RUJEOLARujeola este o boală infecţioasă acută

extrem de contagioasă, provocată de

virusul rujeolic, caracterizată prin

febră, tuse, simptome catarale

respiratorii şi digestive, enantem

patognomonic (semnul Koplick) şi

erupţie maculo-papuloasă.

ETIOLOGIE

• Boala este cauzată de virusul rujeolic, care este un virus cu ARN.

• Rezistența în mediul extern a virusului este scăzută.

• Virusul este distrus rapid de substanțe dezinfectante în concentrații uzuale.

Structura virusului rujeolic

EPIDEMIOLOGIE

• Rujeola este o boală universală, cu epidemii mai extinse la fiecare 3-5-10 ani.

• Poate cuprinde toată populaţia receptivă, inclusiv vârstnicii.

• Sursa de infecţie - omul bolnav de rujeola.

• Bolnavul este contagios cu 1-2 zile înainte de debutul bolii și apoi pe parcursul evoluției, în total 8-10 zile.

• Boala se transmite direct prin picături de salivă și secreții nazale (tuse, strănut) dar și indirect prin aerul contaminat, contactul cu diferite suprafețe contaminate (jucării, obiecte de mobilier, etc). Curenţii de aer deplasează uşor virusul.

• Receptivitatea este de 95-100%.

• Perioada de incubație este de cca. 10 zile.

TABLOUL CLINIC

Debutul : în general brusc cu febră uneori de 39-39,5° C la care

se adaugă: indispoziție, inapetență, dureri de cap.

În scurt timp apar semne de infecție respiratorie:

secreții nazale abundente, strănut, lăcrimare, conjunctivită,

fotofobie (nu suportă lumina), edem (umflare) la nivelul

pleoapelor, disfagie (dureri în gât), disfonie (răgușeală), tuse

uscată.

Datorită acestor simptome, fața copilului are un aspect

“buhăit”, “plâns”.

ENANTEM BUCAL - congestie şi hemoragii pe vălul palatin,

pe peretele posterior al faringelui, gingivita eritematoasă.

SEMNUL KOPLICK - prezenţa

pe mucoasa obrajilor în dreptul

ultimilor molari a unor

formaţiuni izolate mici (cât

bobul de gris) de culoare albă-

gălbuie cu aureolă roşie

(prezent în 80-90% cazuri),

apare în a 2-a zi a bolii şi

dispare după 24 de ore de la

apariţia erupţiilor.

PERIOADA DE STARE

Durează 3 zile. Începe concomitent cu erupţia.

Febra - creşte iarăşi până la 39-40°C.

Simptomele catarale progresează.

Erupţia în rujeolă apare de obicei retroauricular,

apoi pe frunte şi obraji, gât şi toracele superior.

În ziua a doua erupţia coboară pe trunchi, iar în a 3-

a zi şi pe membre.

Extinderea gradată a erupţiei în sens descendent şi

centrifug este caracteristică rujeolei.

ERUPȚIA este formată din macule (2-3 mm în diametru) mai rar maculo-papule, cu margini accentuate, este confluentă, lăsând pe alocuri porţiuni de piele sănătoasă, pielea capătă un aspect pătat. Ea poate fi uşor pruriginoasă.

Către a 5 - 6-a zi a bolii erupţia devine pală în ordinea în care a apărut, lăsând o pigmentare brună (tegument "tigrat") care dispare după 4-5 zile, printr-o descuamare fină, furfuracee.

VARIETĂȚI ALE ERUPȚIEI:

•mici vezicule miliare

•erupție reliefată

•erupție hemoragică

•erupţia atipică - în forme fruste sau mitigate

•lipsa erupției în forme mitigate

PERIOADA DE CONVALESCENȚĂ

(POSTERUPTIVĂ)

În rujeola necomplicată, concomitent cu

pălirea şi dispariţia erupţiei, temperatura

revine la normal, dispar semnele catarale,

bolnavul îşi revine treptat în câteva zile.

RUJEOLA LA COPII VACCINAȚI

Rujeola la copiii vaccinaţi, la care

nu au apărut încă anticorpi

evoluează tipic.

Copiii cu imunitate postvaccinală

diminuată pot face forme atipice,

uşoare.

RUJEOLA LA SUGARI

Rujeola la copiii până la 6 luni

prezintă frecvent aspecte

atipice, ca în rujeola mitigată.

Născuţii din mame neimune

fac forme tipice de rujeolă.

Frecvent evoluează cu

complicaţii bacteriene severe

şi cu o letalitate crescută.

RUJEOLA LA GRAVIDE

La femeile gravide rujeola evoluează cu

manifestări clinice tipice.

În primul trimestru de sarcină prezintă risc de

avort spontan, naştere prematură sau

embriopatii congenitale.

COMPLICAŢII

Complicaţiile specifice: laringita acută, pneumonia interstiţială,

meningoencefalita, panencefalita sclerozantă subacută (PESS)

(o boală progresivă a creierului cu evoluție extrem de gravă),

meningita.

Complicaţii bacteriene: pneumonii şi bronhopneumonii,

conjunctivite purulente, stomatite, otite, amigdalite, flegmoane,

laringite, laringotraheite necrotice, ulcero-fibrinoase cu evoluţie

gravă, lentă, uneori ondulantă.

TRATAMENT

Bolnavii cu rujeolă se tratează de obicei la domiciliu.

Se spitalizează copii cu forme severe, complicaţii,

copii din familii defavorizate, sugarii, copii din

colectivităţi închise.

• Regimul la pat - indicat pentru toată perioada

febrilă.

• Igiena riguroasă – tegumente, mucoasa bucală și a

ochilor.

• Alimentaţia bolnavului - în perioada febrilă

include mai ales lichide (supe, piureuri, ceaiuri,

sucuri, apă minerală), apoi dieta se completează

treptat, fără restricţii.

• Medicaţia simptomatică – antitermice, antitusive,

expectorante, vitamine etc.

PROFILAXIE

Măsuri antiepidemice în focar:

• Izolarea bolnavului la domiciliu sau în spital

• Instalarea carantinei în colectivități

• Limitarea accesului vizitatorilor în spitale

• Evitarea contactului persoanelor receptive cu sursele de infecție

• Supravegherea contacţilor

• În focarul de rujeolă se poate administra vaccin antirujeolic în primele 5 zile de contact la copii peste 6 luni

IMUNIZAREA ANTIRUJEOLICĂ

Imunizarea antirujeolică constituie elementul de bază în profilaxia

acestei maladii. Vaccinul utilizat este ROR (rubeola, oreion, rujeola) la

vârsta de 9 luni si o revaccinare la 5 ani. Pentru eliminarea rujeolei se

impune realizarea unui nivel major de imunitate colectivă, prin

vaccinarea la cel puţin 95% din receptivi. Astfel se poate întrerupe

transmiterea naturală a virusului rujeolic.

Prezentarea și imaginile au fost

preluate și prelucrate de pe rețeaua

Internet