Ministerul Educaiei al Republicii MoldovaColegiul de Construcii din ChiinuReferatla informaticTema: Procesoarele A efectuat: elevulgrupei TPL 14.09.2

ROCA VictorA verifcat:profesor VACAROV. NChiinu 2015IntroducereCalculatorul este un ansamblu de sisteme mecanice, electromagnetice i electronice destinate prelucrrii informaiei.n 1945 apare primul calculator care a fost numit E!"C, acesta funciona cu tub electronic iar memoria era pe un tambur magnetic. n 1955 apare generaia a doua de calculatoare. "cestea erau construite cu tran#istoare i memorii diferite sau peliculare.n anul 1959 inginerii de la TE$"% %T&'(ET%, au in)entat circuitul integrat, un circuit semiconductor care coninea mai multe tran#istoare pe acelai suport de ba# i reali#a legtura *ntre tran#istoare fr a+utorul conductoarelor. ,rimul circuit integrat coninea numai - tran#istoare. ,rin comparaie microprocesorul TE. ,entium folosit *n multe din sistemele de a#i conine peste /,1 milioane de tran#istoare. ntre 19-4 i 19-0 apare generaia a treia de calculatoare cu componente microminiaturi#ate sau integrate. ,rocesorul este cea mai importanta componenta, care influentea#a in mod direct performanta laptopului sau a des1topului pe care il detineti. (ultitudinea categoriilor de procesoare disponibile pe piata ar putea nedumeri un consumator, asa ca ne2am propus sa e3plicam, fara a fi prea te4nici, care sunt diferentele. ,uterea procesorului influentea#a )ite#a de reactie la comen#i a de)ice2ului, dar si capacitatea sa de a functiona rapid in conditiile in care trebuie sa indeplineasca mai multe tas12uri. 5e e3emplu, daca calculatorul copia#a date de pe internet si in acelasi timp )reti sa urmariti un film 65 si sa trimiteti si un mail cu atasament mare, atunci un procesor bun )a a+uta sa indepliniti toate aceste sarcini rapid si fara sincope 7fara sa blocati calculatorul si sa trebuiasca sa intrati in tas1 manager8. (are parte din ultraboo12uri, laptop2uri si des1top2uri functionea#a cu procesoare !ntel. Cea mai recenta generatie de procesoare se numeste 9!): ;ridge6#8, 9?A7?,0>6#8, 9/A7/>6#8, 94A7/,?>6#8, 945, 95A7/,4>6#8si 9-A7/,->6#8,ambele nuclee componente a)ind frec)enta de tact specificata in parante#a. Pentium Extreme Edition 7,entium $E8 Jamilia PentiumXE continecelemai puterniceprocesoare,entiumprodusedecompania !ntel. Ele au te4nologia 6:per2T4reading acti)ata si folosesc bineinteles siinstructiunile pe -4 de biti 7E(-4T8. PentiumXE84 este ba#at pe nucleul %mit4field, are ? (;cac4e .?,frec)enta de /,? >6# si magistrala de date 7J%;8 de 0AA (6#. Pentium XE 955 este ba#at pe nucleul ,resler, are 4 (; cac4e .?, frec)entade /,4- >6#si magistrala de date 7J%;8 de 1A-- (6#. Pentium XE 965 este ba#at pe nucleul ,resler, are 4 (; cac4e .?, frec)entade /,4- >6#si magistrala de date 7J%;8 de 1A-- (6#."mbele familii de procesoare binucleate folosesc formatul de soclu .>"==5 si aune)oiedeoplacadeba#acucipset !ntel 955$sauB!5!"nJorce4%.! !ntelEdition. ,rocesoarele !eleron moderneaunucleudeprocesor,entium47)ariantaEilamette, ort4Food, ,rescott sau Cedar (ill8, dar *n trecut procesoarele Celeronfoloseau acelasi nucleu ca si procesoarele ,entiummai )ec4i cu o generatie.?Jamiliadeprocesoare !eleronD cuprindemodeleba#atepenucleele ,rescott siCedar (ill. Ele au o performanta notabil crescuta fata de procesoarele Celeron dingeneratiile anterioare, c4iar si la o frec)enta de tact egala. "cest lucru se datorea#amai multor factori si anume K marimea memoriei cac4e .? s2a dublat sau c)adruplat7.? M ?5- G; ,rescott N .? M 51? G; Cedar (ill8, )ite#a magistralei principale acrescut si ea 75// (6#, fata de 4AA (6# c*t a)eau cele mai performante procesoareCeleron cu nucleu ort4Food8 si a fost introdus setul de instructiuni %%E/. ,e de altaparteprocesoareleCeleron, indiferent degeneratie, nusuportate4nologia6:per2T4reading,aceasta raminindapana+ul procesoarelor ,entium4.!ncepindcua doua+umatateaanului ?AA5!ntel ainceput saproducasi procesoareCeleron5carefolosesc te4nologia E(-4T 7instructiuni pe -4 de biti8, de e3emplu modelele Celeron5 /?-, //1, //-, /41, /4-, /51, /5?, /55, /5-, /-A. "cestea au frec)ente de tact de la?,5/ la /,4- >6# si folosesc formatul de soclu .>"==5. Cele mai noi modele deCeleron 5 7/5?, /5- si /-A8 inglobea#a nucleu Cedar (ill si sint fabricate cu a+utorulte4nologiei de -5 nm, ceea ce inseamna ca au un consum de energie mai mic si deciseincal#escmai putin. ,rocesoareleCeleroncufrec)entadetact sub?>4#s*ntindicate pentru calculatoare folosite pentru aplicatii mai putin solicitante. "ceasta nu*nseamna ca ele nu pot fi folosite pentru +ocuri sau editare audio2)ideo, ci doar caperformantalor *n aceste ca#uri este multsca#uta fatade procesoarele,entium deultima generatie, *n principal datorita cantitatii mici de memorie cac4e. ,rocesoareleCeleroncu)ite#ede?>6#saumai mult pot fi folosite*nsasi pentruaplicatiisolicitante, desi cantitatea 7relati)8 redusa de memorie cac4e .? *si pune *n continuareamprenta asupra performantelor procesorului, e3ceptie fac*nd bineinteles procesoareleCeleron 5 cele mai noi. DE"#$I%E&P%'!E('&%E)'% I"*E)Compania !ntel a folosit pina in anul ?AA4 denumiri pentru procesoarele ,entium siCeleroncare includeauobligatoriusi frec)enta de ceas reala a acestora 7de e3.,entium 4 /.4 >6# O ,entium 4 /.?E >6# O ,entium 4 ?.0C >6# O Celeron ? >6#,Celeron?.0>6#, etc.8.%copuleracaoricecumparatorsapoatasaaprecie#eusorperformantaprocesoarelorsi sapoatasasedecidarapidcareestecel mai potri)itpentrune)oilesale. !ntel acomplicat *nsalucrurilepeparcurs7*nspecial pentrucumparatorii mai putina)i#ati8pentrucaaue3istat foartefrec)ent situatii *ncareprocesoare,entium4a)*ndaceeasi frec)entadeceasa)eauperformantesensibildiferite. "cest lucru se datora *n principal faptului ca unele dintre aceste procesoarefunctionau cu o magistrala interna de date de 0AA (6#, iar altele cu 5// (6# sau cauneleprocesoarefoloseaute4nologiaI6:per2T4readingI*ntimpcealtelenu. (aimult, inter)eneau*necuatiesi diferentelelegatedenucleelepeba#acaroraerauconstruite procesoarele. n acest fel nu erau rare situatiile *n care cumparatorii eraupusi *n dificultate atunci c*nd trebuiau sa aleaga procesorul adec)at dintre mai multeprocesoare a)*nd aceeasi frec)enta de ceas dar preturi diferite. "ceasta stare de lucruridefa)ori#a *n mod e)ident cumparatorul si *n plus permitea unele mane)re demar1eting abu#i)e din partea firmelor care )indeau sisteme si componente decalculator,firmecaredeobicei specificau*nofertelelordoarfrec)entadeceasaprocesorului, fara a preci#a si frec)enta magistralei de date, tipul nucleului saucompatibilitatea cu te4nologia I6:per2T4readingI. !ncepindcuanul ?AA4!ntel a4otarit sasc4imberadical modul dedenumireaprocesoarelorpecareleproduce, *nasafel *nc*t diferenteledeperformantasafiefoarte clare. oua metoda dedenumire implica folosirea unui numar 7,rocessorumber 2 ,8 care sa reflecte performanta globala a procesorului respecti).5enumirea )a fi formata din numele procesorului 7,entium sau Celeron8 la care seadauga un numar alcatuit din trei cifre, de forma 933, 033, =33, -33, 533 sau /33,dupaliniadeprocesoare*ncareseincadrea#aunanumit model deprocesor.Bore3ista mai multe grupuri de procesoare distincte si anume K procesoare cu performantecrescute7933si 0338, procesoarepentrucalculatoaremobile7=338, procesoarecuperformante medii 7-33 si 5338 si procesoare cu performante obisnuite 7/338. ,rimelepatru grupuri cuprind procesoare de tipul ,entium 4, iar ultimul procesoarele Celeron.,rocesoarelenumite033 si 933sintcu doua nuclee.'nprocesor a)*ndun anumitnumar estemai puternicdecit procesoarelecunumeremai mici si mai slabdecitprocesoarelecunumeremaimari. 5ee3empluunprocesor,entium4la/,->6#7construit pe nucleul ,rescott, a)*nd magistrala de date de 0AA (6#, 1(; memoriecac4e.?, compatibil cute4nologia6T8 )aa)eanumarul 5-A, unprocesora)*ndaceleasi caracteristici te4nice dar functionind la frec)enta de /,4 >6# )a a)eanumarul 55A, iar un procesor a)*nd aceleasi caracteristici te4nice dar functionind lafrec)enta de /,04 >6# )a a)ea numarul 5=A. n mod similar un procesor Celeron 5 la?,-- >6# 7construit pe nucleul ,rescott, a)*nd magistrala de date de 5// (6#, ?5-G; memorie cac4e .?8 )a a)ea numarul //A, un procesor a)*nd aceleasi caracteristicite4nice dar functionindla frec)enta de ?,5/>6# )a a)ea numarul /?A, iar unprocesor a)*nd aceleasi caracteristici te4nice dar functionind la frec)enta de ?,0 >6#)a a)ea numarul //5.)E+,*#%I #*I)E K .ista de procesoare !ntel2 Core, ,entium, Celeron, ( 7mobil8, $eon 7ser)er8,!tanium 7ser)er8 .ista de procesoare Core ? .ista de procesoare ,entium 4 .ista de procesoare Celeron Core ? 2 5uo, Puad si E3treme ,entium E3treme Edition ,entium 5 ,entium 4 CeleronCompania "(5 a introdus in productie incepind cu anul ?AA/ procesoare fabricatee3clusi)pe ba#a unei ar4itecturi pe -4de biti 7"(5-48 si anume familiile deprocesoare "t4lon -4 J$ 7)ersiunile 5=, 55, 5/ si 518 si "t4lon -4. "ceste procesoares*nt optimi#ate pentru a rula aplicatii pe -4 de biti, *nsa ele pot rula e3trem de bine siaplicatii pe /? de biti sau c4iar pe 1- biti. n aplicatiile pe /? de biti 7de e3. +ocuri,programe de birotica, editare audio2)ideo, etc.8 performanta procesoarelor cuar4itectura pe -4 de biti este c4iar considerabil mai buna dec*t a procesoarelor pe /?debiti. ,uterearealaaprocesoarelorpe-4debitieste*nsaIdescatusataIdoardesistemele de operare 7EindoFs $, 3-4, .inu38 si aplicatiile pe -4 de biti.,rocesoarele"(5pe-4debiti auar4itecturanucleului asemanatoarecuceaaprocesoarelor "t4lon$,,lacares2auadaugat *nsamai multeino)atii *nscopulcresterii performantei. Cea mai notabila ino)atie este includerea *n nucleu acontroleruluidememorie, careerap*naatunciplasat *ncipsetulplaciideba#a. nacest fel lucrul cu memoria 55&"(este accelerat si *n plus performantaprocesorului nu mai depinde de calitatea controlerului folosit de producatorul placiide ba#a. n plus ele folosesc si instructiunile %%E?, care nu s*nt pre#ente laprocesoarele "t4lon $,. ,rocesoarele "(5 "t4lon pe -4 de biti au ne)oie de placi deba#a speciale, ele neputindfi instalate pe ,;pentruprocesoare "t4lon$,. .ainceputul productiei acestor procesoare, ,;trebuiausafiedetipul I%oc1et 94AIpentru "t4lon -4 J$ si I%oc1et =54I pentru "t4lon -4, *n functie de numarul de piniai fiecarui tipdeprocesor. 'lterior compania"(5a4otarit caambeletipuri deprocesoare sa aiba acelasi numar de pini, si anume 9/9, iar placile de ba#a de tipulI%oc1et 9/9I sa fie compatibile at*t cu procesoarele "t4lon -4 J$, c*t si cuprocesoarele "t4lon -4 construite cu acest numar de pini. &*-)'" 64,rocesoarele &t.lon 64 s*nt )arianta mai putin performanta 7si *n acelasi timp maiieftina8 a procesoarelor "(5mononucleate pe -4 de biti, dar ele intrec *nperformanta procesoarele %empron sau "t4lon $, cu aceeasi frec)enta de tact. Eles*nt construite folosind nucleele IeFcastleI, IClaF4ammerI, IEinc4esterI siIBenice. Cel mai puternic repre#entant al familiei "t4lon -4 este procesorul "t4lon -44AAAQ7frec)entareala?,4>6#8, careare9/9depini. El esteconstruit peba#anucleului ClaF4ammer 7la fel ca si "t4lon -4 J$25/, care are aceeasi frec)enta detact8, a)ind controler de memorie bicanal si o cantitate de memorie cac4e .? de 1(;.,rocesoarele "t4lon -4 cu nucleu IClaF4ammerI 7/?AAQ, /4AAQ si /=AAQ8au=54depini7s*ntcompatibilecu,;%oc1et=548,posedauncontrolerdememorie monocanal 7Isingle c4annelI8, o interfata de lucru cu memoria cac4e.? pe -4 biti 7ceea ce le face mai putin performante8 si o cantitate de memoriecac4e .? de 1A?4 G;.nceeacelepri)estepeprocesoarele"t4lon-4cunucleuIeFcastleIlucrurile s*nt ce)a mai complicate. ,rimele procesoare "t4lon-47?0AAQ,/AAAQ, /?AAQ, /4AAQ8cunucleuIeFcastleIa)eau=54depini 7fiinddecicompatibile cu placile de ba#a %oc1et =548 posedau un controler de memoriemonocanal 7Isingle c4annelI8, o interfata de lucru cu memoria cac4e .? pe -4biti 7ceea ce le facea mai putin performante8 si o cantitate de memorie cac4e .?de51?G;. ,rocesoareledinadouaserie "t4lon-4cunucleuIeFcastleI7/5AAQ, /0AAQ8 au 9/9 de pini 7fiind deci compatibile cu placile de ba#a %oc1et9/98 poseda un controler de memorie bicanal 7Idual c4annelI8, o interfata delucru cu memoria cac4e .? pe 1?0 biti 7la fel ca procesoarele "t4lon -4 J$8 sio cantitate de memorie cac4e .? de 51? G;. ,rocesoarele "t4lon -4 cu nucleu IEinc4esterI 7/AAAQ, /?AAQ si /5AAQ8 au9/9de pini 7s*nt compatibile cu,;%oc1et 9/98, poseda uncontroler dememorie bicanal 7Idual c4annelI8 si o cantitate de memorie cac4e .? de 51?G;. 5eosebirea intre nucleele eFcastle si Einc4ester tine e3clusi) deprocesul de fabricatie, primele fiind fabricate cu te4nologie de 1/A nm 7A,1/microni8 iar celelalte, mai noi, cu te4nologie de 9A nm7A,A9 microni8.Te4nologiade9Anmpermiteatit scadereacosturilordeproductiecit si unconsum de electricitate mai mic, ceea ce are ca efect o temperatura mai sca#uta.,rocesoarele "t4lon -4 cu nucleu IBeniceI 7/AAAQ, /?AAQ, /4AAQ, /5AAQ,/0AAQ8sint fabricatecute4nologiede9Anm, au=54sau9/9depini 7s*ntcompatibilecu,;%oc1et =54sau9/98, posedainstructiunile%%E/, auuncontroler de memorie imbunatatit si un )olta+ mai mic de functionare, ultimacaracteristicacontribuindlamentinereauneitemperaturimai sca#utefatadenucleele precedente.,rocesoarele "t4lon -4 cu nucleu I%an 5iegoI 7/5AAQ, /=AAQ, 4AAAQ8 sintfabricatecute4nologiede9Anmsi au9/9depini 7s*ntcompatibilecu,;%oc1et 9/98. ,rocesoarele "t4lon -4 cu nucleu IHrleansI 7/AAAQ, /?AAQ, /5AAQ, /0AAQ8sint fabricate cu te4nologie de 9A nm si au 94A de pini 7s*nt compatibile cu ,;%oc1et "(?8.&*-)'" 64 /X $'"'"#!)E&* ,rocesoarele &t.lon64/X 7)ersiunile5=, 55, 5/si 518 aufost delainceputconceputepentruafi )ariantamai performanta7si *nacelasi timpmai scumpa8aprocesoarelor "(5 pe-4debiticuunsingurnucleu.Eleposeda un controlerdememorie bicanal 7Idual c4annelI8, o interfata de lucru cu memoria cac4e .? pe 1?0biti si o cantitate de memorie cac4e .? de 1A?4 G; 71 (;8. ,rimele procesoare "t4lon -4 J$251 si J$25/ inglobau nucleulI%ledge4ammerI, a)eau 94A de pini 7fiind deci compatibile cu placile de ba#a%oc1et94A8 si, lucrufoarte important,a)eaune)oie pentrua functionade omemorie &"( speciala 7I&egistered 55&"(I8. Compania "(5 a decis ulterior incetarea productiei procesoarelor J$251 siintrarea *nproductie a unor procesoare "t4lon-4J$25/care inglobea#anucleul IClaF4ammerI si au 9/9 de pini 7fiind deci compatibile cu placile deba#a %oc1et 9/98. (ai important, "(5 a 4otarit ca toate procesoarele "t4lon-4J$produsedinacel moment )orfunctionacumemorie&"(obisnuita,nemaifiind ne)oie de memoria &"( speciala de tipul I&egistered 55&"(I.(emoria &"( obisnuita are doua a)anta+e fata de cea speciala 7IregisteredI8 sianume este mai rapida si mai ieftina. "t4lon -4 J$25= 7frec)enta reala ?,0 >6#8 are 9/9 de pini si este construitpe ba#a nucleului I%an 5iegoI, beneficiind deci de un controler de memorieimbunatatit si decompatibilitatecusetul deinstructiuni %%E/. Esteultimulprocesor "t4lon -4 J$ construit cu un singur nucleu. ,rocesoarele (em0ron au fost construite de2a lungul timpului folosind cinci tipuri denuclee si anume T4oroug4bred ;, ;arton, ,aris, ,alermo si (anila. ,rimele procesoare %empron de la ??AAQ 7frec)enta reala 1,5 >6#8 la ?0AAQ7frec)enta reala ? >6#8 au fost fabricate folosind nucleul T4oroug4bred ; sierau conforme cu formatul Isoc1et "I pentru placile de ba#a. Toateprocesoarele %empron ba#ate pe nucleul T4oroug4bred ; de la ??AAQ la ?0AAQauocantitatedememoriecac4e.?de?5-G;, ceeacelefacemult maiperformante decit predecesoarel lor, 5uron, care a)eau doar -4 G;.%empron/AAAQ7frec)entareala?>6#251?G;cac4e.?8afost initialfabricat folosind nucleul ;arton, conform cu formatul Isoc1et "I pentru placilede ba#a. 'lterior a fost fabricat cu nucleul ,alermo 7frec)enta reala 1,0 >6# 21?0 G; cac4e .?8. ,rocesorul %empron /AAAQ cu nucleu ;arton are 51? G;memoriecac4e.?, lafel casi procesoarele"t4lon$,construitepeba#aaceluiasi nucleu. ,rocesorul %empron /1AAQ cu nucleu ,aris are ?5- G;memorie cac4e .?.%empron /1AAQ 7frec)enta reala 1,0 >6#8 este fabricat folosindnucleul ,aris7similar cu cel folosit pentru procesoarele "t4lon -48 si esteconform cu formatul Isoc1et =54I pentru placile de ba#a. Toate procesoarele demai sus au fost fabricate cu o te4nologie de 1/A nm. ,rocesoarele %empron mai noi fabricate pentru formatul %oc1et =54 au fostreali#atecu a+utorulte4nologieide9Anm, inglobea#a nucleul ,alermosi au)alorile nominale 7IratingsI8 K ?-AAQ 7frec). reala 1,- >4#8, ?0AAQ 71,- >4#8,/AAAQ71,0>6#8, /1AAQ71,0>6#8, //AAQ7?>6#8 si /4AAQ7?>6#8.5iferenta de performanta dintre modelele //AAQ si /4AAQ 7sau dintre /AAAQ si/1AAQ8 nueste data de frec)enta de functionare, care este aceeasi, ci decantitatea de memorie cac4e .?. ,rocesoarele construite pe ba#anucleului ,alermo au cantitati diferite de memorie cac4e .? si anume K ?-AAQ71?0 G;8O ?0AAQ 7?5- G;8, /AAAQ 71?0 G;8, /1AAQ 7?5- G;8, //AAQ 71?0G;8, /4AAQ 7?5- G;8. Cele mai noi procesoare %empron 7modele de la ?0AAQ la /-AAQ8 sint reali#atepe ba#a nucleului (anila si folosesc soclul "(?. ,rocesoarele %empronconstruitecunucleele ,aris si ,alermo poseda a)anta+eleconferite de acestea 7de e3. controler de memorie integrat8, dar nu pot rula aplicatii pe-4 de biti. E)ident ca nici cele construite pe ba#a nucleelor T4oroug4bred ; si ;artonnu pot rula aplicatii pe -4 de biti.!ncepind cu a doua +umatate a anului ?AA5 "(5 ainceput sa produca si procesoare %empron care folosesc te4nologia "(5-47instructiuni pe -4 de biti8, de e3emplu )ersiunile ?-AAQ, ?0AAQ, /AAAQ, /1AAQ, and//AAQ. Ele se deosebesc de modelele pe /? de biti prin intermediul codului H,.&*-)'" XP ,rocesoarele &t.lon XP au fost fabricate intre anii ?AA12?AA5 folosindu2sesuccesi)7*nordinecronologica8patrutipuri denucleesi anume,alomino715AAQp*na la ?1AAQ8, T4oroug4bred 71-AAQ p*na la ?=AAQ8, ;arton 7?5AAQ p*na la /?AAQ8si T4orton 7?AAAQ, ??AAQ, ?4AAQ8. ucleul T4oroug4bred a a)ut doua re)i#ii 7)ersiuni8 si anume T4oroug4bred"si T4oroug4bred ;, acesta din urma pre#ent*nd un a)ans te4nologicconsiderabil fata de nucleele anterioare, inclusi) )ersiunea ". 5iferentele dintrenuclee s*nt date *n principal de optimi#area ar4itecturii lor *n )ederea*mbunatatirii performantei globaleaprocesorului, cuc*te)ae3ceptii *ncarediferentele dintre generatiile de nuclee s*nt minore si tin doar de cantitatea dememorie cac4e de pe pastila procesorului. Ca o regula aproape generala cu c*tnucleul este mai nou cu at*t procesorul este mai bun, adica mai rapid si maistabil. 5iferenta *ntre nucleul ;arton si cel T4oroug4bred ; este minima d.p.d.) alar4itecturii, deosebirea principala *ntre ele fiind data de adaugarea a ?5- G; dememorie cac4e .?pe nucleul ;arton*nasa fel *nc*t acesta are 51?G;memorie cac4e .? *n timp ce nucleul T4oroug4bred ; 7ca si nucleele ,alominosi T4oroug4bred "8 are doar ?5- G;.ucleul T4orton este un nucleu ;arton care are doar ?5- G; de memoriecac4e .? si a fost produs doar din considerente ce tin de procesul de productie,pentru ca era mai ieftin sa se foloseasca aceeasi linie de fabricatie ca pentrunucleele ;arton dec*t sa se pastre#e linia de fabricatie a nucleelorT4oroug4bred ;.

D#%'" ,rocesoarele Duron mai recente aufost construite succesi)cudoua tipuri denuclee si anume (organ 7*ntre 1 >6# si 1,/ >6#8 si "pplebred 71,4 >6#O 1,- >6# si1,0 >6#8. ucleul "pplebred este *mbunatatit considerabil fata de nucleele anterioaresi permite functionarea procesorului la o frec)enta a magistralei de date 7J%;8 de ?--(6#. ,rocesoarele 5uron au o cantitate de memorie cac4e .? de doar -4 G;, fata de?5- sau 51? G;pentru procesoarele "t4lon $,, ceea ce se rasfr*nge asupraperformantelor *n aplicatiile 7+ocuri, programe de birotica, etc.8 dependente decantitatea de memorie cac4e disponibila. "ceasta linie de procesoare a fost scoasa dinproductie *n momentul *n care a fost lansat modelul %empron. !ncepind cu anul ?AA-"(5 a decis ca procesoarele din familia &t.lon 64 /X sa fie fabricate folosind douanuclee. ,rimii repre#entanti ai acestei familii 7"t4lon -4 J$251, 5/, 55, 5=8 a)eau unsingur nucleu. "t4lon -4 J$2-A este construit pe ba#a nucleului Toledo, a)ind frec)enta realade ?,- >6#. El este compatibil cu placile de ba#a cu %oclu 9/9 si are ? (;memorie cac4e 7cite 1 (; pentru fiecare din cele doua nuclee8. Controlerul dememorie este bicanal si are o interfata de lucru cu memoria cac4e .? de 1?0 debiti. "t4lon -4 J$2-? R J$2=A R J$2=? R J$2=4 sint construite pe ba#anucleului Eindsor, a)ind frec)enta reala de ?,0 >6# 7J$2-?8 R ?,- >6L 7J$2=A8 R ?,0 >6# 7J$2=?8 R / >6# 7J$2=48. %int compatibile cu placile de ba#a cu%oclu "(? si au ? (; memorie cac4e 7cite 1 (; pentru fiecare din cele douanuclee8.&*-)'" 64 X1Jamilia de procesoare &t.lon 64 X1 include modelele K -AAAQ K /,A >6#3? nucleeR? (; memorie cac4e .? 5-AAQ K ?,0 >6#3? nucleeR? (; memorie cac4e .? 54AAQ K ?,0 >6#3? nucleeR1 (; memorie cac4e .? 5?AAQ K ?,- >6#3? nucleeR? (; memorie cac4e .? 5AAAQ K ?,- >6#3? nucleeR1 (; memorie cac4e .? 40AAQ K ?,4 >6#3? nucleeR? (; memorie cac4e .? 4-AAQ K ?,4 >6#3? nucleeR1 (; memorie cac4e .? 44AAQ K ?,? >6#3? nucleeR? (; memorie cac4e .? 4?AAQ K ?,? >6#3? nucleeR1 (; memorie cac4e .? 4AAAQ K ?,A >6#3? nucleeR1 (; memorie cac4e .? /0AAQ K ?,A >6#3? nucleeR1 (; memorie cac4e .? /-AAQ K ?,A >6#3? nucleeR51? G; memorie cac4e .?Jiecare nucleu are )ite#a specificata in lista de mai sus, dar asta nu inseamna ca unprocesorcu?nucleelafrec)entade?>6#esteec4i)alent cuunprocesorcuunsingur nucleu la frec)enta de 4 >6#. H crestere mare de performanta este )alabiladoar atunci cind procesoarele sint folosite pentru softuri optimi#ate pentru lucrul cumai multe nuclee 7de e3. programele de grafica /58. 5iferenta de performanta intremodelele cu aceeasi frec)enta de tact este data de marimea memoriei cac4e .?, careeste de altfel si singura diferenta intre cele doua tipuri de nuclee.,rocesoarele "t4lon-4 $? sint ba#ate pe nucleele Toledo 740AAQ si 44AAQ8, (anc4ester 74-AAQ, 4?AAQ,/0AAQ8, Eindsor 7modele de la /-AAQ la -AAAQ8 si ;risbane 7modele de la 4AAAQ la5AAAQ8. (odelele ba#ate pe nucleele Toledo si (anc4ester sint cele mai )ec4i si dinaceasta cau#a folosesc placi de ba#a de tip I%oc1et 9/9I. Ele au magistrala de date de1AAA(6#, sint compatibilecusetul deinstructiuni %%E/si auuncontroler dememorie imbuntatit fata de procesoarele "t4lon -4. (odelele ba#ate penucleul Eindsor fiind mai noi folosesc placi de ba#a cu soclu "(?. (odelele ba#atepe nucleul ;risbane sint cele mai noi si folosesc placi de ba#a cu soclu "(?. Ele sintfabricate cu o te4nologie de -5 nm, ceea ce are ca re#ultat un consum mai sca#ut deenergie si deci si o incal#ire mai redusa. ucleul ;risbane are o marime a memorieicac4e .? de 51? G;, deci un procesor cu acest nucleu )a a)ea o memorie cac4e de 1(; 7? 3 51? G;8.,rocesoarele "t4lon -4 $? IEficiente EnergeticI 7energ: efficient8sint modele ba#ate pe nucleele Eindsor sau ;risbane al caror consum energetic sesituea#a intre /52-5 E, in timp ce procesoarele "t4lon -4 $? obisnuite au un consumin +ur de 05 E. %caderea consumului se obtine prin selectarea procesoarelor ce potfunctiona lao tensiune de alimentare 7Bcore8 mairedusa.%intrecomandate pentrusistemele la care se doreste cu orice pret pastrarea unei temperaturi sca#ute pentru anufi ne)oiedeoracire#gomotoasa, dee3emplusistemele"(5.i)e, caresintdedicate in principal redarii multimedia 7I4ome cinemaI8.DE"#$I%E&P%'!E('&%E)'% &$D"(5 sustine ca foloseste o ar4itectura pentru nucleele procesoarelor sale pe /? debiti 7"t4lon $,, 5uron, %empron8 care este mai buna dec*t cea folosita de !TE.."cest lucru ar permite ca un procesor "t4lon $, sa aiba la o anumita frec)enta de tacto performanta egala sau mai buna dec*t un procesor ,entium 4 care functionea#a la ofrec)enta de tact superioara celei a procesorului "t4lon $,. 5e e3emplu "(5 sustine7*nmodindirect8caunprocesor "t4lon$, ?0AAQ7nucleuT4oroug4bred;8carefunctionea#a la frec)enta reala de ??5A (6# 7?,?5 >6#8 are aceeasi performanta caunprocesor,entium4?.0carefunctionea#alafrec)entarealade?0AA(6#7?,0>4#8. "cest lucru nu este fara o ba#a reala, pentru ca procesoarele produse de "(5e3ecuta mai multe instructiuni pe ciclu dec*t procesoarele produse de !ntel.Compania "(5 *si numeste procesoarele "t4lon $, *n functie de performanta lor7IperformanceratingI2 ,&8 si nudefrec)entadetact reala, *nasafel *nc*t unprocesor "t4lon $, ?AAAQ are de fapt frec)enta de ceas de 1--= (6#. !ntroducereanucleului ;arton a complicat *ntruc*t)a lucrurile pentru ca de e3emplu un procesor"t4lon $, ?0AAQ cu nucleu T4oroug4bred ; functionea#a la frec)enta de ??5A (6#71--31/,58, iar unprocesor "t4lon$,?0AAQcunucleu;artonfunctionea#a lafrec)enta de ?A0/ (6# 71--31?,58, "(5 sustin*nd ca memoria cac4e .? mai mare anucelului ;arton *l face capabil sa aiba aceeasi performanta cu nucleul T4oroug4bred;, c4iar daca functionea#a la o frec)enta mai mica. Cele mai performante procesoare"t4lon$,7/AAAQsi /?AAQ8 s*nt *nsa construite numai folosindnuclee ;arton."paritiaprocesoarelor pe-4debiti acomplicat si mai mult lucrurile*nceeacepri)este denumirile folosite de compania "(5 pentru produsele sale. "stfel, metoda,& a fost pastrata pentru procesoarele "t4lon -4 7/?AAQ, /4AAQ, 4AAAQ8, *nsa pentruprocesoarele "t4lon -4 J$ s2a optat pentru denumiri care nu au legatura cu frec)entade functionare 7J$251 functionea#a la ?,? >6#, J$25/ la ?,4 >6#, iar J$255 la ?,->6#8 sau cu performanta comparati)a cu procesoarele ,entium 4 7numerele 51, 5/ si55nuauniciorelatiecuperformantaprocesoarelorprodusede!ntel8. 5enumireaprocesoarelor%empron7/1AAQ, ?0AAQ, ?-AAQ, etc.8esteconformacumodelul ,&7Iperformance ratingI8 e3pus mai sus, dar ele nu se raportea#a la performantacomparati)a aunor procesoare,entium 4.,rocesoarele 5uronau fostdenumite *nfunctie de frec)enta de ceas e3primata *n (6# 75uron 1-AA, 5uron 10AA8, ele fiindscoase insa din productie. "curatetea folosirii unei denumiri care nu se ba#ea#a pefrec)enta de ceas a procesorului *n cau#a, ci pe frec)enta unui procesor concurent careare performante asemanatoare, este pusa *n c4estiune de unii specialisti. 5in testeleefectuate de mai multe situri speciali#ate *n 4ardFare re#ulta ca )aloarea nominala7IratingI8 folosita de"(5pentruprocesoarelesale "t4lon$,esteadec)ata*nspecial *nlegatura cuaplicatiile de birousi cu+ocurile pe calculator. nca#ulprelucrarii audio2)ideo 7codare (,E>4, codare (,/8 denumirea *si pierde dinpreci#ie, supraestim*nd *ntr2o anumita masura performantele procesorului "(5.!nca#ul procesoarelor "t4lon -4 si %empron, compania "(5 a fost acu#ata ca )alorilenominale 7IratingsI8 par a fi stabilite uneori fara prea multa riguro#itate logica, dinconsiderente care tin mai mult de strategiile de acoperire a pietei cu o gama cit mailarga de produse, decit de performantele comparati)e ale procesoarelor. "cu#atiile nuse )erifica in ma+oritatea ca#urilor, compania "(5 nea)ind interesul sa isi cree#e oreputatie proasta prin apelarea mult prea flagranta la trucuri ieftine de mar1eting. 5ee3emplu un procesor "t4lon -4 /5AAQ 7?,? >6# 2 51? G; cac4e .? 2 interfata cumemoria pe 1?0 de biti 2 nucleu eFcastle sau Einc4ester8 este inma+oritatea testelor mai performant decit unul /4AAQ 7?,4 >6# 2 51? G; cac4e .? 2interfata cu memoria pe -4 de biti 2 nucleu eFcastle8, c4iar daca acesta din urma areo frec)enta de ceas mai mare cu ?AA (6#. .a un moment dat pe piata romaneasca elecostau7cuTB"inclus8 ?05E'&7/5AAQ8 si ?/5E'&7/4AAQ8, fiecarepotentialcumparatorurmindsadecidasingurdacadiferentade5AdeE'&lapret reflectaadec)at diferenta de performanta.'n de#a)anta+ al procedurii de numire folosite de"(5 este faptul ca pot e3ista procesoare cu aceeasi )aloare nominala care fac partedin familii diferite si e)ident au si preturi diferite. H astfel de situatie se intilneste inca#ul procesoarelor "t4lon -4 /AAAQ 7? >6# 2 51? G;cac4e .? 2 nucleuClaF4ammer sau eFcastle8, "t4lon $, /AAAQ 7?,1 >6# 2 51? G; cac4e .? 2 nucleu;arton8 si %empron /AAAQ 7? >6# 2 51? G; cac4e .? 2 nucleu ;arton8. !n acest ca#alegereaprocesorului cel mai performant trebuiesasefacadupapretul sau. 5ee3emplu la un moment dat procesorul %empron /AAAQ 71,0 >6# 2 1?0 G; cac4e .? 2nucleu ,alermo8costain&omania115E'&7incl.TB"8, iarprocesorul "t4lon-4/AAAQ 7? >6# 2 51? G; cac4e .? 2 nucleu eFcastle8 costa 15/ E'& 7incl. TB"8,ambele fiind destinate platformelor cu soclu =54. Este e)ident ca )aloarea nominalaidentica 7/AAAQ in acest ca#8 nu a pus pe acelasi rang al performantelor un procesor%empron cu unul "t4lon -4, lucru reflectat foarte bine de pret.Este deci recomandatsa nu se faca comparatii ba#ate pe )alorile nominale intre procesoare "(5 apartinindunor familii diferite. ,entru a a)ea rele)anta, astfel de comparatii trebuie sa se facadoar pe ba#a re#ultatelor obtinute de procesoare in testele efectuate de siturilespeciali#ateinrecen#ii alecomponentelor 4ardFare. !nsfirsit, dacatrebuiesanedecidemasupraadouaprocesoaredinaceeasi familie7dee3."t4lon-48, careauaceeasi )aloare nominala 7de e3. /5AAQ8 dar sint fabricate cu te4nologii diferite 79Anm si 1/A nm8, este recomandat sa alegem procesorul fabricat cu te4nologia mai noua79Anm8. Berdictul *npri)intaprocesoarelor "(5afost dat decumparatorii cumi+loace financiare mai reduse, care le aprecia#a at*t pentru performanta, c*t mai alespentru raportul pret2performanta care este foarte bun. Este recomandata cumparareaunui procesor "t4lon -4 sau "t4lon $, daca folosim calculatorul pentru aplicatii carenecesita putere mare de calcul 7+ocuri, prelucrare audio2)ideo8 sau un procesor%emprondaca*l folosimpentruaplicatii deintensitatemedie7aplicatii debirou,internet8. .afel ca *nca#ul procesoarelor Celeron, procesoarele %empronpot fifolosite si pentru+ocuri saueditare audio2)ideo, *nsa performantele lor s*nt maisca#utedec*taleprocesoarelor "t4lon-4si "t4lon$,,e)identla)alorinominaleapropiate 7a nuse compara deci un%empron/1AAQcuun"t4lon$,?AAAQ8.,rocesoarele%emproncu)alori nominalemari 7peste?0AAQ8 pot fi folositefaraproblemesi pentru+ocurilenoi, dar +ucatorii impatimiti artrebui sacumperemaidegraba procesoare "t4lon -4 sau "t4lon $,. !dentificarea nucleului unui procesor"t4lon $,, "t4lon -4 sau %empron se face pe ba#a codului inscriptionat pe acesta7IHrdering ,art umberI 2 H,8 sau folosind softuri speciale cum s*nt C,'i5(a3sau C,'2L 7)e#i adresele de unde pot fi descarcate *n pagina .egaturi ,rograme8. %apresupunem ca a)em un procesor "t4lon $, cu urmatorul cod inscriptionat pe placutasa K I"$5" 1=AA 5'T/CI. ,entru a2l IdescifraI trebuie sa urmam indicatiile de pesitul "(5. >rupul de litere I"$5"I ne semnalea#a ca a)emde2a face cuunprocesor "t4lon $, cu nucleu ;arton sau T4oroug4bred, numarul I1=AAI nede#)aluie ca procesorul are o performanta 7Iperformance ratingI8 de 1=AAQ ceea celamureste *n plus faptul ca este )orba de un nucleu T4oroug4bred, litera I5Isemnificafaptul caprocesorul esteI*mpac4etatIfolosindte4nologiaH,>", literaI'Iaratacatensiuneadefunctionareestede1,-B,literaITIindicatemperaturama3ima suportata de nucleu si anume 9A de grade Celsius, cifra I/I semnalea#a caprocesorul are?5-G;dememoriecac4e.?, iar literaICIneindicafrec)entamagistralei principale de date 7J%;8 a placii de ba#a *n care poate fi montatprocesorul si anume ?-- (6#.,rocesorul este piesa cea mai importanta a unui calculator 7cea care face IcalculeleI8si estealcatuit dintr2omultitudinedemicrocircuiteintegrate, cares*nt compuselar*ndul lor dintran#istori, re#istori 7re#istente8, capacitori 7condensatori8 si diode.Toate aceste componente ser)esc la alcatuirea unor circuite care formea#a porti logice7logic gates8 ce stau la ba#a principiului de functionare a ?4?3?/1=cmicroprocesorului.