rovin ari

7/22/2019 Rovin Ari

http://slidepdf.com/reader/full/rovin-ari 1/36

REFERAT

Evaluarea impactului asupra mediuluia Complexului Energetic Rovinari

7/22/2019 Rovin Ari


Powered by www.referate-gratis.ro

Cuprins

Capitolul I : Energia electrică în România.....................................................................4 I.1. Istoric ...................................................................................................4

I.2. Principalele termocentrale din România...............................................5

Capitolul II: Date tehnice şi modul de funcţionare al unei termocentrale...................7 II.1. Definiţia termocentralei.......................................................................7

II.2. Clasificare............................................................................................7 II.3. Funcţionare……………......................................................................7

Capitolul III: Complexul Energetic Rovinari – studio de caz.......................................9 III.1. Istoricul CE Rovinari...........................................................................9 III.2. Termocentrala Rovinari – date tehnice..............................................12 III.3. Descrierea Complexului Energetic Rovinari ....................................13 III.4. Exploatarea Minieră de Cariere Rovinari..........................................14 III.4.1. Cariera Garla..........................................................................14 III.4.2. Cariera Rovinari Est...............................................................15 III.4.3. Cariera Tismana I...................................................................15 III.4.4. Cariera Tismana II.................................................................16 III.4.5. Cariera Pinoasa......................................................................17

III.5. Activitate – Investiţii realizate de Complexul Energetic Rovinari....18 III.5.1. Depozitul nou de zgură şi cenuşă Garla................................18

III.5.2. Reabilitarea şi modernizarea blocului energetic nr.6............19 III.5.3. Proiectul Desulfurarea Gazelor de ardere (D.G.A.)..............19

Capitolul IV: Protecţia mediului....................................................................................22 IV.1. Identif icarea surselor potenţiale de poluare şi aprecierea impactului

asupra mediului.................................................................................22 IV.1.1. Poluarea şi protecţia aerului...................................................22 IV.1.2. Poluarea şi protecţia apei.......................................................22 IV.1.3. Poluarea şi protecţia solului şi subsolului..............................22 IV.1.4. Poluarea fonica şi protecţia împotriva acesteia.....................22 IV.1.5. Gospodărirea deşeurilor.........................................................23 IV.1.6. Evaluarea impactului asupra mediului cu ajutorul matricii

Leopold................................................................................23 IV.2. Politica de mediu a Complexului Energetic Rovinari......................26 IV.3. Măsuri de reducere a impactului asupra mediului............................27

7/22/2019 Rovin Ari



IV.4. Exploatarea Minieră de Cariere Rovinari (EMC Rovinari) – problematica protecţiei mediului......................................................29

Capitolul V: Reabilitarea ecologică a terenurilor .........................................................31

V.1. Recultivarea agricolă..........................................................................31 V.2. Recultivarea viti- pomicolă.................................................................32 V.3. Recultivarea silvică............................................................................32 V.4. Reconstrucţia de case şi gospodarii...................................................33

Anexe.................................................................................................................................34

7/22/2019 Rovin Ari



Capitolul IEnergia electrică în România

I.1. Istoric În România, istoria producerii şi folosirii electricităţii începe în secolul 19, prin

realizarea în anul 1873 la Iaşi a unui iluminat electric temporar. Pătrunderea energiei electrice în ţara noastră s-a produs gradat în funcţie de posibilităţile economice şi sociale. Anul 1882 - marchează începutul electrificării înRomânia, în paralel cu ţările dezvoltate. În septembrie se pune în funcţiune centrala electrică de pe Calea Victoriei ceasigura, printr-o linie electrică de 2 kV curent continuu, iluminatul palatului de pe CaleaVictoriei - Prima reţea de iluminat din ţara. În octombrie are loc punerea în funcţiune acentralei electrice din Gara de Nord din Bucureşti, pentru iluminatul incintei acesteia.

Oltenia a beneficiat de electricitate încă din secolul al XIX-lea, la dezvoltareasistemului energetic contribuind în mare parte faptul că prin această zonă trece fluviulDunarea. Acesta a însemnat pentru Oltenia o sursă extrem de importantă de energie, iar

pe parcurs a permis şi dezvoltarea din punct de vedere energetic a întregului sistemromânesc. Primul moment important este cel al iluminării, în anul 1887, a Teatrului Naţional din Craiova. Aproape un deceniu mai târziu, in 1896, a fost pusă în funcţiuneUzina electrică din Craiova (430 CP), precum şi prima reţea de iluminat public dinCraiova, care avea 636 de lămpi concesionate firmei AEG Berlin până în anul 1937. În1902 a fost pus în funcţiune la Uzina Energetică Craiova primul grup Diesel (tip MAN)de 120 CP din ţara, la doi ani după darea în exploatare a unor astfel de grupuri Diesel dinlume. Acesta a funcţionat până în anul 1932. În 1906 a fost pornită prima Uzină electricăde utilitate publica tutelată de primăria Râmnicu-Vâlcea apărută ca rezultat al colaborăriidintre primăria acestui oraş şi Societatea Română de Electricitate Siemens-Schukert dinBucureşti. În acelaşi an a fost pusă în funcţiune Centrala electrică Calafat cu grupuriDiesel - Sulzer de 2 x 60 CP. Un an mai târziu au fost inaugurate Centrala electricăDrobeta-Turnu Severin echipată cu trei motoare Diesel-Sulzer de 120CP fiecare, precumşi Centrala electrică Slatina, care beneficia de un grup Diesel electric care alimenta cuenergie electrică două străzi. Oltenia a fost legată la Sistemul Energetic Naţional în 1956, iar Craiova în1959. Pe 14 iunie 1956 are loc prima racordare la Sistemul Energetic Naţional a zoneiOltenia Nord, prin punerea în funcţiune a liniei electrice aeriene de 110 kV Paroşeni -Bărbăteşti (cu funcţionare iniţială la 35 kV) şi a liniei electrice aeriene de 35 kVBărbăteşti - Rovinari, cu staţie electrică de 35 kV la Rovinari. Ulterior au mai fost puse înfuncţiune staţiile electrice de 35 kV Bâlteni, Ţicleni şi Bărbăteşti. În 1957, a fostînfiinţată Întreprinderea Regională de Electricitate şi Construcţii Electrice Rurale Piteşti,iar linia electrică aeriană de 110 kV Paroşeni - Bărbăteşti a fost repusă sub tensiunea de110 kV. Un an mai târziu apare primul centru de reţele electrice la Râmnicu-Vâlcea careaparţine de întreprinderea de Electricitate Târgovişte. În 1959, prin punerea în funcţiune aliniei electrice aeriene de 110 kV Bărbăteşti - Craiova şi a staţiei 110/35/6 kV Craiova(Est), oraşul Craiova a fost racordat la Sistemul Energetic Naţional. Tot în acelaşi an,Uzinele Electroputere Craiova au livrat CFR prima locomotivă Diesel electrică de 2100CP, realizată după licentă firmei elveţiene Sulzer, cu o serie de perfecţionări originale. În

7/22/2019 Rovin Ari



1963, toate instalaţiile de exploatare din subordinea sfaturilor populare sunt trecute înadministrarea întreprinderilor regionale de electricitate (IRE). Astfel, ia fiinţă IREOltenia. Tot atunci a fost înfiinţat Sectorul de Exploatare Alexandria format din centreleAlexandria, Roşiori de Vede, Zimnicea, Turnu-Magurele, Videle din cadrul IREBucureşti. Pe 4 noiembrie 1965 a fost pusă în funcţiune linia electrică aeriană de 220 kV

Slatina - Bucureşti Sud, cu gabarite de 400 kV.Anul 1963 - punerea în funcţiune a primului grup de 100 MW la CTE Ludus(Iernut). Primul grup de 100 MW din ţară şi cel mai mare la acea vreme. Anul 1966 - punerea în funcţiune a primului grup cu turbine cu gaze de 36,5 MWla CET Bucureşti Sud. Cel mai mare grup cu turbină cu gaze din ţară; Anul 1966 - punerea în funcţiune a primului grup de 200 MW la CTE Ludus(TA5). Primul grup de 200 MW din ţară şi cel mai mare la acea vreme Anul 1967 - punerea în funcţiune a primului grup de 315 MW la CTE Işalniţa, celmai mare din ţară la momentul respectiv. Grupurile de 315MW de la IŞALNIŢA suntdotate cu câte două cazane Benson de 510t/h şi turbine Rateau-Schneider şi au fost în perioada 1980-1990 cele mai fiabile grupuri energetice din ţară.

Anul 1977 - punerea în funcţiune la CTE Rovinari a primului grup de 330 MW deconstrucţie românească (TA4). Primul grup de construcţie românească de 330 MW. Anul 1977 - Termocentrala Turceni, aşezată în sudul judeţului Gorj, la jumătateadistanţei dintre Tg-Jiu şi Craiova, este cea mai mare termocentrală construită în SistemulEnergetic Naţional (grupul nr.1 a fost pus în funcţiune în 1978, iar grupul nr.7 în 1987).Grupurile sunt realizate în concepţie bloc - cazan BENSON 1035 t/h, turbină cucondensaţie 330 MW- licenţa Rateau Schneider, generator ALSTHOM. În prezent, SETurceni are în exploatare 5 grupuri energetice de 330 MW - 1,3,4,6 si 7 cu o putereinstalată de 1650 MW. Puterea instalată în termocentrale la 31 decembrie 2003 era de 9.745 MW , dincare 62,5% sunt grupuri pe cărbune şi 37,5% grupuri pe hidrocarburi .

I.2. Principalele termocentrale din România:

CentralaPuterea inst.(MW)

Puteri unitare (MW la punerea infunctiune)

Perioada punerii infunctiune

TURCENI 2310 7x330 1978/1987

ROVINARI 1720 2x200+4x330 1972/1979

DEVA-MINTIA

1260 6x210 1969/1980

ISALNITA 1035 3x50+1x55 + 2x100+2x315 1965/1976

BRAILA 960 3x210+1x330 1973/1979

BRAZI 910 6X50+2X105+2X200 1961/1986

LUDUSIERNUT

800 4x100+2x200 1963/1967

7/22/2019 Rovin Ari



BORZESTI 655 3x25+2x50+1x60+1x210 1955/1969

BUCURESTISUD

550 2x50+2x100+2x125 1965/1975

GALATI 535 2x60+1x100+3x105 1969/1980

CRAIOVA II 300 2x150

În ultimii ani multe grupuri energetice au fost închise şi valorificate ca deşeuri defier vechi. Au fost efectuate însă modernizări la principalele centrale din SistemulEnergetic, în special grupurile energetice de la Turceni, Rovinari şi Işalniţa.

Capitolul IIDate tehnice şi modul de funcţionare al unei termocentrale

II.1. Definiţia termocentraleiO centrală termoelectrică, sau termocentrală este o centrală electrică care produce

curent electric pe baza conversiei energiei termice obţinută prin arderea combustibillilor.Curentul electric este produs de generatoare electrice antrenate de turbine cu abur, turbinecu gaze, sau, mai rar, cu motoare cu ardere internă. Drept combustibili se folosesc

combustibilii solizi (cărbune, deşeuri sau biomasă), lichizi ( păcură) sau gazoşi (gaznatural).Uneori sunt considerate termocentrale şi cele care transformă energia termică

provenită din alte surse, cum ar fi energia nucleară, solară sau geotermală, însăconstrucţia acestora diferă întrucâtva de cea a centralelor care se bazează pe ardere.

II.2. ClasificareDupă destinaţie, termocentralele se clasifică în:

7/22/2019 Rovin Ari



Centrale termoelectrice (CTE), care produc în special curent electric, căldura fiindun produs secundar. Aceste centrale se caracterizează prin faptul că sunt echipateîn special cu turbine cu abur cu condensaţie sau cu turbine cu gaze. Mai nou,aceste centrale se construiesc având la bază un ciclu combinat abur-gaz.

Centrale electrice de termoficare (CET), care produc în cogenerare atât curent

electric, cât şi căldură, care iarna predomină. Aceste centrale se caracterizează prin faptul că sunt echipate în special cu turbine cu abur cu contrapresiune.

II.3. FuncţionareDe obicei termocentralele funcţionează pe baza unui ciclu Clausius-Rankine.

Sursa termică, cazanul, încălzeşte şi vaporizează apa. Aburul produs se destinde într-oturbină cu abur producând lucru mecanic. Apoi, aburul este condensat într-uncondensator . Apa condensată este pompată din nou în cazan şi ciclul se reia.Turbina antrenează un generator de curent alternativ (alternator), care transformă lucrulmecanic în energie electrică, de obicei la tensiunea de 6000 V şi frecvenţa de 50 Hz înEuropa, respectiv 60 Hz în America de Nord şi mare parte din America de Sud.

Descriere

Sursa: http://ro.wikipedia.orgSchema clasică a unei termocentrale bazată pe cărbune

7/22/2019 Rovin Ari



Capitolul IIIComplexului Energetic Rovinari

III.1. Istoric CE Rovinari

Primele cercetări geologice ale regiunii de nord – vest a Olteniei au fost efectuate înanul 1864;

În 1918, Ion Ionescu Argetoaia menţionează cărbunii care aflorează la Lăpuşa de Jos,Meriş, Ploştina, Miculeşti şi Roşiuţa, în lucrarea sa "Pliocenul din Oltenia";

În anul 1924 se înfiinţează "Societatea anonimă tehnica minieră" care încearcăexploatarea cărbunelui în subteran, deschiderea zăcământului făcându-se prin galerii decoastă;

În anul 1928 se înfiinţează societatea "Jiul SAR minieră" cu sediul în Târgu Jiu, avândun capital de 100.000 lei. La acestă societate erau angajate 64 persoane din care 3functionari, 4 maiştri mineri, 11 mineri, 2 meseriaşi în ateliere şi 44 muncitori zilieri;

În 1929 ia fiinţă firma "Rovinari SAR" cu sediul în Bucureşti, cu capital de 5 milioanelei, care a extras o cantitate de 42 tone de cărbune, la o valoare de 16.000 lei. În acelaşian firma se închide;

1. Turn de răcire10. Ventile de reglare aleturbinei

19. Supraîncălzitor

2. Pompa circuitului de răcire alcondensatorului

11. Turbină cu abur de înaltă presiune

20. Ventilator de aer

3. Linie electrică de înaltătensiune

12. Degazor 21. Supraîncălzitor intermediar

4. Transformator ridicător detensiune

13. Preîncălzitor de joasă presiune (PJP)

22. Priza de aer necesar arderii

5. Generator electric de curentalternativ

14. Bandă de alimentare cucărbune

23. Economizor

6. Turbină cu abur de joasă presiune

15. Buncăr de cărbune, eventualcu turn de uscare

24. Preîncălzitor de aer

7. Pompă de joasă presiune 16. Moară de cărbune 25. Electrofiltru pentru cenuşă

8. Condensator 17. Tamburul cazanului26. Exhaustor (ventilator de gazearse)

9. Turbină cu abur de medie presiune

18. Evacuarea cenuşii 27. Coş de fum

7/22/2019 Rovin Ari



În perioada 1945 – 1948, N. Oncescu şi Th. Joja întreprind studiul zăcămintelor decărbune cantonate în Pliocenul superior dintre Valea Dunării, Valea Jiului şi ValeaOlteţului;

La 15 martie 1950, prin decizia nr.109 a Comitetului Provizoriu al judeţului Gorj, seînfiinţează Întreprinderea pentru exploatarea cărbunelui ,,Lignitul” care funcţiona ca osecţie a industriei locale;

În baza Ordinului M.G.C.I.L., nr.94/22.03.1952, Mina Rovinari trece în cadrulÎntreprinderii ,,9 Mai” din Târgu Jiu iar la 01.01.1953 trece în cadrul Întreprinderii ,,30 Noiembrie” din acelaşi oraş;

În 1954 , Ministerul Cărbunelui trimite în zonă geologi, care execută lucrări decercetare minuţioasă;

La 7 februarie 1955, după ce întreprinderea de exploatare a cărbunelui a fost trecută însubordinea Ministerului Industriei Cărbunelui, se apro ba H.C.M. 140 privind unelemăsuri pentru asigurarea creşterii producţiei de lignit, prin deschiderea şi punerea înexploatare a zăcămintelor de lignit Rovinari – Regiunea Craiova şi Varghis – RegiuneaMaghiară;

În perioada 1955 – 1966 activitatea minieră din Bazinul Rovinari s-a bazat perezervele de lignit din cariera Balta Unchiaşului. După epuizarea rezervelor din carieraBalta Unchiaşului utilajele au fost mutate la cariera Cicani în baza avizelornr.285958/20.09.1957 al Directiei Geologice din Ministerul Minelor;

În 1964 se montează primele excavatoare cu roată port-cupe de tipul SRs 470 şi aabzeterului A 2500x50, de producţie est-germană;

La 20 martie 1968, în baza H.C.M nr.258/13.02.1968 demarează lucrările de excavare pentru realizarea fundaţiei viitoarei termocentrale Rovinari. Numai pentru fundaţie,

constructorii au folosit pentru ridicarea unui turn de răcire a apei cu o înălţime de 110mcirca 70.000m3 de beton, 4.400 tone de oţel beton şi mai mult de 160.000 de bucăţi de prefabricate;

În perioada 1969 – 1970 sunt pregătite, deschise ţi puse în exploatare cariereleBeterega, Garla şi Tismana I.

La 23 martie 1972, după termenul obligatoriu de 72 de ore de probe ale instalaţiilor blocului energetic nr. 1, de 220 MW, de producţie cehoslovacă, s-a efectuat primul,,paralel’’ cu Sistemul Energetic Naţional;

În baza H.C.M. nr. 642/1972, de la data de 6 iunie 1972 se înfiinţează Întreprinderea,,Centrala Termoelectrică Rovinari” cu sediul în comuna Fărcăşeşti, judeţul Gorj,

preluând în ,,interesul serviciului” personalul detaşat de la Întreprinderea ElectrocentraleCraiova;

La 23 iunie 1972, ora 3 dimineaţa, primul grup energetic al termocentralei Rovinariîncepe să ,,pulseze” energie electrică în Sistemul Energetic Naţional;

La 12 februarie 1973, ora 6:20 dimineaţa a fost conectat la Sistemul Energetic Naţional al doilea bloc energetic de 200 MW;

La 18 august 1976 se pune în exploatare blocul energetic nr. 3, cu o putere de 330

7/22/2019 Rovin Ari



MW;

Tot în 1976 este pregătit, deschis şi pus în exploatare perimetrul minier aferentcarierei Rovinari Est;

La 29 aprilie 1977 se pune în exploatare blocul energetic nr. 4, cu o putere de 330MW;

La 1 decembrie 1977 se pune în exploatare blocul energetic nr. 5, cu o putere de 330MW;

La 29 iunie 1979 se pune în exploatare blocul energetic nr.6, cu o putere de 330 MW;

În anul 1981 este pregătit, deschis şi pus în exploatare perimetrul minier aferentcarierei Tismana II;

În 1986 este pregătit, deschis şi pus în exploatare perimetrul minier aferent cariereiPinoasa;

La 1 aprilie 2003, sectorul de reparaţii şi întreţinere al S.C. Electrocentrale RovinariS.A. se constituie în S.C. Termoserv S.A.;

La 1 mai 2004, prin H.G. 103, se înfiinţează S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A.

Termocentrala Rovinari – istoricul producţiei de energie electrică în perioada1972 – 2007

7/22/2019 Rovin Ari



III.2. Termocentrala Rovinari – Date tehnice

Termocentrala Rovinari – Date tehnice

7/22/2019 Rovin Ari



Sursa: http://www.cerovinari.ro

Schema de principiu pentru o termocentrală pe cărbune

Cazan: tip: Benson, construcţie turn presiune abur viu 196 ata temperatură abur viu 540 °C temperatură apa de alimentare 260 °C presiune apă de alimentare 251 ata debitul de abur la intrarea în supraîncălzitorul intermediar 974 t/h presiunea aburului la intrare în supraîncălzitorul intermediar 51,2 ata presiunea aburului la ieşire din supraîncălzitorul intermediar 49,2 ata

temperatura aburului la intrare în supraîncălzitorul intermediar 348 °C temperatura aburului la ieşire din supraîncălzitorul intermediar 540 °C

Turbina viteza de rotaţie 3.000 rot/min debitul de abur la intrare în corpul de înaltă presiune 984 t/h presiunea aburului la intrare în corpul de înaltă presiune 186 ata temperatura aburului la intrare în corpul de înaltă presiune 535 °C debitul de abur la intrare în corpul de medie presiune 921 t/h

7/22/2019 Rovin Ari



presiunea aburului la intrare în corpul de medie presiune 43,1 ata temperatura aburului la intrare în corpul de medie presiune 535 °C

Generator: Puterea activă 330 MW Putere aparentă 388 MVA

Coş φ 0,85 Turaţia 3.000 rot/min

III.3. Descrierea Complexul Energetic Rovinari

III.3.1. Data înfiinţării Societatea Comercială "Complexul Energetic Rovinari – S.A." s-a înfiinţat la datade 01.04.2004 prin reorganizarea Societăţii Comerciale de Producere a Energiei Electriceşi Termice "Termoelectrica – S.A." şi a Companiei Naţionale a Lignitului "Oltenia" S.A.,în conformitate cu prevederile H.G. 103/2004, prin fuziunea Societăţii Comerciale

"Electrocentrale Rovinari S.A., filială a Societăţii de Producere a Energiei Electrice şiTermice ,Termoelectrica S.A." care s-a desfiinţat, cu o parte din patrimoniul Companiei Naţionale a Lignitului "Oltenia" S.A. Tg Jiu, care s-a divizat, aferent Exploatării MiniereRovinari.

III.3.2. Obiect de activitateActivitatea principală :

producţia de energie electrică (producerea de energie electrică şi termică pe baza delignit) cod CAEN Rev.2 - 3510 ;

extracţia şi prepararea cărbunelui inferior (extracţia şi prepararea lignitului) codCAEN Rev.2 - 0520.

III.3.3. Capital social Capitalul social al Societăţii Comerciale Complexul Energetic Rovinari S.A. ladata de 31.12.2007 a fost de 232.795.563,40 lei, fiind împărţit într -un număr de23.279.556 acţiuni nominative, fiecare acţiune având o valoare de 10 lei.

III.3.4. Structura acţionariatului

Societatea Comercială Fondul Proprietatea S.A. deţine 23,73 % din capitalul social,respectiv 55.251.670 lei, divizat în 5.525.167 acţiuni nominative, fiecare acţiune având ovaloare de 10 lei;

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului deţine 76,27 % din capitalul social,respectiv 177.543.893,4 lei, divizat în 17.754.389 acţiuni nominative, fiecare acţiuneavând o valoare de 10 lei.

III.3.5. Structura manageriala

7/22/2019 Rovin Ari



III.3.6. Numărul angajaţilor – 3.912

III.3.7. Rezultate economico – financiare (în lei)

III.4. Exploatarea Miniera de Cariere Rovinari

Dotarea tehnica a EMC RovinariExploatarea Miniera de Cariere Rovinari, parte componentă a S.C. Complexul

Energetic Rovinari S.A., desfăşoară activitatea minieră în perimetre de exploatare pentrucare deţine licenţe de exploatare, şi anume:

III.4.1. Cariera Garla - Prezentare generalăPerimetrul minier al carierei Garla este situat în bazinul carbonifer Rovinari, la 15

km sud de oraşul Tg Jiu, în zona colinară din estul râului Jiu şi este delimitat după cumurmează:

La nord de CFR Tg Jiu – Rogojelu şi de localitatea Cărbeşti;

La sud de depozitul de zgură din fosta carieră Balta Unchiaşului şi de falia Garla – Corbului, ca limită convenţională între carierele Garla şi Rovinari Est ;

La est de zona cu condiţii dificile de zăcământ, în care stratele de lignit îşi micşorează

7/22/2019 Rovin Ari



grosimea sub limita de exploatare, iar suprafaţa terenului prezintă diferenţe mari de nivel;

La vest de cursul regularizat al râului Jiu.

III.4.2. Cariera Rovinari Est - Prezentare genaralăPerimetrul carierei Rovinari-Est este situat pe teritoriul localităţilor Rovinari şi

Bâlteni, judeţul Gorj, în partea de nord-vest a bazinului carbonifer Rovinari, în zonacolinară din estul râului Jiu şi este delimitat după cum urmează:

la nord de perimetrul carierei Gârla;

la sud de culoarul energetic al liniilor electrice de 400 KV care racordeazătermocentrala Rovinari la Sistemul Energetic Naţional;

la est de zona cu raport de descopertare ce depăşeşte 15 mc/to, raport determinat decreşterea înăltimii de exploatare, precum şi de subţierea stratelor de cărbune pe măsurăadâncirii acestora;

la vest de perimetrele fostelor cariere Balta Unchiaşului, Cicani şi Beterega.În raport cu principalele localităti din apropiere perimetrul carierei Rovinari-Est estesituat astfel:

la 20 km sud de oraşul Tg-Jiu

la 5 km nord de oraşul Rovinari

III.4.3. Cariera Tismana I - Prezentare generalăPerimetrul carierei Tismana I se află localizat în partea nord-vestică a bazinului

carbonifer Rovinari, pe malul drept al râului Jiu pe teritoriul comunei Câlnic în zonaPinoasa Câlnic şi cuprinde zona centrală de lunca a pârâului Tismana şi zonele colinareadiacente la nord şi sud.

Morfologic, perimetrul carierei Tismana este reprezentat de o zona colinară brazdată de văi adânci şi lungi, valea Pinoasa şi valea Găleşoaia.Accesul în zona se realizează prin căile rutiere principale D.N.66, Filiaşi-Rovinari-Tg-Jiuşi pe calea ferată Craiova-Rovinari-Tg-Jiu.

7/22/2019 Rovin Ari



Deschiderea carierei Tismana I a fost aprobată prin H.C.M. NR. 627/1966 pe bazaunui studiu tehnico – economic elaborat de IPROMIN Bucureşti.

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a eliberat licenţa de exploatare nr.2717/2001 pentru per imetrul de exploatare Tismana I şi ordinul nr.131/02.06.2004 privind transferul drepturilor şi obligaţiilor asumate potrivit licenţei de concesiune pentru

exploatare încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Compania Naţionala a Lignitului Oltenia SA către S.C. Complexul Energetic Rovinari SA.

III.4.4. Cariera Tismana II - Prezentare generalăPerimetrul minier Tismana II este situat în partea nord vestică a bazinului minier

Rovinari pe teritoriul comunei Câlnic pe malul drept al râului Jiu în zona Pinoasa - Câlnicşi cuprinde zona centrală de luncă a pârâului Tismana şi zonele colinare adiacente la nordşi sud.

În Tismana II se exploatează zona de vest a câmpului minier în contra front cuTismana I între văile Găleşoaia - Răstăcioasa.

III.4.5. Cariera Pinoasa - Prezentare generală

7/22/2019 Rovin Ari



Perimetrul carierei Timiseni-Pinoasa se află localizat în partea nord-vestică a bazinului carbonifer Rovinari pe malul drept al râului Jiu, la vest de termocentrala SC.C.E. Rovinari SA pe teritoriul comunelor Negomir, Fărcaşeşti şi Câlnic în zona văilor Negomir, Bârhoti, Boncea, Roşia, Rogojelu, Pinoasa.

Perimetrul minier Timiseni-Pinoasa este delimitat astfel:

la nord de perimetrul minier al carierei Tismana Ila sud de valea Timiseni

la vest de zona cu gaze naturale

la est de satul Rogojelu respectiv termocentrala Rovinari.

Despre tehnologia delucru în cariere

Tehnologia de exploatare utilizată în carierele Exploatarii Miniere de CariereRovinari este, în conformitate cu literatura de specialitate, "tehnologia de excavare,transport şi haldare în flux continuu prin utilizarea complexelor de excavare, transport şi

haldare" iar metoda de lucru folosită este "metoda de exploatare cu transportul continuu asterilului la halda exterioară şi depozitarea parţială în halda interioară" (metodacombinată de exploatare).

7/22/2019 Rovin Ari



Modul de utilizare a capacităţilor de producţie pentru fiecare an este analizat şidetaliat în programele generale de exploatare, evoluţia capacitaţilor de producţie are la bază planuri de situaţie, pe care au fost materializate fronturile de lucru pentru fiecareutilaj tehnologic, pentru fiecare perimetru de exploatare respectiv carieră.

III.5. Activitate – Investiţii realizate de Complexul Energetic Rovinari

III.5.1. Depozitul nou de zgură şi cenusă GarlaDepozit nou de zgură şi cenusă Garla, realizat în soluţia de slam dens

Investiţia face parte din gama de investiţii promovate ca urmare a acţiunii legislaţiei de protecţie a mediului, adoptată în conformitate cu normele comunitare de acelaşi gen. Capacităţile existente au avut permisiunea de a funcţiona în sistemul vechi detransport şi depozitare până la sfârşitul anului 2008, când a expirat perioada de tranziţie privind încadrarea în noile reglementări. Investiţia constă în crearea unui nou spaţiu de depozitare, pe un nou amplasamentsituat la aproximativ 4,5km de termocentrală. Deosebirea esenţială între vechea tehnologie şi cea a slamului dens constă în faptulcă depozitul nu mai are caracterul unui depozit de deşeuri lichide, transportul făcându-seamestecând cenuşa şi zgura într -o proporţie de 1,2 / 1 cu apă, faţă de vechea tehnologieunde raportul era de 1/10 (părţi cenuşă/părţi apă).

Noua metodă impune, în mod firesc, şi adaptarea instalaţiilor existente, în acestsens realizându-se următoarele lucrări:

Realizarea de instalaţii de captare, transport şi stocare a cenuşii uscate de laelectrofiltre;

Amenajarea şi adaptarea buncărelor de cenuşă;

Realizarea de instalaţii de preluare, transport şi separare (concentrare) a zgurii de latransportoarele cu raclete (Kratzer);

7/22/2019 Rovin Ari



Realizarea de instalaţii de amestecare prin circulaţia hidraulică intensă a apei, cenuşiişi zgurii pentru producerea slamului dens;

Realizarea de instalaţii de pompare, transport şi distribuţie a slamului dens la depozit.Suprafaţa ocupată de noul depozit va fi de aproximativ 160 ha, conceput cu treicompartimente, care se vor dezvolta de la cota + 168mdMB pana la cota +192,00mdMBşi care va crea o capacitate de depozitare de circa 32 milioane m3, asigurând funcţionareacentralei pe o perioada estimata de 15 ani.

Esenţa tehnologiei slamului dens constă în amestecarea continuă a apei cu zguraumezită de sub cazane şi cenuşa uscată de la electrofitru, prin circulaţia hidraulicăintensă, în raport solid/lichid <1, efectul fiind activarea substanţelor chimice de tipcimentoid aflate în cenuşi, rezultând un slam dens şi omogen, care este pompat cătredepozit unde, în timp, se întăreşte, rezultând o rocă de cenuşă, evitându-se spulberările decenuşă datorate mişcării maselor de aer.

III.5.2. Reabilitarea şi modernizarea blocului energetic nr.6Blocul energetic nr. 6 a fost pus în funcţiune în anul 1979 şi a fost echipat cu

utilaje termomecanice fabricate în ţară sub licenţa - Babcock pentru cazan, Alstrom şiRateau – Schneider pentru turbină şi generator. Având o durată de funcţionare de 28 de ani, numărul orelor de funcţionare adepăşit cu mult 100.000 de ore de la ultima reparaţie capitală, care a fost finalizată la18.02.1996. Conform normativului tehnic PE 016/1996, durata normală de funcţionare întredouă reparaţii capitale este de 24.000 ore. Pentru a se asigura continuarea funcţionării blocului energetic nr. 6 în condiţii de siguranţă şi cu încadrare în prevederile legislaţiei de protecţie a mediului vor fi modernizate echipamentele care compun acest grup – electrofiltrul, staţia de tratare condens, instalaţiile electrice şi de automatizare. Obiectivele avute în vedere pentru a fi atinse în urma finalizării lucrărilor de

modernizare sunt:Creşterea disponibilităţii de timp şi energie;

Prelungirea duratei de funcţionare a blocului;

Îmbunătăţirea parametrilor tehnico-economici;

Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu prin reducerea emisiilor de noxe;

Introducerea unor sisteme moderne de automatizare, reglare şi control care săîndeplinească condiţiile tehnice impuse de interconectarea la UCTE;

Implementarea susţinută a lucrărilor de mentenanţa predictivă.

III.5.3. Proiectului Desulfurarea Gazelor de Ardere (D.G.A) Pentru a respecta prevederile Uniunii Europene privind emisiile, stipulate înTratatul de aderare şi în Directiva 2001/80/EC, obiectivul global al CER este acela de aaloca fiecărui grup energetic propriul sistem de desulfurare umedă a gazelor de ardere(IDG).

Prezentarea Instalaţiei de desulfurare Reactivul calcar măcinat este folosit pentru a intra în reacţie cu SO2 din gazele de

7/22/2019 Rovin Ari



ardere, reacţie din care rezultă ca produs secundar ghipsul (suflat de calciu deshidratat).Calcarul este disponibil în cantităţi mari în majoritatea locaţiilor şi se poate afla fiemăcinat la centrală, fie poate fi furnizat centralei în stare semi- prelucrată. Ghipsul estefrecvent folosit în industria construcţiilor sub formă de placă de ghips (placa de fibră) şiîn amestecuri de ciment. Dacă într -o anumită locaţie nu există piaţă pentru ghips,

materialele pot fi depozitate în haldă fără nici un risc. Acest proiect se bazează pe producţia de ghips recuperabil, descărcat sub formă de suspensie.

Se utilizează un absorber de tip turn cu pulverizare pentru a realiza contactul

intim gaze/lichid necesar pentru obţinerea unei eficienţe ridicate de eliminare a SO2.Proiectul pentru turnul de pulverizare conferă siguranţă şi riscuri reduse de înfundare şide cădere a presiunii. Gazele de ardere intra în absorber, unde urcă prin mai multe niveluri de pulverizare în contracurent. SO2 şi alte gaze acide (de ex. HCl, HF) sunt absorbite înslamul de spălare, care cade în partea inferioară a rezervorului cunoscut sub denumirea derezervor de reacţie. Aici, se adaugă calcarul măcinat fin pentru a neutraliza şi a regenera slamul despălare. Oxigenul sub formă de aer comprimat este injectat finalizând reacţia de spălare şide formare a ghipsului. Slamul de ghips este descărcat din rezervorul de reacţie în echipamentul primar şisecundar de deshidratare, unde umiditatea este redusă la nivelurile cerute pentru ghipsulde calitate comercială sau la standardele de depozitare în haldă.

Tehnologia DGA reduce emisiile (procedeul de desulfuare care se va implementaeste prin aplicarea metodei umede): – DGA reduce emisiile SOX prin absorbţia sulfului din gazele de ardere cu ajutorul

7/22/2019 Rovin Ari



calcarului – DGA este o tehnologie verificată şi eficientă – Reducerea emisiilor de la 4 400mg/nm3 la 400 mg/nm3 – Unitatea 3-6 reducerea emisiilor de la 111 000 la 9 000 tone SOX per an = 92%reducere.

CER va fi prima centrală din România care va instala DGA şi se va conformaDirectivei UE 2001/80/EC

Rezultate Anticipate ale Proiectului• Se anticipează ca proiectul va reduce emisiile SOX cu >90%• Emisiile vor fi sub nivelurile admise anuale în 2006-2029

CAPITOLUL IVProtectia mediului

7/22/2019 Rovin Ari



IV.1. Identificarea surselor potenţiale de poluare şi aprecierea impactului asupramediului

IV.1.1. Poluarea şi protecţia aerului:Pentru implementarea Directivei Uniunii Europene 2001/80/EC, Guvernul

României a emis HG541/2001 referitoare la limitarea emisiilor în atmosferă provenind dela centralele mari de peste 50 MW(emisii de materii solide, SO2 şi NOx).Aceste limite sunt obligatorii pentru orice nouă unitate ce va fi implementată.Pentru unităţile aflate în funcţiune se prevede că până în 2012 limitele cerute să fie atinse printr-un program gradual, astfel încât, prin implementarea unor importante investiţii săse facă faţă nivelului de emisii prevăzute în noua reglementare. Încadrarea normelor la pulberi va fi realizată ca urmare a unui program amplu dereabilitare a electrofiltrelor tuturor cazanelor energetice ce se va finaliza în 2004.

IV.1.2. Poluarea şi protecţia apei: Reducerea impactului activităţii asupra apelor de suprafaţă şi subterane precum

şi încadrarea în prevederile Legii Apelor 107/1996, HG 188/2002 pentru aprobareaunor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, Legea404/2003 pentru aprobarea OUG 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale “Apele Române” se va face prin:- monitorizarea cantitativă şi calitativă a apelor captate şi evacuate;- reducerea consumului de apă şi implicit reducerea debitelor uzate de ape uzate produse şi/sau evacuate;- optimizarea proceselor de pretratare şi tratare a apelor;- îmbunătăţirea performanţelor separatoarelor de păcură;- recircularea apelor de hidrotransport zgură/cenuşă;- creşterea gradului de recirculare a apei în circuitele de răcire;- întocmirea planului de intervenţie în caz de poluări accidentale;

IV.1.3. Poluarea şi protecţia solului şi subsolului:Între factorii de mediu, solul are o importanţă majoră, fiind un loc de acumulare a

elementelor poluante.Reducerea impactului activităţii asupra solului se face prin :

- monitorizarea calităţii solului- reducerea emisiilor de pulberi sedimentabile;- prevenirea scăpărilor de reactivi şi hidrocarburi în zonele de descărcare/depozitare;- prevenirea pierderilor de lichide, suspensii, slamuri transportate pe conducte;- eliminarea infiltraţiilor sau exfiltraţiilor din depozitele de deşeuri;- utilizarea optimă a suprafeţelor de teren ocupate de depozitele de deşeuri prin reducereacantităţilor de deşeuri produse şi valorificarea lor;- decontaminarea solului poluat accidental

Poluarea solului poate fi.: directă, datorită depunerilor de reziduuri solide sausemisolide provenite din desfăşurarea proceselor tehnologice; indirectă, din cauzaagenţilor de poluare emişi în atmosferă, purtaţi de vânt, care se depun pe sol şi suntspălaţi de precipitaţii, infiltrându-se în subteran.

7/22/2019 Rovin Ari



IV.1.4. Poluarea fonică şi protecţia împotriva acesteia:Zgomotul se diferenţiază astfel:

zgomotul la sursă – presupune cunoaşterea nivelului de zgomot propriu fiecărui utilaj, independent de locul lui de funcţionare;

zgomotul în câmp apropiat – respectiv nivelul acustic înregistrat la o

anumită distanţă faţă de sursă;

IV.1.5. Gospodărirea deşeurilor:Din activitatea desfăşurată în cadrul acestui complex, rezultă următoarele tipuri dedeşeuri:- deşeuri miniere- deseuri nucleare

IV.1.6. Evaluarea impactului asupra mediului cu ajutorul matricii Leopold

În continuare, voi aplica matricea de tip Leopold, care include informaţiicalitative de tip cauză-efect

ACŢIUNILE IMPLICATE DE PROIECT

A. Modificarea regimului natural1. Modificarea habitatului2. Afectarea solului3. Zgomot şi vibraţii

B. Modificarea terenului si lucrari de constructie4. Urbanizare5. Decopertare şi depozitare

C. Procesare6. Producerea energiei

D. Afectarea terenului7. Reabilitare peisagistică

E. Depozitarea si tratarea deseurilor 8. Emisii de noxe9. Depozite de deşeuri

F. Accidente10. Explozii11. Erori tehnologiceCONDIŢII ŞI CARACTERISTICI DE MEDIU

A. Caracteristici fizice şi chimice1. Litosferăa. Soluri

2. A păa. ape de suprafaţă b. calitatea apei

7/22/2019 Rovin Ari



3. Atmosferăa. calitatea aerului

4. Procesea. depunere (sedimentare, precipitare)

B. Condiţii biologice

1. Floraa. arbori b. tufărişuric. pajiştid. culturie. microfloră

C. FaunaD. Factori culturali1. Utilizarea terenurilor

a. spaţii forestiere b. păşuni

c. zone agricoled. spaţii rezidenţialee. mine şi exploatări în carieră

2. Statut culturala. sănătate şi siguranţă b. densitatea populaţiei

3. Interes estetic şi peisagistic a. aspectul peisajului

7/22/2019 Rovin Ari



Acţiuniimplicate de

proiect

Modificar ea

habitatului

Afectarea solului

Zgomot

Urbanizar e

Decopertare si

depozitare

Produrer ea

energiei

Reabilitare peisagistic

a

Emisiinoxe

Explozii

Eroritehnologi

ce

Depozitede

deşeuriCondiţii sicaracteristici de mediu posibilafectate

Solul -5 4

-4 2

-1 1

+3 2

+1 1

-1 1

-5 6

-5 8

-4 5

+2 3 -7 8

Apele desuprafata sicalitatea lor

-6 5

-5 3

-1 1

-5 6

-2 3

-1 2

-4 6

-3 5

-1 1

-3 4

-8 9

Calitateaaerului

-3 4

-2 7

-1 3

-8 9

-76

-5 6

+7 9

-10 10

-4 7

-3 6

-5 7

Depunere(sedimentar e)

-8 9

-8 10

-1 1

-4 4

+7 8

-6 8

-7 9

+8 10

+2 7

-1 2

+7 8

Flora -6 6

-9 9

-1 1

-7 6

-10 10

-3 4

+7 8

-10 10

-2 3

-2 3

-9 10

Fauna -9 9

-7 6

-3 3

-6 7

-5 6

-1 4

+6 8

-3 6

-1 2

-1 1

-6 7

Utilizareaterenurilor

-1 1

-8 10

-1 1

-5 6

-10 10

-1 2

+6 8

-5 7

-1 2

-2 2

-9 10

Aspectul peisajelor

-3 5

-8 9

-1 4

-4 2

-10 10

-2 1

+9 10

-7 10

-6 8

-2 3

-6 7

7/22/2019 Rovin Ari



Sanatate sisiguranta

-1 1

-4 5

-8 10

-1 1

-8 9

+10 10

+3 3

-9 10

-8 10

-8 10

-6 8

Depozitareadeseurilor

-1 8

-4 4

-1 1

-7 9

-2 2

-9 3

+3 6

-1 1

-1 1

-4 4

5 5

7/22/2019 Rovin Ari



Din analiza matricei Leopold rezulta faptul ca, punctele de impact determinate auo valoare posibilă- potenţială întrucât ele pot fi îmbunătăţite dacă se iau măsurile necesare pentru limitarea impactului şi reducerea poluării.

IV.2. Politica de mediu a Complexului Energetic Rovinari

S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A., constient de rolul şi locul sau în spaţiulenergeticii româneşti, de faptul că orice politică de dezvoltare care nu este ancorată într -un context ecologic este sortită eşcului, face eforturi permanente şi susţinute pentrureducerea impactului activităţii sale asupra mediului înconjurător.

Datorită complexităţii construcţiilor, instalaţiilor şi proceselor tehnologice, amateriilor prime şi deşeurilor rezultate, a suprafeţelor ocupate de depozitele de zgură şicenuşă, centrala are un impact negativ asupra factorilor de mediu (apă, aer, sol, peisaj)dar are un impact pozitiv din punct de vedere socio – economic.

La nivelul Uniunii Europene, protecţia mediului reprezintă un domeniu de interesmajor, acquis – ul comunitar fiind într-o continuă dinamică de schimbare şi dezvoltare

vizând :integrarea obiectivelor de mediu în politicile sectoarelor economiei;

acţiuni la nivel local şi regional pentru promovarea dezvoltării durabile;

promovarea tehnicilor şi instrumentelor cu caracter preventiv şi de precauţie.Completarea cadrului legislativ cu acte normative referitoare la protecţia

mediului, a impus o reconsiderare a modului de abordare a activităţii din termocentrală.Politica de baza S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A. are în vedere producerea şifurnizarea energiei electrice şi termice în condiţii de eficienţă ridicată şi cu impact câtmai redus asupra mediului.

Strategia de mediu pentru punerea în aplicare a acestei politici face parte

integrantă din strategia generală de dezvoltare a complexului şi urmăreşte reducereaimpactului negativ al instalaţiilor energetice asupra mediului în condiţiile unor costuri câtmai reduse şi cu respectarea reglementărilor naţionale şi internaţionale în domeniu.

În contextul economic actual, marcat de recunoaşterea tot mai largă ainterdependenţelor dintre mediu şi dezvoltare, asistăm la creşterea exigenţelor societăţii privind protecţia mediului, exigente concretizate în reglementări din ce în ce mai severe.

Activităţile principale desfăşurate de Complexul Energetic Rovinari SA, extracţialignitului, producerea şi furnizarea energiei electrice se realizează în condiţii de eficienţăridicaţă şi cu impact cât mai redus asupra mediului, respectând Strategia energeticănaţională de dezvoltare durabilă a sectorului energetic.

Managementul de vârf şi executive al Complexului Energetic Rovinari SA,

constient că activităţile desfăşurate pot genera “impacturi importante asupra mediului” seangajează să asigure performanţele durabile privind mediul prin: Conformarea cu legislaţia actuală de mediu şi cu toate reglementările naţionale şi

internaţionale de mediu aplicabile activităţilor desfăşurate în cadrul societăţii Implementarea, menţinerea şi îmbunătăţirea continuă a unui Sistem de

Management de Mediu în conformitate cu standardul SR EN ISO 14001:2005 Acţionarea sistematică în vederea îmbunătăţirii continue a performanţelor de

mediu, a prevenirii şi combaterii poluării generate de activităţile noastre prin

7/22/2019 Rovin Ari



promovarea utilizării de instalaţii şi echipamente performante cu impact cât mairedus asupra mediului şi prin implementarea celor mai bune tehnici disponibile.

Intervenţie operativă pentru prevenirea şi/sau limitarea efectelor asupra mediuluiîn caz de incident, avarie sau dezastre.

Utilizarea eficientă a materiilor prime, materialelor şi utilităţilor în procesul de

producere a energiei electrice Creşterea gradului de recuperare şi valorificare a deşeurilor, eliminarea

responsabila şi în plină sigurantă a deşeurilor reziduale. Educarea, instruirea, motivarea întregului personal pentru a-şi desfăşura

activitatea într-un mod responsabil faţă de mediu şi cultivarea unei mentalităţi proactive în ceea ce priveşte mediul.

Asigurarea transparenţei în relaţiile cu comunitatea locală, societatea civilă şiautorităţile prin implementarea unui proces de comunicare continuă.

Direcţiile de acţiune precizate constituie referinţele pe baza cărora se stabilescobiectivele şi ţintele de mediu.

IV.3. Măsur i de reducere a impactului asupra mediului

S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A. – Termocentrala Rovinari şi-a propusurmătoarele direcţii de acţiune:

IV.3.1. Planul de Implementare al Directivei 2001/80/EC privind limitareaemisiilor anumitor poluanţi în aer proveniţi din instalaţiile mari de ardere (IMA)

Respectarea angajamentelor asumate prin Planul de Implementare al Directivei2001/80/EC şi reducerea emisiilor în aer prin:

Modernizarea instalaţiilor de desprăfuire electrică aferente blocurilor energetice nr. 3 – 6 pentru aducerea concentraţiilor de pulberi în gazele de ardere evacuate la valori de 50mg/Nmc;

Realizarea instalaţiilor de desulfurare a gazelor de ardere la toate blocurile energetice pentru reducerea concentratiei de SO2 la 400 mg/Nmc;

Montarea arzatoarelor cu NOx redus;

Monitorizarea continua a emisiilor de noxe;

Montarea amortizoarelor de zgomot.

IV.3.2. Planul de Implementare pentru Directiva 1999/31/CE privind depozitareadeşeurilor.

7/22/2019 Rovin Ari



Respectarea angajamentelor asumate conform prevederilor Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor prin:

Sistarea depozitării zgurii şi cenusii sub formă de hidroamestec în depozitul Cicani – Beterega pana la 01.01.2009. După aceasta dată compartimentele depozitului vor fi

retrase eşalonat din exploatare, se va realiza cultivarea şi fertilizarea lor, se va monitorizaevoluţia factorilor agrochimici, agrofizici, hidrici şi ai calitatii produselor în vederearedării în circuitul agricol sau silvic;

Realizarea unui nou depozit de zgură şi cenuşă – Depozitul Garla, care va asiguraspaţiul de depozitare a zgurii şi cenuşii pe o perioadă de cca. 15 ani. Noul depozit dezgură şi cenuşă se va realiza în conformitate cu cerinţele comunitare şi va avea catehnologie de transport şi depunere metoda fluidului dens autoîntăritor.

IV.3.3. Planul de Implementare pentru Directiva 1996/61/CE privind prevenirea şicontrolul integrat al poluării.

Respectarea angajamentelor asumate conform prevederilor Directivei 1996/61/CE prin :

Obţinerea autorizaţiei integrate de mediu nr. 12/19.07.2006;

Promovarea acţiunilor de prevenire şi control integrat al poluării / factori de mediu

APA

Contorizarea apei brute prelevate/evacuate din/în râul Jiu pentru o mai bunăgestionare a consumului de apă;

Contorizarea apelor uzate evacuate şi monitorizarea calităţii acestora în vedereaîmbunătăţirii procesului de supraveghere a calităţii apelor uzate evacuate;

Modernizarea instalaţiilor de neutralizare a apelor provenite din procesele chimice;

Reabilitarea sistemului de canalizare a apei în vederea reducerii poluării apelor desuprafata;

Reabilitarea instalatiilor de racire a apei in vederea reducerii poluarii termice a apelorde suprafata;

Reabilitarea instalatiilor de tratare chimica a apei in vederea reducerii consumului dereactivi.

AER Perfectionarea proceselor de control si reglare a arderii;

Cresterea performantelor instalatiilor de desprafuire a gazelor de ardere;

Achizitionarea si utilizarea pacurii cu continut redus de sulf (< 1%);

Reducerea consumului de pacura prin utilizarea acesteia doar pentru stabilizareaflacarii in perioadele de pornire a blocurilor energetice;

7/22/2019 Rovin Ari



Imbunatatirea procesului de supraveghere a emisiilor poluante prin montarea deaparatura de supraveghere continua a concentratiilor de pulberi din gazele de ardere ceeace adus la limitarea timpului de functionare a instalatiilor de desprafuire in conditii de,,avarie” prin interventia prompta a personalului de exploatare;

Casarea instalatiilor cu uzura fizica si morala avansata;

Montarea atenuatoarelor de zgomot;

Cresterea eficientei energetice, reducerea consumurilor specifice in vederea promovarii reducerii emisiilor de CO2 si respectarea prevederilor Directivei nr. 87/2003 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect desera.

SOL

Crearea spatiilor de depozitare in siguranta a reziduurilor rezultate in urma arderiicarbunelui;

Redarea in circuitul agricol a suprafetelor de teren ocupae de depozitul de zgura sicenusa epuizat – Balta Unchiasului;

Rotirea debitarilor si umezirea permanenta a suprafetei depozitelor in vederea prevenirii si limitarii spulberarilor de zgura si cenusa;

Inlocuirea permanenta a tronsoanelor uzate la conductele de transport zgura si cenusain vederea prevenirii deversarilor accidentale de hidroamestec pe sol;

O mai buna gestionare a deseurilor reciclabile.

IV.4. Exploatarea Miniera de Cariere Rovinari (EMC Rovinari) – problematica

protectiei mediului

Suprafata afectată de exploatarea miniera , conform perimetrului de licenta, este:

Cariera Rovinari - 1.444,38 ha

Cariera Tismana - 1.557,9 ha

Cariera Pinoasa - 1.499,9 haActivitatea de exploatare a lignitului in carierele E.M.C. Rovinari a inceput in

urma cu peste 55 de ani, perioada in care au fost deterioarate terenuri agricole, silvice precum si asezari omenesti. In aceste conditii se poate spune ca:

Geomorfologic, suprafetele au fost afectate in mod diferit, in functie de specificultehnologiilor miniere, carierele dezvoltandu-se in zonele de lunca cat si in cele colinare,atat excavatiile cat si depunerile de halda, modificand astfel relieful fata de situatianaturala;

Amplasamentele obiectivelor miniere au creat mari perturbatii sub aspecthidrogeologic, cursurile de apa care brazdau perimetrele viitoarelor cariere au fostdeviate, cu influente directe (asupra apelor freatice al caror nivel s-a modificat) cat siindirecte asupra mediului ambiant;

7/22/2019 Rovin Ari



Lucrările de asecare ce se impun a fi executate in cariere pentru crearea conditiilornormale de desfasurare a activitatii au un efect negativ asupra localitatilor limitrofe;

Defrişarea padurilor si livezilor de pomi fructiferi intalnite in perimetrul viitoarelorcariere a condus la disparitia faunei si florei asociate;

Deversarea în cursurile naturale de apa (paraie si rauri) a apelor rezultate din sistemelede asecare si a celor uzate constituie tot atatea surse de poluare;

Solul vegetal a disparut prin excavare – fie a fost excavat separat si depozitat fie a fostexcavat odata cu sterilul cu care s-a amestecat inseparabil astfle ca, in haldele de steril,apare un amestec eterogen care se accentueaza si mai mult cu ocazia amenajariloracestora in circuitul agricol si silvic;

În aceste condiţii, pe haldele de steril, o perioada de 3 – 5 ani nu se instaleaza nici oforma de viata vegetala, perioada după care încep sa apara o serie de specii mezoxerofileierboase, mai puţin pretenţioase la conditiile de viata oferite;

După anul 1997, cand extracţia lignitului a initiat programul de restructurare, a aparut

şi impactul social oglindit ăn reducerile de personal care a fost trecut in somaj, zoneleminiere neoferind alternative viabile pentru excedentul de forţa de munca astfel creat.

Capitolul VReabilitarea ecologica a terenurilor

7/22/2019 Rovin Ari



În proiectarea lucrărilor de reabilitare ecologica şi teritorială a zonelor afectate seţine seama de o serie de exigente reale şi verificate:

Ale populaţiei care traieste efectiv în teritoriu;

Ale teritoriului, privit ca subiect capabil să-şi exprime atracţiile şi repulsiile faţă deutilizarea sa;

Ale tradiţiilor, privite ca raport verificat între cultura locala şi teritoriu.Finanţarea acestor lucrari de reabilitare ecologică s-a realizat numai din surse proprii.

V.1. Recultivarea agricolăElectricitatea este o formă nepoluantă de energie, dar producerea acesteia, de cele

mai multe ori, se realizează pe baza proceselor de ardere a resurselor primare de energie.Arderea combustibililor fosili în termocentrale generează un volum mare de poluanţice pot avea efecte considerabile asupra mediului înconjurător. Aceste efecte sunt cu atâtmai mari în ţările aflate în curs de dezvoltare, ale căror termocentrale sunt echipate cuutilaje neperformante. În România, arderea combustibililor inferior a generat şi generează

în continuare antităţi imense de cenuşi, care sunt depozitate în halde. Aceste depozite desuprafaţă scot din circuitul economic mari suprafeţe de terenuri, ce sunt pierdute definitiv pentru viitoarele generaţii. De asemenea, haldele de cenuşă constituie importante surse de poluare a mediului înconjurător.

Solurile amplasate pe halda Cicani, câmpul de cercetare-dezvoltare al S.C.P.P.Tg-Jiu, aparţin clasei solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate. Din această clasă s-a individualizat tipul protosol antropic din punct de vedere pedogenetic. Subtipurile suntvariate în funcţie de procesul de haldare şi de compoziţia granulometrică.

Cenuşa distribuită pe solurile dezvoltate în jurul Termocentralei de la Rovinari, poate avea un efect negativ asupra creşterii plantelor, inclusiv asupra sistemului radicularal viţei de vie datorită potenţialului fitotoxic al unor elemente chimice existente în

componeţa cenuşii.Metalele grele prezente în cenuşi pot avea un efect nefavorabil asupra activităţiisistemului radicular, chiar în acele condiţii în care nu a fost modificată compoziţiachimică a plantelor.

Conţinutul solului în metale grele înregistrează valori peste limitele maximeadmisibile la Ni(89,0 mg/kg), Mn(928,5 mg/kg), Cr(180 mg/kg).

Halda de steril prezintă un regim aerohidric defectuos; datorită prezenţei unorzone cu conţinut mare de pietriş moderat şi mare, cea mai mare parte a rădăcinii viţei devie se dezvoltă la adâncimi peste 60 cm pentru a găsi apa şi elementele nutritive necesare.

Activitatea de redare in circuitul economic a inceput in Oltenia inca din 1969,

cand s-a infiintat primul lot experimental semanat cu grau iar in anul urmator cu porumb.Intre 1981 – 1983, pe halda exterioara a carierei Tismana I si intre 1984 – 1985 pe haldaCicani, s-au realizat experimente privind viabilitatea a patru plante de cultura: grau, porumb, cartof si trifoi. Intre 1993 – 1994 au fost reluate experimentele pe halda BaltaUnchiasului, folosindu-se de aceasta data sase tipuri de plante de cultura: cartof, porumb,ovaz,mazare, orzoaica si borceag. Rezultatele obtinute au aratat o crestere a productiei indirecta proportionalitate cu procesul de solidificare a argilelor.

7/22/2019 Rovin Ari



V.2. Recultivarea viti – pomicolăHaldele de steril ofera conditii pentru soiurile de pomi fructiferi cu maturitate

timpurie sau extratimpurie. Rezultatele obtinute pe plantatia realizata pe halda Cicani auevidentiat buna comportare a marului, prunului, ciresului si a visinului. Plantatiile de vitade vie au demonstrat ca se pot obtine rezultate bune printr-o pregatire corespunzatoare aterenului, constand in fertilizarea de baza si anuala.

V.3. Recultivarea silvicăPreponderent pentru stabilizarea taluzurilor de halda s-au realizat, începând cu

1990, împăduriri cu salcâm la carierele Garla şi Rovinari Est precum şi împăduriri cu pinla cariera Tismana I.

V.4. Reconstrucţia de case şi gospodăriiDatorita faptului că perimetrele de exploatare a cărbunelui, pentru care s-au

obţinut licentele de exploatare, sunt într -o interacţiune directă cu comunităţile locale,acest lucru constituie o problemă majoră, la care S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A.

7/22/2019 Rovin Ari



este conectat în permanenta în identificarea unor soluţii cât mai viabile pentru membriicomunităţilor locale care sunt afectaţi de extensia în timp şi spaţiu a activităţiilor deexploatare.

Astfel, S.C. Com plexul Energetic Rovinari S.A. alocă resurse financiare propri înfiecare an pentru reconstrucţia de gospodării , proprietate a membrilor comunităţilor

locale, care sunt afectaţi de lucrările miniere şi necesită stramutarea pe alte locaţii.În conformitate cu legislaţia în vigoare, S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A.derulează negocieri transparente cu proprietarii de terenuri şi gospodării, astfel încâtdespăgubirile pe care aceştia le primesc să echivaleze cu valoarea reală de piaţă.

În ultimii ani, au fost configurate mai multe vetre de sat – Vart, în apropiereaoraşului Rovinari, Cornesti, Dragoieni în apropierea municipiului Târgu Jiu, ţinta principală în alegerea locaţiei acestora fiind aceea de a asigura o infrastructurăcompatibilă cu cerinţele actuale – retea de gaze, apă, canalizare.

ANEXA

7/22/2019 Rovin Ari



Termocentrala Rovinari Depozit de carbune

Poluarea aerului

Statia de tratare chimica a apei Sala masini

7/22/2019 Rovin Ari



rovin ari

Documents