s t e n o g r a m a - senat.ro file- 2 - - lege privind aprobarea ordonanţei guvernului nr. 12/2016...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 13 martie 2017

S U M A R

1. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 4; 26

2. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii

Constituţionale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului,

conform prevederilor art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea

şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată:

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2015 pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 344/2006 privind detaşarea salariaţilor în

cadrul prestării de servicii transnaţionale – procedură de urgenţă;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2016 privind

instituirea cadrului legal pentru facilitarea transportului gratuit pe calea ferată

română în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile prezidenţiale din

Republica Moldova din data de 13 noiembrie 2016 – turul II de către elevii şi

studenţii care sunt cetăţeni ai Republicii Moldova şi care studiază în România –

procedură de urgenţă;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2016 pentru

modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015

privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de

programare 2014 – 2020 – procedură de urgenţă;

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2016 privind

unele măsuri pentru sprijinirea persoanelor afectate de distrugerea parţială a

blocului situat în municipiul Bistriţa, Str. Arţarilor nr. 20, ca urmare a exploziei

produse în data de 19 octombrie 2016 – procedură de urgenţă;

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2016 pentru aprobarea

plăţii contribuţiei financiare voluntare la Fundaţia „Stichting Europeana” –

Olanda;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2016 pentru modificarea

art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2014 privind unele măsuri

pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din

industria de apărare şi reglementarea altor măsuri fiscal-bugetare;

4

- 2 -

- Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2016 pentru modificarea

şi completarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de

arhitect;

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2016 privind înfiinţarea

Institutului Naţional de Administraţie;

- Lege pentru completarea Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de

cercetare-dezvoltare;

- Lege pentru modificarea art. 52 alin. (1) din Legea viei şi vinului în sistemul

organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015.

3. Aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative legislative:

- Proiectul de lege pentru aprobarea Contractului-cadru de finanţare dintre

România şi Banca Europeană de Investiţii (România UE cofinanţare pentru mediu

2014 – 2020), semnat la Luxemburg la 16 iunie 2016. (b69/2017)

- Proiectul de lege pentru aprobarea Contractului-cadru de finanţare dintre România şi

Banca Europeană de Investiţii (România UE cofinanţare pentru creştere 2014 –

2020), semnat la Bucureşti la 15 iulie 2016. (b70/2017)

5

4. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de hotărâre privind înfiinţarea Comisiei speciale

pentru elaborarea unei propuneri legislative pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

6-9;

10-11

5. Aprobarea unor modificări în componența nominală a comisiilor permanente ale Senatului. 9

6. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 254/2013

privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele

judiciare în cursul procesului penal. (L15/2017)

11

7. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri

pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor

publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. (L388/2016)

(Reexaminare la solicitarea Președintelui României.)

(Retrimitere la Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului și

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.)

22

8. Continuarea dezbaterilor și adoptarea Proiectului de lege privind ratificarea Acordului

de împrumut (finanţare adiţională pentru Proiectul privind controlul integrat al poluării

cu nutrienţi) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare,

semnat la Washington la 14 aprilie 2016. (L648/2016)

23

- 3 -

9. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de la Paris,

încheiat la Paris la 12 decembrie 2015 şi semnat de România la New York la 22 aprilie

2016. (L649/2016)

25-26;

26-28

10. Continuarea dezbaterilor și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea art. 352

alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. (L352/2016)

28

11. Continuarea dezbaterilor și respingerea Propunerii legislative pentru completarea

articolului 23 din Legea nr. 258/2007 privind practica elevilor şi studenţilor. (L158/2016)

31

12. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii educaţiei

naţionale nr. 1/2011. (L222/2016)

32

13. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii educaţiei

naţionale nr. 1/2011. (L267/2016)

33

14. Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea alin. (4) al art. 5 din Legea

nr. 47 din 18 mai 1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,

republicată. (L469/2016)

(Dezbaterile vor continua într-o ședință viitoare.)

34

15. Întrebări şi interpelări adresate Guvernului de senatorii:

Vasilică Toma, Laura-Iuliana Scântei, Dan Lungu, Doina-Elena Federovici, Mircea-Vasile

Cazan, George-Edward Dircă, Gabi Ionașcu, Adrian Țuțuianu, Remus Mihai Goțiu,

Cătălin Dumitru Toma, Victorel Lupu.

39

- 4 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 13 martie 2017

Şedinţa a început la ora 16.25.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Niculae Bădălău, vicepreşedinte al

Senatului, înlocuit de domnul senator Remus Mihai Goţiu, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de

domnii senatori Adrian Ţuţuianu şi Ion Marcel Vela, secretari ai Senatului.

Domnul Niculae Bădălău:

Bună ziua!

Doamnelor şi domnilor senatori,

Declar deschisă şedinţa plenului de astăzi, 13 martie 2017.

Vă anunţ că, din totalul de 136 de senatori, şi-au înregistrat prezenţa 108, cvorumul legal de

lucru fiind îndeplinit.

Şedinţa plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Adrian

Ţuţuianu şi Vela Ion Marcel.

Ordinea de zi pentru şedinţa plenului de astăzi a fost distribuită. O aveţi.

Dacă nu sunt comentarii, vă supun votului ordinea de zi.

Vă rog să votaţi.

Cu 100 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere ordinea de zi pentru şedinţa

plenului de astăzi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru această zi: între orele 16.00 şi 18.00, lucrări în plenul Senatului;

18.00 – 18.15, pauză; 18.15 – 19.45, întrebări, interpelări şi răspunsuri.

Dacă aveţi intervenţii vizavi de program.

Dacă nu sunt intervenţii, vă supun votului programul de lucru.


Cu 109 voturi împotrivă, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, programul de lucru a fost aprobat.

*

Dau citire notei pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curţii

Constituţionale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în

vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

- 5 -

1. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2015 pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 344/2006 privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale;

2. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2016 privind instituirea

cadrului legal pentru facilitarea transportului gratuit pe calea ferată română în vederea exercitării

dreptului de vot la alegerile prezidenţial din Republica Moldova din data de 13 noiembrie 2016 – turul

II de către elevii şi studenţii care sunt cetăţeni ai Republicii Moldova şi care studiază în România;

3. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2016 pentru modificarea

şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a

fondurilor europene pentru perioada de programare 2014 – 2020;

4. Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2016 privind unele măsuri

pentru sprijinirea persoanelor afectate de distrugerea parţială a blocului situat în municipiul Bistriţa,

Str. Arţarilor nr. 20, ca urmare a exploziei produse în data de 19 octombrie 2016;

5. Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2016 pentru aprobarea plăţii

contribuţiei financiare voluntare la Fundaţia „Stichting Europeana” – Olanda;

6. Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2016 pentru modificarea art. 9 din

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2014 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare

ale unor operatori economici din industria de apărare şi reglementarea altor măsuri fiscal-bugetare;

7. Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2016 pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect;

8. Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2016 privind înfiinţarea Institutului

Naţional de Administraţie;

9. Lege pentru completarea Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare;

10. Lege pentru modificarea art. 52 alin. (1) din Legea viei şi vinului în sistemul organizării

comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015.

Termenul pentru sesizare este de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă şi

cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun, de la data depunerii.

Vă mulţumesc.

*

La punctul 1, Secţiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgenţă pentru

dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative legislative.

Se supun aprobării plenului Senatului, conform prevederilor art. 108 din Regulamentul

Senatului, dezbaterea şi adoptarea în procedură de urgenţă, analizată în şedinţa Biroului permanent din

13 martie 2017, a următoarelor iniţiative legislative:

- 6 -

1. Proiectul de lege pentru aprobarea Contractului-cadru de finanţare dintre România şi Banca

Europeană de Investiţii (România UE cofinanţare pentru mediu 2014 – 2020), semnat la Luxemburg la

16 iunie 2016.

Iniţiator, Guvernul României.

Guvernul României, susţineţi?

Vă rog, susţineţi?

Vă rog.

(Intervenţie neinteligibilă a doamnei secretar de stat Diana Severin.)

2… (Discuţii la prezidiu.)

OK. Supunem la vot proiectul de lege. Procedura de urgenţă, iertaţi-mă. (Discuţii la prezidiu.)

Cu 107 voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, procedura de urgenţă a fost aprobată.

Punctul 2, Proiectul de lege pentru aprobarea Contractului-cadru de finanţare dintre România şi

Banca Europeană de Investiţii (România UE cofinanţare pentru creştere 2014 – 2020), semnat la

Bucureşti la 15 iulie 2016. Adoptat de Camera Deputaţilor.

Iniţiator, Guvernul României.

Susţineţi?

(Intervenţie neinteligibilă a doamnei secretar de stat Diana Severin.)

Vă rog, mai tare. Microfonul 10.

Doamna Diana Severin – secretar de stat în Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul:

Guvernul susţine procedura de urgenţă.


Mulţumesc.

Vă supun votului procedura de urgenţă pentru acest proiect de lege.

Vă rog, votaţi.

Cu 106 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, procedura de urgenţă a fost aprobată.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 1/1998 privind

organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe. Adoptată de Camera Deputaţilor.

Iniţiatorii?

Este susţinută de iniţiatori?

Nu avem susţinere, nu o supunem la vot.

Vă mulţumesc.

*

La punctul 2, Secţiunea I, avem Proiectul de hotărâre privind înfiinţarea Comisiei speciale

pentru elaborarea unei propuneri legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009

privind comercializarea produselor alimentare.

- 7 -

Stimaţi colegi, în conformitate cu prevederile art. 77 din Regulamentul Senatului, în şedinţa de

astăzi, 13 martie 2017, Biroul permanent a hotărât înscrierea pe ordinea de zi a plenului Senatului a

proiectului de hotărâre privind înfiinţarea acestei comisii speciale.

Comisia va fi alcătuită din membrii Comisiei pentru afaceri europene şi Comisiei pentru

agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, conform nominalizărilor înaintate Biroului permanent.

Dau citire proiectului de hotărâre, care s-a afişat şi pe pagina de internet a Senatului.

Avem proiectul de hotărâre?

Hotărâre privind înfiinţarea Comisiei speciale pentru elaborarea unei propuneri legislative

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare

Senatul adoptă prezenta hotărâre:

1. Se înfiinţează Comisia specială pentru elaborarea unei propuneri legislative pentru

modificarea şi completarea Legii – imediat – nr. 321/2009 privind comercializarea produselor

alimentare, denumită în continuare Comisie. (Discuţii în sală.)

Dacă mă lăsaţi s-o citesc. După aceea, cu mare plăcere, vă dau cuvântul.

Componenţa nominală a comisiei, precum şi conducerea acesteia sunt prevăzute în anexa care

face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Senatorii desemnaţi ca membri ai comisiei îşi păstrează şi calitatea de membri ai comisiilor

permanente ale Senatului.

La art. 3, comisia prevăzută la art. 1 va elabora, în termen de 90 de zile, un raport care va fi

înaintat Biroului permanent al Senatului.

Art. 4. – Şedinţele comisiei se vor desfăşura în spaţiile Comisiei pentru agricultură, silvicultură

şi dezvoltare rurală şi ale Comisiei pentru afaceri europene.

Comisia…

Componenţa nominală: preşedinte, Gabriela Creţu; vicepreşedinte, Barna Tánczos…

(Replică neinteligibilă din sală.)

Mulţumesc.

Iustin Talpoş, Eugen-OrlandoTeodorovici, Allen Coliban, Cătălin Dumitru Toma, Lucian

Trufin, Gheorghe Baciu, Costel Şoptică, membri.

Vă rog, pe procedură. Microfonul 1. Microfonul central.

Domnul Eugen Ţapu Nazare:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă supun atenţiei că în Biroul permanent de azi s-a stabilit ca în componenţa acestei

comisii să intre trei comisii permanente: agricultură, afaceri europene şi Comisia economică.

Deci rugămintea e să introducem şi Comisia economică. (Discuţii în sală.)

- 8 -


Vă rog, microfonul 7, doamna preşedinte al Comisiei pentru…

Doamna Gabriela Creţu:

N-am avut nimic împotrivă, am făcut şi o invitaţie, dar preşedintele Comisiei economice şi-a

declinat participarea.


Vă rog. Microfonul central.

Domnul Eugen Ţapu Nazare:

Domnule preşedinte,

Nu este întâmplătoare în componenţa acestei comisii introducerea Comisiei economice, pentru

că ştiţi foarte bine că sunt probleme de concurenţă. (Discuţii în sală.)


Mulţumesc.

Eu vă fac… doamna preşedinte, numai o secundă.

Eu vă fac propunerea să completăm şi, dacă aveţi propuneri, putem să mărim numărul

membrilor comisiei şi o putem face direct în plenul Senatului.

Sunteţi de acord?

Atunci aşteptăm de la Comisia economică propuneri de membri ai comisiei.

Comisia economică, aveţi propuneri vizavi de…?

Domnule senator Zamfir, aveţi onoarea. Dar eu ştiu că dumneavoastră eraţi propus în această

comisie, dar… (Discuţii în sală.)

Microfonul 2. Vă rog.

Domnul Daniel-Cătălin Zamfir:

Este adevărat, a fost o propunere, numai că tocmai doamna preşedinte Creţu mi-a spus că

comisia este deja – grupul de lucru, de fapt, că n-a fost vorba de o comisie – , este deja într-o

procedură avansată, urmând într-un termen foarte scurt să prezinte situaţia.

Ăsta a fost motivul pentru care, iniţial, am renunţat.


Ei! N-aţi scăpat!

Vă rog, faceţi propuneri.


Daţi-ne 10 minute să ne consultăm, să mă consult cu comisia şi vă facem propunerea, da?


Şi stăm 10 minute? Ce doriţi?

- 9 -


Păi, nu ştiu. Poate trecem…

Nu putem să trecem mai departe… să promitem după acum, fără să vorbesc cu nimeni… Uite,

suntem aici, ne vedeţi.


Am înţeles.

Atunci, o amânăm şi o trecem un pic mai târziu, vizavi de subiectul acesta …, dar ne mişcăm

mai greu.

Mulţumesc. (Discuţii în sală.)

Intrăm pe ordinea de zi cu Proiectul de lege pentru completarea…

*

(Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Şerban Nicolae.)

Vă rog.

Liderul de grup – PSD.

Vă rog. Microfonul central.

Domnul Şerban Nicolae:


Stimaţi colegi,

Vă cer îngăduinţa de a aproba o modificare de componenţă la comisii.


Păi?


Tocmai pentru că avem de făcut propuneri şi trebuie votate.


Nu amânăm mai târziu? (Discuţii la prezidiu.)

Vă rog.


Înainte de a intra în procedura de legiferare, la Comisia economică, industrii şi servicii, domnul

senator Gheorghe Marin îl înlocuieşte pe domnul senator Mihu Ştefan, iar la Comisia pentru

dezvoltare regională, administrarea activelor statului şi privatizare, domnul senator Mihu Ştefan îl

înlocuieşte pe domnul senator Gheorghe Marin.

Vă mulţumesc.

Vă rog să supuneţi votului.


Comisia… vizavi de elaborarea asta de la Legea nr. 321, nu? La asta schimbaţi? (Discuţii în

sală şi la prezidiu.)

- 10 -

A! Mulţumesc.

Domnule Zamfir, nu plecaţi.

Vă supun votului schimbările propuse de domnul Şerban Nicolae.


Cu 108 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, propunerile iniţiate de domnul

Şerban Nicolae au fost aprobate.

Vă mulţumesc.

*

Microfonul 2, domnul preşedinte al comisiei, domnul senator Zamfir.

Vă rog.


Rămăsese să propun două persoane pentru Comisia specială.

E vorba de Vasilică Toma şi Silvia Dinică. Silvia Dinică şi Vasilică Toma.

Mulţumesc.



Dau din nou citire… Revin la…

(Intervenţie neinteligibilă a doamnei Gabriela Creţu.)


Vă rog, doamna preşedinte. Microfonul…

Doamna Gabriela Creţu (din sală):

Vă rog să precizaţi şi secretarul…


Cătălin Dumitru Toma.

Doamna Gabriela Creţu (din sală):

Da.


Dau citire Comisiei speciale pentru elaborarea unei propuneri legislative şi pentru modificarea

şi completarea Legii nr. 321/2009:

1. Gabriela Creţu, preşedinte

2. Tánczos Barna… vicepreşedinte.

Îmi cer scuze, domnule senator.

Domnul Cătălin Dumitru Toma, secretar.

Membri: Iustin Talpoş, Eugen-Orlando Teodorovici, Allen Coliban, Lucian Trufin, Gheorghe

Baciu, Costel Şoptică, Vasilică Toma, Silvia Dinică.

- 11 -

Aveţi alte propuneri vizavi de această componenţă?

Dacă nu aveţi, supun votului Proiectul de hotărâre privind înfiinţarea Comisiei speciale pentru

elaborarea unei propuneri legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind

comercializarea produselor alimentare, cu această componenţă căreia i-am dat citire.


Cu 109 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, Comisia specială a fost înfiinţată.

Vă mulţumesc.

*

Intrăm pe ordinea de zi.

La punctul 1 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 254/2013

privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în

cursul procesului penal.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Reprezentantul Guvernului, doamna secretar de stat Sofia Moţ. Sunteţi? Luaţi microfonul, vă rog.

Doamna Sofia Mariana Moţ – secretar de stat în Ministerul Justiţiei:

Bună ziua, domnule preşedinte,

Bună ziua, doamnelor şi domnilor senatori,

Aşa cum este îndeobşte ştiut, România se confruntă în prezent cu grave probleme în sistemul

penitenciar, precum supraaglomerarea şi condiţiile precare de detenţie, constatate de-a lungul anilor de

Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Pentru a evita o hotărăre-pilot în acest domeniu, Ministerul Justiţiei şi-a propus mai multe

măsuri, concretizate în proiecte de legi, cum este şi prezentul proiect, supus dezbaterii şi aprobării

dumneavoastră, alături de Legea graţierii, de exemplu, precum şi alături de alte măsuri care au fost

cuprinse şi finanţate, prin bugetul din acest an.

Revenim la proiectul de faţă. Acesta îşi propune un dublu scop, respectiv acela de a acorda o

compensare persoanelor care execută pedepse privative de libertate în condiţii de supraaglomerare

severă şi de a contribui, în acelaşi timp, la descongestionarea penitenciarelor.

Prin urmare, toate persoanele private de libertate vor avea în mod automat vocaţia de a

beneficia de liberarea condiţionată, dacă îndeplinesc condiţiile stabilite prin această lege, respectiv care

au fost sau sunt cazate în condiţii de supraaglomerare, însemnând un spaţiul mai mic sau egal cu 3

metri pătraţi/deţinut – am zis noi în proiect – , însă această suprafaţă a fost modificată, ca urmare a

adoptării în Comisia juridică a unui amendament care prevede o suprafaţă de 4 metri pătraţi/deţinut.

În acest sens, măsura reglementată depăşeşte cadrul unui remediu compensatoriu stricto sensu,

înscriindu-se în măsurile generale care vizează îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie din penitenciare.

- 12 -

Acest mecanism este conceput ca un instrument juridic potrivit căruia în vederea acordării

liberării condiţionate, alături de alte criterii prevăzute de lege, în calculul pedepsei poate fi considerată

ca executată, indifernt de regimul de detenţie şi ca măsură compensatorie, executarea pedepsei într-un

spaţiu necorespunzător…

Deşi la Comisia juridică au fost adoptate mai multe amendamente, care schimbă filozofia

actului normativ propus de Ministerul Justiţiei, chiar şi în aceste condiţii, Ministerul Justiţiei apreciază

că scopul actului normativ nu este deturnat, ci, dimpotrivă, poate fi atins şi în actuala formă, adoptată

la Comisia juridică, cu amendamentele respective, şi, în consecinţă, susţinem acest proiect, aşa cum a

fost avizat de Comisia juridică.


Mulţumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, domnul preşedinte.

Vă rog, domnule senator.


Mulţumesc, domnule preşedinte,


În mai multe şedinţe Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a luat în

dezbatere acest proiect de lege, care face parte din pachetul anunţat de Guvern în legătură cu măsurile

ce trebuie luate sau care ar putea fi luate de România pentru a evita sancţiunea impusă de CEDO

privind supraaglomerarea şi condiţiile necorespunzătoare din penitenciarele din România. Alături de

alte proiecte legislative, şi această măsură poate avea, prin efectele sale, o serie întreagă de

îmbunătăţiri în ceea ce priveşte această situaţie.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, Comisia pentru constituţionalitate, libertăţi

şi monitorizare a executării hotărârilor CEDO a avizat, de asemenea, favorabil proiectul de lege.

În ceea ce priveşte amendamentele aduse şi de care s-a făcut vorbire, în sensul în care ar

schimba în vreun fel filozofia iniţială a proiectului legislativ, aş spune că este o apreciere exagerată, în

sensul în care nu s-au făcut modificări substanţiale decât sub aspectul unor reglementări de detaliu care

pot să intre în componenţa unei hotărâri de Guvern, de modificare a hotărârii Guvernului care

stabileşte regulamentul de aplicare a acestei legi.

După cum se ştie, în luna iunie 2012, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat o

hotărâre semipilot – aşa numită semipilot –, Iacov Stanciu împotriva României, prin care a reţinut ca

problemă structurală în domeniu chestiunea supraaglomerării şi a condiţiilor necorespunzătoare pentru

România, cerând să se întreprindă măsuri, fără a impune un termen pentru remedierea problemelor

- 13 -

constatate, ceea ce face ca, practic, tergiversarea să ducă oricând la apariţia deciziei-pilot, cu

consecinţe sancţionatorii, pecuniare, substanţiale.

În ultima şedinţă de dezbatere din cadrul comisiei, în prezenţa invitaţilor, reprezentând nu doar

iniţiatorul, Ministerul Justiţiei, ci şi Consiliul Superior al Magistraturii, Asociaţia Magistraţilor din

România, Ministerul Public, Uniunea Naţională a Barourilor de Avocaţi din România, comisia a

analizat proiectul de lege, avizele şi amendamentele primite şi a hotărât să adopte un raport de

admitere, cu amendamentele adoptate, care sunt cuprinse în anexa nr. 1. Au fost o serie întreagă de

amendamente respinse şi se găsesc în anexa nr. 2.

Pe baza datelor deţinute şi de reprezentantul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, s-au

făcut o serie întreagă de propuneri şi aş vrea să vi le detaliez foarte pe scurt: faţă de proiectul iniţial

unde se considera că există condiţii necorespunzătoare, dacă suprafaţa alocată/deţinut este de 3 metri

pătraţi, prin amendamentele formulate de colegii noştri Császár Zsolt şi Tánczos Barna, dar şi de

Uniunea Naţională a Barourilor de Avocaţi din România, s-a considerat că patru metri pătraţi este

suprafaţa care justifică o asemenea apreciere, fiind în acord cu ceea ce consideră Curtea Europeană a

Drepturilor Omului ca fiind standardul corespunzător în materie.

De asemenea, au fost eliminate la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, aşa cum v-am

amintit puţin mai devreme, şi acele prevederi de detaliu care stabileau în ce condiţii administrative

Administraţia Naţională a Penitenciarelor întocmeşte fişa, stabileşte traseul pentru fiecare deţinut, în

aşa fel încât să aprecieze care este numărul de zile/deţinut efectuate în condiţii necorespunzătoare.

În esenţă, aşa cum a prezentat şi reprezentantul Guvernului, este vorba de adăugarea a trei zile

considerate efectuate pentru 30 de zile efectuate efectiv în condiţii necorespunzătoare, ceea ce ar

înlocui, practic, potenţiala despăgubire bănească, în sarcina statului român.

În aceste condiţii, cu precizarea că lege face parte din categoria legilor organice, comisia vă

propune un raport de admitere, cu amendamentele admise.


Mulţumesc domnului preşedinte.

Dezbateri generale. Vă rog, dacă sunt intervenţii.

Vă rog, domnule senator. Microfonul central.

Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Uniunea „Salvaţi România” salută acest proiect de lege pentru adoptarea unor măsuri

compensatorii către nişte deţinuţi care nu beneficiază de condiţii proprii de detenţie.

- 14 -

Aş vrea să reamintesc că este un proiect de lege înaintat de Ministerul Justiţiei, sub

ministeriatul doamnei Raluca Prună. Într-adevăr, acest proiect de lege vine pe situaţia în care CEDO a

adoptat o hotărâre semipilot în care a atras atenţia României că nu respectă condiţiile de detenţie.

Această hotărâre semipilot a fost, într-adevăr, un temei în toată perioada anterioară pentru a se vorbi de

graţiere. S-a ajuns chiar pînă la a se propune graţierea pentru nişte persoane care au fost condamnate

cu suspendare, deci care nu cred că ar ocupa foarte mult loc în închisori.

Am vrea să semnalăm că acest proiect de lege nu acoperă decât cu totul… parţial situaţia

ridicată la CEDO, în sensul în care există optsprezece criterii pe care detenţia unei persoane în

Uniunea Europeană ar trebui să le satisfacă, dintre care spaţiul vital – una –, şi proiectul de lege vine

doar să compenseze lipsa acestui criteriu sau neîndeplinirea în totalitate a acestui criteriu şi nu a altor

criterii, care rămân în continuare neluate în discuţie.

De aceea, este probabil că această lege va crea o anumită discriminare între deţinuţi, pentru că

există unii care vor beneficia de lege pentru că... pe motiv că sunt ţinuţi într-un spaţiu impropriu, într-un

spaţiu insuficient de mare, dar sunt alţi deţinuţi care vor cumula, probabil, alte criterii pe care CEDO le

are în vedere şi care nu vor beneficia de o măsură compensatorie.

Suntem, de asemenea, de părere că Guvernul va trebui să soluţioneze problema masivă pe care

supraaglomerarea din închisori o crează, în primul rând, prin crearea, prin construcţia de noi

penitenciare şi modernizarea celor existente. Acest lucru ne-a fost solicitat în chip expres României, ca

stat, şi credem că actualul proiect legislativ nu poate în niciun fel să ocolească această măsură pe care

o aşteptăm, în continuare, de la Guvernul României.

De asemenea, vom fi foarte vigilenţi la proiectele de graţiere pe care PSD va încerca să le

treacă prin Parlament şi hotărârea pe care sau susţinerea pe care o arătăm astăzi nu înseamnă în niciun

fel că prejudecăm asupra acestor proiecte.

Cu aceste observaţii, Uniunea „Salvaţi România” va vota în favoarea, în sprijinul adoptării

acestui proiect legislativ.

Mulţumesc.


Mulţumesc domnului senator.

Alte intervenţii.

Vă rog, doamna preşedinte. Microfonul... 2. Microfonul 2, vă rog.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

- 15 -

Vreau să vă spun punctul de vedere pe care Grupul Partidului Naţional Liberal îl are pe tema

acestei legi de executare a pedepselor. Trebuie să ştiţi cu toţii că nu-i o soluţie miraculoasă ceea ce

votăm astăzi. Este o soluţie... e o mărgică, dacă-mi permiteţi exprimarea. E un pas mic dintr-un mare

pachet pe care, teoretic, Parlamentul României, împreună cu Guvernul României, ar trebui să-l adopte,

să găsească surse de finanţare şi să reuşească să pună, într-un interval de timp rezonabil, la punct

problema penitenciarelor. Eu m-am cam săturat să aud invocată de fiecare dată Hotărârea CEDO

referitoare la condiţiile din penitenciar, amenzile pe care statul român şi le poate lua, şi, în realitate, noi

să legiferăm sferturi de măsură.

Astăzi, acest recurs compensatoriu sau mâine o eventuală lege a graţierii să ştiţi că nu rezolvă

aproape nimic. E o măsură care trebuie gândită, repet, într-un pachet de măsuri. Dacă nu vom discuta

de fiecare dată despre construcţia celor două penitenciare pe care Guvernul se pare că le ia în calcul,

dacă nu vom lua în serios măsura brăţărilor electronice pentru care, din păcate, Guvernul nu găseşte

resursă bugetară, deşi domnul Dragnea le tot laudă pe la televizor aceste brăţări, dacă nu vom ajunge

să spunem foarte clar că recursul în compensare nu va rezolva problema igienei din celulele în care

stau deţinuţii şi nici nu rezolvă problema reinserţiei sociale care este cea mai mare hibă a sistemului

penitenciar românesc, atunci înseamnă că nu rezolvăm problema de fond.

Deci rămâne o problemă structurală, însă acest proiect de lege, să spunem că face jumătate de

pas în faţă şi am speranţa că celelalte proiecte care sunt deja în procedură parlamentară vor întâmpina

sau vor fi întâmpinate cu aceeaşi deschidere din partea majorităţii parlamentare, pentru că eu una, dacă

aş fi acum în majoritatea parlamentară, m-aş gândi cum să aduc mai repede pe masa plenului proiectul

legat de măsurile alternative pentru condamnarea în închisoare.

Vă mulţumesc şi vă asigur că PNL va susţine acest proiect de lege.


Mulţumim, doamnă preşedinte.

Alte intervenţii? Vă rog. Microfonul 2.

Domnul Cseke Attila-Zoltan:


Stimaţi colegi,

Problema supraaglomerării în închisori este o chestiune delicată, prezentă în dezbaterea publică

în ultimele săptămâni, ultimele luni, şi, evident, aici, Parlamentul trebuie să se decidă, şi clasa politică,

dacă abordează acest subiect cu responsabilitate.

Există două posibilităţi: există posibilitatea să ne prefacem că nu ştim, nu vedem că avem o

problemă, şi atunci hotărârile de condamnare la CEDO vor curge pe acest subiect sau să fim

responsabili şi să venim cu propuneri de texte şi de amendare a textelor propuse şi să evităm, să

- 16 -

încercăm să evităm aceste hotărâri ale CEDO, să venim în întâmpinarea a ceea ce ne-a spus Avocatul

Poporului în raportul său despre condiţiile de detenţie din România şi ceea ce a spus mai nou un raport

al Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii, care a apărut acum în aceste săptămâni.

Toate acestea ne spun că trebuie să facem ceva.

Din acest punct de vedere, proiectul de lege al Guvernului, ca iniţiativă, este de lăudat. Poate fi

o măsură corelativă cu alte măsuri care, evident, trebuie pornite şi făcute, şi aici e vorba şi de graţiere,

e vorba şi de amenajarea şi construcţia de noi penitenciare, şi de modernizarea celor existente.

Grupul nostru parlamentar al UDMR a făcut mai multe amendamente, dintre care a fost

acceptat unul singurul, acela la care deja preşedintele Comisiei juridice a făcut referire, şi doamna

secretar de stat, cu modificarea de la trei la patru metri pătraţi a spaţiului considerat necorespunzător

pentru fiecare persoană deţinută.

Noi credem însă că această dezbatere trebuia să fie mai largă şi amendamentele noastre sunt în

acest sens. Noi nu înţelegem, de exemplu, de ce pentru toţi cei condamnaţi, cu sancţiuni de la 3 la 13 ani,

trebuie să se prevadă în lege executarea pedepsei în regim închis. De ce cineva, care a săvârşit o infracţiune

fără violenţă, fără mijloace de violenţă, nu este un om violent, trebuie închis laolaltă într-un anumit regim

cu persoane care sunt violente, poate, prin caracterul lor, şi infracţiunea este săvârşită prin violenţă.

De asemenea, executarea pedepsei pentru cei care au de executat un an de zile sau mai au de

executat un an de zile dintr-o pedeapsă mai mare, cu excepţia unor infracţiuni săvârşite cu violenţă: de

ce nu se poate executa o formă de executare prin arest la domiciliu?

Deci acestea sunt măsuri care trebuie dezbătute, trebuie analizate, pentru că, împreună, acestea

pot să conducă şi la evitarea supraaglomerării în penitenciare.

Fără aceste lucruri, noi considerăm că, deşi este un pas înainte, acest proiect de lege nu va

corespunde, nu va răspunde în mod substanţial şi nu va rezolva în mod substanţial această problemă a

supraaglomerării.

Noi vom susţine câteva dintre amendamentele respinse în comisie şi, în funcţie de aceasta, vom vota.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc, domnule senator.

Dacă sunt alte intervenţii. Vă rog. Domnul senator Titus Corlăţean.

Microfonul 3. Nu?

Domnul Titus Corlăţean:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Voi fi concis, pentru că ceea ce era important de spus, s-a spus.

- 17 -

Eu aş vrea să salut poziţia şi atitudinea constructivă a opoziţiei într-un subiect care ne

interesează pe toţi, ca societate. S-a vorbit foarte mult, în mod justificat de jurisprudenţa Curţii

Europene a Drepturilor Omului în ceea ce priveşte România. S-a vorbit mai puţin sau aproape deloc de

alte mecanisme şi instrumente ale Consiliului Europei, în speţă Comitetul European pentru Prevenirea

Torturii – CPT – care are un raport pe România, are vizite efectuate în România şi care conţine

recomandări care coincid cu ceea ce avansează acest proiect de lege.

Categoric, nu se rezolvă problema structurală de sistem, care este de mare amploare, dar este

un pas înainte care trebuie făcut şi va trebui acompaniat de celelalte măsuri care au fost evocate şi în

această discuţie, deci votul „pentru” este... este foarte clar.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Domnul senator Bădulescu. Microfonul central. Care doriţi dumneavoastră. Unde vă e mai

uşor. Microfonul 2.

Domnul Dorin-Valeriu Bădulescu:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Şi Grupul PMP va susţine acest proiect, însă am dori să comentăm puţin în această dezbatere.

Este evident că problematica nu este rezolvată în ceea ce priveşte această situaţie. Ce aş dori să vă

spun este faptul că termenul de supraaglomerare nu trebuie confundat cu termenul de condiţii

improprii. Condiţiile improprii din penitenciare sunt mult mai multe şi riscul ca România să fie

condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi să apară anumite consecinţe asupra statului

român există în continuare.

Vreau să atrag atenţia asupra faptului că ar trebui mai întâi să avem o muncă de prevenţie şi nu

să tratăm efectele, cum tratează această lege. Noi acum tratăm efecte, dar ar trebui să avem acea

previziune a ceea ce urmează să se întâmple.

Motiv pentru care, să ştiţi că, în principiu, colegii de la UDMR au pus problema corect în ceea

ce priveşte şi alte măsuri compensatorii – dacă vreţi să le denumim aşa – care ar trebui luate, alături de

această măsură pe care o luăm acum, şi asta cât se poate de curând, pentru că previzionez faptul că

spaţiul, simpla chestiune legată de spaţiu şi reglementarea acestui lucru nu pot fi singurele măsuri pe

care le luăm acum.

Vă mulţumesc.

(Domnul senator Niculae Bădălău, vicepreşedinte al Senatului, se deplasează la microfonul

central pentru a lua cuvântul.)


Scuze.

- 18 -

Ce voiam să vă spun, fără a avea pretenţia de jurist sau că eu cunosc fenomenul foarte bine?

Dar, ca inginer, mă gândesc la un lucru, totuşi. În momentul când un om greşeşte, partea asta este o

parte de reeducare despre care, probabil, ar trebui să discutăm mai mult, că omul ăla merge acolo nu

neapărat ca să-l ţinem undeva ascuns, şi el să-şi dea seama că a greşit, ci ca să aibă, în principal, partea

de reeducare, şi a doua oară să nu mai greşească pentru ce a greşit.

Noi discutăm şi punem pe primul plan condiţiile, că ar trebui să le asigurăm condiţii mai bune,

fără să spunem că, totuşi, ar trebui avute în vedere nişte condiţii de reeducare de a înţelege că nu poţi

să pui un profesor doctor cu un criminal în serie, înţelegând că ei trebuie să împărtăşească din

experienţă şi amândoi, în momentul în care ies, înţeleg că nu mai greşesc sau că nu pot să mai

greşească acolo unde dânşii sunt.

Cred că este o picătură mică, încă o dată, ca inginer, şi cred că măsurile care trebuie adoptate

trebuie unele mult mai profunde pentru reglarea acestui fenomen, acestei boli a societăţii, pentru ca

aceşti oameni să nu mai greşească.

Cred că din demagogie, poate, câteodată, câteodată poate din oportunism nu spunem tot

adevărul, poate din teamă, poate nu spunem că sunt unele dosare care au fost făcute la comandă şi că

unii nu vor să piardă acest material preţios de şantaj, poate, şi cred că ar trebui mult mai profund – şi

juriştii ar trebui, şi noi ca Parlament – să ne aplecăm mult mai mult asupra acestui lucru, tocmai pentru

a regla această problemă a societăţii, o problemă extrem de importantă care, în ultimele zile, din ceea

ce vedem şi pe televizoare, şi în media în general, vedem că există o influenţă nu tocmai corectă a

legii, în aplicarea legii, asupra unor oameni.

Vă mulţumesc şi sper să fie un început bun de colaborare a tuturor partidelor pentru a încerca

chiar să facă un Cod penal şi un cod, care să aplice aceste Coduri penale şi Codul de procedură, foarte

bun.

Vă mulţumesc.

(Domnul senator Niculae Bădălău, vicepreşedinte al Senatului, revine la prezidiu.)

Sunt alte intervenţii?

Dacă nu, dau cuvântul... Vă rog. A vorbit domnul Bădulescu.

Domnule preşedinte al Comisiei juridice, Şerban Nicolae, vă rog, aveţi cuvântul.




Printr-un amendament admis de comisie, formulat de colegii noştri senatori UDMR, Tánczos

Barna şi Császár Zsolt, acest proiect de lege devine Proiectul de lege pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 254/2013, ceea ce adaugă o modificare şi la titlu.

- 19 -

Aş vrea să fac însă şi câteva precizări legate de activitatea comisiei pe această dezbatere.

Aşa cum s-a spus aici, într-adevăr, acest proiect de lege nu are pretenţia că a rezolvat singur

toate problemele. Dezbaterea este însă foarte bună, pentru că, pe de o parte, arată că nu există o

preocupare a unuia sau a altuia – fără să dăm nume – în legătură cu soarta celor condamnaţi şi aflaţi în

executarea unei pedepse privative de libertate, ci este o problemă reală a României, care ţine de

sancţiuni, pe de o parte, de natură financiară, consistente pentru România, date de CEDO, iar pe de altă

parte, de pericolul pentru societatea românească, în lipsa unor măsuri adecvate care face ca

penitenciarele să devină şcoli de infractori care fac să înrăiască comportamentul celor aflaţi în detenţie

şi care generează un grad încă mare de recidivă.

Aş vrea să vă fac o precizare legată de cifre, pentru că am spus că am solicitat de la

Administraţia Naţională a Penitenciarelor o serie întreagă de cifre. În urmă cu 15 ani, numărul

deţinuţilor aflaţi în penitenciarele din România în executarea unei pedepse privative de libertate era de

56 de mii, aproximativ. În prezent, mai sunt 28 de mii. Deci fără o lege a graţierii, fără alte măsuri

specifice, fără un recurs compensatoriu, fără brăţări sau măsuri alternative de executare a pedepsei, ci

doar pe ce avem acum ca procedură judiciară în materie de executare a pedepselor, numărul de deţinuţi

aflaţi în executarea unei pedepse privative de libertate în penitenciarele din România a scăzut la

jumătate. Este adevărat că la aceştia se adaugă aproximativ 10 000 – 11 000 de deţinuţi condamnaţi în

afara teritoriului României, dar chiar şi aşa numărul este în scădere, ceea ce arată că fenomenul

infracţional, ca atare, în România este în diminuare.

De asemenea, pe procedurile judiciare, în fiecare an ies aproximativ 15 000 de deţinuţi aflaţi cu

diverse pedepse pentru diverse fapte, inclusiv în stare de recidivă şi inclusiv pentru infracţiuni cu grad

deosebit de risc sau infracţiuni cu violenţă, dar, din păcate, un număr relativ, aproximativ, intră în

penitenciar anual ceea ce face ca această cifră de 28 000 de deţinuţi aflaţi în penitenciare să nu sufere

modificări substanţiale.

Cu acestea, cred că am răspuns şi unor observaţii făcute de colegii senatori, altminteri

pertinente şi bine-venite în această şedinţă de plen.

Vă rog să votaţi pentru raportul de admitere, cu amendamentele admise, cu precizările necesare

în cazul în care amendamentele respinse se vor susţine, să dau răspunsurile la fiecare, individual, în

parte, în ce a constat opţiunea comisiei şi de ce acele amendamente au fost respinse.

Mulţumesc.


Domnule preşedinte, dacă mai sunt intervenţii? (Discuţii în sală.)

Dacă nu… dacă nu, declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise şi amendamente respinse.

- 20 -

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul este primă Cameră sesizată.

Trecem la amendamentele respinse.

Dacă sunt susţinute în plen?

Şi am amendamentele domnului senator George Dircă. Sunteţi…? Le susţineţi? Nu.

Mulţumesc.

Amendamentele domnului Tánczos şi ale domnului Császár. Le susţineţi? (Discuţii în sală.)

Amendamentele respinse…? Microfonul 2.

Dacă sunteţi amabil, spuneţi şi pe care le susţineţi. Sau pe toate?

Domnul Császár Károly Zsolt:

Se poate?


Da. Vă rog.


Vrem să susţinem două amendamente.


La numărul…?


La numărul curent 1 şi la numărul curent 5. (Discuţii la prezidiu.)


Vă rog, daţi-i citire, atunci.


La numărul curent 1 am propus următorul amendament: art. 1 pct. 2 alin (1) al art. 95¹ se modifică

şi va avea următorul cuprins: „În vederea acordării liberării condiţionate, în calculul pedepsei ce poate fi

considerată, potrivit legii, ca executată… (Discuţii la prezidiu.)…se include, indiferent de regimul de

executare a pedepsei, ca măsură compensatorie şi executarea pedepsei într-un spaţiu necorespunzător, caz

în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în spaţiu necorespunzător, chiar dacă acestea nu sunt

consecutive, se consideră executate suplimentar 9 zile din pedeapsa aplicată”.

Considerăm că cele 3 zile acordate ca măsură compensatorie sunt prea puţine în comparaţie cu

condiţiile inumane de detenţie. Conform proiectului de lege propus de Guvernul României, pe parcursul

unui an calendaristic, s-ar câştiga 36 de luni… adică 36 de zile considerate ca fiind executate.

În aceste condiţii, o opţiune mult mai benefică pentru deţinuţi ar fi să se adreseze la instanţe

internaţionale pentru obţinerea sau solicitarea unor despăgubiri.

Astfel, iniţiativa legislativă nu şi-ar mai atinge scopul, scopul pe care-l considerăm noi că ar fi

decongestionare asupra aglomeraţiei în penitenciare şi evitarea sancţiunilor, din partea CEDO.

- 21 -



Vă supun la vot respectivul amendament enunţat mai înainte de domnul senator.

Vă rog să rămâneţi, că mai aveţi unul.


Cu 27 de voturi pentru, 83 de voturi împotrivă şi 2 abţineri, respectivul amendament a fost

respins.

Vă rog, următorul amendament.


La numărul curent 5 am propus următorul amendament: art. 38¹.

„ (1) – În cazul persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii de până la un an, executarea

pedepsei se realizează în arest la domiciliu, cu excepţia persoanelor condamnate pentru fapte comise

cu violenţă.

Alin. (2) – Prevederile alineatului (1) se aplică şi persoanelor condamnate, care mai au de

executat un an din pedeapsa iniţială a închisorii, mai mare de un an.

Alin. (3) – Prevederile art. 221 al Codului de procedură penală se aplică în mod corespunzător.”

Considerăm că arestul la domiciliu ca pedeapsă alternativă a executării pedepsei cu închisoarea

este utilizat în mai multe ţări din Uniunea Europeană. Aş exemplifica aici: Italia, Portugalia, Cehia,

Irlanda şi Marea Britanie.

Această măsură este propusă, de altfel, şi de către Avocatul Poporului în raportul special

privind condiţiile de detenţie din penitenciare. A se vedea aici pagina 361.

Şi, totodată, aş menţiona că în legislaţia actuală românească nu se face distincţie la stabilirea

regimului de detenţie între condamnările pentru infracţiunile comise cu violenţă şi condamnările

pentru infracţiunile comise fără violenţă.

Acest amendament vizează această distincţie dintre cele două infracţiuni.

Mulţumesc.



Vă supun votului şi acest amendament.


Cu 25 de voturi pentru, 85 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, şi acest amendament a fost respins.

Domnule senator George Dircă, am văzut că aţi intrat în sală. Doriţi să susţineţi? Nu.

Mulţumesc.

Vă supun votului raportul cu amendamente admise.

- 22 -


Deci vă supun… raportul cu amendamente admise.


Domnul Ioan Deneş (din sală):

Listă.


Listă.

Cu 113 voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere, raportul cu amendamente admise a fost

adoptat.

Pentru că e trecut de ora 17.00, putem vota legile organice şi vă supun votului proiectul de lege.


Cu 117 voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere, respectivul proiect de lege a fost

adoptat.

*

La punctul 2 al ordinii de zi este înscrisă Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 161/2003

privind unele masuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor

publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

Declar deschise dezbaterile generale şi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna

secretar de stat de la Ministerul Justiţiei, Sofia Moţ.

Vă rog, aveţi cuvântul, doamnă. Microfonul…

Domnul Ioan Deneş (din sală):

Procedură.


Procedură.

Numai o secundă, doamna ministru. Îmi cer scuze.

Vă rog. Vă mişcaţi greu, domnule…(Discuţii în sală.) Mai cu forţă.

Domnul Ioan Deneş:

Din partea Grupului PSD, solicit retrimiterea la comisie. Termen, o săptămână.

Mulţumesc.


Doamna preşedinte, microfonul 2.



- 23 -

Cu tot respectul pentru Grupul PSD, poate ne dă şi un motiv pentru care vrea să întoarcem

raportul la comisie, căci în comisie au votat cu toţii, cei din PSD – ALDE, această iniţiativă legislativă.

E una relativ simplă, uşor de parcurs, un singur text, o singură frază.

Aş zice să ne spună măcar motivul, dacă tot vrem să folosim această pârghie de întoarcere la

comisie.


Mulţumesc.

Sunteţi amabil să satisfaceţi curiozitatea doamnei senator?

Vă rog.

Domnul Ioan Deneş:

Pentru că e o cerere de reexaminare, din respect pentru Administraţia Prezidenţială, vrem să

ţinem cont de precizările făcute de aceasta.


Doamna senator, a trecut 8 Martie.

Vă rog. Microfonul 2.


La modul cel mai serios, haideţi să nu facem mişto de o procedură regulamentară.

Cererea de reexaminare este de câteva luni în Senatul României şi, până acum, se pare că n-a

stârnit interesul Grupului PSD.

Acum, dacă peste noapte s-a stârnit acest interes şi e puternic manifestat, în regulă, cu cererea

de reexaminare… cu cererea de retrimitere la comisie, o săptămână, dar vă rog să fiţi serioşi când

faceţi această solicitare, pentru că, repet, inclusiv Grupul parlamentar al PSD poate citi o frază.


Cu siguranţă.

Vă supun votului cererea… retrimiterea la comisie.


Cu 88 de voturi pentru, 25 împotrivă şi nicio abţinere, cererea Grupului parlamentar al PSD a

fost aprobată şi legea a fost – proiectul de lege – , a fost retrimisă la comisii.

Mulţumesc.

*

La punctul 3 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind ratificarea Acordului de

împrumut (finanţare adiţională pentru Proiectul privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi) dintre

România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Washington la l4

aprilie 2016.

- 24 -

Declar deschise dezbaterile generale şi avem pe domnul secretar de stat de la Ministerul

Finanţelor Publice, domnul Attila.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul György Attila – secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice:


Acordul de împrumut în valoare de 48 de milioane de euro va finanţa Proiectul de

implementare a Directivei 676/91 privind protecţia calităţii apei împotriva poluării cauzate de nitraţii

proveniţi din surse agricole.

Împrumutul a fost acordat pe o perioadă de 10 ani, cu perioadă de graţie de cinci ani.

Susţinem forma adoptată de comisie, inclusiv cu amendamente.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului preşedinte al Comisiei economice.

Vă rog, domnule senator Arcaş.

Domnul Viorel Arcaş:

Comisiei pentru buget.

Mulţumesc.


Comisiei pentru buget. Îmi cer scuze.

Domnul Viorel Arcaş:

Membrii Comisiei pentru buget au analizat proiectul de lege şi avizele primite şi au hotărât, cu

unanimitatea voturilor senatorilor prezenţi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele din anexa

care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc.


Sunt intervenţii?

Declar deschise dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este Cameră decizională.

Vă supun votului raportul, cu amendamente admise.

- 25 -


Cu 111 voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere, raportul a fost adoptat.

Vă supun votului proiectul de lege.


Cu 110 voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere, respectivul proiect de lege a fost

adoptat.

*

La punctul 4 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de la

Paris, încheiat la Paris la 12 decembrie 2015 şi semnat de România la New York la 22 aprilie 2016.


Participă domnul Eugen Uricec, secretar de stat la Ministerul Mediului.


Microfonul 9, vă rog.

Domnul Eugen Constantin Uricec – secretar de stat în Ministerul Mediului:

Bună ziua, domnule preşedinte!


Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului de la Paris la

Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnat la New York

la data de 22 aprilie 2016.

Acordul reprezintă o înţelegere internaţională care, prin obiectul de reglementare, intră sub

incidenţa prevederii Legii nr. 590/2003 privind tratatele, urmând a fi supus verificării Parlamentului

României.

Guvernul României susţine acest proiect de lege.


Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului preşedinte al Comisiei pentru mediu.

Vă rog.

Domnul Allen Coliban:


Stimaţi colegi,

În şedinţa din 7 martie 2017, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale

membrilor prezenţi, să adopte raport de admitere.

Comisia pentru mediu supune, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului raportul de

admitere şi proiectul de lege.

- 26 -

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi

urmează a fi adoptat, în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituţia României, revizuită.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 89 alin. (8) pct. 2 din

Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este Cameră decizională.

*


Domnilor lideri de grup, vă supun atenţiei un subiect.

Noi avem o ordine de zi, legi organice şi ordinare. Noi am intrat în votul la legi organice.

Ordinea de zi eu v-aş ruga să o schimbăm, dacă sunteţi de acord, să votăm organicele, pentru că

ordinarele putem să le lucrăm şi mâine. Altfel, mâine, legile organice nu le putem vota.

Vă supun votului propunerea asta, să luăm, în primul rând, legile organice.

Cine este pentru?

Cu 105 voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere, propunerea de a lua legile organice,

astăzi, cu prioritate, a fost aprobată.

Atunci încheiem această lege şi trecem la organice.

*

Comisia pentru mediu aţi încheiat?

Dezbateri.

Vă rog. Vizavi de această lege. Vă rog, doamna senator. Microfonul 2.

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Mulţumesc.


Stimaţi colegi,

USR salută acest proiect de lege pentru aprobarea ratificării Acordului de la Paris, pentru că acest

document este un pas major pentru Europa. Este primul acord cu caracter universal în domeniul

schimbărilor climatice care impune obligaţii juridice tuturor părţilor pentru realizarea obiectivului global pe

termen lung de limitare a creşterii temperaturii medii globale sub 2ºC. Foarte pe scurt, reamintim obligaţiile

României din punctul de vedere al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada 2021 – 2030,

astfel reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră se va face cu 43% până în 2030, raportat la valorile

anului 2005, în sectorul energiei şi în sectoarele industriale mari, iar pentru sectoare precum transportul,

agricultura, construcţiile şi gestiunea emisiilor de deşeuri această reducere este de 30%.

Uniunea „Salvaţi România” se va implica în elaborarea şi adoptarea legislaţiei de implementare

a măsurilor prevăzute în Acordul de la Paris şi a celor pe care Uniunea Europeană le va lua în

conformitate cu obligaţiile pe care şi le-a asumat prin acest raport.

- 27 -

Ca politică de viitor, USR consideră că protejarea mediului nu reprezintă un lux, ci şi o

oportunitate de dezvoltare sustenabilă pentru România şi îşi asumă să acţioneze în acest sens.

Astfel, Uniunea „Salvaţi România” votează fără rezerve pentru aprobarea ratificării Acordului

de la Paris.

Mulţumesc.


Mulţumesc, doamna senator.

Dacă sunt şi alte intervenţii.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Domnul Mircea-Vasile Cazan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal va vota pentru ratificarea acestui acord, însă profit de prezenţa

secretarului de stat de la Ministerul Mediului şi aş trage încă de pe acum un semnal de alarmă, vizând

legislaţia care trebuie să urmeze acestui acord, fiindcă în anul 2015 când delegaţia României la

Parlamentul European... am pus întrebări comisarului european Vela privind aceste relocări şi înlocuiri

de tehnologii poluante. Nu ni s-a dat absolut niciun răspuns, ţărilor din estul, să spunem, din estul

Uniunii Europene dacă este posibil ca tehnologii poluante din ţările dezvoltate să ajungă în ţările mai

puţin dezvoltate din cadrul Uniunii Europene. Am solicitat încă din anul 2015 întocmirea unui

regulament privind relocarea acestor tehnologii poluante. Cred că România va trebui să fie pregătită în

viitor să nu ne trezim în România cu tot felul de, să spunem, fabrici şi făbricuţe care, dincolo, în

Olanda, în Germania, în Franța, în Italia sunt interzise, iar la noi sunt bine-venite.

Să nu uităm că acel Fond European de Mediu în valoare de câteva sute de miliarde, din câte se

ştie, va fi gestionat tot de mai marii Uniunii Europene.

Da, noi, Partidul Naţional Liberal, vom vota pentru ratificarea acestui acord.

Mulţumesc.



Dacă sunt alte intervenţii. Vă rog, domnule preşedinte Băsescu. Microfonul central. Avem onoarea.

Domnul Traian Băsescu:

Dragi colegi,

În principiu, nu am niciun fel de obiecţiuni la votul în favoarea Acordului de la Paris, ştim toţi

ce greu s-a ajuns la el, au fost vreo 10 ani de negocieri.

Dar v-aş spune altceva, legat de poluare.

- 28 -

Păi, spunem că vom reduce poluarea, că un antevorbitor tocmai spunea că vrea ca nu cumva să

ne vină tehnologii poluante din Vest. Dragii mei, tocmai s-a scos timbrul pe mediu şi 600 de maşini

second-hand au fost înregistrate în România. Trebuie să ne hotărâm dacă suntem cinstiţi cu noi sau nu.

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.


Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Să nu mai cobor, v-aş da o informaţie. 58 000 de maşini, să ştiţi că s-au reglementat. În mod

normal, erau cele care circulau cu număr bulgăresc, în România.

Mulţumesc.

(Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Traian Băsescu.)

Corect.

Dacă mai sunt alte intervenţii.

Dacă nu mai sunt, închei dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Vă informez că proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.


Vă supun votului raportul şi proiectul de lege.


Mulţumesc.

Cu 105 voturi pentru, 2 voturi împotrivă, nicio abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.

*

Aşa cum dumneavoastră aţi hotărât, trecem la punctul 7, caracter de lege organică.

La punctul 7 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 352

alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Declar dezbaterile generale deschise.

Procedură.

Vă rog, domnul lider de grup, domnul Şerban Nicolae.

La punctul 7.


La Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea exercitării pe teritoriul

României a drepturilor conferite în contextul liberei circulaţii a lucrătorilor în cadrul Uniunii

Europene... (Discuţii în sală.)

- 29 -


Domnule... domnule...


Îmi cer scuze! La mine apare 5.


Subiectul e bun, momentul e greşit.

Vă rog.


Ce anume?

Din sală: La 5.


Păi, la 5, asta voiam să vă spun, punctul 5...

Din sală: Acum suntem la 7.


Imediat ajungem şi la 7, e ordinară, dar aş fi vrut înainte de a intra pe fond...


Păi, nu, am votat ordinea de zi. Dumneavoastră aţi adoptat-o, intrăm pe ea. Punctul 7.


De acord. Dar aş fi vrut... aş fi vrut la punctul 5...


Nu suntem la punctul 5. Punctul 5, mâine.


... să solicit retrimiterea la comisie, pentru o săptămână, ceea ce nu implica niciun fel de

problemă legat de 7.


Un lucru extraordinar de bun, dar nu acum, domnule senator.


Bine, domnule preşedinte, cum doriţi dumneavoastră. Continuaţi.


Nu. Dumneavoastră aţi votat ordinea de zi.

Punctul 7. Dau cuvântul iniţiatorului. Domnul Sava Andrei-Valentin este?

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Dau cuvântul reprezentantului... domnul secretar de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale,

domnul Király este? Vă rog. Microfonul 10.

- 30 -

Aveţi cuvântul.

Domnul Király András György – secretar de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate doamne, stimaţi domni senatori,

Ministerul Educaţiei Naţionale susţine raportul suplimentar de admitere, cu amendamentele

admise, al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.


Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Doamna preşedinte. Vă rog, doamna senator, aveţi cuvântul.

Doamna Ecaterina Andronescu:


Este vorba de o iniţiativă legislativă care creează cadrul pentru unităţile de învăţământ şi pentru

instituţiile de învăţământ superior, să angajeze parteneriate cu agenţii economici publici sau privaţi

pentru o mai bună orientare în cariera elevilor şi studenţilor.

Comisia pentru învăţământ a analizat şi vă propune un raport favorabil şi vă invită să votaţi

această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc foarte mult.


Mulţumim doamnei preşedinte, doamnei senator Andronescu.

Dacă sunt intervenţii.

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii

legislative.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaţilor.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii

legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.


Vă supun votului raportul cu amendamente admise.


Cu 101 voturi pentru, 5 voturi împotrivă, nicio abţinere, raportul cu amendamente admise a fost

adoptat.

Vă supun votului propunerea legislativă.


Cu 101 voturi pentru, 7 voturi împotrivă, nicio abţinere, propunerea legislativă a fost adoptată.

- 31 -

*

La punctul 8 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea articolului

23 din Legea nr. 258/2007 privind practica elevilor şi studenţilor.


Dau cuvântul iniţiatorului, dacă este prezent. Nu avem niciun iniţiator, nu?

Mulţumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat din Ministerul Educaţiei

Naţionale, domnul Király.

Vă rog. Microfonul 10.

Aveţi cuvântul.

Domnul Király András György:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Conform ghidurilor de finanţare, cheltuielile neeligibile, precum şi orice cheltuială suplimentară, ce

va apărea în timpul implementării proiectului, se suportă de către beneficiari din surse proprii.

De asemenea, potrivit regulilor de finanţare din Fondul Social European, activităţile care au

fost deja finanţate sau care se află în procesul de finanţare din bugetul de stat sau din alte surse sunt

considerate neeligibile, iar solicitanţii trebuie să dea o declaraţie scrisă prin care să confirme că au luat

la cunoştinţă faptul că dubla finanţare nu este permisă.

Din aceste motive, propunem un vot de respingere.


Mulţumim domnului secretar de stat.

Doamna preşedinte, vă rog, aveţi cuvântul.


Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Este, într-adevăr, o iniţiativă legislativă care încearcă să reglementeze, printr-o normă adecvată,

finanţarea dublă: şi din fonduri europene, şi de la buget. Conform Legii învăţământului, practicii elevilor

sau studenţilor… îi este alocată acestei activităţi, îi este alocată prin buget 5% din finanţarea de bază.

Ca urmare, cum nu se acceptă finanţarea dublă, Comisia pentru învăţământ a luat în analiză,

mulţumeşte şi Comisiilor pentru muncă şi buget pentru avizele pe care ni le-au trimis şi vă propune un

raport de respingere a acestei iniţiative, pentru că nu face decât să încurce o activitate care, în mod

normal, se desfăşoară şi s-a desfăşurat şi până acum, fără această reglementare, în condiţii foarte bune.


Mulţumesc.

Domnilor senatori, intervenţii?

- 32 -

Dacă nu sunt intervenţii, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor.

Raportul suplimentar al Comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră

decizională.

Vă supun votului raportul de respingere.


Cu 105 voturi pentru, 4 voturi împotrivă, nicio abţinere, raportul de respingere a fost adoptat,

legea fiind... propunerea legislativă fiind respinsă.

*

La punctul 9 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii

educaţiei naţionale nr. 1/2011.


Iniţiatori, dacă avem. Avem iniţiatori? Nu avem.

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Király.

Vă rog, aveţi cuvântul. Microfonul 10.



În prezent, echivalarea perioadelor de studii efectuate în străinătate, precum şi a diplomelor

obţinute în alte state se realizează în conformitate cu Ordinul Ministerului Educaţiei și Cercetării

Ştiinţifice nr. 5268/2015.

Prin acest ordin s-a realizat descentralizarea atribuţiilor Ministerului Educaţiei în ceea ce

priveşte activitatea de echivalare a claselor din învăţământul general obligatoriu care au trecut, practic,

la inspectoratele şcolare judeţene şi, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (4) din anexa nr. 1 la

metodologia menţionată, echivalarea se realizează automat, fără susţinerea de măsuri compensatorii.

Din aceste motive, cerem un vot negativ asupra proiectului legislativ.


Mulţumesc domnului senator... domnului secretar de stat!

Doamnă preşedinte Andronescu, vă rog, aveţi cuvântul.



Este vorba de o iniţiativă legislativă despre care comisia a considerat că este vorba de o

suprareglementare. Este o reglementare deja în Legea învăţământului şi în legislaţia subsecventă.

- 33 -

Ca urmare, după ce am analizat în comisie, vă propunem un raport de respingere şi mulţumim

Comisiilor pentru muncă şi Consiliului Legislativ pentru avizele pe care ni le-au transmis.

Aşa cum este acum reglementarea acestui subiect este suficientă pentru a rezolva problemele de

echivalare.



Vă mulţumim, doamnă preşedinte.

Intervenţii? Domnii senatori?

Dacă nu sunt intervenţii, declar încheiate dezbaterile generale.


Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaţilor. Raportul comisiei este de

respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice,

Senatul fiind Cameră decizională.



Cu 107 voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi nicio abţinere, raportul a fost adoptat, propunerea

legislativă fiind respinsă.

*

La punctul 10 al ordinii de zi, avem Propunerea legislativă pentru completarea Legii educaţiei

naţionale nr. 1/2011.


Dau cuvântul iniţiatorului, dacă îl avem în sală.

Dacă nu este, domnul secretar de stat în Ministerul Educaţiei, reprezentant al Guvernului,

domnul Király.



Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Atât Guvernul, cât şi ministerul au dat un aviz negativ asupra propunerii legislative având în

vedere că structura anului şcolar se stabileşte anual, prin ordin al ministrului educaţiei şi prevede

explicit perioadele de cursuri şi perioadele de vacanţă, ţinând cont de mai multe aspecte.

Referitor la norma cadrelor didactice, aceasta se stabileşte în conformitate cu prevederile

art. 262 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale, astfel că activitatea personalului didactic de

predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe săptămână şi

cuprinde mai multe tipuri de activităţi.

- 34 -

Referitor la completarea art. 28 cu un nou alineat, precizăm faptul că această reglementare este

prevăzută deja în art. 10 al Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ

preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului nr. 5115/2014, astfel încât, în perioada vacanţelor

şcolare, unităţile şcolare/grădiniţele pot organiza activităţi educative cu copiii.

Din aceste motive, cerem un vot negativ asupra propunerii legislative.


Mulţumim domnului secretar de stat.

Dau cuvântul doamnei preşedinte. Doamna senator Andronescu, vă rog, aveţi cuvântul.


Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Este o iniţiativă lăudabilă pentru că încearcă să vină în sprijinul părinţilor în aceea de a

organiza programe pe perioada vacanţelor de vară. Această problemă este reglementată în prezent la

nivel local, prin intermediul inspectoratelor şi şcolilor. Nu este necesar, pentru că nu există asemenea

solicitări, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, ci acolo unde părinţii solicită, există posibilităţi să se

asigure aceste programe în vacanţa de vară.

De aceea, în urma analizei pe care a făcut-o Comisia pentru învăţământ şi în urma avizelor pe

care le-am primit de la Comisia pentru muncă şi de la Consiliul Legislativ, vă propunem un raport de

respingere. Este absolut nenecesară o asemenea reglementare.

Mulţumesc.


Mulţumim doamnei preşedinte.

Dacă sunt intervenţii. Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.


Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor. Raportul comisiei este de

respingere a propunerii legislative, face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră

decizională.



Cu 102 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, raportul de respingere a fost

adoptat, proiectul de lege fiind respins.

*

La punctul 11 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (4) al

art. 5 din Legea nr. 47 din 18 mai 1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,

republicată.

- 35 -

Declar deschise dezbaterile generale şi dau cuvântul iniţiatorului, dacă îl avem. Nu avem.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat în Ministerul Justiţiei, Sofia

Moţ.


Doamna Sofia Mariana Moţ:

Prezentul proiect legislativ are menirea să pună în acord dispoziţiile din Legea privind organizarea

şi funcţionarea Curţii Constituţionale cu deciziile pronunţate chiar de Curtea Constituţională în

interpretarea dispoziţiilor din Constituţie, care a concluzionat că, de regulă, hotărârile Parlamentului se

adoptă cu majoritate simplă de voturi, dacă legea fundamentală nu prevede altfel.

Spune Curtea Constituţională că în cazul adoptării hotărârilor de numire a judecătorilor la

Curtea Constituţională, la care se referă dispoziţiile art. 5 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, sunt

incidente prevederile art. 76 alin. (2) din Constituţie şi, prin urmare, proiectul de lege prevede că

fiecare Cameră a Parlamentului numeşte un judecător prin hotărâre, la propunerea Biroului permanent

şi pe baza recomandării Comisiei juridice, cu respectarea dispoziţiilor art. 76 alin. (2) din Constituţie.

De altfel, referirea la dispoziţiile art. 76 alin. (2) din Constituţie reprezintă amendamentul adus

în Comisia juridică faţă de propunerea iniţială, astfel încât să nu lase dubii cu privire la actul ce îşi

găseşte aplicabilitate în cazul numirii judecătorilor la Curtea Constituţională.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului preşedinte al Comisiei juridice.

Vă rog, domnule preşedinte.



Comisia a luat în dezbatere această propunere legislativă, Senatul fiind Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observaţii şi propuneri care au fost preluate

în conţinutul proiectului legislativ... şi obiectul arătat de reprezentantul Ministerului Justiţiei.

Motiv pentru care, în urma dezbaterii pe parcursul mai multor şedinţe, membrii prezenţi ai

comisiei au analizat iniţiativa şi au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenţi,

un raport de admitere, cu un amendament adoptat, care este cuprins în anexa la prezentul raport.

Aşa cum am spus, propunerea legislativă este adoptată de Senat în calitate de Cameră decizională.



Dacă sunt intervenţii. Dacă nu sunt intervenţii... Intervenţii?!

- 36 -

Domnul senator Băsescu. Microfonul central, vă rog.

Domnul Traian Băsescu:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Cred că aici este o chestiune de decizie politică, care vizează modul cum se aleg membrii Curţii

Constituţionale. Aş face precizarea că, până acum, membrii Curţii Constituţionale au fost aleşi cu

majoritatea calificată.

În momentul de faţă, se încearcă o alegere a membrilor Curţii Constituţionale cu majoritate

simplă. Niciodată nu a existat vreo decizie care să declare neconstituţională alegerea membrilor Curţii

Constituţionale cu majoritate calificată.

Din acest motiv, cred că facem un lucru inutil, pe de o parte, şi, pe de altă parte, slăbim

autoritatea aceluia pe care îl trimite Senatul, Camera Deputaţilor sau Preşedintele la... Senatul şi

Camera Deputaţilor la Curtea Constituţională.

Sugestia mea, având în vedere..., uitaţi-vă în ce momente de răscruce Curtea Constituţională

intervine şi pune ordine, lăsaţi alegerea judecătorilor Curţii Constituţionale cu majoritate calificată,

adică jumătate plus unu din membrii oricăreia din cele două Camere.

Avem nevoie – şi anticipez că vom avea tot mai multă nevoie – de o Curte Constituţională

extrem de legitimă din punct de vedere al modului de numire a judecătorilor Curţii.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.


Vă mulţumim.

Dacă sunt alte intervenţii. Vă rog. Microfonul 2.

Domnul Adrian Wiener:

Uniunea Salvaţi România consideră acelaşi lucru, că, având în vedere faptul că Curtea

Constituţională este entitatea jurisdicţională supremă în această ţară, ar trebui să se bucure de aceeaşi

simetrie a legitimărilor prin vot. Adică, ar trebui menţinut votul calificat şi nu coborâtă ştacheta la

votul majorităţii simple.

Se pot întâmpla situaţii în care cei prezenţi să fie într-un număr care să nu justifice ulterior sau,

ulterior, să arunce umbră de îndoială asupra legitimităţii respectivului judecător.

Deci Uniunea Salvaţi România va vota împotrivă.



Domnul senator Şerban Nicolae. Microfonul central.



- 37 -

Stimaţi colegi,

Îmi pare rău că trebuie să fac câteva precizări şi ca să corectez nişte erori în legătură cu

terminologia folosită în ceea ce priveşte majorităţile. Jumătate plus unu din numărul total al senatorilor

în cazul nostru nu este o majoritate calificată, ci majoritate absolută. Majoritatea calificată presupune

indicarea unui raport sau a unui număr precis. De regulă, se foloseşte fracţia cu două treimi, trei

sferturi şi aşa mai departe... patru cincimi, după caz. În ceea ce priveşte majoritatea a jumătate plus unu

din total prezenţi, ea este majoritate simplă. Mai există şi majoritatea relativă care se face prin trimitere

la un anumit număr.

S-a spus aici că, într-adevăr – şi sunt de acord –, nu există o decizie a Curţii Constituţionale

care să spună că judecătorii Curţii Constituţionale trebuie aprobaţi, aleşi cu un anumit număr de voturi,

dar avem o decizie a Curţii Constituţionale care spune că hotărârile…, toate hotărârile, inclusiv

alegerea judecătorilor la Curtea Constituţională, potrivit Constituţiei, art. 76 alin. (2): „Legile ordinare

şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră.”.

Într-adevăr, a existat o situaţie neplăcută, când, la Camera Deputaţilor, candidatul, la vremea

respectivă – Valer Dorneanu, a fost socotit neales pentru că nu avea jumătate plus unu din numărul

total al deputaţilor, la vremea respectivă – 169, Domnia Sa primind fix 168 de voturi.

S-a reluat procedura, majoritatea s-a mobilizat, era, cred, în anul 2010, şi s-a ales un alt

judecător la Curtea Constituţională la vremea respectivă, domnul Dorneanu fiind ales ceva mai târziu.

Dar asta era pentru istorie.

Repet, Curtea Constituţională ne-a spus că în toate situaţiile hotărârile Camerelor se adoptă cu

majoritatea membrilor prezenţi, în condiţiile art. 76 alin. (2).

În ceea ce priveşte legitimitatea, dacă trei membri sunt numiţi odată, doi dintre ei sunt numiţi de

către Camera Deputaţilor, respectiv de Senat, unul este numit prin voinţa unei singure persoane,

Preşedintele României, asta nu îl face mai puţin judecător la Curtea Constituţională, nu-i ştirbeşte în vreun

fel autoritatea şi nu implică vreun fel de diferenţă de tratament între judecătorii Curţii Constituţionale.

De aceea, nu se pune problema că majoritatea cu care o persoană este aleasă în funcţia de

judecător al Curţii Constituţionale ar determina legitimitatea sau autoritatea unui asemenea judecător.

Această problemă nu a fost niciodată pusă în discuţie, iar propunerea legislativă nu face altceva decât

să pună în acord regulamentele noastre, textul legii cu decizia Curţii Constituţionale care a spus, repet şi cu

asta închei: hotărârile Camerelor se adoptă cu majoritatea membrilor prezenţi din Camerele respective.

Mulţumesc.



Vă rog. Microfonul central sau microfonul 2. (Discuţii la prezidiu.)

- 38 -

Domnul Dorin-Valeriu Bădulescu:

Este adevărat că, juridic, domnul Şerban are un pic de dreptate, însă nimic nu ne opreşte să

respingem acest proiect legislativ având în vedere faptul că nimeni nu ne-a cerut, într-un termen de 45

de zile, să îndreptăm această lege. Ne referim aici doar la o iniţiativă legislativă care doreşte să

modifice o lege care, până acum, a funcţionat şi a funcţionat foarte bine.

Dacă nu avem o decizie a Curţii Constituţionale în acest sens pe acest articol, oare era necesar

să introducem şi să punem în discuţie un astfel de articol la momentul acesta?!

Eu cred că legitimitatea Curţii Constituţionale este dată inclusiv de greutatea pe care o dă

Parlamentul unui judecător şi, pe de altă parte, chiar dacă un al treilea judecător este numit de

Preşedintele României, acesta are mult mai multe voturi în spate decât unul sau altul dintre partide.

Vă mulţumesc.



Domnul senator Cristian Dumitrescu.


Nu comentaţi cu sala, domnule Şerban Nicolae!

Vă rog.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Mulţumesc foarte mult…



Domnule Şerban, vă rog!

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Nu, lasă, că are dreptate!


Doamnelor şi domnilor colegi,

Acum, eu nu o să mă refer în niciun caz la oportunitatea în legătură cu… de a face o discuţie în

legătură cu legitimitatea, aşa cum a început să facă domnul senator, domnul preşedinte Băsescu, dar

asupra aspectului propriu-zis, pentru că au fost situaţii când şi eu am condus lucrările Senatului, apare

un paradox. Sigur, nu se întâmplă, dar se poate întâmpla. Este ales prin vot secret, cum se ştie, cu bile,

pentru că, de obicei, cam asta este procedura pentru judecătorul la…, mai ales că este o singură

persoană de obicei, Camera, când îi vine rândul, Senatul, când îi vine rândul, nu avem trei, patru, și,

atunci când este ales, se alege cu bile. Când se alege, se poate să fie ales, să zicem, cum scrie la lege,

cu majoritate calificată… cu jumătate plus unu din membrii Senatului. Problema este că, după aceea,

- 39 -

trebuie adoptată o hotărâre, o hotărâre de Senat, care se adoptă, conform deciziei Curţii

Constituţionale, cu jumătate plus unu din numărul celor prezenţi. Există posibilitatea teoretică – dar

teoria asta nu înseamnă că nu se întâmplă – să fie ales un membru al Curţii Constituţionale aşa cum

prevede legea care nu este modificată şi să pice votul – că am mai spus de mai multe ori – unei

hotărâri, să pice votul la hotărâri cu jumătate plus unu. Daţi-mi şi mie o soluţie în cazul ăsta! Care este

soluţia solomonică?! Că eu v-am spus că eram pus în situaţia să conduc şedinţa şi mă rugam la

Doamne-Doamne să nu se întâmple aşa.

Sigur că în politică nu prea se întâmplă aşa, dar când sunt spre sfârşit de mandat, când se mai

modifică şi se mai dezechilibrează un pic majorităţile sau în situaţia în care chiar au fost majorităţi

foarte strânse, că au fost şi din acestea foarte multe, există şi această situaţie.

Eu nu vreau să mă pronunţ, deci, încă o dată, pe legitimitate şi aşa mai departe – scrie în

Constituţie…, fiecare care este treaba lui, care are de… ce are de făcut cu numirile la Curtea

Constituţională –, dar această situaţie există în fapt. Pe cale de consecinţă, noi trebuie să luăm o

decizie, mai ales că există şi un text de lege.

Deci asta este raţiunea, nimeni nu vrea să ştirbească, cred eu, din legitimitatea alegerii, dar ce

legitimitate are unul ales cu atâţia, când, pe urmă, vine o hotărâre care, de fapt, este hotărârea care îl

numeşte, care este votată cu număr mai mic de voturi?! Deci el are două rânduri de voturi. Are, o dată,

votul pentru nominalizare şi, o dată, votul pentru ţidulă, dar ţidula se publică, dacă vreţi, adică

„hotărârea”, mă scuzaţi, în Monitorul Oficial.

Pe cale de consecinţă, este aşa…, o situaţie mai complicată, pentru care trebuie să găsim o

soluţie în aşa fel încât să fie… S-ar putea să aibă numărul necesar de voturi…, da, să fie ales

judecătorul chiar cu majoritate mai mare, şi să treacă cu 45 de voturi, că atâtea trebuie să aibă – nu? –,

dacă este vorba despre majoritate simplă, când este întrunit cvorumul pentru o hotărâre. Mai ales că,

ştiţi foarte bine, până se numără voturile se mai subţiază participarea.


Stimaţi colegi,

Întrucât este ora 18.00, pe cale de consecinţă, continuăm mâine dezbaterile.

Vă reamintesc că, de la ora 18.15, avem întrebări, interpelări, care sunt la radio în direct.

Vă mulţumesc şi vă urez o seară plăcută!

Vă rog.

PAUZĂ

*

(Conducerea şedinţei este preluată de domnul senator Remus Mihai Goţiu, vicepreşedinte al

Senatului.)

- 40 -

Domnul Remus Mihai Goţiu:

Bună seara şi bine v-am găsit, stimaţi colegi!

Începem sesiunea de întrebări, interpelări şi răspunsuri, conform programului aprobat.

Dau cuvântul la interpelări, din partea PSD, domnului Toma Vasilică.

Domnul Vasilică Toma:

Am şi două întrebări. Pot să le spun pe toate trei?


Da, da.

Domnul Vasilică Toma:


O interpelare către domnul Viorel Ştefan, ministrul finanţelor publice.

Obiectul interpelării este: „Identificarea unor soluţii pentru reglementarea veniturilor din

activităţi neautorizate ale unor agenţi economici”.

Stimate domnule ministru,

În ultimii ani, în domeniul transportului, a luat amploare fenomenul de intermediere în cursele

ocazionale, ajungându-se ca reţele de agenţii de turism să organizeze servicii ocazionale, paralele cu

serviciile efectuate pe cursele şi traseele regulate incluse în Programele de transport locale, judeţene și

interjudeţene şi care nu se adresează numai turiştilor, ci şi publicului larg, exact ca în cazul curselor

regulate de transport călători.

Aceste curse ocazionale sunt organizate cu plecări zilnice, pe perioadă nedeterminată,

prestabilite la aceleaşi ore fixe în fiecare zi, din aceleaşi staţii de îmbarcare/debarcare prestabilite în

fiecare zi, pe trasee care, de cele mai multe ori, se suprapun în proporţie de 100% cu trasee din

programele de transport enumerate.

Precizez că, potrivit legislaţiei, activitatea de intermediere a vânzării pachetelor turistice este

diferită de activitatea de intermediere în transporturile rutiere.

De asemenea, potrivit legislaţiei aplicabile, serviciul de transport nu poate fi o componentă

unică a unui pachet turistic.

Potrivit prevederilor Regulamentului European nr. 1073/2009, „organizarea serviciilor paralele

sau temporare comparabile – atenţie, se precizează comparabile şi nu identice – cu serviciile regulate

existente şi deservind acelaşi public ca ultimele, se supun autorizării”.

Astfel, o serie de agenţi economici, de exemplu, agenţii de turism, care, deşi deţin licenţă de

activitate de intermediere în transporturile rutiere, efectuează asemenea activităţi, dar nu emit

documentele corespunzătoare (facturi corespunzătoare veniturilor din activitatea de intermediere), ci

- 41 -

încasează venituri ca şi cum ar presta activitate de transport (de exemplu, bilete de transport, bilete de

autocar etcetera), fără să deţină autorizările necesare.

De asemenea, există şi categoria agenţilor economici care nici măcar nu deţin licenţă de

activitate de intermediere în transporturi, ci doar licenţă de agenţie de turism, autorizare care le permite

să intermedieze vânzarea pachetelor turistice, dar nu şi să efectueze activităţi de intermediere în

transporturi şi nici activităţi de transport.

Precizez că legitimaţiile de călătorie, indiferent cum sunt denumite de către agenţiile de turism

pentru a induce în eroare, respectiv bilete de autocar, bilete de călătorie etcetera, acestea au regim

special, reglementat prin ordin al ministrului de finanţe, pot fi emise numai în cazul serviciilor regulate

şi numai de către operatorul de transport deţinător de licenţă de traseu şi sunt comercializate în trei

modalităţi:

- direct de către operatorul de transport deţinător de licenţă de traseu;

- de către autogările cu care are încheiat contract de acces peron în schimbul unui comision;

- de către întreprinderi autorizate cu codul CAEN de agenţii de bilete, în schimbul unui

comision.

În cazul serviciilor ocazionale de transport, nu se emit legitimaţii de călătorii individuale, ci se

emite factură corespunzătoare prevederilor contractului de transport încheiat între operatorul de

transport şi grupul de călători.

Însă, în situaţia în care organizarea unui serviciu ocazional se efectuează de către un

intermediar (de exemplu, agenţie de turism), acesta încheie contract de transport cu operatorul de

transport care emite factura corespunzătoare serviciului prestat, iar agentul economic intermediar ar

trebui să emită factură de intermediere în activitatea de transport către grupul de călători care solicită

acest serviciu ocazional.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog să-mi transmiteţi următoarele:

Unu. Agenţii economici care intermediază activităţi de transport pot înregistra în contabilitate

venituri din activităţi de transport sau din activităţi de intermediere?

Şi, a doua întrebare, dacă aceşti agenți economici înregistrează venituri din activităţi pentru

care nu sunt autorizaţi, ce măsuri pot fi luate şi de către ce instituţie?

Solicit răspuns scris.

Mulţumesc.

O întrebare către domnul Petre Daea, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

Obiectul întrebării este: „Calendarul de punere în funcţiune a sistemului antigrindină din

judeţul Iaşi, zona oraşului Târgu Frumos”.


- 42 -

Zona Târgu Frumos cuprinde comunele Ion Neculce, Bălţaţi, Balş, Cucuteni, Costeşti şi oraşul

Târgu Frumos. Această zonă este afectată în mod deosebit, aproape an de an, de grindină. În zonă se

practică agricultură performantă, se cultivă legume de câmp pe mai mult de 200 de hectare. Sunt

unităţi mari cultivatoare de cereale, plante tehnice şi loturi semincere şi loturi… pe mai multe parcele,

de către Agricola Târgu Frumos, AgroCom Strunga, Vita Plant Boureni, Agro-Ilmar Târgu Frumos,

Ramado-Agro, SC Milies etcetera. Sunt livezi la Cucuteni, la Bălţaţi şi Târgu Frumos, iar la Târgu

Frumos sunt şi peste 60 de hectare de livezi intensive.

În anul 2009 a fost o grindină teribilă, care a afectat o suprafaţă de 5 000 de hectare, din care:

daune totale – peste 3 000 de hectare. Grindină a fost şi în anul 2013, iar în anii 2015 şi 2016 au fost

calamitate în total peste 1 500 de hectare numai în zona Târgu Frumos, ceea ce a dus la situaţia în care

culturile au fost întoarse şi s-au reînsămânţat alte culturi, respectiv pierderi destul de mari.

Zona oraşului Târgu Frumos este în afara ariei protejate de sistemul antigrindină de la Cotnari.

Cei care s-au asigurat au primit despăgubiri, cei care nu s-au asigurat au avut pierderi enorme.

Promisiuni de înfiinţare a două noi puncte de lansatoare de rachete sunt făcute din 2009 încoace, dar

nu s-a materializat nimic până acum.

Ştiind că Guvernul a aprobat prin hotărâre obiectivele şi finanţarea etapei a XVIII-a, 2017, a

Programului de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor pentru

perioada 2014 – 2024, fondurile aprobate pentru acest an ridicându-se la 121 de milioane de lei, şi

ţinând cont de pagubele imense din ultimii ani, înregistrate în zona Târgu Frumos din cauza grindinei,

şi faptul că acest fenomen se petrece în lunile iunie-august, iar montarea sistemelor antigrindină după

luna septembrie pune în pericol culturile agricole din anul 2017 şi condamnă agricultorii la posibile

pierderi şi în acest an, după cele înregistrate în anii precedenţi, vă rog să-mi transmiteţi următoarele:

1. Care este calendarul de punere în funcţiune a sistemelor antigrindină din judeţul Iaşi, zona

oraşului Târgu Frumos?

2. Ce măsuri puteţi lua astfel încât sistemele de lansatoare de rachete antigrindină din judeţul

Iaşi, zona oraşului Târgu Frumos să fie montate şi să devină funcţionale înainte de perioada

calendaristică de risc, respectiv iunie-august?


Mulţumesc.

O întrebare către domnul Răzvan Cuc, ministrul transporturilor.


Vă reamintesc că, de mulţi ani de zile, peste patru milioane de oameni, cetăţeni români,

aşteaptă şi speră în realizarea autostrăzi Ungheni – Iaşi – Târgu-Mureş.

- 43 -

Acest proiect major de infrastructură, primordial pentru un sfert din populaţia ţării noastre, va

duce la scoaterea cetăţenilor români din zonele Moldova şi Bucovina din izolare şi din subdezvoltarea

economică.

De asemenea, va duce la dezvoltarea echilibrată a regiunilor României şi la creşterea

substanţială a aportului la PIB şi la veniturile bugetului de stat ale acestor importante zone.

Mai mult, va ajuta, într-o reală şi covârşitoare măsură, la atingerea dezideratului naţional de

unire cu Basarabia, respectiv Republica Moldova, printr-o uniune economică sănătoasă şi durabilă.

Apreciind eforturile dumneavoastră de a dezvolta proiectele Ministerului Transporturilor ca

transpunere în realitate a voinţei şi puterii dumneavoastră de muncă, vă rog să-mi comunicaţi

următoarele:

1. Care sunt etapele parcurse până acum în realizarea autostrăzii Ungheni – Iaşi – Târgu-Mureş?

2. Care este calendarul şi care sunt etapele previzionate până la realizarea acestui obiectiv

primordial pentru un sfert din populaţia României?


Vă mulţumesc.

Mulţumesc.


Mulţumim şi noi domnului senator Vasilică Toma, din partea Grupului PSD.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marius Nicoară, din partea Grupului PNL. Nu este.

O invităm, cu o întrebare, pe doamna Laura-Iuliana Scântei, din partea Grupului PNL.

Doamna Laura-Iuliana Scântei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Voi adresa o întrebare domnului Tudorel Toader, ministru al justiţiei.

Obiectul întrebării: „Raportul prezentat de către reprezentantul României în cadrul celei de-a

110-a sesiuni plenare a Comisiei de la Veneţia din cadrul Consiliului Europei”.

Domnule ministru,

În data de 11 martie 2017, în cadrul unui interviu televizat, aţi declarat că, în calitate de

membru titular al Comisiei de la Veneţia, în cadrul celei de-a 110-a sesiuni plenare a Comisiei, aţi

prezentat „un raport în plenul Comisiei privind evoluţiile constituţionale, legislative recente din

România… Despre Ordonanţa 13 cu legea de respingere, Ordonanţa 14 cu legea de aprobare, despre

atitudinea civică, protestele care au însoţit aceste evenimente legislative, despre decizia Curţii

Constituţionale care a fost publicată în Monitorul Oficial”.

Întrucât conţinutul acestui raport nu se regăseşte publicat nici pe site-ul Comisiei de la Veneţia şi

nici pe pagina oficială a Ministerului Justiţiei, vă rog să ne comunicaţi în integralitate raportul prezentat

- 44 -

Comisiei de la Veneţia în cadrul celei de-a 110-a sesiuni plenare şi să ne comunicaţi dacă plenul Comisiei

de la Veneţia a adoptat recomandări pentru viitor, în tema raportului prezentat de dumneavoastră.

Solicit răspunsul în scris.

Cu deosebită consideraţie, senator Laura-Iuliana Scântei, senator Circumscripţia electorală

nr. 24, Iaşi.


Vă rog să-mi permiteţi să adresez şi cea de-a doua întrebare.

Întrebarea este adresată doamnei Ana Birchall, ministru delegat pentru afaceri europene,

Ministerul Afacerilor Externe.

Obiectul întrebării: „Relocarea către statele membre UE a agenţiilor europene cu sediul la

Londra după ieşirea Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord din Uniunea Europeană”.

Doamnă ministru,

Negocierile privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană vor aduce în atenţie, printre

altele, şi relocarea agenţiilor europene cu sediul la Londra într-unul din statele membre ale Uniunii.

Referitor la această posibilitate, aş dori să ne menţionaţi dacă aţi inclus în planul de negociere

al României posibilitatea ca una dintre cele două agenţii europene cu sediul, în prezent, la Londra,

respectiv Agenţia Europeană a Medicamentului – EMA şi Autoritatea Bancară Europeană – EBA, să

fie relocate în România.

Solicit răspunsul în scris cu detalii.

Cu deosebită consideraţie, Laura-Iuliana Scântei, senator, Circumscripţia nr. 24, Iaşi.



Îi mulţumim doamnei Laura-Iuliana Scântei, din partea Grupului PNL.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dan Lungu, din partea Grupului parlamentar al USR,

pentru prezentarea interpelării.

Domnul Dan Lungu:



Interpelarea mea se adresează domnului Gabriel Petrea, ministrul consultării publice şi

dialogului social, iar obiectul interpelării este: „Verificarea activităţii şi menţinerea standardelor

impuse de lege la obţinerea statutului de ONG de utilitate publică”.


În urma şedinţei de Guvern din data de 22.06.2016, Ministerul pentru Consultare Publică şi

Dialog Civic, predecesorul Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Social, potrivit art. 1 din

- 45 -

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017, a procedat la elaborarea unui raport cu privire la

modalitatea de aplicare a cadrului legal cu privire la ONG-urile de utilitate publică. S-a constatat că

prezentele reglementări nu prezintă mijloace suficiente pentru verificarea activităţii acestor entităţi şi

menţinerea standardelor impuse de lege la obţinerea statutului de ONG de utilitate publică.

Printre recomandări se numără: introducerea unei instituţii de coordonare a verificării,

standardizarea procedurilor aplicate de ministerele de linie şi verificarea periodică a activităţii, măsuri

ce impun adaptarea cadrului normativ.

Prin urmare, vă rog să ne informaţi care este stadiul rezolvării problemelor legate de verificarea

activităţii şi menţinerea standardelor impuse de lege la obţinerea statutului de ONG de utilitate publică,

precum şi stadiul elaborării şi conţinutul unui eventual proiect de modificare a Ordonanţei nr. 26/2000.

Vă mulţumesc.


Senator Dan Lungu, Circumscripţia nr. 24, Iaşi.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

A fost Dan Lungu, senator din partea Grupului parlamentar al USR.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cseke Attila-Zoltan, din partea Grupului parlamentar al

UDMR. Nu este.

În continuare, îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al ALDE, pe domnul

senator Scarlat Iriza. Nu este.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, o invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru.

Nu este.

O invit la microfon pe doamna Doina Federovici Elena.

Doamna Doina-Elena Federovici:


Distinşi colegi,

Întrebarea din această seară este adresată domnului ministru Viorel Ştefan, ministrul finanţelor

publice.

Obiectul întrebării: „Urgentarea apariţiei Normelor metodologice pentru aplicarea Legii

parteneriatului public-privat”.


Prevederile Legii nr. 233/2016, publicată în Monitorul Oficial din 25.11.2016, privesc

parteneriatul public-privat şi vizează orice persoană juridică sau asociere de persoane juridice care

- 46 -

dorește să participe la procedura de atribuire a unui contract de parteneriat public-privat. Persoana

juridică va dobândi calitatea de partener privat după ce va fi aleasă câştigătoare a acestei proceduri şi

va putea încheia un astfel de contract.

Parteneriatul public-privat creează un cadru oportun pentru implementarea, desfăşurarea şi

finalizarea unui proiect public prin asigurarea finanţării necesare, a distribuirii riscurilor între părţi şi,

în final, prin atingerea scopului urmărit atât de partenerul public, cât şi de partenerul privat. Cu toate

acestea, Legea nr. 233/2016, deşi este în vigoare din data de 25.12.2016, nu poate fi pusă în aplicare

fără normele metodologice de aplicare a acesteia.

Faţă de cele menţionate mai sus, vă adresez rugămintea, stimate domnule ministru, de a-mi

transmite calendarul pe care îl consideraţi oportun în vederea elaborării şi publicării Normelor

metodologice de aplicare a Legii nr. 233/2016.

Vă mulţumesc.


Cu deosebită consideraţie, senator PSD, Doina-Elena Federovici.


Mulţumim doamnei Doina-Elena Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Îl invit la microfon pe domnul Ioan Cristina, din Grupul parlamentar al PNL. Nu este.

Domnul senator Romulus Bulacu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mircea-Vasile Cazan, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Mircea-Vasile Cazan:


Dragi colegi,

Interpelarea este adresată doamnei Sevil Shhaideh, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării

regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene.

Obiectul interpelării: „Stadiul obiectivului de investiţii – «Modernizare drumuri de interes

local» în comuna Slimnic, judeţul Sibiu”.

Stimată doamnă ministru,

Referitor la obiectivul de investiţii „Modernizare drumuri de interes local” din comuna Slimnic,

judeţul Sibiu, vă menţionez că reprezentanţii autorităţii locale au înaintat documentele necesare în

vederea includerii comunei în Programul de finanţare locală în martie a.c. la ministerul pe care-l

conduceţi.

Astfel, lucrările de executat reprezintă 6 030 de metri, respectiv 6 kilometri, modernizare

drumuri de interes local, consiliul local asigurând cofinanţarea din bugetul local cu suma de 333 125

de lei pentru cheltuieli eligibile.

- 47 -

Vă întreb, doamnă ministru, ce măsuri veţi lua pentru includerea solicitării autorităţii locale în

Programul de finanţare locală şi care este termenul la care o veţi face, pentru ca cetăţenii din comună

să poată beneficia de drumuri mai bune, de drumuri de acces, ceea ce va contribui şi la dezvoltarea

viitoarei localităţi?

Vă ataşez alăturat şi adresa primăriei către minister.

Aştept răspuns în scris.

Cu stimă, senator Mircea Cazan.


Mulţumim domnului senator Mircea-Vasile Cazan, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al USR, pe George-Edward Dircă.

Domnul George-Edward Dircă:

Bună seara, domnule preşedinte!

Stimaţi colegi,

Întrebarea pe care o adresez în această seară o transmit doamnei ministru Sevil Shhaideh,

ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene.

Obiectul întrebării: „Stadiul emiterii autorizaţiei de construire pentru obiectivul «Separator de

sens pe DN cu 4 benzi de circulaţie, comuna Chiţcani»”.


Vă rugăm să ne comunicaţi dacă Consiliul Judeţean Brăila, prin structurile subordonate sau altă

entitate administrativă cu prerogative legale în acest sens, a emis autorizaţie de construire pentru

obiectivul „Separator de sens pe DN cu 4 benzi de circulaţie, comuna Chiţcani”.

În vederea realizării acestui obiectiv, au fost emise două certificate de urbanism, respectiv

nr. 78/18.05.2014, titular CNADNR, şi nr. 100/9.07.2015, titular CNADNR.

Vă rugăm să ne precizaţi, cu referire la numărul certificatelor de urbanism mai sus-menţionate,

dacă au fost îndeplinite condiţiile necesare emiterii autorizaţiei de construire şi, dacă aceasta a fost

emisă, să ne precizaţi numărul şi data acesteia, precum şi organul emitent.

Vă rog să-mi transmiteţi răspunsul în scris pe adresa Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi

România din cadrul Senatului şi pe adresa de e-mail a subsemnatului.

Cu deosebită consideraţie, senator Dircă George-Edward.

Vă mulțumesc.


Mulţumesc.

A fost George-Edward Dircă, senator din partea Grupului parlamentar al USR.

Îl invit la microfon pe domnul Gabi Ionaşcu, din partea Grupului parlamentar al PMP.

- 48 -

Domnul Gabi Ionaşcu:


Stimaţi colegi,

Interpelarea este adresată Guvernului României, în speţă, domnului prim-ministru Sorin

Grindeanu, adresată de subsemnatul, senator Ionaşcu Gabi, Circumscripţia electorală nr. 23, Ialomiţa.

Obiectul interpelării se referă la: „Hotărârea Guvernului României nr. 917 din 14.09.2011

privind transmiterea unor imobile din domeniul public şi privat al statului şi din administrarea

Ministerului Administraţiei şi Internelor, respectiv Inspectoratul Judeţean de Poliţie de Frontieră

Ialomiţa, în domeniul public al municipiului Feteşti şi în administrarea Consiliului Local al

Municipiului Feteşti.”

Stimate domnule prim-ministru Sorin Grindeanu,

Urmare a transmiterii din administrarea Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratul Judeţean

de Poliţie de Frontieră Ialomiţa, în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale municipiul

Feteşti, consiliul local, din imposibilitatea finanţării reconversiei totale a funcţiunii imobilului prevăzut

la art. 2 şi descris în anexa nr. 2 la Hotărârea de Guvern nr. 917/2011, în data de 27.02.2017, primarul

municipiului, într-o audienţă la cabinetul senatorial Ionaşcu Gabi, solicită sprijinul în vederea

completării hotărârii de Guvern.

În anexele nr. 1 şi 2 la hotărâre sunt înscrise, la numărul cadastral 20840, două clădiri şi un

teren aferent, în suprafaţă de 33 484 metri pătraţi, clădirile transmise în proprietate fiind utilizate

conform destinaţiei prevăzute în hotărârea de Guvern, terenul rămânând excedentar, aferent

suprafeţelor deja construite.

Arătăm că unitatea administrativ-teritorială municipiul Feteşti are în derulare proiectul privind

construirea unui nou sediu al primăriei şi consiliului local, iar disponibilităţile financiare ale

municipiului sunt insuficiente realizării unei case de cultură, centru cultural sau construirii de locuinţe

pentru persoane defavorizate, aşa cum este prevăzut în hotărâre.

În această situaţie, autorităţile publice locale ale unităţii administrativ-teritoriale Feteşti,

preocupate de utilizarea integrală şi eficientă a imobililor transmise în proprietatea publică a unităţii

administrativ-teritoriale Feteşti, judeţul Ialomiţa, dar şi de atragerea de noi venituri la bugetul local, îşi

propun completarea destinaţiei terenului excedentar pentru activităţi economice şi comerciale prin

concesiune, în conformitate cu prevederile legale.

Urmare a prevederii art. 2 din Hotărârea Guvernului României nr. 917/2011, vă propunem

completarea acestuia cu un nou alin. (2), astfel: „Terenul excedentar identificat în anexa nr. 2 poate fi

concesionat prin hotărârea consiliului local cu destinaţia activităţi economice şi comerciale, fără a

afecta regimul juridic al acestuia”.

- 49 -

Având convingerea că utilizarea integrală şi eficientă a proprietăţii publice în scopul

prosperităţii comunităţilor locale şi a mediului economic este obiectivul principal al guvernării, vă

rugăm să daţi curs pozitiv propunerii noastre.

Vă rugăm răspuns în scris.

Vă mulţumim.

Senator Ionaşcu Gabi.


Mulţumesc domnului Gabi Ionaşcu din partea Grupului parlamentar al PMP.

Îl invit la microfon pe domnul senator Adrian Ţuţuianu, din partea Grupului parlamentar al

PSD.

(Domnul senator Adrian Ţuţuianu, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

Domnul Adrian Ţuţuianu:


Interpelarea este adresată domnului Sorin Mihai Grindeanu, prim-ministrul Guvernului

României.

Obiectul interpelării: „Situaţia proiectelor de modernizare a DN7 Bâldana – Titu şi DN71

Bâldana – Târgovişte – Sinaia”.

Domnule prim-ministru,

Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport rutier pe drumurile naţionale reprezintă

o componentă esenţială a strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Dâmboviţa, factor determinant în

atragerea de investitori şi crearea de investiţii pe termen lung. Ca atare, traseele drumurilor naţionale

DN7 şi DN71 sunt vitale din punct de vedere al tranzitului şi dezvoltării judeţului pe toate palierele:

economic, industrial, turistic, cu argumente incontestabile.

DN7 Bâldana – Titu.

Renault Technologie Roumanie este singurul centru de inginerie auto din Europa de Est și zona

mediteraneană şi cel mai mare centru de inginerie Renault din afara Franţei, cu peste 2 400 de angajaţi.

Parte a RTR, Centrul Tehnic Titu a fost inaugurat în anul 2010 şi reprezintă ultima verigă a lanţului de

dezvoltare auto a Grupului Renault, fiind singurul centru de acest fel din regiune (600 de angajaţi).

În anul 2007, în numele Guvernului României, Agenţia Română pentru Investiţii Străine şi

Renault S.A.S., prin filiala sa, Renault Technologie Roumanie, au încheiat Memorandumul cu privire

la ansamblul de măsuri necesare la realizarea proiectului de investiţie – Centrul de cercetare știinţifică,

dezvoltare tehnologică şi studii de inginerie în domeniul automobilului. Documentul reglementează, ca

- 50 -

acţiuni necesare implementării proiectului: modificarea infrastructurii rutiere, respectiv lărgirea la

patru benzi de circulaţie a DN7 Bâldana – Titu, între kilometrul 30+950 şi kilometrul 47+750.

Totodată, prezenţa Centrului Renault de la Titu a determinat dezvoltarea puternică a industriei

de automotive, în zonă fiind prezente societăţile: Metaplast – 700 de salariaţi, cu perspectiva angajării

a încă 200 în următoarele 12 luni; Nic Prem IMPEX – 530 de salariaţi, cu perspectiva angajării a încă

300 în următoarele 12 luni; ELJ Automotive – 400 de salariaţi; Plasticom – 300 de salariaţi.

Măsura lărgirii la patru benzi a drumului naţional se impune ca necesară în contextul traficului

greu şi a tranzitului de personal din zonă, transportul echipamentelor, componentelor şi vehiculelor

necesare testelor de specialitate.

Cu privire la DN71 Bâldana – Târgovişte – Sinaia.

Este fără îndoială obiectivul care ar oferi şanse majore de dezvoltare judeţului Dâmboviţa în

contextul investiţiilor noi anunţate. Amintesc doar proiectul Grupului Arctic din localitatea Ulmi, de

lângă municipiul Târgovişte, care, prin fabrica pe care o va realiza începând din acest an, va

transforma judeţul Dâmboviţa în cel mai mare producător de aparatură electrocasnică din Europa.

Fabrica va avea 2 500 de salariaţi în 2019.

În aceeaşi configuraţie de dezvoltare, din perspectiva accesibilităţii interregionale (axă majoră

de mobilitate pe direcţia Sud-Nord şi calea alternativă de acces către Valea Prahovei), cu efecte în

zona dezvoltării durabile a ariei economice din jurul municipiului Târgovişte şi a oraşelor învecinate,

parte a conurbaţiei Bucureşti – Târgovişte – Ploieşti, precum şi a stimulării potenţialului turistic al

judeţului, în contextul dezvoltării proiectului de Staţiune de interes naţional „Moroieni – Padina –

Peştera”, proiectul de modernizare a DN71 se impune ca prioritar.

Adaug faptul că obiectivul face parte din Master Planul General de Transport al României,

aprobat conform Hotărârii Guvernului nr. 666/2016, sub numele Trans-Regio „A1 – Titu – Bâldana –

Târgovişte – Sinaia”.

Faţă de cele expuse anterior, vă rog, domnule ministru, să dispuneţi măsurile necesare pentru:

1. Finalizarea activităţii de revizuire a proiectului tehnic, conform noilor normative aprobate,

avizarea şi reorganizarea procedurilor legale de achiziţie a lucrărilor de execuţie pentru proiectul de

lărgire la patru benzi a DN7 Bâldana – Titu; această revizuire este amânată nejustificat din anul 2015;

2. Finalizarea acţiunii de revizuire/actualizare a Studiului de fezabilitate pentru proiectul de

modernizare a DN71 Bâldana – Târgovişte – Sinaia;

3. Includerea pentru finanţare a proiectelor de modernizare a DN71 Bâldana – Târgovişte –

Sinaia şi DN7 Bâldana – Titu, în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM).

- 51 -

Apreciind eforturile pe care le depuneţi pentru ducerea la îndeplinire a programului de

guvernare şi fiind convins de susţinerea proiectelor prioritare de dezvoltare a judeţului Dâmboviţa, vă

mulţumesc anticipat pentru atenţia şi implicarea în rezolvarea problemelor semnalate.


Senator Adrian Ţuţuianu.

O întrebare pentru domnul Petre Daea, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

Obiectul întrebării: „Situaţia fostei Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor

şi Caprinelor Bilciureşti”.

Domnule ministru,

Am fost sesizat la cabinetul parlamentar cu privire la situaţia fostei Staţiuni de Cercetare-

Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Bilciureşti, actualmente Baza Experimentală a

Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas Constanţa.

Institutul a fost reorganizat, conform Hotărârii Guvernului nr. 675/2016, prin fuziune prin

absorbţie cu staţiunea amintită (alături de cele din Reghin, judeţul Mureş, şi Ruşeţu, judeţul Buzău).

Din perspectiva celor care lucrează la unitatea din Bilciureşti, decizia a fost greşit

fundamentată, noua formulă nereuşind să valorifice corespunzător patrimoniul staţiunii şi experienţa

profesională dovedită a bazei de specialişti de aici.

Unitatea de la Bilciureşti deţine un patrimoniu format din două ferme: una vegetală, care

cuprinde o suprafaţă de 278 de hectare de teren arabil (situată în comuna Bilciureşti) şi una zootehnică,

cu un efectiv mediu rulat de aproximativ 1 200 de capete de ovine, care cuprinde o suprafaţă de 82 de

hectare de păşuni şi fâneţe (situată în oraşul Fieni), precum şi o suprafaţă de 307 hectare de păşune

alpină (situată în masivul Bucegi, muntele Leaota).

Din anul 2009, unitatea nu a avut pierderi, şi nu a înregistrat datorii la buget.

Faţă de cele enunţate, vă rog, domnule ministru să analizaţi posibilitatea revenirii unităţii la

statutul de staţiune de cercetare-dezvoltare pe care l-a avut anterior Hotărârii Guvernului nr. 675/2016.


Senator de Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu.

(Domnul senator Adrian Ţuţuianu, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Mulţumim.

A fost domnul senator Adrian Ţuţuianu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Din partea Grupului parlamentar al USR, o să prezint şi eu, Goţiu Remus Mihai, o întrebare şi o

interpelare.

- 52 -

(Domnul senator Remus Mihai Goţiu, vicepreşedinte al Senatului, se deplasează la microfonul

central pentru a lua cuvântul.)

Bună seara!

Atât întrebarea, cât şi interpelarea sunt adresate ministrului educaţiei, domnului Pavel Năstase.

Stimate domnule ministru Pavel Năstase,

Vă aduc la cunoştinţă, pe această cale, trista şi nesăbuita poveste a unui ordin de ministru care

dă peste cap evaluarea cunoştinţelor de limbă română ale cetăţenilor străini care efectuează un an

pregătitor în instituţiile de învăţământ superior din România, pentru a putea urma studii superioare la

noi în ţară.

Ordinul de ministru nr. 6156 din 22 decembrie 2016 este ceea ce Dimitrie Cantemir ar fi

denumit ca fiind o struţocămilă inventată pentru a împăca şi lupul, şi capra, şi varza, dar care nu

reuşeşte să-şi îndeplinească obiectivul. În fapt, Ordinul de ministru nr. 6156 din decembrie 2016,

semnat de domnul ministru Mircea Dumitru, a avut ca scop modificarea Ordinului de ministru nr. 4645

din 28 iulie 2016, semnat tot de domnul Mircea Dumitru, care abroga Ordinul de ministru nr. 4096 din

9 iunie 2016, asumat de fostul ministru Adrian Curaj.

De ce a fost abrogat primul ordin de ministru, cel semnat în iunie 2016 de către fostul ministru

Adrian Curaj? Răspunsul este destul de simplu – pentru că, încălcând principiul autonomiei

universitare şi ignorând munca unor departamente ale universităţilor de top din România pentru a

obţine certificări recunoscute internaţional în domeniu, se instituia o evaluare centralizată naţională a

studenţilor străini aflaţi la final de an pregătitor, pe care urma să o efectueze Institutul Limbii Române

– ILR. De ce centralizat şi de ce ILR? Pe baza căror competenţe şi experienţe şi cu ce resurse? Au fost

întrebări cărora cu greu le-a fost găsit răspuns. Iar răspunsul găsit a fost niţel mai de după gard. Spre

comparaţie, Departamentul de limbă, cultură şi civilizaţie românească din cadrul Facultăţii de Litere a

UBB Cluj şi-a dezvoltat un sistem de evaluare în concordanţă cu Cadrul European Comun de Referinţă

pentru Limbi (CECR), trecând cu succes, în 2015, un audit calitativ al Asociaţiei Testatorilor de Limbi

din Europa (ALTE). Scopul auditului a fost ca UBB Cluj, alături de Institutul Cultural Român, să

devină membri plini ai ALTE. ALTE este cea mai prestigioasă asociaţie internaţională de profil,

printre membrii săi numărându-se instituţiile care oferă testele Cambridge şi IELTS, în engleză,

Goethe-Zertifikat, în germană, DALF, în franceză, DELE, în spaniolă şi aşa mai departe.

De ce, în ultimele zile de mandat, a revenit domnul Mircea Dumitru asupra deciziei iniţiale?

Este prea târziu pentru a primi un răspuns oficial din partea domniei sale. Noul ordin, din ultima lună a

anului trecut, nu merge chiar aşa departe ca primul ordin, cel care îndrituia pe deplin ILR să efectueze,

centralizat, evaluarea studenţilor străini din anul pregătitor. Cu toate acestea, autonomia universitară

continuă să fie încălcată, ILR fiind însărcinat să propună o metodologie de evaluare şi să realizeze un

- 53 -

registru naţional de evaluatori „din care vor fi selectaţi membrii externi în comisiile de evaluare pentru

examenul de finalizare a programului, prin consultare cu instituţiile de învăţământ superior acreditate”.

De ce trebuie ILR să propună o asemenea metodologie când, după cum am arătat, există

universităţi (UBB nefiind singura) care şi-au dezvoltat departamente capabile să realizeze asemenea

metodologii la nivel competitiv internaţional? Despre ce „membri externi în comisiile de evaluare” e

vorba în ordin? „Externi” de universităţi?” „Externi” de România? Mai există alte situaţii în

universităţile din România în care, trecând peste autonomia universitară, prin ordin de ministru sunt

impuşi „membri externi” în comisiile de evaluare a studenţilor? (Nota bene: specificarea „prin

consultare cu instituţiile de învăţământ superior acreditate” nu înlătură încălcarea autonomiei

universitare, consultarea fiind, aşa cum îi spune şi numele, consultativă.)

Apariţia „membrilor externi” în comisiile de evaluare nu este singura încălcare a principiului

autonomiei universitare din respectivul ordin. Conform art. 5 al Ordinului de ministru nr. 6156/2016,

atestatul de competenţă lingvistică (pe baza căruia beneficiarul lui se poate înscrie la studii într-o

universitate din România) se dobândeşte la nivelul minim B1, mai scăzut decât cel cerut până acum de

UBB sau alte universităţi – nivel minim B2. Stabilirea standardelor de absolvire a unui examen dintr-un

program auditat este atribuţia Departamentului (prin decizie a Senatului Universităţii din care face

parte), nicidecum a ministerului.

În temeiul celor de mai sus, domnule ministru Pavel Năstase, vă solicit revenirea la normalitate

şi legalitate prin abrogarea ordinului de ministru care pune în pericol autonomia universitară, prin

ingerinţele lui în sistemul de evaluare a studenţilor, pe care fiecare universitate are dreptul să-l

dezvolte.

Stimate domnule ministru Pavel Năstase, vă rog să-mi transmiteţi decizia luată şi motivarea

acesteia în scris.

Mihai Goţiu, senator USR de Cluj.

Şi o întrebare adresată tot ministrului educaţiei, domnul Pavel Năstase.


Aveţi ocazia să spuneţi „Nu” mediocrităţii şi cheltuirii ineficiente a şi aşa puţinilor bani

destinaţi educaţiei universitare. După mai mulţi ani de întârzieri nejustificate, Ministerul Educaţiei

refuză să pună în aplicare art. 193 din Legea educaţiei nr. 1/2011, referitor la clasificarea

universităţilor.

La audierile din comisiile reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor aţi răspuns că aveţi în

vedere o clasificare a instituţiilor de învăţământ superior în funcţie de performanţe. După două luni de

mandat, perioadă suficientă pentru a intra în pâine, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Când veţi începe procesul de evaluare a universităţilor?

- 54 -

2. Când veţi face publică (sau veţi pune în dezbatere publică) procedura sau metodologia de

evaluare şi calendarul clasificării?

3. V-aţi propus ca obiectiv ca finanţarea universităţilor în funcţie de clasificarea lor să fie făcută

începând cu anul universitar 2017 – 2018?

4. Care este situaţia la zi a evaluării şcolilor doctorale, începută de predecesorul

dumneavoastră, domnul Mircea Dumitru? Aveţi un calendar de finalizare a acestei evaluări?

Vă rog ca răspunsul să fie transmis în scris şi oral.

Mihai Goţiu, senator USR de Cluj.

(Domnul senator Remus Mihai Goţiu, vicepreşedinte al Senatului, revine la prezidiu.)

Îl invit la microfon pe domnul Cătălin Toma, senator din partea Grupului PNL.

Domnul Cătălin Dumitru Toma:


Stimaţi colegi,

Am o întrebare adresată domnului ministru Florian Bodog, Ministerul Sănătăţii.

Obiectul întrebării: „Criza medicamentelor”

Domnule ministru,

Ieftinirea medicamentelor a dus şi la dispariţia lor de pe piaţă, iar acum bolnavii cronici,

inclusiv cei care suferă de diverse tipuri de cancer, nu-şi găsesc tratamentele de care au nevoie.

Situaţia este foarte gravă, atrag atenţia reprezentanţii pacienţilor. Asta pentru că, anul trecut,

Ministerul Sănătăţii a luat decizia de a scădea preţurile la 1 500 de medicamente pentru boli cronice, în

aşa fel încât să vină în sprijinul pacienţilor, iar acum măsura pare să se fi întors împotriva sa. Concret,

de când a fost luată decizia, de la o lună la alta, medicamentele dispar de pe rafturile din farmacii, iar

bolnavii sunt nevoiţi să alerge mai mult pentru a obţine produsele de care aveau nevoie pentru a-şi ţine

bolile sub control. Din nefericire, au fost pacienţi care nu şi-au găsit tratamentul şi, inevitabil, au murit.

Efectul pentru pacient o să fie exact contrar celui dorit de autorităţi. Nu doar că medicamentele

nu se vor ieftini, ba, mai mult, pacientul când se va duce la farmacie, cele mai ieftine dispărând,

aceeaşi reţetă costă mai mult.

Astfel, s-a ajuns în situaţia în care o mare parte dintre pacienţi au constatat că din farmacii

lipsesc medicamente esenţiale, între care cele destinate afecţiunilor neurologice, neuropsihice, chiar şi

autocoagulantele. Inclusiv oncologicele, care erau puse sub adăpost printr-un ordin de ministru care nu

a mai fost semnat la sfârşit de an, nu sunt de găsit. În aceste condiţii, unii pacienţi se întorc la medicii

de familie pe care îi roagă să le prescrie alt tratament, iar alţii renunţă să mai ia medicaţia.

- 55 -

Cei din industria farmaceutică spun că se aşteptau la această situaţie. Concret, în trimestrul IV

din 2016, piaţa farmaceutică a scăzut cu 30% în vânzări şi cu 10% în volum, iar această scădere este

un efect direct al scăderii preţurilor la medicamente.

Având în vedere această situaţie dramatică şi apelul societăţii civile, vă întreb, domnule

ministru, care sunt măsurile imediate pe care intenţionaţi să le adoptaţi pentru remedierea acestui

aspect?

Cu deosebită consideraţie, senator de Vrancea, PNL, Circumscripţia nr. 41, Toma Cătălin.

Solicit răspuns scris şi oral.

Vă mulţumesc mult.


Îi mulţumim domnului senator Cătălin Dumitru Toma, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Îl invit la microfon pe domnul senator Victorel Lupu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Victorel Lupu:


Doamnelor şi domnilor,

Doresc să adresez o întrebare doamnei Lia-Olguţa Vasilescu, ministrul muncii şi justiţiei sociale.

Obiectul întrebării: „Existenţa unor premize majore pentru blocarea activităţii la Agenţia

Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Iaşi”.


Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Iaşi este serviciu public deconcentrat cu

personalitate juridică, ordonator terţiar de credite, în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi

Inspecţie Socială, ordonator secundar de credite, instituţie care funcţionează în subordinea Ministerul

Muncii şi Justiţiei Sociale, ordonatorul principal de credite.

Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Iaşi asigură aplicarea strategiei şi politicilor

Guvernului în domeniul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, precum şi în

domeniul justiţiei sociale în cele 98 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Iaşi, gestionând

fonduri publice lunare de peste 45 de milioane de lei pentru 275 500 de beneficiari, Iaşiul fiind, după

Bucureşti, cu cel mai mare număr de beneficiari. Agenţia Iaşi are încadraţi numai 40 de funcţionari

publici.

Am fost sesizat că nemulţumirea personalului în legătură cu salariile avute în vedere de Legea

salarizării unitare pentru ei este mare şi există motive considerabile pentru blocarea activităţii, situaţie

în care impactul social şi consecinţele privind pacea şi ordinea din judeţ ar fi deosebite.

De aceea, vă întreb, stimată doamnă ministru, dacă se cunoaşte această stare de lucruri de la

Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Iaşi, dacă se ştie despre nota de protest şi lista de

- 56 -

revendicări, precum şi dacă există voinţa fermă de a căuta şi găsi soluţii punctuale în cel mai scurt timp

posibil.

Cu deosebită consideraţie, Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripţia electorală nr. 24, Iaşi.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

A fost domnul senator Victorel Lupu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Au mai depus interpelări:

- din partea Grupului parlamentar al PSD: Vasilică Toma, Doina Silistru, Ştefan Mihu,

Cornel-Cristian Resmeriţă, Radu-Cosmin Preda;

- din partea Grupului parlamentar al PNL: Marius Nicoară, Ioan Cristina, Romulus Bulacu,

Alexandru Pereş, Eleonora-Carmen Hărău, Iancu Caracota şi George-Cătălin Stângă;

- din partea Grupului parlamentar al USR: Vlad Alexandrescu.

Iar întrebări au mai depus:

- din partea Grupului parlamentar al PSD: Mihai-Viorel Fifor, Adrian Ţuţuianu, Gabriela Creţu,

Arcan Emilia;

- din partea Grupului parlamentar al PNL: Siminica Mirea, Iancu Caracota, Alexandru Pereş,

Eleonora-Carmen Hărău, George-Cătălin Stângă, Cornel Popa;

- din partea Grupului parlamentar al USR: Florina-Raluca Presadă.

Au mai primit răspunsuri în scris:

- Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al PSD, un răspuns de la Diana Severin,

secretar de stat în ministerul... MRP;

- Mirea Siminica, PNL, din partea domnului Dorin-Octavian Corcheş, secretar de stat în

Ministerul Agriculturii;

- din partea Grupului parlamentar al PMP, Severica-Rodica Covaciu, din partea secretarului de

stat în Ministerul Energiei, Robert Tudorache.

S-au amânat solicitările domnului Dumitru Toma Cătălin, din partea Grupului parlamentar al

PNL, şi doamnei Mirea Siminica, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aceasta a fost sesiunea de întrebări, interpelări şi răspunsuri din data de 13 martie 2017.

Vă mulţumesc.

O seară plăcută!

Şedinţa s-a încheiat la ora 19.10.

s t e n o g r a m a - senat.ro file- 2 - - lege privind aprobarea ordonanţei guvernului nr. 12/2016...

Documents