Rujeola este o infectie virala extrem de contagioasa. Rujeola este cauzata de virusul rujeolic, un virus din familia paramixovirusuri. Acest grup de virusuri cauzeaza in general afectiuni respiratorii. Rujeola se transmite atunci cand o persoana infectata tuseste sau stranuta.Virusul se raspandeste cel mai adesea in perioada de incubatie a bolii, atunci cand pacientul nu stie ca este bolnav si nu prezinta nici un simptom. Bolnavul este contagios cu 4 zile inainte ca eruptia cutanata tipica sa apara si inca 4 zile dupa aceea. febra (38C sau mai mare)rinoree (scurgerea de secretii de la nivelul nasului), stranut senzatia de gat uscat, tuse persistenta cresterea in volum a ganglionilor latero-cervicaliDiaree,oboseala, inapetenta (pierderea poftei de mancare)uneori poate apare si o lacrimare discreta.Rahitismul este o afectiune specifica celor mici, care se datoreaza unui deficit de vitamina D, calciu si fosfati, care impiedica procesul de cresterea si dezvoltare normala a oaselor. Malformatii scheletice: sunt localizate in special la nivelul membrelor inferioare, la nivelul coloanei vertebrale, pelvisului si sternului. Dureri sau sensibilitate osoasa: la nivelul oaselor lungi si coloanei vertebrale precum si la nivelul centurilor scapulara si pelvina. Sunt adesea dureri cronice, de intensitate moderata;- Spasme musculare generalizate (tetanie) si hipocalcemie;

Pielonefrita acuta este o boal infecioas a tractului urinar la nivelul parenchimului i a pelvisului renal provocat de obicei de E. coli (80%),Una din cele mai frecvente cauze ale pielonefritei este ptrunderea organismelor din colon n cile urinare. Majoritatea cazurilor de pielonefrita debuteaz cu o infecie a cilor urinare inferioare (cistit, prostatit), bacteriile din vezica urinar fiind aduse n pelvisul renal prin reflux vezico-ureteral. Ali factori de risc sunt anomalii structurale ale cailor urinare, litiaza renala, cateterizarea tractului urinar, sarcina, diabet zaharat, stari imunodeficiente, Dureri la percutia lojei renale (semnul lui Giordano);disurie (durere in timpul urinarii), polakiuria (urinari frecvente);febra (>38 grade Celsius);tahicardie, cefalee; slabiciune, lipsa poftei de mancare.

Leucemia este o forma de cancer care afecteaza celulele sangelui. Afectiunea incepe in maduva oaselor. In cazul unui bolnav de leucemie, maduva oaselor produce un numar prea mare de leucocite care nu isi mai pot indeplini functiile. In acest caz, bolnavul se confrunta cu anemie, sangerari sau infectii. Senzatie de oboseala, Pierderi in greutate fara un motiv anume, Infectii frecvente, Disconfort abdominal, Dureri in oase sau incheietur, Sangerari si invinetiri rapide: sangerari ale gingiilor, pete rosii pe piele, Tumefierea nodulilor limfatici in special din zona gatului sau a zonei inghinale.

boala hodgkin este o forma de limfom malign ce se caracterizeaza prin cresterea progresiva si nedureroasa a ganglionilor limfatici, a splinei si, in general, a tesutului limfoid. Mai pot aparea si alte simptome dintre care amintim: anorexie, scadere in greutate, febra, prurit, transpiratii nocturne si anemie. Tratamentul este n funcie de stadiul bolii. Numrul i localizarea nodulilor implicai, precum i simetria lor, de o parte i de alta a diafragmului este, de asemenea, important. Scopul acestuia este de a distruge ct mai multe celule maligne i intrarea n remisiune a pacientului.Metodele principale de tratament includ chimioterapia i radioterapia. Monochimioterapia se aplic numai la persoanele cu vrst naintat, cu patologii concomitente severe, cu hemodepresie dup tratamentul precedent.Sindromul Cushing reprezinta consecinta expunerii organismului o perioada indelungata la concentratii prea mari de cortizol. - crestere in greutate- modificari ale tegumentelor: acestea devin mai subtiri, fragile,tulburari psihice (apar la 50% dintre pacienti): ulcer gastric sau duodenal.oboseala exagerata, umflarea picioarelor,hipertensiune arteriala.

Boala Addison, sau insuficiena corticosuprarenal primar, reprezint o boal endocrin rar, caracterizat de hipofuncia suprarenal, cauzat de afectarea primar (distrugerea parial sau complet) a glandei suprarenale, precum i secreia insuficient a unor hormoni.Slbiciune, oboseal, Scdere n greutate;Ameeal, hipotensiune;Accentuarea pigmentaiei tegumentare;Anorexie, grea, vom; Hipotensiune ortostatic, hipoglicemie; Diaree cronic, durere abdominal;Pierderea prului la femei,Sindrom depresiv, dificulti de concentrare;Vitiligo.

Diabetul zaharat este un sindrom caracterizat prin valori crescute ale concentraiei glucozei n snge (hiperglicemie) i dezechilibrarea metabolismului. Diabetul zaharat de tip 1 se caracterizeaz prin distrugerea celulelor beta pancreatice productoare de insulin din insulele Langerhans din pancreas, fapt care conduce la un deficit de insulin. Diabetul zaharat de tip 2 se datoreaz rezistenei crescute la insulin a esuturilor, nsoit de scderea secreiei de insulin. Lipsa de rspuns la insulin a esuturilor se datoreaz cel mai probabil modificrii receptorului pentru insulin de pe membrana celular.

Dementele:deteriorare generalizata a intelectului si personalitatii, trebuie diferentiata dedeficitul de dezvoltare psihica (intarzierea mintala) - tulburarile de memorie- dezorientarea in timp, spatiu si la propria persoanagandirea devine lenta si saraca in continut in stadii incipiente apare depresie.

Cataracta inseamna opacifierea lentilei ochiului, numita cristalin. In mod normal aceasta lentila este perfect transparenta si asigura focalizarea imaginii pe retina, adica vederea clara.Cataracta congenitala este prezenta chiar de la nastere, uneori de sine statatoare, alteori in cadrul unor sindroame malformative complexe. Cel mai frecvent pacientii cu cataracta descriu o incetosare progresiva a vederii, cu scaderea sensibilitatii la contrast si denaturarea culorilor (acestea par mai terne, mai intunecate).

Nevroza, potrivit concepiilor contemporane, se determin ca o boal, condiionat de situaia conflictual psihogen acut sau cronic extraordinar n urma tulburrii interrelaiilor umane, ce se manifest cu precdere prin dereglarea funciilor sistemelor emotiv, vegetativ i endocrin.Nevroza se caracterizeaz prin reversibilitatea dereglrilor patologice, independent de vechimea procesului, prin specificitatea manifestrilor clinice cu dominarea perturbrilor emoional afective i somatovegetative, prin pstrarea atitudinii critice a pacientului fa de boal. Particularitile tabloului clinic al nevrozei depind nu numai de caracterul situaiei conflictuale i emotive, dar i de personalitatea individului, specificnd diverse variante clinice.

Glaucomul este o boal a ochiului care produce atrofierea nervului optic i ngustarea cmpului vizual i pierderea progresiv a vederii- netratat duce la cecitate(orbire). Cmpul vizual este suprafaa perceput cnd privirea este fixat drept nainte. Glaucomul se caracterizeaz prin creterea tensiunii intraoculare i scderea acuitii vizuale. Glaucomul poate fi pentru o lunga perioada de timp o boala asimptomatica. O tensiune intraoculara mediu crescuta nu da simptome dar actioneaza insidios asupra nervului optic determinand distrugerea progresiva a fibrelor sale.Rareori, in faze avansate ale glaucomului, pot aparea dureri de cap, senzatia de presiune in zona oculara iar cand nervul optic este aproape complet distrus apare si scaderea vederii.Pentru o perioada indelungata glaucomul se manifesta doar prin ingustarea campului vizual (pe care pacientul nu o sesizeaza), vederea centrala fiind in acest timp perfect pastrata

Stenoza mitral este o afeciune care se manifest printr-o leziune a valvei mitrale ce produce un obstacol la trecerea fluxului sanguin din atriul stng n ventriculul stng, aciune care duce la dilatarea atriului stng, hipertensiune pulmonar i insuficien cardiac dreapt. Stenoza mitral se manifest n special la femei iar boala este asimptomatic o perioad lung de timp.Boala este descoperit de obicei cnd se face un examen clinic sau cnd apar complicaii. Principalele simptome ale stenozei mitrale sunt hemoptiziile, apneea i emboliile arteriale.Dispneea este unul din simptomele principale ale acestei afeciuni i este pus n eviden mai ales n momentele n care pacientul realizeaz efort fizic. Dispneea poate aprea i n lipsa unui efort fizic n situaiile n care pacientul sufer emoii puternice, sau n situaia existenei unei sarcini.Hemoptiziile apar la circa 10-20% din bolnavii care au stenoz mitral.Pacienii care prezint embolii arteriale pot prezenta i alte tulburri de tipul durerilor abdominal sau a celor din regiunea lombar, sindrom de ischemie periferic acut, dureri retrosternale sau tulburri neurologice.Tusea sau palpitaiile reprezint i ele simptome ale bolnavilor cu stenoz mitral.

Insuficiena cardiac este o afeciune care apare atunci cnd inima nu mai pompeaz suficient snge organismului. Principalul simptom al insuficienei cardiace este senzaia de slbiciune i fatigabilitate (tendina de oboseal). Cauzele care produc boala sunt diverse.Cel mai frecvent, pacientii cu IC acuza dispnee (senzatia de respiratie grea) la efort sau in repaus cu sau fara ortopnee (dispnee in pozitia culcat care se amelioreaza cand se ridica in picioare).astenia fizica si oboseala, durerea toracica (mai ales la cei cu cardiopatie ischemica), palpitatiile (perceperea batailor inimii), tusea (in special noaptea sau la efort) iar in formele grave si prelungite de insuficienta cardiaca apar scaderea in greutate, lipsa poftei de mancare, senzatie de greata (sunt cauzate de acumularea de lichide in intestine si ficat).

Stopul cardio respirator ncetarea funciei cardiace i respiratorii. Dac disfuncia, fie cardiaca, fie respiratorie nu este remediata rapid, poate conduce la decesul pacientului. Agitatie,confuzie,dipnee,tahicardie,dureri la nivelul toracelui. Cauze: boli cardiace ischemice;cardiomiopatii;infarctul miocardic; tulburri severe de ritm cardiac (fibrilaia ventricular, tahicardia ventricularistolia); stopul respirator;hemoragii masive;intoxicaiile cu substane toxice care duc la depresiuni miocardice; electrocutare ( fibrilaie ventricular ); embolie pulmonar;

Edemul pulmonar reprezinta un sindrom acut caracterizat de inundarea cu lichid a alveolelor pulmonare. respiratie dificila in pozitia culcat;secretii aerate pe caile respiratorii;creste frecventa respiratorie pana la peste 35 de respiratii pe minut;creste frecventa cardiaca;extremitati reci;transpiratii ,stare de agitatie;coloratie albastruie a pielii si mucoaselor, datorata scaderii cantitatii de oxigen din sangele arterial.

Anafilaxia (socul anafilactic )este o reactie alergica severa care poate pune in pericol viata unei persoane. Aceasta poate sa apara in cateva secunde sau minute de la expunerea la un alergen, cum ar fi veninul rezultat in urma unei intepaturi de albine sau consumul unei alune. Anafilaxia este o reactie severa care afecteaza mai multe zone ale corpului. Severitatea reactiei variaza de la o persoana la alta. Reactiile ulterioare declansarii acesteia sunt, de obicei, de acelasi tip. Simptomele debuteaza rapid, iar reactiile sunt destul de severe. Manifestarile unei reactii anafilactice pot sa apara in cateva secunde de la expunere, la 15-30 de minute sau chiar o ora sau mai mult dupa expunere (reactia tipica la aspirina si la alte medicamente similare) inrosirea fetei;prurit (in zona abdomenului sau axile); urticarie.sentiment iminent de sfarsit al lumii; anxietate; puls neregulat si rapid;

Infarctul miocardic acut numit frecvent i atac de cord, este ntreruperea fluxului sangvin la nivelul unei poriuni a cordului, ce determin moartea celulelor miocardice. Cel mai frecvent se produce prin obstrucia unei artere coronare n urma rupturii unei plci de aterom, care este un depozit de lipide i celule albe (n special macrofage) la nivelul peretelui arterial. Ischemia (reducerea fluxului sangvin) i hipoxia rezultate, netratate n timp util, duc la moartea (necroza) muchiului inimii (miocardului). durere brusc de piept (n mod specific rspndindu-se spre braul stng sau partea lateral stng a gtului), dispnee, greuri, vom, palpitaii, transpiraii i nelinite (adeseori descris ca o senzaie de moarte iminent] Aproximativ un sfert din toate infarctele miocardice sunt silenioase, fr durere n piept sau alte simptome. Debutul simptomelor infarctului miocardic este, de obicei, gradual, pe parcursul a cteva minute, rareori fiind brusc.[ Durerea toracic anterioar este cel mai frecvent simptom al infarctului miocardic acut. Durerea toracica datorat ischemiei miocardului (aport insuficient de snge i, prin urmare, de oxigen) se numete angin pectoral. Durerea iradiaz cel mai frecvent n braul stng, dar poate iradia i n mandibul, braul drept, interscapular i n epigastru, unde poate mima un pirozis. Semnul lui Levine (pacientul localizeaz durerea strngndu-i pumnul deasupra strernului) a fost descris, n mod clasic, ca fiind predictiv pentru durerea toracic de origine cardiac, ns un studiu observaional prospectiv a artat c are o slab valoare predictiv.Respiraia dificil (dispnea) apare atunci cnd afectarea miocardului reduce debitul cardiac . Alte simptome pot fi diaforeza (transpiraie excesiv)[, astenie fizic (slbiciune), ameeli, grea, vom, i palpitaii. Pierderea strii de contien (datorit perfuziei cerebrale inadecvate i ocului cardiogen) i moartea subit (frecvent datorit fibrilaiei ventriculare) pot aprea n infarctul miocardic.