JAMES COMEY

LOIALITATEPUSA LA

iNcTRCAREAoTvAn" MINCIUNI

$I ETICA PUTERII

' Traducere din limba englezl,Bogdan Nicolae Marchidanu gi Gabriel stoian

Na{ionale a Rominiei

kcere: adevir, minciuni gi etica puterii / James

@*Bogdan Nicolae Marchidanu 9i Gabriel Stoian' -

RAO Distribulieinr. 9-11, Bucuregti, Romdnia

www.raobooks.comwww.rao.ro

JAMES COMEYA Ws Inyalty: Truth, Lies, and Leadership

Copfright @ fames ComeY,2018

o RAO Distribufie,2018pentru versiunea in limba romini

2018

CUPRINS

ISBN 978-606-006-127 -4

Pentru fogtii mei colegi,

din Departamentul de

al ciror devotament falica America si fie in conti

JAMES COMEY

lma erte cd integritatea 9i onestitatea pot fi inspira-

ri puternice, creindu-se astfel culturi ale onestitl-

fiiderii 5i transparenfei. Liderii etici pot modela

iltrri prin cuvintele rostite qi, mai important, prin

r, deoarece sunt permanent urmiri[i. Din neferi-

le ader-drat este gi scenariul opus' Liderii necinsitili

reeasi abilitate de a influenla o culturi, aritAndu-le

dmr necinste, corupfie Ei inqeliciune. Devotamen-

intesritate gi loialitatea supreml fali de adev[r re-

ra ce i-l deosebegte pe un lider etic de cei care joaci

ftre roluri de lideri. Nu putem ignora aceasti dife-

gindit mult la titlul acestei cirli. intr-un anume

a aparut in mintea mea in cadrul unei intAlniri bi-

cini ,Je la Casa Alb[, unde un nou pregedinte ai

nite imi cerea loialitatea - fa[i de el personal -, mai

indatoririle mele de director FBI fa![ de poporul

lnsa. intr-un alt sens, mai profund, acest titlu este

rca a patru decenii petrecute in domeniul justiliei, ca

hderal ;i avocat privat, 9i a muncii depuse in colabo-

ei pre5edinli americani. in tot acest timp 9i in toate

ffi am invilat de la cei din jurul meu 9i am incercat

il mai rJeparte celor cu care lucram cl existl o loiali-

irlta in r-ie{ile noastre, ale tuturor - nu loialitatea

persrrana, fali de un partid sau fali de un grup'

rialitate supremi este fa![ de valori perene 9i, cel

rtant. Iata de adevir. Sper ca aceastl carte s[ fie uti-

nularea noastra, a tuturor, s[ meditlm la valorile

n{rn. si sa ciut[m leadershipul care intruchipeazit

rL

Introducere

,,Dorinfa omului de dreptate face democralia

posibili, insi inclinalia lui citre nedreptate

face democra{ia necesar[."

Reinhold Niebuhr

intre sediul FBI gi Capitol Hill1 sunt zece strlzi distanfi, qi

fiecare stradi este fixati in amintirea mea ca urmare a ne-

numlratelor deplasiri in susul qi in josul Pennsylvania Avenue.

Si trec pe lingi Arhivele Nafionale, unde turiqtii stau la rindsi vadl documentele care au creat America, pe lAngi

Newseum - unde cuvintele Primului Amendament sunt dil-tuite pe falada de piatri - gi pe lAng[ vAnz[torii de tricouri 9i

gheretele cu mAncare a devenit, in timp, un soi de ritual pen-

tru mine.

intr-o zi din februarie 2017 m[ aflam pe bancheta din spa-

te a unui automobil Suburban complet blindat, apartinAnd

FBI-ului. Rindul de scaune din mijloc fusese scos, aga ci eu

gedeam pe unul din cele doui scaune din spate. Mi obiqnui-

sem sI privesc lumea prin micile geamuri fumurii blindate din

lateral. Mi indreptam spre lnci o qedin(i informativi cu

t2

tSediul Congresului SUA (n.tr.)

13

JAMtrS COMEY

caracter confidenlal a Congresului, pe tema amestecului ru-

sesc in alegerile din 2016.

Chiar gi intr-o zi bun6, si mergi in fafa membrilor Congre-

sului era dificil qi, de obicei, dezamdgitor. Aproape toatd lumea

pirea partizani gi dispusd sd asculte doar ca si descopere

aminuntele care se potriveau propriilor convingeri privindfaptele. Membrii Congresului incepeau si se certe unii cu alflifolosindu-se de tine: ,,Domnule Director, daci cineva a spus

cutare lucru, asta nu inseamni ci persoana respectivi este un

idiot?" Iar replica sosea, de obicei, tot indirect, prin tine:

,,Domnule Director, daci cineva a spus ci cineva care a rostit

cutare lucru este un idiot, oare nu chiar acel cineva este adevl-

ratul idiot?"

CAnd atingeau subiectul celor mai contestate alegeri din

istorie, discufiile de dupi aflarea rezultatelor erau qi mai parti-

zane, prea pufini dorind sau fiind capabili si lase la o parte

interesele politice pentru a se axa pe adevir. Republicanii do-

reau sI fie asigurafi ci nu rugii il aleseseri pe Donald Trump.

Democrafii, care iqi reveneau cu greu dupi alegeri, degi rezul-

tatele se qtiau deja de ceva vreme, is,i doreau tocmai opusul. Nu

prea exista un teren comun de dezbateri. Atmosfera semina

cu cea de la o cinl de Ziua Recunogtinlei in care familia s-a

reunit la o singur[ masi in urma unui ordin judecitoresc.

FBI-ul, avAndu-m[ pe mine ca director, era prins in miezul

acestei revirsiri partizane de fiere. Nu era o noutate pentru

noi. Fuseserlm atraqi, ca institu{ie, in fenomenul alegerilor

inci din iulie 2015, cAnd profesionigtii Biroului incepuserd o

anchet[ penali privind modul in care Hillary Clinton gestio-

nase informafiile confidenfiale din propriul sistem e-mail.

Erau vremuri in care pann gi utilizarea unor termeni ca ,,penal"

gi ,,ancheta" era o sursi de nesfArgite controverse. Un an mai

tdrzitt, in iulie 2016, am demarat o ancheti privind posibila

I4

Loialitate pusd la lncercare

existenfd a unui masiv efort rusesc de influen[are a votuluiprin atacarea candidatului Clinton gi favorizarea candidatuluiDonald Trump.

Toate acestea constituiau pentru Birou o situafie extrem de

nefericiti, dar imposibil de evitat. Deqi face parte din ramuraexecutivi a administrafiei americane, FBI-ul are datoria de a

nu se amesteca in viala politici americani. Misiunea Birouluieste de a descoperi adevlrul. Iar pentru a atinge acest scop,

FBI-ul nu poate lua partea niminui, cu exceplia interesuluinafional. Evident, membrii Biroului pot avea opinii politicepersonale, ca orice cetifean american, ins[, atunci cAnd se ri-dicl intr-o instanfi de tribunal sau in fafa Congresului pentrua da raportul cu privire la ce au descoperit, nu au voie si fiepercepuli ca democrafi, republicani sau parte a tribului cuiva.

Cu 40 de ani in urmi, Congresul a acordat prin lege directoru-lui FBI un termen de zece ani ca si creeze si si consolideze

cadrul necesar pentru o astfel de independenfd. Numai ci,intr-o capitall de nafiune gi intr-o fari micinate de conflictepartizane, neutralitatea FBI-ului a fost mereu consideratd

nefireasci si generatoare de confuzie gi, pe cale de consecinti,a fost pusi permanent la incercare. Asta a exercitat mereu opresiune enorml asupra profesionigtilor de carieri din Birou,mai ales ci motivafiile lor erau in permanenfi puse sub sem-

nul intrebirii.I-am aruncat o privire lui Greg Brower, noul responsabil

FBI cu problemele legate de Congres, care mi insofea in magi-

ni citre Capitol Hill. Pe Greg, un birbat de 53 de ani dinNevada, cu pirul grizonant, il descoperisem la o firmi de

avocaturi gi il angajasem. Anterior acelei pozifii, fusese pro-

curorul general federal al statului Nevada gi legiuitor la nivelulstatului Nevada. Cunostea bine domeniul aplic[rii legii qi, de

asemenea, domeniul provocator qi atAt de diferit al politicii.

t5

JAMtrS COMEY

caracter confidenlal a Congresului, pe tema amestecului ru-

sesc in alegerile din 2016.

Chiar gi intr-o zi bun6, si mergi in fafa membrilor Congre-

sului era dificil qi, de obicei, dezamdgitor. Aproape toatd lumea

pirea partizani gi dispusd sd asculte doar ca si descopere

aminuntele care se potriveau propriilor convingeri privindfaptele. Membrii Congresului incepeau si se certe unii cu alflifolosindu-se de tine: ,,Domnule Director, daci cineva a spus

cutare lucru, asta nu inseamni ci persoana respectivi este un

idiot?" Iar replica sosea, de obicei, tot indirect, prin tine:

,,Domnule Director, daci cineva a spus ci cineva care a rostit

cutare lucru este un idiot, oare nu chiar acel cineva este adevl-

ratul idiot?"

CAnd atingeau subiectul celor mai contestate alegeri din

istorie, discufiile de dupi aflarea rezultatelor erau qi mai parti-

zane, prea pufini dorind sau fiind capabili si lase la o parte

interesele politice pentru a se axa pe adevir. Republicanii do-

reau sI fie asigurafi ci nu rugii il aleseseri pe Donald Trump.

Democrafii, care iqi reveneau cu greu dupi alegeri, degi rezul-

tatele se qtiau deja de ceva vreme, is,i doreau tocmai opusul. Nu

prea exista un teren comun de dezbateri. Atmosfera semina

cu cea de la o cinl de Ziua Recunogtinlei in care familia s-a

reunit la o singur[ masi in urma unui ordin judecitoresc.

FBI-ul, avAndu-m[ pe mine ca director, era prins in miezul

acestei revirsiri partizane de fiere. Nu era o noutate pentru

noi. Fuseserlm atraqi, ca institu{ie, in fenomenul alegerilor

inci din iulie 2015, cAnd profesionigtii Biroului incepuserd o

anchet[ penali privind modul in care Hillary Clinton gestio-

nase informafiile confidenfiale din propriul sistem e-mail.

Erau vremuri in care pann gi utilizarea unor termeni ca ,,penal"

gi ,,ancheta" era o sursi de nesfArgite controverse. Un an mai

tdrzitt, in iulie 2016, am demarat o ancheti privind posibila

I4

Loialitate pusd la lncercare

existenfd a unui masiv efort rusesc de influen[are a votuluiprin atacarea candidatului Clinton gi favorizarea candidatuluiDonald Trump.

Toate acestea constituiau pentru Birou o situafie extrem de

nefericiti, dar imposibil de evitat. Deqi face parte din ramuraexecutivi a administrafiei americane, FBI-ul are datoria de a

nu se amesteca in viala politici americani. Misiunea Birouluieste de a descoperi adevlrul. Iar pentru a atinge acest scop,

FBI-ul nu poate lua partea niminui, cu exceplia interesuluinafional. Evident, membrii Biroului pot avea opinii politicepersonale, ca orice cetifean american, ins[, atunci cAnd se ri-dicl intr-o instanfi de tribunal sau in fafa Congresului pentrua da raportul cu privire la ce au descoperit, nu au voie si fiepercepuli ca democrafi, republicani sau parte a tribului cuiva.

Cu 40 de ani in urmi, Congresul a acordat prin lege directoru-lui FBI un termen de zece ani ca si creeze si si consolideze

cadrul necesar pentru o astfel de independenfd. Numai ci,intr-o capitall de nafiune gi intr-o fari micinate de conflictepartizane, neutralitatea FBI-ului a fost mereu consideratd

nefireasci si generatoare de confuzie gi, pe cale de consecinti,a fost pusi permanent la incercare. Asta a exercitat mereu opresiune enorml asupra profesionigtilor de carieri din Birou,mai ales ci motivafiile lor erau in permanenfi puse sub sem-

nul intrebirii.I-am aruncat o privire lui Greg Brower, noul responsabil

FBI cu problemele legate de Congres, care mi insofea in magi-

ni citre Capitol Hill. Pe Greg, un birbat de 53 de ani dinNevada, cu pirul grizonant, il descoperisem la o firmi de

avocaturi gi il angajasem. Anterior acelei pozifii, fusese pro-

curorul general federal al statului Nevada gi legiuitor la nivelulstatului Nevada. Cunostea bine domeniul aplic[rii legii qi, de

asemenea, domeniul provocator qi atAt de diferit al politicii.

t5

JAMES COMEY

Treaba lui era si reprezinte FBI-ul in bazinul cu rechini din

Congres.

Numai c[ Brower nu era pregitit si faci faf[ unei asemenea

furtuni, care crescuse in intensitate dupi rezultatul gocant al

alegerilor din 2016. Greg nu fhcea parte de multi vreme din

Birou, aga ci eram ingrijorat ca nu cumYa toati aceasti

nebunie gi presiune si-l afecteze. M-am lntrebat in acea clipi,

aproape la modul propriu, daci nu cumva aveam si-l viddeschizAnd portiera mas,inii ca sl o ia la fugi spre dealurile

din jurul oraEului. Daci a9 fi fost mai tAnir Ei cu mai putine

prezenle ca martor in fala membrilor Congresului la activ,

probabil cl ag fi luat gi eu in calcul o asemenea posibilitate. intimp ce mi uitam la el, am presupus ci ii trecea prin cap acelaqi

lucru Ia care mi gAndeam Ei eu: Cum am ajuns si fiu bigat in

aga ceva?

Vedeam ingrijorarea de pe chipul lui Brower, aqa ci am

spart tdcerea.

- CAt de mare e porciria asta? am intrebat eu cu voce

tunitoare, care fbri indoiali ci a atras atenfia agenlilor de pe

scaunele din fa![.Brower s-a uitat la mine.

- Am dat de un mare RAHAI, am continuat eu.

Brower pirea nedumerit. Oare directorul FBI tocmai ros-

tise cuvAntul ,,rahat"? Da, il rostisem.

- Suntem in rahat pdni la briu, am adiugat cu un zimbet

exagerat, intinzdnd brafele ca si arit pAni unde. Unde altun-

deva ai wea si fll? Parafrazind discursul de St. Crispin's Day

din Shakespeare, am ad[ugat: Oamenii care dorm in paturile

lor in noaptea asta in Anglia vor dori si fi fost aici'

A rds gi s-a inseninat in mod vizibil. M-am inseninat 9i eu.

Degi eram convins ci ideea de a slri din magina in mers con-

tinua s6-i dea tircoale lui Greg, tensiunea fusese atenuati. Am

t6

Loialitate pusd la incercare

inspirat adAnc amdndoi. Pentru o clipi am fost ca doi oamenipleca(i impreund intr-o excursie. Totul avea si fie bine.

Apoi acea clipi a trecut gi am ajuns amdndoi pe CapitolHill ca si vorbim despre Putin gi despre Tiump, despre presu-puse fraude gi dosare secrete gi despre orice altceva. Era incdun moment de maximi presiune din ceea ce s-a dovedit a fiuna dintre cele mai nebunegti, mai semnificative gi chiar maiinstructive perioade din viafa mea gi, cum ar spune unii, dinviala intregii na{iuni.

$i m-am trezit nu o dati punindu-mi aceeagi intrebare:Cum naiba am ajuns eu intr-o asemenea situafie?

t7

JAMES COMEY

Treaba lui era si reprezinte FBI-ul in bazinul cu rechini din

Congres.

Numai c[ Brower nu era pregitit si faci faf[ unei asemenea

furtuni, care crescuse in intensitate dupi rezultatul gocant al

alegerilor din 2016. Greg nu fhcea parte de multi vreme din

Birou, aga ci eram ingrijorat ca nu cumYa toati aceasti

nebunie gi presiune si-l afecteze. M-am lntrebat in acea clipi,

aproape la modul propriu, daci nu cumva aveam si-l viddeschizAnd portiera mas,inii ca sl o ia la fugi spre dealurile

din jurul oraEului. Daci a9 fi fost mai tAnir Ei cu mai putine

prezenle ca martor in fala membrilor Congresului la activ,

probabil cl ag fi luat gi eu in calcul o asemenea posibilitate. intimp ce mi uitam la el, am presupus ci ii trecea prin cap acelaqi

lucru Ia care mi gAndeam Ei eu: Cum am ajuns si fiu bigat in

aga ceva?

Vedeam ingrijorarea de pe chipul lui Brower, aqa ci am

spart tdcerea.

- CAt de mare e porciria asta? am intrebat eu cu voce

tunitoare, care fbri indoiali ci a atras atenfia agenlilor de pe

scaunele din fa![.Brower s-a uitat la mine.

- Am dat de un mare RAHAI, am continuat eu.

Brower pirea nedumerit. Oare directorul FBI tocmai ros-

tise cuvAntul ,,rahat"? Da, il rostisem.

- Suntem in rahat pdni la briu, am adiugat cu un zimbet

exagerat, intinzdnd brafele ca si arit pAni unde. Unde altun-

deva ai wea si fll? Parafrazind discursul de St. Crispin's Day

din Shakespeare, am ad[ugat: Oamenii care dorm in paturile

lor in noaptea asta in Anglia vor dori si fi fost aici'

A rds gi s-a inseninat in mod vizibil. M-am inseninat 9i eu.

Degi eram convins ci ideea de a slri din magina in mers con-

tinua s6-i dea tircoale lui Greg, tensiunea fusese atenuati. Am

t6

Loialitate pusd la incercare

inspirat adAnc amdndoi. Pentru o clipi am fost ca doi oamenipleca(i impreund intr-o excursie. Totul avea si fie bine.

Apoi acea clipi a trecut gi am ajuns amdndoi pe CapitolHill ca si vorbim despre Putin gi despre Tiump, despre presu-puse fraude gi dosare secrete gi despre orice altceva. Era incdun moment de maximi presiune din ceea ce s-a dovedit a fiuna dintre cele mai nebunegti, mai semnificative gi chiar maiinstructive perioade din viafa mea gi, cum ar spune unii, dinviala intregii na{iuni.

$i m-am trezit nu o dati punindu-mi aceeagi intrebare:Cum naiba am ajuns eu intr-o asemenea situafie?

t7

Capitolul 1

Viaqa.de mafiot

,,A nu te gAndi la moarte inseamnf,

si nu te gdndeEti la via![."

Jann Arden

Viala de mafiot incepe cu o minciuni.

in 1992 eram procuror general adjunct districtual in New

York City cind am auzit aceste cuvinte de la un membru im-

portant al uneia dintre cele mai faimoase familii mafiote din

Statele Unite.Salvatore ,,Sammy Taurul" Gravano, unul dintre cei mai

sus-puEi mafioli din istoria Americii, ajunsese martor federal'

Trecuse dintr-o tabirl intr-alta ca si evite o condamnare la

inchisoare pe via[i, dar 9i pentru c[ auzise nigte inregistriri

flcute de serviciile de informalii in care qeful lui direct, |ohn

Gotti, rostea lucruri rele despre el pe la spatele lui' Aflat acum

in custodia noastri, Gravano m-a iniliat in sistemul de reguli

alMafiei.Calitatea de membru in La Cosa Nostra - ,,aceast[ treabi

a noastr6" - se oficializa doar dupi depunerea unui jurlmintin cadrul unei ceremonii secrete, in fafa gefului cel mare, a

adjuhclilor acestuia Ei a consilierului familiei' Dupi ceremo-

nie, infractorul devenea cunoscut ca un ,,om ajuns"' Prima in-

trebare din cadrul ceremoniei secrete de iniliere era: ,,$tii de

ce te afli aici?" Alesului i se cerea si r[spundi cu,,Nu", in ciuda

faptului ci, aga cum explicase GraYano, doar un idiot n-ar fi

18

Loialitate pusd la incercare

gtiut de ce gefii familiei erau stringi in jurul lui in subsolulunui club de noapte oarecare.

Timp de aproape doui decenii,liderii Mafiei americane auconvenit si nu admit[ membri noi. in !957, ei au ,,inchisregistrele" - un termen care sugereazi ci procesul implicaschimbul frzic de documente intre familiile mafiote, confi-nAnd poreclele qi numele reale ale membrilor - din pricinaunor ingrijoriri serioase legate de controlul calitilii gi de inlil-trarea informatorilor in familiile mafiote. insi in anul L976,

aceste familii au convenit ca fiecare dintre ele sI admitd zece

membri noi, dupi care sd inchidi din nou registrele, noiimembri fiind admigi doar pentru a-i inlocui pe cei care muri-serl intre timp. in cazd fiecdrei familii, acegti zece membrinoi au fost selectafi dintre cele mai dure vedete ale gangste-rilor, care fuseserl ,pistrate la rece" timp de ani de zile.Gravano a intrat in Mafie ca parte a acelei ,,clase de elita".

Admiterea unui numir de zece membri noi dupi o patzdatAt de indelungati a creat, in mod evident, probleme pentrurefeaua infracfionald. in cadrul unei ceremonii tipice de admi-tere, de la iniliat se aqteapti si fini in palmele fhcute clug opozdin fliciri a unui sfdnt catolic, pitatd cu sAnge scurs din-tr-o tiieturi de pe degetul arititor, gi in acelagi timp si recitecuvintele: ,,Sufletul meu va arde ca sfAntul acesta daci voi tri-da Cosa Nostra weodati". Gravano igi amintea ci, atunci cdndse ajunsese la finalul dramatic al ceremoniei lui de admitere,fusese obligat si recite acele cuvinte in timp ce finea in palmeo batisti pitat[ cu sAnge, care ardea. Familia Gambino nu se

mai deranjase si fac[ rost de poze cu sfinli pe care si le ard[.in cazul lui Gravano, ceremonia de admitere nu numai ci

incepuse, dar se gi terminase cu minciuni. $eful familiei tre-cuse in revistiL regulile Cosa Nostra americane; erau inter-zise: omorurile cu explozivi; asasinarea membrilor for(elor deordine; omorArea altor semeni intru frifie fhri permisiuneoficiald; relafia sexuali cu sofia altui membru al frifiei;

19

Capitolul 1

Viaqa.de mafiot

,,A nu te gAndi la moarte inseamnf,

si nu te gdndeEti la via![."

Jann Arden

Viala de mafiot incepe cu o minciuni.

in 1992 eram procuror general adjunct districtual in New

York City cind am auzit aceste cuvinte de la un membru im-

portant al uneia dintre cele mai faimoase familii mafiote din

Statele Unite.Salvatore ,,Sammy Taurul" Gravano, unul dintre cei mai

sus-puEi mafioli din istoria Americii, ajunsese martor federal'

Trecuse dintr-o tabirl intr-alta ca si evite o condamnare la

inchisoare pe via[i, dar 9i pentru c[ auzise nigte inregistriri

flcute de serviciile de informalii in care qeful lui direct, |ohn

Gotti, rostea lucruri rele despre el pe la spatele lui' Aflat acum

in custodia noastri, Gravano m-a iniliat in sistemul de reguli

alMafiei.Calitatea de membru in La Cosa Nostra - ,,aceast[ treabi

a noastr6" - se oficializa doar dupi depunerea unui jurlmintin cadrul unei ceremonii secrete, in fafa gefului cel mare, a

adjuhclilor acestuia Ei a consilierului familiei' Dupi ceremo-

nie, infractorul devenea cunoscut ca un ,,om ajuns"' Prima in-

trebare din cadrul ceremoniei secrete de iniliere era: ,,$tii de

ce te afli aici?" Alesului i se cerea si r[spundi cu,,Nu", in ciuda

faptului ci, aga cum explicase GraYano, doar un idiot n-ar fi

18

Loialitate pusd la incercare

gtiut de ce gefii familiei erau stringi in jurul lui in subsolulunui club de noapte oarecare.

Timp de aproape doui decenii,liderii Mafiei americane auconvenit si nu admit[ membri noi. in !957, ei au ,,inchisregistrele" - un termen care sugereazi ci procesul implicaschimbul frzic de documente intre familiile mafiote, confi-nAnd poreclele qi numele reale ale membrilor - din pricinaunor ingrijoriri serioase legate de controlul calitilii gi de inlil-trarea informatorilor in familiile mafiote. insi in anul L976,

aceste familii au convenit ca fiecare dintre ele sI admitd zece

membri noi, dupi care sd inchidi din nou registrele, noiimembri fiind admigi doar pentru a-i inlocui pe cei care muri-serl intre timp. in cazd fiecdrei familii, acegti zece membrinoi au fost selectafi dintre cele mai dure vedete ale gangste-rilor, care fuseserl ,pistrate la rece" timp de ani de zile.Gravano a intrat in Mafie ca parte a acelei ,,clase de elita".

Admiterea unui numir de zece membri noi dupi o patzdatAt de indelungati a creat, in mod evident, probleme pentrurefeaua infracfionald. in cadrul unei ceremonii tipice de admi-tere, de la iniliat se aqteapti si fini in palmele fhcute clug opozdin fliciri a unui sfdnt catolic, pitatd cu sAnge scurs din-tr-o tiieturi de pe degetul arititor, gi in acelagi timp si recitecuvintele: ,,Sufletul meu va arde ca sfAntul acesta daci voi tri-da Cosa Nostra weodati". Gravano igi amintea ci, atunci cdndse ajunsese la finalul dramatic al ceremoniei lui de admitere,fusese obligat si recite acele cuvinte in timp ce finea in palmeo batisti pitat[ cu sAnge, care ardea. Familia Gambino nu se

mai deranjase si fac[ rost de poze cu sfinli pe care si le ard[.in cazul lui Gravano, ceremonia de admitere nu numai ci

incepuse, dar se gi terminase cu minciuni. $eful familiei tre-cuse in revistiL regulile Cosa Nostra americane; erau inter-zise: omorurile cu explozivi; asasinarea membrilor for(elor deordine; omorArea altor semeni intru frifie fhri permisiuneoficiald; relafia sexuali cu sofia altui membru al frifiei;

19

JAMES COMtrY

afacerile cu narcotice. Ca reguli general[, Mafia respectase cu

strictefe primele doui reguli. Guvernul american lua mdsuri

impotriva celor care ficeau riu nevinovaplor folosind explo-

zibili sau a celor care omorau membri ai forfelor de ordine'

insi jurimintele de a nu ucide fdrtali mafiofi, de a nu face sex

cu nevestele acestora gi de a mt ttanzacliona stupefiante erau

minciuni. Gravano gi colegii lui mafiofi lncilcau in mod

frecvent ultimele trei reguli. Aga cum explicase colegul meu,

procurorul Patrick Fitzgerald, astfel de reguli erau precum

cele impotriva biteii in hochei - in teorie, interzisS total, insl

in practici, un element constant al meciurilor.

indeaproape inruditl, Mafia siciliani avea o alti' reguld',

una care evidenfia rolul central jucat de necinste in cadrul in-

tregii refele a crimei organizate de pe ambele maluri ale

Atlanticului. Membrilor nou admigi li se spunea c[ li se inter-

zicea sdminti un alt ,,om ajuns" - denumit ,,om de onoare" in

Sicilia - in afara situafiei extreme in care minciuna era necesa-

ri pentru a-l ademeni pe individ citre propria moarte' L-am

intrebat odati pe un alt martor al guvernului, asasinul

Francesco Marino Mannoia, care fbcea parte din Mafia sici-

lian6, cum stiteau lucrurile cu aceasti reguli.

- Franco, i-am zis, regula asta inseamn[ ci poli avea incre-

dere in mine, cu excepfia cazului in care sunt pe punctul s[ te

ucid?

- Da, mi-a rlspuns el, intrigat de intrebarea mea' Oamenii

de onoare pot minfi doar in privinfa celor mai importante lu-

cruri.O viafi de minciuni. Cercul ticut al acceptirii' $eful dis-

punind de control absolut. |uriminte de loialitate' O perspec-

tivi asupra lumii de tipul noi contra 1or. S[ minli despre tot

felul de lucruri, importante sau minore, in slujba unui cod al

loialitefli denaturat. Aceste reguli 9i standarde reprezentau

elementele distinctive ale Mafiei, insl de-a lungul carierei

20

Loialitate pusd la incercare

mele am fost adesea surprins de multiplele ocazli cind ele se

aplicau gi in afara Mahei.

inceputurile vielii mele profesionale, ca tAnir procuror, gi

in special rolul jucat de mine in confruntarea cu Maha, mi-au

intirit convingerea c[ am ales corect in privinfa carierei. Do-meniul juridic nu fusese o solufie pentru mine inci de la ince-

put. in cele din urml am ales o carierdinzona de aplicare a

legii, deoarece am socotit c[ e cea mai bun[ cale de a-i ajuta pe

alli oameni, in special pe cei care sufereau din pricina poten-

tatilor, a capilor infractorilor, a tiranilor. Pe atunci nu mi-amdat seama, dar este posibil ca o astfel de alegere siL fi devenit

inevitabili pentru mine inc[ de la vArsta de 16 ani, cAnd am

trecut printr-o experienq[ de via![ Ei de moarte, avind literal-

mente un pistol la tAmpli.

Omul cu pistolul nu Etia c[ sunt acasd in noaptea aceea.

Supraveghease printr-o fereastri a pivnifei gi imi v[zuse p[-rinfii luindu-s,i la revedere de la silueta uman[ toliniti pe po-

deaua sufrageriei luminate doar de ecranul televizorului. Cre-

zuse probabil c[ acea silueti era sora mea, Trish. insI, de fapt,

era fratele meu mai mic, Pete (Trish se intorsese la colegiu

dupi vacanfa de toamni, iar fratele nostru cel mai mic, Chris,

se afla la o intrunire a CercetaEilor). La cAteva minute duplplecarea pirinlilor mei, individul a spart uqa de la intrare a

modestei noastre case ln stilul unei ferme gi s-a indreptat di-rect inspre demisol.

Ziaa de 28 octombrie 1977, cea care mi-a schimbat via[a,

era o vinere obignuiti pentru cea mai mare parte a zonei me-

tropolitane New York, dup6 ce lunile anterioare ale lui 1977

primiseri porecla de ,Vara lui Sam', deoarece oragul gi subur-

biile acestuia erau de ceva vreme finta unui ucigag in serie care

agresa cupluri care stlteau in maqini. ins6' pentru regiunea

nordici New ]ersey fusese vara gi apoi toamna lui Ramsey

21

JAMES COMtrY

afacerile cu narcotice. Ca reguli general[, Mafia respectase cu

strictefe primele doui reguli. Guvernul american lua mdsuri

impotriva celor care ficeau riu nevinovaplor folosind explo-

zibili sau a celor care omorau membri ai forfelor de ordine'

insi jurimintele de a nu ucide fdrtali mafiofi, de a nu face sex

cu nevestele acestora gi de a mt ttanzacliona stupefiante erau

minciuni. Gravano gi colegii lui mafiofi lncilcau in mod

frecvent ultimele trei reguli. Aga cum explicase colegul meu,

procurorul Patrick Fitzgerald, astfel de reguli erau precum

cele impotriva biteii in hochei - in teorie, interzisS total, insl

in practici, un element constant al meciurilor.

indeaproape inruditl, Mafia siciliani avea o alti' reguld',

una care evidenfia rolul central jucat de necinste in cadrul in-

tregii refele a crimei organizate de pe ambele maluri ale

Atlanticului. Membrilor nou admigi li se spunea c[ li se inter-

zicea sdminti un alt ,,om ajuns" - denumit ,,om de onoare" in

Sicilia - in afara situafiei extreme in care minciuna era necesa-

ri pentru a-l ademeni pe individ citre propria moarte' L-am

intrebat odati pe un alt martor al guvernului, asasinul

Francesco Marino Mannoia, care fbcea parte din Mafia sici-

lian6, cum stiteau lucrurile cu aceasti reguli.

- Franco, i-am zis, regula asta inseamn[ ci poli avea incre-

dere in mine, cu excepfia cazului in care sunt pe punctul s[ te

ucid?

- Da, mi-a rlspuns el, intrigat de intrebarea mea' Oamenii

de onoare pot minfi doar in privinfa celor mai importante lu-

cruri.O viafi de minciuni. Cercul ticut al acceptirii' $eful dis-

punind de control absolut. |uriminte de loialitate' O perspec-

tivi asupra lumii de tipul noi contra 1or. S[ minli despre tot

felul de lucruri, importante sau minore, in slujba unui cod al

loialitefli denaturat. Aceste reguli 9i standarde reprezentau

elementele distinctive ale Mafiei, insl de-a lungul carierei

20

Loialitate pusd la incercare

mele am fost adesea surprins de multiplele ocazli cind ele se

aplicau gi in afara Mahei.

inceputurile vielii mele profesionale, ca tAnir procuror, gi

in special rolul jucat de mine in confruntarea cu Maha, mi-au

intirit convingerea c[ am ales corect in privinfa carierei. Do-meniul juridic nu fusese o solufie pentru mine inci de la ince-

put. in cele din urml am ales o carierdinzona de aplicare a

legii, deoarece am socotit c[ e cea mai bun[ cale de a-i ajuta pe

alli oameni, in special pe cei care sufereau din pricina poten-

tatilor, a capilor infractorilor, a tiranilor. Pe atunci nu mi-amdat seama, dar este posibil ca o astfel de alegere siL fi devenit

inevitabili pentru mine inc[ de la vArsta de 16 ani, cAnd am

trecut printr-o experienq[ de via![ Ei de moarte, avind literal-

mente un pistol la tAmpli.

Omul cu pistolul nu Etia c[ sunt acasd in noaptea aceea.

Supraveghease printr-o fereastri a pivnifei gi imi v[zuse p[-rinfii luindu-s,i la revedere de la silueta uman[ toliniti pe po-

deaua sufrageriei luminate doar de ecranul televizorului. Cre-

zuse probabil c[ acea silueti era sora mea, Trish. insI, de fapt,

era fratele meu mai mic, Pete (Trish se intorsese la colegiu

dupi vacanfa de toamni, iar fratele nostru cel mai mic, Chris,

se afla la o intrunire a CercetaEilor). La cAteva minute duplplecarea pirinlilor mei, individul a spart uqa de la intrare a

modestei noastre case ln stilul unei ferme gi s-a indreptat di-rect inspre demisol.

Ziaa de 28 octombrie 1977, cea care mi-a schimbat via[a,

era o vinere obignuiti pentru cea mai mare parte a zonei me-

tropolitane New York, dup6 ce lunile anterioare ale lui 1977

primiseri porecla de ,Vara lui Sam', deoarece oragul gi subur-

biile acestuia erau de ceva vreme finta unui ucigag in serie care

agresa cupluri care stlteau in maqini. ins6' pentru regiunea

nordici New ]ersey fusese vara gi apoi toamna lui Ramsey

21

JAMES COMtrY

Violatorul. Atacatorul iEi primise porecla in urma a zece-do'

udsprezece atacuri care avuseseri loc intr-un origel denumit

Ramsey; ordgelul nostru, somnorosul Allendale, se afla chiar

Ia sud de Ramsey.

Auzind pagi grei pe scdrile dinspre pivnifi, care scdrfAiau,

qi mArditul ciinelui nostru, Pete a sirit in picioare 9i a ieEit din

razaltivintald.. insi omul cu pistolul gtia ci Pete era acolo' A

alintit arma inainte gi i-a ordonat fratelui meu s[ ias[ din as-

cunzitoare. L-a intrebat daci mai era cineva acasl. Pete a min-

fit qi a spus ci nu.

in acea perioadi mi pregiteam si termin liceul; eram un

tocilar care avea doar cifiva prieteni apropiali. Ca dovad[, in

seara aceea eram acasi gi finalizam un material pentru revista

literar[ a liceului. Trebuia si fie o satiri sclipitoare la adresa

pugtilor socotifi cool, a durilor 9i a presiunii sufocante exer-

citate de colegii din liceu. inttrziasem cu materialul 9i nu prea

reuEisem si il fac sclipitor, ins[ nu aveam altceva de fbcut

intr-o seard de vineri. Aga ci gedeam la biroul din micul meu

dormitor gi scriam.

Ajuns in pivnili cu Pete, individul cu pistolul i-a cerut fra-

telui meu sl-l duci sus, in dormitorul pirinlilor. La scurt timp

dupi aceea am atzit doui rdnduri de paqi trecAnd prin fafa

camerei rnele cltre camera plrin[ilor mei. Apoi am auzit alte

sunete, de deschidere gi inchidere a uqilor de la dulapuri. Iritat

Ei intrigat, m-am ridicat de pe scaun Ei am intredeschis uEa

glisanti de lemn cdtre baie, care frcea legitura intre camera

mea gi camera pirin[ilor. Dormitorul lor era complet luminat,

iar prin baie il vedearn pe Pete zilcind pe o parte a patului, cu

capul intors spre mine, insi cu ochii strAns inchigi.

Arn intrat in incipere, am privit spre dreapta 9i am incre-

menit. Un individ alb, indesat, de vdrsti mijlocie, cu o gapcii

pe cap, linea o arml in mAni gi cerceta dulapul pirinlilor mei.

Din acea clipi, timpul gi-a incetinit curgerea intr-un fel cum

nu mai triisem pdni atunci. Pe moment mi-am pierdut

22

Loialitate pusd la incercare

vederea; aceasta a revenit ciudat de celoasi gi mi-am sim{it

intreg corpul cum pulseazd, ca Ei cum inima devenise prea

mare pentru pieptul meu. Zirindu-mi, individul cu pistolul

s-a dus repede la Pete gi gi-a infipt genunchiul stAng in spate,

folosindu-gi mAna stingi ca s[ lipeasci feava pistolului de ca-

pul fratelui meu in vArsti de 15 ani. S-a intors spre mine.

- Daci te migti de pe loc, pugtiule, li zbor leasta.Nu m-am migcat din loc.

Individul s-a apucat s[-l mugtruluiasci pe Pete.

- Parci mi-ai spus c[ nu mai e nimeni altcineva in casi.

Apoi individul s-a dat jos de pe Pete 9i mi-a ordonat si mlintind pe pat lAngi fratele meu. PostAndu-se la picioarele mele,

a cerut si afle unde poate gisi niqte bani. Ulterior, am aflat cd

Pete avea bani chiar in buzunarul blugilor de pe el, insi nu asuflat o vorbl. Eu am ciripit tot. I-am menfionat toate locurilecare imi treceau prin minte - puqculile, portofele cu monede

primite de la bunici, cr ocazia unor evenimente deosebite, to-

tul. inarmat cu dezvlluirile mele, individul ne-a lisat intinqi

pe pat gi a plecat si caute.

La scurti yreme dup[ aceea s-a intors gi s-a postat deasu-

pra noastr[, a]intind arma spre noi. Habar n-am c6't timp a

finut arma aga, frrd si scoati un sunet, dar a fost suficient de

mult ca acele clipe s[ m[ schimbe definitiv. Eram convins c5

ayeam s[ mor. M-au cuprins disperarea, panica gi teama. Aminceput si ml rog in ticere, gtiind c[ viafa urma si mi se ter-

mine. in clipa urmltoare am fost inundat de un val ciudat de

riceal6, gi frica mi-a dispdrut. Am inceput si rafionez, gAn-

dindu-m[ c6, dacd trage in Pete, mai int6i o si m[ rostogolesc

pe pat gi o si incerc sI-l prind de picioare. Apoi am inceput sivorbesc - mai exact, si mint. Minciunile !funeau din mine ca

dintr-o fintAni. I-arn explicat cAt de instriina{i eram noi doifali de p[rinfii noEtri - cum ii uram, de fapt -, ci nu ne plsace lua de la ei gi nu aveam si spunem nimdLnui ci fusese acolo.

Am minfit, qi am minfit, gi iarigi am minfit.

23

JAMES COMtrY

Violatorul. Atacatorul iEi primise porecla in urma a zece-do'

udsprezece atacuri care avuseseri loc intr-un origel denumit

Ramsey; ordgelul nostru, somnorosul Allendale, se afla chiar

Ia sud de Ramsey.

Auzind pagi grei pe scdrile dinspre pivnifi, care scdrfAiau,

qi mArditul ciinelui nostru, Pete a sirit in picioare 9i a ieEit din

razaltivintald.. insi omul cu pistolul gtia ci Pete era acolo' A

alintit arma inainte gi i-a ordonat fratelui meu s[ ias[ din as-

cunzitoare. L-a intrebat daci mai era cineva acasl. Pete a min-

fit qi a spus ci nu.

in acea perioadi mi pregiteam si termin liceul; eram un

tocilar care avea doar cifiva prieteni apropiali. Ca dovad[, in

seara aceea eram acasi gi finalizam un material pentru revista

literar[ a liceului. Trebuia si fie o satiri sclipitoare la adresa

pugtilor socotifi cool, a durilor 9i a presiunii sufocante exer-

citate de colegii din liceu. inttrziasem cu materialul 9i nu prea

reuEisem si il fac sclipitor, ins[ nu aveam altceva de fbcut

intr-o seard de vineri. Aga ci gedeam la biroul din micul meu

dormitor gi scriam.

Ajuns in pivnili cu Pete, individul cu pistolul i-a cerut fra-

telui meu sl-l duci sus, in dormitorul pirinlilor. La scurt timp

dupi aceea am atzit doui rdnduri de paqi trecAnd prin fafa

camerei rnele cltre camera plrin[ilor mei. Apoi am auzit alte

sunete, de deschidere gi inchidere a uqilor de la dulapuri. Iritat

Ei intrigat, m-am ridicat de pe scaun Ei am intredeschis uEa

glisanti de lemn cdtre baie, care frcea legitura intre camera

mea gi camera pirin[ilor. Dormitorul lor era complet luminat,

iar prin baie il vedearn pe Pete zilcind pe o parte a patului, cu

capul intors spre mine, insi cu ochii strAns inchigi.

Arn intrat in incipere, am privit spre dreapta 9i am incre-

menit. Un individ alb, indesat, de vdrsti mijlocie, cu o gapcii

pe cap, linea o arml in mAni gi cerceta dulapul pirinlilor mei.

Din acea clipi, timpul gi-a incetinit curgerea intr-un fel cum

nu mai triisem pdni atunci. Pe moment mi-am pierdut

22

Loialitate pusd la incercare

vederea; aceasta a revenit ciudat de celoasi gi mi-am sim{it

intreg corpul cum pulseazd, ca Ei cum inima devenise prea

mare pentru pieptul meu. Zirindu-mi, individul cu pistolul

s-a dus repede la Pete gi gi-a infipt genunchiul stAng in spate,

folosindu-gi mAna stingi ca s[ lipeasci feava pistolului de ca-

pul fratelui meu in vArsti de 15 ani. S-a intors spre mine.

- Daci te migti de pe loc, pugtiule, li zbor leasta.Nu m-am migcat din loc.

Individul s-a apucat s[-l mugtruluiasci pe Pete.

- Parci mi-ai spus c[ nu mai e nimeni altcineva in casi.

Apoi individul s-a dat jos de pe Pete 9i mi-a ordonat si mlintind pe pat lAngi fratele meu. PostAndu-se la picioarele mele,

a cerut si afle unde poate gisi niqte bani. Ulterior, am aflat cd

Pete avea bani chiar in buzunarul blugilor de pe el, insi nu asuflat o vorbl. Eu am ciripit tot. I-am menfionat toate locurilecare imi treceau prin minte - puqculile, portofele cu monede

primite de la bunici, cr ocazia unor evenimente deosebite, to-

tul. inarmat cu dezvlluirile mele, individul ne-a lisat intinqi

pe pat gi a plecat si caute.

La scurti yreme dup[ aceea s-a intors gi s-a postat deasu-

pra noastr[, a]intind arma spre noi. Habar n-am c6't timp a

finut arma aga, frrd si scoati un sunet, dar a fost suficient de

mult ca acele clipe s[ m[ schimbe definitiv. Eram convins c5

ayeam s[ mor. M-au cuprins disperarea, panica gi teama. Aminceput si ml rog in ticere, gtiind c[ viafa urma si mi se ter-

mine. in clipa urmltoare am fost inundat de un val ciudat de

riceal6, gi frica mi-a dispdrut. Am inceput si rafionez, gAn-

dindu-m[ c6, dacd trage in Pete, mai int6i o si m[ rostogolesc

pe pat gi o si incerc sI-l prind de picioare. Apoi am inceput sivorbesc - mai exact, si mint. Minciunile !funeau din mine ca

dintr-o fintAni. I-arn explicat cAt de instriina{i eram noi doifali de p[rinfii noEtri - cum ii uram, de fapt -, ci nu ne plsace lua de la ei gi nu aveam si spunem nimdLnui ci fusese acolo.

Am minfit, qi am minfit, gi iarigi am minfit.

23