rus definire joc
TRANSCRIPT
5/7/2018 RUS Definire JOC - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rus-definire-joc 1/3
Psihologia COPILULUI şi ADOLESCENTULUI Prep. Univ. Adrian V. RUS
Universitatea “Dimitrie Cantemir”, Târgu-Mureş Facultatea de Psihologie
Definirea conceptului de JOC
• jocul – în copilăria mică şi mijlocie tipul fundamantal de activitate ,
forma de activitate care susţine în cel mai înalt grad dezvoltarea
psihică prin antrenarea psihomotorie, senzorial ă , intelectual ă ş ii
afectiv ă .
(Claparede, E., 1975; Chateau, J. 1980; Piaget, J., 1973; Vagotski,
L.S., 1971; Huizinga, J., 1998; Rosca, Al., Chircev, A., 1970;
Schiopu U., 1970)
1. Karl Gross (Teoria pre-exercitiului pentru viaţă)
- jocul, un exerci ţ iu preg ă titor pentru via ţ a adultului , prin exersareapredispoziţiilor native în scopul maturizării;
- “teren de exercitare prealabilă a instrumentelor de satisfacere a unor
instincte: cel de atac, de apărare agila etc.” > jocul este o pseudoact.
2. H. Carr
- jocul nu se refer ă la perfecţionarea instinctelor fiindcă are menirea
de a între ţ ine instinctele deja existente > jocul, post exercitiu.
3. V. Stern (Conceptia personalistă)
- jocul, ca exersare anticipativ ă a unor predispozi ţ ii interne ; instinctul de
luptă, de competiţie al viitorului bărbat sau cel de ocrotire al femeii.
4. K. Buhler (Teoria primordialităţii reacţiilor hedonice)
- jocul, ca tendin ţ a spre pl ă cere ;
5. E. Claparede (Ipoteza psihologică)
- jocul, ca reproducere a ceea ce impresioneaz ă copilul, activitate ce
permite asimilarea realităţii, interiorizarea acesteia ca act de tr ăire.
- jocul permite individului să-şi realizeze eul, să-şi manifeste pers.
6. St. Hall (Teoria repetiţiunii )
- jocul efect catartic;
- activitatea ludică este o repetare iner ţ ial ă a unora din manifestarile
primitive ale vietii.
1. “formă fundamentală de activitate, de
acceşi importanţă ca activităţile de
învăţare şi muncă”.
(Dictionar de Psihologie)
2. “mod de activitate polimorf ă, observabil
cu o frecvenţă cu atât mai mare cu cât ne
ridicăm în scara animală şi având un loc
cu atât mai mare în viaţa unui individ cu
cât acesta este mai tânar”.
- “utilizat în terapii pentru a stabili
comunicarea cu copilul şi a-l ajuta să-si
modifice modul de funcţionare mentală”.
(Dictionar de Psihiatrie)
(-) nu identifică prezenţa sent. sau a
ficţiunii în jocul copiilor
(+) evoluţia conduitelor de j. in funcţie de
poziţia pe scara filogenetică.
(+) tendinţa spre joc este ereditar ă.
> 1,2. Teoria exerciţiului complementar
sau a compensaţiei = jocul, ca exerciţiu
de întreţinere a tendinţelor şi instinctelor.
- “satisfac ţ ia func ţ ional ă ” – exprimă pe de
o parte de placere-desfatare, iar pe de
alta parte, de bucuria anticipării
rezultatului activităţii. (-) neaplicabilă,
devreme ce copiii se joacă chiar dacă
unele jocuri crează neplăceri.
(+) jocul cu păpuşile exprimă o gamă largă
de stări afective, de disponibilităţi şi de
tr ăiri necesare în procesul adaptării.
1,2,3,4,5,6 > Teorii biologiste
5/7/2018 RUS Definire JOC - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rus-definire-joc 2/3
Psihologia COPILULUI şi ADOLESCENTULUI Prep. Univ. Adrian V. RUS
Universitatea “Dimitrie Cantemir”, Târgu-Mureş Facultatea de Psihologie
7. R. S. Lazarus (Teoria recreaţiunii)
- jocul este opus muncii, deci are o func ţ ie exclusiv recreativ ă;
- mijloc de odihnă activă, o modalitate de re-creare a energiei
organismului.
8. Fr. Schiller (Teoria surplusului de energie)
- jocul, o simplă modaliatate de cheltuire a surplusului de energie.
9. Gesell
- jocul, ca adultrism sau cale de socializare şi culturalizare
permanentă a copilului.
10. L. S. Vagotski
- jocul are caracter formativ atunci când cerinţele formulate (prin
reguli, sarcini sau subiect) sunt cu puţin peste posibilităţile copilului,
date de nivelul de dezvoltare atins de acesta.
- vizarea “zonei proximei dezvoltări” face ca sarcinile de joc să
constituie un stimulent pentru dezvoltarea psihofizic ă a copilului .
11. J. Sally
- subliniază doua particularităţi ale formei jocului cu roluri:
a) copilul se transformă pe sine şi obiectele ce-l înconjoar ă, le
transformă într-un univers imaginar;
b) copilul este absorbit profund de creaţ ia şi de viaţ a pe care o
insuflă acesteia.
12. S. Freud
- jocul, ca simbolizare a unei situaţii traumatizante pentru copil, adică plecarea mamei şi repetarea simbolică permanentă a acestei situaţii;
- jocurile primitive ale copiilor, forme de ocolire a barierelor pe care
societatea umană le aşează în calea impulsurilor primare inconştiente
ce caută a se exprima în mod conştient.
= tipul fundamental de activitate în
copilărie, ce favorizează dezvoltarea
psihică generală prin implicarea mec.
senzoriale, intelect., dar şi afective.
(-) nu explica in totalitate conduitele
ludice in sit. de boala sau oboseala in
care jocul totusi se desfasoara
w. Stern explică acest fenomen prinneajutorarea în raport cu lumea reală a
unui copil; se eliberează prin fuga în
lumea fanteziei; cu cât este mai
puternică iluzia, cu atât este mai
profundă bucuria.
S. Isaacs afirmă că jocurile cu masini,
construcţiile cu turnuri înalte, manipu-
larea materialelor de tipul plastilineiexprimă fantezia copilului legată de
raporturile sexuale ale părinţilor, iar
construcţiile cu case mici şi aranjarea
de colţuri intime ar sugera prezenţa
dorinţei ascunse de reîntoarcere în
pântecul mamei, unde copilul poate fi
singur cu aceasta şi unde concurenţa
tatălui dispare.
A. Adler afirmă că tendinţele sexuale
ale copilului sunt exprimate prin joc, ce
creaza posibilitatea afirmării.
5/7/2018 RUS Definire JOC - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rus-definire-joc 3/3
Psihologia COPILULUI şi ADOLESCENTULUI Prep. Univ. Adrian V. RUS
Universitatea “Dimitrie Cantemir”, Târgu-Mureş Facultatea de Psihologie
13. K. Lewin
- domeniul jocului se află în strânsă legătur ă cu dinamica substituirii ;
- în joc copilul acţionează cu obiecte ce ţin de lumea reală, dar în
acelaşi timp sunt reprezentate obiecte şi operaţii de substituire.
14. J. Piaget
- jocul, o activitate de asimilare ce se complică şi primeşte o
simbolistică largă în decursul etapelor copilăriei;
- jocul simbolic operează cu imagini ce sunt imitaţii interiorizate;
- jocul este legat de lumea iluziilor autiste, de lumea dorinţelor
nesatisf ăcute în realitate, dorinţe ce nu au fost deocamdată
reprimate;
- copilul asimilează realitatea înconjur ătoare în conformitate cu legile
gândirii sale, mai întâi autiste, apoi egocentrice;
- unificarea celor două lumi, cea a adulţilor şi cea personală a
copilului, nu se poate realiza deoarece fiecare se structurează pe
principii diferite, o lume apar ţine principiului satisfacţiei, cealaltă
apar ţine principiului realităţii.
15. J. Chateau
- plăcerea urmarită de copil în joc este o pl ăcere moral ă deoarece
fiecare joc presupune un anumit plan de joc şi nişte reguli.
Respectarea acestora determină o anumită satisfacţie morală.
- jocul, ca modalitate de autoafirmare social ă a copilului îndeosebi
prin intermediul jocurilor cu reguli.
Bibliobrafie:
1. Glava, A., Glava, C., (2002), Introducere in pedagogia prescolara, Editura Daci Educational,
Cluj-Napoca.
2. Korina van Petersen, (1992), Prisma van de psychologie, Ruim 2000 begrippen
van A tot Z.
3. M., Ionescu, I., Radu, D., Salade (Coordonatori), (2000), Studii de pedagogie aplicata,
Editura Presa Univarsitar ă Clujeană, Cluj-Napoca.
4. M., Popa, (2002), Misterioasele faţ ete ale jocului, Editura Dimitrie Cantemir, Târgu-Mureş.
5. U., Şchiopu, (1997), Dictionar de psihologie, Editura Babel, Bucureşti.
6. Jaques Postel, (1998), Dic ţ ionar de psihiatrie, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti.
- Copilul învaţă să deseneze, să
modeleze etc., apoi repetă f ăr ă efort
aceste conduite. Jocul devine o
asimilare pentru asimilare.
- Influenţat de Freud şi Koffka
-distinge trei structuri princ. ale jocului:
a) jocurile exerciţiu
b) jocurile simbolicec) jocurile cu reguli
- Tezele sale voluntariste au fost
contrazise, deoarece tendinţa spre
autoperfecţionare apare după vârta
preşcolar ă. Perfecţionarea apre datorită
jocului, nu fiindcă există o tendinţă spre
aşa ceva.