul, cu toat˘
a forta si cu toa-t
˘a mintea lor’ (Luca 10:27). Astfel,
ei vor deveni ‘bogati fat˘
a de Dum-nezeu’ (Luca 12:21; Mat. 6:19–21).w11 15/11 3:10, 11
Marti, 19 noiembrie
Altarul de arama pe care-lfacuse Betaleel . . . fusese pus ınfata tabernacolului lui Iehova.
(2 Cron. 1:5)
Spre deosebire de artizanii saude mestesugarii din epoca moder-n
˘a, Betaleel si Oholiab nu si-au pus
semn˘atura pe lucr
˘arile lor, meritul
revenindu-iˆın exclusivitate lui Ie-
hova (Ex. 36:1, 2). Siˆın prezent slu-
jitorii lui Iehova trebuie s˘a
ˆındepli-
neasc˘a sarcini dificile, care pretind
aptitudini deosebite. Ei construiesccl
˘adiri, tip
˘aresc literatur
˘a, organi-
zeaz˘a congrese si operatiuni de aju-
torareˆın caz de dezastru sau le ex-
plic˘a medicilor pozitia noastr
˘a fat
˘a
de transfuzii. Majoritatea celor careparticip
˘a la astfel de proiecte sunt
voluntari f˘ar
˘a prea multe cunostin-
teˆın domeniu. Ei au succes
ˆın ceea
ce fac datorit˘a spiritului sf
ˆant. Ai
ezitat s˘a accepti o anumit
˘a
ˆıns
˘arci-
nare teocratic˘a, g
ˆandindu-te c
˘a al-
tii sunt mai calificati decˆat tine? Nu
uita, spiritul lui Iehova te poate aju-ta s
˘a-ti
ˆımbog
˘atesti cunostintele si
s˘a-ti dezvolti aptitudinile pentru a
te achita de orice responsabilitate.w11 15/12 3:7, 8
Miercuri, 20 noiembrie
Isus a devenit garantul unuilegamant mai bun. (Evr. 7:22)ˆIn scrisoarea adresat
˘a evreilor,
Pavel a explicat c˘a tabernacolul a
fost doar o „umbr˘a a lucrurilor ce-
resti“ si c˘a Isus a devenit Mediato-
rul unui „leg˘am
ˆant mai bun“ dec
ˆat
cel mediat de Moise (Evr. 8:1–5).ˆIn
timpul lui Pavel, aceste explicatiicu privire la Lege erau nepretuitepentru crestini, asa cum sunt si
ˆın
prezent. Ele ne ajut˘a s
˘a
ˆıntelegem
mai bine valoarea m˘asurilor luate
de Dumnezeuˆın favoarea noastr
˘a.
Cˆand Pavel le-a scris crestinilor din
Roma, anumite p˘arti din scrisoarea
sa le erau adresate crestinilor evrei,care fuseser
˘a instruiti conform Le-
gii mozaice. El a afirmat c˘a acestia
aveau avantajul de a detine „tiparulcunostintei si al adev
˘arului“ privitor
la Iehova si la principiile sale drep-te. Crestinii evrei au
ˆınteles acest
‘tipar al adev˘arului’ si l-au apre-
ciat. Ei au fost o lumin˘a pentru cei
care nu cunosteau Legea,ˆınv
˘at
ˆan-
du-i adev˘arul despre Iehova (Rom.
2:17–20). w12 15/1 3:1, 2
Joi, 21 noiembrie
Fii curajos si foarte tare . . .Iehova, Dumnezeul tau, va fi
cu tine. (Ios. 1:7–9)
O persoan˘a curajoas
˘a este puter-
nic˘a,
ˆındr
˘azneat
˘a si cutez
˘atoare.
Uneori,ˆıns
˘a, ne trebuie curaj chiar
siˆın viata de zi cu zi pentru a susti-
ne principiile drepte. Unele perso-naje biblice s-au dovedit ne
ˆınfrica-
teˆın
ˆımprejur
˘ari foarte grele. De
exemplu, aveai nevoie de curaj cas
˘a fii un martor al lui Iehova
ˆın lu-
mea nelegiuit˘a dinainte de Potop.
Enoh, „al saptelea de la Adam“, arostit cu
ˆındr
˘azneal
˘a urm
˘atoarea
profetie: „Iat˘a c
˘a Iehova a venit cu
miriadele sale sfinte ca s˘a execute
judecataˆımpotriva tuturor si s
˘a-i
dovedeasc˘a vinovati pe toti cei lip-
siti de pietate pentru toate faptelelipsite de pietate pe care le-au co-mis
ˆıntr-un mod lipsit de pietate si
pentru toate lucrurile revolt˘atoare
pe care p˘ac
˘atosii lipsiti de pieta-
te le-au rostitˆımpotriva lui“ (Iuda
14, 15).ˆIntruc
ˆat era convins c
˘a pro-
fetia avea s˘a se
ˆımplineasc
˘a, Enoh
a vorbit despre interventia divin˘a
ca si cum aceasta ar fi avut deja loc.Si,
ˆıntr-adev
˘ar, oamenii nelegiuiti
au pieritˆın Potop! w12 15/2 2:1–3
Vineri, 22 noiembrie
Moise era, fara ındoiala, cel maismerit dintre toti oamenii de pefata pamantului. (Num. 12:3)ˆIn Biblie nu g
˘asim nicio dovad
˘a
c˘a Moise s-ar fi
ˆındoit de modul
ˆın care actiona Iehova sau c
˘a l-ar fi
deranjat s˘a urmeze instructiunile
divine. De exemplu, Iehova i-a datinstructiuni foarte detaliate cu pri-vire la construirea tabernacolului,preciz
ˆand p
ˆan
˘a si culoarea pe care
trebuia s-o aib˘a firul din care erau
f˘acute p
ˆanzele de cort si num
˘arul
de bride necesare laˆımbinarea lor
(Ex. 26:1–6). El are motiveˆınte-
meiate cˆand ne d
˘a multe detalii.
Moise nu s-a sup˘arat pe Iehova
pentru c˘a i-a dat instructiuni at
ˆat
de detaliate si nu a considerat c˘a
ˆıl
ˆınjosea sau c
˘a
ˆıi
ˆın
˘abusea creativi-
tatea. Dimpotriv˘a, Moise s-a asi-
gurat c˘a muncitorii „au f
˘acut
ˆın-
tocmai“ cum poruncise Iehova (Ex.39:32). C
ˆat
˘a umilint
˘a! Moise a recu-
noscut c˘a aceasta era lucrarea lui
Iehova si c˘a el nu era dec
ˆat un in-
strumentˆın m
ˆana Sa. w11 15/9 5:13
Sambata, 23 noiembrie
Am o dorinta ınflacarata sava anunt vestea buna si voua.
(Rom. 1:15)
Un chirurg bun opereaz˘a cu mul-
t˘a atentie deoarece viata pacientu-
lui esteˆın m
ˆainile lui.
ˆIn mod ase-
m˘an
˘ator,
ˆın lucrarea de predicare,
noi dovedim c˘a avem sentimentul
urgentei dac˘a ne concentr
˘am asu-
pra activit˘atii noastre. Am putea,
de exemplu, s˘a ne g
ˆandim la su-
biectele ori laˆıntreb
˘arile care
ˆıi
preocup˘a pe oamenii din teritoriu.
Sau am putea s˘a ne adapt
˘am pro-
gramul si s˘a-i vizit
˘am la ora conve-
nabil˘a pentru ei (1 Tim. 4:16). Sen-
timentul urgentei presupune si sta-bilirea priorit
˘atilor (Gen. 19:15). S
˘a
presupunem c˘a tocmai ti-ai f
˘acut
analizele, iar medicul te cheam˘a
ˆın
cabinet si-ti spune: „Din p˘acate,
starea dumneavoastr˘a de s
˘an
˘atate
nu este bun˘a. Trebuie s
˘a
ˆıncepeti
urgent un tratament“. Cum reactio-nezi? Evident, nu vei iesi valv
ˆartej
din cabinet, asemenea unui pom-pier care se gr
˘abeste s
˘a sting
˘a un
incendiu. Mai mult ca sigur, vei as-culta cu atentie recomand
˘arile me-
dicului, vei merge acas˘a si-ti vei
analiza priorit˘atile. w12 15/3 2:7, 8
Duminica, 24 noiembrie
Care va fi semnul prezentei talesi al ıncheierii acestui sistem?
(Mat. 24:3)
Isus i-a tratat pe discipoli ca peprieteni, nu ca pe subalterni. El apetrecut timp cu ei, le-a dezv
˘a-
luit lucruri pe care nu le-a dez-v
˘aluit altor oameni si ‘le-a f
˘a-
cut cunoscute toate lucrurile pecare le-a auzit de la Tat
˘al s
˘au’
(Ioan 15:15). S˘
a ne imagin˘
amc
ˆat de fericiti au fost discipolii
fiindc˘
a Isus le-a r˘
aspuns laˆın-
trebarea referitoare laˆıncheie-
rea acestui sistem. De asemenea,el le-a
ˆımp
˘art
˘asit continuatori-
lor s˘
ai gˆ
andurile si sentimentelesale. Asemenea lui Isus, b
˘atr
ˆanii
crestini din prezent se poart˘
a caadev
˘arati prieteni cu colaborato-
rii lorˆın credint
˘a.
ˆIi ajut
˘a si culti-
v˘
a relatii apropiate, pline de c˘
al-dur
˘a, cu ei, f
˘ac
ˆandu-si timp s
˘a
le acorde atentieˆın mod indivi-
dual. B˘
atrˆ
anii auˆıncredere
ˆın fra-
tii lor si leˆımp
˘art
˘asesc lucrurile
pe care leˆınvat
˘a din Cuv
ˆantul lui
Dumnezeu. Chiar dac˘
a un slujitorauxiliar este mai t
ˆan
˘ar, b
˘atr
ˆanii
nu-l trateaz˘
a ca pe un subaltern.Dimpotriv
˘a,
ˆıl consider
˘a un b
˘ar-
bat spiritual, careˆındeplineste
un serviciu valorosˆın folosul con-
gregatiei si care va face progreseˆın continuare. w11 15/11 5:4, 5
Luni, 25 noiembrie
Oricine aude sa zica: „Vino!“Si oricui ıi este sete sa vina sioricine vrea, sa ia apa vietii
fara plata. (Rev. 22:17)ˆIndemnati de spiritul lui Dum-
nezeu, crestiniiˆıi invit
˘a s
˘a ia apa
vietii pe toti cei care vor. Cei unsi
suntˆın fruntea acestei lucr
˘ari, iar
„alte oi“ˆıi ajut
˘a s-o
ˆındeplineas-
c˘
a. Membrii ambelor clase se las˘
aˆındrumati de spiritul sf
ˆant pen-
tru a r˘
aspˆ
andi aceast˘
a invitatie.Ei si-au simbolizat dedicarea laIehova botez
ˆandu-se „
ˆın numele
Tat˘
alui, al Fiului si al spirituluisf
ˆant“ (Mat. 28:19). Cu totii accep-
t˘
aˆındrumarea spiritului, permi-
tˆ
and ca el s˘
a produc˘
a rodˆın viata
lor (Gal. 5:22, 23). Si, cu ajutorulaceluiasi spirit, fac tot posibiluls
˘a tr
˘aiasc
˘a la
ˆın
˘altimea normelor
de sfintenie ale lui Iehova (2 Cor.7:1; Rev. 7:9, 14). w11 15/12 4:16
Marti, 26 noiembrie
Legea a devenit tutorele nostrucare ne conduce la Cristos.
(Gal. 3:24)
Iehova i-a ajutat pe slujitorii s˘
aidin secolul I s
˘a
ˆınteleag
˘a un ade-
v˘
ar important: jertfa de r˘
ascum-p
˘arare a lui Isus a abrogat Legea
mozaic˘
a (Col. 2:13, 14). Desi evreiiaduseser
˘a jertfe sute de ani, ele
nu mai erau acum necesare. Le-gea
ˆısi
ˆıncheiase rolul de ‘tutore
care conducea la Cristos’. Aceas-ta nu
ˆınseamn
˘a c
˘a,
ˆın prezent,
crestinii nu trebuie s˘
a aduc˘
a ni-ciun fel de jertfe. Apostolul Pe-tru a vorbit despre necesitatea dea oferi „jertfe spirituale pl
˘acute
lui Dumnezeu prin Isus Cristos“(1 Pet. 2:5). Mai mult, Pavel aspus clar c
˘a viata unui crestin, cu
tot ce implic˘
a ea, poate fi consi-derat
˘a pe bun
˘a dreptate „o jertf
˘a
vie“ (Rom. 12:1). Asadar, crestiniiˆıi aduc jertfe lui Iehova fie oferin-du-i unele lucruri, fie renunt
ˆand
la altele.ˆIns
˘a jertfele noastre tre-
buie s˘
aˆıi fie pl
˘acute lui Iehova.
w12 15/1 4:1–3
Miercuri, 27 noiembrie
Sa faca binele, . . . sa fiedarnici, gata sa ımparta ce au.
(1 Tim. 6:18)
Pavel si-a sf˘
atuit colaboratoriis
˘a fie generosi. Chiar si
ˆın pe-
rioade dificile din punct de ve-dere economic, putem manifestagenerozitate. De pild
˘a, i-am pu-
tea duce cu masinaˆın lucrarea
de predicare si laˆıntruniri pe
cei care au nevoie. La rˆ
andul lor,acestia promoveaz
˘a un spirit po-
zitivˆın congregatie dac
˘a
ˆısi ma-
nifest˘
a recunostinta, de exemplucontribuind cu c
ˆat pot la acoperi-
rea cheltuielilor de transport totmai mari. De asemenea, surorilesi fratii nostri se vor simti apre-ciati si iubiti dac
˘a ne str
˘aduim s
˘a
petrecem mai mult timp cu ei.C
ˆand le facem bine ‘celor
ˆınruditi
cu noiˆın credint
˘a’ si suntem dis-
pusi s˘
a le d˘
am din timpul si dinresursele noastre, ne ad
ˆancim iu-
birea fat˘
a de ei si promov˘
am unspirit pozitiv si o atmosfer
˘a plin
˘a
de c˘
aldur˘
aˆın congregatie (Gal.
6:10). w12 15/2 3:6
Joi, 28 noiembrie
Nu zice: „Cum se face cazilele de odinioara au fost mai
bune decat acestea?“.(Ecl. 7:10)
Privim oareˆın mod nerealist
vremurile bune de alt˘
adat˘
a? S˘
anu uit
˘am c
˘a nu ne putem
ˆıncrede
ˆıntotdeauna
ˆın memoria noastr
˘a.
F˘
ar˘
a s˘
a ne d˘
am seama, am puteas
˘a minimaliz
˘am problemele din
trecut si s˘
a exager˘
am bucuriile,am
˘agindu-ne c
˘a lucrurile au mers
mult mai bine decˆ
atˆın realita-
te. Aceast˘
a perspectiv˘
a deforma-
t˘
a asupra trecutului ne-ar puteadetermina s
˘a t
ˆanjim dup
˘a vremu-
rile de odinioar˘
a. De ce este peri-culos acest mod de g
ˆandire? S
˘a ne
gˆ
andim la israelitii din timpul luiMoise. Egiptenii „au pus peste [is-raeliti] responsabili cu munca for-tat
˘a, ca s
˘a-i apese cu poveri“ (Ex.
1:11; 3:7). Desi pare de necrezut,israelitii au
ˆınceput s
˘a murmure
la scurt timp dup˘
a eliberarea lormiraculoas
˘a (Num. 11:5, 6). Da,
israelitii au ajuns s˘
a aib˘
a o con-ceptie deformat
˘a despre trecut si
chiar au vrut s˘
a seˆıntoarc
˘a
ˆın
taraˆın care fuseser
˘a sclavi (Num.
14:2–4). w12 15/3 4:6, 7, 9
Vineri, 29 noiembrie
Chiar daca faceti multerugaciuni, nu ascult. Mainile vasunt pline de varsare de sange.Spalati-va, curatati-va!
ˆInde-
partati dinaintea ochilor meirautatea faptelor voastre!
ˆInce-
tati sa mai faceti raul!(Is. 1:15, 16)
Iehova nu-si g˘
asea pl˘
acereaˆın
jertfele oferite de p˘
ac˘
atosii carenu se c
˘aiau.
ˆIns
˘a accepta rug
˘a-
ciunile si ofrandele celor care sestr
˘aduiau s
˘a tr
˘aiasc
˘a
ˆın armo-
nie cu poruncile lui. Tiparul Le-gii
ˆıi
ˆınv
˘atase c
˘a erau p
˘ac
˘atosi si
c˘
a aveau nevoie de iertare (Gal.3:19).
ˆInteleg
ˆand acest lucru, ei se
c˘
aiauˆın inima lor.
ˆIn mod asem
˘a-
n˘
ator, noi trebuie s˘
a recunoastemc
˘a avem nevoie de jertfa lui Cris-
tos pentru ca Iehova s˘
a ne iertep
˘acatele. Dac
˘a
ˆıntelegem impor-
tanta jertfei lui Isus si suntem re-cunosc
˘atori pentru ea, serviciul
nostru sacru, sub toate aspectelelui, va fi pl
˘acut
ˆın ochii lui Iehova
(Ps. 51:17, 19). w12 15/1 3:15, 16
Sambata, 30 noiembrie
Voi, sotilor, continuati sa locuiticu ele potrivit cunostintei, dan-du-le onoare ca unui vas maislab, cel feminin. (1 Pet. 3:7)
Apostolul Petru le sf˘
atuieste pesurorile crestine al c
˘aror sot nu
este la adev˘
ar: „Fiti supuse sotilorvostri, pentru ca, dac
˘a unii nu as-
cult˘
a de cuvˆ
ant, s˘
a fie cˆ
astigatif
˘ar
˘a cuv
ˆant, prin purtarea sotiilor
lor, fiindc˘
a vor fi martori ai purt˘a-
rii voastre caste, pline de un res-pect profund“ (1 Pet. 3:1, 2). O so-tie l-ar putea atrage la
ˆınchinarea
curat˘
a pe sotul ei fiind supus˘a si
manifestˆ
and respect, chiar dac˘a el
o trateaz˘
a aspru.ˆIn mod asem
˘an
˘a-
tor, un sot Martor trebuie s˘a aib
˘a
o conduit˘
a pl˘
acut˘
a lui Dumnezeusi s
˘a-si conduc
˘a familia cu iubire,
chiar dac˘
a sotia i seˆımpotriveste
(1 Pet. 3:8, 9). w12 15/2 4:10
Duminica, 1 decembrie
[Implora-le] . . . pe femeileın varsta, ca pe niste mame, iar
pe cele mai tinere, ca pe nistesurori. (1 Tim. 5:1, 2)
Un exemplu demn de imitatˆın
ce priveste respectul fat˘a de fe-
mei,ˆındeosebi fat
˘a de sotie, este
Iov. El si-a impus s˘a nu priveasc
˘a
insistent si cu pasiune o alt˘a fe-
meie (Iov 31:1). Dac˘a dovedim se-
riozitateˆın relatiile cu fratii si su-
rorile noastre, nu vom ajunge ni-ciodat
˘a s
˘a flirt
˘am sau s
˘a facem
orice altceva ce i-ar putea stˆan-
jeni. O atitudine plin˘a de respect
este important˘a mai ales c
ˆand doi
crestini suntˆın perioada de cu-
noastereˆın vederea c
˘as
˘atoriei. Un
crestin serios nu se va juca nicio-dat
˘a cu sentimentele altei per-
soane (Prov. 12:22). De asemenea,trebuie s
˘a avem grij
˘a s
˘a privim cu
toat˘a seriozitatea rolul pe care
ni l-aˆıncredintat Dumnezeu
ˆın
familie. Ridiculizarea siˆınjosirea
capului familiei este unul dintresubiectele preferate ale industrieide divertisment. Totusi, Scriptu-rile arat
˘a c
˘a sotului
ˆıi este
ˆıncre-
dintat˘a o mare responsabilitate,
el fiind numit „capul sotiei“ (Ef.5:23; 1 Cor. 11:3). w11 15/4 1:15, 16
Luni, 2 decembrie
Sotiile sa le fie supuse sotilor lor.(Ef. 5:22)
O sotie exemplar˘
a actioneaz˘
aˆın
folosul familiei sale (Prov. 14:1).Spre deosebire de ‘femeia nebu-n
˘a’, care nu respect
˘a principiul
autorit˘
atii, femeiaˆınteleapt
˘a are
un respect profund fat˘
a de ordi-nea stabilit
˘a de Dumnezeu
ˆın fa-
milie. Ea nu manifest˘
a atitudi-nea de neascultare si de indepen-dent
˘a a lumii, ci se supune sotu-
lui (Ef. 2:2). O sotie nes˘
abuit˘
avorbeste negativ despre sotul ei.ˆIns
˘a o femeie
ˆınteleapt
˘a actio-
neaz˘
aˆın asa fel
ˆınc
ˆat copiii s
˘ai,
precum si alte persoane s˘
a aib˘
a simai mult respect fat
˘a de sotul ei.
Ea este atent˘
a s˘
a nu subminezeautoritatea de cap a sotului cic
˘a-
lindu-l sau certˆ
andu-se cu el. Osotie care
ˆısi sustine sotul este
atent˘
a siˆın ce priveste adminis-
trarea banilor. Ea nu risipestebanii familiei c
ˆastigati cu greu,
asa cum face o femeie nes˘
abuit˘
a,ci este chibzuit
˘a si econoam
˘a si
colaboreaz˘
a cu sotul eiˆın ches-
tiuni financiare. Ea nu face pre-siuni asupra lui pentru a-l deter-mina s
˘a lucreze peste program.
w11 15/5 1:10, 11
Marti, 3 decembrie
Toti cei ce au pacatuit sub legevor fi judecati dupa lege.
(Rom. 2:12)
Pavel arat˘a c
˘a oamenii natiunilor
sau grupurile etnice care n-au cu-noscut codul divin de legi date Is-raelului fac deseori „din fire lucruri-le legii“. De ce,
ˆın general, acestia
interzic incestul, uciderea si furtul?Pavel arat
˘a care este motivul: ei au
constiint˘a (Rom. 2:14, 15).
ˆIns
˘a ai
observat probabil c˘a, desi oamenii
au o constiint˘a care functioneaz
˘a ca
un martor l˘auntric, aceasta nu
ˆın-
seamn˘a c
˘a si ascult
˘a de glasul ei.
Israelul antic este un exempluˆın
acest sens. Chiar dac˘a fuseser
˘a
ˆın-
zestrati de Dumnezeu cu constiint˘a
si primiser˘a de la el legi concrete,
care interziceau furtul si adulterul,israelitii au
ˆınc
˘alcat de nenum
˘arate
ori atˆat Legea lui Iehova, c
ˆat si pro-
pria constiint˘a (Rom. 2:21–23). Ast-
fel s-au f˘acut de dou
˘a ori vinovati.
Ei au p˘ac
˘atuit
ˆıntruc
ˆat au nesoco-
tit normele si vointa lui Dumnezeu.Acest lucru a avut consecinte dezas-truoase asupra relatiei lor cu Crea-torul (Lev. 19:11; 20:10; Rom. 3:20).w11 15/6 1:15, 16
Miercuri, 4 decembrie
Devotiunea sfanta ınsotita demultumire este un mare castig.
(1 Tim. 6:6).
Oamenii din lumea de azi auun punct de vedere total diferit.De exemplu, multi tineri, c
ˆand se
c˘
as˘
atoresc, vor s˘
a aib˘
a totul de laˆınceput: o cas
˘a complet mobilat
˘a si
utilat˘
a, o masin˘
a bun˘
a si aparatu-r
˘a electronic
˘a de ultim
˘a generatie.
Dar crestinii care tr˘
aiesc ca locuitoritemporari
ˆısi tin sub control dorin-
tele si nu cump˘
ar˘
a mai mult decˆ
atˆısi pot permite.
ˆIntr-adev
˘ar, multi
crestini sunt demni de laud˘
a deoare-
ce renunt˘
a la anumite lucruri cele-ar putea face viata mai comod
˘a si
dedic˘
a mai mult timp si energieˆın
serviciul lui Iehova ca predicatorizelosi. Altii slujesc ca pionieri, ca vo-luntari la Betel,
ˆın lucrarea itineran-
t˘
a sau ca misionari. Dac˘
a tr˘
aim ca lo-cuitori temporari
ˆın actualul sistem
si suntem multumiti cu modul nos-tru de viat
˘a, vom reusi s
˘a ne p
˘as-
tr˘
am ochiul „simplu“, adic˘
a s˘
a privimˆıntr-o singur
˘a directie, spre Rega-
tul lui Dumnezeu, si s˘
a punemˆın-
totdeauna serviciul pentru Iehovape primul plan
ˆın viat
˘a (Mat. 6:22).
w11 15/11 3:13, 14
Joi, 5 decembrie
Nu vor suporta ınvataturasanatoasa. (2 Tim. 4:3)
Pavel a prezis c˘a, dup
˘a moartea
apostolilor, crestinismul avea s˘a fie
corupt deˆınv
˘at
˘aturi false (2 Tes.
2:3, 7). Printre cei care nu au supor-tat „
ˆınv
˘at
˘atura s
˘an
˘atoas
˘a“ au fost
si persoane cu responsabilit˘ati
ˆın
congregatie. Pavel i-a avertizat peb
˘atr
ˆanii de atunci: „Se vor ridica
b˘arbati chiar dintre voi care vor
vorbi lucruri denaturate ca s˘a-i tra-
g˘a pe discipoli dup
˘a ei“ (Fap. 20:30).
O enciclopedie mentioneaz˘a unul
dintre principalele motive pentrucare
ˆınv
˘at
˘aturile false au fost accep-
tate: „Crestinii care aveau anumi-te cunostinte de filozofie greac
˘a au
ˆınceput s
˘a simt
˘a nevoia de a-si ex-
prima credintaˆın termeni filozofici,
atˆat pentru propria lor satisfactie
intelectual˘a, c
ˆat si pentru a-i con-
verti pe p˘ag
ˆanii instruiti“ (The New
Encyclopædia Britannica). O doc-trin
˘a important
˘a care a fost influen-
tat˘a de idei p
˘ag
ˆane este cea privind
identitatea lui Isus Cristos. Potri-vit Bibliei, el este Fiul lui Dum-nezeu; potrivit adeptilor filozofieigrecesti, el este
ˆınsusi Dumnezeu.
w12 15/1 1:9
Vineri, 6 decembrie
[Rahav] ıi luase pe cei doi bar-bati si ıi ascunsese. (Ios. 2:4)
De-a lungul veacurilor, multe fe-mei au dat dovad
˘a de curaj
ˆın
serviciul adus lui Iehova. De pil-d
˘a, prostituata Rahav din Ierihon a
manifestat credint˘a
ˆın Dumnezeu.
Aceast˘a femeie ne
ˆınfricat
˘a i-a as-
cuns pe cei doi spioni trimisi de Io-sua si i-a
ˆındrumat
ˆıntr-o directie
gresit˘a pe oamenii regelui din acel
oras. Cˆand israelitii au cucerit Ieri-
honul, Rahav si cei din casa ei aufost salvati (Ios. 2:1–6; 6:22, 23).Regele canaanit Iabin
ˆıi asuprea
de 20 de ani pe israeliti. Atunci,Dumnezeu a trimis-o pe profetesaDebora s
˘a-l
ˆındemne pe Barac s
˘a
lupte pentru eliberarea poporului.ˆInvins, Sisera, comandantul arma-tei lui Iabin, s-a ascuns
ˆın cortul
lui Iael, care l-a ucisˆın timp ce el
dormea. Asa cum profetise Debora,gloria pentru aceast
˘a victorie i-a
revenit unei femei, lui Iael. Datori-t
˘a curajului pe care l-au manifestat
Debora, Barac si Iael, Israelul ‘n-amai fost tulburat patruzeci de ani’(Jud. 4:1–9, 14–22; 5:20, 21, 31). Ase-menea lor, multi slujitori ai lui Ie-hova dau dovad
˘a de credint
˘a si de
curaj. w12 15/2 2:8, 9
Sambata, 7 decembrie
Dumnezeu l-a uns cu spirit sfantsi cu putere. (Fap. 10:38)
Fiind uns de Dumnezeu, Isus a de-venit Mare Preot si viitor Rege, sprefolosul tuturor celor care cred
ˆın el
(Evr. 1:8, 9; 5:5, 6). Ce jertf˘a putea
aduce Isus, ca Mare Preot, pentru ale acoperi
ˆın
ˆıntregime p
˘acatul mos-
tenit celor care manifestau credin-t
˘a
ˆın el? Din ceea ce a spus Isus
cˆand a instituit Comemorarea mor-
tii sale,ˆıntelegem c
˘a aceast
˘a jert-
f˘a era chiar viata sa uman
˘a per-
fect˘a (Evr. 9:11, 12). De la botez
pˆan
˘a la moarte, Marele Preot Isus
Cristos a trecut prinˆıncerc
˘ari si
aˆınv
˘atat multe lucruri (Evr. 4:15;
5:7–10). Dup˘a
ˆınviere, el a urcat la
ceruri si i-a prezentat lui Iehova va-loarea jertfei sale (Evr. 9:24). Deatunci, ‘pledeaz
˘a’
ˆın favoarea celor
care manifest˘a credint
˘a
ˆın jertfa sa
siˆıi ajut
˘a s
˘a-l slujeasc
˘a pe Iehova,
cu perspectiva vietii vesnice (Evr.7:25). De asemenea, prin jertfa sa afost validat noul leg
˘am
ˆant (Evr. 8:6;
9:15). w12 15/1 5:11, 12
Duminica, 8 decembrie
Le-au spus lui si tuturor celordin casa lui cuvantul lui Iehova.
(Fap. 16:32)
Fireste, noi vrem s˘a ne ajut
˘am
rudele s˘a accepte vestea bun
˘a (Ios.
2:13; Fap. 10:24, 48; 16:31). Dac˘a
prima lor reactie a fost negativ˘a, ai
putea ezita s˘a le vorbesti din nou
despre adev˘ar. Probabil, consideri
c˘a nu vei reusi s
˘a le schimbi ati-
tudinea. Totusi, unele evenimentedin viata lor i-ar putea determinas
˘a-si schimbe punctul de vedere.
Sau poate c˘a,
ˆıntre timp, ai
ˆınv
˘atat
s˘a predai mai bine adev
˘arul si e po-
sibil ca reactia lor s˘a fie acum dife-
rit˘a. S
˘a nu fim niciodat
˘a nep
˘as
˘atori
cˆand este vorba despre sentimen-
tele rudelor noastre (Rom. 2:4). Artrebui s
˘a fim la fel de amabili si res-
pectuosi cu ele cum suntem cu ceipe care
ˆıi
ˆınt
ˆalnim
ˆın teritoriu.
ˆIn
loc s˘a le tinem predici, le-am pu-
tea spune ce schimb˘ari am f
˘acut
de cˆand am cunoscut adev
˘arul (Ef.
4:23, 24). Am putea s˘a le explic
˘am
c˘a Iehova ne-a
ˆımbog
˘atit viata, ‘
ˆın-
v˘at
ˆandu-ne ce ne este de folos’ (Is.
48:17). Rudele noastre trebuie s˘a
vad˘a c
˘a, pentru noi, credinta este
un mod de viat˘a. w12 15/3 1:19, 20
Luni, 9 decembrie
Sa gandeasca ın asa fel ıncatsa aiba o minte sanatoasa.
(Rom. 12:3)
Vorbind despre un b˘atr
ˆan, un fra-
te a spus: „Pretinde mult de la el,dar nu pretinde niciodat
˘a perfectiu-
ne de la altii“. Se poate spune acestlucru si despre tine? Nu este gresits
˘a avem unele astept
˘ari rezonabile
de la altii. De exemplu, copiii reac-tioneaz
˘a bine c
ˆand p
˘arintii le stabi-
lesc obiective rezonabile siˆıi ajut
˘a
s˘a le ating
˘a.
ˆIn mod asem
˘an
˘ator, b
˘a-
trˆanii i-ar putea
ˆıncuraja pe unii
membri ai congregatiei s˘a progrese-
ze pe plan spiritual, dˆandu-le toto-
dat˘a sugestii concrete
ˆın acest sens.ˆ
In plus, cˆand un b
˘atr
ˆan are o p
˘are-
re echilibrat˘a despre sine, va fi
ˆın-
curajator si abordabil. O sor˘a a spus:
„Nu mi-ar pl˘acea ca un b
˘atr
ˆan s
˘a ia
orice lucruˆın glum
˘a. Dar, si dac
˘a ar
fi tot timpul serios, ar fi greu s˘a
te apropii de el“. Desigur, b˘atr
ˆanii
n-ar trebui s˘a-i
ˆımpiedice nicioda-
t˘a pe membrii congregatiei s
˘a vad
˘a
c˘a
ˆınchinarea la Iehova, ‘fericitul
Dumnezeu’, este o surs˘a de bucurie
(1 Tim. 1:11). w11 15/4 1:10
Marti, 10 decembrie
Fiti roditori, ınmultiti-va siumpleti pamantul, supuneti-l.
(Gen. 1:28)
Primii oameni s-au r˘azvr
˘atit. A
z˘ad
˘arnicit oare r
˘azvr
˘atirea lor sco-
pul pe careˆıl declarase Iehova?
Nicidecum! Iehova a g˘asit imediat o
solutie la situatia ivit˘a recurg
ˆand,
ca s˘a spunem asa, la o „rut
˘a“ al-
ternativ˘a pentru a-si atinge scopul.
El a prezis venirea unei „seminte“,care urma s
˘a
ˆındrepte r
˘aul provocat
de rebeli (Gen. 3:15; Evr. 2:14–17;1 Ioan 3:8). Capacitatea lui Iehovade a se adapta la
ˆımprejur
˘ari noi
pe parcursul realiz˘arii scopului s
˘au
reiese si din descrierea pe care elˆın-
susi si-a f˘acut-o. C
ˆand Moise i-a vor-
bit lui Iehova despre obstacolele pecare le-ar fi putut
ˆınt
ˆampina
ˆın
ˆın-
deplinirea misiunii primite, Iehovai-a dat urm
˘atoarea asigurare: „«Eu
voi deveni ce voi vrea s˘a devin». Si a
ad˘augat: «Iat
˘a ce s
˘a le spui fiilor lui
Israel: „Eu voi deveni m-a trimis lavoi“»“ (Ex. 3:14).
ˆIntr-adev
˘ar, Ieho-
va poate s˘a devin
˘a tot ce este nece-
sar pentru a-si realiza pe deplinscopul! w11 15/5 4:6, 7
Miercuri, 11 decembrie
Inima lui n-a fost ıntreagapentru Iehova. (1 Regi 11:4)
Vom tine cont de exemplul-aver-tisment al lui Solomon? (1 Regi11:1–6). O sor
˘a ar putea cocheta cu
cineva din lume, g˘
asind scuze pen-tru a
ˆınc
˘alca porunca de a se c
˘as
˘atori
„numaiˆın Domnul“ (1 Cor. 7:39). Fo-
losindu-se tot de un pretext, un elevar putea lua parte la activit
˘ati scola-
re care nu sunt obligatorii. Sau altci-neva ar putea s
˘a nu-si declare toate
veniturile ori s˘
a mint˘
a pentru a as-cunde o fapt
˘a de care
ˆıi este rusine.
De remarcat este c˘
a Solomon a fo-losit rationamente gresite ca s
˘a se
eschiveze de la respectarea porun-cii lui Dumnezeu. Dac
˘a nu suntem
atenti, si noi am putea c˘
adeaˆın
aceast˘
a capcan˘
a! Chiar dac˘
a Solo-mon a ignorat instructiunile divine,Iehova nu l-a respins imediat si nicinu l-a disciplinat cu asprime. DesiSolomon s-a c
˘as
˘atorit cu o printe-
s˘
a str˘
ain˘
a, Dumnezeu i-a dat atˆ
atˆıntelepciune, c
ˆat si bog
˘atii (1 Regi
3:10–13). El tine cont de imperfec-tiunea noastr
˘a, stie c
˘a „suntem t
˘a-
rˆ
an˘
a“ (Ps. 103:10, 13, 14). Totusi s˘
anu uit
˘am un lucru: mai devreme
sau mai tˆ
arziu, va trebui s˘
a supor-t
˘am consecintele faptelor noastre!
w11 15/12 1:10, 14, 15
Joi, 12 decembrie
Legea spiritului care daviata . . . te-a eliberat.
(Rom. 8:2)
Aici, cuvˆantul „lege“ nu se refer
˘a la
anumite reguli, cum erau cele din Le-gea mozaic
˘a. Potrivit unei lucr
˘ari de
referint˘a, „termenul grecesc pentru
lege folosit aiciˆınseamn
˘a un principiu
interior, fie bun, fie r˘au, care deter-
min˘a faptele oamenilor si care actio-
neaz˘a implacabil ca o lege. Termenul
indic˘a, de asemenea, o norm
˘a dup
˘a
care oamenii se conducˆın viat
˘a“. Le-
gea, cu multele ei porunci,ˆıi condam-
na pe p˘ac
˘atosi.
ˆIn plus, marii preoti
din Israel, care slujeau sub Lege, erauimperfecti si nu puteau oferi o jertf
˘a
corespunz˘atoare pentru p
˘acat. Prin
urmare, Legea era „slab˘a din cau-
za c˘arnii“.
ˆIns
˘a, ‘trimit
ˆandu-l pe Fiul
s˘au
ˆıntr-o form
˘a asem
˘an
˘atoare c
˘arnii
p˘ac
˘atoase’ si oferindu-l ca r
˘ascump
˘a-
rare, Dumnezeu „a condamnat p˘a-
catulˆın carne“, realiz
ˆand astfel ceea
ce „Legea nu avea putere“ s˘a fac
˘a.
Jertfa de r˘ascump
˘arare a lui Isus pu-
tea s˘a-i salveze pe oameni de p
˘acat.
Astfel, crestinii unsi sunt consideratidrepti pe baza credintei
ˆın aceast
˘a
jertf˘a. Ei sunt
ˆındemnati ‘s
˘a umble nu
potrivit c˘arnii, ci potrivit spiritului’
(Rom. 8:3, 4). w11 15/11 2:8, 9
Vineri, 13 decembrie
Lasati-le sa creasca ımpreunapana la seceris. (Mat. 13:30)
Isus a ar˘
atatˆıntr-o parabol
˘a c
˘a,
ˆın-
cepˆ
and din secolul I e.n., aveau s˘
aexiste tot timpul crestini unsi pe p
˘a-
mˆ
ant. El i-a comparat cu „grˆ
aul“ ca-re creste o dat
˘a cu „neghina“. Desi-
gur, nu putem spune exact cine aufost acestia,
ˆıns
˘a putem afirma cu
certitudine c˘
a au existatˆıntotdeau-
na oameni care au ap˘
arat cu multcuraj Cuv
ˆantul lui Dumnezeu si ca-
re au comb˘
atutˆınv
˘at
˘aturile nebibli-
ce sustinute de Biseric˘
a. De exem-
plu, Agobard, arhiepiscop de Lyon(779–840 e.n.), a condamnat
ˆınchina-
rea la icoane si construirea de bise-rici
ˆın onoarea sfintilor, precum si li-
turghiile si practicile religioase ne-biblice. Episcopul Claudius, un con-temporan al s
˘au, a respins si el tra-
ditia Bisericii, rug˘
aciunile adresatesfintilor si venerarea relicvelor.
ˆIn
secolul al XI-lea, arhidiaconul Be-rengar din Tours (Franta) a fost ex-comunicat pentru c
˘a nu a acceptat
doctrina catolic˘
a a transsubstantie-rii. De asemenea, el a sustinut c
˘a
Biblia este mai presus de traditie.w12 15/1 1:14, 15
Sambata, 14 decembrie
Trebuie sa anunt . . . vesteabuna despre regat. (Luca 4:43)
A fost Isus atˆ
at de preocupat de lu-crarea sa,
ˆınc
ˆat a devenit fanatic sau
ascet? S-a l˘
asat el atˆ
at de absorbit deserviciul s
˘au,
ˆınc
ˆat nu a mai obser-
vat necesit˘
atile oamenilor? Nu, Isusa dovedit un echilibru perfect. Els-a bucurat de viat
˘a, petrec
ˆand clipe
frumoase al˘
aturi de prietenii s˘
ai. Apretuit familiile, a privit cu empatienecesit
˘atile si problemele lor si a iu-
bit copiii (Mar. 10:13–16).ˆIn timp ce
ne str˘
aduim s˘
a imit˘
am exemplul devigilent
˘a al lui Isus, s
˘a nu permitem
ca lumea s˘
a ne distrag˘
a de la mi-siunea noastr
˘a. Unele rude sau prie-
teni bine intentionati ne-ar puteaˆın-
demna s˘
aˆıncetinim ritmul
ˆın lucra-
rea de predicare sau s˘
a ducem o via-t
˘a asa-zis normal
˘a.
ˆIns
˘a, dac
˘a
ˆıl vom
imita pe Isus, vom considera predi-carea la fel de important
˘a ca hrana
(Ioan 4:34). Lucrarea ne hr˘
aneste dinpunct de vedere spiritual si ne aducebucurie. Totusi, nu vrem s
˘a c
˘adem
ˆın
extreme, s˘
a fim exagerat de dreptisau s
˘a ducem o viat
˘a ascetic
˘a. Ase-
menea lui Isus, vrem s˘
a fim slujitoribucurosi si echilibrati ai „fericituluiDumnezeu“ (1 Tim. 1:11). w12 15/21:11–13
Duminica, 15 decembrie
Predica cuvantul si fa lucrulacesta cu sentimentul urgenteiın timpuri prielnice, ın timpuri
dificile, mustra, cearta, ındeam-na cu ındelunga rabdare si arta
de a preda. (2 Tim. 4:2)ˆIndemnul de a predica cu sen-
timentul urgentei nu trebuie s˘
ane fac
˘a s
˘a ne simtim
ˆımpov
˘arati
de responsabilitatea primit˘
a. Cutoate acestea, lucrarea de predi-care trebuie s
˘a aib
˘a un loc prio-
ritarˆın viata noastr
˘a. Pentru a
ˆıntelege ce presupune sentimen-tul urgentei, s
˘a analiz
˘am exemplul
unui mic grup de Studentiˆın Biblie
care auˆınceput s
˘a predice vestea
bun˘
aˆınainte de 1914. Cu toate c
˘a
erau doar cˆ
ateva mii, ei auˆınteles
urgenta timpurilor si au predicatvestea bun
˘a cu entuziasm. Au pu-
blicat prediciˆın sute de ziare si
au prezentat „Foto-Drama Crea-tiunei“, o proiectie de diapozitivecolor si imagini
ˆın miscare. Astfel,
ei au ajuns cu vestea bun˘
a la mi-lioane de oameni. Dac
˘a n-ar fi avut
sentimentul urgentei, cˆ
ati dintrenoi ar fi ajuns s
˘a aud
˘a mesajul de-
spre Regat? (Ps. 119:60) w12 15/32:9, 10
Luni, 16 decembrie
Stiu bine, o, Iehova, ca nu-iapartine omului pamanteancalea sa. Nu poate omul care
umbla nici macar sa-si conducapasii. (Ier. 10:23)
Imagineaz˘
a-ti c˘
a trebuie s˘
a str˘
a-bati o jungl
˘a
ˆın care pericolele p
ˆan-
desc la tot pasul. Te-ai aventuraˆıntr-un asemenea loc f
˘ar
˘a ghid si
f˘
ar˘
a busol˘
a? Nestiind s˘
a supravie-tuiesti conditiilor din jungl
˘a si s
˘a
ajungi la destinatie, ti-ai risca via-
ta.ˆIn mod asem
˘an
˘ator, cel care
consider˘
a c˘
a-si poate croi drumprin aceast
˘a lume nelegiuit
˘a f
˘ar
˘a
ˆındrumarea lui Dumnezeu
ˆısi pune
ˆın pericol viata. Unica posibilitatede a traversa
ˆın sigurant
˘a siste-
mul lui Satan este de a ne ruga luiIehova la fel ca David: „F
˘a-m
˘a s
˘a
cunosc c˘
aile tale, o, Iehova,ˆın-
vat˘
a-m˘
a c˘
ar˘
arile tale!“ (Ps. 25:4;23:3). w11 15/12 2:7, 8
Marti, 17 decembrie
Am ıncercat sa plecam ınMacedonia, ıntelegand ca Dum-nezeu ne chemase sa le anuntam
vestea buna celor de acolo.(Fap. 16:10)
Poate c˘
a te-ai gˆ
andit s˘
a slujestica pionier sau s
˘a te muti
ˆıntr-o zon
˘a
unde este nevoie mai mare de pro-clamatori. Dar s-ar putea ca Isus s
˘a
teˆındrume prin intermediul spiri-
tului sfˆ
ant doar dupa ce faci pasiconcreti pentru a-ti atinge obiecti-vul. S
˘a ilustr
˘am: Un sofer poate
s˘
a vireze la stˆ
anga sau la dreaptadoar c
ˆand masina este
ˆın miscare.
Tot asa, Isus ne poateˆındruma
cˆ
and vrem s˘
a facem mai multˆın
serviciul sacru doar dac˘
a „suntemˆın miscare“, cu alte cuvinte, doardac
˘a ne str
˘aduim s
˘a ne atingem
obiectivul. Dar s˘
a presupunem c˘
aeforturile tale nu dau imediat re-zultatele dorite. Ar trebui s
˘a re-
nunti, gˆ
andindu-te c˘
a spiritul luiDumnezeu nu te
ˆındrum
˘a? Amin-
teste-ti c˘
a niciˆın cazul lui Pavel lu-
crurile n-au stat asa cum s-a astep-tat. Totusi, el a continuat s
˘a caute
si s˘
a bat˘
a pˆ
an˘
a cˆ
and a g˘
asit o us˘
acare i s-a deschis. Dac
˘a vei conti-
nua s˘
a cauti „o us˘
a larg˘
a care ducela activitate“, si eforturile tale vorfi r
˘aspl
˘atite (1 Cor. 16:9). w12 15/1
2:4, 8, 9
Miercuri, 18 decembrie
Niciun om care a pus mana peplug si priveste la lucrurile dinurma nu este potrivit pentru re-gatul lui Dumnezeu. (Luca 9:62)
Asa i-a r˘
aspuns Isus unui om ca-re l-a rugat s
˘a-l lase s
˘a se
ˆıntoar-
c˘a la familia sa pentru a-si lua r
˘a-
mas-bun. Era Isus aspru sau nere-zonabil? Nu, deoarece el stia c
˘a ru-
g˘amintea b
˘arbatului era doar un
pretext ca s˘
a nu-si asume respon-sabilit
˘atile unui discipol. Isus a
afirmat c˘
a aceast˘
a amˆ
anare echi-vala cu faptul de a privi „la lucru-rile din urm
˘a“. Cel care ar
˘a se poa-
te uitaˆınapoi
ˆın timp ce-si conti-
nu˘a munca sau poate l
˘asa plugul
jos,ˆıntorc
ˆandu-se efectiv.
ˆIn am-
bele situatii, plugarul este distrasde la ceea ce trebuie s
˘a fac
˘a, iar
munca sa are de suferit.ˆIn loc s
˘a
ne concentr˘
am asupra trecutului,trebuie s
˘a privim tint
˘a la ceea ce
ne st˘
aˆın fat
˘a. C
ˆat de clar este
ˆın-
demnul din Proverbele 4:25: „Ochiit
˘ai s
˘a priveasc
˘a drept, da, ochii
t˘ai sc
ˆanteietori s
˘a priveasc
˘a drept
ˆınainte“! w12 15/3 4:3, 4
Joi, 19 decembrie
Te voi preamari ın adunareacea mare. (Ps. 35:18)
Psalmistul David i-a adus laudelui Iehova c
ˆand era
ˆımpreun
˘a cu
altiˆınchin
˘atori adev
˘arati.
ˆIntruni-
rile s˘
apt˘
amˆ
anale, inclusiv studiulTurnului de veghe, sunt ocazii
ˆın
care ne putem dovedi zelul, parti-cip
ˆand cu r
˘aspunsuri si exprim
ˆan-
du-ne credinta. Cu totii am puteas
˘a ne
ˆıntreb
˘am: „Apreciez eu cu
adev˘
arat privilegiul de a participala
ˆıntruniri? M
˘a preg
˘atesc temei-
nic si dau r˘
aspunsuri bine gˆ
andi-te?
ˆIn calitate de cap al familiei,
ˆımi ajut copiii s
˘a preg
˘ateasc
˘a une-
le comentarii siˆıi
ˆınv
˘at s
˘a r
˘aspun-
d˘
a cu propriile cuvinte?“. David aasociat statornicia inimii cu into-narea c
ˆant
˘arilor (Ps. 57:7). C
ˆan-
t˘
arile intonate laˆıntruniri sunt o
ocazie excelent˘
a de ‘a-i cˆanta lui
Iehova cu o inim˘
a statornic˘a’. S
˘a
fim hot˘
arˆ
ati ‘s˘
a-i cˆ
ant˘
am lui Ieho-va toat
˘a viata, s
˘a-i c
ˆant
˘am melodii
cˆ
at vom tr˘
ai’! (Ps. 104:33) w12 15/23:3, 4
Vineri, 20 decembrie
Iehova, Dumnezeul tau, va fi cutine oriunde vei merge. (Ios. 1:9)
La scurt timp dup˘
a ce au p˘ar
˘asit
Egiptul, israelitii au fost atacatif
˘ar
˘a motiv de amaleciti. Desi nu
aveau deloc experient˘
a militar˘a,
s-au v˘
azut obligati s˘
a se apere. Eraprimul lor r
˘azboi de la eliberarea
din sclavie (Ex. 13:17; 17:8). Ieho-va a spus c
˘a Iosua avea s
˘a-i con-
duc˘
a pe israelitiˆın lupt
˘a si s
˘a-i
ˆın-
ving˘
a pe dusmani. Iosua a respec-tat
ˆıntocmai
ˆındrumarea spiritului
sfˆ
ant, iar Israelul a iesit victorios(Ex. 17:9–13). Mai t
ˆarziu, Iosua,
care era „plin de spirit deˆınte-
lepciune“, a devenit succesorul luiMoise (Deut. 34:9). Spiritul sf
ˆant
nu l-aˆınzestrat pe Iosua cu capa-
citatea de a profeti sau de aˆınf
˘ap-
tui miracole, asa cum f˘
acuseˆın ca-
zul lui Moise, dar l-a ajutat s˘a con-
duc˘
a Israelulˆın campania militar
˘a
care a dus la cucerirea Canaanu-lui. Uneori am putea avea senti-mentul c
˘a nu suntem preg
˘atiti sau
c˘
a nu avem experienta necesar˘a
pentru aˆındeplini anumite res-
ponsabilit˘
ati teocratice. Totusi, lafel ca Iosua, suntem siguri c
˘a vom
avea succes dac˘
a urm˘
amˆındea-
proape instructiunile divine (Ios.1:7–9). w11 15/12 3:9–11
Sambata, 21 decembrie
Legea este doar o umbraa lucrurilor bune viitoare.
(Evr. 10:1)
Pentru evreii din vechime eraclar c
˘a multe aspecte ale Le-
gii mozaice evidentiau starea lorp
˘ac
˘atoas
˘a. De exemplu, oricine
atingea un cadavru trebuia s˘
a res-pecte un ritual de purificare: sa-crifica si oferea ca ofrand
˘a ars
˘a o
vac˘
a rosie, f˘
ar˘
a cusur. Cenusa eiera p
˘astrat
˘a „pentru apa de cur
˘a-
tire“ cu care trebuia stropit˘
a per-soana necurat
˘a
ˆın a treia si
ˆın a
saptea zi ca s˘
a se purifice (Num.19:1–13). Pentru ca israelitii s
˘a-si
reaminteasc˘
a c˘
a toti se nasc im-perfecti si p
˘ac
˘atosi, femeia care
n˘
astea trebuia s˘
a treac˘
a printr-operioad
˘a de necur
˘atie, iar apoi s
˘a
aduc˘
a o jertf˘
a de isp˘
asire (Lev.12:1–8). Jertfele de animale pen-tru isp
˘asirea p
˘acatelor trebuiau
oferiteˆın multe alte situatii. In-
diferent c˘
a evreiiˆısi d
˘adeau sau
nu seama, acele jertfe, precum sicele aduse mai t
ˆarziu la templul
lui Iehova, erau „o umbr˘
a“ a jert-fei perfecte oferite de Isus (Evr.10:1–10). w12 15/1 3:4, 5
Duminica, 22 decembrie
Vegheati cu mine.(Mat. 26:38)
Exist˘
a dou˘
a motive pentru careIsus vrea s
˘a veghem.
ˆIn primul
rˆ
and, noi nu cunoastem totul de-spre viitor. C
ˆand a fost pe p
˘a-
mˆ
ant, nici Isus nu stia totul cuprivire la viitor. El a recunoscutcu umilint
˘a: „Ziua si ora aceea ni-
meni nu le stie, niciˆıngerii din
ceruri, nici Fiul, ci numai Tat˘
al“(Mat. 24:36). Pe atunci, „Fiul“,
adic˘
a Isus, nu stia cˆ
and urma s˘
avin
˘a sf
ˆarsitul acestei lumi rele. Si
cunostinta noastr˘
a despre viitoreste limitat
˘a. Nu stim c
ˆand
ˆısi va
trimite Iehova Fiul s˘
a distrug˘
aactualul sistem nelegiuit. Dac
˘a
am sti, nu ar mai fi necesar s˘
a ve-ghem. Asa cum a explicat Isus,sf
ˆarsitul va veni brusc, pe neas-
teptate. De aceea trebuie s˘
a ve-ghem (Mat. 24:43). Totusi, dato-rit
˘a lui Isus, stim multe despre
Regatul lui Dumnezeu si desprece va
ˆınf
˘aptui el
ˆın viitorul apro-
piat. w12 15/2 1:3–5
Luni, 23 decembrie
Daca aceste lucruri vor fi ınvoi si vor abunda, ele nu va vor
lasa sa fiti lenesi sau neroditori.(2 Pet. 1:8)
Crestinii unsi, al c˘
aror num˘
areste limitat, ‘sunt n
˘ascuti din
nou’ ca fii ai lui Dumnezeu. Eisunt unsi cu spirit sf
ˆant pentru a
deveni regi si preoti al˘
aturi deCristos
ˆın Regatul ceresc (Rev.
20:6). Petru spune c˘
a, fiind ‘n˘
as-cuti din nou’, crestinii unsi pri-mesc „o sperant
˘a vie . . ., o mos-
tenire nepieritoare, neˆıntinat
˘a si
care nu se vestejeste“, rezerva-t
˘a lor „
ˆın ceruri“. F
˘ar
˘a
ˆındoial
˘a,
aceast˘
a sperant˘
aˆıi face ‘s
˘a se
bucure mult’ (1 Pet. 1:3–6). Dar,pentru ca ea s
˘a se
ˆımplineasc
˘a,
crestinii unsi trebuie s˘
a r˘
amˆ
a-n
˘a fideli. Petru i-a
ˆındemnat pe
crestinii unsi ‘s˘
a fac˘
a tot posibi-lul s
˘a-si asigure chemarea si ale-
gerea’ (2 Pet. 1:10). Ei trebuie s˘
ase str
˘aduiasc
˘a s
˘a manifeste ca-
lit˘
ati precum credinta, devotiu-nea sf
ˆant
˘a, afectiunea fr
˘ateasc
˘a
si iubirea. w12 15/3 3:4, 5
Marti, 24 decembrie
Continuati sa ceretisi vi se va da. (Luca 11:9)
Poate c˘
a esti ridiculizat deoarecepredici vestea bun
˘a despre Regat.ˆ
Ins˘
a nu uita: ‘Dac˘
a esti batjocoritpentru numele lui Cristos, esti feri-cit, fiindc
˘a spiritul gloriei, da, spiri-
tul lui Dumnezeu, se odihneste pes-te tine’ (1 Pet. 4:14). Iehova le d
˘a-
ruieste spirit sfˆ
ant celor care i-l cercu sinceritate. Iar spiritul s
˘au te va
ajuta nu doar s˘
a-ti dezvolti aptitudi-nile, ci si s
˘a-ti doresti s
˘a te dedici
trup si suflet serviciului sacru. Pavela dat urm
˘atoarea asigurare: „Dum-
nezeu este cel care, dup˘
a buna sapl
˘acere, lucreaz
˘a
ˆın voi ca s
˘a vreti si,
totodat˘
a, s˘
aˆınf
˘aptuiti“. Profit
ˆand de
darul pretios al spiritului sfˆ
ant sistr
˘aduindu-te ‘s
˘a tii str
ˆans cuv
ˆan-
tul vietii’, vei putea ‘lucra la salva-rea ta, cu team
˘a si tremur’ (Filip.
2:12, 13, 16). Asadar, bizuie-te peajutorul spiritului sf
ˆant.
ˆIndeplines-
te cu d˘
aruire orice responsabilitatepe care ti-o d
˘a Iehova. Foloseste-ti
la maximum aptitudinileˆın servi-
ciul s˘
au si roag˘
a-l s˘
a-ti binecuvˆ
an-teze eforturile (Iac. 1:5). w11 15/124:17–19
Miercuri, 25 decembrie
Orice lucru faceti, sa-l facetidin tot sufletul, ca pentru
Iehova, nu ca pentru oameni.(Col. 3:23)
Dac˘
a ti-ai dedicat viata lui Iehovasau urmeaz
˘a s
˘a ti-o dedici, este im-
portant˘
a atitudinea cu care privestiviata de zi cu zi. Noi suntem crestini24 de ore din 24 si trebuie s
˘a aplic
˘am
principiile bibliceˆın fiecare aspect
al vietii. Activit˘
atile de zi cu zi nu facparte din serviciul nostru sacru. To-tusi,
ˆındemnul lui Pavel de a face lu-
crurile „din tot sufletul, ca pentruIehova“ ne duce cu g
ˆandul la toate
aspectele vietii. Asadar, cum putemaplica acest principiu la noi
ˆınsine?
S˘
a neˆıntreb
˘am: „M
˘a comport si m
˘a
ˆımbrac mereu asa cum se cuvineunui crestin? Sau
ˆımi este rusine s
˘a
m˘
a identific ca Martor al lui Iehovadin cauza modului
ˆın care m
˘a com-
port sau m˘
aˆımbrac c
ˆand iau parte la
activit˘
ati obisnuite?“. S˘
a nu ajun-gem niciodat
˘a
ˆın aceast
˘a situatie!ˆ
In calitate de slujitori ai lui Iehova,nu vrem s
˘a facem nimic ce s-ar pu-
tea r˘
asfrˆ
ange negativ asupra nume-lui lui Dumnezeu (Is. 43:10; 2 Cor.6:3, 4, 9). w12 15/1 4:4, 5
Joi, 26 decembrie
Prin credinta, Moise . . .a refuzat sa fie numit fiul fiicei
faraonului. (Evr. 11:24)
Moise este un exemplu remarcabilde credint
˘a si de curaj. El si fratele
s˘
au, Aaron, s-au prezentat de maimulte ori
ˆınaintea Faraonului. Plini
de curaj, ei l-au anuntat cu privire lacele Zece Pl
˘agi, prin care Iehova
urma s˘
a-iˆınjoseasc
˘a pe zeii egipteni
si s˘
a elibereze poporul evreu (Ex.,cap. 7–12). Moise a manifestat cre-dint
˘a si curaj deoarece a simtit me-
reu sprijinul lui Iehova, sprijin decare ne bucur
˘am si noi ast
˘azi (Deut.
33:27). Asemenea lui Moise, si noiavem nevoie de curaj. Isus a spus:„Veti fi t
ˆar
ˆati
ˆınaintea guvernatori-
lor si a regilor din cauza mea, cam
˘arturie pentru ei si pentru natiuni.
Dar, cˆ
and v˘
a vor preda, s˘
a nu v˘
aˆıngrijorati g
ˆandindu-v
˘a cum sau ce
veti spune, c˘
aci ce va trebui s˘
a spu-neti vi se va da
ˆın ceasul acela, fiind-
c˘
a nu voi veti vorbi, ci spiritul Tat˘
a-lui vostru va vorbi prin voi“ (Mat.10:18–20). Dac
˘a va trebui s
˘a ne ap
˘a-
r˘
am convingerileˆın fata autorit
˘ati-
lor, spiritul lui Iehova ne va aju-ta s
˘a depunem m
˘arturie cu credin-
t˘
a si curaj, dar si cu respect (Luca12:11, 12). w12 15/2 2:5, 6
Vineri, 27 decembrie
Dima m-a parasit.(2 Tim. 4:10)
Sistemul lui Satan esteˆın asa fel
conceput,ˆınc
ˆat s
˘a ne determine
s˘
a acord˘
amˆınt
ˆaietate obiectivelor
personale si lucrurilor neesentiale(1 Pet. 5:8; 1 Ioan 2:15–17). Unii,care puneau c
ˆandva serviciul sacru
pe primul loc, si-au pierdut senti-mentul urgentei. De exemplu, Di-ma, un crestin care a colaborat ovreme cu Pavel, s-a l
˘asat distras
de „actualul sistem“.ˆIn loc s
˘a con-
tinue s˘
a fie al˘
aturi de Pavelˆın
momentele grele, Dima l-a p˘
ar˘
a-sit (Filim. 23, 24). Dac
˘a vrem s
˘a
ne p˘
astr˘
am sentimentul urgentei,trebuie s
˘a lupt
˘am cu tendinta de a
profita de tot ce ne ofer˘
a aceas-t
˘a viat
˘a. Trebuie s
˘a ne str
˘aduim
‘s˘
a apuc˘
am strˆ
ans adev˘
arata viat˘
a’,viata vesnic
˘a (1 Tim. 6:18, 19). Sun-
tem convinsi c˘
aˆın lumea nou
˘a vom
avea ocazia s˘
a facem nenum˘
ara-te lucruri interesante.
ˆIn prezent
ˆıns
˘a, avem ocazia unic
˘a de a-i aju-
ta pe oameni s˘
a supravietuiasc˘
aArmaghedonului. w12 15/3 2:11, 12
Sambata, 28 decembrie
Veti deveni proprietatea measpeciala dintre toate popoarele,
fiindca tot pamantul este almeu. Veti fi un regat de preoti si
o natiune sfanta pentru mine.(Ex. 19:5, 6)
Cˆ
and a f˘
acut leg˘
amˆ
antul cuAvraam, Iehova i-a promis: „Prins
˘am
ˆanta ta se vor binecuv
ˆanta
toate natiunile p˘
amˆ
antului“ (Gen.22:18). Leg
˘am
ˆantul Legii repre-
zenta un pasˆın
ˆımplinirea aces-
tei promisiuni.ˆIn virtutea lui, Is-
raelul putea deveni ‘proprietateaspecial
˘a a lui Iehova dintre toate
popoarele’. Cu ce scop? Ca s˘a de-
vin˘
a ‘un regat de preoti pentruIehova’. Israelitii cunosteau no-tiunile de „rege“ si de „preot“.
ˆIn-
s˘
a numai Melchisedec a ocupat, cuaprobarea lui Iehova, pozitia derege si de preot
ˆın acelasi timp
(Gen. 14:18). Acum, cˆ
and israelitiise aflau sub leg
˘am
ˆantul Legii, Ie-
hova le oferea posibilitatea de aˆıntemeia „un regat de preoti“. Asacum au indicat mai t
ˆarziu Scriptu-
rile, aceastaˆınsemna c
˘a, din mij-
locul lor, urma s˘
a fie aleas˘a o pre-
otie regal˘
a, adic˘
a regi care aveaus
˘a
ˆındeplineasc
˘a si rolul de preoti
(1 Pet. 2:9). w12 15/1 5:5–7
Duminica, 29 decembrie
Va cadea ınvatatura mea . . .ca ploaia marunta pe iarba.
(Deut. 32:2)
Apostolul Pavelˆıi
ˆındeamn
˘a pe
crestini s˘
a nu-si p˘
ar˘
aseasc˘
a parte-nerul conjugal doar pentru c
˘a aces-
ta nuˆımbr
˘atiseaz
˘a
ˆınchinarea ade-
v˘
arat˘
a (1 Cor. 7:12–16). Gˆ
andul c˘
atovar
˘asul s
˘au de viat
˘a ar putea ac-
ceptaˆıntr-o bun
˘a zi adev
˘arul
ˆıl
ajut˘
a pe un Martor s˘
a-si p˘
astrezebucuria.
ˆIns
˘a, dac
˘a vrea s
˘a sensibi-
lizeze inima partenerului, el trebu-ie s
˘a fie atent la modul
ˆın care
ˆıi vorbeste despre adev
˘ar. Cei ce
studiaz˘
a Biblia se asteapt˘
a proba-bil ca membrii familiei s
˘a accepte
imediat mesajul despre Regat. Darpoate c
˘a acestia vor r
˘am
ˆane indife-
renti. Dac˘
aˆın prezent conduci un
studiu biblic cu un elev al c˘
aruipartener nu este interesat de ade-v
˘ar, ai putea s
˘a-i ar
˘ati
ˆın mod prac-
tic cum s˘
a-i depun˘
a m˘
arturie cutact.
ˆIntr-adev
˘ar, c
ˆativa stropi de
adev˘
ar la momentul potrivit fac,deseori, mai mult dec
ˆat o ploaie de
adev˘
aruri. w12 15/2 4:8, 9
Luni, 30 decembrie
Acestia vor suferi pedeapsajudecatoreasca a distrugerii
vesnice dinaintea fetei Domnuluisi a gloriei puterii sale.
(2 Tes. 1:9)
Stim din Cuvˆ
antul lui Dumne-zeu c
˘a oamenii care vor fi conside-
rati capre „vor merge la t˘
aiere ves-nic
˘a“. Lucrarea de predicare este o
expresie aˆındur
˘arii lui Dumnezeu
si le ofer˘
a oamenilor posibilitateade a face schimb
˘ari si de a primi
‘viata vesnic˘
a’ (Mat. 25:32, 41, 46;Rom. 10:13–15). Cum ar putea ei s
˘a
aud˘
a mesajul de salvare dac˘
a noinu am predica? Este si spre bine-le nostru s
˘a le vorbim altora de-
spre Iehova si despre Regat (1 Tim.4:16). Nu simti c
˘a, atunci c
ˆand pre-
dici, iubirea fat˘
a de Iehova si cre-dinta ta devin mai puternice? Nute ajut
˘a lucrarea s
˘a dezvolti cali-
t˘
ati crestine? Nu esti mai fericitstiind c
˘a dovedesti devotiune sf
ˆan-
t˘
a prin participarea la predicare?Multi frati si surori care au avutprivilegiul si bucuria de a-i
ˆınv
˘ata
pe altii adev˘
arul au v˘
azut cum spi-ritul lui Dumnezeu i-a ajutat peelevii lor s
˘a-si schimbe viata
ˆın
bine. w12 15/3 1:8, 9
Marti, 31 decembrie
Exista un prieten mai apropiatdecat un frate. (Prov. 18:24)
Un prieten adev˘
arat p˘
astrea-z
˘a confidentialitatea
ˆın ce prives-
te chestiunile personale care i-aufost dezv
˘aluite. C
ˆand fratii ne vor-
besc despre sentimentele si gˆ
an-durile lor cele mai profunde, con-vinsi fiind c
˘a acestea nu vor fi f
˘acu-
te publice, iubirea dintre noi seva ad
ˆanci. S
˘a ne str
˘aduim deci s
˘a
promov˘
amˆın congregatie un spirit
de iubire si o atmosfer˘
a pl˘
acut˘
a,ca
ˆın familie, dovedindu-ne prie-
teni deˆıncredere, care p
˘astrea-
z˘
a confidentialitatea (Prov. 20:19).Este gresit si lipsit de iubire s
˘a
r˘
aspˆ
andim informatii confidentia-le despre frati.
ˆIns
˘a, c
ˆand este vor-
ba despre un p˘
acat grav, trebu-ie informati cei c
˘arora Biblia le-a
ˆıncredintat responsabilitatea de arezolva astfel de probleme, adic
˘a
b˘
atrˆ
anii de congregatie (Lev. 5:1).Asadar, dac
˘a stim c
˘a un frate de
credint˘
a a comis un p˘
acat, ar tre-bui s
˘a-l
ˆındemn
˘am s
˘a cear
˘a ajuto-
rul b˘
atrˆ
anilor (Iac. 5:13–15). Dac˘
ael nu-i abordeaz
˘a
ˆıntr-un timp re-
zonabil, trebuie s˘
a dezv˘
aluim noiˆınsine p
˘acatul. w12 15/2 3:7, 15