Transparenţa instituţiilor şi consultarea populaţiei EDITORIALValoarea informaţiei şi cunoaşterea drepturilor proprii .......................................2

LEGISLAŢIETransparenţa în legislaţie: prezent, trecut şi viitor .......................................................3Concursul public ca dovadă a transparenţei administraţiei publice.....................................5Cum este pus cetăţeanul în faţa faptului împlinit ............................................................5Participarea publicului în materie de urbanism: practica europeană ..................6

ANALIZĂSite-urile primăriilor şi ministerelor mai mult zăpăcesc decât lămuresc: informaţii puţine şi vechi .........................................................7Prezenţa echipei oub la comisiile tehniceşi deliberative.......................................... 8Cum răspund instituţiile solicitărilor trimise de oub .......................................................9Ce păţesc instituţiile care nu sunt transparente? ....................................... 10

PATRIMONIUCase vechi restaurate ............................ 12 Monumente lăsate în paragină .............. 13

VERDESOS spaţiile verzi! ...................................11

UTILEPlanuri urbanistice aprobate de Consiliul General, ianuarie-martie 2010 ................14 Modifi cări aduse de Codul Civil şi Codul Penal în legislaţia privind urbanismul .....14

ŞTIRI BUCUREŞTIO casă de 100 de ani de pe Calea Moşilor a fost demolată ........................................15“Bucureştiul într-o zi”, primele trasee turistice din Capitală ................................15Premiile Anualei de Arhitectură Bucureşti 2010 ........................................................15

ŞTIRI ŢARĂPremiile europene 2010 pentru spaţiipublice realizate ......................................16Idei pentru spaţiile publice din Galaţi ......16Iniţiative sprijinite de Ambasada Franţei în România în 2010 .....................................16

Dreptul la informare este apărat de Constituţia României şi de tratatele internaţionale pe care ţara noastră le-a semnat. Consultarea cetăţenilor pentru luarea deciziilor importante stă la baza democraţiei. Cât de transparente sunt instituţiile statului in procesul decizional? Cât de completă este legislaţia în domeniu? Cum este consultată populaţia în alte ţări europene? Noi vă oferim câteva răspunsuri la aceste întrebări în paginile acestui număr.

Vizitaţi www.observatorulurban.ro

nr. 4 ianuarie-iunie 2010. 16 pagini. informa ii pentru un mai bun. uniunea arhitec ilor din românia

Valoarea informaţiei şi drepturile cetăţenilorInformaţia este poate cea mai bine plătită marfă din lume. Ea infl uenţează decizia şefi lor de stat, politica unei ţări, prosperitatea sau falimentul unei companii, salvează vieţi sau ucide. Deşi li se acordă mai puţina importanţă, informaţiile din urbanism joacă un rol foarte important, afectând atât economia unui oraş cât şi viaţa locuitorilor acestuia. Informaţia este vitală pentru dezvoltatorii imobiliari cât şi pentru cetăţeni, benefi ciarii fi nali ai documentaţiilor de urbanism şi utilizatorii oraşului.

Informaţia şi afacerilePornind de la mare la mic, pentru oamenii de afaceri, informaţiile urbanistice înseamnă bani, foarte mulţi bani. De exemplu, dacă un investitor afl ă primul pe unde va trece un mare bulevard sau unde se va introduce canalizare, în timp ce alţii nu ştiu, poate cumpăra terenurile din zona respectivă la preţuri foarte mici. Apoi, după ce investiţiile în infrastructură se fac, le vinde la preţuri de două trei ori mai mari, obţinând profi t fără să investească nimic.

Informaţia şi oraşulPentru omul de rând, informaţiile din urbanism înseamnă păstrarea comfortului şi a valorii investiţiei pe care a făcut-o cumpărându-şi o locuinţă sau un teren într-o anumită zonă a oraşului. Este foarte important să ştii ce se va construi lângă casa ta, pe strada ta sau în cartierul tău, pentru că asta îţi infl uenţează viaţa în mod direct.Construirea unei străzi sau a unui parc într-un cartier pot creşte confortul locuitorilor şi proporţional preţul locuinţelor. Construirea unui centru comercial poate fi un lucru benefi c sau din contra, malefi c pentru o zonă. Benefi c pentru că devine un punct de reper pentru locuitori, un loc unde îşi pot petrece timpul liber, socializa sau face cumpărături. Rău, deoarece amplasat necorespunzător poate aduce trafi c în zonă şi poate deranja prin maşinile parcate pe trotuar. Malefi că poate fi şi schimbarea funcţiunii unei clădiri.

Preţul proprietăţii în raport cu dezvoltarea oraşuluiDeşi nu prea este aplicat de specialiştii români, conceptul de „zoning” este foarte apreciat în alte oraşe europene şi în SUA. Asta înseamnă că, de exemplu, cartierele de locuinţe să fi e cartiere de locuinţe, cartierele de birouri numai cu birouri, fabricile în zone industriale. Asta deoarece amestecarea acestora poate strica specifi cul unui cartier şi tulbura liniştea locuitorilor. Un exemplu despre cât de rău poate fi să amesteci funcţiunile este cartierul Primăverii. Înainte aici erau numai locuinţe. Acum, zona s-a umplut de birouri şi implicit de maşini. Casele vechi au dispărut, iar locul lor a fost luat de clădiri de birouri, înfi pte fără nicio noimă pe marginea străzii. În consecinţă, trotuarele au fost umplute de maşini, trafi cul a crescut, iar liniştea celor care locuiesc acolo a devenit o trista amintire. Pe scurt, cam de asta este important să ştii ce se construieşte

pe strada ta, în cartierul tău. Din nefericire, în majoritatea cazurilor, în România cetăţenii nu afl ă de construcţiile noi decât când încep lucrările de construire. Mult prea târziu ca să împiedice ridicarea unei clădiri care ar dăuna intereselor lor.

Practica europeanăÎn alte ţări europene, acest drept al cetăţenilor este respectat. Imi povestea o prietenă care locuieşte la Londra că proprietarul unei case vechi dintr-un cartier londonez vroia să demoleze casa veche. Fiindcă imobilul este impropriu locuirii, el dorea sa ridice o altă clădire in loc. Omul a depus proiectul la Primărie, primăria i-a chemat prin posta pe fi ecare dintre vecini să-şi spună părerea. Fiindcă vecinii nu au fost de acord, proiectul a fost respins.

Consultarea populaţiei Încă de la apariţia Legii urbanismului, ministerul de resort trebuia să elaboreze nişte norme pentru consultarea populaţiei la elaborarea planurilor urbanistice sau la ridicarea construcţiilor noi. Din nefericire, aceste norme nu au fost elaborate nici până astazi. Cetăţenii afl ă despre ce se va construi lângă casa lor abia cand încep lucrările sau când proiectul are toate aprobările. Asta fi indcă pe site-ul primăriei Capitalei nu sunt puse Planurile Urbanistice Zonale decât inainte de a intra în dezbatere la Consiliul General şi cand toate avizele sunt deja date. Atunci nici măcar consilierii nu le mai pot opri, deoarece riscă să fi e daţi în judecată şi obligaţi să aprobe proiectul. Un astfel de exemplu este PUZ-ul domnului Sindie, de pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti. Investitorul s-a adresat instanţei, iar aceasta din urmă a obligat Consilul General să aprobe PUZ-ul, lucru care s-a şi întâmplat în urma cu câteva săptămâni. Consilierii spun: „Dacă instanţa a hotărât aşa, ne supunem. Nu ne permitem să plătim daune de sute de mii de euro din buzunarul nostru”.

Instituţiile statului şi transparenţa decizionalăÎn mod normal, când un dezvoltator îşi manifestă dorinţa de a construi ceva într-un loc, primăria ar trebui să anunţe pe site acest lucru, pentru ca locuitorii din zonă, presa, ONG-urile să aibă timp de reacţie, subiectul să fi e dezbătut de toţi cei interesaţi.

Şedinţe de interes public trecute la secretÎn plus, şedinţele de la Agenţia de Mediu şi de la Direcţiiile de Cultură, unde se decide desfrişarea unui spaţiu verde sau un demolarea unei case de patrimoniu, sunt ţinute la secret. De parcă calitatea aerului pe care-l respirăm sau patrimoniul construit al ţării nu ar fi chestiuni de interes public. La majoritatea primăriilor, Planurile Urbanistice Zonale şi de Detaliu nu sunt publicate pe paginile web ale instituţiilor sau conţin doar frânturi de informaţie. Dacă ceri să le consulţi, le obţii cu greu sau deloc.

Pe scurt, cam asta ar fi o radiografi e de o pagină a transparenţei instituţiilor din România. Concluziile le trageţi dumneavoastră!

Catiuşa Ivanov

EDITORIAL 2

Transparenţa în legislaţia românească: trecut, prezent şi viitorIstorie recentă De ce transparenţă? Problema se pune numai în situaţia coexistenţei, în interiorul unei structuri sociale, a unor componente private şi publice. Numai atunci când decizii, resurse, energii etc. de sorginte generală sunt la îndemâna unei persoane private. Componentele, deşi se interferează, trebuie clar delimitate, astfel ca responsabilii privaţi ai (administrării) bunurilor publice -între care imobilele ocupă un loc important- să poată fi uşor monitorizaţi. În Ţările Române discernerea între cele două tipuri de proprietate s-a produs anevoie. Faptul că multă vreme domnii au confundat vistieria ţării cu fondurile proprii explică şi insufi cienta claritate privind proprietatea asupra pământului. Din Evul Mediu şi până în prezent (la aşa zisa retrocedare/reconstituire a proprietăţilor naţionalizate, trafi cate apoi prin şantaj şi abuz) ”dreptatea imobiliară” a fost a celui mai puternic. ”Tradiţia” continuă!

Transparenţa în comunismMimând refl exe democratice, regimul democrat-popular-socialist făcea publice anumite decizii şi stări de lucruri (care însă nu se puteau infl uenţa). Era o regulă publicarea (spre dezbatere) a proiectelor de lege, a hotărârilor conducerii superioare de partid şi de stat, a bugetelor cincinale ale Republicii. Înaintea unui nou cincinal se făceau publice (prin expoziţii) proiectele de sistematizare şi investiţii (avizate şi aprobate)ce urmau a se realiza, vizitatorii fi ind solicitaţi să-şi exprime opinia.

Spaţiul publicStatutul de proprietate asupra solului, subsolului şi suprasolului

s-a democratizat în timp, trecând de la faza de eminenţă (totul aparţinea şefului) la cea de bun privat.. În cursul acestei evoluţii dramatice s-a ajuns, în ţările dezvoltate, la formule relativ stabile din punctul de vedere al ponderii domeniului public în raport cu proprietatea privată. Lipsa de transparenţă nu se mai justifi că, monitorizarea publică vizând îndeosebi ingineriile inedite de exploatare abuzivă a spaţiului.

À la RoumanieDin păcate, România caută şi în prezent stabilitatea relaţiei dintre domeniul public şi proprietăţile imobiliare private maturizate. Contractele de concesionare, dosarele de retrocedare, neclarităţile legislative, avizele de urbanism etc. reprezintă ocazii de însuşire, într-un fel sau altul, a proprietăţilor publice de către privaţi. Transparenţa avertizează, permite informarea la timp, stimulează reacţia publică, limitează posibilităţile de fraudă!

A arbitra/ arbitrarDupă 2 decenii de pseudo-democraţie, transparenţa din domeniul urbanismului lasă mult de dorit. Baza legală mult aşteptată e subţire, administraţia publică (atât cea centrală cât mai ales cea locală) apără îndeosebi interesele private, nu pe cele colective. Primăriile au probleme cu ”site”-urile, participarea la comisiile de avizare a documentaţiilor tehnice este restricţionată, nu furnizează celor interesaţi informaţiile cerute. De aici, marja enormă pentru corupţie şi abuzuri crase în construcţia urbană, conduită încurajată şi prin deciziile organizatorice.

3 LEGISLAŢIE

Cum te apără legea de nesimţirea funcţionarilorLegea 544/2001, privind liberul acces la informatiile de interes public

Articolul 21(1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorităţi ori instituţii publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere şi atrage răspundereadisciplinară a celui vinovat.(2) Impotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamaţie la conducătorul autorităţii sau al instituţiei publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţăde către persoana lezată.(3) Dacă după cercetarea administrativă reclamaţia se dovedeste intemeiata, raspunsul se transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamaţiei şi va conţine atît informaţiile de interes public solicitate iniţial, cât şi mentio-narea sancţiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat.

Articolul 22(1) În cazul în care o persoană se consideră vatămată în

drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plîngere la secţia de contencios administrativ a tribunaluluiîn a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se afl ă sediul autorităţii ori al instituţiei publice. Plîngerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.(2) Instanţa poate obliga autoritatea sau instituţia publică să furnizeze informaţiile de interes public solicitate şi să plătească daune morale şi/sau patrimoniale.(3) Hotărîrea tribunalului este supusă recursului.(4) Decizia Curţii de apel este defi nitivă şi irevocabilă.(5) Atît plîngerea, cât şi apelul se judecă în instanţă în procedură de urgenţă şi sunt scutite de taxa de timbru.

Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică

Articolul 13 (1) Orice persoană care se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute de prezenta lege, poate face plângere în

Peter Derer, Catiuşa Ivanov

LEGISLAŢIE 4

condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modifi cările şi completările ulterioare. (2) Plângerea şi recursul se judecă în procedură de urgenţă şi sunt scutite de taxa de timbru. Articolul 14 Constituie abatere disciplinară şi se sancţionează, potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modifi cările şi completările ulterioare, sau, după caz, potrivit legislaţiei muncii, fapta funcţionarului care, din motive contrare legii, nu permite accesul persoanelor la şedinţele publice sau împiedică implicarea persoanelor interesate în procesul de elaborare a actelor normative de interes public, în conditiile prezentei legi.

Legea 350/2001 privind urbanismul şi amenajarea teritoriului

Participarea publicului la activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism

Articolul 57(1) Participarea publicului la activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism constă în implicarea acestuia în toate etapele procesului decizional referitor la activităţile de amenajare a teritoriului şi urbanism. (2) Participarea publicului asigură dreptul acestuia la informare, consultare şi acces la justiţie, referitor la activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, potrivit legii, pe tot parcursul elaborării strategiilor şi documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, conform metodologiei stabilite de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor şi în corelare cu procedurile specifi ce ce decurg din legislaţia de mediu.

Articolul 58Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale au responsabilitatea organizării, desfăşurării şi fi nanţării procesului de participare a publicului în cadrul activităţilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism.

Articolul 60Consultarea publicului este procesul prin care autoritaţile administraţiei publice centrale şi locale colectează şi iau în considerare opţiunile şi opiniile publicului privind obiectivele dezvoltării economico-sociale privind amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor, prevederile strategiilor

de dezvoltare teritorială şi ale programelor de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistică a localităţilor.

Articolul 61Informarea şi consultarea publicului se desfăşoară diferenţiat, în funcţie de amploarea şi de importanţa documentaţiei de amenajare a teritoriului sau de urbanism, potrivit metodologiei stabilite de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.

Sancţiuni

Articolul 63(1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea civilă, contravenţională, disciplinară, administrativă sau penală, după caz, potrivit legii.

(2) Constituie contravenţii următoarele fapte: a) refuzul instituţiilor publice de a furniza informaţii care, prin natura lor, sunt publice, pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism; b) supunerea spre avizare sau aprobare a unei documentaţii de urbanism incomplete ori care conţine date eronate; c) avizarea şi aprobarea de documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism semnate de alte persoane decât cele stabilite prin lege; d) neîndeplinirea atribuţiilor privind exercitarea controlului asupra modului de respectare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism; e) neluarea măsurilor prevăzute de lege în cazul nerespectării prevederilor din documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism. f) aprobarea unui plan urbanistic de detaliu cu derogări de la Planul Urbanistic General neprevăzute la art. 32 alin. (4).

Articolul 63.1Contravenţiile prevăzute la art. 63 alin. (2) se sancţionează cu amendă, după cum urmează: a) de la 1.000 la 3.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor lit. a) si b); b) de la 1.000 la 9.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor lit. c); c) de la 1.000 la 2.500 lei, pentru nerespectarea prevederilor lit. d) si e); d) de la 3.000 lei la 10.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor lit. f).

5 LEGISLAŢIE

În România nu există o tradiţie a concursurilor publice de arhitectură şi urbanism. Comanditarii autohtoni (domni, ierarhi, boieri, bresle) au recurs în mod exclusiv la încredinţarea directă. (Poate numai în Transilvania gotică să fi existat preocuparea – preluată de biserica romano-catolică – de optimizare prin competiţie a producţiei). Primele concursuri organizate pentru realizarea sediilor de instituţii publice necesare statutului modern au fost tot atâtea prilejuri de scandal. (Chiar dacă era vorba şi de participanţi străini) şi substanţă pentru articolele din ”Analele architecturei…” a lui Socolescu.

Concursul de arhitectură în comunismNici măcar administraţia comunistă, cu rigiditatea tipică şi preocuparea pentru etică (de faţadă, dar totuşi etică) nu a reuşit să curme obiceiurile pământului. Rezultatul a fost multiplicarea ”concursurilor de idei” care, deşi consumau mulţi bani şi destulă energie, se încheiau prin acordarea directă a lucrării institutului local de proiectare. Ulterior, Ceauşescu a renunţat şi la acest exerciţiu formal pentru a recurge la concursul cu invitaţi. Aşa a procedat în 1977 când a demarat operaţiunea ”Noul centru civic”: a invitat mai multe personalităţi ale arhitecturii din Capitală şi din ţară după care partea urbanistică a comandat-o Institutului ”Proiect-Bucureşti” iar obiectele principale altor arhitecţi decât primilor invitaţi.

Concursul de arhitectură în România după 1990Evenimentele din decembrie 1989 păreau să aducă, alături de răsturnarea vechiului regim, o nouă mentalitate în acordarea comenzilor pentru marile lucrări publice. A fost numai o iluzie, risipită curând chiar de unii dintre organizatorii celui mai mare concurs internaţional de urbanism lansat în România: ”Bucureşti 2000”. Extraordinara şansă de a face altfel decât înainte de 1989, de a stimula transparenţa în ceea ce priveşte intenţiile

urbanistice ale clasei conducătoare, de a optimiza la maximum produsul fi nal prin participarea specialiţtilor din străinătate a fost ratată din cauza marilor interese imobiliare ale ”îmbogăţiţilor de revoluţie” în înţelegere cu şefi i administraţiei publice.Regretabil este că lipsa de transparenţă fi e în manipularea fondurilor publice, fi e în abordarea unor obiective de mare interes public, a devenit regulă nu numai în lumea laică, dar şi în rândul ierarhilor feluritelor biserici. Aşa se face că în descătuşatul efort care a condus la construirea a sute de clădiri de cult, un loc aparte îl ocupă producţia ”kitsch”. Constatarea e valabilă şi pentru comanditarii privaţi, care nu s-au lăsat mai prejos, neluând în seamă calitatea deosebită a unui număr, din păcate restrâns, de clădiri realizate pe bază de concurs: extinderea Spitalului Griviţa din Bucureşti, amenajarea Memorialului de la Sighet, amenajarea Zonei centrale din Cluj-Napoca, noul Complex administrativ al Palatului Victoria la Bucureşti!

Competiţia vs. calitatea proiectelorConcursurile publice sunt semnale pentru populaţie, constituie oportunităţi de educaţie urbanistică a acesteia, pot fi mijloace de sondare a justeţei unor abordări în domeniu, garantează gospodărirea corectă a fondurilor publice, maximizează valoarea produsului fi nal. Sunt tot atâtea argumente pentru care breasla arhitecţilor susţine de ani buni reglementarea concursurilor publice ca modalitate transparentă, rentabilă şi sustenabilă de atribuire a marilor lucrări (diferită de cea stabilită prin Legea achiziţiei de bunuri publice). Dar în aceeaşi măsură, unii membri ai breslei, ataşaţi reţelelor de interese din economia subterană, continuă să boicoteze formarea unei culturi a concursurilor de arhitectură şi urbanism. Mai e mult până când administraţia va ajunge să cheltuie transparent fondurile publice!

Concursul public ca dovadă a transparenţei administraţiei publice

Peter Derer

Cum este pus cetăţeanul în faţa faptului împlinitTratarea informaţiilor- Nepublicarea informaţiilor;- Publicarea informaţiilor cu întârziere;- Informaţii trunchiate sau incomplete;- Declararea informaţiilor drept secrete;

Căile de informare- Absenţa afi şării la sediul instituţiei;- Expunerea defi citară (prea tîrziu, în locuri nevizibile) pe panourile de afi şaj;- ”Site”-uri nealimentate cu informaţiile necesare sau alimentate defi citar;- Buletine informative cu caracter prea general;

Comisiile de avizare- Absenţa criteriilor de compunere a comisiilor;- Membrii comisiei ce îşi prezintă în comisie proiecte spre

avizare;- Convocarea cu întârziere membrii comisiilor;- Membrii comisiilor nu primesc toate informaţiile;

Observatorii publici- Interzicerea accesului la comisiile de avizare;- Omiterea comunicării datelor de desfăşurare ale şedinţelor publice;- Lipsa de reacţie la adresele observatorilor;- Absenţa unui cadru adecvat de comunicare;

Cadrul legal- Cultură de comunicare în stare incipientă;- Lipsuri şi neclarităţi ale actelor normative;- Actele normative nu impun adecvat transparenţa;- Difi cultăţi de sancţionare a lipsei de transparenţă a instituţiilor statului.

LEGISLAŢIE 6

Participarea publicului în materie de urbanism: practica vest-europeană

Prof. Univ. Dr. Mircea Duţu

Afi rmate în contextul dezvoltării democraţiei occidentale prin cristalizarea unei tot mai viguroase dimensiuni (componente) participative, directe, informarea şi participarea publicului sunt ineluctabil legate între ele, prima fi ind o condiţie necesară a secundei, dar, în orice caz, insufi cientă pentru o implicare efectivă.

Participarea publicului la procesul de decizie în materie de urbanism cunoaşte diverse forme de manifestare şi diferite grade de realizare, mergând de la simple informaţii şi până la un veritabil control cetăţenesc. Avansul masiv şi rapid al aspectelor vizând protecţia mediului, însoţite de proceduri adecvate de realizare a marcat şi domeniul urbanismului, determinând o deschidere şi un dialog şi mai largi între administraţie şi, respectiv, cetăţean şi societatea civilă. Seminifi cativ rămâne în această ultimă privinţă progresul adus, în special, prin Convenţia de Aarhus (1998) privind informarea, participarea la decizie şi accesul publicului la justiţie în materie de mediu şi reglementările în domeniul dreptului Uniunii Europene. Mai ales, la nivelul statelor membre ale U.E., se remarcă astfel o mai mare preocupare participativă, o omogenizare a standardelor de bază în materie de informare şi participare (consultare) a publicului la luarea deciziilor în materie de urbanism, în contextul mai amplu al emergenţei unei veritabile „democraţii administrative”.

Participarea publicului, prin informare adecvată şi consultare efectivă la luarea deciziei în materie de urbanism constituie deja o tradiţie în multe ţări vest-europene, cele mai vechi forme de realizare a sa reprezintă ancheta publică în Franţa şi practicile democraţiei directe elveţiene. În privinţa cercului persoanelor implicate, acesta este deosebit de larg, vizând practic orice persoană fi zică sau juridică interesată, cu unele particularizări în funcţie de procedura angajată. Aşa, de pildă, la concertarea prealabilă franceză este permisă participarea tuturor celor care contribuie la evoluţia localităţii (oraşului) şi nu numai a publicului în sens clasic, iar legislaţia portugheză se referă în genere la cei „interesaţi”. Atât cetăţenii, cât şi străini (rezidenţi) sunt vizaţi, mai ales în condiţiile sporirii numărului ţărilor care au ratifi cat Convenţia Consiliului Europei privind participarea străinilor la viaţa publică la nivel local din 5 februarie 1992. În acest context se circumscrie şi dreptul de a participa al organizaţiilor neguvernamentale de profi l.

Principalele acte administrative vizate sunt planurile de urbanism şi autorizaţiile de construire. Modalităţile de implicare rămân diverse şi cu grade distincte de intensitate, precum: iniţiativa, ancheta publică, ancheta direcţionată, consiliul consultativ, comitetul de acompagnament, concertarea.Referitor la informarea publicului, modurile electronice de comunicare şi dialog sunt în ascensiune, alături de procedeele tradiţionale vizând publicarea în presă, afi şajul, consultarea

documentelor în birourile administraţiei; sisteme integrate de informare teritorială funcţionează în Spania, calea electronică ori dialogurile pe internet sunt tot mai mult folosite în Grecia, ş.a. Ele se adaugă la şi se completează cu elementele generale aferente transparenţei administrative.

Se remarcă o tendinţă generală de a informa şi asigura participarea publicului cât mai precoce în cadrul procesului de planifi care/construire, astfel încât să nu se pună populaţia în faţa unui fapt împlinit, iar consultarea să rămână iluzorie. Sunt semnifi cative, în acest sens, concertarea prealabilă în Franţa, participarea „preventivă” la momentul elaborării planurilor şi participarea „succesivă” atunci când proiectul de plan a fost defi nitivat în Portugalia, participarea, în dreptul spaniol, încă de la faza de studiu preliminar, la un moment dat, deci când liniile strategice ale viitorului plan sunt desenate şi apoi încă odată sau de două ori înainte de adoptarea planului, participarea în două etape în Germania, cu o primă fază constând în informarea cât mai devreme posibil a cetăţenilor asupra obiectivelor planifi cării şi soluţiilor alternative, consultarea, în sistemul italian, a publicului la faza în care planul de urbanism se afl ă în versiunea provizorie.

Intensitatea participării publicului este şi ea diferită. Cea mai înaltă se înregistrează în ţările în care legislaţia prevede adoptarea planurilor de urbanism prin referendum, cum este cazul Elveţiei. De asemenea şi Franţa a instaurat, începând din 2003, o veritabilă procedură de referendum local în această privinţă. Dreptul francez cunoaşte, de asemenea, şi instituţia referendumului consultativ, care juridic vorbind nu-i decât o cerere de aviz, cu un câmp de aplicare mult mai larg, ce se poate referi chiar la o cerere de eliberare a unei autorizaţii de construire. Legiuitorul portughez distinge între participarea–audiere şi participarea–negociere, ori concertarea; primul grad vizează esenţialmente propunerile de planuri, în timp ce secundul, care implică adoptarea de mecanisme consolidate de participare a cetăţenilor prin intermediul formelor de concertare a intereselor, priveşte mai ales planurile teritoriale opozabile particularilor. Avizele (puncte de vedere) exprimate în cadrul procedurilor de participare a publicului nu sunt obligatorii, cu excepţia cazului în care sunt exprimate în cadrul unei referendum non – consultativ. Totuşi, în ciuda acestei caracteristici de ordin strict juridic, în practică ele sunt luate în considerare într-un mod sau altul, cu grade diferite de intensitate.

În orice caz, realizarea per se a procedurilor de informare, consultare, în sens larg, de participare a publicului la luarea deciziei în materie de urbanism şi motivare a poziţiei faţă de avizele exprimate (de ce nu au fost luate în considerare sau dacă da, de ce numai într-o anumită măsură) în acest cadru reprezintă reguli procedurale de fond a căror nerespectare atrage nulitatea absolută a deciziei astfel adopate. Totodată, cerinţa formării şi consultării publicului, conform unor proceduri adecvate, exclude actele de urbanism vizate din categoria actelor administrative, care pot face obiectul aprobării tacite.

7 ANALIZĂ

Site-urile primăriilor şi ministerelor mai mult zăpăcesc decât lămuresc: informaţii puţine şi vechi

Catiuşa Ivanov, Florin Bălteanu

Primăria CapitaleiAre pe site următoarele documente:- PUZ-urile aprobate de CGMB. Acestea conţin avizele de specialitate şi planşele colorate. Informaţiile sunt la zi. Înainte de a fi dezbatute în şedinţele de Consiliu, PUZ-urile sunt puse pe site, în dezbatere publică.- Certifi catele de urbanism şi autorizaţiile de construire emise de instituţie. Ca si informaţii de interes public se menţionează adresa, benefi ciarul şi edifi cabilul aprobat. Informaţiile nu sunt actualizate .- ordinea de zi şi data la care se ţin sedinţele Comisiei Tehnice de Urbanism. Acestea sunt publice.- informaţii privind organigrama instituţiei şi organizarea serviciului de urbanism (numele arhitectului şef, al serviciului de serviciu, referenţi, adresă, nr. de telefon).Primăria Capitalei nu are pe site documentaţiile de urbanism înregistrate şi care urmează fi dezbătute în şedinţele CTUAT.

Primăria sectorului 1Are pe site următoarele documente:- PUD-urile aprobate de Consiliul Local. Acestea conţin avizul de urbanism şi planşele colorate. Informaţiile nu sunt actualizate la zi, fi ind afi şate cu o întârziere de câteva luni. Înainte de a fi dezbatute în şedinţele de Consiliu, PUD-urile sunt postate pe site pentru dezbatere publică.- Certifi catele de urbanism şi autorizaţiile de construire emise de instituţie. Ca informaţii de interes public se menţionează adresa, benefi ciarul şi intervenţia aprobată. Informaţiile nu sunt la zi. - ordinea de zi şi data la care se ţin sedinţele Comisiei Tehnice de Urbanism. Acestea nu sunt publice.- informaţii privind organigrama instituţiei şi organizarea serviciului de urbanism (numele arhitectului şef, al sefului de serviciu, referenţi, adresă, nr. de telefon).Primăria sector 1 nu are pe site documentaţiile de urbanism înregistrate, care urmează fi dezbătute în şedinţele CTUAT.

Primăria sectorului 2Are pe site următoarele documente:- PUD-urile aprobate de Consiliul Local. Acestea conţin date privind adresa, suprafaţa terenului, regimul de inaltime si indicatorii urbanistici aprobaţi şi funcţiunea imobilului nou edifi cat. Informaţiile sunt actualizate la zi. înainte de a fi aprobate de Consiliul Local, PUD-urile nu sunt puse în dezbatere publică;- Certifi catele de urbanism şi autorizaţiile de construire emise de instituţie. Ca si informaţii de interes public se menţionează adresa, benefi ciarul şi intervenţia aprobată. Informaţiile sunt actualizate;- ordinea de zi şi data la care se ţin sedinţele Comisiei Tehnice de Urbanism nu sunt afi şate pe site. Acestea nu sunt publice.- informaţii privind organigrama instituţiei şi organizarea serviciului de urbanism (numele arhitectului şef, al şefului de serviciu, referenţi, adresă, tel.).Primăria sectorului 2 nu are pe site documentaţiile de urbanism

înregistrate, care urmează fi dezbătute în şedinţele CTUAT.Primăria sectorului 3Are pe site următoarele documente:- PUD-urile aprobate de Consiliul Local. Acestea conţin date privind adresa, funcţiunea edifi cabilului aprobat şi suprafaţa terenului. Nu sunt trecuţi indicatorii urbanistici aprobaţi, regimul de inaltime, planurile cu proiectul, benefi ciarul PUD-ului şi arhitectul. Informaţiile nu sunt la zi. Înainte de a fi aprobate de Consiliul Local, PUD-urile nu sunt puse în dezbatere publică;- sunt introduce pe site informaţii privind organigrama instituţiei;- nu sunt puse pe site certifi catele de urbanism, autorizaţiile de construire şi autorizaţiile de desfi inţatare emise de instituţie. - nu sunt puse pe site ordinea de zi şi data la care se ţin sedinţele Comisiei Tehnice de Urbanism. Primăria sectorului 3 nu are pe site documentaţiile de urbanism înregistrate, care urmează fi dezbătute în şedinţele CTUAT.

Primăria sectorului 4Are pe site următoarele documente:- PUD-urile aprobate de Consiliul Local. Acestea conţin date privind adresa, funcţiunea edifi cabilului aprobat, înălţimea şi suprafaţa terenului si benefi ciar. Nu sunt trecuţi indicatorii urbanistici aprobaţi, planurile cu proiectul, benefi ciarul şi arhitectul. Informaţiile sunt la zi.- certifi catele de urbanism, autorizaţiile de construire şi de desfi inţatare emise de instituţie. Informaţiile sunt la zi.- informaţii privind organigrama instituţiei. - nu sunt puse pe site ordinea de zi şi data la care se ţin şedinţele Comisiei Tehnice de Urbanism. - nu sunt puse pe site date privind conducerea şi organizarea serviciului de urbanism;Primăria sectorului 4 nu are pe site documentaţiile de urbanism înregistrate, care urmează fi dezbătute în şedinţele CTUAT.

Primăria sectorului 5Nu are pe site niciun fel de informaţii privind documentaţiile de urbanism, autorizaţiile de construire şi certifi catele de urbanism.

Primăria sectorului 6Are pe site următoarele documente:- PUD-urile aprobate de Consiliul Local. Acestea conţin date privind adresa, funcţiunea edifi cabilului aprobat şi suprafaţa terenului. Nu sunt trecuţi indicatorii urbanistici aprobaţi, regimul de înălţime, planurile cu proiectul, benefi ciarul şi arhitectul care a făcut proiectul. Informaţiile sunt actualizate.- nu sunt puse pe site certifi catele de urbanism;- sunt puse pe site autorizaţiile de construire şi autorizaţiile de desfi inţatare emise de instituţie. Informaţiile nu sunt la zi.- nu sunt puse pe site ordinea de zi şi data la care se ţin sedinţele Comisiei Tehnice de Urbanism ;Primăria sectorului 6 nu are pe site documentaţiile de urbanism înregistrate, care urmează fi dezbătute în şedinţele CTUAT.

Administraţie locală

ANALIZĂ 8

Administraţie centrală

Prezenţa echipei oub la comisiile tehnice Unul din scopurile Observatorului Urban (oub) este stabilirea unei platforme de dialog între diverşii actanţi urbani. La baza acestui dialog stă buna informare a cetăţenilor asupra intenţiilor de dezvoltare urbană. Am constatat insufi cienţa consultarii societăţii civile şi a profesioniştilor. Pentru o rapidă reacţie a acestora şi ne-am propus, între altele, expunerea activităţi desfăşurate în cadrul consiliilor administraţiei locale şi a comisiilor de specialitate ale acesteia şi a unor instituţii centrale. Mai jos prezentăm încercările de a stabili un acord din partea autorităţilor privind asistarea unui membru al Observatorului Urban la şedinţele consultative sau decizionale ale acestora.

Agenţia de Mediu nu ne primeşte la comisiile tehniceAm formulat o cerere către MCPN urmată, în lipsa unui

răspuns, de 2 reveniri (două adrese în ministeriatul lui Th. Paleologu şi una în cea a lui K. Hunor) privind acordul de a asista la şedinţele CNMI şi CZMI. Raspunsul primit a fost negativ.Am solicitat Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Bucureşti asistarea la şedinţele Comitetului Special Constituit, cererea a fost urmată de refuz, motivîndu-se că la şedinţe pot participa doar „autorităţile competente” identifi cate ca atare de către Agenţie, de aici aceasta concluzionînd că şedinţele nu sînt publice. OU dorind „a asista” şi nu „a participa” şi bazîndu-ne pe faptul că nicăieri în lege nu se spune faptul că şedinţele nu sînt publice, am apelat la bunăvoinţa ministrului mediului printr-o cerere de a asista la CSC şi alte organisme similare ale agenţiilor de mediu. Răspunsul din partea ministrului a subliniat existenţa unor specialişti în respectivele

Ne-am propus să cercetăm prezenţa pe adresele web ale administraţiei centrale a datelor importante pentru cetăţean din punctul de vedere al transparenţei în urbanism, arhitectură şi protejarea patrimoniului cultural. Luînd în considerare o serie de 15 indicatori am calculat gradul de transparenţă pentru instituţiile din administraţia centrală. Raportul dintre cerinţe satisfăcute - cerinţe la care acestea răspund parţial - şi cerinţele fără un răspuns este de 1:1:3. Existenţa unei pagini pe care să se afl e noutăţile este locul unde instituţiile stau cel mai bine. La mai mulţi indicatori instituţiile stau nesatisfăcător (de ex. cei legaţi de prezentarea în dezbatere publică a proiectelor).

Observaţii cu privire la atribuirea califi cativului “parţial”Majoritatea instituţiilor nu prezintă CV-urile persoanelor cheie.MCPN: Nu are ROF pentru structura actuală a acestuia. Nu are afi şată data limită pînă cînd se primesc reacţiile în dezbateri publice. Nu prezintă minuta pentru toate şedinţele comisiilor. Informaţia nu este actualizată. Sînt lipsuri importante în legislaţie. Legile existente nu sînt actualizate. Faptul că ministerul are două adrese web cu informaţii ce uneori se suprapun este derutant. DCPNMB: Prezentarea minutei şedinţelor CZMI se face de puţin timp, este de văzut dacă acest lucru va deveni un obicei. Legile postate pe site sunt neactualizateINP: Se constată lipsuri importante în legislaţie.MMP: Nu toate referirile legislative trimit la o pagină web. ARPMB: Pagina de comunicate de presă este neactualizată. Nu există pagină cu agenda instituţiei. Prezentarea grafi că a adresei web o face greu de folosit.APMB: Trimiterile din prima pagină către dezbaterile publice nu funcţionează, lista proiectelor în dezbatere nu este uşor de găsit. Trimiterile web către prezentarea proiectelor nu funcţionează. Pagina de comunicate de presă este neactualizată. Nu există pagină cu agenda instituţiei. Legislaţia în domeniu puţin prezentată, nu există o pagină unde să fi e toată legislaţia încărcată pe adresa web.ISC: Pe prima pagina sînt prezentate proiecte normative dar fără a se specifi ca faptul dacă sînt în dezbatere. Agenda instituţiei nu este actualizată.

Prescurtări: MDRT= Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului; MCPN = Minis-terul Culturii şi Patrimoniului Naţional; CNMI = Comisia Naţională a Monumentelor Istorice; DCPNMB = Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional a Municipiului Bucureşti; CZMI = Comisia Zonală a Monumentelor Istorice Bucureşti-Ilfov-Giurgiu; INP =Institutul Naţional al Patrimoniului; MMP = Ministerul Mediului şi Pădurilor; ARPMB = Agenţia Regională pentru Protectia Mediului Bucureşti; APMB = Agenţia pentru Protectia Mediului Bucureşti; MAI = Ministerul Administraţiei şi Internelor, IGPR = Inspectoratul General al Poliţiei Române, DGPMB = Directia Generală de Politie a Municipiului Bucureşti, ISC = Inspectoratul de Stat în Construcţii, ITC - BI = Inspectoratul Teritorial în Construcţii Bucureşti - Ilfov

Florin Bălteanu

Inst

ittu

ie

Indicatori ai gradului de transparen M

DR

T

MC

PN

i CN

MI

DC

PNM

B

i CZM

I

INP

MM

P

AR

PMB

APM

B

ISC

ITC

- B

I

MA

I / IG

PR /

DG

PMB

Persoane cheie

Org

aniz

area

in

stitu

iei

Regulament de organizare i func ionare

Lista documente ce pot fi solicitate prin L. 544/2001

Prezentarea de nout i

Agenda institu iei, comunicate, conferin e pres

Buletin informativ

Legisla ie în vigoare

Cereri i sesiz ri on-line (existen a paginii)

Proiecte în dezbatere public

Prezentarea opiniilor din dezbateri, pozi ia institu ei

Anun area edin ei - - -

Ordinea de zi - - -

Minuta - - -

Act

ivita

tea

com

isiil

or

Proces verbal - - -

Avize / decizii finale / procese verbale constatare

- -

nu a

re a

dres

a w

eb p

ropr

ie c

i cîte

va d

ate

pe a

dres

a w

eb I

SC

Serv

iciu

l de

com

bate

re a

infra

ciu

nilo

r con

tra p

atrim

oniu

lui n

u of

er in

form

aii

pe s

ite-u

l IG

PR

9 ANALIZĂ

Observatorul Urban s-a adresat instituţiilor abilitate pentru a obţine informaţii cu privire la dezvoltarea oraşului, mediu şi patrimoniu. Vă prezentăm o statistică referitor la răspunsurile pe care le-am primit în intervalul 1 septembrie 2009 - 31 martie 2010. Conform legii, instituţiile statului au obligaţia să răspundă la în 30 de zile.

Precizări metodologicePentru situaţiile în care la o primă petiţie nu a existat răspuns, iar la o revenire ulterioară s-a răspuns, au fost punctate atît lipsa de răspuns cît şi răspunsul.Prezenta statistică se referă doar la sesizări, nu şi la cereri, chiar dacă acestea conţin fragmente în care se sesizează indirect ceva (de exemplu cererile de clasare în regim de urgenţă în care, argumentîndu-se urgenţa, se arată o agresiune asupra obiectivului pentru care se cerea clasarea). Cererile care cuprind sesizări în mod direct au fost luate în considerare. Acelaşi răspuns a fost acolo unde aceasta se impunea, trecut în mai multe sub-categorii de răspunsuri problematice.

Timpul de aşteptare este dat de diferenţă între data expedierii răspunsului şi data depunerii sesizării OU sau a retransmierii acesteia de către o altă instituţie.

Tema sesizărilorCazurile în care Observatorul Urban a adresat sesizări sînt: dezbateri publice

privitoare la PUZ-uri, nerespectării legislaţiei în procesul de aprobare al documentaţiilor de urbanism, desfi inţări şi degradări ale unor clădiri de patrimoniu, probleme de sistem în protecţia patrimoniului cultural construit, deteriorerera/ distrugerea spaţiilor verzi şi a parcurilor.

Cum răspund instituţiile solicitărilor trimise de oub

colective de lucru şi a îndeplinirii obligaţiilor stabilite de lege privind transparenţa decizională şi ne-a îndrumat, în cazul în care dorim o înbunătăţire a acesteia, la un dialog cu agenţiile de mediu vizate. Şedinţele CGMB şi ale comisiei tehnice de urbanism ale PMB sînt publice.

Primăria sector 1 anunţă Şedinţele de Consiliu Local în ziua în care acestea au locPrimăria Sector 1 afi şază pe web anunţul unei şedinţe a consiliului local (publică) în ziua în care aceasta are loc. Am solicitat întîi telefonic şi prin e-mail purtătorului de cuvînt posibilitatea de a asista la comisia tehnică de urbanism, comisia consilierilor pe probleme de urbanism şi a ne anunţa din timp data şedinţelor consiliului local. Deorece nu am avut vreun rezultat ne-am adresat în scris, purtînd o corespondenţă de 7 cereri/răspunsuri şi reveniri (primăria nefi ind atentă la nuanţa “a asista/ a participa” sau nerăspunzînd tuturor cererilor formulate). Primăria ne-a prezentat demersurile acesteia privind asigurarea transparenţei prin adresa sa web (într-adevăr această primărie pune la dispoziţia publicului interesat, comparativ cu celelalte, cele mai multe date), considerînd că acestea sînt sufi ciente. Concluzia răspunsurilor a fost că putem asista la şedinţele consiliului local, iar data privind desfăşurarea acestora o vom afl a de pe adresa web a primăriei (dar anunţurile privind data şedinţelor au continuat să fi e tardive) şi că nu putem fi prezenţi la cele două comisii. Un posibil rezultat al acestei corespondenţe a fost faptul că, din 3 noiembrie, au apărut pe adresa web prezetările şedinţelor CTUAT.

Am cerut Primăriei Sector 2 posibilitatea de a asista la şedinţele comisiei tehnice de urbanism şi la cele ale consiliului local. Ni s-a răspuns direct că şedinţele comisiei de urbanism nu sînt publice şi că la cele ale consiliului putem participa. Data şedinţelor de consiliu nu apare pe web.Anunţurile privind data şedinţelor sunt tardiveAceeaşi solicitare am făcut-o telefonic, în 2009, către primăriile de sector 3 şi 6 de la care am primit verbal acceptul de a asista la cele două tipuri de şedinţe solicitate urmînd a fi anunţaţi data acestora. Spre deosebire de Primăria Sectorului 6, cea de la 3 nu afi şază data conisliului local pe web în prealabil. Ulterior neprimind vreun alt semnal, am adresat celor două primării cereri în scris, de această dată şi referitoare la şedinţele comisiilor consilierilor pe urbanism. Primăria Sector 3 nu a răspuns la o primă cerere, drept pentru care am făcut o revenire, rămasă şi ea fără răspuns. Primăria Sector 6 ne-a anunţat că doar şedinţele consiliului local sînt publice.

Primăria sector 5 nu ne răspunde la sesizăriPrimăria Sector 4 afi şază data şedinţelor de consiliu pe web din timp, la solicitarea de a asista la şedinţele comisiei tehnice de urbanism ni s-a răspuns că nu au nimic în potrivă, dar că momentan (în februarie) nu au spaţiu pentru invitaţi şi că urmează a fi anunţaţi cînd acest lucru se va schimba (nu am mai fost anunţaţi). Către Primăria Sector 5 am adresat o cerere privind asistarea la comisia tehnică de urbanism, comisia consilierilor pe probleme de urbanism şi a ne anunţa din timp data şedinţelor consiliului local la care nu ni s-a răspuns, am făcut apoi o revenire rămasă şi ea fără răspuns.

Ins

titu

ie

Pre

fect

ura

Buc

ure

ti

MC

PN

: Min

istru

, cor

p

con

trol,

serv

iciu

jurid

ic

DC

PN

-MB

IN

P

ITC

- B

I

CG

MB

PM

B: p

rimar

, ins

pec

ia în

c

onst

ruc

ii, a

ltele

Prim

ria S

ecto

r 1

Prim

ria S

ecto

r 2

Prim

ria G

rdi

tea

Pol

iie

TO

TAL

3 0 1 0 1 0 6 1 1 1 1 15 0 6 0 1 0 2 1 0 0 0 0 10 2 0 1 0 1 0 2 1 0 0 0 5

1 0 0 0 1 0 1 1 0 0 0 4

1 0 0 0 0 0 4 0 0 0 0 5 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 3 19 . 28 . 18 . 22,

83 6 9 15 71 .

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................

Ce păţesc instituţiile care nu sunt transparente?Echipa oub

Manifest pentru introducerea în legislaţia românească a unor sancţiuni pentru instituţiile care nu informează cetăţenii!

...................................... ......................................

........................... ........................................... ........................... ............................................................ ....................

............. .............................. .......................................................................................................................... .................................... .............. ................ ........... .......... ..................................... .......................................................... .............. ................

.................. .................................... .................................. ................ ...................................... .... .................................... ................................................................................... ................. ................................... ................ ......................................................... .......... ......... ............ ....................................................................

......................... ..................................................... ................ ........................ .................... ................................................................................................ ............................... ............... .......................................................................

...................................................... ............................................................. ................... .................................................................................................................... .............................. .......................................................... ..

........................................................................................................................................ .................................................................................................................................................... ....

..........

MANIFEST 10

11 VERDE

SOS spaţiile verzi!Catiuşa Ivanov

“Scoaterea articolui 71 din OUG 114/2007 are un impact major pentru că, cel puţin în Bucureşti, peste 160 de hectare de parcuri riscă să fi e construite. Deci, se pot face pe 160 de hectare construcţii. De exemplu, jumătate din Parcul Izvor este prevăzut în documentaţia de urbanism ca şi teren pe care se poate construi, şi atunci primăriiile sunt obligate să dea certifi cate de urbanism şi autorizaţii de construire”, spune Lucia Varga, deputat şi membru în Comisia pentru Administraţie Publică şi Echilibru Ecologic.

Ordonaţa va fi discutată la toamnăOUG 114 va fi discutată în plenul Camerei Deputaţilor, în forma propusă de Comisia de Administraţie publică, în toamnă. Singura speranţă ca spaţiile verzi să scape de la masacru este ca deputaţii să o trimită înapoi la Comisia de Administraţie Publică, iar membrii Comisiei să reintroducă articolul 71 în forma iniţială. Conform normelor Uniunii Europene, oraşele ar trebui să aibă 26 metri pătraţi

spaţiu verde pe cap de locuitor. În prezent, Bucureştiul are doar 12 metri pătraţi.

Parcuri condamnate la betonare

Parcul FloreascaSuprafaţa totală - 7.4 ha;Suprafaţa retrocedată – două cereri de retrocedare în curs de soluţionare;Proiecte imobiliare - nu au fost anunţate;

Parcul Bazilescu Suprafaţa totală - 13 ha;Suprafaţa retrocedată - trei cereri de retrocedare în curs de soluţionare;Proiecte imobiliare - nu au fost anunţate;

Parcul CirculuiSuprafaţa totală - 14.38 ha;Suprafaţa retrocedată - menajeria Circului, circa 9.000 mp;Proiecte imobiliare - turn birouri 19 etaje;

Parcul IORSuprafaţa totală - 85 ha;Suprafaţa retrocedată - 12 ha;Proiecte imobiliare - mall;

Parcul OpereiSuprafaţa totală - 4.4 ha; Suprafaţa proprietate privată circa 1,5 ha;Proiecte imobiliare - un hotel de trei etaje, o sală de sport şi terenuri de tenis;

Pepiniera Tei-TobocSuprafaţa totală- 34 ha;Suprafaţa proprietate privată - 34 ha;Proiecte imobiliare - un cartier de blocuri de 30 de etaje;

Parcul TineretuluiSuprafaţa totală - 80.34 ha;Suprafaţa retrocedată – 6,8 ha;Proiecte imobiliare - cartiere rezidenţiale;

Parcul VerdiSuprafaţa totală - 5.65 ha;Suprafaţa retrocedată - 5000 mp;Proiecte imobiliare- nu au fost anunţate;Parcul BordeiSuprafaţa totală - 20.9 ha;Suprafaţa retrocedată - 5.000 mp;Proiecte imobiliare- club sportiv;

Baza sportivă SpartacSuprafaţa totală – 8,2 ha;Suprafaţa retrocedată – 8,2 ha;Proiecte imobiliare- mall şi terenuri de sport.

Circa 160 de hectare de spaţiii verzi din Bucureşti riscă să fi e betonate în cazul în care Camera Deputaţilor va adopta Ordonanţa 114/ 2007 în forma propusă de Comisia pentru Administraţie Publică şi Echilibru Ecologic. La începutul lunii mai, această Comisie a scos din cuprinsul Ordonanţei articolul 71, care interzicea schimbarea destinaţiei spaţiilor verzi dând astfel liber la betonarea parcurilor şi a altor spaţii verzi.

PATRIMONIU 12

Case vechi restaurateObservatorul Urban

ADRESA: Bd. Kiseleff, nr. 15-17VECHIME: prima jumătate a secolului. XX, probabil integrează o construcţie de sfârşit de secol XIX;STIL ARHITECTURAL: Neoromânesc;REGIM JURIDIC: proprietate privată;VALOARE: Zona Protejată nr. 58 – Parcelarea Clucerului;UTILIZARE INIŢIALĂ/ACTUALĂ: locuinţă / birouri;OBSERVAŢII: Amenajarea peisagistică întregeşte ansamblul;

ADRESA: Bd. Lascar Catargiu, nr. 36VECHIME: sfârşitul secolului XIX;STIL ARHITECTURAL: Eclectic;REGIM JURIDIC: proprietate privată;VALOARE: monument grupa B, ansamblul de arhitectură “Bd. Lascăr Catargiu”, Zona Protejată nr. 12 – Bd. Lascar Catargiu;UTILIZARE INIŢIALĂ/ACTUALĂ: locuinţă/birouri;OBSERVAŢII: soluţia aleasă pentru mansardare poate fi discutată.

ADRESA: Str. PictorArthur Verona, nr. 2VECHIME: sfârşitul secolului XIX - începutul secolului XX;STIL ARHITECTURAL: eclectic;REGIM JURIDIC: proprietate privată;VALOARE: Zona Protejată nr. 28 - AmzeiUTILIZARE INIŢIALĂ/ACTUALĂ: locuinţă/cafenea;OBSERVAŢII: noua funcţiune permite publicului contactul cu spaţiul interior.

13 PATRIMONIU

Observatorul Urban

Monumente lăsate în paragină

ADRESA: Bd. Kiseleff, nr. 35-37VECHIME: sfârşitul secolului XIX;STIL ARHITECTURAL: Neoromânesc;REGIM JURIDIC: proprietate privată;VALOARE: monumet grupa B, Zona Protejată nr. 72 – Parcelarea Averescu;UTILIZARE INIŢIALĂ/ACTUALĂ: locuinţă/ construcţie abandonată;OBSERVAŢII: clădirea stă în paragină de mai bine de zece ani, tavanul construcţiei s-a prăbuşit;

ADRESA: Splaiul Independenţei, nr. 74VECHIME: 1907;STIL ARHITECTURAL: Secession;REGIM JURIDIC: proprietate privată;VALOARE: Zona Protejată nr. 6 - Bulevardul Elisabeta - Kogălniceanu;UTILIZARE INIŢIALĂ/ACTUALĂ: locuinţă / squattingOBSERVAŢII: clădirea stă în paragină de mai mulţi ani;.

ADRESA: Str. Temişana 4;VECHIME: 2 corpuri: 1901 şi prima jumătate secolului XX;STIL ARHITECTURAL: Eclectic cu elemente veneţiene, bizantine şi gotice;REGIM JURIDIC: proprietate privată;VALOARE: monumet grupa B, Zona Protejată nr. 44 - Temişana;UTILIZARE INIŢIALĂ/ACTUALĂ:

OBSERVAŢII: clădirea stă în paragină de mai mulţi ani;

UTILE 14

În intervalul ianuarie - martie 2010 în Bucureşti s-a aprobat un PUZ pe Şos. Vitan Barzeşti nr. 18, Sect. 4 (HCGMB nr. 31/27.01.2010) care reglementează un teren de 1,62 ha afl at în proprietate privată. Documentaţia care stă la baza aprobării arată că utilizarea parcelei este stabilită prin prin PUG, u.t.r. L3a (zonă cu unităţi de locuire colectivă de medie înălţime - cf. documentaţiei POT=30%, CUT=1, H max=P+3-5E). În realitate terenul se afl a în V3b - spaţii verzi pentru agrement: complexe şi baze sportive (POT=30% incluzînd platformele şi circulaţiile exterioare clădirilor, CUT=0,35 sau reglementat prin PUZ, H max=P+2E, exceptînd instalaţiile). Prin PUZ se propun locuinţe, showroom, servicii, şi indicatorii urbanistici: POT=30%; CUT=1,2; H max=P+4.

Proiecte urbaneÎn aceeaşi perioadă Consiliul a aprobat mai multe Hotărîri privind proiecte importante pentru infrastructura oraşului: reabilitarea unor zone cu sistemele de canalizare şi alimentare defi citare şi aprobarea unor indicatori tehnico-economici privind amenajarea unei porţiuni din Parcul Herăstrău, strapungerile: Bd. Timişoara, Bd. Barbu Văcărescu şi Str. Braşov pînă la Şos. Alexandriei, pasajele: Pipera-Tunari, Piaţa Presei Libere, Mihai Bravu - Splai Unirii, Str. Braşov - Bd. Ghencea, supralărgirile: Şos. Pipera, Bd. D. Pompei şi Şos. Fabrica de Glucoză, dublarea diametralei N-S, etapa a II-a, Str. Vasile Pîrvan-Str. Uranus, modernizarea unor artere prin pasaje rutiere şi pietonale. La sfîrşitul lui martie s-a aprobat bugetul pe 2010. Este îmbucurătoare existenţa atît de multor proiecte privind

dezvoltarea oraşului, totuşi ar fi indicat ca acestea să răspundă prevederilor legale. Nici unul din proiectele de mai sus nu a fost supus dezbaterii publice aşa cum ar fi fost necesar potrivit Legii 52/2003. Semnalăm şi faptul că proiectele privind indicatorii tehnico-economici ai supralărgirilor, pasajelor, străpungerilor etc. ce stabilesc prospecte noi de artere uneori sînt considerate ca sufi ciente de municipalitate pentru implementarea respectivului proiect. Ne bazăm în această afi rmaţie pe situaţia HCGMB 151/2006 privind dublarea diametralei N-S, tronsonul - Buzeşti - Berzei - Vasile Pîrvan. În acest caz noile prospecte implică dispariţia/mutarea unor monumente istorice. La baza proiectului nu se afl ă vreun aviz de specialitate din partea MCPN, iar acesta nu a fost însoţit de un PUZ. Pe traseul proiectului în luna februarie a.c. au apărut panouri cu simulări 3D ale unor reconfi gurări de intersecţii, urmate ulterior de lucrări la carosabil / de inlocuire a şinelor de tramvai.

Buget fără consultarea ONG-urilorReferitor la proiectul bugetului, este de arătat că după ce a apărut în ordinea de zi a Consiliului fără a fi fost supus dezbaterii publice, în prima şedinţă în care s-a discutat, membrii ONG-urilor din Platforma pentru Bucureşti nu au putut participa la şedinţă, restricţionarea accesului fi ind motivată de lipsa de locuri din sală, iar a doua şedinţă, cea în care bugetul a fost aprobat, a fost anunţată cu insufi cient timp înainte (nici termenul de trei zile stabilit în cazul şedinţelor extraordinare nu a fost respectat).

Florin Bălteanu

Proiecte urbanistice aprobate de Consiliul General în perioada ianuarie-martie 2010

Modifi cări introduse de Codul Civil şi Codul Penal în legislaţia privind urbanismul

La mijlocul anului trecut au apărut în Monitorul Ofi cial noile Coduri Civil şi Penal. Ele au trecut prin procedura angajării răspunderii de către Guvern. Din partea societăţii civile au existat luări de poziţie negative faţă de acest gest, motivate de lipsa unei dezbateri asupra schimbărilor propuse, mai ales asu-pra celor prind restricţionarea activităţii mass-media. Codurile nu au intrat încă în vigoare. Într-un an de la publicarea în Monitorul Ofi cial, Guvernul este obligat să supună Parlamentului proiectele de lege privind aplicarea celor două coduri, acestea vor indica şi momentul din care codurile se vor aplica.

Modifi cări al relaţiilor dintre veciniVechiul Cod Civil în art. 610 vorbea despre necesitatea existenţei unei retrageri de la limita de proprietate doar pentru anumite situaţii, cel nou (art. 630) le generalizează. Noul cod rotunjeşte unele distanţe necesare, astfel clădirile trebuie să aibă minim 2 m (faţă de 1,9m anterior) de la limita parcelei pentru a avea o fereastră de vedere directă, iar punctul de vedere piezişă este dus la 1m (de la 60cm). Grosimea de zid comun între două proprietăţi, ce nu poate fi folosită pentru a susţine grinzi, a fost şi ea rotunjită. În vechiul cod, pentru a face o fereastră în zidul dintre două proprietăţi era necesar consimţămîntul vecinului, codul din 2009 interzice realizarea unor astfel de ferestre.

Pedepse mai mici pentru agresiunile asupra patrimoniului cultural “Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare” a patrimoniului cultural erau pedepsite anterior cu închisoare de la 1 la 10 ani (art. 217), în noua formă a Codu-lui Penal pedeapsa cu închisoarea este de la 1 la 5 ani. Este de menţionat dubla reglementare din vechiul cod, prin existenţa şi a articolului 2801 ce prevedea pentru pierderea bunurilor din patrimoniul cultural naţional o pedepsă de 2 la 7 ani. În noul cod dubla reglementare a fost înlăturată.

O informaţie utilă pentru fotografi i de arhitecturăDacă vă place să faceţi fotografi i de arhitectură, pasiunea dumneavoastra ar putea să vă dăuneze. Noul Cod Civil în art.80 prevede “Pot fi îndeosebi considerate ca atingeri aduse vieţii private: e) difuzarea de imagini care prezintă interioare sau aspecte exterioare ale locuinţei private, fără acordul celui care o ocupă în mod legal”

Agresiuni asupra mediului înconjurător Codul penal vechi face referire la mediul înconjurător direct doar în art. 3022 în legătură cu pedeapsa pentru introducerea ilegală în ţară a materialelor periculoase pentru om şi mediu (pedepse de la 2-7 ani şi 7-20 de ani funcţie de consecinţele faptei). Codul Penal 2009 nu mai include această faptă.

15 ŞTIRI BUCUREŞTI

O clădire veche de peste 100 de ani de pe Calea Moşilor a fost demolată

Catiuşa Ivanov

Primăria sectorului 2 a autorizat demo-larea clădirii pe 22 septembrie 2009. “La baza autorizaţiei stă, pe lângă proiect, expertiza tehnică (în care se specifi că faptul că planşeul peste subsol este put-

ernic degradat şi că, în timp, construcţia a suferit numeroase modifi cări, desfi inţări de pereţi şi mutări de goluri), alte avize, precum şi avizul favorabil nr. 952/Z/28.07.2008 al Direcţiei Cultură Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a Municipiului Bucureşti pentru demolarea tuturor corpurilor de clădire existente pe amplasament în vederea eliberării terenului”, ne-a informat Primăria sector 2.

Bloc de 9 etaje în locul caseiPe terenul lăsat liber de vechea casă, Consiliul Local sector 2 a aprobat iniţial un Plan Urbanistic de Detaliu care

permitea construirea unei bloc cu parter şi şase etaje (26 de metri), iar mai apoi un Plan Urbanistic de Detaliu care permite construirea unui bloc cu parter şi nouă etaje (31 metri). Arhitectul care a făcut prima documentaţie PUD este Marius Turcu, iar cel de-al doilea PUD este semnat de arhitectul Dragoş Mihail. Pe Moşii Vechi majoritatea clădirilor au două etaje. Lângă clădirea demolată se afl ă un bloc portocaliu de şase etaje.

În zonă sunt treizeci de monumenteCalea Moşilor între bd. IC Brătianu şi bd. Carol este ansamblu monument istoric. În plus, alte 30 de case sunt clasate in-dividual ca monumente istorice. De ase-menea, strada Mântuleasa, care trece prin spatele construcţiei, este clasată ca ansamblu monument istoric. Potrivit Regulamentului pentru Zone Protejate, înălţimea maxim admisă pe Moşii Vechi este de 13 metri. Peste înălţimea admisă se acceptă realizarea a două niveluri retrase. Pe bd. Carol înălţimea maxim admisă este de 19 metri, plus alte două etaje retrase. Imobilul de pe Calea Moşilor nr. 160 a fost în proprietatea Primăriei Munici-piului Bucureşti până în anul 2003, în 2004 fi ind retrocedat lui Radu Aftalion, moştenitorul vechiului proprietar. De atunci a fost lăsat în paragină.

Un imobil vechi de aproape 100 de ani de pe Calea Moşilor colţ cu bd. Carol a fost demolat, după ce a stat vreme de câţiva ani în paragină. Lucrările au început în urmă cu câteva zile, munci-torii punând la pământ mai bine de trei sferturi din clădire. În loc se va con-strui un bloc de nouă etaje. Pe Calea Moşilor sunt 30 de clădiri monument istoric.

Primelele trasee turistice din CapitalăPrimăria Sectorului 1 în parteneriat cu Consorţiul Bright Light au demarat în luna iunie un proiect care presupune amenajarea a trei trasee turistice. Acestea sunt de-a lungul Bulevardului Kiseleff şi a Căii Victoriei ca axe principale ale unui perimetru delimitat de Muzeul ”Dimitrie Gusti”, Grădina Cişmigiu şi Piaţa Dorobanţi. Primele trasee vor fi semnalizate până la sfârşitul lunii iulie.Lista obiectivelor de pe fi ecare traseu în parte este prezentată în secţiunea ”Monumente” pe site-ul www.bucurestiulintrozi.ro. Descrierile şi imaginile aferente pot fi vizualizate în secţiunea ”Harta”, aplicaţie construită pe platforma Google Maps. Proiectul ”Bucureştiul într-o zi” a fost iniţiat în anul 2008 ca o componentă educaţională a proiectului ”Harta Verde Bucureşti”.

Ordinul Arhitecţilor Bucureşti a decernat pe 2 iulie premiile Anualei de arhitectură Bucureşti 2010. Premiul secţiunii “Arhitectură” a fost decernat biroului PZP Arhitectura pentru realizarea unei clădiri de birouri şi biroului Tecon pentru realizarea unei locuinţe individuale (foto dreapta). La secţiunea “Design interior” a fost premiat proiectul realizat de biroul AA Studio pentru amenajarea unui showroom A(r)telier. Premiul secţiunii “Restaurare” a fost acordat biroului URBE 2000 pentru reabilitarea unei case ţărăneşti din Mureş, sat Nistru. Premiul secţiunii “Studii şi proiecte nerealizate” a fost decernat biroului MÂNĂDELUCRU pentru proiectul Ansamblu eclezial Parohia Bisericii Dichiu.

Premiile Anualei de Arhitectură Bucureşti 2010

Mai mult pe: www.observatorulurban.ro

ŞTIRI ŢARĂ 16

Iniţiative sprijinite deAmbasada FranţeiAmbasada Franţei a sprijinit în 2010 câteva evenimente care au adus in discuţie teme actuale ale arhitecturii şi urbanismului în România:

- problema necorelării cadruluilegislativ din domeniu: seminarul „Construcţia europeană şi evoluţiadreptului urbanismului” – studiu comparat România-Franţa (25-26 martie,Bucureşti, www.afrj.eu);

- contribuţia iniţiativelor private la ame-liorarea cadrului de viaţă: mese rotunde pe tema relaţiei dintre puterile publice şi ONG-urile pe tema lobby-ului necesar pentru stabilirea unor politici de mediu (7 mai, IFB, www.ongfest.ro);

- locul şi rolul culturii în dezvoltarea economică a regiunilor rurale sau urbane: “Întâlniri pe tema culturii şi dezvoltării locale” (13-15 mai, Rencontres de Cluj,CCFC, www. agora-cultura.com).

Premiile europene 2010 pentru spaţii publice realizateEuropean Prize for Urban Public Space 2010

Juriul competiţiei, organizată o dată la doi ani de Centrul de Cultură Contemporană Barcelona (CCCB) şi prezidat la ediţia 2010 de arhitectul Rafael Moneo, a ales în martie 25 fi nalişti. Competiţia a vizat, anul acesta, schimbări majore prin care au trecut spaţiile publice din oraşe europene de talie medie sau mare. Un criteriu important al jurizării l-a reprezentat implicarea administraţiilor locale în aceste procese.

România a participat pentru prima dată la această competiţie clasându-se printre fi nalişti cu prima fază a reabilitării urbane din centrul istoric Cluj. Proiectul a fost demarat în 2006 de Primăria Cluj Napoca şi a constat în pietonalizarea zonei Piaţa Muzeului şi Casa Matei Corvin. Suprafaţa: 5050mp. Cost: 365 000 euro. Cunoscută ca Piaţa Cetăţii Vechi, sec. X, Piaţa Mică, sec. XII, Piaţa Karolina, sec. XVII, Piaţa Muzeului este cel mai vechi spaţiu public al oraşului. Înainte de rebilitare aceasta era folosită în principal ca parcare publică.

Despre premii, fi nalişti şi juriu mai multe informaţii pe: www.publicspace.org .

Idei pentru spaţiile publice din GalaţiAnunţ concurs naţional 2010

Asociaţia Plusminus lansează în toamna acestui an un concurs naţional pentru ame-najarea unui fragment de spaţiu public din centrul oraşului Galaţi. În toamna 2010 vor fi anunţate condiţiile de participare, juriul şi premiile.

Concursul îşi propune să stimuleze idei indrăzneţe asupra unui oraş necunoscut profesioniştilor ca peisaj urban, dar cu potenţial, prin punerea în valoare a specifi cu-lui local. Astfel, existenţa unor locuri cu vocaţie de spaţiu public poate fi semnalată comunităţii, specialistilor şi administraţiei locale înainte ca aceste locuri să fi e pierdute pentru oraş. Momentan sunt atraşi ca fi nanţatori OAR, UAR şi ca parteneri locali: OAR Dunărea de Jos, Municipalitatea, Colegiul V. Alecsandri şi Liceul de Artă Galaţi.

Mai multe detalii pe: www.plusminusgalati.wordpress.com.

Pagină realizată de Elena Stoian. Imagini: arh. Virgil Pop, Asociaţia Plusminus, Centrul Cultural Francez Cluj.

oub - buletin informativ nr. 4 ianuarie - iunie 2010.Se distribuie gratuit. ISSN 2066 - 866X

Editor: Catiuşa IvanovArt director: Elena StoianRedactori: Catiuşa Ivanov, Elena Stoian, Florin Bălteanu, Peter Derer, Mircea Duţu Răspunderea pentru opiniile exprimate aparţine autorilor.

Observatorul UrbanCalea Victoriei 127, Bucureşti contact@observatorulurban.ro www.observatorulurban.ro

Uniunea Arhitecţilor din Româniastr. Demetru Dobrescu 5, Bucureştiuar_contact@yahoo.comwww.uniuneaarhitectilor.ro

Pentru a ne sesiza evenimente impor-tante din ţară, vă rugăm sa ne scrieţi la: contact@observatorulurban.ro.