lt

ca

Rosr wnsu locuie;te in Bristol. sub pseudonimul Lucy Robinson a scris articoledespre dragoste gi ritualul intdlniribr pentru revista Marie Claire. sub acela;ipseudonim a publicat mai multe romane in Marea Britanie. Bdrbatul care n-amai sunat este prima carte publicati cu numele real, iar drepturile pentru tra-ducere au fost cumpdrate pdni acum in 3'l de !iri. A cAntat la vioari intr-oorchestri, a ficut yoga, a lucrat la un centru de voluntariat impotriva analfabe-tismului gi e pasionatS de 96tit, teatru gi plimbiri pe coastd.

ROSIE WALSH

'/ oaforyJa.@

-

5wTraducere din limba englezi

OeNe Boczenu

"?htJ

NE'WRA

Partea a treia

PARTEA INTTAI

DragdTu

Suntfa noads?rczecc ani din dimineap aceea luminoasd cil.nd nc-am

ztmblt Si nc-am luat h rcacdere. Nu ne-am lndoit niciodztil cil nc uom

rcuedea, nu? Era o chestiine de ,cAed', n* dz dacd"; De fapt, n-afost nici

mdcar asta. Viitoral pdrea iluzoria ca margine4 ondaktd a anui uis, din

care, fird doar Si poaa, fweam parte amlndoi. Impreund.

$i totusi, n-afost aSa, Chiar Si dupd atdpia ani, surprindzrea a rdma.

Au trecut noudeltrezcce dni din ziua aceea. Nouhprezcce anit $i cu incd

te caut. Tt uoi cd.qta mereu.

Se intnmpk frecant sA a?di a.id cAild nd Ete?t nai p&lin. Mai dcarcme,

dz| md ddilnc ,isen intr-un gAnd lnnrccat,fi* wmL Si ni s-a inclcftdt cor?al

caanpunn de,met<l,Dintr-odaqi" ra.i acob: ofransd dc aamnd smdlucinarc

s-a rurtt dcasapm unci pldcap cmryii. M-am intins Si am mircsit viapa am

imlit,aua pe picioare, a.tn ?ercepat nu4Ttfeh dz aede. Atn incercat *d a dpustrlns -franu hqilftlitd, care dansL se ndsucea Si chicotea. 4m tncercat sl te

iau dz nAnA ad. a priaac ln ochi, dar, ut un punct nqrv, ai dispdrat dismt

din cdmpul uizual-pur;i simph dz negdsit

7b aoi ctdutd mcrcu.

2

Ziua a;aptea: clnd am;tiut arndndoi

Iarba se umezise. Era ud5., mohorAti gi plini de gunoi. Se intindea

pini la marginea intunecatl a pidurii gi forfoteau in ea puzderie de

furnici, melci greoi 9i piianjeni care-gi geseau pinza. Pimintul de sub

noi mai absorbea o ultiml urmi de cilduri.Eddie stitea intins lingi mine gi fredona melo dn din Rizboiul stelchr.

Mi-a mangiiat degepl mare cu degetul lui mare. incet, tandru, ca norii

care se migcau de-a lungul imaginii perfecte a lunii de deasupra noastri.

,,Hai si ciutim er<traterestri", spusese mai devreme, cind violetul cerului

se transformase in purpuri. Nu plecaserim de acolo.

Am auzit suspinul indepirtat al ultimului ffen care dispirea in tune-

lul din susul colinei gi am z6mbit, amintindu-mi cum, copii fiind, eu gi

Hannah veneam si dormim aici peste noapte. Pe un cimp micug dinaceeagi vale nu foafte mare, ascunse de lumea care lnci pirea mici'

La primul semn al verii, Hannah ti nrga pe piringii nogtri si ridice comrl.

Sigur, spuneau ei. Atita timp cit campati in gridini.Gridina se intindea chiar in fa,ta casei noastre gi se vedea de la aproape

toate ferestrele. Dar niciodati nu era de ajuns pentru Hannah, al cireispirit de aventuri l-a intrecut intotdeauna pe al meu, deqi era mai mici

L6

Birbatul care n-a mai sunat

decit mine cu cinci ani. Ea voia pe terenul de pe dealul abrupt din spa-

tele casei, sufiiient de nivelat cit si ridici un cort. Acolo, doar cerul ne

putea privi de sus. Terenul era presiiat cu bulgiri de biligar intirit 9i se

lnilga atit de mult, incit puteai si te uigi pe cogul de fum.

Piringii nogtri nu prea erau de acord si dormim pe ctmp.

- Dar o si fie bine! insista Hannah cu vocea ei de rnicugi geft.

Mi-e dor de vocea ei.

- O si vini gi Alex cu mine.

Prietena cea mai buni a lui Hannah igi petrecea timpul mai mult pe

la noi.

- fl Sarah. Ea o si ne apere daci apare vreun criminal.

De parcl a; fi fost vreun birbat bine flcut, cu un cirlig de nidejde

ln loc de mina dreapti.

- $i daci o si dormim in cort, nu mai trebuie si ne pregitegti cina.

Sau micul dejun...

Hannah era ca un mic buldozer - niciodati nu ri-mAnea frri con-

traargumente - gi in cele din urmi pirinEii cedau. La inceput, au qlmpat

cu noi pe cimp, dar pAni la urmi, cind eu am rizbitut prin desigul in-cilcit al adolescen,tei, le-au lisat pe Hannah gi pe Alex si doarmi acolo

singure, cu mine pe post de bodyguard.

Stiteam in cortul vechi pentru festivaluri al tatei - o chestie greoaie,

din pAnzi portocdie, care semina cu un mic bungdow - gi ascultam in

aer liber simfonia sunetelor din iarbi. De nenumirate ori rimineamtreazi mult dupi ce le fura somnul pe surioara mea 9i pe prietena ei,

gindindu-mi cum as fi putut si le apir daci intr-adevir ar fi apirut ci-

neva pe nea.lteptate. Nevoia de a o proteja pe Hannah - nu doar ci.trd

dormea in cort, ci tot timpul - o sim,team ca o roci topiti in stomac, un

vulcan pe qrr€ abia tl stlpaneam. $i totugi, ce-ag fi frcut concret? I-aS fiaplicat lovituri de karate cu lncheietura mAinii mele de adolescenti? L-ag

fi lnjunghiat cu beEele pentnr prljit bezele?

Cel mai adesea ezitantd, nu tn totalitate'sigard pe ea, aSa m-a descris

lntr-un rapoft diriginta mea.

t7

Rosie Walsh

- Ei bine, e ceva al naibii de folositor! e spus mama, pe tonul pe car€

de obicei ll certa pe tata. N-o biga in seami, Sarahl Fii cit de nehotirAti

vrei! De-asta existi anii de adolescengi!

in cele din urmi, epuizati.dupi lupta dintre cele doui forge - nevoia

de a ocroti gi lipsa de putere -, adormeam gi rni trezeam devreme sieranjez combinagia dezgustitoare de lucruri pe care Hannah gi Alex le

impachetaseri pentru scirbosul lor,,mic dejun".

Am pus mdna pe piept; am micsorat lumina care se rwirsa peste amin-

tiri. Nu era o seari pentru tristefe, era o seari pentru prszont, Pentru Eddie,

pentru mine gi pentru lucrul acela minunat care se ni;tea intre noi.

M-am concentrat pe sunetele pidurii, care risunau in noapte. O ne-

vertebrati care se tirigte prin iarbL un mamifer care se strecoari pe furig.

$oapta energici a frunzrlor ln migcare, cadenja netulburati a respiragiei

lui Eddie. I-am ascultat inima, care-i bitea regulat prin pulover, gi calmul

lui m-a uimit. ,,Vor iegi mai multe la iveali", aSazicea tata mereu despre

oameni. ,,Tfebuie si fii atentl gi si a.gtepf, Sarah." Dar il gtiam deja de o

siptimani gi nu simgisem nicio nelinigte. ln multe feluri, imi amintea de

mine, care eram antrenati si fiu lntr-un anumit fel la serviciu: puternici,

ragionali, impasibili la schimbirile imprwizibile din sectorul nonprofit -dar eu exersasem ani lntregi, pe cand Eddie pirea si fie pur gi simplu a9a.

Mi intrebam daci simte emo,tia pdpitind in pieptul meu. Cu doar

cittevazile ln urmi eram singuri, aproape de un divorg, aproape de pa-

twzeci de ani. Apoi a api.rut asta. El.

- O! Un bursuc! am exclamat cind am vizut cu coada ochiului o micivietate. O fi Cedric?

- Cedric?

- Da, degi presupun cI nu e el. Cam cit triiesc bursucii?

- Vreo znce ani, cred.

Eddie zimbea, simgeam asta.

- Atunci, sigur nu e Cedric. Dar ar putea fi fiul lui. Sau poate nepotul.

$i am ticut o clipi. Noi l-am iubit pe Cedric.

Vibragia rAsului s-a transferat din corpul lui in al meu.

Birbatul care n-a mai sunat

- Cum adici noi?

- Eu gi sora mea mai mici. Ne instalam cortul prin preajmi.

S-a lntors pe o parte, cu faga aproape de a mea, gi am putut si-l privesc

in ochi.

- Cedric, bursucul. Eu te... a $optit.

$i-a trecut un deget prin pirul meu.

- Te plac. imi place cind suntem lmpreuni. f)e fapt, imi place

foarte mult.

Am zimbit, uitAndu-mi la ochii aceia sinceri gi plini de cilduri. La

ridurile de expresie, la birbia lui bine conturati. I-am luat mina qi i-am

sirutat virfrrl degetelor, aspre qi presirate cu agchii dupi doui decenii de

timpllrie, Deja simgeam ci-l cunosc de ani intregi. De-o viagi. Parci

ne-am fi niscut unul pentru celilalt, parci ne-ar fi impins cineva de la

spate gi ar fi organizat, ar fi plinuit gi ar fi uneltit pAni cind ne-am in-

tAlnit acum gase zile.

-Tocmai am avut nigte ginduri cam siropoase, am rostit eu, dupi olungi pauzi.

- Si eu, a zis oftdnd. Ultima siptimini parci ar fi fost dirijati dupio partituri de vioari coplegitoare.

Am rAs gi el m-asiruatpe nas, iareu m-am lnuebat cum e posibil si ueaci

siptim6ni, luru- ani, chiar - gi si mergi inainte, ftri si se schimbe nimic, gi

apoi, in doar citeva ore, scenadul vie,tii tale si. fie rescris complet. Daci ag fiplecat mai tirziu ln ziuaacffi., m-at fi urcat direct ln autobuz gi nu l-ag mai

fi cunoscut niciodati Iar sentimennrl nou de siguranp din prezent n-ar fi fost

decnt o;oapti surdi a ocaziilor raate 9i a lipsei de sincronizare.

- Mai povestegte-mi despre tine, a spus. lnci nu gtiu destul. Vreau siafu tot. Toati povestea de viagi, in varianti extinsi, a lui Sarah Evelyn

Mackey, inclusiv pirgile neplicute.

Mi-am jinut respiragia.

Nu ci n-ag fi gtiut ci asta urma si se lntAmple la un moment dat, doar

ci inci nu hotir6sem ce o si fac in momennrl respectiv. Toatd. pouestca dr

uiald, in uariantd actirnd, a lui Sarah Euefu Macken inclusiu p'dryih ncpltcate.

1918

Rosie Walsh

Probabil ci avea si-i supone. Omul ista parci avea o armuri, o purere in-terioari care mi. trimitea cu gtndul la un dig vechi ori poate la un stejar.

i;i plimba mina pe locul dintre goldul meu 9i cutia toracici.

- Ador forma asta! a spus.

inu-.,rtt birbat care se simEea atit de bine ln pielea lui puteai si scufunzi

orice secret, orice adevir, gi ar fi rezistat fhri si sufere vreo avarie majori.

Binelnjeles ci puteam si.-i spun.

- Am o idee, i-am zis. Hai si riminem aici la noapte. Si ne prefacem

ci suntem lnci tineri. Aprindem focul, facem cArnS.ciori, stlm la povegti.

Presupun ci ai cort, nu? Ariti ca un tip care are cort.

- Sunt un tip care are cort, mi-a confirmat.

- Foarte bine! Atunci, hai s-o facem gi-gi povestesc tot. Eu...

M-am intors gi am privit in noapte. Ultimele fori luceau frri viat5., ca

lumAnirile de grisime, ln castanul de la marginea pidurii. O galbenea s-a

leglnat ln lntuneric aproape de fe,tele noastre. Din motive pe care niciodati.

n-a binevoit si le impinigeasci, Hannah a urit dintotdeauna gilbenelele.

Am simtit ci-mi cregte ceva in piept.

- E atit de frumos aici! imi trezegte atitea amintiri.

- Bine, a zimbit Eddie. O si tragem aici. Dar mai intii vino-ncoace,

te rog!

M-a si.rutat pe guri gi o clipi lumea a amugir, ca gi cum cineva ar fiapisat pur gi simplu pe un buton sau ar fi oprit timpul.

- Nu weau ca mAine si fie ultima noastri zi, a spus dupi ce ne-am drutat.M-a strAns gi mai puternic in brage si i-am simgit clldura primitoare

a pieptului qi a abdomenului, iar pirul lui scurt mi-a gidilat ugor miinile.in timp ce inspiram mirosul prifos gi proasplt al pielii lui, m-am

gindit ci o astfel de apropiere devenise o amintire indepirtati. l,a sftr-gitul zilei, eu gi Reuben dormeam ca nigte suporturi laterale de cirgi, fi-ecare pe o margine a patului, a;ternutul nearins gi nesifonat dintre noifiind un omagiu adus egecului. ,,Pini cAnd salteaua ne va despirti", am

spus intr-o noapte, dar Reuben n-a ris.Eddie s-a tras inapoi ca si-i vid chipul.

n

Birbatul care n-a mai sunat

- Mi... Uite, mi gindeam daci ne-am putea anula toate planurile.

Vacanga mea gi cilftoria ta la l,ondra. Ca si mai riminem aici o sipdmini.

M-am sprijinit in cot. irni doresc asta Tnai mub dec,At o sd ;tii ta ureo-

tlatd, mi-am spus. Am fost cisitoriti gaptesprezece ani, 9i n-am simEit

niciodati ce simt pentru tine.+ - a C | - -:- n-------^L..:^^:.'

- lnca o saptamana a;a ar fi perfect, i-am zis. Dar nu trebuie si-gi

anulezi vacanga. O si fiu aici cind o si te intorci'

- N-o si fii aici. O si fii la Londra.

- Te imbufnezi?

- Da.

$i m-a sirutat pe claviculi.

- Opregte-te! Cum vii inapoi, cum mi intorc aici, in Gloucestershire'

Pirea nemulgumit.

- Daci nu mai egti imbufnat, s-ar Putea si te-a;tept la aeroport, am

adiugat. lg putea fi unul din oamenii care atteapti cu un nume scris pe

o pancarti gi cu o ma;ini inchiriati in faga aeroportului.

A pirut ci se gh.ndegte la varianta asta.

-fu fi foarte drigug, a spus' Chiar foarte drigug.

- S-a frcut!

- $i...A ticut, ezitind dintr-odati:

-...gtiu ci poate e cam devreme, dar, dupi ce mi-ai spus povestea

viegii tale 9i eu am frcut cArniciori care s-ar putea si fie comestibili sau

nu, a; vrea si avem o discugie serioasi' Tu locuiegti ln California 9i eu, in

Anglia. Vizita asta a ta e prea scurti.

- $tiu.A tras de iarba intunecati.

- Cend mi intorc din vaclnti, cit o si stim impreunl? O siptimini?

Apoi o si pleci in State?

Am lncuviingat. Singurul nor intunecat din siptimina noastri a fost

acesta - despirgirea inevitabili.

n

Rosie Walsh

- Atunci, trebuie si... nu gtiu. Si facem ceva. Si luim o hotirfue. Nupot si pierd asta. Nu pot si gtiu ci egti undwa in lumea asta, gi eu nusunt cu tine. Ar trebui si gisim o solugie.

- Da, am goprit. $i eu cred.

Mi-am strecurat mAna ln mAneca lui.

- M-am gAndit Ia acelagi lucru, doar ci, ori de clte ori voiam siJ aduc

in discugie, nu mai lndrizneam.

- Serios?

Vocea i-a fost inundati de risete 9i ugurare 9i rni-arn dat seama ciprobabil a avut nevoie de mult cural casi lnceapi discugia.

- Sarah, etti una dintre cele mai increzitoare femei pe care le cunosc.

- Hmm...

- Egti! E unul dintre lucrurile care-mi plac cel mai mult la tine. Unuldin multele lucruri care-mi plac foarte mult la tine.

De mulgi ani lmi afigam increderea ln mine ca o reclami de la in-trarea lntr-un magazin. Chiar daci acum era ceva naturd - chiar daclsustineam conferinge ln toari lumea, le acordam interviuri jrirnaligtilor,conduceam o echipi -, mi simgeam stanjeniti clnd oamenii o remar-cau. StAnjeniti sau expusi, ca un om pe un deal, cAnd e furtunl cutunete gi fulgere.

Apoi Eddie m-a sirutat din nou 9i am simgit cum dispare tot. Ti:istegea

din trecut, nesiguranga din viitor. Asta era sortit si se intAmple. ,4sta.

Cincisprezece zilz mai tdrziu

- I s-a intdmplat cwa oribil.

- Ce?

- A murit. Bine, poate nu chiar. Dar de ce nu? Bunici-mea a dat

colgul la petruzeci gi patru de ani.

Jo s-a intors pe locul ei de lAngi gofer.

- Sarah!

Nu i-am intllnit privirea. S-a uitat laTommy, care conducea spre vest,

pe autostrada M4.

- N attr;it asta? a intrebat.

El nu i-a rispuns. Maxilarul ii era incordat, iar pielea palidi de la

timpli li pulsa de parci iniuntru ar fi fost cinwa care incerca si iasi afarl.

Eu;i Jo n-arf. trebuit sd umim, mi-am zis iar. Fuseserim convinsc cl

Tommy are nevoie de sprijinul celor doui prietene mai mari - la o adicl,

nu se intimpli mereu si stai umir la umir cu bitiugirl de la gcoall, ln

timp ce presa face fotografii -, dar, pe misuri ce avansam lnci o mill pc

vremea aia mohorXti, cu ploaie mirunti, devenea evident cI nu prca

reugim decit si-i amplificim anxietatea.

23

Rosie Walsh

Astizi avea nevoie de libertatea de a-gi rispindi increderea artificiali,flri si-l supravegheze cei care-l cunosc cel mai bine.

Si pretindi ci sub pod e o api nesfrrgiti. (Jite cam am ajuns corcurtantsltortiu de succes, care a creat un ?rograrn ?entra uechea lui ;coah! (Jia ce

fericit sunt sd lucrez cu ;eful departarnentului de educayie fzicd - chiar celcare mi-a dat un pumn tn snmac ;i a rls clnd mi-arn ncansfaya in iarbd

;i arn phns!

Si, in plus, Rudi, copilul de gapte ani al lui Jo, stitea lAngi mine, pebancheta din spate. Thtil lui avea un interviu penrru un job, iar Jo nuavusese timp si giseasci un loc in care siJ lase. Ne ascultase cu cel maimare interes discugia despre disparigia lui Eddie.

- Deci Sarah crede ci iubitul ei a murit si mama se enerveazi, a ghi-cit Rudi.

Era intr-o faz,lin care reugea foarte bine si sintetizeze conversagiilestingace ale adulgilor lntr-o singurl propozitie clari.

- Nu e iubitul ei, a spus Jo. Au petrecut impreuni doar gapte zile.in magini s-a lisat ri.cerea.

-Sarah, crezicd, iubitul de gapte zile a murit, a zis Rudi cu unaccent rusesc.

igi frcuse un nou prieten la scoali, Aleksandr, care abia se mutase laLondra de undeva de pe lingi frontiera ucraineani.

- Ucis de serviciile secrer€. Mama nu e de acord. Mama e nervoasipe Sarah.

- Nu sunr nervoasi! a spus Jo iritari. Sunt doar ingrijorati.Rudi a stat pu,tin pe gAnduri, apoi a adiugat:

- Cred ci minti.

Jo nu l-a putut contrazice, asa ci a ticut. N-am vrut o confruntarecu ea, prin urmare am ti.cut gi eu. Tommy nu scosese o vorbi doui ore,aga ci a ticut 9i el. Rudi era plictisit 9i s-a intors la jocul lui de pe ipad.Adulgii au tot felul de probleme complicate gi inudle.

Mi uitat cum Rudi distrugea ceva ce semina avarzi,gi m-a apucat undor urias: de inocenga lui, de felul in care arita lumea prin prisma celor

24

Birbatul care n-a mai sunat

gapte ani ai lui. Mi-am imaginat universul lui Rudi, ln care telefoanele

mobile sunt centre de jocuri, nu instrumente de torturi psihici, iar cer-

dtudinea ci mama lui il iubegte e indiscutabili ca bltiile inimii.

Daci exista vreun motiv pentru care meriti si devii adult, azi motivul

ista imi scipa. Cine n-ar vrea si ucidl verze gi si aibi accent rusesc? Cine

n-ar vrea si i se pregiteasci micul dejun ;i si i se aleagi hainele, cind

alternativa era o disperare periculoasi dupi un om care a insemnat tot 9i

s-a ransformat in nimic? Nu omul cu care fusesem cisitoriti gaptesPre-

zece ani, ci omul cu care fusesem impreuni fix gapte zile. Nu e de mirare

ci togi din ma;ini mi credeau nebuni.

- (Jite, gtiu ci suni ca o telenoveli pentru adolescengi, am zis pinila urmi. $i sunt convinsi ci te enervez. Dar a pigit ceva, sunt siguri!

Jo a deschis torpedoul gi a scos un baton mare de ciocolati, din care

e mu9cat cu Putefe.

- Ce-i aia, mami? a intrebat Rudi.

$tia foarte bine ce e gi Jo i-a dat o pitri,tici. Rudi i-a rlspuns cu cel

mai larg zimbet al lui 9i, cu toate ci-gi pierdea complet ribdarea, Jo i-a

intors zimbetul.

- Si nu mai ceri! l-aavertizatea' O si-gi fie riu.

Rudi n-a mai comentat, congtient ci ea o si cedeze pini la urmi.

Jo s-a intors spre mine.

- Sarah, nu vreau si fiu duri, dar cred ci trebuie si accepgi ci Eddie

nici n-a murit, nici nu e rinit, nici n-are telefonul stricat;i nici nu se

lupti cu vreo boali incurabili.

- Serios? Ai sunat la spitale si verifici? Ai vorbit cu poligistul local?

- O, Doamne! a exclamat, privindu-mi fix' Sarah, zi-mi ci nu ai

frcut nimic din toate astea! Iisuse Hristoase!

- Iisuse Hristoase! a goptit Rudi.

- Gata! s-a ristit Jo.

- Tu ai inceput!

Jo i-a mai dat nigte ciocolati gi el s-a intors la iPad. Era cadoul pe care i-l

adusesem din America;i mai deweme imi mirnrrisise ci-i place.mai mult

%

Rosie Walsh

decAt orice pe lume. Asta mi ftcuse si rid si apoi, spre uimirea lui Rudi, chiar

si pling pugin, pentru ci stiam ci invigase orpresia asa de laJo. Joanna Monkse dovedise o mami remarcabilfl in ciuda educa,tiei de care awsese parte.

- Ei?

- Bineingeles ci n-am sunat la spitale, am recunoscut oftand. Hai, Jo!

M-am uitat la un cird de ciori, rispindite pe un fir de telefonie.

- Egti siguri?

- Normal ci sunt siguri! Ideea era ci nici tu nu trii mai mult despre

ce e cu Eddie, cum hu gtiu nici eu.

- Birbagii fac asta tot timpul! a explodat ea. $tii doar!

- Nu gtiu nimic despre intAlniri. Am fost cisitoritl in ultimii gapte-

sprezece ani.

- Dar pogi si invegi de la mine: nu s-a schimbat nimic, a zis Jo cu

amiriciune. Nici acum nu suni.

S-a intors spre Tommy, care insi. n-a avut nicio reactie. Orice urmide incredere rS.masi pentru marer lansare de astizi dispiruse precum crzl1r-de

dimineagi gi abia daci scosese un cuvinr de cind porniseri.m la drum.

Avusese un scurt moment de bravadi la service-ul auto Chieveley, ..rrdprimise mesaj ci treiziare locale si-au confirmat prezen,ta, dar peste cdteva

minute mi strigase ,,Sarah" la coada de la VHSmith, gi Tommy imi spunea

pe nume doar cAnd era extrem de anxios. (Eram ,,Harrington" de cAnd

aveam amAndoi treisprezece ani, iar el incepuse si faci abdomene gi sifoloseasci aft ershave. )

Ti.cerea devenise apisiroare gi eu pierdusem bltilia inceputi de cand

plecaserlm de la Londra.

Md intorc in Ghucestershire, i-am scris un SMS lui Eddie, cdt ai clipi.

Sunt aldturi de prietenul mea'Tommy, care t;i lanseazi un rnare proiect

sportia la ;coak noastri de odinioard. Dacd urei s,4 ne intdlnim, a! putea

rdmlne Ia pdrinfli mei. Mi-ar prinde bine sd aorbim. Sarah X

26

Blrbatul care n-a mai sunat

Niciun fel de mAndrie, niciun fel de rugine. Cumva, depigisem faza.

Atingeam din secundi ln secundi ecranul telefonului, atteptand confir-

marea ci s-a trimis mesajul.

Tiimis, a anungat el sprinten.

Am verificat daci apare o buli cu text in interior. Asta ar fi insemnat

ci-mi scrie.

Nicio buli.M-am uitat din nou. Niciun balonag.

Am verificat iar. Tot nimic. Mi-am strecurat telefonul in geanti, ca

si nu-l mai vid. M-am gAndit ci aga fac fetele cind lnci trec prin dulcile

agonii adolescentine. Tinerele care inci n-au invigat si se iubeasci pe ele

insele agteapti lntr-o stare ugoarl de isterie si primeascl vegd de la biia-

tul pe care l-au slrutat intr-un colg murdar viner€a trecuti. Nu a;a trebuie

si se comporte o femeie de treizeci 9i ;apte de ani. O femeie care a umblat

prin lume, a supravieguit unei tragedii 9i conduce o organizagie caritabili.

Ploaia se domolea. Prin cripitura geamului am simlit mirosul puter-

nic de asfalt ud gi de pimlnt reavin, fumuriu. Sunt in agonie. Am privit

ln gol cimpul plin de cip\e de fAn rotunde, acoperite cu folii de plastic

negru, strilucitor, ca n\te picioare durdulii ln ciorapi strimgi. Eram pe

punctul de a ceda. Eram pe punctul de a ceda gi urma si mi pribuqesc,

daci nu afam ce se intimplase.

Mi-am verificat telefonul. tecuseri douizeci si patru de ore de cind

imi scosesem caftela SIM li o resetasem. Era timpul si incerc din nou.

Peste o jumitate de ori eram pe ;oseaua cu doui benzi spre Cirencester 9i

Rudi o intreba pe maici-sa de ce se miyi norii in direcgii diferite.

Ne aflam la doar cigiva kilometri de locul in care ll cunoscusem. Arn

inchis ochii, lncercAnd si-mi amintesc plimbarea din dimineala aceea

fierbinte. Orele acelea pugine, frri complicagii, inainte de Eddie. Laptele

acru gi dulceaga forilor de soc. Da, 9i iarba uscati. Zborul leginat al

futurilor lovigi de cilduri. Acolo frtsese un lan de orz' un covor cu pleavi

verde gi bogati, zvlinind gi umflindu-se de la aerul fierbinte. Izbucnirea

n