GR. POENA RU BORDEA

CiTEVA DATE NOI PRIVIND CIRCULATIA DENARILOR ROMANI REPUBLICANI iN DOBROGEA

Pina nu de ln uIt datele privind prezen~ denarilor romani repu­blicani in Dobrogea erau ca !?i inexistente. Un tezaur Inixt, despre care avem insa din racate foarte pu\ine date, a Lost semnalat in 1903 . :;>tim doar ea a fast aflat la Ostrov, judo Constan\a ~i ca se compLIne a din dena,-; roman; republicani ~i tetradrahme thasiene '. Tn 1909 s-a sem­nalat un alt tezaur aflat la Murigh;ol, jud o Tuleea '. Nici el n-a ayut insii parte de 0 publicare circumstan\iatii, chiar dam 0 buna parte din monedele care-l compuneau au intrat se pare intr-o importanta colectie din Craiova OJ . De alt :[el, ar ticolul lui Luigi Paulon, care da doar indi­catia ca tezauru l provine d in Dobrogea, cu totul vaga s-o recunoa~tem, dar indica precis numarul monedelor descoperite. n -a publicat dedt trei dintre ele, doi denari care par originali ~i 0 imitatie hibdda~ . Alaturi de ele autorul a mai pUblicat alte t rei monede, toate de im i­ta(ie. dar fara provenien\ii. Aceste date scapasera eu totul cercetatorilor d e 1a noi ~i ne propunean1 sa atragem aten~ia asupra lor 5, dnd am .afla t de com unicarea lui Oct. Iliescu, care a apropiat decisiv cele deua informa\ii ariitind ea datele publicate de Luigi P aulon r eprezinta indi­catii pr etioase. prin precizia lor. in legatura eu tezaurul de la Muri­ghiol (;.

t S. P. Noe, Bibliography of Greek Coin Hoal·ds~. NNM, 78, New-York, 1937 : Canst. Moisil, BSNR, XVII, 1922, p . 58. nr. 91 , unde se citeaza nota auto­grafa a lui M. C. Sutzu din Arhiva Acad. Romane, Dos. VII , 1903, 34, p. 526 ; B. Mitrea, Penetrazione commerciale e circoZazione monetaria nella Dacia prima d eUa conquista, ED, 10, 1945, p. 68, nota 9.

2 Canst. Moisil, Cetd~i Tomane La Dundrea de Jos, in BCMI, 2, 1909, p. 89. :: L. Paul on, Monete romane i n edite 0 va'rianti nella coll. L. Paulo It di Cra­

iova. Contributo al Corpus NumoTum Romanorum, RI N, 24, 1911 , p. 186. Ij I bidem, p. 185-186, nr. 1, 2, 6. ;, Titlul initial al acestei comunicari aparu t in programul sesiunii de comu­

nidtri a Muzeului de a rheologie din Constanta, 24-27 IX 1972, era Un tezaur uitat $i citev a date noi privind circulatia denarilor Tomani republicani in Du­brogea.

fi Oct. Iliescu, elL p"ivire Ia tezaU1'lLI de denari r omani di n timpuI republicii gasH in anul 1909 Ia MurighioL (Tulcea).

220 GH. POENA RU SORDEA

La cele doua tezaure mai sus pomen ite se rezuma de fapt toatil documentarea mai veche ~i a~a cun1 a' re ie~it destul de dar CrCdelTI. in legatura cu cel de al doilea abia acum ~tim ceva mai mul t, unTIare a preocuparil.or recente privind aceasta categorie de monede.

Intr-adevar, anii din urma au adus un spor foarte important al infol'inatiei care indeamna 1a cercetari ~i progrese viitoare. Tezaurul de la T ulcea publicat in 1960', cel de la Costine~ti publicat in 1970 8, tezau ­rul de la Dinoge\ia publicat in 1971,9 la care trebuiesc adaugate ce le de la Nicllli\el 10 ~i Casicea,ll con(inind ~i denari imperiali , au avut parte de publicari competente, Cll toate datele necesare. Dar la acest efort de mai buna cunoa~tere a t ezaurelor, cu progresele sale cantita­tive ~i calitative, se adauga eel, nu mai putin important, de cunoa~tere a descoper;rilor izolate. Pe aceastil linie, la informa\iile din cronica lui Bueur Mitrea, ,12 asupra utilitatii direia nu e locul sa Inai staruim aici, ea fiind in general recunoscuta ~i exemplul ei urmat, 13 s-a adaugat, in ce prive~te denarii Romei republicane in Dobrogea, efortul staruitor al lui Hadu Oche~eanu , I{. fara a uita informa\iile ~i publicarile de ase­menea descoperiri data-rate altar cercetatori. 15

Prezentam aici cUeva date noi privind descoperiri izolate dobro­gene, rezultat a1 unei cercetari nUlnismatice la Muzeul din Tulcea ~i in nordul Dobrogei, pe de-o l'arte, cercetari in care am fost ajutat eu deo-

7 C. Preda, G. Simion. Un tezaU1" de monede romane repttblkane din Do­bmgea, SCN, 3, 1960, p. 545-546.

8 B. Mitrea, Contributi i la studiul circulatiei monetare in Dobrogea $n se­colul I i.e.n. Tezaurul de denari romani repubUcani de Ia Costine$ti, judo Constanta, Pont ica, 3, 1970, p. 131- 137.

!) AI. Barnea, Un nou tezaur de denari romani republicani descope1'it in "Il.ord-vestul Dobl'ogei, SCN, 5, J971, p. 372-375.

10 C. Deculescu, Un tezaur de denari romani din timpul impciratului roman Claudiu I, descoperit in Dobrogea, scrv, 17, 1966, 3, p . 577-592.

11 Gh. Papuc, Un tezaur de denari romani din secoZul 1 e.n. descoperit Ia Casicea, judo Constanfa, in mss., citat de R. Oche~eanu, Pontica, 4, 1971, p. 81, nota 13.

1:! Descoperiri.. ., SCIV, 9, 1953, 1, p . 155, nr. 24 = Dacia, N.S. 2, 1958, p. 498 ; SCIV, 12, 1961, 1, p. 149, nr. 23 ~i p. 151, nr. 41 = Dacia, N.S., 5, 1961, p. 587 ~i 590 ; SCIv, 16, 1965, 3, p. 611, nr. 31 = Dacia, N.S., 9, 1965, p. 494; SC1V, 19, 1968, 1, p . 175, nr. 36 = Dacia, N.S., 12, 1968, p. 451; SeIV, 21, 1970, 2, p. 336, nr. 27 - Dacia, N.S., 14,1970, p. 472.

13 La cronica Descoperiri de monede antice din Transilvania, adapostitii in difel'ite revis te, pe care 0 tine destul de regulat E. Chirilii, ajutat de numero~i colabol'a tori , ajunsa la nr. VIII, AMN, 8, 1971, p. 567-569, s-au adaugat mai de curind cronici le lui V. Mihailescu-Birliba, Memoria Antiquitatis, 1, 1969, p. 423-432 ; 3* 1971, p. 585- 590, a lui V. Ciipitanu, Carpica, 4, 1971 , p. 287-298 $i a lu i R. Ochesean u .Gh. Papuc, Pontica, 5, 1972, p . 467--483, care aduc toate un aport substantial 1a imbogiitirea informatiei la indemina numismatilor.

H Dpnari romani republicani descoperiti in Dobrogea, Pantica, 4, 1971, p. 75-86 ; R. Ochqeanu, M. Liculescu, Denari romani republicani, intr-o eolectie part'i­cuZani, deseopel'i ti in Dob1"ogea, Pontica, 4, 1971, p. 269-271; R. Oche~eanu, Doi denari romani republicani descoperiti in Dobrogea, Pontica, 5, 1972, p. 497-501.

I:. H. Nubal', Aspetti della ci1'culazione monetaria di H istria nell'epoca ro­mana, Dacia, N.S., 7, 1963, p. 242 ~i 247; O. Toropu, O . Stoica, Descoperiri mo­netare Ia sud de Carpati, Craiova, 1969, p. 11 ; Gh. Poenaru Bordea, Numismatica $i di.~trugerea Histriei in seeolul al III-lea e.n., SCN, 5, 1971, p. 92 1,)i p. 109, nr. 25.

CIRCULATIA DEN'ARILOR ROMANI 221

1 2

4 5

6 7

8 9

10 11

PI. I. Dcnari romani republicani descoperiti in Dobros-ea.

222 GR. POENARU BORDEA

sebHa in\elegere de G. Simian $i V.-H. Baumann, $i pe care-i incredin­tam de recuno~tinta noastra, a1 unor investigatii in colectia Institutului de Arheologie pe de alta parte, la care adaugam dat.e noi, mai circum­stantiate, asupra unor denari semnala\i $i cu alte prilejuri (pI. I).

I. Niculitel .

Provenind din aceast.:1 loca~itate, unde fusesera descoperiti ~i alta­data denari rOln3ni republicani,'-h s-auaflat doua exenlplare care S~! pas­treaza acum in coleC\ia Liceului P edagogic din Tulcea.l'

1. Neprecizat AR 3,55 g ; 20 mm. Av. Roma ~i rv. biga. Foarte uzat.

2. C. Poblicius

AR '" 3,50 g ; 20 mm. Grueber. Roma , 2915, anul 8l. Sydenham, 768, lllonetarie auxiliar,a 'italiana, anii 78-77. DC:."nanJl este serrat ~i at;e pe avo un sign1.l1n incusum ..

n. I saccea.

In coleC\ia elevului Ion Cenu~a, din localitate, se afla pe linga n11 -meroase alte monede roman e imperiale fji mai ales bizantine, un rjenar roman republican.

3. M. Antonius AR Grueber. est, 211, anil 32-31 ; Sydenham, 1236. anii 32-3l.

III. Tulcea $i imprejurimi

Colectiona1i eli ani in unna de V.-H. Baumann, se aIia in cvlec~ia 'lcolii generale de 10 ani nr. 2 din T ulcea, impreunii cu alte monedc, trei denarj ron1ani republicani intre care 0 imitatie.18

hi Mai sus nota 10.

17 Multumim ~i pe aceasta cale prof. N . Danulescu, care ne-a permis sa exa­minam monedele ~i sa Ie publicam . Dupa ambii denari s-au executat mulaje care se pastreazii 1a Institutul de Arheologie. Am putut fo10st fotografii dupa origin ale, gratie amabilitatii colegului V.-H. Baumann, care a adus originalele la Bucure;;ti. Ii multumim inca odata.

18 De 1a Tulcea se mai cunosc un tezaur de denari rom ani republicani; C. Freda, G. Simion, op. cit., ~i un tezaur in care denarii romani republicani sint insotiti de denari imperiali, B. Mitrea, Descoperiri, serv,_ 9, 1958, 1, p . 155, n~· . 24 = = Dacia, N .S., 2, 1958, p . 498. Il incredintam ~i pe aceast.a cale pe colegul V:.:.H. Bau­mann, care ne-a dat informatiile necesare !}i ne-a permis publicarea monedelor, de recuno:;;tinta noastra.

CIRCU J.ATI A DEN.ARlLOR ROMANI!

4. C. Cassius AR -> 3,75 g ; 19 mm. Grueber, Roma, 1032. anii 124-103. Sydenham, 502, anii 11 9- 110. Pe avo signu111 incuswn.

5. L . Cas0ius Longinus AR ? 3.75 g ; 20 mm. Grueb,'r. Rorna. 3929 tip gen., anul ,,? Sydenham, 315, anii 52-50.

223

Trimitem la tipul general intrucit litera Care trebu ia sa se aIle pe avo in cimp stinga este total ~tearsa . Notam prezen\a unUI 0ignU1n "incu­Sl.l.1IL pe a\- . in forma de X.

6. h nitatie AR<-3,50 g ; 19 mm. Pentru prototip L. Rusti"" Grueber, Rorna, 3271 , anul 76. Syden ham, 78 2, an ul 74. Pe avo U:1 Sel1111 incizat.

IV . .Yorclu! Dob7'Ogei

i n colectia rvl uzeului din Tulcea, se aHA, \"eni nd din [ost.a coiec\ie Stratulat care currinde rnai ales monede din secolele I V-V,") un dena!' roman ,republican de imita1ie.

7. hnitatie AR. j. 4,27 g ; 20 mm . Pentru prototip Man. Fonteius Grueber, lloma, 2476 , anul 85 . Sydenharn, 724. monetal'ia auxi1iara ital iana E, anul 114.

V. Zan" Babac!ag.

in colectia Lic.2Ului Babadag, constituita prin stradania prof. $tcran Ion. aUituri de alte monede se afla ~i un denar roman republican.

B. L. lulius Bm'sio AR+- 3,80 g ; 19 mm. Grueber, Roma, 2559, anul 85. Sydenham~ 728 d. mon etaria auxilial'5 italiana B, anul 83.

i.!) Publicarea acestor monede, pe care urmeazi;J. 5 - 0 realizam in curind in colaborare ell V.-H. Baumann. va oferi date importante pentru circulatia mone­tan) din aceasta vreme in Dobrogea, mai ales zona ei de nord.

221 GH. POENARC BORDEA

VI. M angalia

Un denar roman republican se afta in coleclia Institutului de 1\r­heologie din Bucure~ti, provenind probabil din vechile sapaturi ~J

9. L. SCTibonius Libo AR./ 3,01 g ; 2U mm. Grueber, Roma, 3377, anul 71. Sydenham, 928, anul 55. Tnv. 462 (C. Preda) .

VII. f Ube$ti (fost SW'ighiol)

In tr-un lot de monede transferat Institutlllu; de Arheologie de eatre Ministerul de Finan\e se afla un denar roman republican, care s- ar fi aflat la Albe'iti, judo Constanta. In general datele respective Se inso­tesc eu un justificat s{~mn de intrebare. In cazul acesta insa , posesoful fi in d $t. Chiriac, pe atunci profesor la Tulcea, sintem indinati sa acor­dam creditul necesar informatiei, care sa justifice intrarea ei in litera­tura de specialitate.

10. M. Baebius TampiLus AR t 3,77 g ; 17,5 mm. Grueber, Roma, 935, anii 150-125 (seria lll. Sydenham, 489, anul 120. Inv. 800 (B. Mitroa).

VIII. Satu No", jud o Constanta

Ca aIlat La punctul "SuatH en inca iiapte manede nerecuperat0 ~ intrat in colectia Institutului de Arheologie un denar roman r"cpublic3n, intr-o stare de conservare foarte proasta .

11. C. Caesar Octavianus, L. Cornelius Balbus AR 3,22 g ; 17 mm. Gruober, Gallia, 83, anu l 40 . Sydenham, 1325, anul 40. Inv. 222 (B. Mitrea).

IX. Dobrogea, passim .

Dac<i inio1'l11atiile fU l~nizate pro£. Iancu Bel'c.iu, de posesorul mone­delat', devul Andrei, sint juste, cei doi denari, pe carc-i nownl mai jos. ar Ii de provenien~a dobrogeana. Ii publidim aid eu toata rezerva .

211 Prezenta acestei monede a1' fi aparut ell an i in urma singulara ~i prill. aceasta ciudata. Intre timp 1nSa lucrurile s-au schimbat. Pentru Mangalia chiar, R Oche~eanu . op. cit .. PonUca, 4. 1971, p . 78, nr. 8; pentru His tria vezi H. Nubar, op. cit., p. 242 ~i 247 Si Gh . Poenaru BOl'dea. op. cit. , p. 109, nr. 25 ; pent!·u Tomis, R. Oche~eanu , op. cit .. Pontica, 4, 1971, p. 77-78. nr. 1-7; R. Oche~eanu, M. Li­cu lescu, op . cit .. Pontica, 4, 1971, p. 270, nr. 1-2 ; R. Oche$eanu, op. cit. , Pontica, 5, 1972, p. 498, nr. 1.

12. rio Veturius Ban-us AR. 3,76 g ; 19 mm. Grueber, l talia, 550, anii 93-92. Sydenham, 527, Halia centralii, anii 110-108.

13. P. Accoleius Lariscolus AR 3,48 g ; 18,5 mm. Grueber, Roma, 4211. anul 41. Sydenham, 1148, anul 37.

Nota informativa (B. Mit rea) moncdele au fost restituite.

X. Mo~neni

225

Amintit de nOl In treacat eu alt prilej ,21 denarul s-a aI.lat Ja Mo~­neni , in 1966, la 2,2 km sud de sat. pe drumul spre Peceneaga. 11 pre­z<?ntilm ai.ei eu toate datele neeesare.

14. Q. Anton ius Balbus AR>t' 3,59 g ; 19 mm. Grueber, Roma', 2731, anul 82. Sydenh"Il!, 742, monetiirie auxiliarii italiana , anuJ 81. Denarul E:ste serrat ~i are pe avo un signunt inCll.smn.

XI. Garviin.

Denarul roman republican, men\ionat mai inW de N!. Chi.\escu, a fost descoperit in 1948 la punctul "La nisipi""'.

15. M. Antoniu AR-3,23 g; 17,5 mm.

Grueber, Est, 211, anii 32-31. Sydenham, 1236, anii 32-31. Inv. 743 (E. Mitrea). Exemplarul este foarte uzat. Notam ~i un signuJn inClLSl.LlIL

XII Enisala.

Denarul, identificat de noi ~i men\ionat prima oam de M. Babe~ " , a iost anat intimpliitor la est de sat . la sud de ~oseaua Babadag - Eni­sala, pe terenul dintre marginea satulu i ~i livada CAP.

16. M. Antoni" AR 3,15 g ; 16 mm. Gl'I)eber, Est, 192, anii 32-31. Sydenham, 1216, anii 32- 31. In\,. 1369.

22 M. Chitescu, U,nele aspe:te aZe relatiilo,r lui Dicornes cu iWal'cus ... lntoni us in Zu.mina descopeririloT numismatice (0 problema de geografie istoricd). SelV, 19, Hl68, 4, p. 661, nr. 11.

Ij - c. 2jG

226 GH. POENARU BORDE."

Denarul este foarte uzat, avo fiind total calp. P e I'V., la u nuua rxammare, am putut preciza cii este vorba foarte · probabi l de leg. II, Inai ales cEi ~i modulul, lTiiai mic deci t" normal , coincide eu eel a1 exem­plarului ilustrat in catalogul lUi H. A. Grueber .

. '. Informa(iile de mai sus se refel'a la exempla're aflate izulat. ell

toate acestea nu este inutil sa ne punem intrebarea, in legatura eli celC' de la Niculitel ~i din imprejurimile Tulcei dacii' nu avem · cumva de a face e u exelnplare din tezaurele aeolo descoperite 111ai de tnult , l'aspin­dite imediat ~i recuperate mai apoi . Acest semn de intrebare, niciodata ell totul inutil, este in <.:azul materi alului pUblica t de noi chiar necesar, ciici printre monedele pastrate la ~>coala generaHi. nr. 2 din T ulcea se ana. Una asemanatoare pina l a identitate eu una din tezaurul -aflat la Tulcea in 1946. Este vorba de imita(ia avind ca prototip denarul lui L. Rustius 24 . Cum celelalte douii nu f igureazii printre monedele tezau­r ului , una fiind din categoria celor mai vechi ~i niei nu putem fi siguri ea c.;int de la Tulcea, nu putem ajunge la, 0 concluzie sigura. Situa\ia este similara la Niculitel. atit ci. , in acest oaz, denarii sint chiar maio vechi ca data decit cei din tezaurul descoperit acolo in 1937.25

o problema in care materialul acum publicat aduce 0 cont.eibu\ie interesanta, ~i situa\ia nu se schimbii daca monedele discutate mai sus lac parte sau nu din tezaure, este prezen~a in Dobrogea a iluita\iilor dupa <.lenarii roman i r epublicani. Este vorba de imita(ii u~or de detectat, care se departeaza Inai mult sau mai p utin de original, dar se deosebesc cIaI' de el prin nete diferen\e de legendii . sau de ' stiP" $i nu de denarii co­piati fidel a CarOl' detectare este InuIt mai anevoioasa, chiar daca pc aceastii linie au inceput sa se fadi unele progrese incurajatoare 27.

2:1 M. Bab~, Necropola daco-romalla de la Enisala, SC'IV, 22, 1971 , 1, p . 21, nota 11.

21 M. Gramatopol, Gh . Poenaru Bordea, Amphora Stamps from CaUatis · and South Dobroudja, Dacia, ~.S., 13, 1969, p. 151 , nota 136. Multumim lui AI. P opeea pentru informatiile amanuntite pe care ni le-a dat!):i permisiunea de a Ie publica aicL

2'. C. Preda, G. Simian, op. cit., p. 546, nr. 10. 2; C, D'eculescu, op. cit., p . 578, nr. I, P. Satrienus, anul 77 (Grueber) sau

anii 75- 74 ' (Sydenham). Pina La aparitia cartH lui M. H. Crawford, Roman Re­publican Coinage, care urmeaza sa apara in curind, folosim cataloagele acum in uz. Oricum , datele sint de confruntat 'cu cele 18 tabele cronologice Cll notele aferente din cartea lui M. H. Crawford, Roman Republican coin hoards, Londra, 1969, p. 11--42.

2(j M. Chitescu, Copii Si imitatH de denari romani repubZicani in Dacia, Memoria Antiqui tatis, 3, 1971, p. 209-255.

27 N . Lupu, Aspekte des Munzumlaufs im vorromischen Dakien. JNG, 17, 1967, p. 101- 121 ; B. Mitr ea, Moneda repubZicana $i unitatea lumii geto-dace, in volumul Unitate $i continuitate in istoria poporului roman, Bucure$ti, 1968, p. 53-64; Gh. Poenaru Bordea, Constanta $ tirbu, Tezaurul de denari x omani republicani $i de Ill; inceputul Principatufui descoperit la Breaza, comuna Lisa (jud. Bra$ov), SeN, . 5, 1971, p. 265-282 ; M. Chitescu, op. cit., p. 211-213; B. Mi­trea, DOlta ' ·tezau re de monede romane republican:e descoperite in O~tenia, serv, 22, 1971 , 4, p. 579-590.

CIRCULATIA DENARTLOR ROMANI 227

Pe linga imita\ia de care am vorbit mai inainte avind -ca prototip denarul lui L. Rustius (anul 76 dupa Grueber, 74 dupa Sydenham) am pubUcat 'aici 0 alta tot din nordul Dobrogei, foarte probabil; avind . ,ca prototlp un denar al lui Man, Fonteius (anul 85 dupa Grueber, 84 dupa Syderiham), !n tezaurul de la Murighiol au existat ca ~i in ,cel de la Tulcea jmita\ii , a~a cum indica denarul de imita\ie hibrid pUblicat de L, Paulon ~i care are ca prototip pentru av, denarul lui C. Vibius Pansa (anul 87 dupa Grueber, anii 89-88 dupa Sydenham) eu litera S din legenda inv~rsata, iar ca rv., TV. denarului lui 1\1. Plaetorius Cestianus (anul 68 dupa Grueber, anii 68-66 dupa Sydenham), B. Mitrea va pu­blica in curind 0 altii imita\ie, provenind tot din Dobrogea 28 Cireulatia in Dobrogea, alatm'I de d enarii Romei republicane, a denari/or de imita!ie ne apare aeum clara pentru rnordul rcgiunii, in zona dunareana. Feno­menul are ca elemente componente exemplare realizate post 84, post 74 ~i respectiv post 68-66, $i din acest punet de vedere, ,al cronologiei, care se adauga la cel al prezen\ei, denarii da imita\ie din Dobrogea se pot apropia de eel din restul (arii noastre, Oltenia ~i Muntenia mai ales.2\! Intr-adevar, dupa M, Chiteseu, care a alcatuit un repertoriu general al acestei categorii de monede ~i de la care ~tim ca are pregatitii ~i 0 sub­stantiala suplimentare a sa, s-ar constata: .,in toate tezaurele 'fomane republicane din Dacia ingropate intre anii 50-37 Le.n, existii un hiatus lnanetal', in jnte-riaful fiecarui tezaur, cuprins intre anii 75-60 i.e.n., perioadcl in care fiind pu~ina moneda romana sail lipsind eu totul, ea a fast suplimentata prin imitarea' eil{.:m Pina 1a ivirea unor date noi care sa justifice interpretari noi, ni se pare di aceas.t.a integrare 'macail' a zo­nei dunarene din Dobrogea in ansamblul circula\iei aces tor monede pe teritoriul tarii noastre este un bun ci~tigat. In acest sens ~i aparitia lmi­tatiilpr in nordul Bulgariei de astiizi dar tot pe linia Dunarii, I" sud de fluviu, pare sa confirme rezultatul r:ostru.31

o problema interesantii pe care ne propunem s-o tratam in conti­nL~re este metrologia aces tor monede. Diagrama pe care am alcatuit-o' (fig. 1) pe baza datelor adunate de M. Chitescu, completate pentru cele, citeva exempl-are de la Institutul de Arheologie care n-aveau greutatea iudicatii in articol,n aratii clar credem un e,vantai destul de larg intre 3 ~i 4,70 g (exemplarele sub 3 g ~;' peste 4,70 aparind ca excep\ionale) in care zona de cea m·ai mare concentratie se plaseaza intre 3,20 ~i 4 g,.

28 B. Mitrea, BSNR, 1973. 29 M. Chitescu, op. cit., p. 230-242, nr. 62-118, exemplare avind ca prototip'

denari din aceia~i perioada. 30 Ibidem, p. 219. Personal retinem constatarea de fapt" a hiatusului; pro­

blema datelor de patrundere in Dacia ~i de suplimentare prin imitatii credem di trebuie sa ram'ina inca deschisa.

31 Pavel Radomeky, Nalez rimskyeh republikomskych denari ze severniho, Bulharska, Sbornik mirodniko muzea v Praze, 15, 1961, 2, p. 69-9l.

32. Nr. 26, inv. 126111993, are 3,91 g.; nr. 28, inv. 126111999, are 3,30 g;. nr. 92, inv. 1051127, are 3,85 g; nr. 93, inv. 1044/32, are 3,29 g; nr. 104, inv. 48116,. are 3,20 g.

228 GR. POEN ARU BORDEA

eu un vir:! la 3,60 g. vecin eu greutatea medie, flancat de alte doua aproape simetrice la 3,30 ~i 4 g. 33

Pentru mai buna definke a acestei categorii de monede, propunem comparatii cu doua categorii deosebite de diagrame : Mai intii eu dia­grame realizate pentru denari romani republicani originali ~i in acest sens trimetemla diagramele realizate de Tony Hackens pentru denarii

IS

Fig, 1. Curba grcutatii denarilor de imitatic din Dacia

lui M. Volteius M.F. (fig. 2) ~i Petilius Capitolinus (fig. 3) -, ~i de noi in~ine pentru denarii lui L. Papius, pe baza datelor pubJicate in cataIo­gul A.S. Fava 3j (tig. 4). In al doilea rind avem in vedere diagrama 1'ea-

:'lJ M. Chitescu, ap. cit., p. 216, considera ca. "Dintre acestea, un singur ex em­pIal', de altminteri argintat !;it fragmental' (fig. 3/95) are greutatea de 1,58 g (C. Naevius Balbus, nr. 95) ; patru exemplare au greutatea de 2-2;99 g; 3 exem­plare cinUi.resc 5-5,99 g; 36 bucati ell greutatea intre 4-4,99 .g, iar '92 monede au greutatea normala a denarului oficial 3,25 g - 3,99 g" ~i continua apoi "varia­tine de greutate ale monedelor imitate, se explica mai degraba prin oscilatiile pe care moneda oficialfl insfl~i Ie avea la care se adauga desigur, erorile pe cafe imitatol'ii nu Ie puteau evita de Vl'eme ce insa$i monetaria oficiala Ie practica" . Vezi si mai jos nota 38.

;1'. T. Hackens, Le 'Poids du denier rom.ain vers la fin de la Republique, 1.=tDN. !QS; 1962, p. 27-47. .. .

:~ Gh. Poenaru Bordea recenzia la cartea A. S. Fava, 1 stmboh neUe monete argentee 1'e'pubblicane e la vi ta dei Rom.an.i, Torino, 1969, publicata in Dacia, N. S., 15, 1971, p. 447-450.

e1RCULAT1A. DENARlI:.OR ROMAN I

50

.5

.0

3'

30

2'

20

15

10

5

3.00 3.10 1.'20 3.30 3.40 ... 3.50 3,tiO 3,70 3.80 3.90 4.00 4 ,10 04,'20 4,30 4 .40

Fig. 2. Curba greutatii denar ilor lui M. Volteius M. F .

SOj " , ..

40

35

30

25

20

15

10

S

3,00 3,10 3,'2.0 3,30 :!I .!"O 3.50 3.60 3.70 3,80 3,90 4 .00 4 ,10 4.20 4 .30 4.40

Fig. 3. Curba greuUitii denarilor lui Petilius Capitotinus.

229

4

3

,

230 GH. POENARU ~O~EA

lizatii pentru monedele dadee de tip Virteju-Bueure~ti din tezaurul de la Adinca, judo Din1bovita :~(j (fig. 5), care, chiar dadi are l'a baza l..!l1 nu­mar relativ mie de monede, ne apare, oricum, destul de semnificativa.

55

4

35

30

25

2

15

'2, 90 ~ .1O 3.)0 3 50 3,70 3,90 4,10 1,. ,30 3,0 0 3,'2.0 3.40 3,60 3.S0 4,00 4,20

Fig, 4. Curba grcutatii dcnarilor lui L. Papius.

Este loarle clar eredem ca imitaWle apar mai im'udite din punetul de vedere al greutiitii lor, ea struetura metrologieii a emisiunii, eu monedele de productie loeala din cimpia Munteniei ,37 ehiar daca este vorba de "didrahme" , deci de alt nominal, ~i mult departate de emisiunile de la

6,'20 6,30 6.40 6,50 6,60 6,70 6,80 a,So 7.00 1.10 7,'20 7,30 7,1.,0 7,50 7,60 7.70 7.aO 7,'30 !I ,ao

Fig. 5. Curba greutatii .. didrahmelor" de tip Virteju-Bucure~ti din tczauruI de la Adinca, judo Dimbovita.

3li Gh. Poenaru Bordea, C. Condrea, Date noi privind tezaurul de La Adinca, judo Tirgovi{;ie, Valachica, :~, 1972, p. 120.

:)j Pcntru acest tip monetar vezi deocamdata C. Preda, Monedele getice de tip Virteju-Bucure~ti, SeN, 5, 1971, p. 51-78. Cf. idem, Monedele geto-dacilor (sub tipar).

CIl~CULA'l'IA DEN:\R[LOR ROMAN[

Boma care Ie slnjesc de prototip. '" Fara a insista mai mult me, socotim uti! sa sublinie1n ca, dupa opini-a noastdi, sporirea investigatiilor asupra diagramelor de fl'e:::venta a gre'uta\ii monedelor ~i inmultirea cOlnpara­\iiloF de aoest gen ~oate aduce un a~ort important in numeroase pro­bkme de ·numismatica antica. Rezultata din aplicarea acestei me.\nde a~ropierea diagr31nei de fl'ecven\a a greuUqii imitatii.lor de denari dt" eea a monedelor de tip Virteju-Bucure~ti, ca.re Ie preced de pu\in cro­no!ogic !?i 5int em ise sigut in cimpia munteana, ne pare ca da 0 1nai 1TIare greutate ideii cmiterii poat2 tot acolo, dar OriCUlTI locale, neofi­.clate di,n. I=unctul de vederc a1 autoriifitilor ronlane, a aces tor imitatii. Ele \·or Ii fost insa oriciale ~i chiar destul de ingrijite, din punctul de vcdere a1 emitentului barbaI', mal curind 0 uniune de triburi d,ecit imi­lU~ori.. 1z01a\1.::\)

Vcnind aeum la foarte importanta problema a datei de patrundere a denal'ilor Rmnei republicane in Dobrogea, este neCEsar sa aratanl di pentru l1loment aj:are, cit s·~ poate de clara, doar persistenta lor in cir­·cula\ie la 0 data destul de tirzie, in cpoca imperialii mai preciS. Acest lucru cste dovedit de monedelc p-eimperiale din tezaill'ele de la Nicu­lilel , Casi:::ea ~i Tulcea,"" roate ~i de exemplarele izolate ailate . Ia Bu­geae-Valea lui l\1arinciu, in ciuda postulal'i i existentei acolo a UJIlui nivel mai vechi .'" Momen tul ratrunderii ini\iale este insa 0 problema mul.! m·ai dclka 'a ~i ·ea nu a fost inca nici discutaUi, necum abordata frontal. Daca re aceasta linie, posibila integrare in circuJatia spa\iului nord-du­narean. \"alabiUi Inaear t:entru zona nord-dobrogeana, este exacta, ne·-am

~~ Ct. mai sus nota 33. Trebl..iie sa aratam aici ca atit in cazul denarilor lui L. Pap:us cit ~i n c8zul <:em'xilor lui M. Volteius yiIiul diagt'amci este la 3,90 g !;ii aceasta este greutatea normalJ. a denarului ; ~inind seama ~i de uzura, romanii tl'ebuie Cll tindeau ditre 3,98-4 g. Ceva mai tirziu , la denarii lui Petillius Capito­

.linus, virtul este la 3,aO g. de:i greutatea eatre care se tindea era ceva mai miea. Jocul este foarle mic ins1, in timp ce In denarii de imitatie el este foarte mare, iar virful eu urcari $i cohoriri mult mai lente se ana deplasat In 3.60 g. Credem ded ca variatia greutatii imitatiilor nu se ex plica prin vadatia greutkltii origi­nalelor, la care oscilatiile sint mult mai miei in cadrul unei acelea$i emisiuni, dar ~i in timp, a~a cum rezulta din diagramele de mai sus.

39 M. Chiteseu, op. cit., p .. 218, in aeela~i sens. Nu sintem insa de Ioe eonvin$i dt .. cea de-a doua categorie de moneda - cea copiaHi - ~i n e l'efel'im aici in chip expres la monedele de tip Tili~ca, socotim ea acestea pot fi atr ibuite in ma­joritale domniei lui Burebista" op. cit., p. 219. dealtfel Tvl. Chiteseu scrie la p. 218 "Cele doua categorii de monede sint dislinctc numai din punctul de vedere at genului de realizat'e $i In niei un eaz din aeela al cronologiei, din acest din urma punet de vedel'e vorbind - cel cronologic - socotim ca cele douEl feluri de imi­tatii a monedei romane l'epublicane - copiere $i imitatie - sint in general con­

. temporane" .. . 40 Niculitel, mai sus nota 10, incheia t la Claudius I; Casicea, mai sus nota ll ,

incheiat la Vespasian; Tu~eea, B. Mitrea, Descoperiri, serv, 9, 1958, 1, p. 155, nr. 24 = Dacia. N.S .. 2. 1958: p. 498, incheiat la Domitian. Pentru Reeasta pe­rioada in Dobrogea, vezi mat nou AI. Suceveanu, 1e legdtura cu data de anexare a Dobrogei de catre Tomant, Pontka, 4, 1971, p. 105-120, eu bogal{l b ibliografie.

1,1 R. Oehe!:?eanu, op cit., Pontica, 4, 1971, p. 78-79, nr. 11-12 ~i p. 81; C. ScOt'pan, Stipiiturile al'heologice din u$ezareu geHcd de Ia Bugeac-Valea lui Marin.ciu, Pontica, 2, 1909, p. 75; d. Em. Moscaiu, CitelAI obscrvatii asupra. WW?·

probleme ale Laten(,-ldui gcto-daci.c . SC1V, 23, 1972, 2. p. 293, nota G.

232 GH. POENARU nORDEA

putea gindi la 0 apropiere a date.!or constatate in cele doua regiuni. D~­narii publicati de noi mai sus, in ordine cronologica dupa Sydenhan, se pJaseazii. in 120, 119- 110 (2 ex.) 83; 81 ; 78-77 ; 55; 52-50; 40; 37 ~i 32-31 i.e.n.,-12 ceea oe nu desmin~ in sine a:eeasta impresie, chiar daeii. n-a1' fi inutil sa remarcam absenta pentru moment a denarilor din deceniul I al secolului I i.e.n. Se ~tie ca, in general pentru Dacia, S2

considera ca moment de piitrundere a denarului deceniile 1,2 ~i 3 ale veacului I Le.n.'3 de~i s-a exprimat mai de curlnd, de catre Bueur Mitrea, ideia posibiliHitii unei patrunderi inca !?i Inai titnpurii a acestor lTIOne­

cle." Dad; lucrurile aparent sint foarte clare, totu~ i anumite clubii pot inca sa subziste . Este de notat cil in co prive~te afluxul foarte timpuriu, ii lipse~te pentru moment suportul unoI' confirmari in continutuJ ~i a altor tezaurc cu 0 data inaltii de ingropare pe la sfir~itul secolului II sau inceputul secolului 1. In ce prive~te imaginea pe care am numi-o tradi\ ionala des pre aceasta data, eu un oarecare joe tolerabil, nu cste inutil sa observam aici ca tezaurele care se incheie intre 80 ~i 70, apa­rent numeroase, sint in bun a parte incomplete. Mai mult decit atit, ci ­teva con tin chiar iInita,ii, ceea ce nu inseamna obligatoriu ca imita~iile apar foarte devreme, ci poate insemna ~i ca tezaurele sint ingropatc ceva mai tirziu, decit s-a crezut. Aoeasta 0U atit mai lnult ell cit nu trebuie uitat niciun m0111ent ca monetariile republicane romane, alit cea de la Roma cit ~i cele ajutiitoare, ating se pare un vir! al produc\iei lor tocmai in vremea prime lor decenii ale veacului I i.e.n., in legatura Cli

istoria politidi, intern a ~i externa a epocii, ~i di, in aceste conditH, po­sibilitatea din punet de veclere al prognozei din statistica matematica de a giisi numai aceste monede in tezaurele incomplete este, dacii nu destul de mare, in Ol·ice caz reala.'·' Ne grabim sa adaugam ~i obiec\ia nlai generala ca av\?mJ de lCiface ell un fenolnen extra fines Teipu.blicae, intr-o zona in care nu este de a~teptat un puls regulat de eireula\ie, alimentat;; de un aflux regulat de monede. Observa\iile acestea pot parea hipercritice. In inten~ia noastra rostullor E'ste daar acela de a arata

t, "! Datele Grueber. mai sus in catalog. La M. H. Crawford, op. Cit., gasim primii trei denari in tabelul X, circa 150- 125, deci eu ctaUi.ri mai inalte decit eele m·ure anterior in v"ederca T1. VETVH, preced ind chial· pe M. BAEHI Q. ·F. TAMPIL, in timp ce C. CASSI ii urmeaza spre sCir$itul tabelului. Urmatorii tl'ei den-ari sc aIla in tabelul XII -circa 91-79 in ordinea. C.IVLI nVRSIQ; P. CREPVSI ; Q. ANTON BALB PR, interesant ca LIBO se ana in tabelul XIII, anii 78-49, subgrupa post 69 ante 58, pc la circa 60, dadi apreciem just.

1j3 B. Mitrea, Leg"Cituri comercial-e ale geto-dacHo.,. din Muntenia cu repubtica romana rejlectate in cfescoperiri monetare, SeN, 2, 1958, p. 180 $i tabela 1; I. Winkler, SehatzJunde romischer Silbermunzen in Dakien bis zum Beginn de1· Da"erkriege, JNG, 17, 1967, tabelul I, care chiar dadi va suferi corectii de detaliu, vezi observatiile justificate ale lui B. Mitrea, SCN, 5, 1971, p. 440, ne pare totu:;i concludent l?entru fenomenul patrunderii intense a denarilor emi$i in primelc doua decenii ale secolului I Le.n.

!it, B. Mitre3. UrI:. nou tezaur de denari Tomani din. timpul republicii clesco­perit in OLtenia, SCIV, 21, 1970, 3, p. 435-438.

Ijj Cf. Gh. Poen.aru B6rdea, Cr. M. VUic1 escu, Dena1"i romani republicani cl es- ' coperiti l.a Bumbe$ti, judetul Gorj, Rev. Muz. , 8, 1971, 3, p. 259-260.

CIRCULATiA D~'lARrLoR ROMANI

cii nu lotul este c1ariIicat ~i ca, nici ptmtru Dacia, toate problemele nu sint de considerat C1l rezolvatc, in etapa actualii a cercetarii.'G

Data ultimei moned" ar fj de privit in cazul acestei categorii de monMc ~i mai ales in cazul tezaurelor incomplete doar ca un terminlLs ante quem non. aprecierea ei ca t~nni71us post que71t, putind sa fie pe­riculoasii, daca il in(elegetn ca foarte apropiat de data emiterii." Aceasta vrea sa spuna , in cazul cerceta r ii noastre de astazi, di trebuie sa filn extreln de prudenti in cazul circula~iei denarului in Dobrogea, macar in ce prive~te data de inceput a acestu i fen omen.

Datele post quem oferile de t ezaure sau, incomplete nind. mai curind ante quem non sint 58 Le.n. pentru Garvan, 41 i.e.n. pentru Muri­ghiol, 37 Le.n . pentru Tulcea. 32-31 Le.n. pentru Costine~ti.',8 Documenla­rea existenta) ca tezaure public-ate, toate incomplete din pacate, ne-a1' in­delnna ditre 0 p~Hrundere relativ tirzie. pentru regiunea care ne inte­reseaza aiei. Nu trebuie insa sa uitam ca in tezaul'ul de la Ostrov d-ena­rii au aparut impreuna eu tetradrahme thasiene, care chiar dadi din seria tirzie din a doua etapa de emitere, deci de pe la }nce pulul secolu ­lui I i.e.n. pare sa nu coboare. ca data de emitere, dupa deceniile 2 ~i 3 ale veacului.',9 EI ar f i 0 indica(ie pentru piitrunderea nu prea tirzie a denarilor romani, in aeel eaz Inacar. Asemenea tezaure mixte s-au

t,G Ar fi de vazut de pilda daca hiatusul (relativ) de dupa 75-70, nu s-a1' putea explica prin situat ia numer(!rului em is de Roma $i prin prisma tezaurizarii in perioada de pina la circa 50, sau chiar pina pe In 45 i.e.n. In legatura cu P1'O­blemele eeonomice foarte intel'esante ale epocii, vezi Claude Nicolet, Les v a1'iations des p rix et la theorie Quafltitative de Za monnaie a Rome, de Ciceron a PZine Z'Ancien, Annales, Econorhies-Societes-Civilisatlons, 1971 , 6, mai ales p. 1214-1227: ef . ~L Crawford. Le probleme des liquidites dans l'Antiquite classique, in acela~i volum, p. 1228-1233. Ne propunem sa ma·i reven im asupra aspectelor eronolo.e;ice ale circuIatiei denarului. In legatura cu cele de mai sus $i daea hiatusul se explic[l prin imposibilitatea monedei romane emise in acest rastimp . de a piHl'unde en inai nte spre est, cum monedele anterior emise nu se retrageau- d in circulatie, ele circulau in continuare ~i s-ar putea sa patrunda Ia noi mai tirziu, uneori mult mai tirziu, decit data de emisiune. Studii complete pentru fiecare emisiune eu stabilil'ea cit mai precisa, printr-o analiza exhaustiva a numarului de $tante uti­lizat. 3$a cum a u inceput sa se (adi tot mai fl'ecvent, e.g. M. H. Crawford, C. Cen­sOl·ini. NC, 11, 1971 , p. 143-14.9: A. AlfOldi , Die Massenemission des Macer und des Buca mit Caesar Diet. Perpetuo VOl' Caesars Ermordung, SNR. 47. 1968, p. 51-84. insotite de calculi:! cantitative, folos ind metoda lui J? M. Metcalf, asn cum a Hicut J.-B. Giard, Les monnaies du premier consulat d 'Octave, RN, 13, 1971 , p. 90-105, dupa ce se VOl' inmulti, devenind comparabile, ::;int de natura sa raspunda. cl'edem. in vii tor. unora din intrebarile adl'esate de istoria economica denarului roman Ia el acasa :;;i in afara granitelo1'.

f,; Gh. Poenaru BOl'dea, Cr. M. VUidescu, op. cit., p. 260. ,,$ Toate sint f ragmenta re: Garvan, 29 exemplare s-a1' fi oierdut 7-8 mo­

nede. AI. Barnea, op. cit .. SeN, 5, 1971, p. 373; MUl'ighiol, 9 exemplare din 117, mai ·sus notele 2 $i 3 pl'ccum ~i in accst volum. p . 207: Tulcea. 17 exemplare din 150-200, C. Preda G. Simion. op. cit.. SCN, 3. 1960) p. 545: Costine$ti. 17 exem­plnre, nu se cunoaste numarul initial, B. Mitrea, op. cit., Pontica, 3, 1970, p. 133. Din fericirc cel mai vechi dintre ele prezinta 0 proportie de 4/5 monede pastrate ceea ce poate fi considerat' satisfadHor.

Ir!l G. Katarova, Izvestiia-Institui, 27, 1964. p. 131 - 149: G. Le Rid·er, Les monnai es thasiennes, in GUlde de Thasos, Ecole fran<;:aise '-0.' A thEmes, . Paris. H~68 , p. 189- 1,.90.

" 234 GH. POENARU BORDE A

descoperit ~i pe teritoriul tadi noastre 50 !:}1 In BulginjaAi . Ointre cele din Bulgaria retinem, pentru moment, datele 52 Le.n. ~i H ii,e,.n,5'

Cele din '1ara noastra of era date variabile, timpJJrii. :; ', ~i -Jirzii: 83 ~ 78/77 . 64, 73, 72,54, 52, 50, 15 Le.n.s;) Rezultii deei ca ~i acest argument este de minuit cu pruden\i1 caei tetradrahm,le ,thasiene ~i imita\iile 101' mat apar inca frecvent pe 1a jumatatea veac\l,lui . ~i, e · dreprt , mai rar, chiar ctteva decenii mai tirziu .

Legata strins de problema patrunderii initiale este aspectul cil'cu­latiei pe zona litorala, in acest sens tezaurul de .\a Obzor,ineheiat eu m~nede din 73 Le.n. !iii pus in . legatura .~'cu calnpania lui, M. Terenbius Varro Luau.Uus din 72-71 Le.n.5\ ni se paTe de foarte mare ·ilnportanta. Daea el arata aparitia denarului la aceast;; data, 1\U este rnai putin ade­varat cii, din riieate nu existii ~i alte pr:obe oar" sa-l eonfirme ; niei un studiu avind ca obiectiv prezenia aces tor monede pe litoralul bulgii­resc a1 I\1arii Negre nu a fost ,publieat ~i nid nu exista macar S'emnalari pentru descoperirile izolate de asemenea lTIonedeJj5 Pentru zona -respec­tiva a1' fi necesara ineeperea unoI' eerceUiri sistematiee l=e fleeasta linie, dupa cum 1a n6i este neeesara c:ontinuarea -eforturilor despre eare se poate spune ea au pOl'nit pe 0 cale buna.

In stadiul actual a1 cerceHirii ni se pare totusi-OrlcU111 din punct de vedere istork ;)G nimie nu }:are sa se opuna acestei imagini. dar sinteln pe deplin con~tienti de necesitatea aparitiei de matedale noi in s::.rijin-ca s-ar putea accepta 0 patrunderc sJCoradicii a denarului de re la 72-7l. Inai greu de presupus inainte, de~i nu este eu totul, de ('x::J.us. Ea a1' Ii fost continuata a}:oi pina 1a Vl~e.nlea actiunii lUi Burebista, dupa · un n10-ment greu pe la 64 Le.n. De actiunea regelui gEt s-ar putea lega even­tu aL dar numai dura ee vor apare noi des:copl?riri b_ s;Jri"jin, t27~ure ca eel de 1a Dinoge,ia . Oricunl , J:atrunderea denarului nu rutea sa fie pre-a intensa, 1inlnd seama de ce-ace :;;ti111 ca se intimpla, din studiile efee-

:-.0 Lista tezaul'elor de monede thasiene la E. Chirila, G. Mihaescu, Der Miinzhort von Ciiprioru, Tirgovi;;te, 1969, p. 34-40, ell completaril-e noastre in Valachica, 3, 1972, p. 126-127 ;;i <;ele trei tezaure publicate de Ioana Bogdan­Cfltaniciu; Con sre n ta $t:rbu, Carmen P c tolesclI; Maria Cojocarescu , SeN, 6, 1974, sub tipar.

5L 0 sistew_at izo.1'e a lor la Gh. Poenanl Bordc-..a, C. Condreo, Vatachica, 3, 1972, p. 127-159.

,,1 T. Geras imov, Izvestiia-Institut, 25, 1962, p. 231 $i Izvestiia-Institut, 27, 1964, p. 241.

, .. 1 VeZl 1a E. Chirilii, G. Mihiiescu. lac. cit., nr. 78. 93. 41 (pentr u pl'ecizarea date-i caruia B. Mitrea, op. cit .. SCIV, 22, 1971 , 4, p. 590, 11r. 25, anul 73) 86 , 15. 16, 90, 84 ;;i HO .

.-,', 1. Iurukova, Peny6Jllll,allcKIi J!C H<!jH! OT l:epI-!O~lopCJ;:O~o I.;p;-di(.cpe}!,-e, Tzvestiia­Varna, 14, 1963, p. 39-44 .

. ~5 De aceca socotim eli nu este inu til sa amintim aici un denar, fast in col. St. Ge orges, acum la Insti tutul de Arheologie, inv. 235/1276: C. Matnilius Lime­tanus, AR, 3, 40 g ; 19 mm. Grueber, Rama, 2716, a nul 83; Sydenham, ' 741, anli 32-81. care a fas t achizitionat la Cava rna. Tot la Institu tul de Arhealogie. inv. 453, se aWl un alt denar descoperi t, in 1936, intr-o localitate neprecizaUi din fostul judet Caliacra: L. Marcius Philippus. AH., 3,09 g : 19 mm. Grueber, Roma, 3890, anul 56 : Sydenham, 919, anul 56.

56 D. M. Pippidi, I Greci net basso Danubio, Milano, 1971, p. 1~3-154.

CIRC ULATIA DENARILOR ROMAN) 235

tuate penlI'u Dacia, Ja aceastii vreme. 0 altii ·faza ar fi cea ·din anii 32-31 Le.n.; poate chiar de prin 35-34 Le.n., continuata apoi de penetratin nprmaUi din vremea lui Augus·tus, dupa 27: Le.n., dnd, poate, Val' fi aparut iI> circulalie ~i 0 parte macar din monedele mai vechi.

Sea observat prezenta .. stiiruitoare a denarilor lui M. Antoniu pen­tr u legiuni in Dobrogea ~i mai ales pe litoral.57 Daca tinem seama de orient-area pe care au avut-o 0ra~ele greceiiti in vremea confli-ctului aces:­tuia eu , Augustus ni se pare cii. posibiUtatea pTezentei ' acestor monede inca qip vren1ea elnitetii lor a1' putea parea nonnala />8 dar nici 0 patrun­dere mai tirzie nu este d~ €xclus eu desavir~ire.

Lasind deschisa . aceasta discu1,:ie c.ar.e n e-ar duce prea departe, mai ales in implictiil~ ei pentru Dacia, parerile fUnd impartite,5fJ ne vom multu111i aici sa tratam 0 problema care ni se pare de mare interes pen­tru activitatea atelierului elnitent ~i ehiar a initiatoruluti €lnisiunii, M. Antoniu. EX'empla, ul publica! de noi d e la Histria, ~i a carui identificarc este sigura, este un tuiez de bronz de la un denar suhaerat,6U realizat adiCii prin placare 'eu doua foi te sub\iri de argint care nu s-au pastrat. Ca aceasta este r ealitatea ~i ea nu este vorba de un exempla,r vag argin­tat (saucee) rare s-o indice reversul pe care nu se vede efigia dar se pastreaza dare urme din stratul intermediar (pI. I, A) neeesar in aceastii teilnka, c1estul de complicata ~i de dificila oricum nu la indemina ori­cui, a~a eUlU .a aratat, int r-un studiu temeinic argumentat tehnic, prof. Ernesto Bernareggi 61. Aceasta moneda vlne Sa eonfirme ideia eel denarE pentru legiuni nu erau de eea mai buna caJitate, a~a cum reiese ciaI' din tex tul lUi Pliniu eel Batrin,G2 'care parea insa contrazis de analiza con\i­nutului de argint, c.e se prezenta ca 'ridicat.63 De!?i ell mai mult de un

[;7 Mai de curind R. Oche!?eanu, op. cit., in Pontica, 5, 1972, p. 493-499, eu notele aferente. Precizam ea din tezaurele de 1a Niculitel :;;i Tulcea (1946) nu s-au publicat denari pentru legIuni.

58 Vezi AI. Suceveanu, Do-uii note pr·ivind istoria Moesiei, in secolu! I i.e.n., P ontica, 2, 1969, p. ·269-284, mai ales p. 274-282. In ce prive~te monedele d. p. 275-276.

50 M. Chitescu, ap. cit., scrv, 19, 1968, 4, p. 655-664; cf. I. Winkler, SeN, 5, 1971, p. 295- 301; idem, Despre patrunderea denarilor lui Marcus Antonius in Dacia, serv, 22, 1971, 1, p. 97-106; D. Protase, Unde a fast regatul lui D i comes, scrv, 21, 1971, 1, p . 145-152.

1iO Gh. Poenaru Bordes, op. cit., SeN, 5, 1971, p. 109, nr. 25. Greut. 3,34 g; diam. 17 mm.

Gl Pe aceasta bazu autorul considera monedele l'ealizate prin aceasta tehnica drept opera atelierelor oHeiale. Opel'atia in condi tiile specifice ale antichitatii tre­bUie sa fi fost rentabila ducind la 0 importanta economie de argint, fara ea ma­nopel'a complicata sa ridice pretul de cost avind in vedere ca pre~ul miinii d e lucru era practic nul, Ernesto Bernareggi, Nummi peZliculati. Considerazioni su ll'Q1·gen to subcrato della Repubbhca romana, RI N , 13, 1965, p . 5-31; alta parere la M. H. Crawford, Plated Coins-False Cains, NC, 8, 1968, p. 55-59, vezi ins a importanta contributie semnata de Patrizia P etrillo Serafin, Nota suU'argento su­berato della ItcpubbHca 7·0mana. Annali, Isti tuto Italiano di NumlsmatiC's, 15, 1968, p. 9-30.

G2 N. H . XXIII, 9, 46. t.:.I Richard Reece, Analyses at some denari of the LateT Republic and Early

Roman Empire, NC, 4, 1964, p. 233-234.

236 Gli. POENARU BORDE.-\.

veac in unna s-au semnalat exemplare eu miez de fier,61 runestecarea fie ­rului eu argintul, la care se refera 8ut01'll1 anne este tehnic imposibiHi.65

Dificultatea textului antic a fast ocolita de un studiu al lui Ignazio Caz­zaniga care a aratat verosimil ea pasajul respeetiv este corupt 6G fiind de inieles din el, ea se refera la monede fourree . 1ntr-o comunicare fa Socie­tatea Numismatica Romima semnalam un alt aspect al problemei, legat destul de strins de acesta ~i anume existenta unei monede pentru legiu­ni su rfraptata, care atunci era un ica. Denarul respectiv fusese aflat in­t implator la Poiana-Dulce~ti. 6' Examinarea recentii a celodal\i doi de­nari pentru legiuni de la Histria, comunicati sumar eu n1ai n1ulti ani in urma de H. Nubar.';s a aratat la unul din ei semne clare de su rfra­pare (pJ. I, B). In ambele cazuri surIraparea s-a facut tot pe un denar pentru legiuni. Fiil'a a intra aid in detalii, dar reamintind totu~i ca au o greutate mai mica dedt a denarilor obi~nuiti Ia sfir~itul republicii, ca 83, nu mai vorbilTI de denari "pitici (~ ea unii din eei emi~i pentru. legiu­nea II-a, de folosirea excesiva a ~tan\elor ceeace da avo !i i uneori rv. cOln plet calpe, aveln toate caracteristicele unei elnisiuni dp urgenta fa­cutii in mare graba.

Aceast3. observatie pare sa impuna 0 imagine noua in aceasta pro­blema : reabilitarea lui Pliniu, prin men\inerea acuzatiilor sale Ia adresa lui 1\1. Antoniu: nu in maniera in care au ajuns la noi , ci in felul cum par sa fi fast formulate in textul initial. Marea concentratie de forte, nevoia de a Ie satisface preteniiile ~i de a-~i jine in fond promisiunile, par sa-I fi pus pe M. Antoniu in situatia de a cauta expediente, lipsin­du-i, poate, pentru moment, metalul pretios, in ciuda tezaurului uria~ a1 Cleopatrei . 5;;-1 Ii tradat oare Cleopatra, dar altfel de cum au crezut unii ·istorici ? Nu este locul sa ne avintam in aceasta discuiie.

Credem oricum ca prin ajutorul materialului dobrogean, structura emisiunilor originale ale lu i Marc Antonlu se define~te n1ai bine, a.!jia cum alta data tezaurul de la Bozieni ()!) ne-a aratat clar prezenja unor imit.ajii ale denarilor pentru Iegiuni realizate local, intr-o vreme ceva mai t irzie e drept.

G\ NC, 1843-1844, p. 67-68. r,;, Vezi lucnlrile ciiate mai sus la nota 6l. GG 19nazio Cazzaniga, N ota al testo di PUnio, N. H., XXIIl t 46. PdP, 116,

1967, p. 366-367. Gi Gh. Poenaru Bordea . Probleme legate de monedele lui Marcus Antonius

pentru Zeoiuni $i pozit'ia ora$elor din Pontul sting 1:11. 32-31 i.e.n. (~edinta din 23 II 1969).

GS Mai sus nota 15. G!} M. Chitescu, Unele consideratii pe marginea contrafacerii monedei romane

in Dacia, bazate pe 0 recenta descoperire din Moldova, SCN, 4, 1968, p. 127-135, unde insa denarii pentru legiuni, origin ali, sint considerati de mai buna cali tate decit ne apar nOlla acum, in timp ce L Winkler, SeN, 5, 1971 , p. 301, ignorind ell seniniltate toata bibliogra fia problemei, acorda credit nelimitat pasajului co­men tat mai sus din N. H.

CIRCULATIA. DENARlLOR ROMANI

QUELQUES NOUVELLEs DONN£ES CONCERNANT LA CIRCULATION DES DENIERS ROMA1NS RtPUBUCAINS EN DOBROUDJA

237

On publie 16 deniers d.ecouverts en Dobroudja, em:is, d 'apres Sydenham, entre 120 et 32-31 avo O. e.

Constatant la presence des imitations ayant comme modele les deniers de la Republique romaine, I'auteur relie Ia circulation monetaire de la zone situee entre Ie Danube et la Mer Noire de celle des autres regions de la Roumanie actuelle et surtout des regions du sud des Carpathes. L'etude metrologique, basee sur 1a comparaison de la cOUl'be des poids des imitations a celles des deniers originaux et a celle des "didrachmes" getiques du type Virteju -Bucure~ti, semble d'ailleurs indiquer une plus grande ressemblance avec les monnaies emises dans 1a Plaine de Muntenie, qu'avec celles constituant Ie prototype.

L'examen du probleme de la date de penetration, en vue d 'etablil' Ie mo­ment initial de ce processus, compte tenu de 1a date finale oHerte par In e1erniere monnaie de chaque tresor, menerait vers la conclUSion d'une chronologie assez basse. Mais l'existence du tresor d'Obzor (Bulgarie), ainsi que nos connaissances historiques sur Ia Dobroudja ancienne, semblent prouver que la circulation du denier a pu commencer du temps de l'expedition de M. Terentius Varro Lucullus. Elle a pu continuer ensuite probab1ement avec des variations d'intensite, jusqu'au temps d 'Octave, s'accelerant vraisemblablement a pres 28-27 av.n.e.

L'etude des deniers emis par Marc Antoine pour ses legions, dont line partie de ceu x d(-'Couverts dans les villes grecques/ du littoral roumain de la Mer Noire aurait pu arriver avant la bataille d' Actium, semble imposer une image moins .aptimiste de ce monnayage. L 'e·xistence, qu'on peut demontrer main tenant, de monnaies fourrees, Bussi bien que des pieces surfrappees. en n'oubliant pas Ie poids reduit. donne ra:ison it Pline l'Ancien. L'adversaire d'Octave nous semble avoil' dli fai re face, en depit des richesses du tresor de Cleopatre, it une certaine penurie d'argent a monnayer, ressentie surtout au moment de la grande concen­tration des forces, qu'il a realisee, en Asie Mineure, avant la confrontation de. dsive.

EXPLICATION DES FIGURES

PI. I. Deniers romains republica ins decouverts en .Dobroudja. Fill. 1. Courbe des poids des deniers d 'imitation de Dacie. Fig. 2. Courbe des poids des deniers de M. Volteius M.F. Fig. 3. Courbe des poids des deniers de Petilius Capitolinus. Fig. 4. COUl'be des poids des deniers de L. Papius. Ffg. 5. Courbc des poids des "didrachmes(' de type Virteju-Bucurc!j.ti elu trcsor d'Adinca, dep. Dimbovita.

NEUE ANGABEN UM DEN ROMISCH-REPUBLICANISCHEN DENARUML!\Uf' IN DOBRUDSCHA

Zusammenfassung

Es handelt ..sich urn 16 in -del' Dobrudscha entdeckten Denare die - nach Svdenham - zwischen 120 und 32-31 v.u.Z. gepragt wurden. Das Vorhandensein der gefundenen Nachahmungen romischer Denare betrachtcnd, stellt der Verfasser den MUnzumlauf, innerhabb des Gebietes zwischen der Donau und dem Schwarzen Meet" in Verbindung mit jenem jenseits dieser Grenze und besonders in SUd­karpatengebiet.

238 GH. " POENARU BOROEA

Del' m'etrolo2ischen Untersuchung - nach, weist die Vergleichung del' Ge­wichtkurwen der nachgehamten und originalen D'en~re-die getischen .Didrachmen Virteju-Bucure.$ti Typus eingeschlossen - eine grossere Ahnlichkeit mit den in Wallachei gepragten Mlinzen als mit den Prototypen hin.

Was die Zeit des Eindringens des romisch-republikanischen Denars betdfft, wenn man das Enddatum del' frUhesten MUnzen jeder Denarhorte als Anfangs­punkt annimmt, \Vurde die Datierung -vermindern; dennoch liefern unsere Kent­nisse tiber die antike Dobrudscha und besonders das Vorhandensein des Obzor­hortes (Bulgarien) genungend Hinweise urn das Endringen del' Zeit von Terentii..ts Yarra Lucullus zuzusprechen. Del' Mlinzumlauf dauerte mit verschiedenen Inten­sitaten bis zur Octavians'Zeit, eine bestimmte Verstarkerung nach 28-27 v.u.Z. beweisend.

Die Frage tiber Marc-Antonius Denal'pragungeri - ein Teil davon konnten vor der Schlacht bei Actium in den griechischen Stadten eingedrungen sein -scheint, nach einer tiefei-en Untersuchung, keine glinstige Losimg fUr Octavians Gegner zu haben. Del' Verfasser stimmt, fn diesel' Hinsicht, mit Plinius Ubel'ein. Die Ubergepragten und die "fourree" MUnzen die in grosser 2ahl vorhanden sind und ebensoviel ihr geringeres Gewicht wei sen einen gewissen Mangel an Pdi­gungsilber hin_

ERKLARUNG DER ABBILDUNGEN

PI. L R6misch-republikanischen Denare entdeckten in del' Dobrudscha. Abb. 1. Gewichtkurwe del' nachgehamten Denaren von Dacien. Abb. 2. Gewichtkurwe M. Volteius M. F. - Denaren. Abb. 3. Gewichtkurwe Petilius Capitolinus - Denaren. Abb. 4. Gewichtkurwe L. Pap ius - Denaren. Abb. 5. Gewichtkurwe der "Didrachmen" von Typus Virteju-Bucure!5ti aus MUnz­

hort von Adinca, Kreis Dimbovita.

.'