EDITURA CARTEA R

OMÂNESCĂ

Editura Cartea RomâneascăCalea Victoriei 133, sectorul 1, Bucureștiwww.cartearomaneasca.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a RomânieiSLAVICI, IOAN

Mara / Ioan Slavici ; cuvânt-înainte şi note de Nicolae Manolescu. - Bucureşti : Cartea Românească, 2017

ISBN 978-973-23-3169-9

I. Manolescu, Nicolae (pref. ; note)

821.135.1

Editor: Călin Vlasie

Redactare: Mihaela PogoniciLayout & tehnoredactare: Stelian BiganCoperta colecției: Ionuț BroştianuPrepress: Marius Badea

Copyright © Editura Paralela 45, 2017 Editura Cartea Românească este un imprint al Editurii Paralela 45www.edituraparalela45.ro

Prezenta lucrare folosește denumiri ce constituie mărci înregistrate, iar conținutul este protejat de legislația privind dreptul de proprietate intelectuală.

Ilustrația copertei: Eugene de Blaas, O tânără frumoasă, 1882

EDITURA CARTEA R

OMÂNESCĂ

Ioan Slavici

MARA Text integral

Cuvânt-înainte și note de Nicolae Manolescu

CPE Clasele 9-12 CARTEA PENTRU ELEVI

EDITURA CARTEA R

OMÂNESCĂ

Să citim împreună prima pagină din roman şi să ne punem următoarea întrebare: cine o căinează pe Mara, rămasă văduvă, „săraca”, cu „doi copii, sărăcuții de ei”. Mara însăşi nu poate să se vadă în această lumină. Nici autorul, care ştie bine că vrednica femeie nu e deloc săracă, nici copiii ei demni de a fi plânşi. Frazele cu pricina trebuie puse „în gura satului”, acea instanță morală, colectivă şi anonimă, caracteristică lumii rurale a lui Slavici, şi pe care n-o întâlnim nici în romanele lui Marin Preda sau Zaharia Stancu, nici măcar la celălalt mare ardelean, Rebreanu. Faptul este cu atât mai interesant, cu cât Mara nu este, ea, țărancă şi nu trăieşte, ca majoritatea personajelor lui Slavici, la țară, ci într-un târg. E adevărat că, la mij-locul secolului XIX, târgurile ardeleneşti semănau destul de bine cu satele.

Nicolae Manolescu

Cuvânt-înainte

EDITURA CARTEA R

OMÂNESCĂ

7

Un blestem pare să‑l fi urmărit, nu numai toată viața, dar și în posteritate, pe omul și pe prozatorul Ioan Slavici. „Moartea izbăvi în 1925 opera de om”, scrie G. Călinescu în Istorie, perpetuând o imagine negativă bine consolidată a omu-lui din spatele operei. În privința operei, toți marii critici in-terbelici se arată refractari, Tudor Vianu („o limbă mai degrabă săracă”, „un ochi care nu vede bine nici oamenii, nici pei sa jele”) sau Pompiliu Constantinescu („valoare creatoare subme diocră”, „pâcla abstractelor conflicte etice”). Noroc că peste aceste considerații greu de înțeles astăzi trece tăvălugul criticii lui Călinescu: „operă remarcabilă” în totul, „comedie umană a satului”, Moara cu noroc, „o nuvelă solidă”, iar Mara, „aproape o capo doperă”. Opera e definitiv recu perată. Nu și omul. E inexplicabilă ura care îl va însoți pe omul Slavici până azi, când E. Simion, în prefața la ediția academică, reia în ecou („opera trebuie eliberată de bio grafie”) părerea lui Călinescu. Două lucruri i s-au reproșat omului de-a lungul tim pului. Arde lenii contemporani au văzut în el un filomaghiar și un simpatizant al monarhiei austriece. Încă din 1871, după serbarea de la Putna, națio naliștii l-au învinuit de a fi căutat înțelegere cu autoritățile

IOAN SLAVICI (18 ianuarie 1848 – 17 august 1925)

EDITURA CARTEA R

OMÂNESCĂ

8

kesaro-cră iești. În 1910, când și-a schimbat opinia despre tipul de luptă contra opresiunii maghiare, preferând politica sim-plei acțiuni culturale, Goga a publicat contra lui un pamflet asemănător unui necrolog. Slavici a fost totuși unul din cei mai buni cunos cători ai rea lităților din Ardeal, iar articolele lui i-au atras cinci procese cu stăpânirea maghiară și o ședere de un an în închisoarea de la Vaț. Părerea lui intimă era că, între 1848 și 1868, când a luat ființă statul bicefal, românii au dus-o bine în Ardeal, lucru lesne de văzut în nuvele și în romanul Mara. Al doilea reproș a survenit după război. Slavici rămă-sese în Bucureștiul ocupat și scrisese în ediția românească a unui ziar german. A fost arestat pe urmă, laolaltă cu alți „cola-boraționiști”, între care Arghezi. Între cei care l-au judecat aspru au fost liberalul Lovinescu și naționa listul Iorga. Arti-colele lui nu sunt însă câtuși de puțin incriminante. Pur și simplu n-au fost citite. În cazul lui Slavici, exista și un factor agravant: el era pentru rămânerea României între granițele Austriei Mari, așadar, contra Unirii realizate în 1918 a Ardea-lului cu țara. Întregirea a dus la dispariția de pe scena istoriei a partidului conservator al lui Carp și Marghiloman și la demo- nizarea celor care, din motive diferite, se aflau în tabăra per-dantă, ca Stere sau Slavici. Germanofilia lui Slavici era la fel de relativă ca și filomaghiarismul lui. Argu mentele lui antiu-nioniste nu erau lipsite de un anumit bun-simț național. Dar ele n-au mai contat în euforia postbelică. Cât privește atitu-dinea ca atare, ea nu va fi uitată decât după al Doilea Război, și nu de către toți comentatorii, cum am re mar cat. Această fixație a trecut cu vederea moderația și toleranța de care Slavici a dat dovadă în toate împrejurările. A scris el însuși la bătrâ-nețe: „Eu n-am fost niciodată nici germanofil, nici maghiaro-fil, ba nici chiar românofil. Este iubirea de oameni și de pace ceea ce a hotărît faptele mele.” Pe cât de limpede spus, pe atât de adevărat. Niciun singur gest nu-l com promite. Niciun sin-gur rând din publicistică nu poate fi întors contra lui. Literatura lui toată îl arată mai degrabă drept un cosmopolit, evocator al unei lumi amestecate națio nal și religios, fără conflicte de clasă și fără ideea de mezalianță, locuitoare a unui sat aflat la

EDITURA CARTEA R

OMÂNESCĂ

Cuprins

Cuvânt‑înainte de Nicolae Manolescu ............................................. 5Ioan Slavici – extras din Istoria literaturii române

pe înțelesul celor care citesc, de Nicolae Manolescu ................ 7

Sărăcuții mamei .............................................................................. 19Maica Aegidia ................................................................................. 24Furtuna cea mare ............................................................................ 32Primăvara ......................................................................................... 37Ani de tinerețe ................................................................................ 50Ispita ............................................................................................... 63Zbuciumare ..................................................................................... 73Datoria ............................................................................................ 80Inima, săraca .................................................................................. 88Cine ce poate ................................................................................. 102Altă lume ........................................................................................ 118Două porunci ................................................................................ 128Datorii vechi .................................................................................. 140Rostul lui Bandi............................................................................. 156Isprăvile lui Trică ........................................................................... 169Greul vieții ..................................................................................... 183Birtul de la Sărărie ........................................................................ 200Blestemul casei .............................................................................. 215Verboncul ...................................................................................... 223Norocul casei ................................................................................. 256Pace și liniște ................................................................................. 271

EDITURA CARTEA R

OMÂNESCĂ

În curs de apariție în colecția

CARTEA PENTRU ELEVI

CPE

EDITURA CARTEA R

OMÂNESCĂ

de bibliografie școlară

CARTEA PENTRU ELEVI

CPE

EDITURA CARTEA R

OMÂNESCĂ