Cu Dumnezeu

în fiecare zi

Filofteia Maria Marin

Vol. 1

Notă către cititoriFasciculele din ciclul „Cu Dumnezeu în fiecare zi” au fost elaborate cu

scopul de a trezi interesul celor mici, dar și a celor mai mari, pentru măreția și perfecțiunea creațiilor lui Dumnezeu, precum și pentru dragostea lui Dumne-zeu pentru noi, deoarece nu ne-a dat doar strict ce aveam nevoie, ci totul a fost făcut să ne încânte simţurile: parfumul florilor și fructelor, culorile frumoase și variate ale tuturor lucrurilor ce ne înconjoară, glasul păsărilor, susurul apelor, foșnetul pădurilor, cântecul greierilor și cicadelor etc.

Aceste cărţi au scopul de a ne trezi din „starea de căldicel” în care ne aflăm și în cadrul căreia în fiecare zi suntem tot mai grăbiţi și astfel nu mai observăm, nu mai preţuim și nu mai ocrotim natura, care este opera grandioasă a lui Dumnezeu.

Nu mai privim cerul pentru a ne minuna de imensitatea și frumuseţea sa și nu mai avem permanent în minte că tot ce este în jurul nostru are un singur „meșter” – Dumnezeu. Nici nu ne mai împotrivim evoluţionismului care tro-nează peste tot, aproape toate preocupările noastre sunt îndreptate spre a avea tot mai mult, dar pe foarte puţini și în mică măsură îi preocupă să fie „adevăraţi copii ai lui Dumnezeu”.

Fiecare volum conține 14 teme, grupate în jurul a două versete, câte unul pen-tru 7 teme, asigurând astfel zilnic copiilor o bază de meditație pe seama măreției creației lui Dumnezeu, dar și un punct de plecare pentru îmbogățirea bagajului de cunoștiințe din acest domeniu.

Când eram copil, multe persoane din jurul meu cunoșteau păsările chiar și numai după cântecul lor sau după felul cum zburau, cunoșteau copacii nu numai în anotimpul cald ci și iarna chiar de la depărtare, puteau prezice fenomenele meteorologice după anumite manifestări ale plantelor și animalelor etc. Astăzi, puţini cunosc plantele și animalele, iar și mai puţini le preţuiesc și le ocrotesc. Este timpul ca măcar cei ce-L așteptăm pe Isus să fim mai preocupaţi de acest lucru și astfel să-L cunoaștem mai bine pe Dumnezeu, văzând dragostea și înţe-lepciunea cu care a creat totul pentru confortul, plăcerea și desfătarea noastră.

Varietatea versetelor și faptul că multe dintre ele nu sunt folosite în mod cu-rent sper să vă ajute la o mai profundă cunoaștere a Bibliei.

Lectură și meditaţie plăcută!

7Cu Dumnezeu în fiecare zi

Prima parte

Cunoașterea între necesitate și încumetare

„Cunoști tu legile cerului? Sau tu îi orânduiești stăpânirea pe pământ?” (Iov 38:33)

Din cele mai vechi timpuri, oamenii au vrut să cunoască mai multe lucruri despre corpurile cerești, pe care Dumnezeu le-a așezat în imensitatea cerului.

Primii cercetători ai stelelor au făcut observaţii care se bazau pe vederea lor bună. Cu timpul, au fost inventate diferite aparate (lunete, telescoape și radiote-lescoape) care să permită descoperirea unor noi corpuri cerești și cât mai multe amănunte despre cele deja descoperite, dar observaţiile lor de multe ori au con-dus la concluzii greșite.

În Antichitate oamenii credeau că Terra era plată ca o plăcintă, acoperită de un cer tare, care separa apele de sus de cele de jos și servea ca împărăţie a „zeilor buni”. Ei mai credeau că Soarele (luminătorul cel mare), se rotea în ju-rul Pământului, iar Luna (luminătorul cel mic) servea pentru marcarea nopţii. Stelele erau considerate mici lumini fără importanţă pe bolta de unde colabora-torii lui Dumnezeu, mai ales Ilie, ofereau pământenilor ploi din „apele de sus”. Sub „plăcinta Terrană”, se credea că ar fi fost iadul, în care păcătoșii ar fi suferit chinuri veșnice.

Mai târziu, antichitatea a avut astronomi care au făcut descoperiri importante dar care încă aveau mul- te erori în cele afirmate. Tales din Milet susţinea că Pământul plutește pe ape și că stelele ar fi formate tot din apă. Aristotel a fost primul care a adus argumente importante în spriji-

10Cu Dumnezeu în fiecare zi

Planeta albastră„Credincioșia Ta ţine din neam în neam; Tu ai întemeiat pământul și el rămîne

tare.” (Psalmii 119 :90)

Astronomia a apărut din necesitatea cunoașterii perioadelor optime pentru anumite lucrări agricole (arat, semănat, recoltat etc.), pentru a se putea orienta în lungile călătorii pe ape sau prin deșert, pentru întocmirea unui calendar cu sărbătorile religioase etc.

O planetă este un corp ceresc suficient de mare, lipsit de lumină proprie, care se învârtește în jurul unei stele de la care primește lumină și căldură.

Pământul este a treia planetă de la Soare și a cincea ca mărime din Sistemul Solar (lumina ajunge de la Soare la Pământ în opt minute). Nu are o formă per-fect sferică, raza la nivelul ecuatorului are 6378,136 km, iar către poli 6356,751 km. El se învârtește în jurul propriei axe în 24 de ore (mișcare de rotaţie), în jurul Soarelui în 365 de zile, 5 ore, 48 minute și 45,68 secunde (mișcare de revoluţie), împreună cu întreg Sistemul Solar orbitează în jurul Centrului galactic și cea mai amplă mișcare este cea în care grupul local de galaxii (din care face parte și Calea Lactee) se deplasează în bloc cu aproximativ 400 km/s către un roi de galaxii cu un diametru de șase milioane de ani lumină. Acesta se află în direcţia constelaţiei Fecioarei, la 60 milioane de ani lumină depărtare de Terra.

Cosmonauţii spun că, văzută din spaţiul cosmic, prezintă drept culori pre-dominante albastrul închis și alb datorită mărilor, oceanelor și norilor și de ace-ea a fost numită „Planeta albastră”.

Pe Pământ, Dumnezeu a creat o lume deosebită, în care să trăiască fericiţi oamenii. Dumnezeu a creat vieţuitoare în orice colţ al planetei, indiferent de condiţiile de viaţă, proiectând mecanisme care să le ajute să supravieţuiască și să fie utile în mediul respectiv. Pe lângă utilitate, Dumnezeu a adăugat fiecăruia mecanisme prin care să ne bucure simţurile. Căzând în păcat, oamenii nu au mai avut timp să afle de la Dumnezeu, de la Isus Hristos și de la îngeri amănun-te despre Soare, planete, stele și alte corpuri cerești, despre plante și animale și astfel au încercat să-și explice ce vedeau pe baza imaginaţiei și a mijloacelor rudi-mentare de observaţie care de cele mai multe ori i-au dus în eroare.

Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au încercat să consemneze obser-vaţiile lor referitoare la corpurile cerești. Au fost descoperite tăbliţe din lut, bu-

19Prima parte: „La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul.” Geneza 1:1

APL

A

A L

B

A

S

T

RĂ

N

ET

căţi de piei de animale, oase, coarne etc., pe care erau inscripţionate informaţii despre spaţiul cosmic. Chiar și pe pereţii peșterilor au fost consemnate diferite informaţii în acest sens.

Ştiaţi că...a ... Pentru a pune în evidenţă mișcarea de rotaţie, fizicianul

francez Foucault Leon a instalat în 1851 sub cupola Pantheo-nului din Paris un cablu lung de 67 m de care a atârnat o bilă de fier de 28 kg, care avea îndreptat spre podea (pe care era un strat de nisip), un ac? Cum planul de oscilaţie al pendulului

astfel creat este același, faptul că pe nisip urmele indicau o oscilaţie dovedea mișcarea de rotaţie. Sensul rotaţiei este invers acelor de ceas?

a ... Pentru a scăpa de forţa de atracție a Pământului și a putea pătrunde în spaţiul cosmic, rachetele trebuie să aibă o viteză de peste 40 000 km/h, iar pentru a se menţine pe orbită în jurul Pământului trebuie să menţină o viteză de 29 000km/h? Rachetele propulsate în spaţiul cosmic, sunt împinse de trei componente numite trepte care, pe măsură ce și-au îndeplinit misiunea, se desprind de rachetă și sunt atrase spre Pământ, dar până să ajungă la sol ard și se descompun?

Găsiţi litera ce aparţine fiecărei căsuţe urmând traiectoria fiecărei rachete pentru a afla una dintre denumirile Pământului.

Ce caracteristici sunt specifice unor planete? A (adevărat) / F (fals)

a) Are lumină proprie. A / Fb) Nu are lumină și căldură proprie. A / F c) Se învârtește în jurul unei stele. A / Fd) Poate avea unul sau mai mulţi sateliţi. A / F

Cu Dumnezeu în fiecare zi - Vol. 120

ALTI

USA-SENIC

CMUPNÎLUTNÂVT

ENRĂTOHAENICA

IUOTT

CELAA

SIAEI

APUNA

ICTEI

LĂTIE

RIÂMUNES

MUCI

N

UITEUĂSLUII

UU

RLTŞŞATSEFULD

CIELT

UMNAN

INMŞULUCRAÂHI

NEAICUMCHEMNC

EARGI

NILEPĂÎE

SSTRÂNSAPELEL

-APOGORÂTDI

NE?

??

???

?

a

Taie cuvântul care nu se potrivește temei de astăzi:

Cosmonauţi Mișcare de rotaţie Calea Lactee Rachetă Mișcare de revoluţie Constelaţia OrionAtmosferăSatelitOrbită

Citește începând de la săgeată, în sensul acelor ceasornicului și vei afla un verset despre Dumnezeu.

21Prima parte: „La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul.” Geneza 1:1

Lumina - capodopera

primei zile a creaţiei„În El era viaţa, și viaţa era lumina oamenilor. Lumina

luminează în întuneric, și întunericul n-a biruit-o.” (Ioan 1:4,5)

Dacă pentru mulţi cuvântul lumină are o singură semnificaţie, pentru cei ce-L iubesc pe Dumnezeu trebuie să aibă un înţeles mai larg. În Biblie vom găsi multe versete care să ne arate multiplele ocazii în care găsim acest cuvânt și semnificaţiile profunde pentru care este folosit.

Primul verset în care găsim acest cuvânt este: „Dumnezeu a zis: ‘Să fie lumină!’ Şi a fost lumină”. (Geneza 1:3). Ne-am obișnu-it să fie lumină așa că, la prima vedere, nu este nimic surprinzător, dar dacă citim mai mult, vom vedea că nu era nici Soare, nici Lună, nici stele, nici un corp artificial de iluminat și atunci de unde această lumină? Răspunsul l-am citit deja, Dumnezeu a spus și lumina a apărut.

Partea a doua

Cu Dumnezeu în fiecare zi - Vol. 132

Completează spaţiile libere din versetul de mai jos. Cuvintele lipsă s-au amestecat și împrăștiat:

„Acolo nu va mai fi _ _ _ _ _ _. Şi nu vor mai avea trebuinţă nici de _ _ _ _ _, nici de _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _, pentru că Domnul _ _ _ _ _ _ _ _ îi va _ _ _ _ _ _ . Şi vor împărăţi în _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _. ”

Dumnezeulampă

lumina soareluilumina

vecii vecilor

noapte

35Partea a doua: „Dumnezeu a zis: ‚Să fie lumină!’ Şi a fost lumină.” Geneza 1:3

De la opaiţ la spoturi„Acolo nu va mai fi noapte. Şi nu vor mai avea trebuinţă nici de lampă, nici de lumi-

na soarelui, pentru că Domnul Dumnezeu îi va lumina și vor împărăţii în vecii vecilor.” (Apocalipsa 22:5)

Cele mai vechi surse artificiale de lumină au fost opaiţele scobite în roci (cal-caroase sau gresii) sau din ceramică.

Pe timpul regelui Solomon erau folosite ca sursă de lumină și lumânări din grăsime de animale sau din ceară de albine. Mai târziu au început să fie confec-ţionate și din parafină.

După epoca opaiţelor și a lumânărilor a urmat epoca lămpilor cu petrol. Pri-ma lampă cu petrol a fost prezentată în 1784 de către Ami Argand. Lampa avea un fitil tubular în care intra aer printr-un tub lateral, după care era evacuat prin tubul fitilului.

O nouă sursă de lumină artificială a fost prezentată în 1798 când William Murdor și-a testat într-o peșteră lampa cu gaz iluminator. Această nouă lampă a fost folosită pentru iluminatul stradal în 1807 pe strada Pall Mall din Londra.

Epoca electricităţii a început în 1809 prin apariţia lămpilor electrice cu arc carbonic concepute de Sir Humphrey Davy. Au urmat lămpile cu arc electric permanent. Prima lampă de acest fel a fost instalată în 1862 în farul din Dun-geuness.

Lampa cu plasă incandescentă a fost folosită pentru iluminarea locuinţelor începând cu anul 1885.

În prezent sunt folosite trei tipuri de surse artificiale de lumină:a Becuri cu incandescenţă, care sunt cele mai răspândite dar au o viaţă des-

tul de scurtă din cauză că filamentul din wolfram, încălzindu-se foarte tare, se evaporă treptat, subţiindu-se și cedând la orice șoc sau chiar datorită propriei greutăţi.

Cu Dumnezeu în fiecare zi - Vol. 152

A1

2

3

4

5

B

A B

a Becuri cu halogen, care sunt mult mai economice din punct de vedere energetic.a Tuburile fluorescente, care au și ele un consum mai mic de energie electi-

că decât becurile cu incandescenţă.

Încercuiţi cuvintele care nu au legătură cu sursele artificiale de lumină:

stâlp verde bec

filament fereastră opaiţ

centrală termică far farfurie

felinar torţă tort

lanternă lumânare

Ghicitoare: Lumină pe ţărm de mare Călăuză la vapoare Chiar pe ceaţă și furtună, Noaptea și pe vreme bună.

Completând corect răspunsurile la întrebări, veţi afla pe verticala A-B un cuvânt ce se încadrează în temă.

1. Sursă de lumină ce este alimentată de baterii.2. Emite semnale luminoase și călăuzește va-

poarele.3. Este fabricată din ceară de albine sau parafină.4. Printre primele surse de lumină artificială.5. Sursă portabilă de lumină folosită și astăzi în timpul paradelor sportive, mi-

litare etc.

53Partea a doua: „Dumnezeu a zis: ‚Să fie lumină!’ Şi a fost lumină.” Geneza 1:3

P

I

I

I

IN

A

O

O

A

D

E

C

C

R

R

R

R

R

R

B

N

G

G

P

X

D

D

N

A

A

T

S

O

M

T

LE

F

F

A

A

Ajutaţi vaporul să ajungă în port, descoperind traseul ce conţine literele corecte. Notând fiecare literă pe linia întrerup-tă de mai jos, aflaţi numele unui mare port în care se găsea un far celebru.

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _

Cu Dumnezeu în fiecare zi - Vol. 154

Cuprins

Notă către cititori ...................................................................................... 7

Prima parte

Cunoașterea între necesitate și încumetare ........................................ 10

Cerul pământenilor ................................................................................ 14

Printre uriași și pitici .............................................................................. 16

Planeta albastră ........................................................................................ 19

Călători neobosiţi prin Univers ...........................................................22

Calea Lactee: Marea familie a Sistemului nostru Solar ................... 25

Universul - o mare necunoscută ........................................................... 29

Partea a doua

Lumina - capodopera primei zile a creaţiei ......................................... 32

Lumina ca fenomen fizic ........................................................................36

Efectele fizice și chimice ale luminii .................................................... 39

Influenţa luminii asupra plantelor și a oamenilor .............................42

Culorile - o percepţie strict personală ................................................. 45

Bioluminiscenţa ......................................................................................48

De la opaiţ la spoturi .............................................................................. 52

Dezlegarea jocurilor și ghicitorilor ...................................................... 55

59Cuprins