s t e n o g r a m a€¦ · -3 - s t e n o g r a m a şedinţei senatului din 28 februarie 2017...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 28 februarie 2017

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „TVA zero la

locuinţe, publicitate şi inputurile din agricultură”;

- Lucian Trufin (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Realizarea unei

strategii la nivel interministerial pentru promovarea publică permanentă a

produselor româneşti din sectorul agroalimentar”;

- Emilia Arcan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Apreciez la adevărata

valoare activitatea şi responsabilitatea aleşilor locali”;

- Gabriela Crețu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Nimic nou sub soare.

Şi asta e grav”;

- Mircea-Vasile Cazan (PNL) – declaraţie politică având ca temă adoptarea în

Senatul României a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum

şi modificarea şi completarea unor acte normative;

- Florian-Dorel Bodog (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „România are

nevoie de clasa de mijloc”;

- Eleonora-Carmen Hărău (PNL) – declaraţie politică referitoare la sistemul de

creditare din România;

- Viorel Arcaș (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Tempora…”;

- Niculae Bădălău (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Organizarea Euro

2020 – un obiectiv de interes național neglijat de guvernarea Cioloș”;

- Ovidiu-Cristian-Dan Marciu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu

„Necesitatea schimbării modelului de dezvoltare al României în următorii ani”;

- Paul Stănescu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Cabinetul Grindeanu

are susținerea PSD și va implementa toate măsurile din programul de

guvernare”;

- George-Cătălin Stângă (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Fiecare

cetăţean trebuie protejat de statul în care trăieşte”;

- Ioan Cristina (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Guvernul

promisiunilor!”;

3

- 2 -

- Marius-Petre Nicoară (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Rolul Uniunii

Europene în România – o realitate pe care unii liderii politici o interpretează

eronat”;

- Iancu Caracota (PNL) - declaraţie politică având ca titlu „Democrația în

România anului 2017”.

2. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 23

3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 6 – 11 martie a.c. 23

4. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă

a Guvernului nr. 6/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative,

precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind realizarea investițiilor finanțate din

fonduri publice. (L17/2017)

24

5. Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art. 27 din Legea nr. 41/1994

privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi

Societăţii Române de Televiziune, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare. (L380/2016)

(Votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare.)

37

6. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/1998

privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe. (L107/2016)

(Votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare.)

38

- 3 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 28 februarie 2017

Şedinţa a început la ora 9.15.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreşedinte al

Senatului, înlocuit de domnul senator Niculae Bădălău, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnii

senatori Adrian Ţuţuianu şi Ioan-Iustin Talpoş, secretari ai Senatului.

Domnul Iulian-Claudiu Manda:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declar deschisă sesiunea declaraţiilor politice de astăzi, 28 februarie 2017.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declaraţiilor politice este de 90

de minute.

Invit la microfon pe doamna senator Doina Federovici, din partea Grupului PSD.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă!

Distinşi colegi,

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „TVA zero la locuinţe, publicitate şi

inputurile din agricultură”.

Distinşi colegi,

La Biroul permanent al Senatului a fost depusă o propunere legislativă care prevede realizarea a

trei dintre promisiunile angajate în timpul campaniei electorale de către Partidul Social Democrat:

eliminarea cotei de TVA de 5% pentru vânzarea de locuinţe către persoanele fizice, dar şi în ce

priveşte livrarea clădirilor cu destinaţie socială, respectiv cămine de bătrâni, case de copii sau locuinţe

sociale; eliminarea cotei de TVA de 19% pentru publicitatea difuzată prin mass-media, o măsură care

are în vedere sprijinirea presei, astfel încât să se poată autofinanţa şi să fie independentă din punct de

vedere financiar; a treia măsură – eliminarea cotei de TVA de 9% pentru toate produsele şi serviciile

necesare realizării producţiei agricole, începând de la seminţe, îngrăşăminte, pesticide, dar şi pentru

serviciile de arat, discuit, semănat etc.

Am două mesaje pe care doresc să le exprim cu privire la această iniţiativă: un mesaj adresat

parlamentarilor de la putere şi un mesaj pentru colegii din opoziţie.

Pentru parlamentarii partidelor din arcul guvernamental, vreau să le spun că această propunere

legislativă demonstrează că realizarea programului prezentat în campania electorală se poate realiza şi

- 4 -

pe cale parlamentară. Deci nu trebuie să stăm să aşteptăm ca doar Guvernul pe care-l susţinem să facă

toată treaba.

Poate nu e deloc întâmplător că acest proiect a fost semnat de preşedintele PSD, Liviu Dragnea,

care a prezentat programul nostru în campanie şi s-a angajat, în numele partidului, că toate acele

angajamente vor fi realizate.

Consider, aşadar, că trebuie să ne uităm cu atenţie pe programul nostru, să urmărim

îndeaproape calendarul de guvernare şi, în anumite cazuri, o parte din proiectele propuse în campanie

să fie lansate şi pe linie parlamentară.

Pentru colegii din opoziţie: știu că acest proiect de lege cu TVA zero de locuinţă, publicitate şi

agricultură vă va ridica o problemă prin faptul că este semnat de preşedintele PSD, domnul Liviu

Dragnea. Este natural să manifestaţi o rezistenţă politică faţă de cel care reprezintă principalul vostru

adversar politic. În fond, acesta este rolul opoziţiei, să încerce să cenzureze deciziile puterii şi să atragă

atenţia de la eventualele derapaje.

Eu vă invit totuşi ca, cel puţin în anumite proiecte de interes public – subliniez, de interes

public – să fim parteneri, nu adversari. Putem avea discuţii despre cum ar trebui să arate legile justiţiei,

putem avea puncte diferite faţă de viziunea unor reforme sectoriale, faţă de anumite abordări în plan

economic.

E normal să fie aşa, reprezentăm doctrine şi viziuni diferite, dar sunt unele proiecte de lege pe

care le aşteaptă toată lumea: şi cei de stânga, şi cei de dreapta, şi cei care votează PSD, şi cei care

votează împotriva PSD. Reducerea sau eliminarea unor taxe este o măsură pe care ar trebui să o aibă în

vedere orice partid de factură liberală, orice partid de dreapta. Aşadar, în această chestiune nu ar trebui

să fim adversari.

Fermierii care au votat PNL aşteaptă cu mare interes măsura PSD de eliminare a TVA la

inputurile din agricultură. Orăşenii şi tinerii care au votat PNL sau USR aşteaptă cu mare interes

adoptarea scutirii de TVA la achiziţia unei locuinţe. Şi sunt convinsă că presa care susţine PNL sau

USR, inclusiv cea care critică foarte dur PSD, va primi cu mare interes măsura propusă de preşedintele

Liviu Dragnea de scutire de TVA la publicitatea difuzată prin mass-media.

Prin urmare, distinşi colegi parlamentari din opoziţie, vă fac propunerea ca, faţă de acest proiect de

interes general, să facem un armistiţiu politic, astfel încât dezbaterile din comisii, în plen să fie constructive,

şi nu să obstrucţioneze adoptarea cât mai rapidă a acestei propuneri legislative. Este în interesul celor care

v-au ales pentru a-i reprezenta în Parlament. Aşadar, reprezentaţi-i cu cinste şi înţelepciune!

Vă mulţumesc.


Vă mulţumim, doamna senator.

- 5 -

Îl invit la microfon pe domnul senator Trufin Lucian, din partea Grupului PSD.

Domnul Lucian Trufin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua!

Stimaţi colegi,

Obiectul declaraţiei politice de astăzi: „Realizarea unei strategii la nivel interministerial pentru

promovarea publică permanentă a produselor româneşti din sectorul agroalimentar”.

Stimaţi colegi,

Guvernul PSD-ALDE, condus de prim-ministrul, domnul Sorin Grindeanu, a adoptat din prima

lună măsuri pentru dezvoltarea rurală şi susţinerea producţiei interne a produselor deficitare, prin

lansarea unor programe la nivel naţional.

Este foarte clar că promovarea unei acţiuni pentru protejarea producătorilor români nu va putea fi

susţinută doar prin proiecte realizate pe anumite sectoare din industria alimentară, fiind nevoie şi de un

cadru legal predictibil şi stabil pe termen lung. Aici este vorba de punerea în acord a Legii nr. 321/2009,

actualizată şi republicată, cu reglementările europene din domeniul comercializării produselor

alimentare.

În acest sens, prin Legile nr. 321/2009 şi nr. 88/2016 privind stabilirea unor măsuri

suplimentare obligatorii pentru etichetarea produselor carne şi lapte proaspăt pentru consum şi

produsele lactate, prin care se precizează dreptul de a înscrie pe eticheta produsului finit menţiunea

„produs românesc”, aşa cum prevede Regulamentul Uniunii Europene 1169/2011 privind informarea

consumatorilor cu privire la produsele alimentare, va reveni obligatoriu doar celor care folosesc în

proporţie de sută la sută materie primă provenită din fermele româneşti.

Consider că totuşi nu este de ajuns şi avem nevoie de o strategie la nivel naţional pentru

sensibilizarea românilor cu privire la conştientizarea avantajelor multiple pentru dezvoltarea României

ca urmare a consumului de produse româneşti. Rezultatele acestor campanii permanente de promovare

a produselor agroalimentare româneşti se vor resimţi în următoarele domenii:

1. Sănătate. Avem nevoie de produse proaspete, adică de o hrană mai sănătoasă, cu o valoare

nutritivă superioară, deci mai puţini oameni bolnavi, care necesită asistenţă medicală.

2. Agricultură. Crearea unui cadru de dezvoltare predictibil fermierului român, asigurându-i-se

piaţă de desfacere a produselor agricole.

3. Dezvoltare rurală. Stoparea migrării populaţiei active către străinătate şi, implicit, a

depopulării satului românesc, diminuarea efortului bugetar pentru plata ajutoarelor sociale, oprirea

vânzării terenurilor agricole.

- 6 -

4. Economie. Locuri de muncă, prin dezvoltarea investiţiilor în agricultură şi procesarea

produselor agricole, limitând exportul de produs brut şi dezvoltând ramura industrială, oferind valoare

adăugată produsului românesc, respectiv creşterea veniturilor la bugetul de stat.

Consider că este absolut legitim ca Parlamentul şi Guvernul României să urmărească interesul

producătorilor români, la fel cum parlamentarii francezi, olandezi sau germani se gândesc la

producătorii lor.

Apreciez că, prin notificarea Consiliului Naţional al Audiovizualului pentru difuzarea unor

clipuri de interes public aferent unor campanii noncomerciale la postul de radio şi televiziune pentru

promovarea produselor româneşti, vor susţine producătorii autohtoni şi vom arăta populaţiei că avem

nevoie de produse proaspete, adică de o hrană mai sănătoasă, produsă aici, pe pământ românesc.

Consider că avem obligaţia să asigurăm cetăţenilor noştri o informare corectă şi permanentă cu

privire la consumul de hrană proaspătă şi sănătoasă. În acest sens, sunt destule exemple de campanii

pentru promovarea unor anunţuri de interes public noncomerciale, prin care se difuzează pe canalele

media mesaje pentru stimularea mişcării în vederea unui stil de viaţă sănătos.

Având în vedere argumentele prezentate, vă solicit sprijinul pentru a pune în aplicare, împreună

cu reprezentanţii ministerelor de resort, o astfel de strategie.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumim, domnule senator.

Nemaifiind în sală colegi care doresc să susţină declaraţiile politice, facem o pauză de câteva

minute.

PAUZĂ


Reluăm lucrările.

Invit la microfon pe doamna senator Arcan Emilia, din partea Grupului PSD.

Doamna Emilia Arcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor senatori!

Tema declaraţiei mele politice de astăzi este „Apreciez la adevărata valoare activitatea şi

responsabilitatea aleşilor locali”.

Am dorit să dedic prezenta declaraţie politică aprecierii deosebite pe care se cuvine s-o

acordăm contribuţiei aleşilor locali la bunul mers al vieţii în comunităţile noastre, la dezvoltarea

localităţilor din România şi, în general, la funcţionarea instituţiilor şi serviciilor publice de interes local

şi judeţean din două motive: un motiv de principiu şi celălalt, care ţine de o chestiune de actualitate.

- 7 -

Partidul Social Democrat a obţinut, urmare a alegerilor locale, un număr însemnat de primari,

viceprimari, consilieri locali, consilieri judeţeni şi de preşedinţi ai acestor consilii. Tocmai fac

aprecierea că la acest capitol a deţinut şi deţine o majoritate politică şi administrativă în ţară. În fond şi

în mod normal, unii dintre cei mai buni membri ai partidului nostru deţin astfel de funcţii în comunele

şi oraşele judeţelor din România.

Ei formează activul nostru cel mai important în viaţa social-economică şi politică a ţării şi, nu

întâmplător, din rândul acestora se afirmă o mare parte din liderii partidului.

Conducerea Partidului Social Democrat este pe deplin conştientă de importanţa acestei

implicări şi dă o înaltă apreciere competenţei, responsabilităţii şi eficienţei activităţii aleşilor locali.

Menţionez că Partidul Social Democrat, din care şi eu fac parte, are o structură de organizare şi

comunicare atât pe cale ierarhică, între nivelul central şi cel al structurii judeţene, cât şi pe orizontală,

care face posibile şi operaţionale cunoaşterea problemelor de la fiecare nivel sau sector de activitate,

cât şi consultarea şi sprijinul atunci când sunt necesare şi solicitate.

În felul acesta, împreună cu cetăţenii care au crezut în noi şi au dat votul să-i reprezentăm, ne

bucurăm de aprecierea dată personalităţilor locale ale partidului şi avem convingerea că au toate

calităţile profesionale, umane şi politice, pentru ca în următorii ani să obţină, prin implicarea oamenilor

din comunitate… din comunităţile în care trăiesc, noi succese punând în aplicare programul de

guvernare.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Fac astăzi aceste consideraţii pentru faptul că, săptămâna trecută, am adoptat o Lege de

aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2017, prin care se acordă o creştere salarială unor

categorii de bugetari care nu au fost avute în vedere atunci când s-au acordat alte creşteri salariale. Este

şi cazul funcţionarilor şi salariaţilor din structurile administraţiei locale, care au primit o creştere

salarială de 20%.

Precizez că, prin ordonanţa devenită lege odată cu aprobarea ei aşa cum a venit de la Guvern,

nu beneficiază de această creştere personalul care ocupă funcţii de demnitate publică alese în cadrul

organelor autorităţilor locale, respectiv primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii

judeţene.

Pornind de la acest caz, nu au lipsit mai apoi unii răuvoitori să speculeze politicianist un act

legislativ, în sensul de a arăta cu degetul spre Guvern şi spre Partidul Social Democrat că – vezi,

Doamne – chiar noi, cei care reprezentăm formaţiunea politică, am discriminat aleşii locali.

Că această interpretare este falsă şi răuvoitoare o voi demonstra cu câteva argumente, chiar

probe certe. În primul rând, amintesc faptul că aleşii locali au primit o creştere salarială – e drept,

insuficientă, dar consistentă – în timpul anterioarei guvernări a PSD. Prin Ordonanţa nr. 2/2017 nu s-a

- 8 -

realizat decât o creştere punctuală a celor mai mici salarii din administraţia locală şi a celorlalte

sectoare care au fost ignorate anterior acestei măsuri.

Aleşii locali vor beneficia de noile salarii care se vor acorda prin Legea unitară de salarizare a

întregului personal bugetar. Acolo îşi va găsi locul cuvenit reala apreciere a valorii activităţii şi

răspunderii aleşilor locali, şi nu într-o ordonanţă care să aibă în vedere, printre alţii, salarizarea

personalului auxiliar, respectiv femei de serviciu, portarii de la primărie sau de la consilii judeţene.

Îi asigur pe toţi aleşii locali că personal mă voi implica în elaborarea, eventual amendarea,

proiectului de lege unitară de salarizare, în aşa fel încât retribuirea aleşilor locali să-şi găsească cea mai

bună reflectare în ierarhia importanţei şi răspunderii sociale, potrivit contribuţiei acestora.

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD.


Vă mulţumim, doamna senator.

Invit la microfon pe doamna senator Creţu Gabriela.

Doamna Gabriela Creţu:

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte „Nimic nou sub soare. Şi asta e grav”.

Exact acum un an, de la această tribună, afirmam următoarele: Mecanismul de Cooperare şi

Verificare în justiţie a fost de la început un produs realizat intern, pentru uz intern. Avea atâta valoare

câtă îi acordam. Doar că i s-a acordat prea multă valoare şi astăzi a ajuns în mod periculos un

instrument cu care nu se mai duc bătălii între partide, ci, mult mai grav, bătălii între puterile statului.

Nu s-a schimbat nimic de atunci. Sunt dintre cei care cred că domnia legii şi democraţia sunt

împreună necesare. „Rule of law”, cum zic englezii, statul de drept, cum traducem noi, adică domnia

legii fără democraţie e dictatură curată, căci e legea celui mai tare. Democraţia fără domnia legii cade

în anarhie şi nici acest lucru nu e bun. Şi mai cred că legea trebuie să fie dreaptă. Pentru asta, echilibrul

puterilor în stat trebuie păstrat cu grijă.

Rapoartele MCV au încetat să contribuie la organizarea mai bună a sistemului judiciar, astfel

încât cetăţeanul, care este beneficiarul final, să aibă sentimentul că trăieşte într-o societate mai dreaptă,

că i se face dreptate. Vehiculând informaţii false, propunând soluţii total nedemocratice sau făcând

omisiuni interesate, rapoartele permit unei puteri, cea judecătorească, şi unor autorităţi asimilate sau

apropiate acesteia, mai mult sau mai puţin legal – Procuratura, servicii de informaţii –, să pericliteze

funcţionarea altor puteri, nu doar să pedepsească pe cei care au încălcat legea, aşa cum se cuvine şi e

corect să fie făcut.

Membrii Parlamentului nu pot încălca independenţa judecătorească, pentru că nu au mijloacele să o

facă. Judecătorii sunt inamovibili, bine remuneraţi, iar sistemul în ansamblu a fost mai bine finanţat decât

- 9 -

altele, tocmai pentru că avea nevoie de reformă, de condiţii civilizate, de personal, de profesionalism.

Judecătorii sunt atât de independenţi pe cât vor. Eu nu sunt un pericol. Nici dumneavoastră. Tentaţia

banilor, da! Asta ne spun zecile de cazuri de magistraţi deja condamnaţi pentru corupţie. Sentimentul

puterii absolute favorizează încă şi mai mult abuzul. Incompetenţa subminează dreptatea.

Parlamentul nu poate să adopte, cum zicea un raport, doar măsurile care respectă opiniile

instituţiilor judiciare şi au fost prezentate de Guvern în acest sens. Nu suntem un stat corporatist, iar

votul nu e imperativ în democraţie.

Codurile nu sunt elaborate pentru întărirea puterii unei autorităţi sau alteia, unui grup sau altuia,

sunt garanţii pentru realizarea justiţiei în societate, iar societatea este reprezentată în Parlament.

Sub presiunea de a primi note bune s-au adoptat noile Coduri, nu după lungi şi serioase

dezbateri, ci prin asumarea răspunderii de către Guvern. Consecinţa nu este aplicarea lor cu uşurinţă, ci

cele câteva zeci de decizii de neconstituţionalitate şi o serie de prevederi care creează confuzii grave

sau nedreptăţi importante.

Membrii Parlamentului pot însă vorbi, denunţa nedreptăţile şi abuzul, iar asta nu poate fi

interzis de nimeni. Pot schimba Codurile, adică prevederile lor neconstituţionale sau pe cele

inadecvate. Asta nu se întâmplă însă. Nu se întâmplă încă. Deşi avem un Parlament nou ales, cu o

legitimitate reînnoită şi o componenţă, de asemenea, în mare măsură nouă.

Din acest motiv, este cazul să amintim pentru colegii noştri care nu ştiu sau au uitat un mare

adevăr: Parlamentul este prima dintre puterile societăţii, doar că puterea nu este un obiect pe care îl ţii,

după ce ţi-a fost încredinţată de către cetăţean, ca un mărţişor la rever până la alegerile următoare.

Puterea nu se deţine. Puterea se exercită. Vom fi atât de puternici câtă voinţă politică de a o exercita

demonstrăm. Nimic mai mult.

Mulţumesc foarte mult.

PAUZĂ


Continuăm lucrările.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cazan Mircea-Vasile, din partea Grupului PNL.

Domnul Mircea-Vasile Cazan:

Săptămâna trecută, în plenul Senatului s-a dezbătut Proiectul de lege privind aprobarea

Ordonanţei de urgenţă nr. 2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi modificarea şi

completarea unor acte normative, care prevedea creşterea salariilor unor categorii de angajaţi

remuneraţi din fonduri publice.

Partidul Naţional Liberal, consecvent principiilor asumate de susţinere a tuturor categoriilor de

aleşi locali – primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene –, a amendat

- 10 -

Ordonanţa de urgenţă nr. 2 şi a depus la Comisia pentru muncă şi cea pentru buget, dar şi în plenul

Senatului un amendament prin care doreşte ca aleşii locali să beneficieze şi ei, de asemenea, de creşteri

salariale binemeritate. Acest lucru ar fi fost îndreptăţit, cu atât mai mult cu cât prin aplicarea

Ordonanţei de urgenţă nr. 2/2017 anumite categorii de funcţionari publici sunt mai bine plătite decât

aleşii la nivel local. Propunerea PNL a fost respinsă de către parlamentarii PSD-ALDE.

Acest fapt este cu atât mai şocant cu cât aproape concomitent, la întâlnirea cu reprezentanţii

Asociaţiei Primarilor de Comune, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, promitea lacrimogen susţinerea

edililor: „Erau salarii foarte mici la primari şi am depus un amendament să mărim salariile primarilor. Pe

bună dreptate aţi spus că trebuie să mărim şi salariile la funcţionari. În cadrul acestei măsuri adoptate au

fost daţi la o parte primarii. Pentru că decizia Guvernului a fost să aveţi o abordare diferită şi să aveţi un

nivel de salarizare aşa cum niciodată cineva dintr-o primărie să aibă salariul mai mare decât primarul.

Aşa ceva nu poate fi de acceptat. Vreau să-mi exprim respectul meu pentru ceea ce faceţi, pentru faptul

că rezistaţi şi ţineţi vie această flacără a speranţei în comunităţile pe care le conduceţi.”

La doar câteva ore după declaraţia făcută la întâlnirea cu primarii, dând dovadă de cinism şi de

lipsă de onestitate, coaliţia PSD-ALDE a respins amendamentul propus de PNL pentru creşterea

salariilor edililor.

Partidul Naţional Liberal consideră modificările salariale care trebuie să contribuie la creşterea

nivelului de trai al tuturor categoriilor sociale că trebuie făcute şi mărite salariile atât ale primarilor, cât

şi ale preşedinţilor de consilii judeţene. Dar parlamentarii PSD-ALDE şi Guvernul şi-au pierdut

iremediabil prezumţia de bună-credinţă şi desconsideră chiar şi pe propriii săi edili, dând dovadă de

duplicitate şi ipocrizie fără limită.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Invit la microfon pe domnul senator Bodog Florian-Dorel, din partea Grupului PSD.

Domnul Florian-Dorel Bodog:

Sărut mâna!

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează „România are nevoie de clasa de mijloc”.

Stimaţi colegi,

Potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene, dat publicităţii săptămâna trecută, deşi

nivelul de sărăcie al românilor este într-o continuă scădere, totuşi, în ţara noastră inegalitatea

veniturilor rămâne cea mai mare din Uniunea Europeană. Conform statisticilor europene, cei mai

- 11 -

bogaţi 20% dintre români câştigă de opt ori mai mult decât cei mai săraci 20%, categoriile sociale cele

mai afectate fiind tinerii, familiile cu copii, persoanele cu dizabilităţi şi cele din mediul rural.

Aceleaşi statistici europene ne arată şi calea pe care trebuie s-o urmăm, iar aceasta nu poate fi

decât a continua politicile de stânga prin care să creştem nivelul de trai şi bunăstarea românilor. Spun

asta luând în considerare ce s-a întâmplat între 2012 şi 2015, adică sub guvernarea anterioară a PSD,

când peste 1,6 milioane de persoane au reuşit să iasă din zona riscului. Este un rezultat demn de luat în

considerare şi un progres vizibil faţă de perioadele guvernărilor de dreapta. Dacă vom reuşi să

implementăm noi politici care să vină în sprijinul acestor persoane, vom reuşi să consolidăm acest

rezultat şi să asigurăm condiţiile ca aceste categorii sociale să facă parte din ceea ce înseamnă

adevărata clasă de mijloc.

Din păcate, chiar dacă economia ţării se extinde şi creşte cu procente importante de la an la an

şi tot mai mulţi oameni ies din zona sărăciei, clasa de mijloc aproape că nu există la noi. Discrepanţele

sunt în continuare foarte mari şi polarizarea socială este una pe măsură.

În aceste condiţii, extinderea clasei de mijloc reprezintă nu doar un obiectiv politic asumat ca

atare de PSD, dar şi unul social şi economic. Orice creştere economică trebuie să se traducă prin

bunăstare mai mare şi venituri mai mari, dar mai ales prin locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite.

România are o şansă doar prin consolidarea clasei de mijloc. Ştiu că despre acest subiect s-a tot vorbit

până acum, însă măsurile concrete au tot întârziat să apară sau, dacă au fost, s-au dovedit insuficiente.

Spre deosebire însă de abordările de până acum, programul PSD pe care dorim să-l implementăm în

următorii ani cuprinde cu adevărat setul de măsuri necesare pentru revitalizarea clasei de mijloc. De

altfel, acesta este şi obiectivul principal asumat de noi în campania electorală. În anul 2020, adică la

finalul celor patru ani de guvernare PSD, ne propunem să avem cât mai mulţi români în clasa de mijloc.

În plan practic, aceasta înseamnă să avem peste un milion de români cu salariul brut mai mare de 1 000

de euro, ceea ce ar reprezenta o creştere cu aproximativ 200 000 faţă de numărul actual.

Desigur, unii ne vor întreba: cum vreţi să faceţi asta? Există mai multe măsuri în programul de

guvernare pentru a atinge acest obiectiv. Timpul alocat nu-mi permite să le detaliez pe toate şi de aceea

mă rezum doar la câteva exemple. În primul rând, prin creşterea constantă a salariului minim pe

economie, o măsură de care vor beneficia bugetele a milioane de familii de români muncitori. În al

doilea rând, prin eliminarea impozitului pe veniturile mai mici de 2 000 de lei, atât pentru persoanele

cu activităţi independente, cât şi pentru salariaţi şi pensionari, fără a pune o presiune suplimentară pe

piaţa muncii. Totodată, retenţia unui număr cât mai mare de tineri absolvenţi de şcoli profesionale şi

universităţi, adică de meseriaşi şi profesionişti, este şi ea vitală pentru dinamizarea economiei şi

succesul acestui demers. Tinerii sunt nu doar cei care pot asigura necesarul de forţă de muncă, dar mai

- 12 -

ales resursa de inovaţie şi creativitate de care ţara noastră are nevoie pentru a rămâne competitivă pe

plan global.

Nevoia de a ieşi din capcana unui model economic bazat pe avantajele unei forţe de muncă

ieftine şi trecerea către una calificată şi diversificată va reprezenta, fără doar şi poate, una dintre

principalele provocări cu care ne vom confrunta în următorii ani. Doar aşa vom reuşi însă să ne

asigurăm că măsurile vor avea ca efect direct eliminarea inegalităţilor sociale şi doar aşa vom reuşi să

dezvoltăm o clasă de mijloc puternică şi sănătoasă şi, implicit, să ne asigurăm de dezvoltarea României

de mâine.

Vă mulţumesc pentru atenţie.


Mulţumim, domnule senator.

Invit la microfon pe doamna Hărău Eleonora-Carmen, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:


Stimaţi colegi,

În legislatura 2012 – 2016, Parlamentul României a dezbătut numeroase propuneri legislative

cu privire la sistemul de creditare din România, propuneri care aveau ca efect… doreau să aibă ca efect

să trateze efectele negative ale unei politici de creditare slab prudenţiale practicate între 2005 şi 2008.

Legea conversiei valutare a creditelor contractate în unele valute, Legea dării în plată a unor imobile

sunt doar câteva exemple de iniţiative, care, într-un final, nu au rezolvat nici problema debitorilor şi

nici cea mai importantă problemă a relaţiei client-bancă, şi anume cea de încredere reciprocă. Oare ce

este mai important într-o relaţie comercială dacă nu încrederea?

După experienţa nefericită a acelor ani, observăm astăzi că sistemul bancar a ajuns în cealaltă

extremă, în care criteriile prudenţiale pentru acordarea unui credit sunt extrem de severe. Mai mult,

persoanele fizice şi juridice din România, deşi se gândesc în permanenţă la creditare, fie pentru

achiziţii, fie pentru dezvoltare, evită să mai recurgă la acest instrument, pentru că rănile adânci şi

dureroase din perioada crizei economice încă nu s-au închis. Efectele sunt devastatoare pentru

finanţarea economiei.

În această situaţie extrem de gravă, dar mai ales în contextul în care autorităţile legislative,

guvernamentale sau de supraveghere din România sunt cuprinse de foarte mulţi ani de un sentiment

dolce far niente, monştri mai mari sau mai mici se nasc în fiecare zi tot mai aproape de cetăţeni.

Când spun acest lucru mă refer în mod special la unele instituţii financiare nonbancare, care,

profitând de salariile şi pensiile modeste ale cetăţenilor români, oferă servicii de creditare imediată la

costuri despre care cea mai mare parte a debitorilor nu au cunoştinţă, pentru că nu sunt suficient

- 13 -

informaţi, iar autorităţile române tolerează astfel de practici. N-ar fi de prisos să mai adaug şi motivele

pentru care cei mai mulţi dintre ei recurg în mod disperat la astfel de împrumuturi: pentru achiziţie de

medicamente, pentru plata utilităţilor sau chiar pentru cheltuieli de subzistenţă.

Stimaţi colegi,

Câţi din dumneavoastră aţi fi dispuşi să contractaţi un credit la o dobândă anuală efectivă de

200%, 300% sau chiar mai mult decât atât? Câţi dintre cei înşelaţi prin asemenea metode, din păcate

legale, ajung într-o situaţie şi mai gravă după obţinerea creditului dorit?

Tare mi-e teamă că nimeni nu a învăţat nimic din lecţiile dureroase ale perioadei 2008 – 2016.

Ţin să precizez şi faptul că astfel de practici sunt respinse expres de unele decizii ale Curţii

Europene de Justiţie, iar Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului are puţine pârghii legale ca să

poată stopa acest jaf legal. Am sperat că Banca Naţională a României sau Guvernul României vor lua

atitudini tranşante în această problemă, dar speranţa a fost risipită.

Este motivul pentru care vă anunţ astăzi că am intenţia ca, împreună cu colegii din Grupul

parlamentar PNL, să demarăm o evaluare a întregii legislaţii care ghidează acţiunile instituţiilor

financiare nonbancare şi, vă asigur, în câteva săptămâni vom veni cu propuneri legislative concrete

care să stopeze astfel de practici, din punctul meu de vedere, plasate dincolo de tărâmul licitului.

Vă mulţumesc.

Sunt Eleonora-Carmen Hărău, senator liberal de Hunedoara, Circumscripţia nr. 22.


Vă mulţumesc şi eu, doamna senator.

Invit la microfon pe domnul senator Arcaş Viorel, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Viorel Arcaş:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se numeşte „Tempora…”.

Se spune că fiecare popor are conducătorii pe care îi merită. Este o formă de dispreţ la adresa

unui popor, o formă de noncombat şi o mare greşeală, un mod de a te complace, de a face pace cu

situaţia de fapt. Nicio naţiune nu merită să aibă conducători răi sau corupţi. Incorectitudinea judecăţii

se poate vedea din exemplificări istorice de la noi sau din alte părţi. Românii au avut, în aceeaşi epocă

istorică, doi regi deosebiţi, cărora le-a urmat unul care s-a dovedit o catastrofă pentru ţară.

Există succesiuni de conducători de o calitate şi efecte diametral opuse. Pe care dintre ei îi

merită acelaşi popor: pe cel rău sau pe cel bun? Fără a-mi aroga pretenţia de a polemiza peste timp cu

cei care au spus că fiecare popor are conducătorii pe care îi merită, mi-aş permite doar să afirm că

niciun popor nu merită să aibă conducători răi.

- 14 -

Cum se aleg conducătorii? Cum se selectează o clasă politică? Probabil cel mai important

premier britanic al istoriei spunea că democraţia are o sumedenie de defecte, dar experienţa istorică a

demonstrat fără echivoc că este cea mai bună formă de organizare a statului. André Maurois, în

„Istoria Angliei”, arată că englezii, oripilaţi de dezastrul pe care l-a făcut revoluţia, au făcut un fir roşu

al istoriei, din dorinţa de a face reforme pentru a preîntâmpina revoluţiile. Au dat o limbă planetară şi

sunt multe lucruri de învăţat de la englezi. Dacă este stabilit că democraţia este cea mai de dorit formă

de organizare socială, sigur este stabilit că orice altă formă de organizare este mai bună decât haosul.

Azi, „primăverile arabe” certifică haosul drept cea mai dezastruoasă formă de existenţă statală, dacă

mai trebuia un exemplu. Un rezultat al străzii.

Agenţiile de presă au transmis lucruri îngrozitoare de la demonstraţiile de stradă din Cairo şi

din alte ţări arabe: crime, violuri şi răzbunări în care au pierit sute şi mii de oameni. Pe de altă parte, la

ultimul campionat european de fotbal, dintre galeriile prezente, se pare că doar românii au reuşit să se

bată între ei. Ne amintim şi acum când, la o deplasare a naţionalei la Budapesta, poliţiştii maghiari îşi

făceau cruce când au văzut suporterii de la Steaua şi Dinamo că-şi dau în cap unul la altul. Oare

merităm ca neam o asemenea reclamă internaţională? Sigur, nu suntem cel mai agresiv popor,

consecinţă a unor lideri impuşi de stradă.

Dincolo de resentimentul natural, şi pe care îl recunoaştem, care apare când eşti criticat, suntem

obligaţi să recunoaştem şi spiritual… şi spiritul de respect şi de apreciere care apare după

demonstraţiile din România. Numirea rectorului Universităţii din Iaşi cred că demonstrează respect.

Respectul nu poate supravieţui decât în condiţii de reciprocitate. Mulţi am apreciat sentimentul de

angajare socială, ordine, civilizaţie şi umor exprimat în aceste demonstraţii.

Mai puternică însă decât sentimentul de apreciere apare îndoiala şansei de a structura valoric

sau în conţinut asemenea demonstraţii de masă. Ştim că există manualul „Tratat de manipulare a

mulţimilor” şi în limbi străine, iar unele sunt traduse sau au autori români. Nu puţini dintre ei folosesc

termenul de „gloate”. Indiferent de termeni, rămâne o nebuloasă modul cum se poate structura, după

conţinut şi valoare, manifestaţia de stradă. Cum apar liderii şi cine sunt profitorii? Cine vine mai des?

Cine are o voce mai bună? Cine aduce cei mai mulţi prieteni? Aş propune schiţa lui Caragiale

„Tempora…” şi personajul Coriolan Drăgănescu.

Cel mai uşor este să critici. Înţelepciunea populară spune că „orice om poate băga de vină”. Nu

ne amintim să fi rămas prea multe personalităţi pozitive în toată istoria lumii pe care să le fi impus

strada. Sinceri să fim, ne amintim – şi vedem şi în zilele noastre – de dezastrele naţionale pe care le

poate face haosul.

Un celebru preşedinte american îndemna: „Nu te întreba doar ce face ţara pentru tine, întreabă-te

şi ce poţi face tu pentru ţară.” Aşa că ne exprimăm respectul pentru climatul civilizat în care au decurs

- 15 -

demonstraţiile şi pentru respectul cu care au fost tratate şi în Legislativ, şi în Guvern. Este atât de mult de

muncă şi ordinea de zi este atât de încărcată, încât respectul nu poate supravieţui decât când este reciproc.

Între timp, aflu că în Clujul studenţiei mele prima grădină botanică a fost tăiată cu drujba

pentru a face loc unei şmecherii imobiliare şi se pregăteşte un al doilea mare parc de pe Bulevardul

Titulescu. În acelaşi timp, un fost primar al Clujului a făcut o declaraţie a faptelor de corupţie şi nu a

primit nicio zi de condamnare în urma recunoaşterii. Nu comentăm deciziile justiţiei, dar încă sperăm,

ca nespecialişti, că e încă legal să ne mirăm: dintr-un hotar în altul, de sus în jos. De jos în sus, de

exemplu, când la grădiniţe din Baia Mare şi Bacău unor copii de patru ani li se cere în acest semestru

să compună mai multe proiecte cu temele: sărăcia, biodiversitatea, fuziunea culturilor şi energia

durabilă, teme venite de la minister de la un personaj moştenit care nu ne aparţine.

Dar s-a vorbit atât de mult despre moşteniri, încât este timpul să vorbim doar despre ordinile de

zi: Fondul Suveran de Investiţii, majorarea salariului personalului din instituţiile didactice şi sistemul

de administraţie locală. Distrugerea primei grădini botanice din Cluj nu a fost pe ordinea de zi a

noastră, nici a unei demonstraţii.

„Să mai văd eu pe tiranul care stă în faţa eroicului Coriolan Drăgănescu!”

Mulţumesc.


Vă mulţumesc şi eu, domnule senator.

Nemaifiind alţi colegi care doresc să susţină declaraţiile politice, doresc să precizez că toate

declaraţiile depuse în scris vor fi publicate pentru a fi transmise ministrului pentru relaţia cu Parlamentul.

Colegii care au depus declaraţii în scris sunt următorii: domnul senator Nicolae Bădălău,

domnul senator Marciu Ovidiu-Cristian-Dan, domnul senator Paul Stănescu, domnul senator Stângă

George-Cătălin, domnul senator Cristina Ion, domnul senator Nicoară Marius-Petre şi domnul senator

Caracota Iancu.

Oprim aici partea de şedinţă pentru declaraţii politice.

Urmează să reluăm activitatea la 10.30.

Declaraţii politice consemnate conform materialelor depuse în scris de către senatori:

Domnul Niculae Bădălău:

Declaraţia politică se intitulează „Organizarea Euro 2020 – un obiectiv de interes național

neglijat de guvernarea Cioloș”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

În anul 2014, Bucureștiul a avut privilegiul de a fi ales printre cele 13 orașe ce vor găzdui

meciuri la competiția de fotbal jubiliară Euro 2020. Odată cu această nominalizare, statul român s-a

- 16 -

obligat în realizarea unor ținte ce se regăsesc în caietul de sarcini, din care amintesc: linie de metrou ce

trebuie să lege centrul capitalei de aeroportul din Otopeni, autostrada dintre București și Nădlac,

renovarea a patru stadioane: Ghencea, Dinamo, Rapid și Arcul de Triumf.

Impactul economic al organizării unui campionat european a fost, la ultima ediţie desfășurată în

Europa de Est, unul important pentru ţările organizatoare. Euro 2012, competiţie care a avut loc în

Polonia şi Ucraina, a adus impacte macroeconomice benefice pentru ambele ţări, potrivit „Financial

Times”, dar şi o creştere a forţei de muncă cu 0,4% în Ucraina şi cu 1% în Polonia. Aceste lucruri au

cântărit decisiv în decizia Guvernului Ponta de a declara Campionatul European de Fotbal 2020 și

candidatura României pentru organizarea la București a unor meciuri din cadrul turneului final de

interes public și de importanță națională.

Dacă Guvernul Ponta s-a implicat activ prin decizii înțelepte și aplicative, nu același lucru s-a

întâmplat și în mandatul de tristă amintire al tehnocraților. Aceștia, chiar prin vocea ministrului

transporturilor, au spus clar într-o emisiune duminicală de la un post central de televiziune că acest

campionat european nu este o prioritate. Poate că imaginea internațională, prestigiul unei națiuni și

bunăstarea populației nu au contat pentru aceștia, iar faptul că în decurs de un an nu s-a realizat nimic

din cele convenite vine să întărească acest lucru. E timpul să revenim la normalitate, iar Guvernul

Grindeanu merită apreciat pentru faptul că în programul său de guvernare apare susținerea sportului de

performanță și a marilor proiecte de îmbunătățire a infrastructurii rutiere și aeroportuare.

Organizarea acestei competiții la noi în țară va stimula pozitiv sectoarele ce includ servicii, aici

intrând transporturile și turismul. În acest sens, organizatorii pot specula experienţa acumulată la

precedentul eveniment sportiv major organizat de Arena Naţională (finala Europa League din 2012).

Circa 25 000 de turişti au călătorit în acea perioadă în capitala României, 13 000 dintre ei venind cu

avionul, Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) estimând la 10 milioane de euro

cheltuielile turiştilor străini, în condiţiile în care gradul de ocupare a hotelurilor a fost de 95%.

De aceea, prin această declarație politică doresc a evidenția importanța organizării unei

asemenea competiții în țara noastră, iar moștenirea lăsată va revitaliza transportul rutier din România și

pe cel subteran din București și va readuce în atenția publică internațională posibilitățile de

modernizare și evoluție a României.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu-Cristian-Dan Marciu:

Declaraţia politică este intitulată „Necesitatea schimbării modelului de dezvoltare al României

în următorii ani”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

- 17 -

Prin programul economic al PSD încercăm să explicăm viziunea noastră privind schimbarea

modelului de dezvoltare al României în următorii ani, fie că ne referim la Fondul Suveran de

Dezvoltare și Investiții și programul de start-up-uri, la programul de relaxare fiscală și creștere a

veniturilor sau la măsurile sectoriale pentru încurajarea capitalului autohton.

PSD prezintă public, transparent, pentru fiecare măsură sursa de finanțare, calendarul de

implementare, efectele, beneficiarii și, foarte important, impactul bugetar. Ne-am propus, de fapt, ca în

final creșterea economică să ajungă în două locuri: în contul firmelor, în special în contul firmelor

românești, dar nu numai, și în buzunarele românilor. Ne dorim ca avantajul României, atractivitatea

României să nu mai fie determinată de forță de muncă ieftină, de salarii mici. Vrem ca avantajele

României să fie forță de muncă bine plătită, dar foarte calificată și un mediu fiscal foarte atractiv, cel

mai atractiv din Uniunea Europeană. De asemenea, o birocrație foarte scăzută. Din păcate, astăzi, statul

se uită indiferent cum capitalul autohton, capitalul românesc, încet-încet este scos de pe piață. Locul

lui este luat de companiile străine. Nu e rău că vin companiile străine, dar niciun stat nu este puternic

dacă ponderea capitalului autohton este mică în economia românească.

Vă mulțumesc.

Domnul Paul Stănescu:

Declaraţia politică se intitulează „Cabinetul Grindeanu are susținerea PSD și va implementa

toate măsurile din programul de guvernare”.

Starea normală într-o democrație este atunci când un guvern legitim învestit de un parlament

ales guvernează. Desigur, această stare poate fi perturbată. Fie de proteste, de cerințe legitime sau mai

puțin legitime venite dinspre societatea civilă. Nimic anormal, căci dreptul oamenilor de a protesta este

clar, legal, constituțional și normal. Dar atunci când sursa conflictului este eliminată, iar protestele

continuă, este deja destul de limpede că acestea au degenerat și s-au transformat în cerințe politice. Ele

nu mai au o conotație civică, spontană, ci una organizată, politică, partizană, în interesul unor grupuri

politice, și nu al societății.

Mesajul meu, în actualul context politic, este următorul: indiferent de șicanele politice, de

interesele altor palate, de agenda media, de presiunile externe, de tot felul de mașinații, PSD va trece

peste acestea, va guverna, va comunica mai bine și mai eficient și-și va duce la îndeplinire obiectivele

politice și guvernamentale.

După alegerile din 11 decembrie, cei care au pierdut s-au speriat de două evidențe. Victoria din

alegeri și legitimitatea cu care PSD-ul a fost învestit de votul popular și ritmul cu care implementăm

măsurile de guvernare promise. Cred că este pentru prima dată când un partid politic susține, iar la

stadiul actual se și ține de cuvânt, că va duce la bun sfârșit toate măsurile de guvernare promise

românilor.

- 18 -

Măsurile adoptate până acum, 38 din 54, planificate pentru primul trimestru, confirmă acest

lucru. Mai mult decât aceste date statistice, ele nu se adresează doar electoratului PSD, așa cum susțin

cu rea-credință adversarii noștri, ci tuturor românilor. Asta pentru că PSD a înțeles, înainte de a prelua

puterea, că, atunci când ajungi la guvernare, nu mai reprezinți doar o parte a societății românești, ci pe

toată, indiferent de opțiunile politice ale acesteia în alegeri.

În sprijinul afirmației de mai sus nu stau doar vorbele, ci chiar măsurile guvernamentale luate

în diferite domenii. Astfel, avem și măsuri sociale, dar și economice. Și stimulente fiscale, dar și

stimulente sociale. Într-o societate debalansată, în care 40% din populația României este expusă

riscului de sărăcie și excludere socială, conform Eurostat din 2014, situație care ne plasează pe primul

loc în Uniunea Europeană la egalitate cu Bulgaria, nu putem să ignorăm oamenii. Sunt români,

aproximativ o treime, conform Institutului Național de Statistică (INS), care nu au putut face față

cheltuielilor cu venitul total net lunar realizat în 2015. Acești oameni au probleme cu plățile, se

împrumută de la rude, prieteni, cunoscuți pentru a-și asigura traiul și pentru a-și plăti taxele și

impozitele. Iar opoziția ne critică pentru că am mărit salariul minim la 1 450 RON, că am crescut

pensia minimă la 520 RON și punctul de pensie la 1 000 RON, că am eliminat 102 taxe nefiscale, că

am micșorat impozitul pe profit la 1% din cifra de afaceri pentru microîntreprinderi, că vom elimina

TVA-ul la locuințe achiziționate pentru imobilele sub 100 000 de euro, că am crescut salariile din

administrația locală, ale personalului din sănătate și educație, că am crescut indemnizațiile pentru

creșterea copilului și stimulentul de reinserție, precum și pentru alte măsuri. Pe scurt, că am îndeplinit

70% din obiectivele asumate în primul trimestru în numai două luni.

În următoarea perioadă avem de ales între stabilitatea politică și instabilitate, între o guvernare

bună în detrimentul unui război politic rău, între interesul românilor și interesele politice ale partidelor

care nu știu să piardă. Asta trebuie să știe românii foarte clar, care sunt opțiunile.

Așa că este obligația noastră, a social-democraților, să readucem aminte tuturor, ori de câte ori

este nevoie, pentru că în mod cert adversarii noștri politici nu o vor face, care sunt mizele pe termen

scurt și lung și de ce este important ca Guvernul Grindeanu să reușească să guverneze, așa cum a făcut-

o în ultimele luni, în ciuda faptului că nu a gestionat foarte bine problema mult discutatei ordonanțe de

urgență cu număr ghinionist.

Ne-am asumat ca în următorii patru ani de guvernare să creștem numărul românilor din clasa de

mijloc, adică să scoatem din sărăcie cât mai mulți oameni, mai mulți decât au făcut-o guvernele

anterioare în perioadele lor. Și o vom face!

Între lupta pentru putere pe care o întrețin alții, noi alegem bătălia pentru bunăstarea românilor.

Domnul George-Cătălin Stângă:

Declaraţia politică este intitulată „Fiecare cetăţean trebuie protejat de statul în care trăieşte”.

- 19 -

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vin astăzi în faţa dumneavoastră pentru a vă aduce la cunoştinţă o problemă cu care se

confruntă câteva mii de gălăţeni din localităţile Slobozia Conachi, Pechea şi Cuza Vodă. Ploile de

săptămâna trecută, coroborate cu topirea zăpezilor, au făcut ca aceşti gălăţeni să trăiască din nou cu

spaima că locuinţele le vor fi inundate.

Vă aduc în atenţie această problemă pentru că este responsabilitatea noastră, ca reprezentanţi ai

cetăţenilor, să le apărăm interesele şi să le aducem în atenţia autorităţilor centrale problemele cu care

se confruntă prin intermediul intervenţiilor noastre de la tribuna Parlamentului.

Locuitorii din Slobozia Conachi, Pechea şi Cuza Vodă trăiesc în aceste zile, din nou, sub

ameninţarea apelor. Ploile din zilele trecute au adus aminte de imaginile de anul trecut şi din 2013,

atunci când au avut loc inundaţii, iar oamenii au fost sinistraţi. Nici după inundaţiile din 2013 şi nici

după cele din 2016 nu s-a făcut nimic de către reprezentanţii Executivului. Speram că în acest an

Guvernul va găsi de cuviinţă să îşi aplece atenţia şi asupra problemei cu care se confruntă aceşti

oameni.

Însă, stimaţi colegi, în bugetul pentru anul 2017 nu au fost cuprinşi şi banii necesari pentru

refacerea infrastructurii hidrotehnice pe râurile Suhu și Geru. Amendamentele pe care le-am depus la

buget, prin care am solicitat alocarea sumei de 500 de mii de lei pentru aceste reparaţii, au fost respinse

de către majoritatea parlamentară. În această situaţie am putut vedea cât de mult le pasă

parlamentarilor puterii de oamenii ameninţaţi de furia apelor.

După ce amendamentul privind refacerea infrastructurii hidrotehnice a picat în Parlament, iar

bugetul a fost aprobat, ploile care au căzut în Galați au arătat cât de necesari erau acei bani pentru

localităţile Slobozia Conachi, Pechea şi Cuza Vodă. Numai săptămâna trecută au fost inundate sute de

curţi și anexe gospodăreşti din cauza lipsei unei infrastructuri hidrotehnice adecvate.

Poate văd şi cei din Guvern sau măcar cei de la nivelul partidelor şi autorităţilor gălățene de ce

este necesară refacerea infrastructurii pe râurile Suhu şi Geru. Nu este posibil ca aceşti oameni să stea

cu teama că se vor trezi din nou cu apă în locuinţe.

În aceste condiţii, oamenii din zonă, precum şi primarii din aceste localităţi consideră că au fost

abandonați de autorităţi. Acest lucru nu este normal într-un stat civilizat, un stat care îşi respectă

cetăţenii şi îi protejează.

Aştept din partea guvernanţilor şi a reprezentanţilor puterii mai multă responsabilitate faţă de

cetăţenii pe care îi reprezintă şi pentru care trebuie să lucreze. Guvernul trebuie să ia în calcul situaţia din

comunele gălățene, deoarece ploile se vor înteți lunile următoare, iar oamenii vor fi din nou în pericol.

Vă mulțumesc.

- 20 -

Domnul Ioan Cristina:

Declaraţia politică se intitulează „Guvernul promisiunilor!”.

Domnule preşedinte,


Am auzit săptămâna trecută cum atât domnul Sorin Grindeanu, cât și doamna Olguța Vasilescu

și domnul Liviu Dragnea au promis primarilor o lege specială pentru ei, dar un act normativ intitulat

Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi

modificarea şi completarea unor acte normative a avut incluse o serie de amendamente privind

creșterea salarială a aleșilor locali, amendamente respinse în comisii și în plenul Senatului de către

reprezentanții PSD.

Atunci, se pune întrebarea: unde spun adevărul Guvernul Grindeanu și coaliția PSD-ALDE și unde

sunt minciuni?! Știu… întrebarea este retorică: de fapt, avem de a face cu un nou Executiv al minciunilor…

pardon, al promisiunilor neonorate. Pentru că avem o problemă: nu sunt suficiente venituri în bugetul de

stat pentru a satisface într-un an toate pretențiile programului de guvernare al PSD-ului.

Actuala putere încearcă să-și identifice susținători în rândul diferiților factori de decizie locală

(primari, consilieri locali și județeni, președinți de consilii județene) folosind tehnici și mesaje

populiste, în speranța de a anula efectul generat de Ordonanța de urgență nr. 13/2017 și impactul

public care a urmat.

Aceasta este una dintre promisiunile neonorate momentan de Guvernul Grindeanu – Dragnea.

De asemenea, se observă ușor-ușor că veniturile publice prognozate de liderul „maxim” al PSD-ului nu

sunt cele așteptate, iar programele și promisiunile financiar-electorale sunt multe… deci cât mai

curând va veni momentul adevărului. Atunci vom vedea adevăratul management de politici publice și

capacitatea de gestionare a țării de către actuala putere.

În acest sens, domnul Liviu Dragnea va da în cel mai scurt timp examenul capacității, pentru că

România nu este Teleormanul.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Petre Nicoară:

Declaraţia politică este intitulată „Rolul Uniunii Europene în România – o realitate pe care unii

liderii politici o interpretează eronat”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Un articol interesant din celebra revistă de specialitate „Sinteza” prezintă o realitate des

manipulată populist de anumiți politicieni atunci când vor să caute țapi ispășitori privind statutul de

membru U.E. al României.

- 21 -

Mai precis, momentul intrării în Uniunea Europeană a României a reprezentat repararea unei

nedreptăți istorice, menită să ne asigure protecția securității, cât și pe cea a bunăstării economice.

Realitatea este că, chiar și înainte de integrare, dar și după, clasa politică românească nu a avut

o strategie clară de adaptare economică și de modernizare instituțională la nivelul tuturor standardelor

europene, dar, în schimb, au fost eforturi de reformă instituțională chiar cu sprijinul opiniei publice,

dar toate din perspectiva unui compromis care să nu aducă atingere stabilității și confortului politic al

elitelor actuale din actualele partide parlamentare.

Am considerat necesar să includ o scurtă analiză din articolul dedicat acestui subiect din revista

„Sinteza” pentru că clarifică orice punct de vedere al unui politician matur care trebuie să înțeleagă ce

am greșit în integrarea noastră europeană și ce putem face pentru a ne dezvolta sub sistemul comunitar.

„Obiectivul aderării a adunat şi aliniat resursele naţiunii şi a catalizat reformele din economie şi

societate În acelaşi timp, cinicii locali au văzut aderarea ca pe un târg prin care România devenea piaţă

de desfacere, furnizor de resurse naturale şi de mână de lucru ieftină la schimb cu acces la fondurile

europene pentru o parte din elitele locale. România s-a confruntat în primul deceniu în Uniunea

Europeană cu două paradigme: aderarea vs. integrare şi creştere vs. dezvoltare. După 10 ani de la

aderare, continuăm să ne raportăm mai mult la termenii aderării decât la procesul integrării şi nu

suntem suficient de prezenţi la dezbaterile de la Bruxelles, mai ales în aceste momente de

reconfigurare a construcţiei europene. Aderarea era oportunitatea care trebuia valorificată. În interiorul

Uniunii este competiţie, iar aderarea nu înseamnă sfârşitul istoriei, ci începutul ei. Ţara nu a avut o

strategie de integrare economică în lanţurile de producţie şi în clusterele de cercetare, inovare, în

crearea de interdependenţe economice profunde, care să ne facă membri ai comunităţii europene,

solidari şi coezivi. În lipsa unei strategii de integrare economică, interdependenţele au fost valorificate

uneori suboptimal, iar România şi românii au pierdut oportunităţi semnificative în aceşti primi 10 ani.

Este corect să spunem că schimbările din ultimii 10 de ani în economia românească sunt în ansamblu

puternic pozitive. Acest rezultat a fost obţinut în condiţii de schimbări profunde şi incertitudini în

contextul tranziţiei la economia de piaţă, al aderării la UE, al devastatoarei crize economice din 2008 şi

al reconfigurării strategice violente a lumii. Corsetul reformelor, adoptat în perioada de preaderare, a

fost abandonat ulterior, ceea ce a creat condiţiile pentru dezechilibre macroeconomice care au lovit dur

pe timpul crizei şi au anulat în mare parte câştigurile din perioada precriză. României i-au trebuit cinci

ani pentru a reveni la PIB-ul din 2008, iar valurile crizei au întrerupt convergenţa către media

europeană (similar cu alte ţări din regiune). Poate că dezavantajul României l-a reprezentat declanşarea

crizei economice imediat după aderare. Parafrazându-l pe Nicolae Bălcescu, criza europeană a fost însă

doar ocazia, şi nu cauza crizei româneşti. Noi am creat condiţiile pentru criză prin politicile

nesustenabile fiscal-bugetare din perioada precriză, iar o ajustare dureroasă era inevitabilă. ”

- 22 -

Stimați colegi,

Vrem, nu vrem să recunoaștem, cam aceasta este doar o parte din adevărul privind rolul

Uniunii Europene în România și rolul nostru în blocul comunitar. E ușor să aducem critici și să venim

cu teze naționaliste în care să găsim țapi ispășitori pentru imaturitatea deciziilor noastre politice și să

considerăm că alții ne distrug economic țara, că suntem sclavi în propria noastră țară, dar nu vrem să

recunoaștem că noi NU vrem să ne schimbăm mentalitatea și obișnuința de a lua deciziile politice după

propriul interes sau, mai grav, pentru a proteja anumite fapte de corupție.

Concluzia este simplă: vrem bani europeni, dar nu vrem să modernizăm real și în toate

structurile țara. Degeaba mediul privat, societatea civilă, mediul antreprenorial înțeleg acest aspect,

dacă birocrația politică se încăpățânează să se ancoreze în trecut.

Vă mulțumesc.

Domnul Iancu Caracota:

Declaraţia politică se intitulează „Democrația în România anului 2017”.

Stimaţi colegi,

Când Silviu Brucan spunea în interviul acordat revistei „Le Figaro” în 1990 că „pentru a prinde

democrația românii vor avea nevoie de 20 de ani” s-a înșelat amarnic, pentru că se pare că este nevoie

de mult mai mult timp ca în România să existe o democrație consolidată.

La 27 de ani de la revoluția în care strada a cerut schimbarea completă a sistemului de azi și un alt

sistem politic, este evident că o bună guvernare trebuie să se bazeze pe eficiență, eficacitate,

responsabilitate, dar mai ales transparență, precum și pe respectarea Constituției și a regulilor democrației.

Așa cum bine spunea Thomas Jefferson, „când un guvern se teme de cetățeni, e democrație,

când cetățenii se tem de guvernanți, e dictatură”; se pare că în ultimul timp românii se simt tot mai

dezarmați și dezamăgiți profund față de un stat care-i sacrifică profund.

Încrâncenarea Guvernului de a-și realiza propriile „obiective personale” oricum și oricând a

adus lumea în stradă.

Fără educație, sănătate, justiție independentă și proiecte macroeconomice, România nu numai

că stă pe loc, dar regresează vizibil și iată că după aproape 30 de ani de la Revoluție continuă să fie în

multe clasamente, făcute în diverse domenii, pe locurile din urmă.

Încrederea în autorități scade vizibil după ce primesc votul și se instalează în posturi, pentru că,

în multe situații, în loc să reprezinte cetățeanul, ei fac ce vor.

„Așa că pe hârtie avem o democrație, în realitate avem o democrație cu lanțul pus invers”, după

cum bine spunea Părintele Eugen Tănăsescu.

Distinși colegi,

- 23 -

În România democrația nu mai este fragilă, ea trebuie să continue procesul de consolidare și să

funcționeze ascultând poporul.

Deci, stimați guvernanți, democrația va avea de suferit dacă nu veți înțelege că nu mai puteți

ignora glasul națiunii.

Vă mulţumesc.

*

PAUZĂ

(Conducerea şedinţei este preluată de domnul senator Niculae Bădălău, vicepreşedinte al Senatului.)


Stimaţi colegi, vă rog să introduceţi cartelele.


Declar deschisă şedinţa plenului Senatului de astăzi, 28 februarie 2017, şedinţă condusă de

subsemnatul, asistat de domnii secretari Adrian Ţuţuianu şi Iustin Talpoş.

Vă anunţ că, din totalul de 136 de senatori, şi-au înregistrat prezenţa 83, cvorumul legal de

lucru fiind îndeplinit.

Ordinea de zi pentru astăzi a fost distribuită. Dacă nu sunt comentarii, vă supun la vot ordinea

de zi.

Vă rog să votaţi.

Cu 71 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru această zi: 10.30 – 13.00, lucrări în plenul Senatului; lucrări în

comisiile permanente; 17.00, şedinţa Birourilor permanente reunite ale Senatului şi Camerei

Deputaţilor.

Vă informez că s-ar putea ca mâine, la ora 10.00, să avem un plen comun în urma întâlnirii

Birourilor permanente. E posibil. Ca să fiţi informaţi.

Dacă sunt intervenţii pe program.

Dacă nu, vă rog să votaţi.

Mulţumesc.

Cu 83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, programul de astăzi a fost aprobat.

*

Pentru perioada 6 – 11 martie 2017, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru:

- luni, 6 martie: 9.00 – 11.00, activităţi în comisii parlamentare; 12.30, şedinţă pregătitoare a

Biroului permanent; 13.00, şedinţa Biroului permanent; 14.00 – 16.00, lucrări în grupuri parlamentare;

16.00 – 18.00, lucrări în plen; 18.00 – 18.15, pauză; 18.15 – 19.45, întrebări, interpelări şi răspunsuri;

- marţi, 7 martie: 9.00 – 10.30, declaraţii politice; 10.30 – 13.00, lucrări în plen; lucrări în

comisiile permanente;

- 24 -

- miercuri, 8 martie, joi, 9 martie – lucrări în comisii permanente;

- vineri, 10 martie, sâmbătă, 11 martie – activităţi în circumscripţii.

Intervenţii pe acest program?

Dacă nu, vi-l supun votului. Vă rog să votaţi.

Cu 84 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, prezentul program a fost aprobat.

*

Intrăm în ordinea de zi pe dezbatere şi voturi asupra iniţiativelor legislative şi la punctul 1 avem

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2017 pentru modificarea

şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind realizarea

investiţiilor finanţate din fonduri publice.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege.

Doamna Caraman? Nu este doamna secretar?

Doamna Sirma… vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Sirma Caraman – secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale,

Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene:


Bună ziua, doamnelor şi domnilor senatori!

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei nr. 6/2017. Această ordonanţă are ca obiect de

reglementare modificarea mai multor acte normative.

Art. 1 modifică Ordonanţa nr. 28/2013 privind Programul naţional de dezvoltare locală prin

completarea domeniilor de activitate cu iluminat public şi clarifică categoriile de unităţi de învăţământ

care pot fi finanţate prin Ordonanţa nr. 28/2013.

Un alt articol introduce reglementarea potrivit căreia obiectivele de investiţii aflate în finanţare

la 31 decembrie 2016, în baza Ordonanţei nr. 28/2013, constituie etapa I a Programului naţional de

dezvoltare locală, pentru care se vor asigura fonduri până la finalizarea acestora.

De asemenea, se instituie, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă,

etapa a II-a a Programului naţional de dezvoltare locală, care se derulează conform prevederilor

Ordonanţei nr. 28/2013, prin care se va asigura finanţarea a 9 500 de obiective de investiţii noi introduse

în program, din care 5 000 de obiective conform domeniilor, 2 500 de creşe şi grădiniţe şi 2 000 de

unităţi de învăţământ. Numai acele unităţi de învăţământ care nu au autorizaţii de funcţionare vor fi

finanţate prin acest program.

De asemenea, se aprobă suma de 30 de miliarde de lei pentru finanţarea obiectivelor – celor 9 500

de obiective – şi încheierea de contracte multianuale în baza creditelor de angajament.

- 25 -

De asemenea, se introduce dispoziţia potrivit căreia, prin CNI, prin programul „Instituţii de

învăţământ superior de stat” să se asigure finanţarea a 30 de spaţii cu destinaţia de cămine pentru

studenţii instituţiilor din învăţământul superior de stat.

O altă modificare este aceea a completării Ordonanţei nr. 64/2009 privind gestionarea

financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul de convergenţă, potrivit

căreia beneficiarii care în prezent au suspendată rambursarea datorită faptului că sunt suspiciuni de

fraudă şi se află în diferite faze de investigaţie… s-au deschis conturi disponibile în Trezorerie unde

vor fi virate sumele respective şi vor fi… numai cu aprobarea Autorităţii de Management… vor fi

virate aceste sume numai după finalizarea investigaţiei. Având în vedere că la 31 martie România

trebuie să depună declaraţia finală pentru Programul 2007 – 2013, s-a creat acest mecanism ca

beneficiarii care sunt în această situaţie să primească totuşi sumele, iar acestea vor fi eliberate numai

după ce se termină investigaţiile.

Acestea sunt principalele reglementări ale ministerului nostru în această Ordonanţă nr. 6.

Mulţumesc.


Mulţumesc, doamna secretar de stat.

Domnule preşedinte, domnule senator, vă rog.

Domnul Florin Cârciumaru:


Stimaţi colegi,

În şedinţa din 21.02.2017, membrii Comisiei pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului

au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente

admise şi respinse, prezentate în anexa nr. 1 şi anexa nr. 2, care fac parte integrantă din raport.

Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului supune spre dezbatere şi

adoptare plenului Senatului raportul de admitere şi proiectul de lege.



Sunt intervenţii? (Discuţii la prezidiu.)

Imediat. Începem. La dezbatere.

Sunt intervenţii?

Vă rog, doamna senator. Microfonul 2.

Doamna Florina-Raluca Presadă:



- 26 -

Ne aflăm a nu ştiu câta oară în faţa unei ordonanţe de urgenţă servite de Guvernul Dragnea care

seamănă cu o shaormă cu de toate. Avem iarăşi un act în care sunt reglementate măsuri din domenii

extrem de diferite. Vorbim de asistenţă socială, măsuri de ocupare a forţei de muncă, dar şi măsuri care

ţin de dezvoltare regională.

În aceste condiţii, trebuie să semnalez Guvernului şi colegilor că este foarte greu de luat o

decizie atunci când ai de cântărit între mere, pere şi struguri, de exemplu. Şi aş dori ca de aici încolo

ordonanţele care ne vin, în măsura în care urgenţa lor este dovedită, să reglementeze pe domenii

diferite separat.

Plecând fix de la această problemă, Uniunea Salvaţi România a trebuit să cântărească între prima de

relocare, stimulentul de inserţie, dar şi alocarea discreţionară a 30 de miliarde de lei în etapa a II-a a

Programului naţional de dezvoltare locală. Şi, deşi suntem de acord cu aceste măsuri de inserţie

socială, de ocupare a forţei de muncă, nu putem fi de acord cu celelalte prevederi, pe care le-am

menţionat, din textul ordonanţei de urgenţă.

De aceea, în cele din urmă, Uniunea Salvaţi România va vota împotriva acestei ordonanţe de

urgenţă.

Şi închei spunând că aceste ordonanţe ar avea mai multe şanse de a trece prin Parlament dacă

într-adevăr s-ar reglementa separat pe diferitele domenii.

Mulţumesc.


Mulţumesc, doamna senator.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Domnul Cătălin Dumitru Toma:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ordonanţa nr. 6, sincer, reprezintă certificatul de naştere al Guvernului Grindeanu pentru o

cofetărie. Dar, atenţie, cofetăria aceasta pentru administraţia publică locală are doar locaţie şi mese,

prăjiturile încă nu există. Prăjiturile reprezintă 30 de miliarde, care reprezintă 3,68% din PIB. Şi gândiţi-vă

că acest Guvern se gândeşte să aloce 30 de miliarde, pe care nu le are, credite de angajament.

Într-adevăr, se doreşte atragerea primarilor din administraţia publică locală prin alocarea

aceasta discreţionară.

Atragem atenţia, noi, cei din PNL, la modalitatea prin care Guvernul Grindeanu doreşte, sub

orice formă, să-şi atragă primarii, pentru că, până la urma urmei, se gândeşte că, dacă avem o prăjitură,

prăjitura trebuie să ajungă imediat. Dar această prăjitură nu există. Repet, art. 4 prevede în perioada

2017 – 2020 credite de angajament în valoare de 30 de miliarde.

- 27 -

Şi acum vreau să fac apel la colegii din PSD să se gândească puţin că în anii anteriori exista o

altă doamnă ministru la Ministerul Dezvoltării, pe care o blamau în toate intervenţiile publice că are la

dispoziţie 4 miliarde. Felicitări, domnilor de la PSD! Astăzi aveţi 6 miliarde la dispoziţie. Înseamnă că

a fost un exemplu bun.

Vă mulţumesc şi vă spun că PNL nu susţine această ordonanţă.

Vă mulţumesc mult.


Mulţumesc, domnule senator.

Domnule senator Băsescu, vă rog. Microfonul central.

Domnul Traian Băsescu:

Bună ziua!



Din păcate, un lucru care se declară a fi bun şi benefic este, ca de obicei, stricat de prevederi

care să favorizeze clientela politică. Este stilul PSD-ului dintotdeauna. Si vă dau câteva exemple.

Vorbiţi de 30 de miliarde credite de angajament şi, în acelaşi timp, vreţi ca 400 de milioane de

RON, destinaţi drumurilor comunale, să fie distribuiţi la bunul plac al preşedinţilor consiliilor judeţene

către primăriile care solicită. Iarăşi scoateţi regulile din circulaţie şi faceţi „PSD rules”.

Mai mult decât atât, pentru un an, abrogaţi sau suspendaţi limitarea cheltuielilor ce pot fi

angajate în 2017. Din nou, o prevedere care vă face profund compatibili cu DNA-ul.

Şi, în sfârşit, se suspendă utilizarea fondurilor în alte scopuri decât cele prevăzute în buget.

Deci lăsaţi primarii ca, după ce au un buget aprobat, să facă ce vor cu bugetul şi suspendaţi şi

obligaţia de a respecta bugetul aprobat pentru un an de zile.

Dragii mei,

Această ordonanţă, în opinia mea, este utilă pentru dezvoltare, dar faptul că întotdeauna ţineţi să

introduceţi câteva lucruri în neregulă, câteva derogări de la lege face necredibil documentul şi face pe

oricine îl citeşte să constate că, de fapt, din nou suntem în faţa unei ordonanţe destinate clientelei politice.

Din acest motiv, Partidul Mişcarea Populară va vota împotriva acestei legi de aprobare a

Ordonanţei nr. 6.

Vă mulţumesc.



Domnule Adrian Ţuţuianu, vă rog. Microfonul central.

(Domnul senator Adrian Ţuţuianu, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

- 28 -

Domnul Adrian Ţuţuianu:


Am ţinut să iau cuvântul pe acest subiect pentru că am fost preşedinte de consiliu judeţean şi

ştiu foarte bine că Ordonanţa nr. 28/2013 a fost singurul program de finanţare a lucrărilor din unităţile

administrativ-teritoriale care a funcţionat foarte bine în perioada 2013 – 2016.

Pentru colegii de la USR, am să le spun că în anul 2016 au fost singurele investiţii care s-au făcut şi

asta, cu mare dificultate. În luna septembrie 2016, Guvernul Cioloş, pe care dânşii l-au susţinut, a anunţat

toate unităţile administrativ-teritoriale că nu pot continua lucrările, întrucât nu există finanţare.

Ca urmare, eu cred că este foarte important să finalizăm Programul naţional de dezvoltare

locală I. Sunt obiective de investiţii în curs în toate judeţele, pentru toate categoriile de unităţi

administrativ-teritoriale, indiferent de culoarea politică a primarilor.

Şi este foarte important să punem în aplicare Programul naţional de dezvoltare locală II. Pentru

că, am să vă dau exemplul judeţului Dâmboviţa, sunt 350 de proiecte pentru care primarii din judeţ au

depus Anexa 3, Anexele 2, Anexa 1 sau Anexa 4.

Pentru cei care au lucrat cu aceste lucruri, ştiu bine ce înseamnă: Anexa 3 este partea de lucrări

de drumuri, de apă, de canal, Anexele 1, 2 şi 4 sunt dotările la dispensare, şcoli sau creşe, grădiniţe.

Pentru cei care iarăşi vorbesc despre aceste lucruri din auzite, am să vă spun că ordonanţa de

astăzi vine şi aduce resurse financiare pentru reabilitarea, extinderea, reabilitarea, modernizarea şi

dotarea unităţilor de învăţământ preuniversitar – creşe, grădiniţe, şcoli generale, licee, colegii naţionale

–, unele dintre ele fără autorizaţii de funcţionare astăzi. În al doilea rând, repararea şi dotarea unităţilor

sanitare, care în mediul rural, în foarte multe localităţi, se află într-o stare jalnică. În al treilea rând,

reabilitarea de poduri, podeţe, pasaje sau punţi pietonale. Un judeţ, de exemplu, are în medie poduri şi

podeţe între 5, 10 și 15 kilometri care necesită reabilitări. De asemenea, se continuă lucrările pentru

apă, canal, drumuri şi foarte important este ca România să se conformeze în special pe… pentru

cerinţele şi prevederilor Tratatului pe apă şi canal.

Vreau să vă mai aduc la cunoştinţă că consider important programul de construcţii de cămine

pentru studenţii din instituţiile de învăţământ superior de stat, introdus prin Compania Naţională de

Investiţii, şi am convingerea că punerea în aplicare a acestui program va permite şi dezvoltarea

unităţilor administrativ-teritoriale, şi dezvoltarea economică, pentru că astăzi, stimaţi colegi,

majoritatea firmelor, unele, cele mai multe cu capital românesc, nu au ce lucra.

De aceea, eu felicit ministerul pentru că a reglementat rapid această situaţie. Sunt 30 de zile în

care toate unităţile administrativ-teritoriale trebuie să-şi depună anexele de la data publicării Legii

bugetului de stat.

Şi vreau să vă rog, doamna secretar de stat, să dăm drumul cât mai rapid acestor lucrări. Este un

program aşteptat de toţi primarii, indiferent de culoarea lor politică.

- 29 -

Mulţumesc mult şi vă felicit pentru actul normativ elaborat.

(Domnul senator Adrian Ţuţuianu, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)



Domnul senator Attila, microfonul 2, vă rog.

Microfonul 2, vă rog.

Domnul Cseke Attila-Zoltan:


Stimaţi colegi,

Evident, dezbaterea este pe această Ordonanţă nr. 6. Dezbaterea priveşte, în principal, partea de

PNDL şi aici discuţiile au fost şi în Comisia pentru administraţie, inclusiv pe amendamente.

Eu constat doar următorul lucru: am ajuns în România, în 2017, ca la nivel de lege, într-o

ordonanţă de urgenţă, să reglementăm numărul de creşe şi grădiniţe, numărul de unităţi din

învăţământul preuniversitar, numărul de cămine studenţeşti pe care statul doreşte să le reabiliteze, să le

construiască şi aşa mai departe.

Oarecum nici acest lucru nu este în regulă. Acestea sunt acte ale puterii executive, ale

Guvernului. Guvernul administrează, face acte de administrare publică, nu credem că trebuie să se

regăsească acum în fiecare lege câte grădiniţe, câte şcoli, câte cămine şi aşa mai departe vrem să

reabilităm sau să construim în această ţară.

Dar, pe lângă acest subiect, întrebarea principală este: în urma acestei ordonanţe, care probabil

va fi aprobată prin lege de către Parlament, ce eficienţă va da Guvernul acestui program, acestui

PNDL? Şi acest lucru este cel mai important şi de urmărit. Pentru că, pe de o parte, aşa cum scrie şi în

acest text de lege, este important să finalizăm ceea ce sunt obiective în curs de… obiective de investiţii

în curs de realizare şi să începem noi obiective.

Din acest punct de vedere, Grupul UDMR va susţine Proiectul de lege pentru aprobarea

Ordonanţei nr. 6/2017 şi, evident, vom urmări eficienţa cu care Guvernul actual va reuşi sau nu – să

sperăm că va reuşi – să pună în aplicare aceste deziderate, aceste obiective trecute în Ordonanţa nr. 6.

Vă mulţumesc.



Domnul senator Cîţu. Microfonul 2.

Domnul Florin-Vasile Cîţu:


Stimaţi colegi,

- 30 -

Ordonanţele nr. 6 şi 9 sunt… într-o formă sau alta, au apărut în fiecare an. Anul acesta s-a

exagerat şi am explicat de ce din mai multe puncte de vedere.

Dar de ce avem nevoie de Ordonanţele nr. 6 şi 9 şi de ce ni se spune că avem nevoie de

Ordonanţele nr. 6 şi 9? Pentru că până acum niciun guvern nu a fost în stare să facă un buget

multianual, aşa cum scrie Legea bugetului de stat şi a finanţelor publice. Pentru faptul că nu putem să

facem un buget multianual, niciun guvern nu este în stare să facă un buget multianual, trebuie să

recurgem la acest artificiu de a avea ordonanţe de urgenţă ca să putem să facem credit de angajament

pe mai mulţi ani, da?

Deci avem o problemă. Problema este structurală şi ar trebui să o rezolvăm şi ar trebui să punem

punct la un moment dat, să spunem că nu mai putem să mergem înainte cu astfel de ordonanţe de

urgenţă, pentru că de fiecare dată în aceste ordonanţe de urgenţă apare ceva nou. Anul acesta… nu

vorbim acum de Ordonanţa nr. 9, dar în Ordonanţa nr. 9 a apărut încă un articol care iarăşi face, derogă

de la nişte responsabilităţi în faţa legii. Ideea este că ar trebui să ne oprim şi să cerem Guvernului, care

are majoritate, are specialişti, a făcut un program de guvernare fantastic, l-a prezentat peste tot, să facă un

buget multianual; dacă este în stare. Dacă nu, să nu mai ceară aceste ordonanţe. Acesta este primul lucru.

Al doilea lucru. Vorbim de PNDL, care este un program fantastic şi foarte bun. Până acum,

nimeni nu a făcut o analiză a eficienţei acestui program şi aş vrea să vedem dacă banii au fost cheltuiţi

eficient sau nu.

În ultimul raport al Comisiei Europene se prezintă, ca în fiecare an, eficienţa investiţiilor în

România relativ la alte ţări. România cheltuieşte ca procent din PIB cel mai mult din Europa, dar şi cel

mai prost.

Când avem acest rezultat, cum putem să trecem aşa, foarte uşor, peste o astfel de ordonanţă,

care oferă din nou putere maximă unui Guvern de a cheltui fără să vedem cum cheltuieşte aceşti bani?

O să menţin punctul de vedere al colegilor mei dinainte şi Partidul Naţional Liberal va vota

împotriva acestei ordonanţe şi, când vine şi 9, vom vota şi împotriva acelei ordonanţe.

Mulţumesc.



Vă rog, microfonul central.

Domnul Ioan Deneş:


Stimaţi colegi,

Aş vrea să fac câteva referiri legate de discuţiile anterioare pe marginea acestei ordonanţe şi aş

vrea să readuc aminte colegilor care au uitat că săptămâna trecută am discutat Ordonanţa nr. 100/2016,

- 31 -

care modifica două legi importante, Legea nr. 50/1991 şi Legea nr. 350/2001, adică mai multe legi

modificate de aceeaşi ordonanţă. Sigur, era ordonanţă dată de Guvernul Cioloş şi, probabil, din cauza

aceasta memoria noastră este atât de scurtă şi uităm de la o săptămână la alta. Cu toate că era o

ordonanţă în care s-au făcut nu mai puţin de 48 de amendamente la această ordonanţă… în mod

normal, acea Ordonanţă nr. 100 trebuia respinsă, dar noi am fost receptivi şi constructivi.

Sigur, nu cerem acest lucru oamenilor care nu înţeleg aceste lucruri, dar vreau să vă spun că

Ordonanţa nr. 6 nu face altceva decât pune în legislaţia din România programul de guvernare care a

fost votat de marea majoritate a românilor care au participat la votul din 11 decembrie. Asta face

Ordonanţa nr. 6.

Mai mult de atâta, veniţi şi spuneţi că e o eroare că prevede această ordonanţă creditele de

angajamente… de angajament şi, sigur, în cadrul Comisiei pentru administraţie, unii dintre colegii

dumneavoastră din grupurile din opoziţie veneau şi spuneau ceva de genul: facem investiţii şi finanţăm

doar cât avem plapuma în anul respectiv. Este total greşit, dragi colegi, pentru că sunt proiecte locale

pe care n-ai cum să le finanţezi pe un an de zile, nu ai bugetul necesar să le finanţezi pe un an de zile.

Din acest motiv, s-a instituit formula legală corectă, transparentă, de credit de angajament.

Trei. Dumneavoastră veniţi şi spuneţi că această ordonanţă are o tentă cu iz politic, în sensul că

vor fi finanţate – asta e afirmaţia pe care o faceţi sau o faceţi să se înţeleagă –, vor fi finanţate doar

proiectele de o anumită zonă a politicului.

Vreau să vă spun următorul lucru: mergeţi, vă rog, şi întrebaţi colegii dumneavoastră primari,

preşedinţi de consilii judeţene câte proiecte din PNDL I au fost finanţate în comunităţile colegilor

dumneavoastră şi o să vedeţi că o să aveţi o mare surpriză. Toţi primarii şi preşedinţi de consilii

judeţene spun că PNDL I a fost o reuşită. Daţi credit acestui Guvern că, dacă PNDL I a fost o reuşită,

şi PNDL II va fi tot o reuşită.

Şi închei spunând următorul lucru: toate proiectele finanţate prin acest program nu vizează doar

cetăţeni care au votat o anumită culoare politică, ci vizează toţi locuitorii acelor comunităţi.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Cu siguranţă, domnul Deneş v-a convins.

Vă rog, domnule senator, microfonul central.

Domnul Eugen Ţapu Nazare:


Pe mine nu m-a convins domnul Deneş, ca să fiu sincer.


Mai încearcă.

- 32 -

Domnul Eugen Ţapu Nazare:

Dar, pe lângă faptul că ne certa aici pe toţi cei din opoziţie, eu i-aş recomanda un ton mai

colegial domnului Deneş.

Pe lângă acest lucru, doresc să vă spun că sunt de acord cu antevorbitorii din cadrul opoziţiei,

cu toţi, dar lucrurile sunt ceva mai complicate, mai complexe. Pentru că această Ordonanţă nr. 6,

combinată cu Ordonanţa nr. 9, reprezintă pentru domeniul economic o adevărată Ordonanţă nr. 13,

cum a reprezentat pentru domeniul justiţiei.

De aceea, Partidul Naţional Liberal va vota din convingere împotriva atât a Ordonanţei nr. 6,

cum bine spunea colegul meu Cîţu, cât şi a Ordonanţei nr. 9.

Vă mulţumesc.



Domnul senator Titus Corlăţean. Microfonul 3.

Ce v-aş ruga: să fiţi mai scurţi, pentru că, dacă observaţi, de fiecare grup parlamentar au vorbit

trei-patru senatori. V-aş ruga să fiţi mai scurţi în idei, ca să ascultăm toate ideile.

Domnul Titus Corlăţean:


Nu aş fi îndrăznit să cer cuvântul, pentru că, într-adevăr, au fost doi vorbitori din partea

Grupului senatorial PSD, dar am zis să încercăm un echilibru cu colegii din Grupul PNL.

Voi da un scurt exemplu şi voi trage o concluzie. Voi încerca să fiu concis.

Nu departe de Bucureşti există o localitate care se numeşte Răcari, cu un primar destul de

faimos, fost PDL, care a reuşit performanţa ca de la primărie, clădirea primăriei, până la sediul uneia

dintre şcoli, o biserică şi sediul poliţiei locale, mulţi ani de zile, culoarea zidului exterior să fie

portocalie. Deci chiar şi pe instituţiile de stat. Un om care şi-a păstrat, şi sub calitatea de membru PNL

în clipa de faţă, vechile năravuri.

Foarte interesant apropo de proiectele de dezvoltare locală, acolo chiar este nevoie de investiţii,

dacă ar fi să mă refer la satele care ţin de această unitate administrativ-teritorială, care este oraşul

Răcari, faptul că a reuşit performanţa să-şi asfalteze drumurile în câmp, la sutele de hectare pe care le

are, fie pe numele său, fie sub acoperire, pe numele unui alt consilier PNL, dar n-a reuşit să asfalteze

acele drumuri comunale de interes pentru toată comunitatea. Există un drum faimos acolo, doi

kilometri asfaltaţi, pentru că s-a implicat consiliul judeţean, dar nu au mai fost bani. Dar mai departe e

un drum bombardat, care creează mari probleme pentru locuitorii din acea localitate.

Ce vreau să spun cu asta. Acest tip de exemple îl regăsim pretutindeni în ţara asta şi, dacă a fost

un program care a pus în mişcare lucrurile, a fost acest PNDL. El are o valoare şi este adresat tuturor

- 33 -

primarilor, o spun în cunoştinţă de cauză. Toţi care au dorit şi au depus proiecte au putut să

beneficieze. Însă insuficienţa finanţării a stopat anumite proiecte.

Sensul acestei ordonanţe este de a asigura şi finanţarea, şi predictibilitatea. Dacă e ceva ce ne omoară

în ţara asta, este lipsa de predictibilitate şi de continuitate în finanţare şi în viziune a anumitor proiecte.

Unde sunt de acord, sunt de acord că e nevoie să facem pasul calitativ înainte, prin voinţă

politică şi printr-o revoluţie în această administraţie românească, de a reuşi să asigurăm construcţia

bugetară multianuală. E un pas înainte pe care îl fac acest program şi această ordonanţă şi trebuie să

mergem până la capăt.

Aşa că vom vota, cum am spus, acest act legislativ.

Mulţumesc.



Domnul ministru Liviu Pop. Vă rog, microfonul 4. Venit din Executiv de curând.

Domnul Liviu-Marian Pop:


Stimaţi colegi,

Am văzut multă temere pe infrastructura şcolară vizavi de investiţiile pe care, prin Ordonanţa

nr. 6, Guvernul vrea să le facă.

Cred că mulţi dintre dumneavoastră ştiţi – celor care nu ştiţi trebuie să vă aduc la cunoştinţă –

că nimic nu este întâmplător. Toată infrastructura şcolară se face în cadru strategic, un cadru strategic

gestionat printr-un program POCA de către Banca Mondială. Ce face acest cadru strategic? Face o

radiografie a sistemului de învăţământ.

Ştiu că deranjează lucrul acesta, pentru că prin sistemul informatic al Ministerului Educaţiei

Naţionale se cartografiază fiecare unitate şcolară, fiecare corp de clădire, indiferent de stadiul în care se află

şi care este sursa de finanţare în baza căreia a fost angajat acel obiectiv. Avem peste 20 000 de corpuri de

clădiri în România, din care în jur de 10% au autorizaţiile de funcţionare din toate punctele de vedere.

Programul Băncii Mondiale, care este astăzi la Ministerul Dezvoltării, spune două… are două

componente: una clar delimitează criteriile prin care trebuie să investească în creşe şi grădiniţe – şi

lucrul acesta îl face Ministerul Dezvoltării, că este proprietarul creşelor şi grădiniţelor; în partea

cealaltă, care sunt unităţile şcolare care trebuie să intre în program de reabilitare. Toată această

documentaţie este publică şi eu cred că trebuie să terminăm cu această temere că nu se finalizează sau

se politizează în baza Ordonanţei nr. 6.

Sunt şase miliarde de lei, gestionaţi prin PNDL, care vor asigura în următorii trei ani de zile

reabilitarea tuturor unităţilor şcolare care nu au autorizaţie şi finalizarea celor care, aşa cum spune

- 34 -

studiul, trebuie finalizate. Pentru că multe dintre ele sunt construcţii începute în 2007, 2008, 2009, în

zone în care astăzi nu mai există, poate, elevi.

În acelaşi timp, formarea profesorilor şi microbuzele şcolare din zonele acestea sunt clar

stipulate în criteriile pe care astăzi Ministerul Dezvoltării le are, repet, în baza unui proiect POCA,

finanţat de Banca Mondială, care a avut termenul decembrie anul trecut. Anul acesta, în august, se

finalizează şi acest program. Deci nu există nicio temere din punctul acesta de vedere, decât aceea că

unii primari, poate, nu vor depune documentele în timp util.

În rest, mult succes Ministerului Dezvoltării în construirea de şcoli, creşe şi grădiniţe şi, la fel,

reabilitarea tuturor unităţilor de învăţământ.

Mulţumesc.


Mulţumim domnului senator.

Vă rog. Dar vă rog să fiţi cât mai scurt, pentru că deja e o dezbatere extrem de aprinsă.

Microfonul 2.

Domnul Constantin-Daniel Cadariu:

Bună ziua!


Dan Cadariu este numele meu, din partea PNL.

Programul în sine este foarte bun. Reţinerea noastră, a celor din opoziţie, constă în faptul că nu

există criterii clare prin care absolut toate primăriile să aibă acces la aceste resurse.

Ţinem minte, până la urmă, ce s-a întâmplat cu acest program în 2014, atunci când 500 de

primari pur şi simplu au fost cumpăraţi. De aici este reţinerea noastră.

De altfel, am făcut o interpelare către Ministerul Dezvoltării să ne pună la dispoziţie criterii

clare pentru accesarea acestor fonduri.

Acesta este motivul pentru care noi votăm împotriva acestei legi de aprobare a ordonanţei.


Mulţumim.

Domnule senator, de ce ne e frică nu scăpăm.

Eu vă propun să încheiem dezbaterile generale şi, aşa, vă informez că am avut amendamente respinse.

Dacă vreţi să le susţineţi în plen.

Vă rog, domnule senator. Microfonul central.

Câte amendamente aţi avut, domnule senator?

Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:


- 35 -

Stimaţi colegi,

Vin să susţin în faţa dumneavoastră un amendament care nu a întrunit unanimitatea la Comisia

pentru administraţie, dar prin importanţa lui consider că el trebuie supus discuţiei plenului.

Este vorba de introducerea, la art. 7 alin. (1), după litera m), a trei noi litere, de la n) la p), vă

rog să fiţi atenţi, cu următorul cuprins:

„n) reabilitarea zonelor protejate;

o) protejarea/consolidarea/restaurarea monumentelor istorice şi ale altor construcţii şi amenajări

peisagistice cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentaţii de urbanism;

p) măsuri de monitorizare şi gestiune a schimbărilor climatice.”

Despre ce este vorba? E vorba de posibilitatea primarilor de a cere, de a solicita ca instrument

de finanţare, dacă o doresc comunităţile locale, de a putea accesa fonduri pentru a interveni pe

monumentele istorice aflate într-o stare avansată de degradare.

Ca fost ministru al culturii şi ca membru al Comisiei pentru cultură din Senat, vreau să vă spun

că în momentul de faţă avem 593 de monumente în România, în stare de colaps şi precolaps, că aceste

monumente fac parte…


Domnule senator,

V-aş ruga să vă rezumaţi la amendament.


Da. Voiam doar să expun plenului de ce am introdus acest amendament de nepreţuit.


Am înţeles.


Nu voi vorbi mult.


Vă rog.


Nu voi vorbi mult.

Ideea este de a crea posibilitatea primarilor. Încă o dată, nu este de a direcţiona fonduri, de a

crea posibilitatea ca, în cadrul dezvoltării locale, să ia în calcul şi patrimoniul istoric aflat într-o stare

avansată de degradare.

Aş vrea să adaug că, prin Programul naţional de restaurare, care este singurul instrument pe

care-l are la dispoziţie Ministerul Culturii pentru a interveni pe patrimoniu, din suma de 28 de milioane

de lei aprobată pentru anul acesta, dacă această sumă ar fi continuată încă trei ani de zile, în trei ani de

zile s-ar putea finanţa restaurarea a 28 de monumente istorice.

- 36 -

Sunt, încă o dată, 593 de monumente în momentul de faţă, în România, în stare de colaps şi

precolaps.

Aş încheia spunând că ar fi o dovadă de modernitate în abordarea dezvoltării locale, dacă,

alături de drumuri, podeţe, apă, creşe şi canalizare, am putea introduce şi patrimoniul ca resursă de

identitate locală naţională şi ca un factor de coeziune pentru comunităţile locale.

Vă rog foarte mult să vă gândiţi la temeiul acestui amendament, la faptul că dumneavoastră, în

teritoriul din care… în zonele din care veniţi, aveţi fiecare monumente de patrimoniu degradate şi,

împreună, în acest Parlament, să creăm posibilitatea – încă o dată –, doar posibilitatea primarilor de a

solicita fonduri pe acest instrument.

Vă mulţumesc.



Vă supun votului amendamentul propus de domnul senator.


Cu 34 de voturi pentru, 61 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, amendamentul a fost respins.

Dacă mai sunt amendamente respinse şi pe care doriţi să le susţineţi.

Vă rog. Microfonul 2.

Domnul Cătălin Dumitru Toma:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Într-adevăr, în cadrul Comisiei pentru administraţie am mai avut un amendament, şi anume

eliminarea art. 4 pe două motive: volumul uriaş de credite de angajament, respectiv 30 de miliarde, şi

doi, nu există o răspundere legală sau penală în situaţia în care nu sunt respectate aceste limite.

De aceea, propun eliminarea art. 4, cu cele trei subpuncte, tocmai pentru cele două motive

invocate.

Vă mulţumesc.


Ştiţi cumva la ce poziţie aţi avut amendamentul în raport, că nu-l regăsim. Formularea?

N-o ştiţi, nu?

Atunci vă supun votului totuşi amendamentul, până stafful nostru îl găseşte.


Cu 38 de voturi pentru, 63 împotrivă şi nicio abţinere, respectivul amendament a fost respins.

Vă rog, procedură?

Nu mai avem procedură.

Vă mulţumesc.

- 37 -

Dacă mai sunt amendamente respinse – care doresc – să fie susţinute în plen.

Dacă nu, vă mulţumesc.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise şi amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă supun votului raportul cu amendamente admise.


Cu 65 de voturi pentru, 38 împotrivă şi nicio abţinere, raportul a fost adoptat.

Vă supun votului proiectul de lege privind aprobarea ordonanţei.


Cu 65 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă şi nicio abţinere, prezentul proiect a fost adoptat.

*

La punctul 2 avem Propunerea legislativă pentru completarea art. 27 din Legea nr. 41/1994

privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de

Televiziune, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.


Dau cuvântul iniţiatorului. Îl avem în sală? Iniţiatorul?

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat de la cultură.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Erwin Şimşensohn – secretar de stat în Ministerul Culturii şi Identităţii

Naţionale:


Pentru conformitate – ştiu că v-a fost dificil să pronunţaţi numele –, vreau să mă prezint, ştiu:

Erwin Şimşensohn, secretar de stat în Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.

Obiectul reglementării acestui act normativ îl face din nou completarea Legii nr. 41/1994

privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de

Televiziune pentru a da posibilitatea consiliilor de administraţie ale SRR şi, respectiv, ale SRTV de a

decide intrarea în procedura insolvenţei prin derogare de la prevederile Legii nr. 85/2014 privind

procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare.

SRR şi SRTV sunt servicii publice autonome, de interes naţional, care-şi desfăşoară activitatea

sub control parlamentar.

Din nou, având în vedere obiectul de reglementare al acestei propuneri legislative, Ministerul

Culturii şi Identităţii Naţionale consideră că Parlamentul este singurul în măsură să se pronunţe asupra

adoptării.

- 38 -

Vă mulţumesc.


Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule preşedinte al Comisiei pentru cultură, aveţi cuvântul. Vă rog.

Domnul Lucian Romaşcanu:


Propunerea legislativă a fost avizată nefavorabil de către Consiliul Economic şi Social şi a

primit avize negative de la Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, şi de la

Comisia economică, industrii şi servicii, şi de la Comisia pentru dezvoltare regională, şi aviz favorabil

de la Comisia pentru dezvoltare şi strategie economică.

Vă informez că propunerea legislativă a fost iniţiată în cursul anului precedent, pe fondul

situaţiei financiare dezastruoase a Societăţii Române de Televiziune, cu intenţia de a găsi o soluţie

legală de îmbunătăţire a acestei situaţii.

În condiţiile schimbărilor legislative privitoare la modul de finanţare a SRR şi SRTV operate

recent, precum şi în condiţiile discutării noii forme a Legii nr. 41/1994, această iniţiativă legislativă a

devenit caducă.

Pentru acest argument, în urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să

adopte raport de respingere.

Mulţumesc.



Dacă sunt intervenţii.

Dacă nu, rămânem pentru vot final, legea fiind organică, pentru luni.

*

Următorul punct la ordinea de zi, punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe.


Iniţiatorul, dacă-l avem în sală. Nu avem iniţiatorul.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Attila, secretar de stat – Ministerul Finanţelor.

Vă rog. Aveţi cuvântul.

Domnul György Attila – secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice:


Prin iniţiativa legislativă se propune modificarea Legii nr. 1/1998 privind organizarea şi

funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe.

- 39 -

Printre modificări se regăsesc şi propuneri de acordare a anumitor pensii care duc la un efort

bugetar suplimentar.

În acest context, Ministerul de Finanţe nu susţine proiectul legislativ.

Mulţumesc.


Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule preşedinte, vă rog. Aveţi cuvântul.

Domnul Iancu Caracota:


Raport suplimentar la Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/1998

privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe, L107/2016.

În şedinţa din 21.02.2017, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă

naţională au hotărât să adopte raport de respingere pentru această propunere legislativă, fără

amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul legislativ face parte din categoria legilor

organice şi urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituţia

României, republicată.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională supune, spre dezbatere şi

adoptare, plenului Senatului raportul de respingere şi propunerea legislativă.

Potrivit art. 75 alin. (3) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 88 alin. (8) pct. 2 din

Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este Cameră decizională.

Mulţumesc.



Dacă sunt intervenţii.

Dacă nu, fiind lege organică, rămâne pentru luni, la votul final.

Aş vrea să vă reamintesc că mâine s-ar putea să avem, în funcţie de hotărârile Birourilor

reunite, plen comun la ora 10.00.

De asemenea, doamnelor, pentru că mâine e 1 Martie, „La mulţi ani!”. Să fiţi fericite şi sănătoase!

Vă mulţumesc.

Declar închisă şedinţa Senatului. (Aplauze.)

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.30.

s t e n o g r a m a€¦ · -3 - s t e n o g r a m a şedinţei senatului din 28 februarie 2017...

Documents