R O M Acirc N ĂR e v i s t ă d e ş t i i n ţ ă ş i c u l t u r ă

Nr 1-4 (211-214) 2013

IANUARIE-APRILIE

CHIŞINĂU

Publicaţie editată cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Romacircniei ndash

Departamentul Politici pentru Relaţia cu Romacircnii de Pretutindeni

R O M Acirc N Ă

Editor

Fondatori

Redactor-şef

Operator

Redactor-şef adjunct

Secretar general de redacţie

Colegiul de redacţie

Echipa redacţiei

Ion DUMENIUK Nicolae MĂTCAŞ Alexandru BANTOŞ

Alexandru BANTOŞ

Veaceslav MOSCALU

Viorica-Ela CArAMAN

Oxana BEjAN

Orice articol publicat icircn revista bdquoLimba Romacircnărdquo reflectă punctul de vedere al autorului şi nu coincide neapărat cu cel al redacţiei

Textele nepublicate nu se recenzează şi nu se restituie

Pentru corespondenţă Căsuţa poştală nr 83 bd Ştefan cel Mare nr 134

Chişinău 2012 Republica Moldova Tel 23 84 58 23 87 03e-mail limbaromanachisinaugmailcom

pagina web wwwlimbaromanamd

Apare la Chişinău din 1991 ISSN 0235-9111

Ana BANTOŞ Gheorghe Mihai BAcircrLEA (Baia Mare) Iulian BOLDEA (Tacircrgu-Mureş) Mircea BOrCILĂ (Cluj) Leo BUTNArU Gheorghe CHIVU (Bucureşti) Dorin CIMPOEŞU (Bucureşti) Anatol CIOBANU Ion CIOCANU Theodor CODrEANU (Huşi) Mircea A DIACONU (Suceava) Andrei EŞANU Nicolae FELECAN (Baia Mare) Gheorghe GONŢA Ion HADAcircrCĂ Dan MĂNUCĂ (Iaşi) Nicolae MĂTCAŞ Ioan MILICĂ (Iaşi) Cristinel MUNTEANU (Brăila) Eugen MUNTEANU (Iaşi) Sergiu MUSTEAŢĂ Adrian Dinu rACHIErU (Timişoara) Mina-Maria rUSU (Bucureşti) Marius SALA (Bucureşti) Constantin ŞCHIOPU Ion UNGUrEANU Diana VrABIE (Bălţi)

Concepţie grafică

Lector

Mihai BACINSCHI

Veronica rOTArU

Redactor Tatiana CUrMEI

Coperta şi interior

Eugen STErPU Obelisc (fragment)

3

S UMAR

PRO DIDACTICA

ARGUMENT

Doina Drăguţ

Dorina BALMuŞ

Constantin ŞChiopu

Simona ChiŞ

Stejărel oLAru

Adrian Dinu rAChiEru

Maria ChEţAn

Doris MironESCu

iulian BoLDEA

Ana BAnToŞ

iulian BoLDEA

Postmodernismul o reluare didactică 99

Dimensiuni ale ontopoeticii eminesciene 107

Interpretarea textului literar prin tehnica generării de alternative 86

Arta cuvacircntului icircn teatrul lui Marin Sorescu 93

Limba romacircnă marca noastră identitară 8

Un proiect de maximă oportunitate 7

Fănuş Neagu un dionisiac 33

Profilul omului demonic icircn Vizita stelei personale de Ştefan Aug Doinaş 57

M Blecher şi revelaţiile bolii Inimi (deloc) cicatrizate 67

Expresivitatea interogaţiei critice 48

Literatura de la Est de Prut şi reflexele brutalităţii istoriei Nicolai Costenco 10

Acad Alexandru Surdu şi fascinaţia conceptelor 76

CRITICĂ ESEU

PORTRET

4 R O M Acirc N Ă

Ana BAnToŞConfluenţe literare romacircno-franceze individualitate alteritate modernitate 172

ion CojA

Cristinel MunTEAnu

Cristinel MunTEAnu

Adriana Maria roBu

Anatol ErEMiA Lilia STEgărESCu

Diana VrABiE

Cristian SABău

Diana VrABiE

Servici sau serviciu 147

Despre motivarea contextuală a frazeologismelor 116

Despre expresia cai verzi pe pereţi (o icircncercare etimologică) 152

Specificul funcţiilor textuale coşeriene icircn discursul publicitar 129

Sate gemene cu denumiri identice 162

Reverberaţii ale modelului cultural francez icircn context european şi universal 168

Reflectarea unui tip de eveniment icircn presa europeana neolatină sau cacirctă icircncredere poţi să ai icircn presă 196

Spovedanie pentru icircnvinşi de Panait Istrati dimensiunea europeană a reportajului romacircnesc 187

LIMBA ROMAcircNĂ AZI

COŞERIANA

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

ITINERAR LEXICAL

COLOCVIU

Maria ABrAMCiuC

Ana ghiLAŞ

Modelul cultural francez tabloul unor conexiuni 180

Critica psihanalitică franceză şi modernitatea actului critic romacircnesc 192

Valerica DrAiCA Dumitru DrAiCA60 de ani de la ultima reformă ortografică icircn limba romacircnă (1953-2013) 138

5

Dorin CiMpoEŞu

gina niMigEAn

Criza constituţională din Republica Moldova 212

Transferul limbii romacircne icircn intenţia multilingvismului promovat prin Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi 201

ion onuC nEMEŞ

Vlad SărăTiLă

Dinu poŞTArEnCu

Ludmila CoToMAn Eugen STErpu

Angela SAVin-ZgArDAn

Pe urmele mitice ale copilariei 256

Macircnzul cu coarne sau bdquoVacircrtejul icircn deşertrdquo 237

Limba romacircnă icircn sfera icircnvăţămacircntului din Basarabia (I) 219

Argumente icircn favoarea pastelului 262

O carte necesară filologilor Studii de gramatică și istorie a limbii romacircne literare 269

Eugen STERPU Pictura ca obiect (pagini color) i-Viii

POESIS

ARHIPERSPECTIVE

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

LECŢIILE ISTORIEI

nicolae MăTCAŞNe-a spart fortuna-n două răsuflarea Vă eclipsează statul planeta Eminescu Ca un Ogravecnus damnat ne-ncetat să-mpletească N-am trecut prin viaţă ca prin hol O fi fiind ea viaţa-n cer frumoasă E cu ochi şi cu spracircncene cu asemenea şrapnele 233

6 R O M Acirc N Ă

ion CioCAnu

Doina CErniCA

Cugetări incitante memorabile 281

Ilie Boca şi drumul care se face mergacircnd 286

Vlad MiSChEVCA

Leo BuTnAru

Antonina SAcircrBu

bdquoPrutul esta ni dispartirdquo 292

Jurnal despre amacircnatul sfacircrşit al lumii (I) (Lituania 21-28 mai 2012) 307

Omul condamnat la memorie 325

NAŢIONALUL IcircN RAMĂ

JURNAL

Vasile BAjurEAnu

Alina nour

Lingua Latina Iuridica ndash un imperativ inerent al demersului specializat 273

Foka ndash simbol al deportării bdquobineluirdquo icircn bdquorăurdquo şi viceversa 276

7

Un proiect de maximă oportunitate

Deşi icircn ultimii ani s-a icircnregistrat o creştere a numărului de cărţi broşuri ziare cu grafie latină icircn colecţiile bibliotecilor publice ponderea acestora rămacircne icircncă mult sub nivelul necesităţilor reale Astfel din fondul total de publicaţii gestionat de biblioteci potrivit unor statistici cartea icircn lim-ba romacircnă constituie aproximativ 25 Prin urmare şi după trecerea a 24 de ani de la aprobarea legislaţiei lingvistice bibliotecile noastre se confruntă cu o mare lipsă de literatură indispensabilă organizării proce-sului de icircnvăţămacircnt Avacircnd icircn vedere că biblioteca şcolară este o compo-nentă esenţială a oricărei strategii pe termen lung de educaţie informare şi dezvoltare economică socială şi culturală considerăm că implementa-rea proiectului bdquoRevista laquoLimba Romacircnăraquo icircn fiecare şcoală din Republica Moldovardquo este de maximă oportunitate şi sperăm că acesta va contri-bui la satisfacerea exigenţelor actuale de informare a elevilor studenţilor şi cadrelor didactice Am dori foarte mult ca prin intermediul bdquoLimbii Romacircnerdquo să sporim cantitativ şi calitativ şansa de a asimila metodele performante de predare şi studiere a limbii şi literaturii romacircne Ne pro-punem cu susţinerea specialiştilor icircn domeniu să revigorăm schimbul de idei şi de experienţă icircntre profesorii interesaţi de noutăţile didactice să stimulăm interesul general pentru studiul limbii literaturii şi culturii romacircne icircncurajacircnd caracterul sistematic de icircnsuşire şi răspacircndire a cu-noştinţelor

Icircn acest context adresăm bibliotecarilor profesorilor studenţilor licee-nilor elevilor rugămintea de a ne ajuta să instituim un flux informativ continuu cu finalităţi reciproc avantajoase pe dimensiunea revistă ndash ci-titor ndash icircnvăţămacircnt

Aşteptăm mesajele dumneavoastră pe adresa Căsuţa poştală nr 83 bd Ştefan cel Mare nr 134 Chişinău 2012 sau pe adresa de e-mail romanainscoalagmailcom Vă rugăm să ne comunicaţi opiniile dum-neavoastră despre revistă să ne sugeraţi ce teme subiecte aţi dori să abordăm icircn bdquoLimba Romacircnărdquo aşa icircncacirct publicaţia noastră să răspun-dă intereselor şi exigenţelor procesului educaţional actual şi desigur să icircntrețină un consens cu preocupările şi aşteptările dumneavoastră

Colegiul de redacţie

8 R O M Acirc N Ă

Stejărel OLARULimba romacircnămarca noastră identitară

SO ndash Secretar de Stat Ministerul Afacerilor Externe al Romacircniei Departamentul

Politici pentru Relaţia cu Romacircnii de Pretutindeni

Limba este un prim element de identitate icircn evoluţia unei persoane Aşa cum spunea foarte sugestiv Nichita Stănescu limba este o patrie icircn sine icircn care locuim icircn care ne simţim con-fortabil prin care comunicăm ne facem cu-noscuţi pe noi şi ideile noastre Limba romacircnă reprezintă o marcă identitară veche pentru că ea este vorbită icircn acelaşi spaţiu de multă vreme Prezenţa şi statornicia ei pe un teritoriu extins sunt o dovadă a importanţei acestei frumoase limbi romanice studiată şi icircn Occident icircn Chi-na sau Japonia Să ne aducem aminte de faptul că Mihai Eminescu a fost tradus icircn limba chi-neză iar Nichita Stănescu este unul dintre la-ureaţii romacircni ai prestigiosului premiu Herder Aceste realităţi se traduc printr-un interes larg răspacircndit pentru limba romacircnă care fără a fi o limbă universală a reuşit să pătrundă pe pieţe intelectuale dintre cele mai variate

Aşadar putem afirma că limba romacircnă este o prezenţă notabilă prin bogăţia ei lexicală prin fondul deosebit de cuvinte prin influenţele şi icircmprumuturile prin care a trecut Ea rămacirc-ne limba romacircnilor oriunde s-ar afla aceştia poarta către o identitate aparte aceea a celor care vorbesc şi preţuiesc limba romacircnă

Recunoaştem şi apreciem rolul foarte impor-tant al revistei bdquoLimba Romacircnărdquo care pe par-

a r g u m e n t 9

cursul a două decenii promovează neicircntrerupt atacirct valoarea estetică şi stilistică a limbii romacircne cacirct şi dezbaterile despre evoluţia ei O astfel de prezenţă este indispensabilă icircn Republica Moldova din mai multe motive Icircn Republica Moldova se vorbeşte limba romacircnă fapt care nu poate fi tăgăduit sau contrazis de nimeni Peste Prut se vorbeşte o ro-macircnă foarte frumoasă densă şi nuanţată capabilă să icirci icircnzestreze pe vorbitorii ei cu un bdquopaşaportrdquo lingvistic european limba romacircnă

Icircn Republica Moldova există un public generos şi sensibil la fenome-nele culturale actuale receptate mai ales prin intermediul limbii romacirc-ne Cititorii de aici preţuiesc proza şi poezia de limba romacircnă drama-turgia şi tot ce se transmite valoros prin limba romacircnă Chişinăul este un oraş cosmopolit cu oameni care au nevoi culturale rafinate cu un public exigent cu o bogată şi diversă viaţă literară şi artistică Şi icircn acest climat spiritual excepţional limba romacircnă se poate considera la ea acasă

Salut aşadar derularea proiectului bdquoRevista laquoLimba Romacircnăraquo icircn fie-care şcoală din Republica Moldovardquo lansat chiar cu prilejul Zilei Lim-bii Romacircne la 31 august Doresc mult succes publicaţiei viaţă lungă şi realizări fructuoase Icircmi exprim convingerea că multe dintre contribu-ţiile revistei vor genera reacţii intelectuale de succes vor spori numărul de cititori şi vor conduce la consolidarea unei reţele a celor care studi-ază limba şi literatura romacircnă

10 R O M Acirc N Ă

Ana BANTOŞLiteratura de la Est de Prut şi reflexele brutalităţii istoriei Nicolai Costenco

Traseul pe care poate fi urmărită identificarea lui Nicolai Costenco cu propriul eu uman moral artistic este cacirct se poate de sinuos pes-te caracterul complicat şi destinul dramatic al omului Nicolai Costenco suprapunacircndu‐se drama poporului romacircn Nicolai Costenco ilustrează poate cel mai complex şi mai distor-sionat destin al creatorului basarabean din se-colul al XX‐lea Icircn mare parte creaţia sa a fost judecată după scrierile sale apărute pacircnă prin anii rsquo80 cacircnd icircncă nu erau cunoscute Povestea Vulturului scrisă icircn 1955 şi apărută icircn 1998 şi Din bezna temniţei (scrisori din Gulag) pu-blicată icircn 2004 subiectivismul celor care i‐au estimat scrierile fiind determinat şi de graba de a da verdicte Deocamdată un punct de vedere mai echilibrat icircn acest sens a icircncercat să‐l formuleze Theodor Codreanu (vezi arti-colul Nicolai Costenco văzut de Victor Teleucă bdquoLimba Romacircnărdquo 2012 nr 1‐2 p 177‐180) care identifică icircn Costenco icircn bdquodemnitatea singurătăţiirdquo acestuia modelul existenţial al lui Victor Teleucă

Autocaracterizacircndu‐se icircn Povestea Vulturului Nicolai Costenco afirmă că icircn perioada activi-tăţii sale la bdquoViaţa Basarabieirdquo era un continua-tor al bdquovechiului curent ţărănesc promovat de revista bdquoSemănătorulrdquo şi colaboratorii ei bdquosă-mănătoriştii Vlahuţă Coşbucrdquo Va fi adeptul

AB ndash conf univ doctor habilitat icircn filologie

cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Teorie

Literară bdquoG Călinescurdquo Academia Romacircnă Direcţii

de cercetare literatura romacircnă literatura universală

şi comparată teorie literară Publicaţii recente

Reabilitarea autenticului Culegere de articole și

studii critice Chişinău 2006 Deschidere spre universalism

Literatura romacircnă din Basarabia postbelică

Monografie Chişinău 2010 Literatura basarabeană şi

modelele literare europene Bucureşti 2013

c r i t i c ă e s e u 11

poziţiei de clasă şi icircşi va exprima simpatia faţă de ţăranii răzeşi faţă de firea lor independentă harnică din această pătură făcacircnd parte şi bu-nicii săi dinspre mamă după cum reiese din lucrarea sa memorialistică Povestea Vulturului

Icircn volumele interbelice scrisul pe care icircnsuşi autorul şi‐l autocaracteri-zează icircn aceeaşi lucrare drept bdquoermetic simbolist deşi sincer nu se dă uşor la prima citirerdquo este impregnat de mediul literar romacircnesc de cel european şi de cunoştinţele sale icircn domeniul literaturii ruse din care a şi tradus Icircntr‐un studiu intitulat Lirica interbelică din Basarabia şi poezia franceză modernă E Hotineanu icircl prezintă pe poetul Costenco din per-spectiva oscilării icircntre simbolism şi parnasianism evidenţiind icircn volu-mul Elegii păgacircne motivele antice ca expresie a artei parnasiene (p 104) Autoarea concluzionează că scriitura lui Costenco bdquose vrea o chintesenţă icircntr‐o variantă locală autohtonizată a unui subiect devenit universalrdquo (p 106) Prin Cleopatra sau Ofelia Costenco aduce către cititorul ba-sarabean motive antice de largă circulaţie care nu prea erau populare icircn mediul literar de la Est de Prut Motivele parcului al grădinii al peisaju-lui venind pe filieră verlainiană sunt prezente la Costenco icircn mai multe poezii icircn care autoarea studiului depistează bdquoun amalgam de lumini şi fluiderdquo bdquode sunete şi amintiri suaverdquo De provenienţă simbolistă parcul autumnal este autohtonizat de către Nicolai Costenco bdquoAm trecut prin vechiul parcrdquo

Icircn poezia lui Nicolai Costenco icircnsă prevalează un univers al satului ba-sarabean cu icircnsemnele sale inconfundabile adiind a lapte leuştean şi mămăligă casele albastrului cătun ghemuite lacircngă colină gardurile de nuiele dormind ascunse icircn urzici cu facircntacircni schiţate pe omăt ca ieroglife cuneiforme codrii şi bălţile cu stuf casa bunicilor albind printre copaci şerpuie drumuri de care Construită sub influenţa poveştii puşkiniene Mitologia basarabeană a lui Nicolai Costenco icircmbină imagini şi chipuri din spectrul biblic şi din cel al basmului popular Rapsodia basarabeană contrazice imaginea trufaşă a creatorului corectacircnd infatuarea iubita e prevenită să se plece pentru a trece pragul căsuţei de la ţară o căsuţă de văzduh dragă poetului bdquoAi să intri dar ia seama nu sta macircndră ci să‐ţi pleci tufa asta de tăciune pragul cacircnd va fi să‐l trecirdquo Poetul icircşi icircnsuşeşte peisajul rustic basarabean convertindu‐şi nostalgia pentru depărtarea vagă aplanacircnd dorul de depărtări ademenitoare

12 R O M Acirc N ĂbdquoHăt departe unde cacircmpu‐i un deşertPacirclc de arbori parcă‐s palmieriNe‐ndulcise rostul unei păreriDorul altei lumi cu sens incertrdquo

Inima dospită cu otravă icircn mijlocul durerii omeneşti şi temeritatea tinerească sentimentul suav al primei iubiri sentimentalismul declarat (bdquoMi‐e inima flămacircndă de o romanţă sentimentală de o petală presată icircntre foi de‐o ştanţărdquo) eliberarea bdquoMi‐e scacircrbă de acelaşi cacircntec vier-mos murdar de slugărdquo sentimentele impure viaţa şi literatura ce se iau la icircntrecere sunt reflectate icircn versurile sale din tinereţe icircntr‐un mod sprinţar nepretenţiosbdquoDe‐acuma viaţa e a meaFetiţă subţirică şi icircnaltăNu crezi că pentru tine toateEu le las baltăLa coş cu filosofiiCu poeţiiCu toţi deştepţiirdquo

Nepăsători ca doi prunci icircntr‐o lume putredă de silă şi murdărie icircndră-gostiţii din poezia interbelică a lui Nicolai Costenco poartă amprenta scrierii decadentiste Ecouri icircndepărtate vin din lirica franceză acest aspect fiind analizat de către Eleonora Hotineanu icircn a sa disertaţie des-pre lirica basarabeană şi lirica franceză Icircn atmosfera bacircntuită de ploa-ia autumnală tăcerea vastă traversată de şoapte care icircnfioară noaptea fără de sfacircrşire ceaţa bezna vacircntul jilav dominat de voluptate malignă personajul liric are sentimentul destrămării (bdquoEu sunt o părere Sunt un pumn de scrumrdquo) se simte neicircnţeles Contaminat de mediul cărţilor dar şi de umeda verdeaţă (bdquoStau printre cărţi ndash un intelectu-al Dar creşte‐n mine‐o umedă verdeaţărdquo) Motive biblice cu Iisus suind Golgota icircmpetritei cruci la fel ca şi pasiunea păgacircnă naturalul opus ipocriziei moralităţii timidităţii precum şi aerul satisfăcut sufi-cienţa cuceritorului de inimi ce se vrea ţinut icircn fracircie ndash fac dovada unui anume sentiment al icircndrăgostirii de sine icircnsuşi Dubla natură a per-sonajului se desfăşoară icircntre jocul cu iluziile şi mistuitoarele nostalgii tăcute chemarea altor lumi bdquoplacircnsul duhurilorrdquo bdquoşi‐această rea căţea

c r i t i c ă e s e u 13

viaţardquo icircncolţindu‐i bdquope cei fără iertarerdquo autorul autodefinindu‐se drept bdquoo oază de mister icircntr‐un spaţiu de luminărdquo Icircn altă parte bdquoicircşi placircnge infinitul sirenele de gheaţărdquo Limbajul serii e bdquodulce şi concisrdquo liniştea şi pacea sunt icircnşelătoare convertite fiind icircn tablouri preţioase precum acesta bdquoIcircn ochii mei profilul e calm şi e corect Doar pieptul tulburat se zbuciumă sălbatic Un murmur păsăresc şi‐un gacircngăvit insect Oficiază‐n codru de aur şi jăraticrdquo (Charmion) e contrazis de iubirea şi facerea de bine pe care le promovează ca valori umane supreme (icircn poezia Amurg) de dorinţa de asumare a condiţiei sale de om de la ţară

Problema regionalismului pe care o promovează la bdquoViaţa Basarabieirdquo e o chestiune aparte Deschis spre mişcările literare europene icircn arti-colele publicate icircn revista pe care o conducea Nicolai Costenco va pro-mova un program artistic din care reiese că icircnţelege menirea complica-tă a scriitorului basarabean pus icircn faţa necesităţii arderii etapelor icircndemnacircndu‐şi confraţii icircn felul următor bdquoNoi trebuie dintr‐o dată să creăm şi pentru clasici şi pentru romantici şi pentru parnasieni sămă-nătorişti poporanişti modernişti şi pentru cei cu tendinţe socialerdquo (Nicolai Costenco Literatura basarabeană de astăzi VB 1937 nr 7‐8 p 114) Icirci va susţine şi pe colegii săi de generaţie de la revista bdquoBugea-culrdquo editată la Bolgrad icircndemnacircndu‐i bdquoIcircnvăţaţi să vă păstraţi cumpătul lacircngă periculoasa vecinătate a geniilor altfel vă pacircrjoliţi aripile plăpacircn-de de libelule şi pieriţirdquo (apud Gheorghe Gheorghiu Destine literare 1998 p 135) Sprijinind originalitatea şi spiritul local la icircnfiinţarea Societăţii Scriitorilor Romacircni din Basarabia Nicolai Costenco va menţiona că specificul trebuie promovat bdquofără a‐l rupe din sacircnul fami-liei latine romacircneştirdquo La doar patru ani după ce a făcut aceste afirmaţii bdquomoldovenistulrdquo Nicolai Costenco va fi judecat pentru agitaţie antiso-vietică propagarea alfabetului latin icircnlocuirea limbii moldoveneşti cu limba romacircnă şi nerecunoaşterea metodei realismului socialist De aceasta din urmă Nicolai Costenco s‐a dezis icircn mod public la o şedinţă a scriitorilor sovietici desfăşurată la Chişinău icircn 23 iulie 1940 icircn ca-drul căreia scriitorul ucrainean Ivan Lee o propaga de la tribună Cura-jul de a spune a fost extrem de scump plătit de către revoltatul scriitor basarabean Spirit cultivat va continua şi icircn Gulag după restabilirea relaţiilor cu ai săi să solicite anumite cărţi şi discuri cu muzică popula-ră romacircnească pentru a‐şi menţine aceeaşi stare de creativitate ce‐l caracteriza la bdquoViaţa Basarabieirdquo Nicolai Costenco vrea să fie la curent

14 R O M Acirc N Ăcu viaţa literară şi se documentează icircn vederea reluării activităţii sale scriitoriceşti Icircnainte de a fi deportat scriitorul se afirmase ca poet ca publicist şi icircn calitate de eseist foarte activ realizacircnd cronici ale cărților semnate de colegii săi de breaslă etc Ca prozator abia urma să se ma-nifeste cea mai importantă proză fiind Povestea Vulturului scrisă icircn Si-beria dar care nu a văzut lumina tiparului icircn timpul vieţii lui Nicolai Costenco decedat icircn 1993 adică după destrămarea Uniunii Sovietice Care să fi fost motivele nepublicării acestei lucrări foarte importante cu mult superioară Severogradului şi icircn care Nicolai Costenco icircşi dezvă-luie adevărata sa fire ca de altfel şi icircn Din bezna temniţei (scrisori din Gulag) Prima concepută sub formă de memorii după moartea lui Stalin este scrisă icircn Gulag de la 11 octombrie pacircnă la 16 decembrie 1955 icircn fond fiind vorba de trei luni Iar a doua e alcătuită din unspre-zece scrisori adresate familiei sale aflate la Bucureşti (mama tatăl vi-treg şi fratele de pe mamă) cinci scrisori adresate lui Dominte Timonu şi şapte scrisori adresate lui Nicolai Costenco de către Dominte Timo-nu Cel mai sincer fiind icircn scrisori avem tot temeiul să considerăm că anume aici avem datele cele mai exacte despre cel care a fost Nicolai Costenco Icircn scrisoarea din 23 februarie 1956 bunăoară adresată lui Dominte Timonu care era refugiat la Bucureşti Nicolai Costenco se autocaracterizează drept un revoltat bdquoicircn primul racircnd eram revoltat că deşi eram nepot de răzeş după familie printre romacircni eram consi-derat de o rasă inferioarărdquo alte motive de revoltă constacircnd icircn faptul că bdquoicircn fruntea norodului s‐a erijat prostituţia ereditară şi ne dă poveţerdquo bdquoEram revoltat mai scrie el că voitorii de bine ai norodului politicienii erau nişte demagogi care umblau după caşcavalul puterii ca şoareciirdquo Nicolai Costenco este un revoltat şi icircmpotriva propriei sale firi bdquoEram un revoltat icircmpotriva mea icircnsumi că n‐am aşa o reputaţie de geniu ca Goethe ()rdquo (Este trecut sub tăcere aici dar nu şi icircn memoriile sale motivul revoltei copilului icircmpotriva mamei care părăsită de soţ se va recăsători micul Colea consideracircnd gestul ei ca o trădare Neaccepta-rea tatălui vitreg icircntr‐o primă perioadă este exprimată la tot pasul icircn memorii) Va rămacircne un revoltat şi icircn Siberia unde se simte icircn 1955 bdquoca icircn cămaşă de forţărdquo Comportamentul şi afirmaţiile sale din scriso-rile trimise familiei trebuie raportate la situaţia concretă icircn care se afla bdquoCu lupii fiind urlă ca şi ei dacă nu vrei să fii macircncatrdquo Fire indepen-dentă el icircşi va motiva rămacircnerea icircn Basarabia contrar icircndemnului lui

c r i t i c ă e s e u 15

Pan Halippa (familia lui Nicolai Costenco aflată la odihnă icircn Romacircnia nu va mai reveni icircn Basarabia) icircn felul următor bdquoCacircnd a venit sfacircrşitul lumii vechi (este vorba de fapt despre anexarea Basarabiei la Uniunea Sovietică ndash AB) desigur nu eu am fost acel care să fugă de ruşi căci şi eu eram oleacă de rusrdquo Nicolai Costenco era conştient de ceea ce poate să i se icircntacircmple dacă rămacircne şi totuşi a preferat să‐şi icircnfrunte destinul bdquoEu am rămas cu cei săraci cu duhul deşi eram mai mult decacirct convins că voi duce crucea reeducării Prevederile nu m‐au icircnşelat dar de fugit nu mi‐a trecut prin minterdquo Nicolai Costenco pune comportamentul său icircn acest moment de convulsii cumplite ale istoriei pe seama curio-zităţii sale bdquofără astacircmpărrdquo bdquoO curiozitate fără astacircmpăr mă făcea să primesc totul ca să cunosc totulrdquo Motivele pentru care el n‐a plecat din Basarabia ocupată de ruşi mai erau icircnsă şi altele bdquoŞi mai am macircndria basarabeană de a fi rămas pe pămacircntul meu lacircngă buneii mei care au preferat cimitirului Bellu o groapă uitată pe pămacircntul strămoşesc uitat icircn nevoie de floarea copiilor săi care au luat‐o la sănătoasa pentru cerdquo De aici icircncolo icircncepe judecarea celor plecaţi Nicolai Costenco deportatul făcacircndu‐le proces basarabenilor refugiaţi un proces de pe poziţii de clasă icircn conformitate cu singurul tip de stratificare politică şi socială cunoscut icircn societăţile europene de atunci bdquoPentru ca să nu‐şi piardă o macircnă de galbeni un cufăr de ţoale o conştiinţă pătată Au năzuit la ce La confortul acordat lor de stăpacircnii cărora le‐au slujit cu credinţărdquo Aici firul gacircndurilor şi al explicaţiilor scriitorului se complică mult Nicolai Costenco cel care vrea să‐şi icircnfrunte destinul ndash poate şi pentru a nu repeta gestul tatălui său care funcţionar icircn administraţia rusă de la Chişinău necunoscător al limbii romacircne şi nutrind anumite sentimente de dispreţ faţă de bdquomămăligarii basarabenirdquo după unirea din 1918 a preferat să dezerteze rămacircnacircnd un neconvertit ndash icircncearcă să‐şi icircnţeleagă părintele de către care a fost abandonat icirci analizează comportamentul şi pune gestul evadării pe seama firii independente a nesupunerii faţă de noua administraţie romacircnă şi comparacircndu‐l cu cei rămaşi şi convertiţi icircn ochii cărora o administraţie nouă nu e decacirct o altă administraţie Judecacircnd de pe poziţia de adept al libertăţii şi icircn ca-litate de bdquoveteran al legiunilor celor dacircrjirdquo Nicolai Costenco icircn aceeaşi scrisoare icircşi expune icircn faţa colegului său de generaţie şi odinioară de idei concepţia sa proprie despre libertate pe care pretinde că şi-a for-mat‐o fiind icircmpăcat cu toate cacircte i s‐au icircntacircmplat şi trecacircndu‐le pe toa-

16 R O M Acirc N Ăte la capitolul bdquoplata pentru libertaterdquo Să nu uităm că scriitorului i s‐a permis să plece de la Dudinca abia după moartea lui Stalin Astfel icircncacirct discursul său despre libertate va fi marcat de accente propagandistice Ispăşind o pedeapsă pentru curajul de a fi un revoltat el este icircnsufleţit de bucuria eliberării sentiment căruia icirci dă o formă discursivă transfi-gurată sub influenţa propagandei comuniste (p 50) Icircn acest context este foarte elocventă o afirmaţie a lui I D Sacircrbu bdquoDeţinutul politic ndash oriunde ar fi icircnchis ndash nu este decacirct pionierul simbolic al unei lumi ce alunecă tot mai mult spre icircmpuşcărire generală multilaterală multina-ţionalărdquo (I D Sacircrbu Jurnalul unui jurnalist fără jurnal vol I Scrisul romacircnesc Craiova 1996 p 87) Poate că anume aici se conţine răs-punsul la multe dintre icircntrebările legate de identificarea lui Nicolai Costenco cu sine icircnsuşi Arestarea şi deportarea presupune suspenda-rea oricărui act de justiţie oamenii fiind icircnchişi după cum consideră Anne Applebaum autoarea cărţii Gulagul o istorie bdquonu pentru ceea ce făceau ci pentru ceea ce eraurdquo Gulagul extinzacircndu‐se din interior din bdquomalenkaia zonardquo spre exterior spre bdquobolişaia zonardquo cum era numită Uniunea Sovietică

Nesiguranţa şi complexitatea lui Nicolai Costenco reies şi din mărtu-risirile sale cele mai sincere icircn scrisoarea din 20 august 1955 adresată fratelui său bdquoIcircţi scriu pur şi simplu ca celui mai capabil să‐mi icircnţeleagă potrivirea cuvintelor ca nişte mărgele pe aţa toarsă din acelaşi natal ca-iet sufletesc eu fiind un incoruptibil patriotrdquo

Hannah Arendt consideră că nu motivaţia personală este determinan-tă sub regimul totalitar ci absenţa ei Nicolai Costenco vorbeşte nu icircn numele său ci al celor prost dirijaţi Absenţa interesului pur personal icirci conduce pe indivizi să adere la mişcările totalitare capabile să dea sens vieţii lor La ieşirea din icircnchisoare Nicolai Costenco e gata să creadă că după moartea lui Stalin totul se va schimba el crede icircn forţa benefică a Partidului Comunist

Povestea Vulturului culminează cu dezvăluirea nedreptăţii ce i s‐a făcut icircn copilărie fiind respins la liceul militar din cauza numelui rusesc pe care icircl poartă Momentul acestei rememorări coincide cu intrarea gardienilor icircnchisorii care ordonă să iasă bdquoUşa scacircrţacirci strident intrară trei gardieni icircn chipiuri albastre

c r i t i c ă e s e u 17

Costenco Na vacirchod S veşceamirdquo

Cu alte cuvinte este anunţat că urmează să părăsească icircnchisoarea de aici icircncolo putem presupune protagonistul se aşteaptă la o altă viaţă Anume aflat pe unda acestui optimism Nicolai Costenco icirci icircmpărtăşeş-te prietenului de la Bucureşti Dominte Timonu gacircndurile sale exal-tate bdquoDacă eu vorbesc deschis judec aşa cum cred la asta icircmi dă voie articolul din paşaport Eu am fost izolat pentru că spuneam verde icircn ochi de pe tribună şi icircn scris ceea ce credeam indiferent de persoane Mojicia asta dacă o icircnghite uşor mojicul de racircnd tovarăşii care erau la putere o priveau chioracircş deoarece ei erau cei vizaţi de mine icircn primul racircnd Şi de ce Apoi fiindcă ideile comunismului icircmi plac şi eu sunt un comunist apartinic dar pigmeii care trag spuza pe propria turtă şi vor să pună interesele proprii icircn pofida doctrinei de partid mi‐au fost duşmani şi icircmi vor fi

Moartea tiranului a rezolvat o problemă dureroasă icircn conducere Ideea leninistă a conducerii colective după decesul neaşteptat a fost promo-vată şi dusă cum vedeţi succesele sovietice pe toate tăracircmurile se ţin lanţrdquo Crezacircndu‐se liber Nicolai Costenco crede icircn propaganda unei vieţi mai bune fără a bănui că Hruşciov la congresul al XX‐lea al PCUS icircnlocuindu‐l pe Stalin a optat pentru păstrarea esenţei sistemului as-cunzacircnd culpabilitatea regimului icircn ansamblu aşa cum menționează H Arendt bdquodans les purges massives et la deportation de peuples en-tiersrdquo Propaganda avea scopul de a cuceri masele şi de a le izola de lumea din afara Uniunii Sovietice considerată ostilă Uniformizarea maselor după ce pas cu pas metodic clasele au fost desfiinţate mai icircn-tacirci ţărănimea mijlocaşă prin deportări apoi au fost distruse elitele po-litice muncitoare intelectuale etc ajungacircndu‐se astfel la atomizarea societăţii care icircn felul acesta era mai uşor de manipulat Anume datori-tă pierderii statutului social individul după Hannah Arendt este mai uşor supus activităţii propagandistice statul totalitar folosind violenţa nu doar la constituirea acestuia ci aflacircndu‐se icircntr‐un continuu război cu propria populaţie inventacircnd mereu noi duşmani pentru a continua teroarea Mişcarea totalitară se bazează pe un război psihologic propa-ganda servind interesul lumii totalitare de a‐şi prelungi existenţa Totul se ţine pe necunoaşterea realităţii pe faptul că masele acceptă mitul Icircn paranteză amintim aici că la o icircntrunire de nivel unional la care au

18 R O M Acirc N Ăfost invitaţi toţi redactorii‐şefi ai publicaţiilor din Uniunea Sovietică icircn 1988 la Moscova Alexandr Iakovlev arhitectul perestroikăi a afir-mat că nu există istoria Partidului Comunist Rupţi de realitate tră-ind icircntr‐o lume virtuală oamenii erau icircndemnaţi să creadă icircntr‐o lume mai bună ceea ce face şi Nicolai Costenco Acceptarea propagandei comuniste a coerenţei sistemului care e unul totalitarist este icircn de-trimentul libertăţii individului dar de acest lucru Nicolai Costenco se va convinge mai tacircrziu Anume pentru că preferă coerenţa sistemului icircn care se icircncrede Nicolai Costenco devine patriot al locului unde a fost deportat (bdquoAm devenit mă copile patriot al Dudincăi Pricepi tu asta Din scrisorile tale văd că nu preardquo) contopindu‐se cu o masă de oameni şi pierzacircndu‐şi identitatea bdquoPoate vrei să spui ceva despre pa-triotism c‐aş fi moldovean romacircn sau aşa ceva Da icircn inimă păstrez ca o icoană Basarabia Dar eu mă simt patriot al icircntregului pămacircntrdquo Interesul şi scopul lui Nicolai Costenco nu se vede aici Individul se contopeşte icircntr‐o masă de oameni icircn numele căreia vorbeşte mase-le aflacircndu‐se conform lui Alexis de Tocqueville la baza tiraniei mo-derne sistemul totalitar folosindu‐se perfect de aceasta Promovacircnd aşa‐numita revoluţie permanentă lichidează opoziţia folosindu‐se şi de instrumentalizarea ideologică a literaturii Rezistenţa literaturii icircn faţa politicii cedează arta populară fiind promovată ca artă patriotică Pericolul care vine de aici constă icircn hiatusul icircntre artistic moralitate politică şi ideologie Este pusă pe cacircntar moralitatea icircn viaţă şi morali-tatea icircntr‐o operă

Postulatul de la care Hannah Arendt icircşi icircncepe demonstraţiile icircn ceea ce priveşte originile totalitarismului constă icircn faptul că totalitaris-mul este icircn primul racircnd un atac inspirat de o ideologie contra integrităţii individului Integritatea individului a icircnceput să se des-trame odată cu procesul modernizării şi impregnate icircn scrierile din interbelic ale lui Nicolai Costenco acestea vor transpare icircn palim-psest şi icircn unele poezii şi poeme din perioada postbelică Astfel icircn poemul Ziliana un personaj complex cum e Vameşul care răsare din orice situaţie icircntr‐o formă nouă e asociat de către Nicolai Costenco cu bdquoveacul greu de fierrdquo ce zdrobeşte păşind prin zi bdquomomentul ca pe‐o frunză de curechirdquo teroarea şi neliniştea fiind cauzate şi de con-cepţia schimbată despre timp despre ritmurile vieţii etc Acestea din urmă sunt utilizate cu scopul reconstituirii drumului către eul său

c r i t i c ă e s e u 19

adevărat proces care nu era posibil icircn acele condiţii decacirct pe calea icircncifrării

Cu totul altfel a fost concepută Povestea Vulturului icircn 1955 cacircnd auto-rul icircncepuse să creadă icircn eliberarea sa mai mult sau mai puţin decisivă Postulatele după care se construieşte naraţiunea din memorii constau icircn developarea episodică şi realistă a eului Povestirea organică a vie-ţii se icircmpleteşte aici cu alta episodică Autobiografia şi autoportretul sinelui icircncep cu arestarea drumul de calvar cu trenul spre Siberia din icircnchisoarea din Chişinău la cea din Tiraspol cu specificul ei Razdel-naia Nicolaev şi mulţimea de oraşe icircntre care se aştern sute mii de kilometri Bombardamentul şi bdquogroaza de moarte afişată icircn modul cel mai animal posibilrdquo (p 42‐43) decorul sinistru de război prin care tre-ce trenul groazei cu deportaţi spre Siberia traversacircnd gări bombardate tabere de femei copii şi bătracircni porniţi pe drumul bejeniei etc Macircn-carea alcătuită din buhanca de pacircine peşte sărat ceapă verde şi puţin zahăr microbii baia şi etuva de la Omsk paraşa ndash toate icircntruchipacircnd degradarea fizică şi cea morală frica de moarte (p 43‐44) Comenta-riul interpretarea faptelor tonul voalat ironic (Konvoirii sunt numiţi bdquocavaleri ai Apocalipsuluirdquo) inclusiv portretizările sunt elocvente bdquoCenaclul nostru era compus din poetul basarabean autor de Elegii păgacircne şi creştine sau nici una şi nici alta servind pe masa literară a revistei laquoViaţa Basarabieiraquo lunară de cultură generală şi literatură cu pretenţia de apolitică icircn fond făcacircnd o politică regională fără prea mare sorţi de izbacircndă ndash Costenco prozatorul care cunoştea bine viaţa de la coarnele plugului dar vroia ca şi el să fie suferit la masa boierilor literelor romacircne deşi opincile icircncă icircl jenau şi contrastau comic cu la-valiera fondată şi freza arhiabundentă Mişa Curicherurdquo Identificarea personajului narator de-a lungul unei istorisiri detaliate a copilăriei este presărată cu icircntacircmplări legate de viaţa la ţară la bunicii din Chigo-reni şi cea de la oraş relaţiile cu rudele cu mama icircn primul racircnd amin-tirile despre tatăl său sumare şi marcate de trauma despărţirii senti-mentul că abia după recăsătoria mamei sale el este cu adevărat orfan pentru că a fost icircndepărtat icircn concepţia sa de copil icircn mod brutal de lacircngă mama de care era foarte ataşat relaţia complicată cu tatăl vitreg pe care nu‐l poate accepta evadarea de acasă şi aventurile povestite cu lux de amănunte care i s‐au icircntipărit icircn minte la o vacircrstă fragedă prin-tre ele nefiind lipsă detaliile semnificative despre lumea de atunci aşa

20 R O M Acirc N Ăcum o vedea protagonistul nostru de odinioară şi cum o vede icircn mo-mentul naraţiunii cacircnd Nicolai Costenco se afla icircn icircnchisoarea bdquoAle-xandrovskii Ţentralirdquo Astfel naraţiunea episodului cu evadarea de aca-să ajuns la mănăstirea Ţacircpova de pe malul Nistrului este pigmentată cu sumarele cunoştinţe despre cele ce se petreceau icircn afara sufletului său de copil sturlubatic care nu găsea limbaj comun cu familia sa Icircn timpul unui scurt popas pe stacircncile din preajma Nistrului el icircmpreu-nă cu Sisoe noul său părtaş de aventuri privesc lanurile de peste apa curgătoare bdquoSus ne‐am aşezat cu genunchii la gură şi priveam cum se lasă seara pe pămacircnturile uniunii sovietice ce se icircntindea cu lanurile colhoznice ca nişte moşii boiereşti Aceiaşi oameni dar Nistrul era nu numai hotar a doi vecini ci a două lumi la noi lumea veche dincolo o lume nouă numită socialistă Eu nu pricepeam tacirclcul acestui cuvacircnt nou ci ştiam din propaganda romacircnească de preoţi fripţi la grătar ca mititeii de boieri prăjiţi icircn cuptor ca purceii de fugari peste Nistru sub icircmproşcăturile de gloanţe ale mitralierelor dar toate aceste braşoave erau pentru mine scrie autorul ca şi grozăviile martirilor pictate de monahii zugravi cu fantezie bogată dar măiestrie primitivă icircn prid-voarele bisericilor fantazări stereotipe pentru babe Mai ştiam eu că poporul adică cei fără o leţcaie icircn buzunar şi fără sfinţi icircn suflet au pus macircna lor zoioasă pe putere şi şobolanii şi şoarecii au nimerit icircn cap-cane şi curse dar icircmi părea să fie şi drept cum era şi icircn poveşti Mă nedumerea icircnsă faptul că de ce atacircta vorbărie pentru nişte răufăcători care din opincă plină de glod şi acela străin s‐au trezit peste noapte vlădici icircncotoşmănaţi icircn blănuri de gospodar iar ultimii ca să nu‐şi ceară icircnapoi averea au fost prăjiţi ori icircnecaţi ca nişte motănaşi chiori Mă gacircndeam că aşa le trebuie dacă n‐au putut de la bun icircnceput să‐şi arate ghearele şi colţiirdquo Brutalitatea istoriei năpustindu‐se ca o avalanşă peste paşnica Basarabie reiese din duritatea cu care sunt apostrofaţi cei doi copii privirile cărora la un moment dat au rămas uitate pe icircntin-surile de peste apa curgătoare de către grănicerul icircn uniformă bdquoMă ce staţi voi şi vă beliţirdquo (p 161) Pacircnă aici naraţiunea este icircn numele acelui copil de zece ani pornit icircntr‐o aventură a cunoaşterii neordinare Naraţiunea episodului se icircncheie cu reflecţiile din perspectiva prezen-tului relatării cea a deportatului aflat la Dudinca bdquoŞi iată această ţară care la urma urmei ne‐a primit cu toată ospitalitatea de care e posibi-lă o vedem icircn faţa ochilor icircn haine de lanuri s‐o ajungi cu macircna Pacircnă

c r i t i c ă e s e u 21

azi nu icircnţeleg cum de nu mi s‐au luat vederile cacircnd priveam la viitorul meu infernrdquo (p 159) Icircntrebarea retorică ascunde icircnţelesuri nedesci-frate pacircnă la capăt şi care urmează să mai fie disociate Aceste descifrări pot fi căutate icircn reflecţiile lui Nicolai Costenco despre victimă şi călău icircn peregrinările sale de evadat de acasă umblacircnd pe malul Nistrului micul aventurier a dat de un bdquoşarpe galben care icircnghiţea un peşte mult prea mare pentru trupul lui subţire Şi victima şi călăul erau morţi şi aruncaţi de valul Nistrului la mal scrie autorul care face următoarea concluzie conform moralei care se cerea de la sine icircn situaţia dată bdquoNu icircnghiţi după lăcomia ochilor ci după putinţele gacirctlejului Zisa asta se referea la existenţa agresorului iar bietei victime nici icircn morală nu i se lăsa un locuşor Viaţa icircnsăşi din natura lucrurilor e făcută ca cel tare să‐l nimicească pe cel slab Viaţa se vede nu e nici umană nici miloasă nici nobilă nici dreaptă Ci e aşa cum a făcut‐o fireardquo

Deplasacircndu‐se de la amintirile din trecut la prezentul naraţiunii na-ratorul va continua bdquoPe noi fraţilor de cameră ne‐a icircnghiţit balena noii realităţi politice şi ca Iona din Biblie noi trăim icircn acest stomac ce va trebui ori să ne mistuie ori să ne arunce afară din sine De vom fi cu priinţă vom icircntări trupul acesta imens gura căruia doar cu ţelul acesta ne‐a icircmbucat iar de nu ndash se va lipsi de noi icircn cele din urmă ori vărsacircndu‐ne pe gură ori excreţindu‐ne prin intrarea din dosrdquo (p 164)

La Costenco momentul depăşeşte dimensiunile biblice ţinacircnd cont de locul unde se află cel căruia icirci aparţin reflecţiile (pe narele din icircnchisoarea bdquoAlexandrovskii Ţentralirdquo) tonul este cacirct se poate de realist şi nu lasă loc unei eventuale şi false impresii de cinism Cu toţii şi povestitorul şi cei din baracă fascinaţi de talentul naratorului sunt victime ajunse icircn pacircnte-cul lacom al istoriei al cărei viitor nu aveau cum să‐l prezică Prezicerile optimiste ale lui Mişa Curicheru confratele de condei al naratorului icircm-părtăşind aceeaşi experienţă dezumanizantă a deportării şi care aştepta cu icircnfrigurare minunea eliberării icircn care credea ca un copil icirci trezesc lui Costenco un sentiment de reticenţă icircn faţa istoriei Prins icircn stracircnsoarea icircn capcana mortală a noilor realităţi el se vede ameninţat şi icircn cazul even-tualei victorii a armatei germane deoarece fiind căsătorit cu o evreică era conştient că nu‐l aşteaptă nimic bun

Sentimentul faţă de Basarabia este exprimat icircntr‐un discurs memora-bil care poartă amprenta efuziunilor romantice ale lui Alecu Russo cel

22 R O M Acirc N Ădin Cacircntarea Romacircniei icircnaintaşul nostru din secolul al XIX‐lea fiind motivat de contextul istoric european al constituirii statelor naţiuni Icircn cazul deportatului Nicolai Costenco motivaţia este alta apărarea iden-tităţii umane nevoia de a supravieţui ca entitate e pe primul loc Vizi-unea colectivă care e luată icircn considerare icircn cazul lui A Russo este ex-ploatată icircn cu totul alt mod icircn perioada totalitaristă Icircn comparaţie cu aceste contexte deportarea icirci bdquoconfecţioneazărdquo celui deportat un alt fel de percepere a lucrurilor icircnchişi icircn vagoane pentru vite bdquoicircmpodobiterdquo cu inscripţia bdquofasciştirdquo fără hrană fără apă avacircnd icircntre ei cadavrul unui decedat descompunacircndu‐se huiduiţi prin icircntinderile vaste ale Rusiei cu cuvintele bdquotrec lacrimile noastrerdquo supravegheaţi de convoiri sălbăti-ciţi de regim păziţi de dulăi dresaţi ndash aceştia sunt deportaţii bdquoadunaţi ca oilerdquo şi scăpaţi ca prin minune cu viaţă Naratorul care deşi a văzut cacirct au avut de suferit icircn urma evadării doi deţinuţi din trenul morţii nu renunţase la gacircndul evadării ajuns la locul destinaţiei după Cercul Po-lar va susţine fără niciun fel de ocolişuri că de aici nu‐ţi mai trece prin minte să evadezi Putem oare vorbi icircn aceste condiţii de conformism şi de laşitate de renunţare voită la libertate N Costenco va nutri icircn per-manenţă un gacircnd la libertatea asociată cu bdquolărgimea cerului albastrurdquo al Basarabiei bdquoBasarabia mea Basarabie Nimeni nu te vede cum te văd eu Mulţimea care foieşte icircn tacircrguri şi se icircneacă de fum icircn cabinete şi odăi mulţimea satelor care sudori varsă să scoată din pielea ta cacirct mai mult folos ndash te privesc ca pe o vacă de muls Cine afară de mine icircnţelege lărgimea cerului tău albastru cu soare luminos revărsacircnd va-luri de căldură ce pătrunde pacircnă la coardele cele mai gingaşe ale sufle-tului beat de libertaterdquo (p 154) Destinul basarabenilor icircl frămacircntă icircn mod deosebit firul narativ despre refacere relaţia eului identitar cu sine icircnsuşi incluzacircnd şi bdquopildardquo despre identitatea bdquomoldovenimiirdquo bdquoŞi după pilda şi asemănarea omenească moldovenimea să mă iertaţi că gura păcătosului adevăr grăieşte trăgea la Rai ca musca la miere Nu-mai că mierea nu era pe degeaba şi mai mult era pentru trăitorii din chilii decacirct pentru albinele flămacircnde de harul cel de sus Una şi bună o ştiu moldovenii au făcut şleah la Kiu (Kiev) dar cacircnd am fost pe la uşa Raiului nici urmă de moldovean n‐am văzut pe acolo Şi sfacircntul Petru din prag mi‐a spus cu mirare că de‐aşa naţiune nici n‐a auzit Pe globul pămacircntesc care‐i sta dinainte i‐am arătat o tocikă cu numărul 1001 scris cu caracter petit şi acela şi el a pornit a racircde

c r i t i c ă e s e u 23

ndash Mă dreptcredinciosule poet dacă din ţara asta pe care scrie cu litere groase Rusia nu nimereşte la noi nimeni afară de icircmpăratul Neculai al doilea cu cimotia lui ce mai icircntrebi de nişte ghiogari de moldoveni

ndash Mulţumesc de lămurire şi aufniderzehen icirci zic eu

ndash A gut a zis Sfacircntul Petrea El era ovreu ca şi Dumnezeul lui şi eu m‐am uluit că bieţii moldoveni credeau că icircn afară de apă untişor bracircnzică şi colăcei un dumnezeu străin va face loc şi sufleţelului lor icircntunecat ca o parabolă evanghelică icircn Raiul său cacirct o gămălie de mac cu răsuflători sub tichie

Acestea le‐am visat odată să am iertare de parantezărdquo (p 179) icircncheie naratorul

Vorbitor de limba rusă icircn primii ani de viaţă micul Nicolai Costenco icircşi petrece cea mai mare parte a copilăriei la ţară la bunici unde icircnsuşeşte bine limba vorbită pătrunzacircnd icircn nuanţele ei cele mai subtile cunoş-tinţe cu care se va macircndri ulterior bdquoSunt mai presus de filozofi scrie autorul (probabil s‐a strecurat o greşeală fiind vorba mai curacircnd de filologi ndash AB) şi mai presus de dialectologirdquo şi care dincolo de unele dificultăţi de receptare conferă un farmec aparte scrisului lui Nicolai Costenco Scriitura este mai adecvată obiectului abordat vieţii basa-rabene Făcacircndu‐şi studiile la şcoala romacircnească icircşi va cizela sensibili-tatea lingvistică şi va acumula cunoştinţele necesare pentru a conduce revista bdquoViaţa Basarabieirdquo promovacircnd aici o politică a regionalismului care după cum va recunoaşte icircn 1955 icircn Povestea Vulturului nu avea sorţi de izbacircndă Icircn privinţa limbii icircnsă iată ce scrie Nicolai Costenco bdquoLimba romacircnă Şi mai ales graiul moldovenesc aţi observat şi dum-neavoastră ce plastică e limba moldovenilor Cacircnd vorbeşti parcă vezi ce spui Un şir de metafore limbă a unui popor poet Nimic din abs-tracţia şi scolastica altor limbi dacircrdacircitoare Te iubesc limbă a părinţilor mei şi fel de vorbire a poporului care cu limba zugrăveşte şiraguri de imagini ce le pipăi cu ochii cum ai pipăi mătasea cu degetelerdquo (p 159)

După revenirea din exil atacirct poezia cacirct şi proza lui N Costenco vor avea o conotaţie aparte care vine dinspre reconvertirea la un alt fel de scriere Scriitura distantă şi voit obiectivă icircn proză orientată să bdquocori-jezerdquo istoria pentru a justifica prezentul face să se işte icircntrebarea Icircn ce măsură romanul Severograd reflectă profunzimea interioară a auto-

24 R O M Acirc N Ărului Aici autorul recurge la deghizarea autobiografiei la minciuna stilistică la falsificarea trecutului cu scopul de a arăta că prezentul e favorabil Prin naraţiune e urmărită căderea icircn afara istoriei justificarea gestului una parţială constacircnd icircn faptul că neantizarea vieţii icircn litera-tură e inevitabilă icircntr‐un anume sens şi că literatura pentru a deveni literatură trebuie să se detaşeze de viaţa concretă trăită Icircn momentul icircn care autorul nu scrie la persoana icircntacirci icircnseamnă că se detaşează de viaţa sa Jurnalul icircnseamnă contemplarea propriei vieţi Jurnalul este rivalul literaturii adevărate icircn sensul păstrării raportului cu sinele Dar scrierea icircn sensul adevărat a sinelui se depistează dificil icircn cazul lui Costenco ea nu e una intimă cu excepţia corespondenţei din Gulag Să nu uităm că deşi vorbeşte despre o perioadă foarte dură a vieţii sale la momentul scrierii romanului el este icircncercat şi de sentimentul deta-şării de iadul prin care a trecut La prima vedere personajul său nu pare a fi obsedat de singurătate deşi la o disociere mai atentă vom constata că discursul romanesc e conceput ca o formă a respingerii sentimentu-lui de icircnchidere icircn sine La acest gacircnd te poate duce icircntrebarea simplă icircn ce măsură este developat infernul Gulagului E o icircntrebare care nu va icircnceta să‐l frămacircnte pe cititorul curios să cunoască adevărul des-pre destinul unui scriitor basarabean trecut prin Gulag şi care a creat după al Doilea Război Mondial icircn această parte a Europei despre care scriitorul ceh Milan Kundera de exemplu afirma următoarele bdquoIstoria s‐a năpustit asupra micilor naţiuni din Europa Centrală ca un monstru implacabil şi inexplicabil asupra căruia voinţa umană nu mai avea nicio putererdquo (M Kundera Le testament des somnambules bdquoLe Nouvel Observateurrdquo 9 avril 1982)

După revenirea din Gulag Costenco nu scrie nimic concret despre de-portare şi faptul este explicabil căci nu are cum Dar chiar din start de la icircnceputul romanului cititorul e introdus icircn atmosfera luptei omului pentru supravieţuire icircn condiţiile stihiilor naturii purgaua viscolul Insistenţa cu care autorul stăruie asupra acestui fenomen dezastruos ne spune ceva e o metaforă a deportării O altă metaforă e cea a ghe-ţarilor care mătură totul icircn calea lor De fapt nu descrierea acestora este obiectivul scriitorului ci ceea ce transmit ele Fixacircnd icircn Povestea Vulturului ceea ce reţine din drumul de calvar parcurs cu trenul pen-tru vite de către miile de deportaţi basarabeni Nicolai Costenco face palpabilă imaginea omului care nu mai contează icircn societatea totalita-

c r i t i c ă e s e u 25

ră Hannah Arendt la racircndul ei afirmă că bdquolagărele de concentrare au fost concepute ca laboratoare de experienţă a dominaţiei totalerdquo (Les origines du totalitarisme p 171) Descrierea fenomenelor dezastruoa-se icirci ajută scriitorului să uite contingenţa pentru a‐şi continua viaţa şi pentru a rămacircne fidel vieţii Al cărei vieţi căci el o cunoştea doar pe cea de pacircnă la 1956 Cu siguranţă icircşi dorea să rămacircnă fidel menirii sale de a scrie Care era condiţia sa de scriitor sau care mai putea fi condiţia sa de scriitor aflăm cacircte ceva din corespondenţa cu familia sa aflată la Bucu-reşti La icircndemnul acesteia de a se icircnregimenta icircn racircndurile scriitorilor vestiţi de la Chişinău Nicolai Costenco răspunde sarcastic pastişacircnd Scrisoarea a doua a lui Eminescu (vezi p 219) Vorbeşte aici un Nico-lai Costenco liber de orice prejudecăţi libertatea aceasta fiind plătită extrem de scump Ulterior criticul Mihai Cimpoi analizacircnd creaţia lui Nicolai Costenco icircl va defini drept bdquoexilatul dedublatrdquo comparacircnd exi-lul acestuia cu exilul lui Puşkin icircn Basarabia Comparaţia nu rezistă icircn termenii lui Antoine Compagnon autorul afirmaţiei prezentacircndu‐se ca un moralist dedublat sau ca un moralist amoral Căci cum putea să scrie Costenco despre toate prin cacircte a trecut şi despre nedreptatea care i s‐a făcut ştiind că icircn joc e nu numai destinul său ci şi al copiilor săi Putem oare face abstracţie de imaginea copiilor lui Costea Mol-dovanu urmărind icircnspăimacircntaţi prin geam cum la doar 10 metri de ei gheţarii icircnşfacă şi duc casa vecinului lor icircnvălmăşind‐o icircn valurile tumultuoase Singurul lucru care contează icircn acest caz e solidaritatea umană şi Costenco anume acest lucru ţine să‐l reliefeze descriind viaţa normală icircn condiţiile unei anormalităţi ale unei anomalii istorice Din mediul acesta fac parte oameni simpli a căror pasiune icircn afara orelor de lucru e jocul de cărţi consumul de băuturi tari şi de pelmeni cu carne de ren fiecare cu destinul său trecuţi prin război prizonierat la care autorul face aluzii zgacircrcite şi rare Cum mai poate arăta viaţa obişnuită icircn acest caz Cum e munca relaţiile care e sensul vieţii icircn aceste icircm-prejurări ndash iată axa acestui roman foarte ideologizat icircn care naratorul neacceptacircnd condiţia de icircnvins icircşi icircnsuşeşte condiţia de luptător S‐ar părea că aceasta motivează un anume comportament al omului Icircnsă Costenco nu e Jack London căci destinul scriitorului basarabean a fost determinat din punct de vedere istoric altfel Deşi icircntr‐o scrisoare din Gulag adresată fratelui său Anatol icircl va icircndemna pe acesta bdquoDacă n‐ai citit Martin Iden de Jack London citeşte‐o căci partea icircntacirci seamănă

26 R O M Acirc N Ăcu viaţa mea ca paralelă psihologicărdquo Autorul nu‐şi denunţă eul el icircşi impersonalizează literatura Icircnsă pe parcursul naraţiunii sunt infiltrate date despre contingentul din Dudinca Despre Alexandrov unul dintre colegii de şantier Nicolai Costenco ne relatează bdquoIeşiră Alexandrov mergea mititel gheboşat cu macircinile la spate veche deprindere de de-ţinut Se oprea din cacircnd icircn cacircnd Se gacircndea la ceva numai de el ştiutrdquo Momente de felul acesta care ne iniţiază icircn biografia psihologică a pro-tagoniştilor ne trimit cu gacircndul la faptul că dincolo de scriitură există viaţa reală pe care autorul evită să o developeze deoarece scopul scri-erii sale este de a se situa dincolo de aceasta de a se separa de aceasta de a se elibera de ea fără a o denunţa

Icircn Severograd Nicolai Costenco icircşi construieşte identitatea icircntr‐o naraţiune organizată astfel icircncacirct imaginea eului să corespundă re-alităţii din anii icircn care a scris romanul Echivalenţa icircntre narator şi autobiografia sa poate fi pusă la icircndoială omul acest bdquoanimal narativrdquo (A Compagnon) fiindu‐ne prezentat diferit icircn lirică icircn roman icircn memoriile Povestea Vulturului şi icircn corespondenţa sa Icircn roman avem autoportretul autorului iar icircn Povestea Vulturului ndash autobiografia pe un anumit segment care respectă regulile unei organicităţi narative realiste memoriile fiind foarte importante deoarece fără amintiri is-toria poate fi falsificată Nu ştiu dacă A D Rachieru a citit tot ce a scris Nicolai Costenco Bănuiesc că icircn caz contrar nu l‐ar fi tratat pe Nicolai Costenco din perspectiva bdquodeţinutului dedublatrdquo Cred că o problemă cu care se confruntă critica şi istoria literară axată pe cer-cetarea literaturii din perioada postbelică este absenţa mărturiilor şi a documentelor care să certifice adevărata stare de lucruri viaţa reală din perioada respectivă Altminteri este extrem de dificil să judeci despre ceea ce s‐a icircntacircmplat cu mentalitatea scriitorilor trecuţi prin malaxorul deportărilor al refugiului şi al repatrierii forţate O aluzie care e o părticică infimă din ceea ce ar fi avut de spus icircn acest sens scriitorul Aureliu Busuioc se conţine icircn referinţele sale critice foarte dure la romanul lui N Dabija Lecţie pentru acasă icircn care viaţa reală a fost trădată icircn mod flagrant de către scriitură Nici chiar din roma-nele lui Busuioc Pactizacircnd cu diavolul sau Cronica găinarilor cititorul nu află prea multe icircn sensul divulgării tragediei umane a basarabeni-lor destinul cărora a fost marcat de istorie icircn timpul şi după cel de‐al Doilea Război Mondial

c r i t i c ă e s e u 27

Dintre autorii care au scris despre Gulag doar Aleksandr Soljeniţicircn a fost cel mai aproape de adevăr icircn ceea ce priveşte atrocităţile staliniste pe care le‐a făcut cunoscute icircn icircntreaga lume Icircnsă odată cu publicarea povestirilor scriitorului deportat lucrurile par să arate altfel şi icircnsuşi Soljeniţicircn a recunoscut că nu el a creat imaginea cea mai adevărată a Gulagului Dar iată ce mărturiseşte Emil Cioran care face parte dintr‐o generaţie decimată ai cărei numeroşi reprezentanţi au fost extermi-naţi icircn icircnchisorile comuniste din Romacircnia La icircntrebarea lui Ion Dia-conescu bdquoCe vă reproşaţi Există ceva icircn viaţa dumneavoastră de care să vă fie jenărdquo icircntr‐un interviu Emil Cioran a dat următorul răspuns bdquoIcircmi reproşez multe pagini din Schimbarea la faţă a Romacircniei Icircmi mai reproşez că unii prieteni din tinereţe au suferit mai mult ca mine Ei au fost icircn puşcării unii au murit chiar pe cacircnd eu am trăit atacirct de mult un deşeu al aspiraţiilor noastre O anomalie Noica de exemplu Aproape un sfacircnt Pe cacircnd eu un orgolios exilat icircn principii Nu e normal E o contradicţie şi nu‐mi face bine Viaţa nu mă ispiteşte n‐am cacircştigat nimic fiind viu trăind la umbra Turnului Eiffel Aproape o tragedie N‐aveţi cum să icircnţelegeţi această contradicţie Ambiţia uneori nu ce-dează icircn faţa modestiei Mă dezgustrdquo

bdquoAm trăit atacirct de mult un deşeu al aspiraţiilor noastrerdquo ndash aceasta e ca-racterizarea făcută unei vieţi care din perspectiva celor din Romacircnia sau din oricare altă ţară din fostul lagăr socialist părea a fi o viaţă fără compromisuri Bineicircnţeles că identitatea unui scriitor echivalează cu naraţiunea sa despre sine şi că ceea ce afirmă Cioran despre sine icircn interviul citat icirci completează esenţial identitatea Conform opiniei lui Paul Ricoeur pentru a conferi coeziune eului e necesar ca viaţa să fie narată căci noi locuim icircn viaţa noastră ca icircn naraţiunea noastră Anume icircn acest sens Costea Moldovanu personajul din romanul Severograd icircl reprezintă icircn mare parte pe autor fire contorsionată impunacircndu‐se printr‐o figură atletică remarcabilă (după cum era şi Nicolai Costen-co) caracter dur călit icircn condiţiile aspre ale Siberiei unde după cum aflăm de la autor protagonistul a ajuns icircn căutare de cacircştig fiind orfan de tată a trebuit să se descurce mai greu Pe canavaua aceasta asemănă-toare unei pacircnze de protecţie icircşi bdquobrodeazărdquo autorul nostru naraţiunea icircn realitate ştiindu‐se că de fapt Nicolai Costenco ca şi soţia acestuia Maria (sau Măşuţa după cum e dezmierdată icircn roman) au ajuns la Dudinca deportaţi fără niciun motiv Este clar că pentru a rupe tăce-

28 R O M Acirc N Ărea Nicolai Costenco a recurs la acest bdquotrucrdquo substituind realitatea cu ficţiunea Nu este exclus că scriitorul scăpat cu zile din Siberia şi vi-sacircnd la o altă viaţă parţial să se fi icircncrezut icircn bdquomodul de viaţă sovieticrdquo

Hannah Arendt demontacircnd şi remontacircnd mecanismele totalitarismu-lui arată că membrii societăţii supuse acestui regim acţionează bdquoicircn con-formitate cu regulile unei lumi fictiverdquo Icircn ceea ce priveşte bdquoficţiuneardquo la Nicolai Costenco aceasta forţată este prezentă chiar din start după cum reiese din corespondenţa sa din Gulag publicată postmortem icircn 2004 Iată bunăoară ce icirci scrie fratelui său Anatol despre toate prin cacircte a trecut bdquoA icircnceput după asta războiul eu am fost mobilizat şi dus să vizitez edificiile impozante şi ticsite de ticăloşi din diferite oraşe ale ţării şi să admir aurora boreală de care auzisem din cărţirdquo Foarte zgacircrcitele detalii sunt elocvente deportarea e numită bdquomobilizarerdquo iar icircnchisorile sunt bdquoedificii impozanterdquo Viaţa de după Cercul Polar e bdquocă-lătorie icircn jurul meseirdquo corpul său de haiduc fiind transformat icircn forţă de tracţiune bdquoLa pol după un an de călătorie icircn jurul mesei am icircnce-put‐o de la hamal icircn port m‐am specializat la icircncărcat vagoane unde ţineam loc de mecanism icircn loc de rotiţe ndash picioarele iar greabănul icircn loc de platformă de icircncărcare

Apoi m‐am făcut pracica ndash spălătoreasă Dixirdquo Acest bdquoDixirdquo din final are semnificaţia lui Dixi et salvavi animam meam ndash bdquoAm spus şi mi‐am izbăvit sufletulrdquo care conform Dicţionarului de expresii latine bdquoe for-mularea icircn limba latină a cuvintelor profetului Ezechiel (capitolul III versetele 19 şi 21) care recomandă să avertizezi atacirct pe omul ticălos să nu săvacircrşească fapte rele cacirct şi pe omul drept să nu cadă icircn păcat ndash căci numai spunacircndu‐le acest lucru laquomacircntui‐vei sufletul tăuraquo Scurgerea vremii a spălat culoarea biblică de pe aceste cuvinte care au icircmbrăcat un veşmacircnt laic Cu formula lapidară dixi (am zis) filozofii icircşi termi-nau odinioară demonstraţiile iar avocaţii pledoariile

Icircn genere după ce ai făcut mărturisiri ca să‐ţi descarci conştiinţa poţi să adaugi uşurat Dixi et salvavi animam meam Dar de obicei acest laquodixiraquo e folosit astăzi mai mult icircn glumă decacirct icircn seriosrdquo Nicolai Cos-tenco cel care avea studii la Facultatea de Drept foloseşte termenul polisemantizacircndu‐l aici (Icircntre paranteze fie spus acest dicton latin a fost utilizat icircn al său Testament şi de către lingvistul şi omul de cultură Nicolae Corlăteanu care spre sfacircrşitul vieţii a făcut mărturisiri eloc-

c r i t i c ă e s e u 29

vente icircn ceea ce priveşte destinul intelectualului basarabean pus icircn si-tuaţia de a‐şi călca pe inimă pentru a supravieţui şi care pacircnă la urmă nu se lasă strivit de ideologia totalitaristă)

Credea oare Costenco icircn comunism icircn ideea de bdquodezvoltare armo-nicărdquo despre care icirci scrie lui Dominte şi icircn oamenii regimului atunci cacircnd icircşi pune protagoniştii să poarte discuţii despre triumful comu-nismului cacircnd bdquoomul se va dezvolta armonic (sic) va cuceri cos-mosul şi va popula alte planeterdquo Mai curacircnd e vorba de adoptarea unui comportament conform moralei colective insistent propagate de regim responsabilitatea şi libertatea scrisului fiind interpretate de către Nicolai Costenco din perspectivă marxistă Identificarea lui Costenco cu sine icircnsuşi dilemele sale ulterioare lupta pentru icircntoar-cerea la sinele său pe timpul aflării sale icircn Siberia unde se identifică icircn relaţia cu colegii de lucru icircn raporturile sale cu familia cu feme-ile cu comunitatea icircn care s‐a icircncadrat pe perioada deportării dar şi ulterior căutacircnd să redescopere reperele de altădată icircn Goga Ar-ghezi icircn muzica populară icircn Descrierea Moldovei pe care a tradus‐o din latină icircn Lermontov Puşkin London Tolstoi prin toate acestea Nicolai Costenco icircşi identifică eul creator Robusteţea firii sale şi un optimism nativ icircl vor determina să creadă icircn faptul că nici chiar Si-beriile nu pot opri firul vieţii bdquoCostea se apleacă asupra unui firicel de iarbă verde ce iese din pămacircntul tundrei Cercetează cu atenţie acest vacircrf de limbă ironic ieşit din cenuşa arsă de geruri a pămacircntu-lui Parcă ar intenţiona să zică laquoCe credeţi viaţa n‐o să izbacircndească şi aiciraquo Costea vroia să rupă firul de iarbă dar cineva icircl opri Creşte creşte şi luptă pentru adeverirea vieţiirdquo Desprindem de aici un sens moral major al scrisului lui Nicolai Costenco şi poate gacircndul ascuns tăinuit adacircnc icircn scrisul său care pentru a vedea lumina tiparului trebuia să corespundă principiilor realismului socialist şi anume că vina cea mai mare a regimului totalitarist este de a fi atentat la viaţa pe pămacircnt care e sfacircntă Morala comunistă şi cea umană se află mereu icircn competiţie Deşi a şti să icircnveţi dintr‐o experienţă inumană nu mai icircnseamnă libertate Travestiul moral conformismul bdquoipocrizia mora-lităţiirdquo (Stendhal) sunt icircn corespundere cu cerinţele vremii icircn care a trăit şi a creat Nicolai Costenco de aceea nu e de mirare că icircn 1978 lui icirci va reveni premiul de icircncurajare pentru cea mai reuşită scriere artistică pe tema clasei muncitoare icircn romanul Severograd prezentat

30 R O M Acirc N Ăla concursul unional pentru anii 1974‐1976 aici fiind pe faţă ipocri-zia moralităţii comuniste Icircnsă pacircnă la urmă coeziunea interioară a personajului din romanul pentru care autorul a fost premiat ţine de conştiinţa sa şi de ideea de adeverire a vieţii Amintim că noţiunea de conştiinţă icircn perioada sovietică era extrem de ideologizată Percepţia termenului bdquoconştiinţărdquo icircn sens etic era şi ea foarte icircmpinsă spre codul etic al constructorului comunismului adică a unei societăţi imaginare La nivelul discursului oficial care răzbătea şi icircn scrierile literare era de asemenea icircnţeleasă icircn sensul de morală comunistă Icircn cazul protago-nistului nostru mecanismul de funcţionare a conştiinţei e proiectat icircn raport cu opinia comunităţii şi cu familia (Costea Moldovanu e căsăto-rit şi are trei copii dintre care unul bolnav) bdquoFrămacircntare icircn mintea lui Moldovanu Mare frămacircntare Cum s‐ar spune ndash la cumpăna apelor Dar ce stacircncă tare şi bine cumpănită e conştiinţa Inima fecioară fier-binte te icircmpinge iar talaghirul sovestei singur se vacircră sub roată Carul fiinţei chiar icircncărcat cu paie uscate dacă roata una din patru e prinsă de gura ce ţine obada se hacircţacircie tremură protestează dar se opreşterdquo De aceea starea de icircndrăgostire este una trecătoare Pe de altă parte ambiţia masculină nu‐i permite să se lase copleşit de sentimentalitate Dragostea e o aventură icircn care protagonistul icircşi verifică rezistenţa psi-hologică şi satisfacţia de a plăcea Cuceritorul Costea Moldovanu icircşi trăieşte spectaculos aventurile nu se jenează de gura neostoită a veci-nei Dacircbina şi pune la icircncercare răbdarea Măşuţei Nu se consideră un trădător icircn raport cu familia El este masculul care se vrea liber bdquoN‐o să mă ţii legat de fusta tardquo icirci repetă mereu soţiei Aceste calităţi aparţin na-turii bărbatului Costea Moldovanu fiind icircntruchiparea bărbatului ne-supus orientat să cucerească Protagonistele de care e atras personajul principal al romanului Kern Iasnaia fac parte din categoria femeilor inteligente culte şi elegante Icircl plac pe Costea Moldovanu dar el se va confrunta cu ideea că nu are suficientă cultură pentru a se lăsa copleşit de sentimente şi se icircntoarce la familie şi la soţia sa care nu e atacirct de pretenţioasă Toate aceste istorii mici intercalate scot icircn evidenţă ca-racterul protagonistului Naratorul icircşi developează istoriile subliniind capacitatea de depăşire a momentelor sentimentale Femeile sunt fru-moase spirituale superioare icircntr‐un anume sens icircnsă el icircşi va icircnvinge propriile sentimente nelăsacircndu‐se copleşit de emoţii Dar atitudinea protagonistului faţă de femeie se developează icircn fraza Luminează şi

c r i t i c ă e s e u 31

dă căldură aceasta icircţi e menirea Un anume fel de milă şi compasiunea faţă de Măşuţa se profilează icircn raport cu egocentrismul bărbatului Un egocentrism care are ceva din laşitatea celui indiferent faţă de suferinţa celuilalt icircn cazul dat celălalt fiind Măşuţa privită şi ca o victimă ispăşi-toare Deşi dint‐o altă perspectivă şi Costea Moldovanu ar fi icircn drept să se considere ca atare dar despre aceasta am putea vorbi icircn cazul icircn care el s‐ar vedea icircn eşalonul intelectualilor icircn racircndul cărora de fapt el nu se vede Revine acasă adus de amintirea dragostei care i‐a unit cacircndva punacircnd mai presus de orice capacitatea de adeverire a vieţii de supravieţuire icircn bdquoraiulrdquo siberian Dar ce icircnseamnă adeverirea vieţii icircn cazul protagonistului nostru Icircn primul racircnd supravieţuirea icircn acele condiţii de luptă inimaginabilă cu stihiile naturii scenele cu topirea gheţarilor pe Enisei descrise cu lux de amănunte de către Nicolai Cos-tenco fiind elocvente icircn acest sens Adeverirea vieţii mai poate icircnsem-na libertatea fără de care viaţa nu se poate afirma icircn mod normal bdquoEh mare lucru‐i şi libertatea Mă simţeam fraţilor ca ciocacircrlia ce facirclfacircie deasupra lanului de răsărită şi inima mea tremura din aripioarele ei nevăzute icircn văzduhul curat şi limpede al dimineţiirdquo (p 173) icircşi amin-teşte naratorul icircn Povestea Vulturului Revoltatul Nicolai Costenco va face frecvente referiri la nevoia de libertate avacircnd mare icircncredere ca scriitor icircn viaţa de după exil bdquoBotezul mocirlei din temniţă şi exil l‐am primit ca să văd pacircnă unde poate ajunge teroarea mascată sub chipul mustăciosului Toată experienţa aceasta este un material de literatură Eu făceam literatură de cabinet icircnainterdquo Cacirct de mult aveau să‐i fie icircnsă icircnşelate aşteptările şi cacircte va fi trebuit să le icircngroape icircn tăcerea de ghea-ţă a totalitarismului pentru a nu se fi lăsat strivit de reflexele brutalităţii istoriei rămacircne să constate cercetătorii sociologi antropologi şi isto-rici literari

Nicolai Costenco (21XII1913 Chişinău ndash 29VII1993 Chişinău) Pseudonime Ra-fail Radiana NFC Poet prozator dramaturg eseist şi traducător Membru de Onoare al Academiei de Ştiinţe de la Chişinău (1992) Este fiul Mariei (n Leahu) din familie de răzeşi şi al lui Fiodor Costenco‐Radzeiovschi nobil cu rădăcini polono‐ruso‐moldove-neneşti funcţionar la cancelaria guberniei basarabene Rămacircne orfan de tată la vacircrsta de şase ani cacircnd tatăl său după schimbările ce s‐au produs icircn 1918 nedorind să depună jurămacircntul icircn faţa noii administraţii romacircne va evada din Basarabia icircn spaţiile ocupate de bolşevici fără a mai da de veste Nicolai Costenco icircşi va petrece cea mai mare parte a copilăriei la ţară la bunicii dinspre mamă răzeşi din satul Cehoreni din preajma Orhe-

32 R O M Acirc N Ăiului unde va lua şi cele dintacirci lecţii de viaţă Primele clase le face la Şcoala Primară Or-todoxă din Chişinău Icircntre anii 1928‐1932 icircşi face studiile la Liceul bdquoBogdan‐Petriceicu Hasdeurdquo din acelaşi oraş Avacircnd rezultate strălucitoare la icircnvăţătură Nicolai Costenco şi‐a depus dosarul la liceul militar dar este respins din cauza numelui de familie rusesc fapt care icircl va marca profund şi pe care icircl fixează icircn memoriile sale bdquocu succes am fost respins am fost respins deoarece purtam numele rusesc Cacircnd m‐am văzut icircn lista celor respinşi parcă m‐au scăldat cu o căldare de apă rece Vasăzică eram rus Ce are a face că eram capabil că mă trăgea inima să port şi eu o curea scacircrţacircitoare chipiu cu şireturi să defilez ca pe aţă să fac gimnastică la bare şi la inele Purtam un nume nenorocit care nu le mirosea bine domnilor ofiţeri romacircnirdquo De ce nu le mirosea bine Deoarece bdquobolşevicii se recrutau dintre ruşirdquo ne explică naratorulA urmat apoi (1932‐1936) cursurile Facultăţii de Drept a Universităţii bdquoAl I Cuzardquo din Iaşi concomitent fiind icircnscris la Facultatea de Litere (limbi străine) Primele sale versuri văd lumina tiparului icircn anii studenţiei icircn 1932 fiindu‐i publicate icircn bdquoCuvacircntul liberrdquo de la Bucureşti cacircteva poezii icircnsoţite de o scurtă introducere semnată de către Demo-stene Botez După revenirea la Chişinău din 1934 de la data icircnfiinţării revistei bdquoViaţa Basarabieirdquo Nicolai Costenco icircn calitate de redactor‐prim (director fiind Pantelimon Halippa) icircmpreună cu poetul şi publicistul Vasile Luţcan va conduce această publicaţie de o importanţă deosebită pentru viaţa literară şi culturală a Basarabiei interbelice Icircn pe-rioada respectivă publică poezii eseuri articole fragmente din cărţile icircn curs de apariţie traduceri practicacircnd activ şi critica de icircntacircmpinare scriind despre cărţile colegilor săi de breaslă Debutul editorial (1937) este marcat de volumul PoeziiScrieri Poezii 1937 Cleopatra Chişinău 1939 Ore Chişinău 1939 Elegii păgacircne Chi-şinău 1940 Poezii alese Chişinău 1957 Poezii noi Chişinău 1960 Poezii Chişinău 1961 Versuri Chişinău 1963 Severograd roman vol I ndash Chişinău 1963 vol II ndash Chişi-nău 1970 Versuri colecţia Mioriţa Chişinău 1966 Norocul omului Povestiri Chişinău 1966 Mugur‐mugurel Chişinău 1967 Tărie Chişinău 1972 Neamul Chişinău 1973 Poeme Chişinău 1973 Scrieri vol I‐II pref de Vasile Badiu Anatol Gavrilov Chişi-nău 1979 Euritmii Chişinău 1980 Poezii şi poeme Chişinău 1983 Euritmii Chişinău 1988 (cu caractere latine) Versuri colecţia Orfica Chişinău 1995 Coroana cu aripi de erete Chişinău 1995 Povestea Vulturului Memorii Chişinău 1998 Elegii păgacircne notă asupra ed tabel cronologic de Vasile Malaneţchi selecţie de Costache Costenco Vasile Malaneţchi Chişinău 1998 Elegii păgacircne Bucureşti ndash Chişinău 2003 Libertăţi Versuri inedite Chişinău 2003 Din bezna temniţei (scrisori din Gulag) Chişinău 2004 Urma-şilor versuri Chişinău 2007 Epigrame şi alte versuri umoristico‐satirice cuv-icircnainte de Vasile Malaneţchi Chişinău 2011

c r i t i c ă e s e u 33

Adrian Dinu RACHIERUFănuş Neagu un dionisiac

Eu trăiesc necontenit dulcele farmec al visării

Chestionat cacircndva icircntr-un interviu de ecou asupra lipsurilor din literatura noastră Fănuş Neagu a indicat fără ezitare bdquoobrazulrdquo adică altfel spus literatura mincinoasă falsificacircnd Istoria şi icircngrăşacircnd icircn epoca realismului soci-alist cimitirele literare sacrificacircnd deopotri-vă adevărul (ce spui) şi ţinuta stilistică (cum spui) Ştie toată lumea că Fănuş Neagu nu a icircnceput ca mare stilist Pacircnă la Icircngerul a strigat (1968 premiul Uniunii Scriitorilor) primul său roman faima prozatorului ţinea de decla-rata sa dragoste proza scurtă Unde după de-butul cu Ningea icircn Bărăgan (1959) s-a impus prin culegerile anilor rsquo60 cu proze icircnchegate migratoare scrise icircngrijit reeditate Cantonul părăsit (1964) de pildă reia bucăţi din Som-nul de la amiază (1960) şi Dincolo de nisipuri (1962) Urmează Vară buimacă (1967) trans-ferată plus cacircteva bucăţi inedite icircn alte cule-geri Icircn văpaia lunii (1971) Facircntacircna (1974) Treptat stilul icircnvinge subiectul s-a spus iar bdquoapariţiardquo romanului anunţată cu surle şi tracircmbiţe iscă mari controverse agitacircnd lu-mea literară Personaje atipice bdquociudaţiirdquo lui Fănuş Neagu (trăsniţi posedaţi itineranţi cu onomastică bizară) vădesc o vitalitate freneti-că pasională stihială de amoralitate jovială Iar autorul de un nonconformism structural culege icircntacircmplări teribile cu bucurii păgacircne

ADR ndash prof univ dr decan al Facultăţii de Jurnalistică

Universitatea bdquoTibiscusrdquo Timişoara Dintre volumele publicate (peste 20) Elitism

şi Postmodernism Editura Junimea Iaşi 1999 Bătălia

pentru Basarabia Editura Augusta 2000 Alternativa

Marino Editura Junimea Iaşi 2002 Legea conservării scaunului (roman vol I II) Editura Eubeea Timişoara

2002 2004 Globalizare şi cultură media Editura Insti-

tutul European Iaşi 2003 Nichita ndash un idol fals Editura

Princeps Edit Iaşi 2006 Eminescu după Eminescu

Editura Timpul Iaşi Poeţi din Basarabia (antologie critică) Editura Academiei Romacircne Bucureşti şi Editura Ştiinţa

Chişinău 2010

34 R O M Acirc N Ăşi reverii bahice icircn textura unui mod arhaic de a percepe lumea Peste demonia locurilor peste frenezia hedonistă barochismul clocotitor etc guvernează icircntacircmplarea Materia primă este negreşit viaţa iar viaţa ca bdquovictimă a timpuluirdquo curge halucinant adăpostind miraculo-sul şi aducacircnd icircn scenă firi elementare violente cu lăcomie orgiastică Icircn totul această lume marginală nestatornică extrasă din bdquoalveolele Orientuluirdquo de freamăt pasional şi vibraţie poetică este o lume icircnchisă apăsată de tragism peste care un Paul Georgescu aşeza restrictiv eti-cheta pitorescului (făcacircnd carieră şi iritacircndu-l pe autor) iar S Damian pe cea a patetismului bdquoŢara hoţilor de cairdquo icircnchipuie astfel o saga bră-ileană trasă icircntr-o salbă de povestiri magice cum sesiza Viorel Coman anunţacircnd trecerea de la pitorescul decorativ la dimensiunea mitică fără a ignora desigur invazia absurdă a Istoriei Posedat de stil Fănuş Neagu icircmbracă magia cacircmpiei icircn dulceaţa limbii exploatacircnd un bdquopa-trulater auriferrdquo (Marea Delta Brăila Bărăganul) după Valentin Sil-vestru Sau agitacircnd bdquodemonul ambulatoriurdquo icircntre bdquocele două lumirdquo [1 207] denunţate de Ovid S Crohmălniceanu satul dunărean cu viaţă ritualică (a da cacircinii bdquoicircn jujăurdquo de pildă) şi fauna celor bdquofără căpătacircirdquo pe tipar picaresc hoinari cu existenţă aventuroasă

Cert Fănuş Neagu icircmplineşte peste ani o veche doleanţă a altui brăi-lean Nae Ionescu cel care icircn 1926 constata că bdquoliteratura nu a atacat icircncă după cuviinţă tema Brăileirdquo Or pe direcţia propusă de Panait Is-trati Fănuş dezvoltă luxuriant nu tocmai cuviincios această mitologie a spaţiului de concreteţe halucinantă şi panlirism făcacircnd de toate tea-tru chiar poezie publicistică sportivă cu savuroasele sale cronici bdquoafu-risiterdquo scenarii cărţi pentru copii şi bineicircnţeles proză icircn primul racircnd

Trecut prin şcoala de literatură icircndrăgit se spune de Petru Dumitriu fără instrucţie bdquonormalărdquo cu o experienţă dramatică (sancţiuni exclu-deri) Fănuş Neagu (1932-2011) a intrat icircn literatură icircn ebuliţia anilor rsquo60 gustacircnd exuberant farsa spectacolul icircnscenarea etc sub cupola imagismului dezlănţuit halucinatoriu A părăsit icircnsă linia realistă modi-ficacircndu-şi traiectul creaţiei Şi a sfacircrşit icircnvins de stil viracircnd spre euforia metaforică (bdquocăutatărdquo nota M Ungheanu) Orice scriitor rămacircne icircnsă bdquoo entitate misterioasărdquo cu o evoluţie imprevizibilă Acasă o capodoperă ne invita icircn vremea bdquode odinioarărdquo icircntr-un timp mitic Bătracircna se va icircn-toarce bdquoicircn odaia icircn care a născut nouă copiirdquo ştiind că bdquoicircntre străini nu eşti

c r i t i c ă e s e u 35

nicăierirdquo Ion Mohreanu (Icircngerul a strigat) icircşi ia lumea icircn cap secondacircnd prin experienţa sa bdquogorkianărdquo tragismul unei strămutări icircntr-o lume per-vertită dincolo de fondul etnografic de o istorie caleidoscopică discon-tinuă colorată anecdotic dincolo de rezonanţele biblice drumul cal-varul nu icircnseamnă o icircntemeiere ci prelungeşte rătăcirea sub pedeapsa unei predestinări tragice Dacă icircn Dincolo de nisipuri dintre cei porniţi icircn icircntacircmpinarea apei doar Şuşteru bdquosimţea icircn faţă răcoarea valurilorrdquo bdquonoii crairdquo (Radu Zăvoianu bdquoideologulrdquo Raminţki Eduard Valdara) din Fru-moşii nebuni ai marilor oraşe (1976) şi el aglutinant icircmbrăţişează ndash sub model mărturisit ndash bdquovieţuirea periculoasărdquo Petrecăreţii lui Fănuş cad icircn delir imaginativ şi carnavalesc sub porunca de a se simţi fericiţi Incrimi-nacircnd cohorta bdquofăcătorilor de cuvinterdquo Marin Preda denunţa primejdia evazionismului vizacircndu-l fără a-l pomeni şi pe Fănuş Neagu Dar acest bdquomiliardar al metaforeirdquo (cf C Sorescu) icircmbătat de ornamentul stilistic de orgia imagistică bdquonu punea deloc preţ pe estetica mimesis-uluirdquo con-stata Daniel Cristea-Enache [2 141] Arta adevărată zicea Fănuş Nea-gu bdquosmulge timp viu real şi icircl dă iluzieirdquo resacralizacircnd lumea Icircncacirct icircncă un Acasă cum şi-ar fi dorit M Ungheanu nu va mai comite prozatorul subjugat de luxurianţă părăsind definitiv naraţiunile realiste de observa-ţie Totuşi supus unei duble lecturi spărgacircnd coaja metaforică Scaunul singurătăţii (1988) primit cu ovaţii şi observaţii cu icircncacircntare sau iritare un roman ramificat episodic a fost citit fie din unghi mitologic fie din perspectivă politică O scriere bdquociudatărdquo (cf G Pruteanu) o lectură difi-cilă negreşit şi o viziune de carnaval total nepotrivită icircn concubinaj cu marile simboluri (dragostea ratarea moartea frica) Examinat superfici-al romanul trăieşte la nivelul oralităţii liber de presiunea canonică Ca-zul Saltava mereu bdquosingur şi potrivnicrdquo ins bdquobolnav de cacircmpierdquo pedepsit şi trimis la Făurei apoi la Ozacircnca muncind bdquoinspiratrdquo pentru a aduce lumea pe bdquocalea cea bunărdquo (ar fi romanul colectivizării aici) ploaia delaţi-unilor icircnscenarea regizată de Bozar Garofeanu ndash exprimă tragismul unei epoci privită fără furii justiţiare Acum bdquoobsesiile iau locul icircntacircmplărilorrdquo şi valenţa sudică descărcacircndu-se pasional şterge tonul inchizitorial uni-formizacircnd peisajul colocvial icircnţesat de reclamaţii bdquobăloaserdquo Supralicitat icircn context postdecembrist pentru curaj civic Scaunul singurătăţii icircntreţi-ne şi evaluativ o confuzie de planuri pedalacircnd pe politic Care icircn Aman-tul Marii Doamne Dracula (2001) dezvăluind un despotism grotesc şi o realitate trivială vorbeşte ndash printr-un mit degradat ndash despre o figură

36 R O M Acirc N Ămalefică după reţetă comercială Tema puterii (ca teroare) află icircn soţia lui Basileu sau icircn nonagenara Die Goia cu limbajul lor bdquope şleau neaoşrdquo o expresie caricaturală coboracircnd cuplul Ceauşeştilor chiar icircn bdquonimicni-cie graficărdquo [2 139]

Considerat un anarhist al fanteziei (cf Valeriu Cristea) Fănuş Neagu este ispitit de pofta naraţiei nerăbdarea povestirii spontaneitatea gacirclgacirci-toare refuză corsetul construcţiei romaneşti bdquoProbardquo romanului e dificilă pentru acest stilist tocmai pentru că Fănuş Neagu trebuie să lupte icircmpo-triva propriului temperament Critica a văzut icircn Icircngerul a strigat cartea sa de răscruce iar icircn Pierdut icircn Balcania o carte programatică Roman-po-vestire (bineicircnţeles) naraţiune caleidoscopică Icircngerul a strigat propunea figuri memorabile are nerv epic şi impune prin concreteţe prin senzaţia de viaţă autentică care combină grotescul tragicul şi duiosul Viaţa lui Ion Mohreanu este urmărită de nenoroc Roman al amăgirilor Icircngerul a strigat se dilată icircnspre senzaţional şi fabulos (războiul seceta exodul ţăranilor din Plătăreşti icircn Dobrogea) vorbeşte de copilăria ostracizată şi itineranţa eroului prin bdquoţara hoţilor de cairdquo e pigmentat de conflicte vi-olente descărcacircnd energii elementare şi pretinzacircnd o lectură simbolică Personajul-cheie este Che Andrei o sinteză imposibilă legacircnd tradiţia cu existenţa aventuroasă fluturacircnd visuri de icircmbogăţire şi proiecte is-pititoare eşuacircnd mereu Che Andrei face legătura cu umanitatea care umple tabloul Frumoşilor nebuni ai marilor oraşe o lume icircn dezagregare bacircntuită de spaime trăindu-şi apusul şi care hrănindu-se cu himere se desparte de sine sub spectrul eşecului şi al ratării Această umanitate cre-pusculară se refugiază icircn trăirea nebunească frenetică a clipei icircntr-o via-ţă bdquotăvălită prin gunoaierdquo icircntr-o morală din care lipseşte tocmai morala Iluzia umple o lume goală de sens

Dacă Fănuş Neagu este un dionisiac cum a demonstrat Marian Popa [3] inspirat de cartea lui E R Dodds impulsul (stilul) dionisiac trebuie că-utat icircn primul racircnd icircn ludismul imaginativ Verva şi spontaneitatea curg torenţial prozatorul s-a observat sacrifică totul pe altarul povestirii Voluptatea spunerii naraţia infinită ar fi emblema prozei sale blazonul Balcaniei Născut povestitor autorul nu face naveta icircntre povestire şi ro-man deoarece ne asigură prozatorul orice povestire bună e un roman Balcanismul epicii sale nu se restracircnge la un spaţiu geografic o tipologie spaţială (interesacircnd geoliteratura) propune o concluzie unanim admisă pentru această arie culturală proliferarea povestirii Plăcerea de a scrie icircn

c r i t i c ă e s e u 37

galopul metaforei este un război lung cu bdquorupturi de nervirdquo Povestitor de rasă calofil icircmpătimit Fănuş Neagu scormoneşte după cuvinte ne plim-bă pe stadioane şi prin cacircrciumi umflă pagina de comentariu sportiv cu o adjectivită belicoasă e nedrept (cacircteodată) dar sclipitor icircntotdeauna El este o natură frenetică condusă de instinct Ieşirea din cacircmpul logicii anunţată de Mancataş a lui Argova (Luna ca o limbă de cacircine) e valabilă pentru toată proza sa ca şi icircndemnul sisific (bdquosus icircn genunchi şi de la capătrdquo ndash cum va spune unul dintre eroii săi)

Cu gust pentru pitoresc şi violenţă Fănuş Neagu icircşi conectează proza freneziei senzoriale Descindem icircn lumea fenomenală plină de patimi neicircnfracircnate icircntr-un spaţiu perceput cu acuitate senzorială melancoliei existenţiale i se opune frenezia hedonistă Lumea sa arhaică de fond mitic redescoperită din interior este o lume fără eroi exorcizacircnd Răul bdquoCu gura plină de poveşti luminoaserdquo Fănuş Neagu respinge icircnrolarea icircn bdquocooperativa babelor justiţiarerdquo Antimodernismul său programatic capătă o modulaţie orientală plonjacircnd din timpul prezent icircn timpul bdquoesenţialrdquo (cel al poveştii) Suntem deci icircn spaţiul basmului un tă-racircm fabulos unde stăpacircneşte mirajul oriental un spaţiu sacru unde răul e absorbit de bine un spaţiu deschis cel al cacircmpiei conducacircnd la bdquopierderea de sinerdquo instauracircnd bdquoun fel de a firdquo Aici aberaţiile istoriei nu hrănesc romanul crizist negru dar nici viziunea rozacee ştergacircnd şirul nedreptăţilor Răul se stinge nu prin rechizitoriu ci prin implica-re atenuacircndu-se prin arta sugerării icircn lumea confuză a icircnchipuirilor zămislind poveşti icircmblacircnzind destinele Iubind viaţa contaminate de epicureism personajele fănuşiene fiinţe naturale cunosc o existen-ţă frenetică această descărcare de culori şi sunete avalanşa oralităţii exaltarea simţurilor eclipsează meditaţia asupra condiţiei umane Ea trăieşte subteran sub acoperişul parabolei Vitalismul vidul sufletesc spectrul ratării dragostea bdquodesprinsă de spiritrdquo conduc spre această viaţă uşuratică Storcacircnd frenezia clipei protagoniştii icircşi iubesc dezas-trele caută un mod de viaţă eliberator sunt atraşi de senzorial elibe-racircndu-se astfel de spaime

Acest specific al lumii fănuşiene mustind de pitoresc aproape obligă la un răsfăţ lexical Metafora provoacă o reacţie icircn lanţ Creator al unui stil Fănuş Neagu va degusta aromele limbii scriitorul bdquostă la pacircndărdquo scrie greu se hrăneşte din bdquobutucul limbiirdquo Sub plapuma metaforei epicul devine pretext Cu bunăvoinţă putem decupa spaţii epice dar

38 R O M Acirc N Ăastfel de graniţe sunt şterse de invarianta stilistică (A Goci) crescacircnd ornamental icircntreţinacircnd bruiajul metaforic

Fără a avea apetit teoretizant Fănuş Neagu ieşea deseori macircnios bdquola rampărdquo pentru a apăra limba de toţi stricătorii ei Dar avalanşa meta-forelor provoacă saţietate Iar primejdia saţietăţii e reală ea poate să icircmpiedice ndash zicea Călinescu ndash bdquobuna receptare a substanţeirdquo

La o nouă lectură şi icircntr-un context de recepţie eliberat de toate opre-liştile bdquoromanulrdquo Scaunul singurătăţii (ediţie definitivă ne varietur 1991) icircşi dezvăluie alte semnificaţii Eugen Simion observa de pildă că frica este bdquosimbolul structurantrdquo al cărţii constatare cumva surprin-zătoare (dar perfect motivată) pentru un scriitor-artist care neavacircnd simţul tragicului (cum repetat s-a afirmat) dezvoltă o viziune carna-valescă inadecvată aici

Bolnav de stil icircmbrăcacircnd lumea icircn bdquoculori mitologicerdquo popularul Fă-nuş Neagu rămacircne irezistibil pe spaţii mici Inimitabil (deşi bdquofănuşie-niirdquo au prosperat o vreme) el se revarsă icircn pagină icircn rafale năucitoa-re strălucitoare fiind ndash icircnainte de orice ndash un povestitor Icircntrebarea dacă Scaunul singurătăţii ar fi un roman s-a pus şi recolta opiniilor indică polarizarea părerilor Romanul spunea cacircndva Borges este bdquoo oboseală a cărniirdquo conţine umplutură nuvela ajunge pentru a spune lucruri esenţiale La Fănuş Neagu icircmpins de poetica prea-plinului icircn culoare patimă celebratoare exces nu poate fi vorba de un econo-mism al mijloacelor şi nici de o disciplină epică Fantezia şi exaltarea nasc delirul imaginativ o erupţie necontrolată de imagini Plonjăm icircn timpul esenţial cel al povestirii O ştafetă a naratorilor cutreieră prozele sale investigacircnd o lume bdquobătracircnărdquo aflată la bdquomarginea apelorrdquo gustacircnd bucuriile păgacircne Cu rădăcini icircnfipte icircn arhetipologia estu-lui european contaminat de Sadoveanu şi Voiculescu Fănuş Neagu icircnchipuie un mythos danubian sondacircnd viaţa instinctuală icircnchizacircnd un sens hermetic icircntr-o proză senzuală trepidantă livrată sub etiche-ta romanului Vitalismul frenezia hedonistă descrierile voluptuoa-se practicile magice urcă icircn fantastic şi gratuitate prozatorul racircvnind racordul cosmic bdquolegea firiirdquo Şi peste toate bdquoo beţie de lunărdquo semn

c r i t i c ă e s e u 39

al eminescianismului o lume aflată sub vraja şi teroarea lunii cu eroi suferind de inlunaţie Poeticul se scaldă icircntr-un spaţiu pervers epicu-reic protagoniştii iubind viaţa icircn exces

Scaunul singurătăţii este rodul acestui scris chinuit şi totuşi sărbătoresc Metaforizarea fracircnge deseori intenţiile alegorice bdquoodăjdiilerdquo stilului (cu amprentă mateină) icircmpovărează un poem simbolic declinant de-voracircndu-şi autorul Fănuş Neagu este bdquotopit icircn paginărdquo chinurile scri-sului nu se văd talentul său indicacircnd ndash amăgitor ndash o uşurinţă a redactă-rii Epicul curge grindina metaforelor se prăvale nemilos denigratorii invocă opintelile lecturii patetismul inutil sensul pierdut icircnceţoşat bdquoascunsrdquo după grelele perdele metaforice bdquoaruncaterdquo de un spirit ludic inventiv stilistic

Adevărul e că proza lui Fănuş Neagu icircmbie către o lectură simbolică (calul malefic peştele-centaur etc) Dar salba strălucitoare a povesti-rilor amestecacircnd icircntr-un seducător vălmăşag epic realul cu fabulosul frenezia senzorială avalanşa metaforică icircntacircrzie ori chiar amacircnă acest popas analitic Inşi păguboşi euforizaţi scindaţi ticăloşiţi eroii fănuşi-eni trăiesc icircntr-o lume fantastă sub regimul sărbătorii atinşi de patima risipirii ei sunt indiferenţi la bdquocitireardquo semnelor iubesc fiesta luxurian-ţa acordă metaforei greutate existenţială stilul artist este transferat protagoniştilor Ei seduc dar nu au exemplaritate morală trăsniţi po-sedaţi itineranţi fraternizează cutreieraţi de mari patimi sub cupola vorbelor afurisite cu o neistovită capacitate de invenţie Dar metafizica lor e icircn suferinţă anxietatea e zgomotoasă orgiastică iubind luminile rampei injecţiile euforizante anestezia nu au cum s-a spus aderenţă la tragic Barochismul este sigiliul acestei proze care maschează bdquoleziu-nea vitalărdquo a unei lumi ce tocmai prin plinătate dacircnd icircn clocot se revar-să peste rama naraţiunii

Extraordinar portretist alungacircnd personajele bdquotipicerdquo Fănuş Neagu cacircn-tă lumea dunăreană (cea bdquofără seamănrdquo) un oraş bdquofără perecherdquo (negreşit Brăila) pompacircnd bdquosacircnge triumfalrdquo icircn arterele textului aglomeracircnd fără milă metafore plutind icircn pitorescul pur icircntr-un festin prelungit caricat racircvnind a opri trecerea Iată bdquoghemulrdquo temelor fănuşiene deşirat icircntr-o scriitură strălucitoare de răsfăţ calofil cu deschideri parabolice de certă bdquovibraţie poeticărdquo Dar ploile metaforice obosesc această reacţie icircn lanţ trezeşte inevitabil saţietate Şansa textelor fănuşiene e că nu pot fi sleite

40 R O M Acirc N ĂO lectură nu epuizează romanul o nouă interpretare află icircn subsolurile cărţii piste fertile icircmbogăţind flora exegetică

Poematic Scaunul singurătăţii luminează sensul unei existenţe (Cezar Saltava) desfăşurată spre icircnsingurare apăracircnd şi căutacircnd adevărul per-sonal şi icircmpreună cu el intersectacircnd alte destine ţesacircnd pacircnza unei epoci icircncercănate icircntr-un climat de suspiciune şi delaţiune cacircnd bdquofrica rămacircne vierdquo o monografie a fricii aşadar trăind icircn cutele textului rătă-cindu-se icircn hăţişurile epicului sacrificacircnd demonstraţia retezacircnd teza bdquope altarul povestiriirdquo Suntem icircntr-un univers stăpacircnit de jocul icircntacircm-plărilor şi al bdquoloviturilor murdarerdquo tragerea la sorţi regia uzurpărilor icircnstăpacircnesc hazardul icircntr-o lume icircn tranziţie (spre clownerie) cu regi de o zi atinsă de un inepuizabil delir verbal Nu icircntacircmplător bdquozarrdquo-ul ob-serva cineva intră icircn prenumele unor protagonişti (Cezar Bozar La-zăr Mantova ndash devenit Leb Betleem)

Ezitantul activist Cezar Saltava exilat la Făurei (bdquointerludiul dintre două prăbuşirirdquo) nu forţează colectivizarea (care prinde bdquolumea-n chingirdquo) şi ca ocrotitor al Mariei Antonescu va fi pus icircn discuţia biro-ului regional şi inevitabil exclus Leb Betleem evreu prin adopţiune vrea să-l scoată din puşcărie pe Alex Măicăneşti pe care tot el icircl icircn-fundase revine pentru a-l bdquoprovocardquo justiţiar (icircn sensul unei reparaţii) pe Dumnezeul locurilor colonelul Garofeanu

Eroii fănuşieni cu gura plină de bdquopoveşti luminoaserdquo trăiesc după bdquopofta inimii uşoarerdquo Au o imaginaţie năzdrăvană şi debitează istorii aiuritoare Icircn acest spaţiu al cacircmpiei (bdquoo icircmpletitură de himererdquo) icircn lumea mirifică a bălţilor colcăind de patimi se bea vacircrtos şi se poves-teşte enorm Destinat carierei militare trecut prin Şcoala de literatură (o bdquocazarmă a creioanelorrdquo zicea ndash retrospectiv ndash prozatorul) Fănuş Neagu este el icircnsuşi un bdquoaventurierrdquo icircmbătat de limbajul stepei bdquoCo-moara cacircmpiei se numeşte depărtareardquo or invitacircnd la visare cacircmpia face parte din biografia scriitorului Acolo ne avertizează el (mereu cu urechea ciulită) limbile bdquose-mbolnăvesc de libertatea expresieirdquo

Vicleniile şi aromele Levantului vorbele colorate şi metaforele deşi-rate icircncropesc biografii fabuloase Scornind fapte teribile şi iubiri ne-buneşti protagoniştii ndash cu simţuri parşive icircn jubilaţie ndash se golesc de gacircnduri Personajele (bdquocolţuroaserdquo) nu agreează masca barocă jocul duplicitar metoda bdquosimulăriirdquo dimpotrivă nu se menajează dar nici

c r i t i c ă e s e u 41

nu se diferenţiază Ele propun un stil pornit din bucuria de-a exista bdquoA fi năuc e treaba inimiirdquo proclamă astfel de eroi pendulacircnd icircntre vocaţia petrecerii şi bdquopragulrdquo fricii Dezordinea fanteziei alătură notaţiilor lirice aluviunile unui bdquobasm enormrdquo dezvoltat pe latură carnavalescă Indi-ferent ce scrie Fănuş Neagu dă senzaţia de irealitate Din textele sale răsare un unic personaj plin de aiurările Orientului icircngacircnacircnd poveşti nins de bdquolapoviţele de aurrdquo ale toamnei

Categoric Fănuş Neagu o legendă icircn timpul vieţii un bdquomare scriitor pe spaţii micirdquo nu a avut bdquomentalitate epicărdquo (icircn accepţia călinesciană) El nu putea scrie altfel Discuţiile despre Scaunul singurătăţii (decretat un bdquomare eşecrdquo) au adunat o sumedenie de icircntrebări şi reproşuri Formula temperamentală icircl macircnă icircnsă irepresibil trăind icircntr-o eternă jubilaţie cu sufletul cutreierat de bdquobucuria firiirdquo

Ca povestitor icircn transă Fănuş Neagu creează viaţa pagina sa musteşte de concret dar condiţia sa de martor e subminată de neputinţa obiec-tivării Imagist abundent el intră icircn categoria stiliştilor elaboraţi lip-siţi icircnsă de fracircnă de aspect spontan deşi gestaţia cărţilor sale ar proba contrariul icircnvederacircnd o trudă migăloasă proza lui Fănuş Neagu dă senzaţia revărsării a torenţialului a clocotului unei lumi violente o umanitate pasională trăind icircn exces Totuşi e icircndoielnic că Fănuş Nea-gu ar sta sub emblema bdquorisipitorilorrdquo ori că sedus de roman icircnţeles ca şansă a maximei afirmări ar fi trădat genul scurt la a cărui revigorare a pus umărul dealtminteri Dacă literatura romacircnă trăieşte din simţuri cum zicea Lovinescu atunci cazul Fănuş Neagu ar icircntări o afirmaţie care aparţine chiar prozatorului anume că scriitorii Brăilei ar fi bdquopăsă-rile bizare şi fabuloase ale literaturii romacircnerdquo

Fănuş Neagu provine dintr-o lume bdquocare-şi macină viaţa icircn vecinăta-tea permanentă a apelorrdquo şi care trecută icircn cărţile sale intersectează pitorescul mediului plin de vitalitate şi culoare (ca la Panait Istrati) crepusculul matein ori tihna contemplativă sadoveniană interesată de credinţe şi obiceiuri necunoscute degajacircnd mister Scriitorul e un voluptuos pătruns de invazia concretului cultivacircnd o proză lirică ce eliberează senzaţia halucinanţei dar spre deosebire de Panait Istrati ne icircncacircntă ca povestitor Textele sale sunt şi o meditaţie asupra condi-ţiei umane eclipsată de erupţia de culori şi sunete există aici oameni violenţi şi o lume evanescentă dar şi visătoria izbucnind nestăvilit icircn

42 R O M Acirc N Ăţinuturile sudice unde suverană rămacircne se ştie oralitatea Efortul de obiectivare (citadinizare) cerut prozei noastre de Lovinescu privea ieşirea din elementar şi descriptiv reprobacircnd pitorescul de suprafaţă proza strict senzorială n-ar fi capabilă de profunzime şi nici aptă de foraje icircn spaţiul eticului şi al existenţialului

Poetizacircnd baletacircnd metaforic pe muchia dintre realitate şi reverie Fă-nuş Neagu nu bdquoicircncaperdquo icircn limitele textului este aici avalanşa metafo-rică saturacircnd cadrul narativ dar şi oroarea neobarochismului faţă de finit (desăvacircrşit) ajungacircnd prin exces icircn fundătura bdquoviciilor virtuţilor salerdquo ( Jean Rousset) Proza sa transportă mirosuri şi culori se icircmbată de fast celebrează existenţa şi instaurează climatul sărbătoresc Fănuş Neagu este icircn continuă stare de jubilaţie regimul sărbătoresc este em-blema scrisului său contaminat de epicureism fluiditate şi teatralitate Limbajul secretă parcă personajele icircmpinse icircntr-un spaţiu luxuriant vom găsi existenţe tragice conflicte etice furtuni sufleteşti Plăsmuirile aparţin unei lumi halucinante evadacircnd icircn oniric Prozatorul nu face un examen sociologic ci metaforic fiindcă iluzia ne asigură Fănuş Neagu este egală cu Darul de a fi icircn viaţă Sub crusta simbolică desluşind vibra-ţia existenţelor autentice asaltate de bolile civilizaţiei maşiniste Fănuş Neagu resacralizează autentifică existenţele transferacircndu-le ritualicu-lui Scriitorul nu are fixaţii negativiste şi refuză instinctiv icircnţepenirea maniheică funcţionează doar mecanismul solemnităţii icircn tentativa de recuperare ritualică a umanului ameninţat (Olelie) fie de pericolul icircn-străinării (Echipa de zgomote 1971) ori de cel al visării (Scoica de lemn 1981) căzacircnd icircn anarhism şi vid existenţial (Frumoşii nebuni ai marilor oraşe) Radu Zăvoianu cacircntăreţul din Frumoşii nebuni este un bdquoflu-ture lacircngă geana visuluirdquo Fluşturatici meschini alcoolici capabili de generozitate eroii lui Fănuş sunt seducători dar nicidecum exemplari Refuzacircnd finalurile icircnchise proza sa este ameninţată de mişcarea cen-trifugă a acestor universuri anarhice pulverizacircnd naraţiunea

Organul principal al scriitorului este urechea zicea Fănuş Neagu Pre-cum altădată Caragiale Fănuş Neagu este interesat de limbaj Dar ob-servăm personajele sale nu se diferenţiază prin limbaj ele nu trăiesc caracterologic ci prin oralitatea liberă de orice construcţie canonică Căutacircndu-i ascendenţa şi apartenenţa la o anumită familie literară vom spune că scriitorul interesat de senzorial şi fantasticul enigmatic icircmpins icircn terifiant se preumblă icircntr-un ţinut exotic (cel al bălţilor Brăilei şi al

c r i t i c ă e s e u 43

Bărăganului) ilustracircnd o promoţie a ruralilor care a izbucnit icircn proza noastră icircn anii rsquo60 descoperind din alt unghi şi icircntr-un alt timp comple-xitatea sufletului ţărănesc Fănuş Neagu trăind starea fundamentală de copil de ţărani este bdquoprovocatrdquo de anotimpuri Starea de exaltare e icircntre-ţinută de icircntacircmplările zăpezilor şi ale gracircului fiinţa sa macircnată de curiozi-tate caută necunoscutul şi dezleagă tainele icircn nemărginirea miraculoasei cacircmpii Aici spiritul bogat senzual flămacircnd de evenimente călătoreşte proza lui Fănuş Neagu poartă obsesia drumului eroii săi sunt nişte pele-grini temperamente fabuloase rătăcind icircn spaţiul tainic al cacircmpiei şi al bălţilor Chiar dacă există nostalgia muntelui (Che Andrei fostul prizo-nier icircn Anatolia icircşi mărturiseşte intenţia de a se muta la munte pentru a prinde puteri ndash v Icircngerul a strigat) toposul prozatorului este unul al cacircmpiei Personajele sale pacircndesc cu simţurile trăiesc intens vorbesc bdquoicircn dungărdquo Este o lume icircn sărbătoare petrecacircnd sub semnul lui Dionisos bdquoNoi ăştia de la Dunăre ştim să petrecemrdquo avertizează autorul Eroii lui Fănuş ştiu să bea sunt icircn vacanţă infinită şi icircntr-un timp al naraţiei fără capăt dezlegacircnd limbile Prinsă icircn vacircrtejul icircntacircmplărilor umanitatea lui Fănuş Neagu combină feericul şi grotescul bdquolimbile se-mbolnăvesc de libertatea expresieirdquo un fatalism ingenuu apasă patima trăirilor exclude contemplaţia dar icircntreţine voluptatea riscului Viaţa e o aşteptare des-tinul trebuie icircnşelat iar eşecurile sunt semnele unei predestinări tragice Eroii lui Fănuş Neagu sunt hoţi de viaţă ei nu cunosc mila ci icircnfruntarea sunt nişte trişori păguboşi bdquoaprinşirdquo de fascinaţia cacircştigului inşi care icircşi aşteaptă şansa ocolind Legea Viaţa ca o pradă ndash iată posibila deviză a acestor personaje năucite de căldură creaţii ale destinului prinse icircn foj-găiala Brăiliţei ndash o altă Comorofcă mişcarea lor fără odihnă icircngustează timpul reflecţiei De altfel umanitatea spaţiului balcanic pluteşte icircn inde-terminare totul e icircngăduit icircn acest teritoriu liber de orice constracircngeri Icircn Icircngerul a strigat timp de douăzeci şi patru de ore stăpacircnă e iertarea Dacă icircn proza lui Fănuş Neagu lipseşte intenţia moralizatoare (icircn sensul unui didacticism stingheritor) absenţa moralei icircnseşi ca spaţiu al limi-tei lasă loc unui spirit de vendetă bdquomoartea se plăteşte cu moarterdquo Vio-lenţa cazurilor icircmpinge soluţia epică dincolo de pura sancţiune morală

Trăirea pasională a vieţii plonjacircnd icircn necunoscut icircn miraculos sau icircn grotesc conduce la eliminarea responsabilităţii Dar personajele lui Fă-nuş Neagu coboară icircn fabulosul folcloric şi alunecă icircn miraj Această miş-care haotică aprinsă de mistuire pătimaşă din care pare a lipsi mobilul

44 R O M Acirc N Ăicircnalt ne conduce icircntr-o lume plină de ciudăţenii şi bizarerii populată de inşi aiuriţi şi trăsniţi un haimanalacircc icircn fond bdquopărăsindrdquo satul dunărean pentru o existenţă marginalizată Personajele sale picareşti sunt naturi neintegrabile Fănuş Neagu răscoleşte o faună curioasă cu eroi bdquofără că-pătacircirdquo atraşi irezistibil de demonul mişcării fără ţintă bolnavi de vaga-bondaj Icircntr-un roman bahic şi boem cum e Frumoşii nebuni ai marilor oraşe degradarea atinge treapta depersonalizării Condamnate la dioni-siac personajele cărţii icircşi icircnsuşesc deviza casei Violatos a te simţi liber icircnseamnă a nu mai fi tu icircnsuţi Sau bdquoca să trăim trebuie să uităm cine suntemrdquo Schimbarea identităţii icircnseamnă şi o schimbare de rol alterarea personalităţii ieşirea din sine adică acceptarea măştii

Lacircngă marii inocenţi ai acestei proze creatori de iluzii subjugaţi de farmecul povestirii icircnotacircnd icircn pitoresc şi gratuitate se mişcă bdquoeroii so-larirdquo icircncălcacircnd normele Dreptul la povestire se cuplează cu clovneria Magicul coabitează cu argoticul generozitatea cu nimicnicia Cara-ghioslacirccul ireverenţa carnavalul etc par a se supune ceremonialului deşi personajele lui Fănuş Neagu nu iubesc rigoarea ci culoarea Eroii săi sunt bdquocuprinşi de fierbinţealărdquo hălăduiesc icircntr-un spaţiu al tuturor posibilităţilor caută comori ei par bdquovrăjiţirdquo fac risipă de forţă vitală icircndrăgesc spectaculosul tulbure Lumea descrisă este asemenea auto-rului un spectacol al freneziei simţurilor desfăşuracircndu-se sub semnul icircngăduinţei dar fără a chema vremurile de odinioară Regresiunea nu e naturistă personajele se mişcă icircntr-un spaţiu al patimilor incandescen-te convorbind cu natura icircntr-un imaginar fabulos care cunoaşte biru-inţa visului Aşa cum autorul fraternizacircnd cu septentrionul face din detaliul peisagistic o bucurie organică şi din copilărie o ţară a neuitării Lişca poate fi citită ca o mărturie a acelui timp icircnceţoşacircnd amintirile Icircnfrigurată de patima tinereţii Lişca-ţiganca dă cu ghiocul şi cărţi so-ioase recurge la icircnşelătorie pentru a nu munci dar căutacircndu-şi bărba-tul ea va pleca icircntre liniile frontului tocmai pentru a contrazice bdquoprobe-lerdquo vrăjitoreşti Cea care se icircntoarce e o altă Lişcă ofilită

Vitalist frenetic Fănuş Neagu cultivă proza poematică Liricul se re-varsă atotstăpacircnitoare sunt legile talentului nu ale construcţiei Nu experiment de laborator sau croitorie literară vom icircntacirclni icircn paginile lui Fănuş Neagu ci imagismul metaforizant dezlănţuit Personajele pot (şi vor) declara precum Iova-falitul bdquoiubire pe veci poezieirdquo Lu-mea scriitorului e plină de gacircnduri poznaşe clocoteşte de petreceri e

c r i t i c ă e s e u 45

biciuită de viscol şi spasmele crivăţului e măturată de vacircnturi desfracirc-nate se fericeşte de ninsoarea smintită toate acestea icirci dezleagă bucu-ria Povestirile scriitorului sunt icircnscenări fabuloase alternacircnd trecutul cu prezentul timpul trăit cu cel visat conservacircnd o ambiguitate care ne scufundă icircntr-un bdquotimp esenţialrdquo Proza lui Fănuş Neagu explorează constata M Ungheanu un continent scufundat Intrăm bdquoicircn burta tim-puluirdquo atingem arhaicitatea născocitoare de datini pătrundem icircntr-un spaţiu-matrice care ţese vraja unui timp mitic adică al unor existenţe magice colorate de icircntacircmplări icircntunecate Puterea inventivă cea care nu reconstituie ci instituie trece proba verosimilităţii ea icircşi aliază ne-icircnfracircnata plăcere a povestirii

Intrarea fabulosului icircn concretul existenţei hrăneşte o proză de atmo-sferă Intarsiile realiste vin să autentifice riturile unei lumi ce creşte pe substrat folcloric icircn care miracolul devine firesc iar savoarea anecdotică e buimăcitoare Personajele trăiesc o viaţă reală şi una magică scriitorul născoceşte şi halucinează evenimentele coboară icircn amănunt descinde icircn fabulos Capacitatea de iluzionare deprinderile şamaniste farmecul lexical alimentează povestirea Dexteritatea iluzionistului Fănuş Neagu icircnvinge orice graniţe prozele se scufundă icircn ceaţa realismului magic refuză criteriile verosimilităţii Raminţki-scriitorul (adică scriitorul-per-sonaj) nu-şi maschează orgoliul bdquoo poveste de Raminţki ndash citim icircn Fru-moşii nebuni ndash trăieşte chiar neacceptatărdquo Probabil că scriitorul-autor gacircndeşte ca şi scriitorul-personaj interesat de aura fabulosului şi poftele vieţii icircn exces Icircn Frumoşii nebuni ninge apocaliptic sărbătorile iernii ndash zile bdquodate lăcomieirdquo ndash nasc un apetit pantagruelic Dezlănţuirile naturii modifică psihologiile noaptea bdquoracircde istericrdquo Dunărea e bdquoturbatărdquo apa cere bdquoom viurdquo impunacircnd o serie de icircncercări la care Caramet de pildă rezistă (Icircngerul a strigat) Oli o pensionară de bordel are revelaţia naturii care purifică Prozele lui Fănuş Neagu ating primordialul personajele a căror icircnfăţişare le prefigurează biografia au capacitatea de a reicircnvia Ene Lelea (Icircn văpaia lunii) cunoaşte bdquofrigurile primăveriirdquo de un farmec apar-te duios uimind sufletul Lumea văruită de lună icircşi pierde contururile o pacircclă albicioasă vesteşte intrarea icircn noaptea zănaticilor chiar ţicneala (Patraulea) Bătaia austrului şi vraja selenară anunţă dezmorţeala icircn ron-dul său preşedintele Ene Lelea o va icircntacirclni pe Sorica icircmplinind minu-nea primăverii Dacă luna cum zicea Mircea Eliade este astrul ritmurilor vieţii iar fazele ei măsoară timpul concret personajele lui Fănuş Neagu

46 R O M Acirc N Ăse trec raportacircndu-se la un decor selenar Motivul lunii apare frecvent invocat icircn preajma stihialului acvatic La Fănuş Neagu natura e violentă semnele ei au rol profetic La adăpostul nopţii se icircntacircmplă multe fur-tul unor bijuterii expediţiile icircn bălţile Brăilei bdquocercetareardquo cacircmpului cu morţi sub bdquoluna verde ca o turtă de veninrdquo sau icircn alt loc atacircrnacircnd bdquoicircntre crăcile unui salcacircm bătracircn ca un ochi de spacircnzurătoarerdquo

Reproşurile nu puţine care au icircnsoţit cărţile logoreicului Fănuş Nea-gu vizau aparenţa romanescă incoerenţa ritmul trenant preţiozitatea saţietatea excrescenţa metaforică indistincţia vocilor ilizibilitatea Liric prin structură prozatorul uită să facă nod la aţă nota amuzat C Regman Imagist abundent cochetacircnd cu senzaţionalul ieftin in-ventacircnd un mod de a scrie (inconfundabil) Fănuş Neagu trăieşte sub semnul excesului Stilul somptuos răsfăţul lexical vegetaţia metafori-că l-au condus spre fundătura manierismului bdquoVacircrstelerdquo eposului fănu-şian exprimă concludent primejdia talentului inaderent la tragic cum sesiza N Balotă icircmbrăcacircnd un miez dramatic icircntr-o bdquopoveste coloratărdquo folosind o limbă prelucrată (cu efort) malaxacircnd pitorescul lirismul culoarea crudităţile argoul etc

Spectaculos şi fabulos bdquocăpcăun la vorbă şi la băuturărdquo rebel fără pro-gram discipolul lui Panait Istrati a acuzat chingile epocii bdquostracircngerea şurubuluirdquo bdquopălăria care icircl stracircngerdquo A explodat pamfletar atacacircnd vi-rulent jdanovistul articol antiarghezian al lui Sorin Toma membru al CC fost conducător al bdquoScacircnteiirdquo (1947-1960) expatriat icircn 1980 denunţacircnd bdquocomplotulrdquo icircmpotriva culturii şi literaturii romacircne Dar La marginea literaturii (1984) războindu-se cu ceceistul Ştefan Voi-cu vechi ilegalist o bdquofosilă vierdquo [5 63] a fost aspru cenzurat Reluat sub alt titlu (Iubindu-l pe Tudor Arghezi) icircn A doua carte cu prieteni articolul fănuşian s-a vrut o ripostă bdquosonorărdquo la textul lui Ştefan Voicu din Manuscriptum (Cu privire la cazul Arghezi nr 41983) publicarea lui iniţială icircn bdquoLuceafărulrdquo fiind bdquonegociatărdquo de M Ungheanu printr-un adevărat bdquorăzboi telefonicrdquo Chiar avacircnd acceptul lui Ion Traian Ştefă-nescu (CCES) articolul icircn ambele ocazii n-a scăpat de foarfecele cen-zurii Fănuş Neagu contesta vehement intruziunea lui Ştefan Voicu doritor a se pronunţa reabilitant asupra devastatorului articol-serial falsificacircnd datele problemei acel articol bdquoodiosrdquo scris cu ajutoare bdquode mai multe macircinirdquo şi semnat de Sorin Toma bdquorăsfoind volumele lui Ar-ghezirdquo icircn patru numere ale bdquoScacircnteiirdquo (ianuarie 1948) ar fi fost afirma

c r i t i c ă e s e u 47

Ştefan Voicu bdquooperardquo unui singur individ Or Poezia putrefacţiei sau putrefacţia poeziei făcacircndu-l bdquocelebrurdquo pe semnatar a bdquofuncţionatrdquo ca bdquotext-stindardrdquo al Şcolii de literatură [5 63] fiind o comandă politică rod al conlucrării unui colectiv de autori (cf Al George) Replica lui Fănuş Neagu suna ferm icircnlăturacircnd echivocul bdquoSorin Toma a fost nu-mele unui complot la adresa literaturiirdquo [4 358]

Dar scriitorul şi-a cacircştigat popularitatea icircn principal ca bdquoom al areneirdquo (cf C Stănescu) Cronica sportivă căutată cu aviditate a fost o bdquosu-papărdquo şi a educat publicul Iar omul el icircnsuşi personaj romanesc col-ţos impetuos generos (bdquosuflet de mamărdquo) plin de candoare şi rău de gură a scris şi două Cărţi cu prieteni (1979 1985) intracircnd icircn bdquofolclorul amintirilorrdquo [6 2] Chiar dacă icircn 1954 debuta icircn bdquoTacircnărul scriitorrdquo cu proza Duşman cu lumea Falsificat inevitabil de puzderia de admi-ratori străin de orice scorţoşenie academică trăind cu ispita risipirilor aglomeracircnd metafore Fănuş Neagu un boem incorigibil exprimă pe filieră istratiană modelul omului liber sustras conjuncturilor [7 144-151] rătăcind icircn fabuloasa Balcanie Stăpacircn peste un univers imagistic slujind limba şi bdquocacircntacircndrdquo generaţia sa cea care a vestit bdquopoemul des-cătuşăriirdquo Fănuş Neagu pare un dionisiac fără fracircnă totuşi optimismul său debordant pe alocuri claunesc se dovedeşte bdquoadumbritrdquo [5 61] iar umbra tristeţii pogoară peste acest regat icircn carnaval

1 Ovid S Crohmălniceanu Debutul de romancier al poves-titorului icircn Pacircinea noastră cea de toate zilele Editura Car-tea Romacircnească Bucureşti 19812 Daniel Cristea-Enache Salata orientală icircn Concert de deschidere Editura Fundaţiei Culturale Romacircne Bucu-reşti 20013 Marian Popa Viscolul şi carnavalul Eseu despre opera lui Fănuş Neagu Bucureşti 19804 Fănuş Neagu A doua carte cu prieteni Editura Sport-Tu-rism Bucureşti 19855 Mihai Golescu Recurs la memorie ndash convorbiri cu Mihai Ungheanu Editura Paralela 45 Piteşti 20096 C Stănescu Fănuş Neagu Dincolo de nisipuri icircn bdquoCultu-rardquo nr 396 octombrie 20117 Adrian Dinu Rachieru Fănuş Neagu Emblemele Balca-niei icircn Vocaţia sintezei Eseuri asupra spiritualităţii romacirc-neşti Editura Facla Timişoara 1985

Note

48 R O M Acirc N Ă

Iulian BOLDEAExpresivitatea interogaţiei critice

Icircn ceea ce priveşte critica literară Alexandru Paleologu distinge cacircteva trăsături paradig-matice ale acesteia autenticitatea precizia aserţiunilor competenţa fineţea rigoarea probitatea şi responsabilitatea Pe de altă par-te eseistul refuză cu hotăracircre tutela vreunei bdquometoderdquo fie ea oricacirct de permisivă ori ma-leabilă metoda e percepută ca absolutism ce constracircnge relieful viu al operei la un tipar la un contur teoretic aplatizant Din acest motiv pentru a detaşa din structurile operei acele icircn-ţelesuri edificatoare pentru o viziune artistică ori pentru a detaşa un sens unificator al unei creaţii eseistul procedează la o interpretare cu caracter amplu sintetic icircn care se regăseş-te o pluralitate de metode şi principii apte să sugereze un punct de vedere inedit sau o perspectivă nouă asupra unui scriitor Aceas-tă modalitate de a integra opera icircntr-un sis-tem estetic convergent ca şi rigoarea austeră a interpretării niciodată icircnsă asertorică mai curacircnd dubitativă fac parte dintr-o strategie exegetică extrem de convingătoare din care reiese icircn fond originalitatea frapantă a ese-istului Alexandru Paleologu este unul dintre spiritele critice de neicircndoielnică autoritate şi prestigiu ale literaturii secolului XX Mărcile distinctive ale scrisului său icircşi au sursa icircntr-o imperioasă nevoie de raţionalitate dar şi icircntr-o indubitabilă aură de teatralitate care l-a fă-

IB ndash prof univ dr la Universitatea bdquoPetru Maiorrdquo

din Tacircrgu-Mureş A colaborat cu mai multe articole la

bdquoKindlers Literatur Lexikonrdquo (Metzler Stuttgart Weimar

2009) Ordinul bdquoMeritul pentru icircnvăţămacircntrdquo icircn

grad de Ofiţer 2004 Este conducător de doctorat

redactor-şef al revistei bdquoStudia Universitatis laquoPetru Maiorraquo

Philologiardquo redactor la revista bdquoVatrardquo membru icircn colegiul

de redacţie al mai multor reviste de cultură Dintre

volumele publicate Scriitori romacircni contemporani (2002) Poezia neomodernistă (2004)

Vacircrstele criticii (2005) Istoria didactică a poeziei romacircneşti

(2005) Poeţi romacircni postmoderni (2006) Teme şi

variaţiuni (2008)

c r i t i c ă e s e u 49

cut pe Gheorghe Grigurcu să vorbească de bdquolatura histrionicărdquo a eseis-tului Icircn Treptele lumii sau calea către sine a lui Mihail Sadoveanu (1978) autorul Baltagului nu e privit ca un om instinctual ca un bdquoom al natu-riirdquo ci mai degrabă ca un bdquoartifex de esenţă cărturăreascărdquo Un capitol important al cărţii se referă la filozofia lui Sadoveanu E o filozofie ce icircşi are sursele icircn gnosticism şi pitagoreism icircn mitologiile orientale şi icircn riturile paleocreştine o filozofie fundamentată pe comuniunea cu cos-mosul icircn care accentul cade pe principiile generice pe fundamente pe paradigmele care guvernează existenţele şi nu pe accident sau pe indi-vidualitate bdquoNu e vorba de o laquofilozofieraquo naturistă simplă populară e o filozofie savantă hermetică presupunacircnd cărţi şi exegeze erudite Este o filozofie şi o artă de caracter iniţiatic termen care sperie pe unii sugeracircndu-le cine ştie ce vrăjitorii laquooculteraquo cine ştie ce uneltiri sus-pecte această spaimă este un fenomen de semicultură cacircnd nu de-a dreptul o alteraţie mintalărdquo Natura e icircnţeleasă de autorul Baltagului ca bdquoepifanie a misterului cosmicrdquo astfel icircncacirct creaţia sadoveniană icircn an-samblul ei nu e decacirct o iniţiere rafinată şi cu toate acestea oarecum bdquonaturalărdquo icircn misterele existenţei Creanga de aur Baltagul Ochi de urs sunt astfel de scrieri icircn care naraţiunea presupune o coboracircre icircn infern şi o depăşire a acestei staze a crizei Criticul demonstrează faptul că ex-cursul infernal are caracter iniţiatic transformacircndu-se icircntr-o pedagogie a suferinţei şi a resurecţiei Alexandru Paleologu extrage de asemenea din opera lui Sadoveanu o serie de arhetipuri mitice de scenarii sim-bolice pe care le interpretează explicacircndu-le sensurile şi semnificaţiile (bdquocreanga de aurrdquo ndash simbol al icircnţelepciunii baltagul ndash ca instrument al iniţierii scenariul ritual al lui Osiris sau arhetipul labirintului) Refe-rindu-se la această carte N Manolescu nu ezită a-i sublinia farmecul şi expresivitatea critică bdquoExtraordinară la el nu este erudiţia pur şi simplu (uimitoare) ci firescul ei Nimic nu e ostentativ scos acum proaspăt din cărţi nimic nu e inert material inutil ideii critice Referinţa cita-tul parantezele sunt spontane ca o limbă maternă icircn care te-ai deprins să-ţi traduci automat gacircndurilerdquo Stilul criticului este aici un stil al fer-vorii ideatice al demonstraţiei probate cu naturaleţe al unei libertăţi asumate firesc

Şi icircn Ipoteze de lucru (1980) atitudinea dominantă a eseistului este luciditatea Eseul despre Zarifopol caută să facă dreptate autorului volumului Din registrul ideilor gingaşe privit mai curacircnd prin prisma

50 R O M Acirc N Ăunor prejudecăţi (estetismul scepticismul o anume desconsiderare a literaturii romacircne etc) Alexandru Paleologu subliniază faptul că scep-ticismul aşa cum icircl icircnţelegea Zarifopol un bdquoantidot al credulităţii e totuşi mult mai mult o tehnică a validării decacirct o argumentare a incer-titudinii după cum pentru artă critica e icircn principala ei finalitate o tehnică a admiraţiei negaţia fiind doar un efect subsidiar de necesa-ră profilaxierdquo Caracteristicile eseisticii lui Alexandru Paleologu sunt bine cartografiate de N Manolescu luciditatea ironia spiritul pole-mic erudiţia şi bunul-simţ Un eseu cu totul aparte prin importanţă şi semnificaţii este Despărţirea de Goethe icircn care icirci este imputat icircntre altele filozofului de la Păltiniş spiritul reducţionist Alchimia existenţei (1983) conţine alături de eseuri pline de vervă fascinante prin ten-siunea ideaţiei şi pregnanţa stilului şi cacircteva pagini portretistice sau evocatoare care pornesc dintr-o motivaţie recuperatoare bdquoSuntem cacircţiva supravieţuitori ai unei lumi dispărute şi despre care testimonii-le lucid-afective sunt puţine E vorba de reconstituirea şi fixarea unor privelişti sociale ceea ce aş numi autobiografia unei societăţi nu a unui individrdquo Demne de interes sunt portretele consacrate lui H Catargi Marin Preda Sergiu Al George N Steinhardt Recursul la memorie pe care icircl fundamentează aceste pagini nu exclude autoscopia privirea interioară bdquoPe mine m-au impregnat icircncă din adolescenţă cacircţiva au-tori icircn primul racircnd La Bruyere La Rochefoucauld apoi mai puternic Montaigne scrisorile lui Voltaire şi laquoromanele filozoficeraquo Candide icircn principal Trebuie să adaug ca autori care mi-au fost modele defini-tive din copilărie pacircnă icircn clipa de faţă pe Ion Ghica şi Caragiale () Mă atrage modul de gacircndire succint comprimat privirea limpede şi rapidă asupra resorturilor vieţii sufleteşti icircn contextul societăţii ceea ce este atitudinea aşa-numitului laquomoralistraquo a acelui laquoobservateur du coeur humainraquo sau laquodes moeursraquordquo Icircn lupta sa cu poncifele receptării eseistul corectează cacircteva dintre erorile preluate neselectiv de critica literară (despre bdquoboemardquo eminesciană de pildă) De asemenea e comen-tată expresia lui Camil Petrescu de care s-a făcut atacircta caz prin răstălmă-cire bdquoam văzut ideirdquo (bdquoA vedea idei nu este propriu unui intelectual lucid fie el artist fie chiar filozof ci mai curacircnd o iluzie compensatorie icircn lipsa unei efective puteri de a percepe realul A vedea idei icircn loc de a vedea realităţi icircnseamnă a le acoperi pe acestea cu un ecran schematic şi sumar este ceea ce Bachelard ar numi un laquoobstacol epistemologicraquo)rdquo

c r i t i c ă e s e u 51

Cultivacircnd paradoxul nu icircn sine ci ca pe o terapeutică icircmpotriva tira-niei locurilor comune eseistul nu se teme să se apropie de adevărurile prestabilite demolacircndu-le prestigiul iluzoriu şi dacircndu-le prin aceasta naturaleţe ori o a doua viaţă bdquoSimţul practicrdquo de pildă e definit ca o ipostază a inteligenţei bdquoaplicaterdquo ce-şi verifică icircn acţiune icircn spaţiul fap-tei valabilitatea propriilor resurse Ţinacircnd cumpăna dreaptă icircntre para-dox şi adevărul asimilat de conştiinţa comună eseistul nu face icircn fond decacirct să ne ofere imaginea unui intelectual mefient ce caută neconte-nit să răstoarne poncifele prestabilite să dinamiteze prejudecăţile care funcţionează din plin şi icircn spaţiul esteticului O astfel de prejudecată consacrată şi preluată cu nonşalanţă de manuale profesori şi institu-ţii e cea a bdquoevului mediu icircntunecatrdquo lipsit de raţionalitate cuprins de barbarie superstiţii şi dogme Alexandru Paleologu amendează cu de-cizie ndash dar fără ostentaţie ndash o astfel de imagine lipsită de temei istoric şi de aceea nu mai puţin primejdioasă Nu e mai puţin adevărat că paginile de critică literară ale lui Alexandru Paleologu se impun şi prin dinamica frazei prin energia şi vitalismul care alimentează chiar obser-vaţiile cu aerul cel mai livresc cu icircncărcătura culturală cea mai bogată Icircn acest fel dincolo de austeritatea de viziune şi de stil găsim sugestiva efigie a autorului aristocratică şi ceremonioasă uneori alteori ironică ori cu subicircnţelesuri polemice totdeauna icircnsă de o altitudine a expresiei şi a bdquomaniereirdquo extraordinare Omul se străvede icircn palimpsestul textu-lui cu lecturile cu habitudinile cu aprehensiunile şi preferinţele sale chiar dacă icircntr-un loc autorul Simţului practic repudiază cu destulă fermitate autoscopia (bdquoa ne scocioricirc la nesfacircrşit sordidităţile şi turpitu-dinile a sta mereu cu nasul icircn ele şi a ne face un soi de fală din această laquosinceritateraquo nu e cacirctuşi de puţin ocupaţia unei conştiinţe libere Icircn repertoriul păcatelor la care se refereau confesorii iezuiţi figura şi aşa-numitul laquopeacutecheacute de scrupuleraquordquo) Icircntr-o icircnsemnare liminară la volumul Spiritul şi litera Alexandru Paleologu icircşi refuză calitatea de critic literar aceasta nu dintr-un răsfăţ aristocratic cacirct dintr-o percepere a propriei sale bdquomenirirdquo dintr-un unghi mai larg şi icircn acelaşi timp mai disponibil Latura confesivă e de aceea deloc de neglijat pentru că unghiul din care se rostesc adevărurile e acela al subiectului care caută cu respon-sabilă fervoare cu patos al lucidităţii perspectiva optimă asupra lumii asupra cărţilor şi asupra vieţii Declinacircndu-şi competenţele bdquoştiinţificerdquo eseistul crede de cuviinţă să-şi asume vocaţia de cititor ndash deopotrivă al

52 R O M Acirc N Ăbdquocărţiirdquo lumii şi al cărţilor scrise ndash dar şi nestatornicia lipsa de pruden-ţă voluptatea de a exista icircn şi prin literatură Unul dintre eseurile cele mai substanţiale şi mai demne de interes e cel intitulat Experienţă expe-riment cultură Sunt explicitate şi interpretate aici cacircteva teme la care se vede eseistul a meditat icircndelung teme circumscrise icircn binecunos-cutul său stil ceremonios şi exact La fel ca icircn alte icircmprejurări autorul procedează la o circumscriere lămuritoare a termenilor degajacircndu-i de zgura habitudinilor şi a prejudecăţilor ce le-a acoperit la un moment dat bdquoExperienţardquo are cum precizează autorul accepţiuni multiple de la bdquorutina meşteşugăreascărdquo la bdquoexperienţa trăită dar trăită reflectat conştient premeditatrdquo A doua accepţiune a bdquoexperienţeirdquo a condus icircn perioada interbelică de pildă la aşa-numita literatură a autenticităţii icircntr-o multitudine de variante de la bdquotrăirismulrdquo eliadesc la bdquosubstan-ţialismulrdquo lui Camil Petrescu Experienţa icircnseamnă icircntr-o astfel de in-terpretare nu doar simpla bdquofelie de viaţărdquo naturalistă asumarea neme-diată a realului aşadar ci mai curacircnd asimilarea acestuia pasiona(n)tă pacircnă la ultima consecinţă icircn exerciţiul deplinei lucidităţi creatoare O disociere pe care o operează Alexandru Paleologu e cea dintre expe-rienţă şi experiment se consideră icircn acest sens că bdquoexperienţa are o accepţie materială pe cacircnd laquoexperimentulraquo are una formalărdquo Fireşte are dreptate să precizeze eseistul bdquonu urmează de aici că acesta ar fi ceva accidental şi de suprafaţă totdeauna icircn artă problemele formale sunt de substanţărdquo Icircn ceea ce priveşte experimentul acesta ia naştere şi icircşi extrage mobilurile estetice icircntr-un moment de criză a expresiei

Din această perspectivă o altă distincţie icircntre cele două noţiuni se ba-zează pe bdquopasivismulrdquo ori bdquoactivismulrdquo lor (bdquofiind materială experienţa nu inovează pe cacircnd experimentul fiind formal e prin esenţă inovator şi presupune un punct de vedere a priorirdquo) Datorită aspectului şi de-mersului său icircnnoitor experimentul are tendinţa de a-şi lua icircn sprijin o anumită metodă tinzacircnd să-şi anexeze aşadar o cale de urmat dar icircn acelaşi timp el simte nevoia de a-şi consolida structura prin adao-suri teoretice Se pot aduce precizează Alexandru Paleologu o serie de acuze experimentului mai icircntacirci acuzele se icircntemeiază tocmai pe caracterul şi fundamentarea preponderent teoretică sau teoretizantă a experimentului care icircşi pierde naturaleţea spontaneitatea artistică că-pătacircnd oarecum alura unei imposturi ori rigiditatea unei dogme es-tetice O altă obiecţie se leagă de faptul că experimentul nu e un bdquopro-

c r i t i c ă e s e u 53

dus finitrdquo ci mai curacircnd o icircncercare un exerciţiu o eboşă astfel icircncacirct bdquonu e onest a-l propune publicului ca laquooperăraquordquo Icircn fine se obiectează experimentului că este un fenomen tranzitoriu prin excelenţă caduc aşadar pentru că bdquonici nu apucă bine să-şi dea măsura şi aflăm icircnda-tă că e depăşit că laquoarta revine la normalraquordquo Nu e nimic paradoxal icircn faptul că experimentul are un caracter demonstrativ şi icircn acelaşi timp şocant El icircşi propune icircn mod deliberat să desacralizeze să demonteze inerţiile de gust ori poncifele receptării aducacircnd un suflu cu totul nou primenind climatul estetic şi conferind noi dimensiuni şi conotaţii unor tehnici artistice prestabilite Evident la toate acestea contribuie şi reacţia publicului Se icircnţelege că experimentul capătă icircn cele mai multe cazuri o alură iconoclastă un aer de frondă tendinţa sa fiind aceea de a răsturna ierarhiile prestabilite de a impune o nouă ordine a lucrurilor şi de a curăţa terenul bdquode toţi saprofiţii academici icircnchistaţi icircn jurul capodoperelor restauracircndu-le pe acestea icircn aria lor spirituală originarărdquo Icircn acest fel subliniază Alexandru Paleologu bdquocultura se re-voltă din cacircnd icircn cacircnd contra laquoculturaluluiraquordquo Sunt icircndreptăţite icircnsă toate acuzele care se aduc experimentului Este acesta un fenomen cultural nociv care conduce la degradarea normelor estetice fixate de tradiţie la dereglarea gustului Răspunsul pe care icircl dă eseistul e pe cacirct de tranşant pe atacirct de revelator prin icircncărcătura sa semantică etică şi estetică totodată Aserţiunile lui Alexandru Paleologu despre experi-ment se impun prin spiritul lor judicios prin alura extrem de dispo-nibilă dar nu icircn ultimul racircnd şi prin dinamica implicării icircn discurs a eului critic cu subiectivitatea sa uşor trucată osacircndită la austeritate şi rigoare Icircntre experienţă şi experiment raportul existent nu este unul de simplă excludere de opoziţie ireconciliabilă Dimpotrivă e vorba de o relaţie foarte suplă de interdeterminare de dialog fecund Expe-rimentul ia naştere crede Alexandru Paleologu icircntr-un moment bdquode criză a expresieirdquo icircntr-un moment icircn care forma nu-şi mai e suficientă sieşi nu se mai exprimă pe sine icircn modul cel mai autentic şi nu mai desemnează realul cu promptă sugestie a mimesisului Pe de altă parte experimentul are o certă dimensiune novatoare Elementul de strin-gentă noutate pe care icircl conţine orice experiment reclamă de aceea nevoia de clarificare teoretică pe care au resimţit-o cei ce au promovat experimentul de-a lungul timpului Experimentul decurge aşadar nu pur şi simplu dintr-o negare nediferenţiată a tradiţiei ci din asimilarea

54 R O M Acirc N Ăacesteia icircntr-un mod cu totul nou dintr-un unghi al sensibilităţii este-tice inedit El e un semn al vitalităţii unei culturi un simptom al nevoii acesteia de a-şi redimensiona energiile şi latenţele icircn forme şi moda-lităţi noi de expresie E evident pe de altă parte că şi raportul dintre experiment şi gustul public e extrem de relevant pentru dinamica unei culturi Experimentul e acela care scoate publicul receptor din habi-tudinile şi aşteptările sale comune revelacircndu-i un orizont nou ca şi o nouă limită a icircnţelegerii şi a puterii sale de cuprindere Pentru a putea suporta tensiunea benefică a experimentului receptorul trebuie să-şi asume o viziune nouă asupra realului dar şi o capacitate mai nuanţată de icircnţelegere a formelor artistice Experimentul e aşadar un antidot al oricărei forme de clişeu şi icircn aceeaşi măsură un pariu cu posteritatea

Interlocuţiuni (2009 ediţia a doua) e o carte vie problematizantă icircn care verva eseistului este mereu icircnsoţită de semnele unei inteligenţe disponibile mobile capabilă de adevărate spectacole ale paradoxului şi ironiei de racursiuri caustice mordante dar şi de insinuări ale me-lancoliei mai ales icircn acele pasaje cu caracter autobiografic icircn care reve-laţiile memoriei capătă rezonanţele şi accentele unei nostalgii icircnvălui-toare Alcătuit din bdquomărunţişurirdquo (prefeţe interviuri articole diverse) cum precizează autorul icircn bdquoScuzelerdquo sale de icircnceput volumul este icircnsă cu adevărat revelator pentru concepţia autorului reiterată uneori obsesiv aproape monoton icircn aceste pagini pentru modul său de a se situa icircn lumea romacircnească de azi pentru modul său de a-şi apăra şi ilustra valorile ideile şi reprezentările despre trecut şi prezent despre comunism şi liberalism despre lumea aristocraţiei sau despre dema-gogia politicienilor de după 1989 Revelatoare este apoi raportarea eseistului la Caragiale şi la Goethe din primul interviu al cărţii (Genul doct nu mi se potriveşte) pe temeiul unei comune inteligenţe radicale care icircnregistrează cu fervoare ironică fisurile din ordinea fizică socială sau morală a lumii Temele abordate de eseist sunt dincolo de vari-etatea lor demne de tot interesul O astfel de temă e cea a modelelor icircn literatură autorul distinge două tipuri de naturi naturi aurorale şi naturi culturale Icircn cazul primului tip se precizează că bdquoauroralul e in-staurator adică generator icircn lanţ de ulterioare modelerdquo De altfel refe-rindu-se la propria formaţie intelectuală şi la modelele pe care le-a asumat Alexandru Paleologu aminteşte bdquoşoculrdquo pe care l-a resimţit icircn urma lecturii operei lui I L Caragiale precum şi reperele alese icircn

c r i t i c ă e s e u 55

momentul icircn care se decide să se dedice criticii literare Maiorescu caracterizat prin bdquolapidaritatea stilului autoritatea inteligenţei ironia causticitatea voalată logicardquo şi Gherea la care icircnregistrează bdquopasiunea culturii universalerdquo şi vocaţia dialogului cultural O altă temă aceea a raporturilor dintre ortodoxie naţionalism şi fundamentalism e tratată de eseist icircntr-un ton echilibrat lipsit de fervori partizane icircn aserţiuni argumentate şi plastice totodată Icircn ceea ce priveşte tema sincretismu-lui artelor Alexandru Paleologu consideră că nu ar exista un bdquolimbaj comunrdquo al artelor icircntrucacirct bdquoarta este artă icircn măsura icircn care are o limbă proprie Că există o comunicare a materiei verbale chiar fără comu-nicare noţională aceasta se pare a fi ceva importantrdquo La fel diferenţa icircntre diletant şi artistul autentic e marcată cu rigoare şi tranşanţă Răs-punsul la icircntrebarea bdquoCare este scopul arteirdquo este reprezentativ pentru expresivitatea paradoxală a eseistului pentru spiritul său de frondă şi de extremă fineţe a disocierilor (bdquoTocmai faptul că arta nu are scop mi se pare minunat De aceea ne dă nouă arta un sentiment de libertate ne validează umanul şi ne este atacirct de necesară tocmai fiindcă nu are scop Prea ne-au năvălit scopurile şi arta este fără scoprdquo) Tema comu-nismului şi a terorii pe care a exercitat-o acesta asupra conştiinţelor nu este nici ea ocolită Titlurile unor interviuri sunt elocvente (bdquoSistemul comunist duce la extirparea bucuriei de a trăirdquo) după cum la fel de semnificative sunt aserţiunile referitoare la brutala represiune la care a fost supus chiar autorul sau cele care se referă la reprimarea ţărănimii (bdquoŢărănimea a fost asasinată După 1949 a fost asasinată sistematicrdquo) Incitantă este de altfel şi convorbirea dintre Alexandru Paleologu şi Andrei Pleşu despre Noica al cărui farmec era bdquoiritant pentru medi-ocrirdquo Se vorbeşte aici despre bdquoechivocurilerdquo filozofului despre slăbi-ciunile sale (bdquonu avea percepţia profunzimiirdquo) despre simplificările şi superficialitatea unor judecăţi Reiese din aceste pagini un portret viu sugestiv autentic al uneia dintre cele mai importante figuri din cultura romacircnească a secolului XX Interlocuţiunile lui Alexandru Paleologu departe de a da impresia de a adăposti bdquomărunţişurirdquo configurează un mod de a gacircndi şi de a simţi de maximă luciditate La care se adaugă o ironie mereu prezentă un spirit ludic subtextual şi o judecată morală de o pertinenţă incontestabilă Eleganţa exprimării ţinuta adesea afo-ristică a stilului siguranţa aserţiunilor logica strictă a demonstraţiei mefienţa icircn faţa bdquometodologiilorrdquo de orice fel ndash toate aceste trăsături

56 R O M Acirc N Ă

Bibliografie critică selectivă

1 G Dimisianu Valori actuale 19742 Lucian Raicu Critica ndash formă de viaţă 19763 M Ungheanu Lecturi şi rocade 19784 Mircea Zaciu Alte lecturi şi alte zile 19785 N Manolescu icircn bdquoRomacircnia literarărdquo nr 5 19796 Al Dobrescu icircn bdquoConvorbiri literarerdquo nr 4 19797 Gelu Ionescu icircn bdquoViaţa Romacircneascărdquo nr 7 19798 Lucian Raicu Printre contemporani 19809 Gh Grigurcu Critici romacircni de azi 198110 Mircea Iorgulescu icircn bdquoRomacircnia liberărdquo 17 martie 198111 Al Călinescu icircn bdquoConvorbiri literarerdquo nr 3 198112 Mircea Zaciu Cu cărţile pe masă 198113 Nicolae Manolescu icircn bdquoRomacircnia literarărdquo nr 8 198114 N Steinhardt Critica la persoana icircntacirci 198315 Dan C Mihăilescu icircn bdquoRomacircnia literarărdquo nr 39 198616 Mircea Mihăieş icircn bdquoOrizontrdquo nr 43 198817 Alex Ştefănescu icircn bdquoRomacircnia literarărdquo nr 10 199918 Gh Grigurcu icircn bdquoViaţa Romacircneascărdquo nr 3-4 200119 Iulian Boldea icircn bdquoRomacircnia literarărdquo nr 44 200120 Alexandru Zub icircn bdquoConvorbiri literarerdquo nr 9 200521 Marius Vasileanu icircn bdquoAdevărul literar şi artisticrdquo nr 784 200522 Simona Vasilache icircn bdquoRomacircnia literarărdquo nr 25 200523 Constantin Țoiu icircn bdquoRomacircnia literarărdquo nr 36 200524 Tudorel Urian icircn bdquoObservator culturalrdquo nr 28 200525 Cristian Teodorescu icircn bdquoRomacircnia literarărdquo nr 9 200626 Tudorel Urian icircn bdquoRomacircnia literarărdquo nr 44 200727 Tudorel Urian icircn bdquoRomacircnia literarărdquo nr 42 200928 Cornel Ungureanu icircn bdquoOrizontrdquo nr 5 201029 Tudorel Urian icircn bdquoObservator culturalrdquo nr 256 2010

pertinente ale paginilor lui Alexandru Paleologu aparţin fără icircndoială unui spirit contemplativ şi sceptic dominat de frenezia căutării perpe-tue a propriului sine

c r i t i c ă e s e u 57

Maria CheţanProfilul omului demonic icircn Vizita stelei personale de Ştefan Aug Doinaş

Icircn eseul icircnchinat memoriei lui Lucian Blaga profesorul său de Filozofia culturii lucrare purtacircnd numele Tragic şi demonic Ştefan Aug Doinaş indică problematica tragicului drept o preocupare majoră pentru membrii Cercului Literar de la Sibiu precizacircnd că subiectul a fost icircndelung dezbătut de tinerii scriitori şi că acest fenomen reprezenta pentru ei o dimen-siune esenţială atacirct a artei cacirct şi a vieţii O altă mărturisire a scriitorului este aceea că el icircn-cerca icircn lucrarea amintită (care vede lumina tiparului doar după 30 de ani de la scrierea ei) să coreleze noţiunea de tragic artistic cu aceea referitoare la demonic ultimul concept fiind o bdquonoţiune goetheeană frecventată prin intermediul unor lucrări ale lui Blagardquo1

Consideraţiile blagiene privitoare la ideile lui Goethe despre demonic fuseseră publicate pe capitole icircn 1926 icircn bdquoUniversul literarrdquo şi de asemenea sub titlul Daimonion la Editu-ra revistei bdquoSocietatea de macircinerdquo Cluj 1930 Pentru cerchistul Doinaş era firesc faptul de a cerceta icircndeaproape lucrările lui Blaga nu numai fiindcă acesta icirci fusese profesor ci şi

MC ndash profesoară la Colegiul Național bdquoUnireardquo

Tg Mureș doctorand al Univ bdquoPetru Maiorrdquo

Tg Mureș Romacircnia Studii și articole publicate despre

Ștefan Aug Doinaș (opera și activitatea literară) Fantastic

livresc icircn Sinuciderea unui fluture de Ștefan Aug Doinaș (icircn vol colectiv Intercultural

Perspectives on European Integration Between

Tradition and Modernity 2011) Borgesian echoes

in the prose of Ștefan Aug Doinaș (icircn vol colectiv

Culture Elites and European Integration 2011) Relația

Blaga ndash Doinaș (icircn vol colectiv Cercetări de istorie și

critică literară 2011)

Această lucrare este parţial susţinută de Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Uma-ne (POSDRU) finanţat din Fondul Social European şi de către Guvernul romacircn cu numărul contractului POSDRU 80641

58 R O M Acirc N Ăpentru că eseul Tragic şi demonic urma să constituie la data redactării lui teza de licenţă a scriitorului arădean la disciplina Filozofia culturii Preocupările cerchiştilor pentru această temă sunt confirmate şi de un articol al lui Eugen Todoran aflat icircn ultima apariţie (nr 6-8 din 1945) a bdquoRevistei Cercului Literarrdquo referitor la mitul fundamental al Luceafă-rului eminescian articol icircn care autorul lua icircn discuţie tipul dependen-ţei lui Hyperion faţă de Divinitate emiţacircnd icircn acelaşi timp consideraţii despre modul icircn care era perceput demonul la vechii greci şi despre accepţiunea goetheeană a termenului2 Despre interesul pentru tragic al tinerilor cerchişti mai exact despre discuţiile purtate noaptea cu To-doran şi Doinaş I Negoiţescu icirci scria lui Radu Stanca icircntr-o epistolă datată 10 iulie 1948 amintind icircn acelaşi timp un eveniment ce urma să se petreacă icircn toamnă o concretizare a ideilor euphorioniste bdquoDoi-naş icircşi pregăteşte icircn concluzie teza de licenţă despre Tragic pentru la toamnă E de fapt prima teză euphorionistărdquo3

Icircn Daimonion (lucrare citată alături de Trilogia valorilor de către Doi-naş icircn eseul din 1948) Blaga arăta despre Socrate că filozoful a enunţat icircn termeni mitici existenţa demonicului fără să icircncerce să-l definească sau să delimiteze aria acestuia4 dar nu acelaşi lucru s-ar putea spune despre Goethe care stăruie şi el asupra problemei demonicului (chiar dacă fragmentar) icircn special icircn conversaţiile cu Eckermann elaboracircnd o teorie care se poate constitui icircntr-o construcţie mitică a poetului-gacircndi-tor bdquoPrintre creaţiile mitice ale lui Goethe se icircnşiră şi gacircndul laquodemoni-culuiraquo laquoDemoniculraquo ar fi o putere nu lipsită de-o oarecare transcen-denţă care izbucneşte icircn anume oameni Goethe a icircmprumutat acest nume de la cei vechi poate de la Socrate icircnsuşi deşi fără icircndoială el icircşi dă seama că laquodemoniculraquo său se deosebea de laquodemonicul socraticraquo [] Demonicul socratic e un geniu al restricţiei morale Demonicul goethean e o putere magică un duh pozitiv al creaţiei al productivităţii al fapteirdquo5 Goethe considera că Napoleon ar fi un reprezentant tipic al demonicului icircnsă nu doar realizările unor conducători de stat ori de oşti ar intra icircn categoria bdquofapterdquo ci orice gest subsumabil actului creaţiei de-oarece demonicul nu ar fi străin de niciun tăracircm de manifestare din cacircte aparţin omului el putacircndu-se manifesta icircn artă icircn filozofie icircn ştiinţă icircn conducerea statelor6 Apăracircnd cu predilecţie icircn epocile tulburi demoni-cul se manifestă cu o asemenea forţă icircncacirct nici individul nici mulţimile din jurul acestuia nu i se pot sustrage iar uneori amprenta fatalităţii se

c r i t i c ă e s e u 59

face simţită ca icircn cazul demonicilor reprezentativi oameni care par clar conduşi de o forţă care icirci depăşeşte bdquoToţi aceştia au ceva comun trăiri icircn ritm grăbit de tragică baladă vieţi scurte repede mistuite de demonicul sălăşluit icircn ei ca o fatalitate de neicircnlăturatrdquo7

Unele dintre ideile expuse de Blaga vor fi preluate creator de fostul său student şi se vor regăsi nu numai icircn proiectata lucrare de licenţă ci vor avea ecouri literare dintre cele mai frumoase icircn anumite pagini de pro-ză Accepţiunea pe care Ştefan Aug Doinaş o dă demonicului se evi-denţiază icircn eseul Tragic şi demonic icircn care autorul icircncearcă să aducă o viziune personală prin corelarea tragicului artistic cu demonicul dorind să argumenteze că evoluţia tragediei ca gen se petrece printr-o progre-sivă reducere a tragicului o altă idee personală ce urma să fie ilustrată fiind aceea că bdquodacă lumea antică e un univers al tragicului icircn care se manifestă forţe demonice lumea noastră icircn schimb e un univers stră-bătut de demonii cu caracter tragicrdquo8

Referitor la demonic şi omul demonic icircn viziune doinaşiană icircntre ca-racteristicile importante ale acestor noţiuni (şi cu relevanţă pentru de-mersul de faţă) se află şi relaţia acestor termeni cu religia morala şi psi-hologia Indiferent faţă de problemele eticului constituit din elemente pozitive şi negative demonicul presupune o anumită ambiguitate a ac-ţiunilor implicacircnd prezenţa continuă a paradoxului Genialitatea este icircnţeleasă ca un simptom general al demonicului iar icircn cazul unor oa-meni de acţiune există o suită de gesturi şi decizii care par susţinute din afară de o putere supranaturală Alcătuirea fenomenului demonic este considerată mai complexă decacirct o propune interpretarea religioasă el presupunacircnd pe lacircngă trăsăturile negative (ce trimit spre zona satani-cului) şi caractere pozitive

Sursa demonicului ndash arată Doinaş ndash nu se află icircn inconştientul uman9 care funcţionează mai curacircnd ca un canal ce permite comunicarea cu zone superioare omului acţiunea acestei forţe nu poate fi contracara-tă iar persoanele asupra cărora se exercită sunt icircn mod vizibil icircnsem-nate (marcate) bdquoObiectele sau fiinţele respective sunt parcă centrul unei iradieri cu efecte prodigioaserdquo10 Un paradox referitor la modul de acţiune a demonicului este acela că această forţă duce spre icircmpli-nire personalitatea umană icircn aceeaşi măsură icircn care o şi distrugebdquoPe plan psihologic situaţia unor asemenea oameni se arată ca o activitate

60 R O M Acirc N Ăprodigioasă a inconştientului antrenacircndu-i din operă icircn operă dintr-o faptă icircn alta icircntr-un vertigiu care-i doboară fără a-i epuizardquo11

Omul demonic avansează prin viaţă cu un soi de febrilitate macircnat de propria combustie internă iar momentul icircn care misiunea sa a fost icircndeplinită coincide cu acela icircn care este gata de plecare devenind complet detaşat de lumea aceasta Pentru cineva neimplicat pentru un observator extern fenomenul se prezintă ca un fel de revers al medaliei o icircntorsătură pornind de la care toate lucrurile ies pe dos Dacă pentru omul comun o moarte nenaturală este doar un ghinion o fatalitate cu totul alta este situaţia omului demonic bdquo[] moartea unei atare per-sonalităţi nu este un accident ea a fost de nenumărate ori prefigurată icircn numeroasele gesturi de cutezanţă care au adus omul pe culmi Mai curacircnd icircncape aici mirarea asupra icircntacircrzierii cu care prăbuşirea necon-tenit riscată şi invocată se icircntacircmplărdquo12

Fenomenului fizic al morţii violente din această lume icirci corespunde icircn alt plan icircncetarea misteriosului ajutor şi căderea icircn dizgraţia demoni-lor Icircntr-un fel dispariţia omului demonic icircnseamnă o revenire la cadrele obişnuite fiindcă naşterea lui a fost o excepţie o abatere de la normă (bdquoDemonicul sparge fluxul temporalrdquo13) Moartea omului demonic in-diferent dacă acesta a adus cu el revoluţia crima capodopera ori aven-tura elimină excepţia şi redă timpului fluxul său obişnuit

Dincolo de calitatea lor de document ideile din eseul Tragic şi demonic pun icircn evidenţă un principiu al vaselor comunicante al coresponden-ţelor deoarece ecourile lor se fac simţite la distanţă de 50 de ani icircn volumul T de la Trezor reflexul unor concepte de filozofie a culturii regăsindu-se icircn pagini de proză

Aşezată sub semn mitologic de la bun icircnceput de către narator povesti-rea Vizita stelei personale reprezintă o modalitate de a icircncorpora ideile de filozofie a culturii icircn substanţă artistică icircn pagini de proză literară chiar icircn debutul povestirii se află referiri la prezenţa demonicului icircn credin-ţele grecilor şi la daimonul bun al lui Socrate (foarte asemănătoare cu felul cum apăreau prefigurate icircn urmă cu o jumătate de secol icircn partea a doua a eseului amintit icircn Preliminarii la Fenomenul demonic14)

Povestirea Vizita stelei personale este o ilustrare a modului icircn care se manifestă demonicul amestecul inextricabil de liber arbitru şi de pre-

c r i t i c ă e s e u 61

determinare din viaţa lui Roni Margulia primind icircnţelesuri noi dacă este interpretat prin grila accepţiunii pe care Doinaş o dă acestui ter-men bdquoOri de cacircte ori venea vorba despre Roni Margulia se vorbea ine-vitabil despre cerul intermediar [] Roni era un norocos Roni avea o stea personală iar aceasta nu putea să strălucească decacirct icircn cerul acesta intermediar Imaginea nu era chiar atacirct de nouă ea dădea doar un alt cadru vechii credinţe a Grecilor conform căreia demonicul ar fi o forţă impersonală stăruind icircntre oameni şi zei vestitul daimon bun al lui Socrate ar fi provenit din această zonărdquo15

O interesantă modalitate de transfer de atribuire a opiniilor ca şi cum ideea lansată de către autor nu i-ar aparţine acestuia ci altcuiva poate fi identificată icircn incipitul citat anterior Analizacircnd icircn Textul ca intertextuali-tate16 la Borges complexele modalităţi prin care se produce evaziunea autorului Cristina Hăulică reliefează un lucru asemănător bdquofie oculta-rea icircndărătul unui alt autor (textul borgesian se transformă atunci icircn text ndash sau mesaj ndash de gradul al doilea) fie disimularea icircndărătul unui text străin (scrisul propriu capătă astfel aparenţa de metatext)rdquo17

Mesajul pare uneori a fi retransmis iar icircntre variantele de simulare a luă-rii icircn posesie a acestuia autoarea precizează şi conversaţia scrisorile sau manuscrisul18 O situaţie oarecum similară se icircntacirclneşte şi icircn textul lui Doinaş lucru evidenţiat de vocea emiţătorului care pare iniţial imperso-nală şi transmite păreri ale colectivităţii bdquovenea vorbardquo bdquose vorbeardquo bdquonu se ştiardquo bdquotoată lumea era sigurărdquo Ideea pe care naratorul o prezintă este una importantă pentru el şi pentru credibilitatea istoriei pe care o are de relatat e vorba despre cerul intermediar noţiune pe care are abilitatea de a o prezenta ca fiind emisă de ceilalţi oameni Pentru a spori soliditatea edificiului construit naratorul vine cu aprecieri metatextuale şi cu infor-maţii culturale apelul la mitologia greacă validează icircntr-un fel afirmaţia referitoare la cerul intermediar prin argumentul existenţei unei lungi tra-diţii a credinţei icircn demonic19 Pomenirea lui Socrate şi a daimonului20 bun al acestuia trimite de asemenea la istoria umanităţii icircnscriind oare-cum situaţia care urmează a fi relatată icircntr-o lungă serie a actelor omeneşti sau poate icircntr-un anume sens limitativ aşa cum daimonul personal a devenit pentru filozoful grec un motiv de acuzaţie sub pretextul că nu respectă zeii cetăţii şi se icircnchină la zei noi acest aspect ca o mise en abicircme să devină emblematic pentru Roni Margulia a cărui stea persona-

62 R O M Acirc N Ălă protectoare se va icircntoarce pacircnă la urmă icircmpotriva lui Oricum am pri-vi lucrurile pe icircntreg parcursul primei părţi persistă prezentarea percep-ţiei generale asupra figurii enigmatice a eroului bdquoA doua zi lumea citea icircn ziarerdquo sau bdquoLumea era icircmpărţită icircn două unii icircl vedeau doar pe Roni bărbatul elegant şi fermecător care dădea strălucire saloanelor prin inte-ligenţa cultura şi verva sa ironică alţii erau sensibili la sonoritatea nume-lui Margulia icircn care citeau vanitate cruzime şi geniu al tragerii sforilorrdquo21

Treptat icircnsă naratorul martor şi apoi naratorul personaj implicat subiec-tiv vor fi instanţele care vor icircnlocui vocea impersonală al cărei rol pare să fi luat sfacircrşit prin icircndeplinirea misiunii de acreditare a unor concepte resimţite ca necesare pentru ulterioara desfăşurare narativă cerul inter-mediar şi forţele care guvernează cacircte un destin aparte

Implicarea graduală a naratorului este evidentă de la un prim nivel care anunţă distanţarea iniţială (bdquoS-ar putea ca cel puţin pentru o perioa-dă din viaţa lui privirea mea să nu distingă limpede icircntre fapte şi aura lorrdquo22) pacircnă la o substituire totală a modului general de a privi eve-nimentele printr-o subiectivitate accentuată bdquoAbia acum rupacircnd cu macircna pacircnza invizibilă puteam să visez icircn voie la urzelile tainice din jur Această toamnă care mai tacircrziu avea să fie numită laquotoamna sfacircşierii europeneraquo era totuşi o toamnă absolută Navigam icircn ea ca-n spaţiul ireal al unei oglinzi Nu este el locul tuturor surprizelorrdquo23 Devenit avocat al lui Roni Margulia naratorul bdquodescoperărdquo că implicarea sa icircn destinul acestuia este mult mai profundă decacirct ar fi crezut

Fiind pentru cei din jur o personalitate fascinantă Margulia reuşeşte icircn tot ce icircşi propune fără niciun efort (primeşte un post icircn diplomaţie icircşi cumpără un yaht este ales preşedinte al Concernului GM intră icircn Academie etc) Misterul din jurul lui este icircntreţinut de o relaţie aparte cu steaua sa personală legătură pe care el nu se sfieşte să o afişeze tra-tacircnd cu dezinvoltură curiozitatea oamenilor şi afirmacircnd chiar că el este obiectul interesului stelelor şi nu invers Acesta icircşi alege o soţie cu nu-mele Stela icircşi botează fiul Stelian are vila păzită de cinci dogi fiecare cu cacircte o stea icircn frunte iar icircn biblioteca sa pot fi văzute zece studii ale aceleeaşi teme o stea ca un fulg de zăpadă

Acuzat de uciderea unuia dintre co-directorii Concernului GM Şuli Neumann Margulia icircl ia ca avocat chiar pe naratorul care descoperă

c r i t i c ă e s e u 63

astfel că fuseseră colegi de clasă şi că el jucase cacircndva rolul de element declanşator al seriei de evenimente norocoase din viaţa acuzatului Avocatul icircnţelege repede că rolul său va fi unul minimal pentru că soarta inculpatului era hotăracirctă dinainte icircntr-o altă sferă iar dacă acesta icircşi alesese ca apărător pe bdquocopilul care-i dăduse primul ajutor din viaţa luirdquo acest lucru reprezentase doar bdquoun gest cochet la adresa stelei sale personalerdquo24

Trăsăturile care compun profilul teoretic al omului demonic icircşi găsesc icircn mare măsură ilustrarea literară icircn personajul Roni Margulia ce pare să se plieze pe şablonul croit de icircnsuşi autorul său icircn urmă cu cacircteva decenii Dozacircnd cu abilitate ambiguitatea percepţiei (bdquoaveai impresia cărdquo) naratorul subliniază ajutorul supranatural de care beneficiază protagonistul din partea unor forţe superioare (bdquolegătura cu stelele nu i-o contesta icircnsă nimenirdquo25) deoarece mereu un element imponderabil e cel care modifică situaţia ca icircntr-o lovitură de teatru bdquoo macircnă nevă-zutărdquo fiind cea care-i guvernează destinul Forţa de iradiere a omului demonic se regăseşte icircn actele lui Margulia (bdquobrusca strălucire pe care o iradiau izbacircnzile luirdquo26) acesta fiind un ins care obţine succesul chiar dacă icircn mod real contracandidatul său este mai valoros (dovadă mo-dul icircn care este ales la Academie) sau chiar şi atunci cacircnd icircn aparenţă nu are nicio şansă (alegerea sa icircn funcţia de conducere a Concernului GM) Izolarea nefirească şi crisparea cauzată de imposibilitatea ori-cărei comunicări caracteristice de asemenea omului demonic sunt identificate de naratorul din Vizita stelei personale icircn tensiunea icircn care trăieşte şi icircn atitudinea lui Margulia cel care poartă o mască suracircză-toare sub care există icircnsă o bdquocrispare secretărdquo un fel de revers ascuns al atitudinii sale degajate Avansarea unor dubii asupra naturii gesturilor personajului este doar un pretext pentru narator de a introduce o nouă ipoteză aceea a genialităţii care configurează omul demonic bdquofără să vrei te icircntrebai dacă omul era chiar icircn toate minţile sau dacă nu cumva actele oricărui ins genial sfidează prin icircnsăşi natura lor bunul simţrdquo27

O trimitere explicită la situaţia lui Napoleon icircnainte de campania din Rusia facilitează introducerea ideii de misiune pe care Margulia o măr-turiseşte confidentului său naratorul iar momentul acestei lămuriri vine ca o justificare pentru alegerea avocatului icircntr-un moment de cumpănă Conştient că nişte forţe superioare vor decide momentul re-

64 R O M Acirc N Ătragerii sale de pe scena vieţii unde icircndeplinise un rol pre-scris Margulia icircl ia ca apărător pe fostul său coleg de şcoală doar icircntr-un gest de reve-renţă şi de recunoaştere a unui final care icircncheie o existenţă aflată sub semnul excepţiei Copilul care icirci dăduse primul ajutor din viaţă lui Mar-gulia este avocatul care icircl apără acel băiat care jucase rolul bdquofirului de nisip icircn scoicărdquo28 al elementului iniţial al realizării carierei fulminante a lui Roni este din nou alături de acesta şi ciclul este complet

Victoria finală icircn proces ndash precizează naratorul ndash este una agrave la Pyrrhus extrem de scump plătită la două luni după aceasta icircncep să apară semne ale declinului Vega cea uriaşă este otrăvită Stela moare icircntr-un accident iar Stelian este rănit Icircnsuşi Roni Margulia este găsit mort după ce icircn preziua decesului său icircşi făcuse ordine deplină icircntre hacircrtii şi icircl lăsase ca administrator al averii şi ca tutore al fiului său pe nimeni altul decacirct pe narator Niciun detaliu nu este oferit cititorului referitor la cauza decesului omului de afaceri insistacircndu-se doar pe aspecte co-laterale pe o ciudată apariţie funebră văzută de narator (un dric vechi tras de un cal mascat ce avea icircn frunte o stea mare albă) şi pe faptul că Margulia ştiuse ce şi cacircnd avea să se icircntacircmple Destinul omului demonic este ilustrat integral prin acest personaj al cărui parcurs de excepţie la fel ca şi moartea sa surprinzătoare au fost decise icircn alt plan decacirct cel uman demonii din cerul intermediar i-au hotăracirct traiectoria fulminantă dar şi retragerea iar accidentul naşterii sale a fost şters brusc fluxul temporal obişnuit reluacircndu-şi curgerea

Icircn discursul narativ raportul pe care naratorul icircl icircntreţine cu naratorul este diferit icircn cele şapte fragmente ale povestirii discursul modal din prima parte introduce abil eşafodajul teoretic pe care se va construi is-toria lui Cicerone Margulia icircn timp ce icircncepacircnd cu al doilea fragment eul narant devine şi actor aducacircnd subiectivitate şi apropiere umană astfel icircncacirct discursul evaluativ şi cel generalizant se vor amesteca ade-sea cu cel emotiv stabilind legături empatice cu cititorul Transgresiu-ne a unor concepte de filozofie a culturii icircn opera literară Vizita stelei personale reprezintă un metatext icircn sensul icircn care un text de ordinul icircn-tacirci (Tragic şi demonic) stă la baza celui de-al doilea (cel literar) ultimul dezvăluindu-şi conotaţiile prin raportare permanentă la conceptele ve-hiculate icircn sursa primară influenţa livrescă fiind dinspre filozoful Doinaş către Doinaş prozatorul

c r i t i c ă e s e u 651 Ştefan Aug Doinaş Tragic şi demonic icircn Lectura poeziei urmată de Tragic şi demonic Editura Cartea Romacircnească p 4192 Eugen Todoran Hyperion demonic icircn bdquoRevista Cer-cului Literarrdquo nr 6-8 p 59 (Revista Cercului Literar Restituire integrală a publicaţiei Ediţie icircngrijită de Dan Damaschin Prefaţă de Petru Poantă Editura Dacia Cluj-Napoca 2002 p 487)3 I Negoiţescu ndash Radu Stanca Un roman epistolar Edi-tura Albatros 1978 p 1374 Lucian Blaga Daimonion icircn Zări şi etape Aforisme studii icircnsemnări Editura Humanitas Bucureşti 2003 p 2255 Idem ibidem p 228-2296 Ibidem p 2317 Ibidem p 2358 Ştefan Aug Doinaş Tragic şi demonic ed cit p 4209 Ibidem p 46210 Ibidem p 46411 Ibidem p 47312 Ibidem p 47813 Ibidem p 47914 Ibidem p 46115 Ştefan Aug Doinaş Vizita stelei personale icircn T de la Trezor proze FCS 21 2000 p 18816 Cristina Hăulică Textul ca intertextualitate Editura Eminescu Bucureşti 198117 Idem ibidem p 10918 Ibidem p 109-11419 bdquoIcircn gacircndirea greacă demonii sunt fiinţe divine sau ase-mănătoare zeilor prin puterea pe care o deţin Demonul fiinţei umane a fost de asemenea identificat cu voinţa divină şi prin urmare cu destinul omului [] Demonul simbolizează o iluminare superioară care iese din ordi-nea normală a lucrurilor permiţacircndu-i omului să vadă mai departe şi mai sigur icircntr-un mod ireductibil la argu-ment El autorizează chiar icircncălcarea regulilor raţiunii icircn numele unei lumi transcendente care ţine nu numai de cunoaştere dar şi de destinrdquo ( Jean Chevalier Alain Ghe-erbrant coordonatori Dicţionar de simboluri mituri vise obiceiuri gesturi forme figuri culori numere Traducere de Micaela Slăvescu Laurenţiu Zoicaş (coord) Daniel Ni-colescu Doina Uricariu Olga Zaicik Irina Bojin Victor- Dinu Vlădulescu Ileana Cantuniari Liana Repeţeanu Agnes Davidovici Sanda Oprescu Editura Polirom Iaşi 2009 p 337)

Note

66 R O M Acirc N Ă20 bdquoIcircn mine vorbeşte ceva divin un Zeu [] Icircncă de cacircnd eram copil exista un glas care ori de cacircte ori se face auzit mă opreşte să fac ceea ce aveam de gacircnd dar niciodată nu mă icircndemna să fac cevardquo (Platon Apărarea lui Socrate icircn Filozofia greacă pacircnă la Platon vol II partea I ediţie icircngrijită de Ion Banu Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti 1984 p 138-139)21 Ştefan Aug Doinaş Vizita stelei personale icircn T de la Tre-zor ed cit p 189-19022 Ibidem p 19523 Ibidem p 20024 Ibidem p 205-20625 Ibidem p 19026 Ibidem p 19027 Ibidem p 19728 bdquoElementul iniţial al realizării de sine pe care o urmăreş-te poate fi un fapt icircnsemnat un gest oarecare o pasiune culpabilă icircnsă odată icircncorporat acest element neglijabil joacă rolul firului de nisip icircn scoică icircn jurul său existenţa se grupează atacirct de impecabil icircn valuri de o splendoare atacirct de integră icircncacirct perla visată a personalităţii scacircnte-iază din mii de focuri orbitoare indescriptibilerdquo (Ştefan Aug Doinaş Tragic şi demonic icircn Lectura poeziei urmată de Tragic şi demonic ed cit p 476)

c r i t i c ă e s e u 67

Doris MironescuM Blecher şi revelaţiile bolii Inimi (deloc) cicatrizate

Icircn Antropologia corpului şi modernitatea David Le Breton a studiat reprezentările moderne ale corpului icircncercacircnd să identifice icircn ce mă-sură relaţia omului cu propriul corp defineşte un anumit mod specific culturii contempora-ne de a se situa icircn lume Experienţa corpului jalonează epocile istorice ale culturii umane modernitatea reprezentacircnd din acest punct de vedere epoca individualismului bdquoDin secolul al XVII-lea a icircnceput să se producă o ruptură de corp icircn societăţile occidentalerdquo1 datorită progreselor medicinei şi avansului concep-ţiei mecaniciste asupra corpului icircn gacircndirea lui Reneacute Descartes (Discurs asupra metodei) Omul este gacircndit separat de corpul său spiri-tul scăpacircnd ecuaţiei mecaniciste a universului Dacă icircn epoca medievală corpul apărea ca un mijloc de participare organică la colectivitate (aici Le Breton foloseşte ideile lui Bahtin din Franccedilois Rabelais şi cultura populară icircn Evul Me-diu şi Renaştere) icircn societatea individualistă modernă bdquocorpul funcţionează ca o graniţă factor de individuaţie (Durkheim) loc şi timp al distincţiei Corpul icircntr-un anumit fel e ceea ce rămacircne cacircnd i-ai pierdut pe ceilalţi e urma cea mai tangibilă a subiectului din clipa cacircnd slăbesc trama simbolică şi legăturile cu mem-brii comunităţiirdquo2 Pentru omul modern lipsit de legături palpabile cu societatea şi de o relaţie

DM ndash doctor icircn filologie asistent universitar la Facultatea de Litere

Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuza Iaşi Angajat

icircntr-un proiect de cercetare postdoctorală asupra

strategiilor de construcţie a mărcilor identităţii naţionale

icircn literatura romacircnă a secolului al XIX-lea

68 R O M Acirc N Ăimediată cu lumea corpul constituie bdquorefugiul şi valoarea ultimărdquo şansa de atestare de sine a individului

Corpul atacat de boală furnizează imaginea concretă a pierderii acestui refugiu al individului bdquoOmul handicapat aminteşte cu o forţă ce-i sca-pă şi ce ţine doar de prezenţa sa precaritatea infinită a existenţei şi tre-zeşte angoasa corpului distrus constituind materia primă a numeroase coşmaruri individuale de care nu e scutită nicio colectivitate umană [] Omul handicapat aminteşte fragilitatea insuportabilă a condiţiei umane Ceea ce modernitatea refuză cu obstinaţie să conceapărdquo3 Cor-pul bolnav devine astfel o metaforă a corpului modern icircnsuşi scos din mediul său codificat social Prin boală corpul devine mai vizibil decacirct icircn starea de sănătate cacircnd este escamotat printr-o serie icircntreagă de ritualuri şi comportamente icircmbrăcăminte cuviincioasă etichetă icircn public abţinerea de la atingere etc Datorită expunerii trupului cu han-dicap bdquocorpul nu mai este şters de ritual el devine prezent la modul greoi devine stacircnjenitor El rezistă simbolizării căci aceasta nu mai e dată imediat ci trebuie căutată expunacircndu-se neicircnţelegeriirdquo4

Aflat pe neaşteptate icircn faţa imaginii surprinzătoare a propriului corp icircncă din primele pagini ale romanului blecherian Inimi cicatrizate per-sonajul Emanuel experimentează o profundă perplexitate Icircn termenii lui Le Breton uimirea lui Emanuel la vederea propriului corp exprimă neliniştea omului modern icircn faţa acestei exhibări corporale a prezentării spectaculare a corpului ca un mecanism deosebit de omul care-l pose-dă Trupul expus pe gutieră la Berck atrage atenţia la fragilitatea oricărui corp omenesc şi icirci anunţă moartea o moarte ce revoltă spiritul De altfel icircn descrierea bolnavilor din oraşul-sanatoriu impresia dominantă este aceea a unor corpuri suspendate icircntre viaţă şi moarte purtacircnd atribu-tele ambelor stări fără să se fixeze icircn vreuna Apariţia primului bolnav pe gutieră de la Berck pare desprinsă din romanele fantastice şi este icircn-registrată cu o disproporţionată uimire de Emanuel (bdquoDeodată rămase uluitrdquo) Omul de pe gutieră este un bdquomort viurdquo o apariţie dintr-un tăracircm necunoscut şi neliniştitor o posibilitate de existenţă icircnfricoşătoare prin asocierile mentale pe care le implică bdquoCe să fi fost oare asta Un sicriu ambulant ori o targă Un om stătea icircntins pe un pat icircngust de lemn un fel de cadru cu saltea aşezat pe o montură cu patru roţi mari cauciucate Era icircnsă icircmbrăcat normal din cap pacircnă icircn picioarerdquo5 (sn)

c r i t i c ă e s e u 69

Icircn romanul lui M Blecher boala acţionează brutal şi totalitar Ea poate fi localizată icircn trupul pacientului icircnsă odată intrată icircn corp icircl stăpacirc-neşte icircn icircntregime obligacircndu-l să treacă la imobilitate şi să-şi modifi-ce radical funcţiunile fiziologice Tuberculoza osoasă reprezintă din acest punct de vedere boala arhetipală Ea nu suportă estetizările pe care tuberculoza pulmonară le-a făcut să intre icircn mentalul colectiv al secolului al XIX-lea şi nici nu conferă bolnavului acel aer de genialitate din pictura prerafaelită şi din o parte a literaturii romantice6 E adevărat că sănătatea devine o valoare inferioară bolii din punctul de vedere al sporului de conştiinţă şi de sensibilitate pe care icircl aduce individului Cu toate acestea bolnavii lui Blecher refuză statura mitică dată de mis-terul bdquoelecţiuniirdquo lor prin icircmbolnăvire Unul dintre ei Quitonce este chiar vehement la adresa ideii bdquoeroismuluirdquo propriu Pentru el a fi bol-nav nu este un merit ci icircn cel mai bun caz o competenţă dobacircndită de a te descurca cu mai puţin decacirct le e dat oamenilor sănătoşi o lamen-tabilă cunoaştere enciclopedică a tot ce e legat de propria afecţiune bdquoExistă escroci internaţionali care au cutreierat tot globul şi ştiu exact icircn ce oraş la ce firmă se poate da o lovitură sigură Eu ştiu pe de rost geografia clinicilor de boli osoase Icircţi pot spune icircn ce sanatoriu din El-veţia infirmierele sunt amabile şi unde se face icircn Germania cel mai bun ghips Sunt specializat Icircn meseria mea de bolnav am depăşit diletan-tismul Am devenit cu adevărat un laquoprofesionistraquordquo (p 159)

Icircn Inimi cicatrizate boala icircşi manifestă magia fatală printr-o serie de frus-trări simbolice Zed marele şofer de curse icircşi pierde picioarele Amanţii Roger Torn şi domnişoara Cora icircşi consumă dragostea icircntr-un mod pe-nibil şi insuficient (bdquoIcircşi freacă ghipsurile icircntre ei mai mult nu pot facerdquo ndash p 150) Un băieţel bolnav stracircns icircn corset pacircnă la gacirct doreşte să se facă aviator iar boala icircl ironizează icircmprumutacircndu-i un aer ţeapăn şi demn de pilot Icircn preziua operaţiei care o va face să-şi piardă un picior Isa visează să se facă dansatoare Astfel personajele intră sub imperiul unei boli care le tratează cu o vădită ostilitate şi chiar cruzime ea este personificată fără a fi totuşi mitizată pozitiv Dimpotrivă romanul se străduie să depă-şească acel gen de gacircndire colectivă clişeistică de imaginarul standar-dizat al bolii Dacă cum afirmă Susan Sontag bdquomai mult de un secol şi jumătate tuberculoza a oferit un echivalent metaforic pentru delicateţe sensibilitate tris teţe şi lipsă de putererdquo7 Blecher pare pornit să demon-streze că tuberculoza osoasă nu poate fi aşa ceva Eroii ţin să arate la fie-

70 R O M Acirc N Ăcare pas că nu sunt sfinţi gesturile lor de revoltă icircnsemnacircnd totodată şi o atestare a propriei validităţi a propriei persoane Eliberaţi de fixitate cu ajutorul gutierei şi al trăsurilor ei se plimbă fac cunoştinţe şi dau chiar baluri unde se cacircntă şi se bea alcool Icircntr-o noapte de petrecere Zed tra-ge cu puşca la ţintă icircn cadrul unui concurs şi nimereşte bucuracircndu-se demonstrativ (bdquoVedeţi că am nimerit Bolnav dar icircncă omrdquo ndash p 148) Furia erotică icirci cuprinde pe toţi cei din sanatoriu pe Tonio şi doamna Wandeska pe Roger Torn şi Cora pe Emanuel Solange şi Kitty ba chiar icircn varianta manuscrisă intitulată Berck şi pe doamna Tils Isa sau Ernest Nu este vorba de o dragoste spiritualizată clorotică Nici măcar puritatea silnică a corpurilor ferecate icircn ghips nu este icircntotdeauna garantată bdquoŞi ce-i dacă are ghipsul Parcă nu se poate face dragoste şi aşa O macircngacirci o săruţi icircn diferite locurirdquo (p 146) Paginile romanului una după alta se icircntrec să dovedească faptul că experienţa amoroasă oricacirct de chinuită nu trebuie luată ca o reluare convenţională a unui mit cultural al spiritu-alizării prin eros Dacă romanul i-a părut lui G Călinescu bdquode-a dreptul respingătorrdquo8 icircn materie de erotism este probabil şi pentru că reprezen-tarea amorului este cacirct se poate de plastică de sugestiv fiziologică oco-lind abstractul socotit fals

Ghipsul apare icircn Inimi cicatrizate ca o metaforă de eficienţă maximă cu atacirct mai mare cu cacirct el este şi o realitate concretă de neocolit Icircm-brăcaţi icircn ghips bolnavii icircşi intră cu adevărat icircn rol Corsetul medical este de altfel numit bdquouniformărdquo de către pensionarii sanatoriului El este icircn acelaşi timp bdquosecretrdquo şi prezent deghizat de icircmbrăcăminte el obligă bolnavul să-i conştientizeze mereu existenţa prin greutatea sa formidabilă Carapacea odată icircmbrăcată icirci conferă individului o nouă identitate marcacircndu-i accederea icircntr-o nouă stare de existenţă bdquocon-trastul acesta icircntre a fi un om ca toţi oamenii şi totuşi a zăcea icircmprizo-nierat icircn ghips cu oasele cariate de tuberculoză iată ce era dureros şi trist icircn această boală Paradoxul consta icircn a exista şi totuşi icircn a nu fi laquocu desăvacircrşire viuraquordquo (p 139) Icircmbrăcat icircn ghips Emanuel are sentimen-tul unei deposedări ultimative (bdquoo senzaţie teribilă de abolire pe care n-o mai simţise decacirct icircn visrdquo) El se desparte vocal de trupul său abia descoperit prin conştientizarea bolii bdquoAdio Emanuel icircşi spuse el Ai devenit un om mortrdquo (p 153) Imaginile convocate icircn continuare ex-primă angoasa pierderii bdquovieţiirdquo deoarece trupul devine prada unei ma-terii inerte care-l destituie din funcţiile sale bdquoIcircl manevrau ca pe un ma-

c r i t i c ă e s e u 71

nechin fără viaţă [] descoperi că devenise o statuie cu totul hibridă o stranie combinare de piele şi ipsosrdquo (p 153) O altă imagine calificată a destituirii corporale este Quitonce ajuns icircnaintea unei operaţii grave o bdquomumie icircnfăşurată icircn bandeleterdquo Mai tacircrziu cu piciorul ei icircnfăşurat icircn bandaje groase de tifon Isa seamănă cu bdquoo păpuşă mare culcată pe un pătuc o păpuşă cu un picior spart pe care o fetiţă l-ar fi icircnvelit icircn cacircrpe albe jucacircndu-se cu ea laquode-a bolnavaraquordquo (p 218) Ghipsul transformă bolnavul icircn cadavru icircn mumie sau icircn păpuşă fără viaţă Din punctul de vedere al bolnavilor terapia prin icircnchiderea trupului icircntr-o carapace medicală icircmprumută ceva dintr-o practică magică ea se foloseşte de rigiditatea morţii pentru a icircndepărta moartea de corp aşa cum des-cacircntecul de frică se face prin fumigaţii cu păr de lup Numai că această terapie comportă şi riscuri bolnavul ajunge să se identifice cu propria boală contaminacircndu-se de fascinaţia stabilităţii icircn ghips El se ataşează de propria boală şi de locul suferinţei sale pe care nu mai vrea să-l pă-răsească Ernest iniţiatul icircn tainele bolii lămureşte acest lucru pentru Emanuel bdquoBerck e altceva decacirct un oraş de bolnavi E o otravă foarte subtilă Intră de-a dreptul icircn sacircnge Cine a trăit aici nu-şi găseşte locul nicăieri icircn lume Ai să simţi şi tu asta icircntr-o zi Toţi negustorii toţi doc-torii de aici farmaciştii chiar şi brancardierii toţi sunt foşti bolnavi care n-au putut trăi icircn alte părţirdquo (p 154)

Icircn aceste condiţii tot ceea ce icirci rămacircne bolnavului este conştiinţa fap-tului că a fost bdquoscos din viaţărdquo revolta icircmpotriva acestui ultragiu adus lui ca individ Ca să nu capituleze devenind un bdquomort viurdquo el trebuie să-şi icircntreţină şi să-şi prelungească starea de inadaptare la condiţia pri-zonieratului icircn ghips Emanuel aplică el icircnsuşi această soluţie bdquom-aş simţi infinit mai nenorocit dacă aş ajunge icircntr-o zi la această perfectă resemnare Mă trezesc cacircteodată noaptea din somn şi icircmi pipăi ghipsul ca un nebun Este adevărat E oare adevărat Şi scracircşnesc din dinţi cacircnd degetele icircmi alunecă pe duritatea lui neputincioaserdquo (p 185) Icircnsă Emanuel joacă rolul novicelui celui icircncă neexperimentat icircntr-o artă complicată Icircn prezenţa lui se găsesc numeroşi bdquoiniţiaţirdquo icircn ale bo-lii gata să icirci explice parcursul de la revoltă la acceptare Ernest se dă pe sine drept exemplu de vindecare nu atacirct pentru că a trecut de la corsetul de ghips la cel simplu ci pentru că nu-şi mai pune problema sinuciderii Iar Isa răspunde neliniştilor novicelui formulacircnd icircn treacăt o altă metaforă memorabilă a romanului cea a bdquoţesutului cicatrizatrdquo pe

72 R O M Acirc N Ăcare autorul a preţuit-o atacirct de mult icircncacirct a dorit s-o pună drept titlu al acestuia bdquoToţi ne-am sculat icircn puterea nopţii şi ne-am pipăit dispe-raţi ghipsul Toţi toţi dar apoi cacircnd loviturile s-au icircnteţit n-am mai simţit nimic Ştii ce se numeşte icircn medicină laquoţesut cicatrizatraquo Este pielea aceea vacircnătă şi zbacircrcită care se formează pe o rană vindecată E o piele aproape normală atacirct doar că e insensibilă la frig la cald ori la atingeri [] Vezi inimile bolnavilor au primit icircn viaţă atacirctea lovituri de cuţit icircncacirct s-au transformat icircn ţesut cicatrizatrdquo (p 185)

Diagnosticul pus de Isa tuturor bolnavilor bdquocu experienţărdquo este fun-damental greşit Niciunul dintre eroii centrali nu poate fi icircnvinuit de resemnare nici măcar Isa care icircn faza terminală plăteşte un şarlatan pentru a-i icircntreţine iluzia că se va salva9 Apropierea morţii (iar pentru bolnavii icircnchişi icircn ghips moartea este mereu aproape) o face să expri-me dorinţe inavuabile (bdquovoi dansa cu tine goalărdquo) şi să răbufnească vi-olent icircmpotriva bdquocelorlalţirdquo icircntr-un limbaj care icircncearcă inutil să trans-greseze barierea ruşinii (bdquoIcircnţelegi Vom răscoli pe spectatori pacircnă icircn fundul intestinelor a intestinelor lor pline cu că [] Ei nu mi-e ruşine Afirm sus şi tare că au icircn intestine că cărdquo ndash p 220) De altfel activităţile isterice gesticulatorii ale tuturor bolnavilor de la Berck trădează o subterană nelinişte Atunci cacircnd petrec aceştia se icircm-bată şi trag cu puşca Icircndrăgostiţii comit din gelozie tot felul de nebu-nii Lucru important nici după ieşirea din sanatoriu bolnavii nu sunt cu adevărat bdquocicatrizaţirdquo sufleteşte Urmărit de imaginea femeii pe care o iubise Tonio are pulsiuni autodistructive devine alcoolic şi cocaino-man căutacircnd din exasperare să ucidă un om şi recurgacircnd icircn cele din urmă ca o inversare a disperării la gesturi de prosternare religioasă Ernest este icircn lumea bdquoliberărdquo un perpetuu inadaptat gata să fraternize-ze cu cerşetorii icircn cărucioare ca singurii săi colegi de suferinţă Oraşul oamenilor sănătoşi icirci pare rău croit pentru un bolnav de aceea se fereş-te să meargă pe stradă iar icircn taxiuri se tolăneşte pe o coastă Lipsit de contact cu lumea din jur el trece printre case şi oameni bdquoinsensibil şi fără legăturirdquo descoperind doar bdquoobiecte şi decorurirdquo cu alte cuvinte lucruri asemănătoare unele cu altele prin formă sau funcţionalitate şi locuri care dau impresia falsităţii şi neorganicităţii bdquoAventurardquo absurdă de la Paris pe care i-o relatează epistolar lui Emanuel ndash parcă desprinsă din Icircntacircmplări icircn irealitatea imediată totuşi fără aerul fantastic de acolo şi icircn consecinţă păracircnd o ilustraţie demonstrativă a unei teze ndash se icircn-

c r i t i c ă e s e u 73

cheie printr-un gest gratuit salutul adresat unui portret al unui militar necunoscut icircntr-o casă abandonată bdquoIcircnţelegi Era cel mai stupid gest pe care icircl putea săvacircrşi acolo icircn minutul acela Era supremul meu oma-giu icircncăperii necunoscute şi ofiţerului anonim care icircşi păstra singur icircn solitudinea icircngrozitoare a casei raţiunea sigură de a exista şi de a se răzima de o sabierdquo (p 223)

Unul dintre bdquoteoreticieniirdquo lipsei de eroism a bolii şi ai resemnării icircntru boală competentul cunoscător al sanatoriilor de tuberculoză osoasă Quitonce reprezintă şi el un caz de inadaptare la boală La nivel de-clarativ el atinge un mare grad de detaşare faţă de propria condiţie ajungacircnd să suporte operaţii complicate cu indiferenţă bdquoDesigur de-sigur icircnsă laquodincoloraquo de eroism nici cu curaj nici cu speranţă cu nimic Păstrez pentru operaţie sentimentul absolut neutru pe care icircl am cacircnd beau un pahar de apărdquo (p 160) Afecţiunea de care suferă Quitonce se apropie mult de imaginea torturii sugeracircnd cu atacirct mai puternic imposibilitatea resemnării icircn condiţia de bolnav mai icircntacirci la nivelul fiziologiei El este introdus icircn scenă ca invalid de un tip aparte zvacirccnind incontrolabil din picioare icircn timpul mersului din cauza unei tumori care apasă pe o vertebră ceea ce-i dă un aspect inimitabil Boala lui pare să le icircnsumeze şi să le depăşească pe ale celorlalţi de vreme ce pentru a fi descrisă se foloseşte metafora unei alte boli bdquoo adevărată criză de epilepsie a picioarelorrdquo (p 138) Quitonce este un ins febril care ştiindu-şi slăbiciunea şi aşteptacircnd scadenţa şi-a exploatat trupul pacircnă la limită bdquoAm făcut totul icircn viaţă spuse din nou Quitonce am icircn-cercat toată gama de la dureri pacircnă la eram să spun voluptăţi pacircnă la prostiirdquo (p 160) Agitaţia sa erotică din perioadele de calm dintre două operaţii reprezintă o evidentă tentativă de reatestare a propriei corporalităţi de reafirmare a unei vitalităţi exacerbate bdquohipersexualerdquo aflată sub ameninţarea bolii El păstrează fotografii din momentele de bdquotensiune virilărdquo pe care le arată colegilor bdquoplescăind din limbărdquo chiar icircn preziua unei intervenţii chirurgicale pe care pretinde că o aşteap-tă cu liniştea faptelor cotidiene celor mai obişnuite Deşi afirmaţia nu poate fi bănuită de ipocrizie este limpede că lipsa de emoţie faţă de o nouă operaţie (a douăsprezecea) nu este echivalentă cu blazarea icircn faţa morţii Bolnavul rămacircne un exasperat un tulburat incapabil să se obişnuiască cu noua sa bdquonormalitaterdquo şi nici doritor să se icircntoarcă (pre-cum Ernest) la bdquonormalitateardquo celorlalţi

74 R O M Acirc N ĂIcircncercări de vindecare magicăRămas singur cu propriul trup ca o emblemă a finitudinii pe care nu o poate ascunde Quitonce se dedă unui joc straniu El icircncearcă să afle şansele de a-i reuşi operaţia prin consultul direct al bdquofatalităţiirdquo Deschide un dicţionar şi adună cifrele paginii descoperite speracircnd că va nimeri cifra augurală Tentativa sa de a apela la hazard este simptomatică Şi Isa icircn faza ultimă a bolii recurge la serviciile unui bdquoiluminatrdquo care se dove-deşte a fi un şarlatan Bolnavii constată la capătul suferinţelor eşecul medicinei ştiinţifice icircn cazul lor şi se icircndreaptă către tehnici bdquoalternativerdquo de vindecare una mai disperată decacirct alta icircnsă icircn fond egal de inefici-ente oarecum aleatorii divinaţia icircn paginile unui dicţionar (nu ale unei cărţi sfinte) sau magia corpurilor astrale (icircn care Isa nu crede icircn plus bdquocorpurile astralerdquo sunt simple bucăţi de bracircnză) Antropologia consta-tă prezenţa practicilor medicinei bdquoalternativerdquo icircn spaţiul contemporan plasacircndu-le originile icircn concepţia populară asupra legăturilor subtile dintre corp şi univers de pildă a corespondenţei dintre anumite organe şi unele plante sau pietre cu puteri vindecătoare Gacircndirea populară are o concepţie holistică cu privire la corp bdquocorpul seamănă cu un cacircmp de forţă aflat icircn rezonanţă cu ceea ce se apropie de el Icircn tradiţiile populare corpul se găseşte mereu icircn contact cu lumea reprezentacircnd o parte ne-desprinsă de universrdquo10 Icircntorcacircndu-ne la bolnavii din Inimi cicatrizate constatăm la aceştia un recurs in extremis la aceeaşi gacircndire populară icircn-cercacircnd să instituie un raport favorabil icircntre lume şi propriul corp Icircnsă tentativa lor de a se plasa icircntr-un cadru mental holistic este icircncărcată de conştiinţa vacuităţii acestei dorinţe Ei schiţează nişte simulacre de acţiu-ne magică condamnacircndu-le la eşec icircncă din punctul de plecare Quitonce ştie că bdquoe teoretic imposibil să pot căpăta vreun pronostic sigur Chiar dacă asemenea previziuni ar putea fi exacte gacircndeşte-te cacircţi Quitonce ca mine aşteaptă poate icircn seara asta operaţia de a doua zi [] Şi-atunci icircmpărţită la atacirctea persoane orice profeţie devine imprecisărdquo (p 174) Şi Isa cunoaşte pericolul iluziei icircn care se pregăteşte să cadă bdquoCe recunoscă-toare ţi-aş fi dacă ai izbuti să mă scapi de obsesia asta Dar e imposibilrdquo (p 218) Ambele icircncercări se caracterizează printr-o notă de arbitrar şi gratuitate care le subliniază ineficienţa Bolnavii icircşi semnalează astfel prin gestul patetic dorinţa disperată de a se vindeca lipsa resemnării icircn faţa morţii Inimile lor nu sunt bdquocicatrizaterdquo proximitatea dispariţiei le face din nou să sacircngereze

c r i t i c ă e s e u 75

Inimi cicatrizate este romanul bolii ca manieră paradoxală de trezire la viaţa spiritului prin redescoperirea fiziologiei Trezirea aceasta are un caracter agonic fluctuant niciodată fixat Condiţia de bolnavi icirci obligă pe aceşti oameni să ia distanţă faţă de reprezentările bdquofireştirdquo ale lumii să conteste bdquonormalitateardquo Boala constituie de aceea un trop major al existenţei dezvrăjite prin angoasă pe care Kierkegaard o numise bdquoboala de moarterdquo Romanul blecherian diferă deci de capodopera publicată icircn 1922 de către Thomas Mann nu prin accentul naturalist (cum afirmă Radu G Ţeposu icircn Suferinţele tacircnărului Blecher) ca opus celui simbo-lic Şi Inimi cicatrizate se construieşte pe un set de simboluri care caută să rezume aspectele esenţiale ale dramei de conştiinţă a bolnavilor de la Berck (acvariul carapacea ţesutul cicatrizat) Dar drama este se pare mai puternică decacirct simbolurile utilizate pentru a o descrie De aceea romanul blecherian nu construieşte o parabolă culturală de anvergură ca la maestrul german ci transformă totul fapte vorbe gacircnduri icircn ele-mente ale unei gesticulaţii nervoase ca o formă de autenticitate con-secventă a lumii personajelor din care autorul nu evadează niciodată

1 David Le Breton Antropologia corpului şi modernitatea Editura Amarcord Timişoara 2002 p 772 Idem p 1513 Idem p 1354 Idem p 1345 M Blecher Icircntacircmplări icircn irealitatea imediată Inimi ci-catrizate Vizuina luminată Corp transparent Publicistică Corespondenţă Editura Vinea-Aius Bucureşti ndash Craiova 1999 p 132 Toate citatele cu indicaţie de pagină provin din această ediţie6 Cf Susan Sontag Boala ca metaforă SIDA şi metaforele ei trad Aurel Sasu Editura Dacia Cluj-Napoca 1995 p 297 Idem p 538 G Călinescu Istoria literaturii romacircne de la origini pacircnă icircn prezent Editura Minerva Bucureşti 1982 p 9669 Eroarea Isei este şi eroarea autorului care nu reuşeşte să găsească un titlu icircn stare să sintetizeze semnificaţiile romanului bdquoŢesut cicatrizatrdquo titlul romanului preferat de autor este la fel de inadecvat conţinutului ca şi cel impus de editorul Em Ocneanu Inimi cicatrizate10 David Le Breton op cit p 84

Note

76 R O M Acirc N Ă

Iulian BOLDEAAcad Alexandru Surdu şi fascinaţia conceptelor

Preliminarii

Academicianul Alexandru Surdu s-a născut la Braşov la 24 februarie 1938 A absolvit Facultatea de Filozofie a Universităţii din Bu-cureşti icircn anul 1963 Din anul 1964 este cer-cetător la Centrul de logică al Academiei Ro-macircne unde a colaborat cu Constantin Noica şi Anton Dumitriu la diferite proiecte de cer-cetare (seminarii filozofice traduceri ediţii critice) Alexandru Surdu s-a specializat la Universitatea din Amsterdam icircn logică sim-bolică şi fundamentele ştiinţelor publicacircnd la Editura Academiei două cărţi de referinţă icircn domeniu Elemente de logică intuiţionistă (1976) şi Neointuiţionismul (1977) Teza de doctorat Logica clasică şi logica matematică apare icircn anul 1971 Din anul 1972 este mem-bru corespondent al Consiliului Superior de Logică şi Ştiinţe Comparate din Bologna După anul 1990 domnul Alexandru Surdu este redactor-şef al publicaţiilor bdquoRevista de filozofierdquo şi bdquoRevue roumaine de philosophierdquo Icircn anul 1992 devine membru corespondent al Academiei Romacircne iar din anul 1995 este profesor universitar la Facultatea de Filozofie a Universităţii din Bucureşti La Facultatea de Psihologie a Universităţii bdquoTitu Maiorescurdquo din Bucureşti predă de asemenea cursuri de

p o r t r e t 77

istoria psihologiei şi de psiholingvistică Din anul 1993 este membru titular al Academiei Romacircne şi preşedintele Secţiei de Filozofie Te-ologie Psihologie şi Pedagogie a Academiei Romacircne Totodată aca-demicianul Alexandru Surdu este director al Institutului de Filozofie şi Psihologie bdquoConstantin Rădulescu-Motrurdquo al Academiei Romacircne şi membru al Uniunii Scriitorilor din Romacircnia Icircntre cărţile de referinţă ale domnului academician Alexandru Surdu trebuie amintite Penta-morfoza artei (1993) Vocaţii filozofice romacircneşti (1995) Gacircndirea spe-culativă (2000) Confluenţe cultural-filozofice (2002) Filozofia pentadi-că (2007) precum şi monografia etnologică Şcheii Braşovului (1992) Ca o recunoaştere a meritelor sale culturale şi academice domnul Ale-xandru Surdu a fost distins cu premiul bdquoVasile Contardquo al Academiei Ro-macircne (1975) cu Ordinul Serviciul Credincios icircn grad de cavaler conferit de Preşedinţia Romacircniei (2004) cu premiul Uniunii Scriitorilor pentru critică istorie literară şi eseu (1996) cu Medalia bdquo150 de ani de la naşte-rea lui Mihai Eminescurdquo pentru contribuţia adusă la editarea operei lui Mihai Eminescu (2000) cu Fibula de la Suseni acordata de Prefectura Mureş (2009) De asemenea activitatea prestigioasă a Domniei Sale a determinat conferirea de către mai multe universităţi din Romacircnia (Universitatea de Nord Baia Mare Universitatea bdquoPetru Maiorrdquo Tacircr-gu-Mureş Universitatea bdquoAndrei Şagunardquo Constanţa) a titlului de doc-tor honoris causa Prin icircntreaga sa activitate ştiinţifică prin cărţile şi studiile sale din domeniul istoriei filozofiei al logicii al filozofiei teore-tice academicianul Alexandru Surdu şi-a adus o contribuţie esenţială icircn dezvoltarea filozofiei romacircneşti postbelice

Filozofie şi destin

Opera filozofică a domnului academician Alexandru Surdu este pe cacirct de vastă pe atacirct de profundă şi emblematică pentru destinul cărtura-rului Logica clasică şi logica matematică (1971) icircşi propune să traseze bdquocoordonatele pe baza cărora poate fi abordată problema raportului dintre logica clasică şi logica matematicărdquo Autorul precizează de ase-menea că bdquoaplicaţiile logice pun icircn evidenţă faptul că cele două logici sunt instrumente ale construcţiei ştiinţifice au aplicaţii propriu-zise şi sunt instrumente ale fundamentării ştiinţelor dar sunt instrumente deosebiterdquo Cartea Elemente de logică intuiţionistă (1976) este o sinte-

78 R O M Acirc N Ăză a investigaţiilor ştiinţifice din domeniul logicii intuiţioniste Scopul cărţii este de a bdquodemonstra posibilitatea fundamentării unei teorii logice care să nu icircncalce niciuna dintre principalele teze ale intuiţionismuluirdquo Intuiţionismul logico-matematic marchează icircn viziunea academicia-nului Alexandru Surdu un progres icircnsemnat icircn domeniul mai vast al logicii bdquoInterpretată corect logica intuiţionistă este un reflex abstract al matematicii intuiţioniste al cărei obiect fundamental de studiu icircl constituie devenirea timpuluirdquo Argumentată icircn mod riguros remarca-bilă prin calitatea conceptelor şi a raţionamentelor prin rigoarea di-sociaţiilor şi prin viziunea nuanţată şi consecventă asupra domeniului cercetării cartea reprezintă o contribuţie de prim rang icircn cercetarea filozofică romacircnească de după al Doilea Război Mondial

Icircn Teoria formelor prejudicative (1989) academicianul Alexandru Sur-du porneşte de la sublinierea faptului că bdquoAristotel poate fi considerat adevăratul părinte al logicii simbolicerdquo Formele bdquoprejudicativerdquo sunt icircn viziunea autorului acele forme care bdquonu-şi găsesc locul nici icircn lo-gica simbolică şi nici icircn cea clasico-tradiţionalărdquo Formele prejudica-tive sunt entităţi de esenţă ontică chiar dacă ele sunt icircncadrabile icircn domeniul logicii Filozoful Alexandru Surdu observă că prejudicati-vitatea stabileşte legătura necesară icircntre bdquodomeniul existenţei pure şi cel al gacircndirii şi al exprimării salerdquo Demersul teoretic al autorului clarifică diferenţele distincţiile relaţiile sau corelaţiile dintre intelect şi raţiune bdquoDomeniul raţiunii este icircntru totul acela al fiinţei al unei fiinţe independente de existenţă ceea ce permite falsul Dar raţiunea nu epuizează domeniul fiinţei care este şi al intelectului atacirct la nivel elementar entitativ cacirct şi la nivel prejudicativ şi respectiv al interde-pendenţei prejudicative Fiinţa aceasta nu este icircnsă numai dependentă de existenţă ci chiar legată de ea nemijlocit icircn cadrul stărilor de fapt şi al situaţiilor reale ceea ce nu permite falsulrdquo Teoria formelor prejudi-cative pe care o instrumentează documentat icircntr-o manieră originală academicianul Alexandru Surdu dovedeşte o dată mai mult relaţiile şi interferenţele care subzistă icircntre logică şi filozofie bdquoTeoria formelor prejudicative ţine de intelectul pur logica tradiţională numită şi cla-sică ţine de raţiunea pură iar teoriile logico-matematice de intelectul raţional Teoria formelor prejudicative ca logică a intelectului pur pre-cede logica raţiunii o determină şi stă la baza acesteia Pe de altă parte teoria formelor prejudicative nu poate lipsi din cadrul unei expuneri

p o r t r e t 79

sistematice a logicii ca teorie generală a fiinţei căci ea face legătura cu existenţa respectiv cu domeniul sensibilităţiirdquo Partea finală a lu-crării relevă distincţiile icircntre relaţii prejudicative forme prejudicative judecăţi existenţă adevăr şi adecvaţie Se fac de asemenea aprecieri asupra raportului dintre starea de fapt proiecţie simbolică şi judecată asupra relaţiilor interfactuale icircn logica propoziţiilor şi cea a claselor Icircn viziunea academicianului Alexandru Surdu obiectul logicii simbolice este sfera relaţiilor prejudicative

Filozofia formelor pentadice este inaugurată de academicianul Alexan-dru Surdu prin cartea din 1993 Pentamorfoza artei icircn care autorul icircşi propune bdquodezvoltarea unor astfel de teze generale din cadrul unui con-text filozofic de amploare (filozofia pentadică) referitoare la artele cla-sice icircn genere dar mai ales la reprezentarea pentadică (pentamorfoza) a mecanismelor de producere şi funcţionare ale acestorardquo Printr-un astfel de demers de incontestabilă relevanţă epistemologică autorul vizează inserţia domeniului artistic icircn patrimoniul filozofiei sistema-tice Metoda de cercetare este bdquodialectica pentadicărdquo o metodă ce se fundamentează pe concepţia justificată conform căreia bdquoarta ocupă un loc privilegiat icircn cadrul realităţiirdquo reprezentacircnd totodată bdquounitatea fenomenologică a icircntregii realităţirdquo Finalitatea acestei lucrări este de altfel cum mărturiseşte autorul una filozofică bdquocu tentă evident logici-zantărdquo cartea constituindu-se ca un bdquoomagiu cuvenit artei şi concepţiei ei clasico-tradiţionalerdquo Pentamorfoza artei este prin viziune structură şi concepţie o contribuţie de reală importanţă icircn domeniul filozofi-ei artei al filozofiei culturii icircn general propunacircndu-ne o metodologie complexă extrem de adecvată fenomenelor culturale contemporane marcate de efervescenţă şi diversitate a manifestărilor Arta este cum remarcă atacirct de plastic şi de expresiv academicianul Alexandru Surdu bdquosingura pe tăracircmul căreia se pot icircnfrăţi atacirct de firesc adevărul şi bi-nele dreptatea şi libertatea adică tot ceea ce constituie icircmpreună cu frumosul şi prin frumos realitatea Pentada de aur a dreptei filozofărirdquo

Vocaţii filozofice romacircneşti (1995) are ca punct de plecare interogaţia asupra posibilităţii existenţei unui bdquospirit romacircnescrdquo a unui bdquosentiment romacircnesc al fiinţeirdquo care icircşi exprimă potenţialităţile gnoseologice icircn modulaţie metafizică Autorul consemnează cu argumente şi ilustrări convingătoare principalele momente icircn devenirea gacircndirii filozofice

80 R O M Acirc N Ăromacircneşti icircn toată diversitatea şi complexitatea ei Se arată icircn mod justificat că filozofia presupune un anumit grad de civilizaţie de cultu-ră o conştiinţă naţională elevată iar filozofia romacircnească se poate con-sidera fundamentată icircn momentul icircn care sunt icircndeplinite condiţiile unei filozofii cu caracter naţional (existenţa unui demers de filozofare original cu baze etnice proprii existenţa unui mediu propice pentru difuziunea conceptelor filozofice existenţa unei problematici specifi-ce şi a unor sisteme filozofice individualizante şi individualizatoare) Icircnceputurile filozofiei romacircneşti stau cum se observă icircn această lucra-re sub semnul filozofiei politice prin promovarea raţionalismului şi a idealurilor naţionale după care urmează reprezentanţii filozofiei năs-cute din necesităţi didactice şi mai apoi filozofii propriu-zişi Demer-sul academicianului Alexandru Surdu este icircn această carte şi unul re-cuperator icircn sensul reconsiderării şi revalorizării unor gacircnditori căzuţi pe nedrept icircn conul de umbră al posterităţii De asemenea autorul cărţii Vocaţii filozofice romacircneşti operează o clasificare tipologică per-tinentă distingacircnd o direcţie intuiţionistă icircn dezvoltarea logicii (Nae Ionescu Octav Onicescu Grigore Moisil) o direcţie a specialiştilor icircn alte domenii apropiaţi de demersul filozofic (Ştefan Odobleja) sau autorii de sinteze icircn care ştiinţa şi filozofia icircşi reunesc discursul şi meto-dologiile (Mihai Drăgănescu) Un capitol important este cel consacrat lui Constantin Noica căruia Alexandru Surdu icirci dedică pagini extrem de convingătoare de pertinente şi de comprehensive Sistemul fiinţei pe care Noica l-a articulat este comentat icircn perfectă adecvare cu gacircndul filozofului de la Păltiniş consideracircndu-se că bdquodevenirea icircntru fiinţă nu este o simplă vocabulă şi nici o icoană a cuminţeniei Este un moment al dreptei filozofări al pentadei de aur care icircncepe şi se termină mereu cu icircntrebarea despre fiinţărdquo

O altă carte de semnificativă relevanţă a academicianului Alexandru Surdu Gacircndirea speculativă ndash Coordonate istorico-sistematice (2001) este o reevaluare a istoriei filozofiei icircn care sunt inventariate atent prin prisma unei perspective diacronice dar şi printr-un demers sin-cronic bine articulat principalele momente ale gacircndirii speculative de la perioada filozofiei presocratice pacircnă la epoca de glorie a meditaţiei speculative ndash filozofia clasică germană cu referiri atente şi la evoluţia filozofiei romacircneşti Circumscrierea gacircndirii paradoxale a lui Heraclit comentariile consacrate bdquoantiteticii lumii sensibilerdquo la Platon filozofiei

p o r t r e t 81

lui Hegel Kant sau Fichte argumentate şi motivate totodată se ba-zează pe dialectica raportării conştiinţei interogative la problematica transcendentului a misterului De asemenea autorul operează o serie de disocieri ndash necesare ndash icircntre intelect raţiune şi speculaţiune consi-deracircnd că prin intelect bdquose icircnţelege gacircndirea intuitivă practică folosi-toare icircn lumea imediat icircnconjurătoare cu referinţă directă la lucruri individuale şi relaţia dintre acesteardquo icircn timp ce prin raţiune bdquose icircnţelege gacircndirea discursivă noțională apreciativ-judicativă şi argumentată demonstrativă bazată pe principiul raţiunii suficiente prin care se ur-măreşte consecvenţa şi noncontradicţia Raţiunea este aplicabilă unei realităţi complexe artistice morale şi ştiinţifice icircn genere lumii orga-nice animalice şi umane fiind exprimabilă icircn limbajele uzualerdquo Icircn ceea ce priveşte speculaţiunea aceasta este bdquogacircndirea teoretică şi mistică bazată pe semnificaţiile unor concepte generale de genul ideilor al că-ror comportament este contradictoriu paradoxal şi misterios care se referă mai mult la trecut şi viitor decacirct la prezent la originea evoluţiei şi sfacircrşitul lumii care nu pot fi altfel gacircndite şi exprimate decacirct icircn for-ma unor sisteme ipoteticerdquo Cartea Gacircndirea speculativă ndash Coordonate istorico-sistematice reprezintă o abordare sistematică şi documentată a domeniului filozofiei prin intermediul propriilor sale metode modali-tăţi şi instrumente speculative

Icircn lucrarea Filozofia modernă ndash orientări fundamentale (2002) aca-demicianul Alexandru Surdu circumscrie succesiunea orientărilor fundamentale icircn filozofia modernă evidenţiind totodată constitui-rea sistemului pentadic şi reliefacircnd semnificaţiile conceptului de bdquofi-lozofie modernărdquo Abordarea filozofiei moderne este realizată atacirct din perspectivă diacronică cacirct şi din unghiul unei investigaţii sincronice şi sistematice Acest demers de natură istorico-filozofică e continu-at icircn cartea Filozofia contemporană (2003) icircn care sunt radiografiate principalele şcoli de gacircndire orientări filozofice şi figuri emblematice ale perioadei contemporane cu atente circumscrieri ale conceptelor şi ideilor fundamentale pe care această epocă le-a validat Una dintre concluziile cărţii este că bdquoistoria filozofiei occidentale şi mai ales cea contemporană icircn ciuda diversităţii sale aparente ilustrează () şi pre-figurează posibilitatea elaborării filozofiei ca sistem categorialrdquo Mărtu-riile anamnezei (2004) este o carte icircn care autorul icircşi propune recupe-rarea din unghiul meditaţiei filozofice a unor momente ale trecutului

82 R O M Acirc N Ăicircndepărtat prin reconstituirea şi comentarea acelor imagini cu valoare de arhetip care dau consistenţă identităţii noastre culturale Autorul meditează icircnsă aici şi asupra raporturilor dintre istoria filozofiei şi is-toria ştiinţelor asupra istoriei şi teoriei sistemelor filozofice sau asupra istoriei isihasmului icircn Romacircnia Preocupările de logică ale academi-cianului Alexandru Surdu se concretizează icircntr-un registru al exce-lenţei ştiinţifice prin coordonarea tratatului de Istoria logicii romacircneşti (2006) dar şi prin publicarea icircn ultimii ani a unor cărţi de referinţă icircn domeniu icircntre care amintim Teoria formelor logico-clasice (2008) şi Cercetări logico-filozofice (2009)

Aspiraţia academicianului Alexandru Surdu spre un sistem filozofic ri-guros articulat capătă o nouă dimensiune odată cu publicarea icircn anul 2007 a cărţii Filozofia pentadică I Problema Transcendenţei Icircn viziunea academicianului Alexandru Surdu filozofia pentadică este bdquoteoria tre-cerii de la subsistenţă şi existenţă prin intermediul fiinţei şi realităţii la existenţa realărdquo Filozofia pentadică propune şi presupune totodată o circumscriere a totalităţilor şi a proceselor cu aură totalizantă repre-zentacircnd o provocare icircn aria gacircndirii contemporane prin deplasarea ac-centului asupra raţionalităţii şi competenţelor comunicative ale fiinţei umane icircn contrast cu standardizarea şi alienarea gnoseologică pe care le resimte omul contemporan Consideracircnd că bdquopersonalitatea umană este un suprasistem dinamic şi complex deschis şi introdeschis care se autoorganizează prin combinare sincronă şi creatoare a unui mare nu-măr de sisteme şi subsisteme psihice dotate cu retroacţiunirdquo academi-cianul Alexandru Surdu subliniază faptul că misterul creaţiei dezvăluie statutul prometeic al făpturii umane Autorul recuperează prin pos-tulatele filozofiei pentadice dimensiunea referenţială transcendentală şi semantico-pragmatică a limbajului configuracircnd fundamentele unui sistem filozofic de incontestabilă profunzime complexitate şi origina-litate Sau altfel spus cum afirmă filozoful icircn prefaţa la volumul Co-mentarii la rostirea filozofică romacircnească (2009) bdquopentada este numărul de aur al dreptei filozofărirdquo

Activitatea de cercetător icircn domeniul filozofiei a academicianului Ale-xandru Surdu este icircn mod fericit completată de cea de traducător Dom-nia Sa ne-a oferit echivalenţe romacircneşti ale unor lucrări fundamentale ale filozofiei moderne şi contemporane Logica generală de Immanuel

p o r t r e t 83

Kant (1985) Logica cercetării (1981 icircn colaborare) de Karl Popper sau Tractatus logico-philosophicus de Ludwig Wittgenstein (1991) Icircn acelaşi timp extrem de meritorie este activitatea de icircngrijitor de ediţii ale unor lucrări de logică fundamentale pentru cultura romacircnească (Dimitrie Cantemir Titu Maiorescu Athanase Joja Ştefan Odobleja Alexandru Bogza) Trebuie să subliniem icircn acelaşi timp faptul că lu-crări importante ale domnului academician Alexandru Surdu au fost traduse icircn franceză engleză germană avacircnd o circulaţie internaţională cu totul deosebită

Personalitate de prim rang a filozofiei romacircneşti contemporane Ale-xandru Surdu este totodată un macircnuitor iscusit al verbului conside-racircnd pe bună dreptate că bdquoexistă totuşi un tăracircm al nostru plin de comori nebănuite ascunse acolo de toate răutăţile lumii ndash tezaurul lim-bii romacircne ndash icircn care nu poţi pătrunde fără să-i cunoşti racircnduiala () Ridicată la rangul cel mai icircnalt de dincolo de spaţiu şi de timp vorbi-rea se preface icircn rostire filozoficărdquo

1 Gr T Pop Alexandru Surdu bdquoLogică clasică şi logică matematicărdquo icircn bdquoRamurirdquo VIII nr 5 19712 Gh Diaconu Logică clasică şi logică matematică icircn bdquoStudia Universitatis Babeş-Bolyairdquo series Philosophia XVII 19723 A Surdu sur la deacutefinition du syllogisme aristotelique icircn bdquoInternational Logic Reviewrdquo nr 5 19724 M Nadin Alexandru Surdu Logică clasică şi logică ma-tematică icircn bdquoAstrardquo IX nr 95 19745 M Pătraşcu Şcheii Braşovului ndash Filozoful şi vatra icircn bdquoMesagerrdquo Braşov II nr 226-227 1-2 mai 19926 D Roman O carte despre junii scheieni icircn bdquoGazeta de Transilvaniardquo CLIV nr 729-730 16-17 mai 19927 N Gheorghiu Şcheii Braşovului icircn bdquoRomacircnia Marerdquo III nr 112 28 august 19928 A I Brumaru Despre spiritualitatea romacircnilor braşo-veni icircn bdquoAstrardquo XXV nr 4-5 19929 R Pantazi Dăinuirea romacircnească icircn bdquoRevista de filozo-fierdquo XL nr 1 199310 V Botez Die Nostalgie des Ursprungs icircn bdquoRumaumlnische Rundschaurdquo (bdquoRevue Roumainerdquo) XLVIII nr 293-295 199311 Al Ţion Pentamorfoza artei icircn bdquoAlternativardquo I nr 217 2 octombrie 1993

Bibliografie critică selectivă

84 R O M Acirc N Ă12 D Roman Pentamorfoza artei icircn bdquoGazeta de Transil-vaniardquo CLV nr 1156-1157 10 octombrie 199313 V Gogea O introducere icircn filozofia pentadică icircn bdquoAs-trardquo XXV nr 4 199314 AI Brumaru Un creator de sistem filozofic Alexandru Surdu bdquoPentamorfoza arteirdquo icircn bdquoMesagerrdquo III nr 707-7-8 6-7 noiembrie 199315 C Candiescu Cele 5 faze ale artei icircn bdquoUniversul căr-ţiirdquo nr 11 (35) noiembrie 199316 A I Brumaru Pentamorfoza artei icircn bdquoZburătorulrdquo Serie Nouărdquo IV nr 4-6 199317 M Vasile Alexandru Surdu ndash Pentamorfoza artei icircn bdquoPaideiardquo nr 1 199318 C Mihail Şcheii Braşovului şi Braşovul icircn bdquoAcademi-cardquo IV nr 4 199419 V Botez Alexandru Surdu Şcheii Braşovului icircn bdquoRe-vue roumaine de philosophierdquo XXXVII nr 1-2 199320 I Pacircrvulescu Icircn căutarea lui 5 icircn bdquoRomacircnia literarărdquo XXVII nr 11 23-29 martie 199421 D Roman Alexandru Surdu Elogiul filozofiei romacirc-neşti ndash Recepţie icircn Academia Romacircnă icircn bdquoGazeta de Tran-silvaniardquo CLVII nr 1328 21 aprilie 199422 V Alexandru Academia Romacircnă icircşi redescoperă tra-diţia Discursul de recepţie al prof dr Alexandru Surdu icircn bdquoMişcareardquo III nr 8-9 mai 199423 O Văduva Alexandru Surdu Şcheii Braşovului icircn bdquoRevista de etnografie şi folclorrdquo XXXIX nr 1-2 199424 Al Boboc Prolegomena la o filozofie a formelor penta-dice icircn bdquoRevista de filozofierdquo XLI nr 5 199425 I Bălin Silogistica tradiţională şi modernă Contribuţii romacircneşti Editura Nemira Bucureşti 199626 A Adămuţ Lumea pentadă icircn bdquoConvorbiri literarerdquo CXXI nr 4 199727 G Georgiu Cultura romacircnă de la contribuţii la perfor-manţe icircn bdquoRevista de teorie socialărdquo III nr 2 199928 I Itu Logica performanţei intelectuale icircn bdquoFoaie pentru minte inimă şi literaturărdquo (bdquoGazeta de Transilvaniardquo 3-4 iulie 1999)29 U Ursuţiu O carte simţită icircn infinite feluri icircn bdquoRevista Asociaţiunii Transilvane ASTRArdquo II nr 9 (13) 199930 D Popescu Logica romacircnească icircn secolul XX bdquoRevista de filozofierdquo XLVI nr 5-6 199931 M D Vasile Gacircndirea speculativă icircn forma universali-tăţii icircn bdquoRevista de teorie socialărdquo V nr 1 2001

p o r t r e t 85

32 C Schifirneţ Gacircndirea speculativă icircn bdquoAdevărul lite-rar şi artisticrdquo X nr 572 19 iunie 200133 J Dumitraşcu Cunoaşterea integrală icircn bdquoArgeşrdquo II (36) nr 5 (236) 200234 M D Vasile Filozofia modernă ca distincţie icircntre inte-lect şi raţiune suflet şi spirit transcendent şi transcendental icircn bdquoRevista de teorie socialărdquo VI nr 3 200235 J Dumitraşcu Alexandru Surdu ndash lecţia de filozofare icircn bdquoArgeşrdquo II nr 13 (244) octombrie 200236 M Mamulea Gacircndirea speculativă icircn bdquoRevista de filo-zofierdquo XLVIII nr 5-6 200137 G G Costandache Cu fruntea icircn soare icircn bdquoContem-poranulrdquo XIV nr 6 (615) iunie 200338 Şt D Georgescu Istorie şi sistem icircn filozofia modernă icircn bdquoRevista de filozofierdquo L nr 1-2 200339 I Itu Alexandru Surdu ndash un stacirclp de foc al romacircnităţii icircn bdquoCaiete criticerdquo nr 6-8 (188-190) 200340 T Dima Alexandru Surdu ndash o personalitate de neinti-midat icircn bdquoSymposionrdquo I nr 2 200341 T Vidam Constituirea internă a unei viziuni filozofice icircn bdquoTacircrnavardquo XIII nr 1-4 (78-81) 200442 I Itu Miracolul identităţii naţionale icircn predicţia unui logician speculativ Alexandru Surdu icircn I Itu La umbra stelelor Editura Cartea Romacircnească Bucureşti 200443 Şt D Georgescu Istoria filozofiei universale ndash icircntre te-oria categoriilor şi perspectiva disciplinară icircn bdquoRevista de filozofierdquo LI nr 5-6 200444 R Klibansky et D Pears La philosophie en Europe Editura Gallimard Paris 1993 p 36045 D Popescu Contribuţii romacircneşti la studiul logicii aris-totelice icircn bdquoRevista de filozofierdquo LII nr 5-6 200546 V E Gica Semnificaţia unui volum despre logica aristo-telică icircn bdquoRevista de filozofierdquo LII nr 5-6 200547 Al Boboc Logica romacircnească icircntre tradiţie şi recon-strucţie modernă icircn bdquoRevista de filozofierdquo LIII nr 3-4 200648 M D Vasile Istoria clasică a logicii romacircneşti icircn bdquoRe-vista de filozofierdquo LIII nr 3-4 200649 G Iliescu Aspecte din Istoria logicii romacircneşti icircn bdquoRe-vista de filozofierdquo LIII nr 3-4 200650 Eug Nistor Elogiu filozofului Alexandru Surdu bdquoLitArtrdquo II nr 2 (11) 2011

86 R O M Acirc N Ă

Constantin ŞChiopuInterpretarea textului literar prin tehnica generării de alternative

Predarea tradițională icircn care profesorul ține o prelegere eventual face o demonstrație iar elevii icircl urmăresc nu produce icircnvățare decacirct icircntr-o măsură foarte mică Or este știut faptul că elevii sunt atenți numai 40 din timpul acor-dat prelegerii 70 din conținuturile prezenta-te fiind reținute de ei icircn primele 10 minute și numai 20 icircn ultimele 10 minute ale prelege-rii demonstrației Comunicacircndu-și neicircntre-rupt propriile gacircnduri chiar dacă acestea sunt profunde și bine organizate recurgacircnd la prea multe explicații oferind soluții de-a gata pro-fesorul fără icircndoială optează pentru tipul de activitate individual desfășurată icircn mintea fiecărui elev acesta fiind nevoit el icircnsuși să-și organizeze icircntr-un tot ordonat și plin de semnificații ceea ce a auzit operație de cele mai dese ori irealizabilă Alta este situația cacircnd profesorul organizează actul de icircnvățare astfel icircncacirct acesta să constituie un neicircntrerupt proces de punere icircn faţa copilului a noi și noi probleme icircntr-un grad crescacircnd de comple-xitate Rezolvarea problemelor cu mai multe soluţii icircnvăţarea prin descoperire prin inves-tigaţie etc sunt cacircteva dintre formele care pot și trebuie să icircnlocuiască icircnvăţămacircntul tradi-ţional expozitiv-deductiv Or icircnvăţămacircntul de tip interactiv duce nu numai la formarea gacircndirii independente și creatoare a unui stil

CŞ ndash conf univ dr Facultatea Jurnalism şi Științe ale Comunicării

Catedra jurnalism USM profesor-cumulard de

limba şi literatura romacircnă la Liceul de Creativitate şi

Inventică bdquoPrometeu-Primrdquo din Chișinău Lucrări recente

Metodica predării literaturii romacircne Editura Carminis

Pitești 2009 Arghezi Barbu Blaga Poezii comentate

Pentru elevi studenți profesori Editura ARC

Chișinău 2010 Manuale de limba şi literatura romacircnă

pentru clasa a IX-a (coautor Vlad Pacircslaru) a X-a (coautor

Marcela Vacirclcu-Şchiopu) a XI-a (coautor Marcela

Vacirclcu-Şchiopu) a XII-a liceu (coautor Mihai Cimpoi)

p r o d i d a c t i c a 87

de abordare a problemelor ci și la educarea unor trăsături de persona-litate cum ar fi sporirea atenţiei interesului imaginaţiei etc Mai mult decacirct atacirct Icircn procesul lucrului cu caracter creativ și interactiv icircn situa-ţii concrete special alese elevii acumulează cunoștinţele mai sigur mai trainic icircși formează anumite convingeri conștientizează și icircnvaţă să icircn-vingă barierele producţiei creative perceptive (dificultăţi icircn definirea problemei) emoţionale (teama de a greși fixarea la prima idee apăru-tă teama de a nu fi luat icircn racircs de colegi șa) culturale (lipsa cunoștinţe-lor prea marea icircncredere icircn raţiune și logică etc) Icircn această ordine de idei amintim că orice activitate psihică presupune operaţii de analiză și sinteză o abstractizare pe verticală pentru a se ajunge la categorii ori integratori icircnsușirile sau relaţiile abstracte (icircntrucacirct se dovedesc comune generale esenţiale) reunindu-se icircntr-un model informaţional menit să denumească o clasă sau o categorie de obiecte și fenomene (e vorba de generalizare ca modalitate de operare a gacircndirii) Omul de la cea mai fragedă vacircrstă se raportează la lumea concretă astfel icircncacirct icircnvaţă să stabilească asemănări și deosebiri icircntre obiecte situaţii Ce e bdquola felrdquo și ce e bdquoaltfelrdquo sunt operaţiuni ce intervin de timpuriu Icircn același timp căutarea alternativelor este fundamentală icircn viață Acestea sunt necesare pentru a icircmbogăți opțiunile noastre Zilnic ne confruntăm cu nevoia unor planuri alternative de acțiune cu moduri diferite de a privi lucrurile cu o masivă cerere de explicații și interpretări Căutarea aces-tora ajută nu numai la formarea deprinderii de a nu accepta o soluţie aparent promițătoare fără a identifica altele poate mai bune dar și la generarea a cacirct mai multor alternative posibile Eventual putem reve-ni la una care ni se pare utilă Principiul este de a avea cacirct mai multe alternative nu doar pe cea mai bună Anume acest fapt ar trebui luat icircn considerație icircn mod special icircn practica școlară inclusiv icircn proce-sul predării interpretării textului artistic Or așa cum vom arăta mai jos textul literar oferă posibilități enorme de generare a alternativelor Menționăm cacircteva tipuri ale acestora care icircn icircnțeles didactic pot servi ca procedee de valorificare a textului artistic a) alternative generate de restructurarea modelului prin reorganizarea elementelor și include-rea elementelor noi b) alternative rezultate din formularea de opinii puncte de vedere diferite ale celor implicați icircn rezolvarea problemei c) alternative generate prin omiterea unor informații prin folosirea icircntrebărilor ajutătoare cu ajutorul informațiilor suplimentare d) al-

88 R O M Acirc N Ăternative generate prin formularea de ipoteze e) alternative generate prin rezolvarea unor situații de problemă de opțiune morală f) alter-native generate prin aplicarea tehnicii bdquoDe cerdquo

Așadar recurgacircnd la tehnica de restructurare a modelului prin reorgani-zarea componentelor și prin includerea elementelor noi icircn vederea gene-rării de alternative profesorul va alege o anumită scenă icircntacircmplare un personaj și le va propune elevilor să adauge elemente noi care ar putea modifica situația sau comportamentul personajului (bdquoAdăugați elemente noi care să modifice scena luptei de la Rovine descrisă de M Eminescu icircn Scrisoarea IIIrdquo bdquoAtribuiți-i lui Vasile Baciu o trăsătură de caracter pe care doriți s-o aibă pe care s-o manifeste icircn momentul cacircnd o bate și o alungă pe Ana de acasă și imaginați comportamentul acestuiardquo) La fel elevilor li se poate da o descriere de natură de in-terior etc extrasă din opera literară icircn versuri sau icircn proză ei urmacircnd să descrie să numească să-și imagineze trei situații ce s-ar putea desfășura icircn cadrul natural respectiv (Ex bdquoCe s-ar putea icircntacircmpla icircn următorul cadru naturalrdquo bdquoNumiți Imaginați Descrieți trei situații ce s-ar putea desfășura icircn următorul cadru natural laquoLacul codrilor al-bastru Nuferi galbeni icircl icircncarcă Tresărind icircn cercuri albe El cutre-mură o barcăraquo (M Eminescu)rdquo Mai apoi se discută variantele elevilor din perspectiva mai multor icircntrebări bdquoPrin ce se impune cadrul natural creat de scriitorrdquo bdquoCare sunt elementele ce constituie cadrul natural respectivrdquo bdquoDe ce ați inventat imaginat anume aceste situațiirdquo bdquoIcircn ce măsură acest tablou al naturii v-a determinat să imaginați anume aceste situațiirdquo bdquoCe situație imaginează scriitorul M Eminescu icircn acest cadru naturalrdquo bdquoRelaționați peisajul respectiv cu povestea de dragoste a celor doi icircndrăgostiți desprinsă din poezie insistacircnd asu-pra concordanței neconcordanței dintre acesteardquo Icircn finalul acestei activități se trag concluziile cu privire la rolul descrierii peisagistice de interior icircn contextul icircn comunicarea mesajului operei literare

Formularea de opinii puncte de vedere diferite ale celor implicați icircn re-zolvarea problemei este una dintre cele mai importante abilități de gacircn-dire Aceasta presupune un transfer icircn mintea altor persoane o privi-re o apreciere a lucrurilor din punctul de vedere al celuilalt Cei mai eficienți oameni sunt adesea cei care pot identifica adopta o viziune străină chiar dacă n-o icircmpărtășesc acest fapt putacircnd fi un punct de

p r o d i d a c t i c a 89

plecare pentru o comunicare eficientă sau pentru rezolvarea unei pro-bleme Cacirct privește enunțarea mai multor opinii pe marginea operei literare profesorul după ce formulează problema le solicită elevilor să exprime puncte de vedere din perspectiva unuia sau a cacirctorva subiecți dintre cei propuși de el (aceștia pot fi personaje din opera literară dar și din afara ei) Icircntrebarea-sarcină poate fi formulată icircn felul următor bdquoCe crede personajul despre acest caz această icircntacircmplarerdquo bdquoCare ar putea fi punctul lui de vedere ținacircnd cont de idealurile caracterul modul său de gacircndire tipul uman pe care-l reprezintărdquo Punacircnd icircn discuție de exemplu conflictul psihologic al lui Apostol Bologa (Pă-durea spacircnzuraților de L Rebreanu) și icircn mod special evadarea lui de pe front profesorul le poate adresa elevilor următoarele icircntrebări bdquoCe ar putea gacircndi despre această faptă a lui următorii subiecți generalul Karg ofițerul Varga prietenul său Klapka mama tovarășii de arme (Gross Cervenko) Marta Ilona un ziarist un om de pe stradă un romacircn un ungur un critic literar fiecare dintre colegii voștrirdquo etc

Icircn faza inițială elevii vor formula punctele de vedere le vor argumen-ta conform propriului mod de icircnțelegere Ulterior vor releva icircn opera literară opiniile mai multor personaje despre evadarea lui Bologa și icircn final le vor compara cu punctele de vedere emise de ei din perspectiva unuia sau a altui subiect Evident nu vor lipsi și argumentele extrase din operă care vor justifica punctele de vedere ale personajelor ope-rei artistice Icircnțeleasă ca formă de comunicare instrumentală care se bazează pe raționamente și dovezi pentru a influența convingerile și comportamentul cuiva prin folosirea de mesaje orale sau scrise (Karin C Rybacki Donald J Rybacki) argumentarea poate servi restructură-rii și sau icircntemeierii de opinii Orice scenă comportament al perso-najului literar pot constitui o bază pentru a genera opinii divergente Construirea de argumente presupune icircn primul racircnd adoptarea unui punct de vedere diferit decacirct al celui care a lansat problema ideea soluția Ținacircnd cont de acest fapt profesorul va prezenta clasei un text ce conține suficiente informații care să permită identificarea autoru-lui faptei (Ex Dl Goe rupe manivela și trenul sosește cu icircntacircrziere la București Musafirul familiei Popescu realizează că cineva i-a turnat dulceață icircn caloși etc) La racircndul lor elevii trebuie să decidă cine este autorul faptei pe baza informațiilor din schiță transformate icircn argu-mente Ulterior ei pot alcătui scenarii pe care le vor citi icircn fața clasei

90 R O M Acirc N ĂDacă primul dintre criteriile aptitudinilor creativ-literare e capacita-tea elevului de a manifesta o atitudine personală faţă de problematica personajele operei literare de a icircnţelege concepţia scriitorului despre lume cel de-al doilea constă icircn priceperea lui de a aprecia măiestria in-dividualitatea de creație a acestuia Evident generarea de alternative prin omiterea unor informații prin folosirea icircntrebărilor ajutătoare și sau a informațiilor suplimentare este cel mai la icircndemacircnă mijloc de pătrunde-re icircn originalitatea artistică a scriitorului operei Modalitatea de lucru este cacirct se poate de simplă și de atractivă pentru elevi care conform procedurii sunt puși icircn situația de a restabili un cuvacircnt icircntr-un vers (bdquoAuzi iubito noaptea cum se lasă Din nicăieri imensă și rdquo) un vers icircntr-o strofă (bdquoAi noștri tineri la Paris icircnvață rdquo) Icircn cazul icircn care este omisă o strofă dintr-o poezie elevii vor trebui nu atacirct să re-stabilească strofa cacirct să propună alternative cu privire la mesajul ei la ceea ce comunică aceasta Icircntrebările adresate profesorului (bdquoCuvacircntul omis este un epitet un adjectiv cu 2 3 4 terminațiirdquo bdquoEste un adjectiv derivatrdquo etc ) informațiile suplimentare oferite de profesor (bdquoIcircn strofa omisă este prezent motivulrdquo) vor spori numărul de alter-native variante care fie pe parcurs fie ulterior servesc drept prilej pentru discuție

Valoarea didactică a alternativelor generate prin formularea de ipoteze este determinată de nevoia de a stăpacircni un sumum de informații de exersarea capacității de a converti informațiile icircn ipoteze originale Nu validitatea acestor ipoteze este importantă ci alternativele care se pot crea valorificacircnd la maximum mesajul operei literare Sarcina de lucru poate fi enunțată icircn felul următor bdquoFormulați ipoteze pentru cum s-ar fi constituit destinul puiului de căprioară (Căprioara de E Gacircrleanu) dacă mama ar fi reușit să-l ducă icircn vacircrful munteluirdquo bdquocum s-ar fi constituit destinul lui Ion dacă Vasile Baciu i-ar fi dat din capul locului toată averea (Ion de L Rebreanu)rdquo bdquocum s-a constituit destinul de creație al scriitorului G Bacoviardquo bdquofinalul istoriei relatate icircn nuvela Toiagul păstorieirdquo etc Cu siguranță formularea unor ipoteze referitoa-re la modul icircn care s-ar fi constituit destinul puiului de căprioară al lui Ion etc va genera un șir de alternative elevii avacircnd posibilitatea să bdquovadărdquo care dintre acestea este mai bună care sunt circumstanțele ce-au determinat-o

p r o d i d a c t i c a 91

Rezolvarea unor situații de problemă opțiune morală care prin icircnsăși natura lor generează alternative rămacircne a fi una dintre cele mai frec-vente tehnici de lucru icircn procesul valorificării textului literar Situaţia de opţiune morală reprezintă o totalitate de condiţii și circumstanţe didactic justificate icircn cadrul cărora elevii prin activitatea emotiv-cog-nitivă icircnsușesc valorile etic-estetice determinate de caracterul fapte-lor comportamentul personajului operei literare de fenomenele ori obiectele lumii icircnconjurătoare

Datorită naturii sale situaţia de opţiune morală ca sursă de valorificare a textului literar determină apariţia și dezvoltarea la elevi a necesităţii de cunoaștere și a unor potențialități psihice noi Icircntrucacirct problema care stă la baza situaţiei de opţiune morală presupune existenţa unor puncte de vedere diferite sau divergente aceasta contribuie nu numai la realizarea dialogului autentic bdquoelev ndash elev ndash operă literarărdquo ca parte componentă și foarte importantă a lecţiei dar și la găsirea unor alter-native a unor soluții diferite ale problemei

Pentru o mai bună icircnţelegere a celor menţionate propunem icircn conti-nuare un model al situaţiei de opţiune morală

Icircndrăgostit de Cătălina o preafrumoasă fată de icircmpărat Luceafărul ac-ceptă invitaţia ei de a coboricirc pe pămacircnt renunţacircnd astfel la condiţia sa de nemuritor Merge la Demiurg pentru a primi dezlegarea timp icircn care fata de icircmpărat cade icircn mrejele pajului Cătălin Revenit bdquola locul lui menit icircn cerrdquo Hyperion icirci surprinde pe cei doi icircn dulci sărutări și icircmbătaţi de amor La chemarea fetei bdquonu mai cade ca-n trecut Icircn mări din tot icircnaltulrdquo ci le aruncă celor doi dureroasa replică bdquoTrăind icircn cercul vostru stracircmt Noro-cul vă petrece Ci eu icircn lumea mea mă simt Nemuritor și recerdquo

ndash Cum ar fi putut să procedeze altfel Hyperion Găsiți alternativele

Desigur icircntr-un caz profesorul le poate oferi elevilor și anumite alter-native soluții ale problemei (a) Să o ierte pe Cătălina deoarece relaţia dintre doi icircndrăgostiţi presupune iertare și concesii b) Să se retragă icircn sin-gurătatea sa fără a-i reproșa ceva fetei c) Să ceară un sfat de la Demiurg d) Să se răzbune pe cei doi făcacircndu-le ceva rău etc) Icircn alt caz el poate renunța la orice soluție lăsacircndu-i pe elevi să găsească și să propună variantele lor

92 R O M Acirc N ĂMenționăm că icircncercacircnd să rezolve problema să găsească alternative ale comportamentului personajului elevii vor apela la cunoștinţele lor despre natura faptelor morale la experienţa lor de viaţă Formulacircnd o alternati-vă ei o vor compara cu valorile idealurile viziunile lor Momentul acestei corelaţii generează nu numai o analiză raţională a modalităţilor a căilor posibile de comportare a personajului literar dar și atitudinea emotivă a elevului faţă de aceste modalităţi Icircn acest proces de analiză elevul ajun-ge să icircnţeleagă că experienţa de viaţă nu-i este suficientă pentru a rezolva problema Mai mult decacirct atacirct el simte necesitatea de a căuta o soluţie ce l-ar satisface Astfel luarea unei hotăracircri capătă un caracter pur personal devine unul dintre motivele activităţii de cunoaștere a elevului Locul aces-tui motiv se afirmă mai icircntacirci icircn sistemul motivaţional al elevului apoi bdquose deplaseazărdquo și se consolidează icircn procesul lucrului cu opera literară

Prin natura sa omul poate să se mulțumească cu orice explicație primită sau să o refuze icircn cel de-al doilea caz el demonstracircnd că privește lucrurile icircntr-un mod diferit Ținacircnd cont de acest fapt profesorul nu trebuie să lase impresia că totul este rezolvat icircn ceea ce privește semnificațiile unei figuri de stil ale unui personaj sau ale operei literare icircn genere Icircntrebarea bdquoDe cerdquo trebuie pusă și atunci cacircnd elevii dau un răspuns corect deoarece nu-mai așa ei nu vor avea senzația că ceva este atacirct de evident icircncacirct să merite un răspuns de genul bdquode aceeardquo Prin urmare o icircntrebare de tipul bdquoDe ce po-ezia De ce nu-mi vii este o elegierdquo precum și eventualul răspuns bdquoPentru că e dominată de sentimentul tristețiirdquo pot genera următorul lanț de icircntrebări bdquoDe ce eul liric trăiește sentimentul tristețiirdquo (bdquoAcest sentiment este pro-vocat de despărțirea de iubitărdquo) bdquoDe ce despărțirea de iubită are acest im-pact asupra eului liricrdquo (bdquoIubita i-a icircnseninat mereu viața sufletuluirdquo) bdquoDe ce totuși poetul o consideră bdquomai macircndră decacirct orice steardquo bdquoDe ce autorul invocă anotimpul căderii frunzelor de nucrdquo etc După cum se observă din icircnseși icircntrebări dar și din eventualele răspunsuri tehnica bdquoDe cerdquo contribuie icircn primul racircnd la formarea capacității de rezolvare a problemei dar și de punere a unor noi probleme

Icircn concluzie subliniem că icircnvățămacircntul modern preconizează o meto-dologie axată pe dinamică pe promovarea metodelor care să stimuleze mecanismele gacircndirii ale inteligenței imaginației și creativității Teh-nica alternativelor așa cum am arătat mai sus solicită efort de reflecţie personală o acţiune mentală de căutare de cercetare și de descoperire a adevărurilor de elaborare a noilor cunoștinţe

p r o d i d a c t i c a 93

Simona ChiŞArta cuvacircntului icircn teatrul lui Marin Sorescu

SC ndash master icircn filologie profesor gr I Liceul

bdquoAlexandru cel Bun Botoşani Premii pentru

poezie proză şi critică literară (cel mai recent ndash

Premiul I pentru proză la concursul bdquoAgatha

Grigorescu Bacovia Mizil 2012)

Piesele lui Marin Sorescu ce alcătuiesc cu-noscuta trilogie Setea muntelui de sare (1968-1976) ndash nucleu de rezistenţă al creaţiei sale dramatice ndash sunt toate piese cu un singur per-sonaj (celelalte apariţii scenice sunt pure con-venţii pretexte dramatice fără substanţă icircn sine) De aici ndash şi nu numai ndash rezultă lirismul lor caracterul de mare confesiune rostită cu variaţii de ton ca icircn bdquoceartardquo fabuloasă a spiri-tului cu trupul a minţii cu sufletul sau chiar mai exact a eurilor ce locuiesc individul icircntre ele Fuziunea liric ndash dramatic icircnseamnă simul-tan afirmarea şi negarea dialogicului omul nu comunică de fapt decacirct cu sine deşi tentaţia ieşirii din sine şi proiectării icircn afară e foarte puternică Bănuiala noastră este că cel puţin icircntr-o anumită măsură situarea pe muchie a fost la Marin Sorescu deliberată Pe de o par-te deci lipsa dialogului autentic şi a conflic-tului trădează limitele dramatice ale poetului pe de alta situarea icircn ambiguitate devine cre-atoare de sensuri ambivalentă şi plurivalentă

Sorescu se adresează unui receptor modern unui public pregătit pentru experienţe sceni-ce dintre cele mai originale Icircntr-adevăr fără o educare prealabilă a gustului convenţia piese-lor e greu de acceptat atacirct de mult se bazează pe alegorie şi parabolă Saltul icircn ficțional fără negarea icircnsă a convenţiei realiste presupune o anumită acceptare o creştere a nivelului de

94 R O M Acirc N Ătoleranţă Forţarea limitelor convenţiei ficţionale e mai evidentă icircn Pa-racliserul (1970) cea mai fantastică dintre piesele trilogiei icircn schimb mica bijuterie Iona (1968) subintitulată de altfel tragedie sublimea-ză rădăcinile artei dramatice şi clasicizează noile canoane

Verbozitatea nestăvilită a personajelor soresciene coboară nu din teatrul lui Caragiale de o impresionantă economie ci se revendică de la Miticii schiţelor Olteanul mediu volubil gălăgios colportor dezinhibat pacircnă la nesimţire care nu cunoaşte alt mod de relaţionare decacirct icircn registrul fami-liar care ar fi simpatic dacă n-ar fi excesiv de insistent iată tipul uman pe care icircl cultivă Marin Sorescu Ambiţia scriitorului este de a face din acesta erou de tragedie ceea ce şi reuşeşte icircntr-o oarecare măsură De altfel ini-ţiativa sa privind reabilitarea omului comun nu e singulară ci se icircnscrie icircntr-un trend general al literaturii moderne Excesele acestei direcţii sunt de a alege ca protagonist fie şi un retardat pentru a-i descoperi apoi o latură excepţională (ca icircn cunoscutele producţii cinematografice Rain Man sau Forrest Gump) Icircnsuşi eroul sorescian mimează un soi de icircntacircrziere inte-lectuală prin modul icircn care trece de la un subiect la altul de la o stare la alta amestecacircnd dispoziţia ludică şi sensul tragicului ignoracircnd ceea ce este evident şi descoperind semnificaţii icircn lucrurile mărunte după o logică apa-rent dezordonată sau chiar fără logică Evident că totul este o convenţie o tehnică de iluminare progresivă a sensurilor dar şi de icircncifrare pentru a lăsa cititorului plăcerea aproape detectivistică a cernerii simbolurilor şi ierarhizării lor Şi la Eliade unele personaje par afectate de un delir verbal care camuflează proximitatea sacrului tradus prin semne icircngropate şi ele icircn text tehnica fiind ndash icircn termenii lui Sorin Alexandrescu ndash cea a efasării Atacircta doar că discursul teatral sorescian este mai plin de preţiozităţi cu po-doabe stilistice şi arabescuri căutate deşi simulează naturaleţea hazardul asocierilor Supradimensionarea monologurilor e de altfel vitală pentru aceste piese a căror recuzită dramatică ndash cacircnd nu vorbim de limbajul icircn-suşi ndash e minimalistă tinzacircnd asimptotic către zero (icircn Iona nişte cercuri desenate cu creta pe podea) Pe măsură ce decorul şi numărul personajelor se reduc discursul se umflă compensatoriu Tot ceea ce defineşte drama-ticul ndash personaje acţiune conflict ndash se petrece la Sorescu nu faptic ci icircn limbaj Limbajul joacă piesa e teatralizat pacircnă la exces Rolul cuvacircntului e factice cuvacircntul icircntemeiază asemeni cuvacircntului originar De aceea şi omul e surprins icircn ipostaze arhetipale la momentul marilor adevăruri icircn confruntarea cu moartea cu cosmosul cu legile firii Oricacirct de modern icircn spirit omul sorescian repetă gestul etern al umanităţii de a căuta un sens

p r o d i d a c t i c a 95

mai adacircnc lumii icircnconjurătoare sens transcendent identificat mistic cu dumnezeirea ori supus reflecţiei filozofice dubitative Rolul filozofiei pe care şi-l asumă uneori şi literatura este de a icircncerca să dea alte răspunsuri decacirct cele oferite de doctrinele religioase la icircntrebările dintotdeauna ale omenirii

Titlurile pieselor trilogiei trimit la personajele ce ocupă pe racircnd şi ndash aproape ndash exclusiv scena dar şi la temele biblice şi filozofice Iona e omul icircn burta balenei Paracliserul e simultan Manole şi Ana zidin-du-se icircntru credinţă iar Matca e Irina ndash pacircntecele originar dar şi Arca icircn-fruntacircnd potopul Densitatea incredibilă a sensurilor reprezintă la Ma-rin Sorescu icircn acelaşi timp principalul merit dar şi principala scădere Plurisemantismul cuvintelor şi al textului e atacirct de bogat icircncacirct icircnvelişul subţire ndash convenţia ficţională ndash e pe cale să explodeze Icircn doar cacircteva pagini autorul se ambiţionează să atingă toate marile teme ale literaturii pretextul dramatic fiind icircn fond destul de fragil Sorescu icircnsuşi rezumă interpretările date celei mai cunoscute dintre piese Iona de unde se poa-te vedea caracterul lor divergent distanţa radicală icircntre diferite abordări De prisos să mai afirmăm că ambiguitatea şi plurivalenţa sunt trăsături ale artei moderne creatoare de sensuri Negacircnd luciditatea actului cre-ator şi afirmacircnd primatul unui imbold cvasiinstinctual Sorescu nu face altceva decacirct să ateste pe de o parte caracterul inspirat al piesei dar şi o foame primară de autenticitate piesa făcacircnd imperativ auzită vocea unui spirit torturat de nelinişti Emoţia tinde să copleşească expresia un patos stăpacircnit la icircnceput dar izbucnind apoi triumfător ne duce icircn plin expre-sionism dezmărginirea fiind aspiraţia ultimă

Una dintre cele mai mari provocări pe care şi le asumă Marin Sorescu icircn teatru ndash şi nu numai ndash este de a da tragicului un veşmacircnt familiar de a camufla sensurile solemne (sublimul) icircn replica banală jucată parodică cu accente bufe hilare sau groteşti Uneori autorul izbuteşte dar de multe ori ceea ce rezultă frizează kitsch-ul E ca şi cum ai vrea să faci o rochie de mireasă din materiale reciclabile Jocurile de cuvinte simetriile ambivalenţa replicilor sunt uneori prea căutate umorul prea forţat bdquoMoşul Vezi Mai bine nu te dădeam la şcoală năşteai fără du-rerica proasta Mă-ta cu patru clase primare abia te-a făcut iar tu care ai şi normala să vezi ce greu o să-ţi vinărdquo (Matca)

Replici neutre fireşti necăutate care să echilibreze stilistic textul nu prea există năvala de poante oboseşte fiecare frază se cere citită icircn regis-

96 R O M Acirc N Ătru dublu sau chiar triplu la nivel literal ironic simbolic Chiar şi cacircnd rostesc cea mai mare banalitate personajele ne fac complice cu ochiul conştiente că joacă un rol că prin ele autorul icircnsuşi se dedublează se multiplică pentru a nu lăsa nimic nespus şi mai mult pentru a icircnvesti cu autoritatea scenei ceea ce spune Sub masca unei naivităţi jucate prota-goniştii emit fel de fel de cugetări ce se vor profunde ambiţionacircndu-se să vorbească icircn pilde icircn şarade icircn parabole dar căzacircnd uneori de-a dreptul icircn ridicol bdquoIrina E bine să racirczi icircn furtună că-ţi sticlesc dinţii dacă sunt frumoşi E frumos să racirczi icircn furtună cu dinţi frumoşirdquo (Matca)

Frazele ritmate ndash proza poetică ndash pe lacircngă faptul că amplifică lirismul ope-relor mai au un rol bine definit acela de a transforma vorbirea firească profană cotidiană icircn formule fixe magice incantatorii dar şi ermetice Teatrul sorescian tinde să devină manifestare a sacrului iar scopul versu-rilor strecurate aproape pe nesimţite ar fi de a-l face vizibil bdquoDoar aerul se lasă prins ca o oaie () Şi ochii peste el se desfoaierdquo (Paracliserul) Icircn didascalii autorul notează laconic rugăciune vizacircnd desigur intonaţia atitudinea postura interpretului dar nu mai puţin sugestia perceperii ca rugăciune a monologului dramatic icircn icircntregul lui sau măcar pe secvenţe Teatrul sorescian vrea să spună tot să devină tot ndash asemeni textelor sacre Şi pe undeva chiar izbuteşte să transmită lectorului un sentiment religios susţinut prin cuvacircnt ca şi prin imaginarul artistic

Inflexiunile liturgice incantatorii ritualice criptice se altoiesc pe lim-bajul colocvial nuanţat ici-colo de regionalisme olteneşti unele foarte inspirate altele mai puţin (bdquoTe ţicură răurdquo icircşi icircntreabă tatăl fata aflată icircn chinurile facerii)

Jocurile de cuvinte sunt uneori forţate iar atitudinea autorului de ma-gician al cuvintelor prea evidentă Autorul vrea cu tot dinadinsul să icircntreţină impresia că frazele paradoxale absconse obscurizează nişte sensuri care nu trebuie să ajungă icircn urechile neiniţiaţilor chiar şi acolo unde sensurile adacircnci lipsesc textul fiind pură paradă lingvistică pro-lixă cu intenţie şi nu o dată obositoare prin mecanica ei de flaşnetă bdquoSă fie legat ca porumbul care leagă şi bine legat la trup şi dezlegat la minte şi să aibă legături numai una şi-una etcrdquo (Matca)

Ca un inspirat autorul se lasă purtat de sonorităţi de muzica frazelor după principiul că frumosul (eufonia) se identifică cu binele şi adevărul (valoarea artistică) A te lăsa dus de val nu e icircntotdeauna un lucru rău dar

p r o d i d a c t i c a 97

uneori ndash ca icircn exemplele de mai sus ndash cuvintele scăpate din fracircul lucidită-ţii creatoare sună a gol precum icircn jocurile de copii Sorescu se ia prea icircn serios cacircnd nu e cazul şi invers devine superficial unde n-ar trebui

Dacă ar fi să icircncercăm o clasificare şi sistematizare a numeroaselor pro-cedee lexicale din teatrul lui Marin Sorescu ne-am angaja icircntr-o icircntre-prindere laborioasă dar utilitatea ei ar fi incontestabilă Le vom aminti totuşi pe cele mai frecvente

1) Confuzia icircntre sensul idiomatic şi sensul literal al icircmbinărilor de cuvinte mod pentru autor de a denunţa un soi de prejudecăţi lingvistice de a provoca lectorul să privească lucrurile şi să le gacircndească altfel decacirct era obişnuit renunţacircnd la clişee automatisme sau chiar formule ale lim-bii de lemn bdquoVocea () găsea puterea să-mi spună că suntem icircn pomrdquo (Matca) adică pe de o parte icircn dificultate ndash sens figurat idiomatic iar pe de altă parte sens propriu cei doi icircndrăgostiţi refugiindu-se de furia apelor icircntr-un copac

bdquoIrina () ba vrea ţacircţă ba face pe el Habar n-are unde se află şi că orice picătură icircn plus fie ea de ce-o fi e picătura care poate vărsa paha-rulrdquo (Matca)

2) Tratarea icircn notă comică a situaţiilor tragice

bdquoIrina Şi să ai coşciug la scară pus din timp Mă rog totul dichisit frumos din vremerdquo (Matca)

3) Parafrazarea expresiilor cunoscute ca icircn exemplul de mai sus unde se observă aluzia la o situaţie favorabilă pentru a da celor spuse o notă comică a avea maşină la scară

4) Amestecul de registre stilistice ndash cult şi colocvial neologic şi popular solemn şi glumeţ bdquoIrina Dar apele scad sau cresc Aici la mine parcă tot cresc Mă gacircndesc că tu icircţi dai seama de ansamblu situaţiei poa-te dă Dumnezeu şi scad Airdquo (Matca)

Sau adoptarea unui registru impropriu icircn context ca icircn adresarea Para-cliserului argheziană către un deus absconditus bdquoDe-o viaţă-ntreagă icircl caut Unde eşti Chimiţă Că tu m-ai legat la ochi şi nu pot să-ţi spun decacirct aşa ca un copilrdquo (Paracliserul)

5) Termeni familiari expresii colocviale populare de un umor ce frizează vulgaritatea uneori dar cu detaşare mai mult dintr-o joacă de intelec-

98 R O M Acirc N Ătual cu un simţ al umorului pronunţat decacirct din convingere bdquoIona Pe omenire o doare-n fund de soarta tardquo (Iona)

6) Diminutive cu intenţie ironică şi autoironică dar şi ca expresie a sim-patiei mod de a icircndulci veştile proaste de a atenua tragismul Efectul e uneori melodramaticbdquoIona L-a dus şi prea departe Cum era el uşor S-a tot dus cu el icircn burtăŞi cu vecinulŞi el tot slăbuţ ()Hai nu mai placircnge Şi-au făcut şi-o căsuţărdquo (Iona)

7) Distanţa dintre sensul literal al cuvintelor expresiilor şi sensul contex-tual dintre masca lingvistică a actorului şi mesajul transmis ca icircn frag-mentul de mai jos (motivul clovnului trist) bdquoParacliserul (Placircnge) Unde eşti Chimiţărdquo (Paracliserul)

8) Aglomerarea detaliilor nesemnificative ca pentru a distrage atenţia de la sensurile mari de ansamblu prin schimbarea centrului de greutate al textului bdquoIona Ne scapă mereu cacircte ceva icircn viaţă de aceea trebuie să ne naştem mereu Soldaţilor le scapă mai ales pacea Obişnuiţi să doar-mă icircn zgomot de tobe de glasuri la prima linişte deschid ochii atacirct de larg icirci deschid că intră-n ei iarba şi păsărilerdquo (Iona)

Tot aici se observă o ruptură stilistică un salt de la un nivel de semnificaţii la altul de la sensul propriu la cel simbolic de la prozaic la poetic

Ca o concluzie se impune desigur observaţia că inventarierea acestor procedee lingvistice se vrea a fi doar un prim pas icircn icircnţelegerea artei dramatice soresciene Precum icircn cazul tuturor marilor autori teatrul sorescian e mult mai mult decacirct ştiinţa combinării unor mijloace sti-listice Icircnsă este la fel de adevărat că personajele sale moderne prin semnificaţiile ale căror purtători devin ca şi prin tehnica realizării lor trăiesc icircn şi prin limbaj mişcarea scenică fiind relativ redusă iar con-flictul unul de idei

1 Marin Sorescu Ieşirea prin cer Editura Eminescu Bu-cureşti 19842 Mircea Eliade La ţigănci şi alte povestiri cu un studiu introductiv de Sorin Alexandrescu EPL Bucureşti 1969

Bibliografie

p r o d i d a c t i c a 99

Doina DrăguţPostmodernismul o reluare didactică

DD ndash scriitor matematician şi jurnalist Craiova

Romacircnia Redactor-şef al Revistei de cultură

bdquoConstelaţii diamantine

Postmodernismul este o mişcare culturală artistică şi ideatică apărută icircn deceniul al şa-selea al secolului XX icircn Statele Unite ale Ame-ricii şi răspacircndită apoi icircn Europa Se atestă icircn arhitectură apoi icircn literatură filozofie icircn domeniile de teorie critică artă sociologie ştiinţe politice Termenul bdquopostmodernrdquo a in-trat icircn lexiconul filozofic odată cu publicarea studiului La condition postmoderne icircn 1979 al lui Jean-Franccedilois Lyotard

Postmodernismul se caracterizează icircn gene-ral prin excluderea noului şi ineditului ne-garea (refuzul) ideii de progres şi icircntoarcerea la formele tradiţionale Ideea centrală a post-modernismului rezidă icircn faptul că bdquoproblema cunoaşterii se bazează pe tot ce este exterior individuluirdquo1 Retorica postmodernismului este antiiluministă cunoaşterea este legată de timp spaţiu poziţie socială sau alţi factori ce intervin icircn conştiinţa individului icircn procesul de construire a punctelor de vedere ce inter-acţionează icircn procesul cunoaşterii Curentul nu poate fi explicat şi apreciat critic decacirct icircn relaţie cu modernismul modernitatea fiind o perioadă istorică din evoluţia omenirii ce s-a derulat icircntre iluminism (sec XVII) şi primii ani de după cel de-al Doilea Război Mondial

Icircn definirea termenului de postmodernism există numeroase dificultăţi acest curent fi-ind subiectul unor dezbateri partizane şi ge-

100 R O M Acirc N Ăneracircnd atacirctea definiţii cacircţi teoreticieni există Problema delimitării acestui curent implică nevoia de raportare la o altă direcţie desfăşurată sincronic şi anume modernismul Secolul XX este icircmpărţit de unii istorici icircn două perioade ndash cea modernă şi cea postmodernă ndash alţii văzacircnd cele două perioade ca fiind două etape ale aceleiaşi ere artistice

Criticul american de origine egipteană Ihab Hassan icircn lucrarea sa From Postmodernism to Postmodernity the Local Global Context aminteşte cacircteva nume care au utilizat termenul bdquopostmodernismrdquo icircncă icircnainte ca acesta să fi intrat icircn lexicon John Watkins Chapman (pictor de salon englez) icircntre anii 1870-1880 cu sensul de postimpresionism Federi-co de Oniacutes icircn 1934 cu sensul de reacţie icircmpotriva poeziei modernis-te Arnold J Toynbee icircn 1939 cu sensul de sfacircrşit al ordinii burghezi-ei vestice Bernard Smith icircn 1945 cu sensul de mişcare a realismului socialist icircn pictură Charles Olso icircntre anii 1950-1960 Irving Hiwe şi Harry Levin icircn 1959 şi 1960 cu semnificaţia de declin al culturii moderniste icircnalte2

Icircn opera sa monumentală Studiul istoriei Arnold Toynbee dă o defi-niţie termenului bdquopostmodernrdquo deşi nu icircn sensul de azi numind post-modernă perioada istorică ce debutează după 1875 caracterizată prin bdquoprăbuşirea utopiei iluministe şi prin proliferarea culturii de masărdquo3 Postmodernism icircnseamnă pentru Arnold Toynbee bdquoiraţionalitate anarhie şi o nedeterminare ameninţătoarerdquo4

Icircn Statele Unite ale Americii dezbaterile icircn jurul termenului bdquopostmo-dernismrdquo icircncep prin deceniul şapte al secolului trecut dar termenul este consacrat icircn 1979 prin apariţia tratatului La condition postmoder-ne al filosofului francez Jean-Franccedilois Lyotard

Icircn literatura romacircnă fenomenul postmodernist ia amploare după 1980 prima izbucnire fiind produsă de un grup de poeţi format icircn jurul criticului literar Nicolae Manolescu ce a constituit bdquoCenaclul de lunirdquo şi de un grup de prozatori format icircn jurul profesorului Ovid S Crohmălniceanu la bdquoCenaclul Junimeardquo Icircnsă putem afirma că postmo-dernismul a intrat icircn literatura romacircnă mult mai devreme icircn a doua jumătate a anilor rsquo60 desfăşuracircndu-se pacircnă la icircnceputul anilor rsquo80 icircn mod subteran Primele reacţii au venit de la bdquogrupul oniricrdquo ndash Leonid Dimov Emil Brumaru Vintilă Ivăncescu Dumitru Ţepeneag ndash şi de la

p r o d i d a c t i c a 101

gruparea prozatorilor cunoscută sub denumirea de bdquoŞcoala de la Tacircr-govişterdquo (Radu Petrescu Mircea Horia Simionescu Costache Olărea-nu Tudor Ţopa)

Virgil Nemoianu icircn Notes sur lrsquoeacutetat de postmoderniteacute icircncearcă să facă o sistematizare a postmodernităţii caracterizată prin nouă elemen-te principale La centraliteacute de lrsquoeacuteleacutement communication mobiliteacute La socieacuteteacute postindustrielle La transition de la reacutevolution de Gutenberg [] au visuel teacuteleacuteviseacute et agrave la preacutesence virtuelle Lrsquoeacutetablissement de nouveaux rapports entre les hommes et les femmes La tension entre le globalisme et le multiculturalisme La conscience de soi lrsquoauto-analyse La relativisation et lrsquoincertitude des valeurs Le jeu parodique avec lrsquohistoire Une religiositeacute postmoderne5

Icircn viziunea lui Matei Călinescu trăsătura fundamentală a postmoder-nismului ar fi un bdquoeclectism rafinatrdquo iar bdquofaptul că el pune sub semnul icircntrebării unitatea şi atribuie valoare părţii icircn detrimentul icircntregului la acest sfacircrşit de secol ne reaminteşte de laquoeuforia decadentăraquo din anii 1880 Dar codul popular pe care icircl utilizează icircntr-o manieră atacirct de bă-tătoare la ochi poate face postmodernismul să semene şi cu kitsch-ul [] Şi icircn sfacircrşit postmodernismul poate părea uneori fratele geamăn al avangardeirdquo6

bdquoEliberat de obsesia semnificaţiilor şi de tortura căutării adevărurilor ab-soluterdquo spune Mircea Cărtărescu icircn Postmodernismul romacircnesc postmo-dernismul bdquoporneşte de la acceptarea lumii ca poveste ca realitate laquosla-băraquo desfondată pe care un eu la fel de iluzoriu o poate explora icircn toate direcţiile cu voluptate senzorială ca pe o epidermă nesfacircrşită Atitudinea umană fundamentală faţă de lume devine astfel una estetică hedonistă Această estetizare generală a lumii substituind mai vechea atitudine me-tafizică este icircnsoţită de o legitimare la racircndul ei laquoslabăraquo contextuală şi consensuală icircn care ideea de fiinţă devine ca pentru Wittgenstein inoperantă dacă există cumva despre ea trebuie icircn orice caz să se tacă Acest fapt are consecinţe vaste icircn privinţa abordării estetice a fenome-nului artistic Trebuie spus că estetica icircnsăşi renunţă la ideea de valoare absolută la noţiuni ca laquogeniuraquo laquocapodoperăraquo etc şi că pe de altă par-te dintr-o disciplină orientată către sens (icircn modernism fiecare text icircşi conţine sau icircşi caută interpretarea) ea tinde să devină una a laquoodihnei icircn obiectul esteticraquo una a ornamentuluirdquo7

102 R O M Acirc N ĂPentru criticul literar Nicolae Manolescu postmodernismul este un fel de modernism mai tolerant poezia postmodernă icircmprumutacircnd bdquocriteriul poeticuluirdquo8 din poezia modernă Dacă moderniştii au redus poezia la o expresie aproape pură postmoderniştii au icircnlăturat toate barierele din calea expresivităţii care din punctul lor de vedere trebuie să fie şocantă nu pură Postmodernismul bdquocoboară icircn stradă merge la manifestaţierdquo9 bdquoeste făţiş nu secret este agresiv persuasiv primitiv nu retractil muzical esoteric enigmaticrdquo10 e icircn acelaşi timp bdquoironic his-trionic ludic şi asianicrdquo11

Postmodernismul neagă şi desfiinţează tiparele cenzura stereotipul certitudinea cauzalitatea permanenţa ierarhia punacircnd icircn locul lor concepte ce au ca valori dominante libertatea toleranţa originalitatea interculturalitatea renunţarea la limite şi graniţe amestecul stilurilor discontinuitate descentralizare Omul postmodern nu mai caută pro-funzimea ca icircn modernism el trăieşte icircn alte universuri icircn care cunoaş-terea icircnseamnă alunecare bdquomacircngacirciererdquo a suprafeţelor iar bdquoprocesul de coboracircre a artei icircn cotidian a devenit pervazivrdquo12 şi totul se dizolvă icircn spaţiul experienţei umane obişnuite Dacă modernismul se conside-ră icircnsuşi o culminare a căutării unei estetici a iluminismului o etică postmodernismul se ocupă de modul icircn care autoritatea unor entităţi ideale (numite metanaraţiuni) este slăbită prin procesul de fragmenta-re consumism şi deconstrucţie Icircn viziunea lui Jean-Franccedilois Lyotard postmodernismul icircncurajează ideea de fragmentare de fracturare de fluiditate de multiplicitate de pluralitate şi icircn schimb critică existenţa unor universalii monolitice Postmodernul spune Mircea Cărtărescu bdquonu creează ci mimează ia icircn deracircdere fantazează Nu există pentru el valoare stabilă şi inatacabilă () Postmodernul trăieşte ironia cu atacircta intensitate icircncacirct ea pacircnă la urmă dispare la fel de pervazivă ca şi aerul pe care icircl respiri Este un tip de ironie special numit de Alan Wilde ironie suspensivărdquo13

Postmodernismul este definit şi icircntr-un mod mai larg desemnacircnd cam toate curentele de gacircndire de la sfacircrşitul secolului al XX-lea Criticii marxişti cred că postmodernismul este un simptom al capitalismului tacircrziu Icircn contextul postmodernismului un concept important asu-pra limbii este ideea de bdquojocrdquo acest lucru icircnsemnacircnd schimbarea ca-drului de conexiune al ideilor permiţacircnd sensuri figurate sau trecerea

p r o d i d a c t i c a 103

unui cuvacircnt de la un cadru de referinţă la altul ori de la un context la altul Postmoderniştii atribuie sau lasă o mare libertate cititorului icircn modalitatea de a interpreta şi construi textul Vattimo vorbeşte des-pre bdquosentimentul de depeizare de dezinserţie a omului din lume prin pierderea treptată a simţului realităţii icircntr-o societate a comunicării generalizaterdquo14 lumea reală se dizolvă devenind bdquocoplanarărdquo cu diverse lumi virtuale pe care omul le locuieşte simultan Ihab Hassan icircn Post-modern Literature and Criticism defineşte critica literară ca bdquothe politics of literary misunderstandingrdquo15 subliniind faptul că ea icircnsăşi trebuie să-şi asume paradoxul contradicţia nedesăvacircrşirea şovăiala caracte-ristice icircntregii gacircndiri actuale Graniţa dintre literatură şi critică tinde să dispară iar cele două discipline caută să se apropie tot mai mult astfel icircncacirct operele literare icircncep să-şi conţină propria teorie şi critică iar lucrările critice capătă veleităţi de scrieri literare

Icircn artele vizuale postmodernismul icircncearcă să detroneze universaliile şi fundamentele artei şi caută să accentueze diversitatea şi contradicţia Respinge distincţia dintre arta joasă şi arta icircnaltă respinge graniţele şi favorizează amestecul de idei şi forme promovează jocul ironia paro-dia colajul multiplicarea pluralitatea Andy Warhol este un exemplu al postmodernismului icircn artă prin felul cum exploatează simboluri po-pulare comune şi artefacte culturale gata făcute aducacircnd ceea ce altă-dată era considerat mundan sau trivial pe tăracircmul artei icircnalte

Icircn arhitectură postmodernismul a şters graniţa dintre stiluri făcacircndu-le să se icircntrepătrundă uneori să se ciocnească suprafeţele au forme va-riate şi sunt icircnsufleţite de contrastul culorilor referinţa şi ornamentul şi-au găsit loc pe faţade iar utilizarea unghiurilor nonortogonale a de-venit o preferinţă

Icircn concepţia unor filozofi postmoderni (Thomas Samuel Kuhn şi David Bohm) matematica şi ştiinţele naturii nu ar fi obiective ultima expresie a amestecului dintre filozofie şi matematică este matematica cognitivă care doreşte să demonstreze că exact ca orice ştiinţă umană matematica este totuşi subiectivă

Mark Poster afirmă că bdquooamenii de ştiinţă proiectează pe calculator subiectivitatea inteligentă iar calculatorul devine criteriul prin care se defineşte inteligenţardquo Ca şi Lyotard el vorbeşte despre transformarea

104 R O M Acirc N Ăinformaţiei icircn marfă iar icircn noile tehnologii vede un mare potenţial pentru dominaţie Lumea reală adevărată este percepută şi icircnţeleasă prin modul şi sensurile icircn care icircnţelegerea noastră asupra realităţii este compusă din multiple imagini interpretări şi reconstrucţii puse icircn cir-culaţie de mijloacele de comunicare icircn competiţie unele cu altele şi fără nicio coordonare centrală

Politologul şi sociologul american Francis Fukuyama icircn Sfacircrşitul istori-ei şi ultimul om descrie icircn sens postmodern disponibilitatea deplasării tuturor societăţilor de azi spre o singură formă de viaţă socială şi politi-că pe care o consideră a fi liberalismul democratic burghez

Icircn filozofia postmodernă un rol important icircl joacă hermeneutica dar ea nu dă o interpretare textului nu se concentrează asupra structuri-lor funcţionale ale textului ci icircncearcă să ajungă la un acord sau con-sens cu privire la ceea ce icircnseamnă textul Gianni Vattimo icircn Sfacircrşitul modernităţii distinge şi ridică problema postmodernităţii la o ches-tiune de hermeneutică ontologică El vede eterogenitatea şi diversi-tatea ca pe nişte probleme ce pot fi rezolvate prin dezvoltarea unui sentiment de continuitate icircntre prezent şi trecut Ţinacircnd cont de in-terpretările lui Vattimo conceptele lui Nietzsche şi Heidegger pot fi reunite icircntr-o temă comună de depăşire Dacă Friedrich Nietzsche anunţă depăşirea nihilismului prin nihilismul activ al eternei reicircn-toarceri Martin Heidegger icircncearcă să depăşească metafizica printr-o experienţă metafizică de a fi Şi icircntr-un caz şi icircn altul susţine Vattimo ceea ce poate fi depăşit este un act al modernităţii caracterizat prin evoluţii progresive Iar postmodernitatea este văzută icircn concepţia sa ca o nouă bdquoturnură icircn modernitaterdquo ce presupune dizolvarea cate-goriilor icircntr-un nou sens sau gacircndind icircn sens nietzschean a depăşi modernitatea icircnseamnă a o dizolva printr-o radicalizare a propriilor sale tendinţe icircnnăscute

Ihab Hassan defineşte unsprezece trăsături ale postmodernismului cu care icircşi construieşte propria viziune asupra acestui curent trăsături ce au un bdquocaracter difuz şi eraticrdquo16 După cum s-a observat nu toate sunt specifice curentului unele se suprapun şi se icircntrepătrund altele se pot afla pur şi simplu icircn contradicţie şi oricacircnd se pot adăuga şi alte caracte-ristici la fel de pertinente indeterminarea fragmentarea decanonizarea lipsa-de-sine lipsa-de-adacircncime neprezentabilul ironia (sau perspectivis-

p r o d i d a c t i c a 105

1 Cf Wikipedia Postmodernismul httprowikipediaorgwikiPostmodernism2 Ibidem3 Mircea Cărtărescu Postmodernismul romacircnesc Editura Humanitas Bucureşti 1999 p 854 Ibidem

Note

mul) hibridizarea carnavalizarea performanţa participarea construcţi-onismul imanenţa17

Icircn eseul său From Postmodernism to Postmodernity Ihab Hassan mai identifică icircncă şapte trăsături ale fenomenului care icircşi au originea icircn modernism şi pe care le numeşte categorii negative urbanismul (ca-racterizat de fragmentare diversitate ecologie crimă holocaust) tehnologismul (dominat de genetică informatică tehnologii spaţiale) dezumanizarea (care provoacă anarhie antielitism absurd umor ne-gru parodie negare) negativismul (care duce la fenomene New Age magie animism mişcări de tip beat hippy etc) erotismul (care se icircm-bogăţeşte cu noi specii romanul homosexual poezia lesbiană porno-grafia cosmică) antinomianismul (prezenţa simultană a unor tendinţe contradictorii care explodează icircn contracultură mişcări de emanci-pare Blak Power feminism filozofii orientale misticism vrăjitorie) experimentalismul (care generează forme deschise discontinue aleato-rii improvizate nedeterminate simultaneism tranzienţă joc fantezie parodie multimedia fuziunea formelor şi a limbajelor)18

Postmodernismul cum era firesc şi-a atras numeroşi critici mulţi icircl caracterizează drept un fenomen efemer care nu reprezintă decacirct o se-rie de conecturi disparate ce au icircn comun doar resentimentul faţă de modernism Unii critici consideră că evoluţia de la modern la postmo-dern trebuie privită mai degrabă ca o gradaţie iar nu ca un tip nou o continuare iar nu o ruptură

Cel mai acerb critic al postmodernismului este icircnsă Charles Murray bdquoDoar o modă intelectuală contemporană mă refer la o constelaţie de puncte de vedere care icircţi vin icircn minte cacircnd auzi cuvintele multicul-tural gen a deconstrui corectitudine politică şi Dead White Males Icircntr-un sens mai larg moda aceasta intelectuală contemporană acoperă un destul de răspacircndit sentiment de neicircncredere icircn metoda ştiinţifică ()rdquo

106 R O M Acirc N Ă5 Virgil Nemoianu Notes sur lrsquoeacutetat de postmoderniteacute icircn bdquoEuresisrdquo nr 1-42009 p 23-256 Matei Călinescu Cinci feţe ale modernităţii Editura Uni-vers Bucureşti 1995 p 2597 Mircea Cărtărescu op cit p 658 httpwwwscribdcomdoc97935783Postmoder-nism-Ul9 Apud Mircea Cărtărescu Postmodernismul romacircnesc Editura Humanitas Bucureşti 1999 p 17310 Ibidem11 Ibidem12 Mircea Cărtărescu op cit p 6613 Mircea Cărtărescu op cit p 10114 Apud Mircea Cărtărescu Postmodernismul romacircnesc Editura Humanitas Bucureşti 1999 p 13 1415 Ibidem p 9216 Apud Mircea Cărtărescu Postmodernismul romacircnesc Editura Humanitas Bucureşti 1999 p 10517 Ibidem p 96-10418 Ibidem p 105 106

1 Mircea Cărtărescu Postmodernismul romacircnesc Editura Humanitas Bucureşti 19992 Matei Călinescu Cinci feţe ale modernităţii Editura Univers Bucureşti 19953 Ion Bogdan Lefter Postmodernism Din istoria unei bdquobă-tăliirdquo culturale Editura Paralela 45 20004 Gianni Vattimo La fin de la moderniteacute Seuil Paris 19875 Virgil Nemoianu Notes sur lrsquoeacutetat de postmoderniteacute icircn revista bdquoEuresis cahiers roumains drsquoeacutetudes litteacuteraires et culturellesrdquo nr 1-42009

Bibliografie

p r o d i d a c t i c a 107

Dorina BALMUŞDimensiuni ale ontopoeticii eminesciene

DB ndash lector la Catedra literatura romacircnă şi teorie literară drd Facultatea de

Litere USM Domenii de cercetare literatura romacircnă

contemporană literatura romacircnă din secolul XIX

Fundamentul concepţiei ontologice emines-ciene (care include un şir de reflecţii adacircn-ci despre existenţă sub toate aspectele ei micro- şi macrocosmice vizibile şi abisale subordonate idealului de căutare a Fiinţei) este dialectica de sorginte autohtonă bdquostarea de uracirctrdquo ndash bdquostarea de dorrdquo sau trăirea icircn zarea dorului care traduce aspiraţia de reintegrare a sinelui şi de refacere a totalităţii concepţie care va fi confirmată prin apelul la diferite surse filozofice religioase sau culturale cre-aţiile mitologice intuiţiile vechilor gacircnditori indieni din marile poeme vedice sistemele filozofice ale grecilor antici şi operele marilor filozofi ai Europei Kant Hegel Heidegger Schopenhauer şa Ceea ce particularizează această viziune este melancolia reflexivă ndash bdquome-lancolia pentru soarta omenirii icircndeobşterdquo (Titu Maiorescu) sau neliniştea cognitivă din critica romantismului ndash infiltrată icircn lirismul operei or Eminescu nu este un filozof-poet cu un sistem filozofic articulat ilustrat printr-un discurs poetic oarecare ci un poet-filozof care percepe liric dimensiunile existenţei tex-tualizacircnd ecourile acesteia icircn sensibilitatea şi reflexivitatea sa icircntr-un mod transfigurat prin forţa sugestivă a cuvacircntului poetic

Conceptele ontologice fundamentale (Fiinţă Absolut) cumulează icircn opera lui Eminescu mai multe semnificaţii ce descind din surse filozo-

108 R O M Acirc N Ăfice diferite marcacircnd complexitatea şi mobilitatea viziunii existenţiale a poetului Astfel icircn orizontul idealismului ontic care concepe materia lumii drept reflex al unei idei (bdquohieroglifardquo eminesciană a reflectării uni-versului icircntr-un bob de rouă) relevacircnd prin urmare esenţa ei nemuri-toare [1 p 84] Eminescu ilustrează ideea dublei naturi ontologice a fi-inţei umane materie (fenomenalitate supusă mişcării ciclice Timpului cosmic) şi spirit (scacircnteie desprinsă din ochiul Absolutului) Omul este prin urmare o fiinţă hibridă (cum ar spune fenomenologia modernă) sau cum afirmă Eminescu dezvoltacircnd concepţia hegeliană a Fiinţei o entitate supusă unei contradicţiuni interne bdquoOmul conţine icircn el o contra-dicţiune adacircncă Fiecare om are icircn sine ceea ce numim noi o destinaţi-une internă Facultatea puterea voinţa chiar de a dezvolta mereu de a produce prin sine icircnsuşi o viaţă nouă Nu e nici un om mulţumit de-a rămacircne etern pe acelaşi punct ndash omul e oarecum naşterea eternă Această devenire eternă află icircn om o putere numai mărginită Din această contra-dicţiune a puterii mărginite şi a destinaţiunii nemărginite rezultă ceea ce numim viaţa omenească Viaţa e lupta prin care omul traduce destinaţi-unea sa intenţiunile sale icircn lumea naturiirdquo [apud 2 p 40]

Această viziune ontologică idealistă prefigurează o ispititoare posibili-tate de a accede la Absolut la spiritul Etern individul uman fiind des-cendent deci consubstanţial Ideii Absolute Tendinţa eminesciană de bdquotranscendere a deveniriirdquo expresie a idealului de revelare a esenţei Fiin-ţei şi de refacere a integrităţii acesteia presupune parcurgerea treptelor evolutive de la individ spre Archaeus (esenţa Fiinţei care se află icircn fiecare dintre noi) Căutarea Fiinţei constituie obiectul neliniştilor metafizice ale eului eminescian modalităţile de revelare a ei fiind gacircndirea ndash o gacircn-dire creatoare cu statut aproape demiurgic ndash (bdquoCa s-explic a ta fiinţă de gacircndiri am pus popoarerdquo) şi intuiţia poetică Citacircndu-l pe Mihai Cim-poi putem spune că gacircndirea eminesciană bdquoinstituie Fiinţardquo o gacircndeş-te (bdquogacircndirea Fiinţeirdquo) o atrage icircn bdquojocul prezenţei-devenirii-prezenţei-dispariţiei lente-absenţeirdquo reprezintă bdquodrumul spre icircnceputurile Fiinţeirdquo reabilitează lumea icircn raport cu Fiinţa (bdquoo repune icircn prezenţa Fiinţei prin deificarerdquo) [3 p 52-53] etc Dar odată descoperită relativitatea gacircndirii şi incapacitatea ei de a surprinde adevărul Fiinţei (aspect la care ne vom referi icircn continuare) prioritate se dă intuiţiei poetice bdquoŞi de-aceea beau paharul poeziei icircnfocate Nu-mi mai chinui cugetarea cu-ntrebări ne-dezlegate ce mai nu le-am scrisrdquo (Memento mori)

p r o d i d a c t i c a 109

Descinderea eminesciană spre esenţe icircn vederea descoperirii şi rostirii adevărului primordial este realizabilă şi icircn virtutea concepţiei arheti-purilor valabilă la nivelul existenţei umane (bdquoicircn om se află tot şirul de indivizirdquo) şi la nivelul istoriei civilizaţiilor (naşterea şi moartea civiliza-ţiilor din Memento mori reflectă icircncercarea eminesciană de a descoperi Archaeul la nivelul istoriei ndash uriaşa roată a vremii icircnapoi eu o icircntorc) icircn virtutea concepţiei kantiene a bdquolibertăţii conştiinţeirdquo bdquoNu există nici timp nici spaţiu ele sunt icircn sufletul nostrurdquo concepţie care face posibilă coboracircrea icircn timp oprirea icircn diferite puncte ale axei tempo-rale (Sărmanul Dionis) precum şi icircn virtutea concepţiei eminesciene că bdquolumea este dinainte gacircnditărdquo adevărul ontologic primordial fiind icircncifrat icircn lumea reală icircn bdquosimbolurirdquo şi bdquohierogliferdquo (bdquoE-o carte ce ni-meni icircn veci n-o citeşte Cu semnele stracircmbe icircntoarse ndash arabeşte Sunt legile rsquon semne din ăst universrdquo) semne care pot fi descifrate prin disponibilităţile demiurgice ale eului traduse icircn acte de creaţie prin magie (identificată icircn Călin Nebunul icircn Sărmanul Dionis) prin tehnica filozofului care aşa cum spune Rosa del Conte se aşază cu gacircndul icircn timpul mitic al Originii-Sfacircrşit pentru a transcende devenirea şi care ţine universul icircntreg icircn degetul lui mic

Icircntrucacirct destinaţiunea nemărginită a omului dată de scacircnteia divină este limitată de puterea mărginită ce ţine de natura sa materială statu-tul individului este icircnchiderea icircn cercul stracircmt metaforă a icircnchiderii icircn limite dar şi icircn-cercarea aventură existenţială care presupune depăşirea limitei ieşirea din cerc or individul (partea) e oricacircnd icircntreg purtacircnd latent icircn sine toate funcţiile acestuia [apud 4 p 25] Datorită bdquoforţei de-miurgice din structura sa onticărdquo (e icircn om nemărginire) fiinţa umană are capacitatea de a se dez-mărgini icircn termenii Ioanei Em Petrescu de a ieşi din cerc de a se icircn-cerca icircn misterele universului bdquofiinţa fiind atacirct cacirct se-ncearcărdquo [5 p 39] Doar că fiecare icircşi are propria măsură şi propria putere de icircn-cercare (idee fundamentală pe care o desprindem din poemul Luceafărul operă ce relevă călătoria spre adacircncurile Fiin-ţei) ndash atacirct omul cacirct şi geniul se-ncearcă dar fiecare reuşeşte icircn măsura propriei puteri Hyperion ca de altfel toţi eroii poemului apare icircntr-o dublă ipostază icircn raport cu Cătălina el ajunge la individual icircn mă-sura proprie lui (generalului din el) pacircnă la ipostaza celui ce luceşte şi stă sub semnul dăruirii luminii siderice ndash Luceafărul iar icircn raport cu Demiurgul icircşi afirmă statutul de geniu (Hyperion ndash bdquope de-asupra mergătorulrdquo) străbătacircnd vidul pentru a reface totalitatea Fiinţei Că-

110 R O M Acirc N Ătălina are şi ea o natură dublă fiind marcată atacirct de individual care a călăuzit-o să-l descopere pe bdquocel ce s-ar potrivi cu eardquo ndash Cătălin dar şi de universal care bdquoi-a stimulat cunoaşterea de sine prin ceea ce era icircn afara sineluirdquo (Luceafărul) Cătălin cunoaşte şi el un proces de meta-morfozare (bdquoeste altulrdquo după experienţa erotică cu Cătălina) proces care nu are un caracter artificial ci reprezintă bdquocalea tipică eminesciană de cunoaştere prin iubirerdquo eroul bdquofiind supusrdquo aşa cum afirmă Dan C Mihăilescu unui proces de hyperionizare [apud 6 p 78]

Icircn scenariul ontic din Luceafărul Absolutul este identificat de Emi-nescu cu nedeterminarea pură care bdquovisează la racircndul ei să-şi desco-pere sensul şi se proiectează cosmogonic icircntr-o lume-oglindărdquo statut pe care icircl are bdquogacircndirea umanărdquo ndash bdquooglinda prin care divinitatea informă ajunge să se icircnţeleagă pe sinerdquo [5 p 24] Este expresia acelei tensiuni care se stabileşte icircntre Fiinţa umană şi Absolut expresie a idealului de cunoaştere reciprocă

Pierderea treptată a sentimentului de consubstanţialitate cu universul (bdquoE trist ca nimeni să te ştie Dar şi mai trist să-ţi zici mereu Că te-a pătruns nimicnicie Deşi ai fost ca Dumnezeu ndash E trist ca nimeni să te ştierdquo) evoluează spre ipostaza bdquorupturiirdquo ontologice a fiinţei care aflată sub semnul realului cumulează atributele umilităţii ndash finit pluralitate aparenţă antrenacircnd un acut sentiment al tristeţii eului icircn lume (tristeţe care depăşeşte melancolia romantică bdquoCe suflet trist şi făr-de rost Şi din ce lut inert Că după-atacirctea amăgiri Mai speră icircn deşertrdquo) şi al sin-gurătăţii absolute icircn univers bdquoMă simt acuma desfăcut deasupra noastră nime Celălalt se uită supărat la goala adacircncime Eu zău că nu zise apoi ndash Nu văd pe nime nici sub noirdquo (De-a născoci noi ipoteze)

Statutul tragic al fiinţei umane generează un scepticism gnoseologic (de esenţă kantiană) expresie a crizei gacircndirii moderne şi a concepţiei despre existenţă (bdquopusă sub semnul tragiculuirdquo) moartea fiind icircn acest scenariu ontologic bdquodimensiunea esenţială ce agită orizontul existen-ţial plin de tainele indeterminăriirdquo [7 p 38] or aceasta reprezintă icircn viziunea lui Eminescu izvorul vieţii sau mai precis bdquomoartea trăieşte iar viul e mortrdquo tu trăieşti nu noi (cu referire la moarte n ndash DB) Ma-terializarea artistică cea mai profundă a acestei concepţii o constituie Odă (icircn metru antic) odă adusă efortului de căutare a esenţei Fiinţei Nefiinţei prin renunţarea la starea de contemplare (de identitate a Fi-inţei Nefiinţei) scindarea sinelui (sub semnul devenirii) şi adopta-

p r o d i d a c t i c a 111

rea unor situaţii-limită cum ar fi trăirea icircn zona suferinţei a arderii de viu ndash singurele experienţe capabile să-i redea identitatea pierdută

Descoperirea alterităţii ndash Dar deodată tu răsărişi icircn cale unde Tu (su-ferinţă tu dureros de dulce) este semnul fiinţării umane al intrării icircn temporalitate marcat de schimbarea eternităţii (vreodată) icircn clipă (de-odată) ndash face posibilă contemplarea din afară trecerea din ipostaza de contemplator icircn ipostaza de obiect al contemplaţiei eul eminescian trăind obiectualizat spectacolul propriei agonii (deveniri existenţia-le) bdquoJalnic ard de viu chinuit ca Nessus Ori ca Hercul icircnveninat icircn haina-irdquo care sugerează o icircntreagă dialectică a identităţii şi alterităţii (sacircngele lui Nessus devine parte integrantă ucigătoare a trupului lui Hercule a propriei fiinţe condamnată la o agonie eternă bdquoviaţa lui Her-cule devine trăirea morţii lui Nessusrdquo) Această povară nu poate fi icircn-lăturată decacirct prin propria moarte icircn rugul mistuitor nostalgia morţii identificacircndu-se cu dorinţa de depăşire a alterităţii (rupturii existenţi-ale) şi reintegrarea sinelui (pe mine mie redă-mă)

Idealul transgresării realului prin moarte este expresia acceptării depli-ne a condiţiei umane de fiinţă (icircn)spre moarte dar şi a conştientizării sensului suprem al morţii ndash moarte eternă care se repercutează şi asu-pra Universului devenit vis al morţii eterne bdquoci moartea cea eternă icircn care toate-s una Icircn care tot s-afundă şi soarele şi luna Tu care eşti enigma obscurei conştiinţi Cuprins abia de-o minte din miile de minţi Tu stingere Tu chaos ndash tu lipsă de viaţărdquo Icircn această accep-ţie ndash a identificării Fiinţei cu Nefiinţa sub semnul morţii (o intuiţie a poeziei moderne n ndash DB) ndash moartea reprezintă ultimul şi unicul sens care poate fi revelat Gestul suprem este implorarea ei icircn Rugăciunea unui dac care relevă voluptatea durerii şi icircn ultimă instanţă autoflage-larea bdquoSă blesteme pe oricine de mine-o avea milă Să binecuvacircnteze pe cel ce mă impilă S-asculte orice gură ce-ar vrea ca să mă racircdă Puteri să puie-n braţul ce-ar sta să mă ucidă Şi-acela icircntre oameni devină cel dintacirci Ce mi-a răpit chiar piatra ce-oi pune căpătacircirdquo Este o manifestare a ironiei (de esenţă modernă) dar şi a negativităţii (prefi-gurare a nihilismului) or Eminescu transformă valorile morale pozi-tive icircn categorii negative bdquoGonit de toată lumea prin anii mei să trec Pacircn-ce-oi simţi că ochiu-mi de lacrime e sec Că-n orice om din lume un duşman mi se naşte C-ajung pe mine icircnsumi a nu mă mai cunoaş-te Că chinul şi durerea simţirea-mi a-mpietrit-o Că pot să-mi bles-

112 R O M Acirc N Ătem mama pe care am iubit-o Cacircnd ura cea mai crudă mi s-ar părea amor Poate-oi uita durerea şi voi putea să morrdquo

Nihilismul eminescian cunoaşte mai multe manifestări are bdquonatură gnosticărdquo icircn Demonism unde divinitatea creatoare se identifică cu răul absolut (bdquoImpulsul prim La orice gacircnd la orişice voinţă La orice fap-tă-i răulrdquo) este expresia unui gol ontologic determinat de moartea di-vinităţii (bdquoE ca şi cacircnd ar fi murit ceva Icircn univers ndash pare că Dumnezeu E mort Coboară asupra lui eternitate Cobori cu pacea ta şi-aurora meardquo Decebal) este rezultatul icircnstăpacircnirii demonicului (bdquoNeantul se icircn-tinde Pe spaţiuri deşerte pe lumile murinde Văzacircndu-le strigare-aş de-un dor nebun cuprins laquoMărire ţie Satan de trei ori ai icircnvinsraquordquo Mureşanu) este expresia unei crize a gacircndirii ce face imposibilă revela-rea adevărului Fiinţei căutat de poet icircn propria inimă (bdquoIcircncurcatele so-fisme nu explic-a ta fiinţărdquo Memento mori) mizacircnd pe intuiţia poetică (bdquoŞi de-aceea beau paharul poeziei icircnfocate Nu-mi mai chinui cuge-tarea cu-ntrebări nedezlegate ce mai nu le-am scrisrdquo) Evaziunea eului eminescian icircn lumea bdquocompensativărdquo a poeziei este la racircndul ei relativi-zată de descoperirea crizei limbajului poetic care suscită un scepticism şi la acest nivel adacircncind sentimentul eminescian al incertitudinii

Germenii nihilismului icirci atestăm şi icircn viziunile eminesciene asupra spa-ţiului originar pregenetic care evoluează de la afirmarea principiului identităţii Unului şi Unicului ce se manifestă icircn toţi şi icircn toate (cuprins icircn formula sanscrită Tat-Twan-Asi ndash bdquoacesta eşti turdquo) bdquoUnul e icircn toţi tot astfel cum una e icircn toaterdquo (Scrisoarea I) reluat şi icircn Rugăciunea unui dac bdquoPe cacircnd nu era moarte nimic nemuritor Nici sacircmburul luminii de viaţă dătător Nu era zi nici macircne nici ieri nici totdeauna Căci unul erau toate şi totul era unardquo la bdquopoetizarea ideii de increatrdquo care conţine bdquosacircmburulrdquo unei existenţe posibile (element fundamental al poeziei vii-toare a lui I Barbu şi o anticipare a nenăscuţilor lui N Stănescu) Increa-tul eminescian asociat la icircnceput somnului se identifică tot mai des cu neantul nimicul bdquoFerice de aceea ce n-au mai fost să fie Numele lor e nimeni nimic a lor fiinţă Ei dorm cum doarme-un haos Pătruns de sine icircnsuşi Ca cel ce-n visu-i placircnge dar nu-şi aude placircnsu-şirdquo Filozofia neantului pe care o atestăm icircn mai multe poeme eminesciene este icircn acest sens icircnceputul unui proces de reabilitare poetică a negativităţii şi o manifestare a nihilismului bdquoSe poate ca bolta de sus să se spargă Să cadă nimicul cu noaptea lui largărdquo (Mortua est)

p r o d i d a c t i c a 113

Itinerarul ontologic al eului eminescian oscilează astfel icircntre două dimensiuni fundamentale Fiinţa şi Nefiinţa care icircn modelul organi-cist al poetului se condiţionează reciproc or bdquoicirci este de ajuns omului eminescian să privească icircn toată strălucirea ei fiinţa ca să icircntrevadă de-odată şi umbrele nefiinţei căci cea dintacirci dă naştere icircn mod hegelian opusului său nimicul pentru ca cele două să fie mediate de conceptul de devenirerdquo [8 p 17] iar bdquomarele contrapunct existenţial eminescianrdquo este bdquoneliniştea căutării sensului vieţii şi neliniştea găsirii nonsensului vieţiirdquo [ibidem p 57] Icircn acest demers existenţial paradoxal dar axio-matic neliniştea se identifică cu dorul ca trăire eminesciană esenţială (manifestacircndu-se icircn ipostaza dorului nemărginit icircn raport cu Fiinţa şi a dorului nebun icircn raport cu Nefiinţa) şi ca fundament al viziunii onto-logice poetice a scriitorului

Metamorfozele produse la nivelul concepţiei ontologice eminesciene au antrenat mutaţii şi la nivel poetic icircn contextul consubstanţialităţii celor două concepţii or sentimentul eului de a fi icircn lume (eul emines-cian avacircnd statutul poetului-Demiurg) determină organizarea bdquofigura-rea retoricărdquo a universului (Ioana Em Petrescu) prin intermediul gacircn-dirii limbajului (corespondent al inteligenţei divine) Astfel armonia eu ndash univers şi statutul demiurgic al eului creator care icircşi gacircndeşte creează prin cuvacircnt cosmosul antrenează sentimentul icircncrederii po-etului icircn puterile orfice ale cuvacircntului (bdquoexpresie spontană a sufletu-lui vizionarrdquo pe care icircl descoperă la predecesori ndash sfinte firi vizionare) avacircnd statutul de Logos sfacircnt prin care se exprimă gacircndirea divină (bdquoCăci nu e limbă vagă cuvacircntul nu-i profan Ce scrie al gacircndirii pu-ternic oceanrdquo (Săracă-i a ta limbă) şi sentimentul icircncrederii icircn actul creator fapt ce pune icircn evidenţă gacircndirea mitico-arhetipală a scriito-rului şi natura bdquoideal-orficărdquo (Mihai Cimpoi) a universului creat de el

Fascinaţia armoniei ca principiu ordonator al ontopoeticii eminesci-ene este abandonată odată cu descoperirea rupturii ontologice care implică sciziune şi la nivelul limbajului ndash bdquorupturărdquo dintre latura internă şi externă a logosului Relevarea artificialităţii limbajului a determinat afirmarea unui scepticism gnoseologic icircn aprecierea actului creator icircnţeles acum ca suferinţă ca proces tragic de căutare a modalităţilor de relevare a bdquoadevărului Fiinţeirdquo icircn condiţiile icircn care acest adevăr nu poate fi cuprins icircntr-un concept Acest moment marchează icircnceputul bdquoluptei cu cuvacircntulrdquo scopul suprem fiind ieşirea din limbajul efemer

114 R O M Acirc N Ăbdquodesprinderea de Logosul poetic şi găsirea ca ipoteză a unui Logos ul-tim atemporal a unui cuvacircnt oprit care să nu intre niciodată icircn rostirerdquo [9 p 19] bdquoTensiunea spre un cuvacircnt viitorrdquo este materializată icircn Odă (icircn metru antic) versul eminescian nu credeam să-nvăţ a muri vreodată fiind conceput de Nichita Stănescu ca un bdquosupracuvacircntrdquo or noţiunea cuprinsă icircn el nu constituie bdquoo intuiţie-limită care-şi depăşeşte sistemul de referinţă putacircnd fi oricacircnd propriul său sistem de referinţă pe care-l depăşeşte şi-l neagărdquo [10 p 37]

Deopotrivă este conştientizată autoreferenţialitatea limbajului poetic din mii şi mii de vorbe consist-a noastră limbă ceea ce-i oferă poetului Eminescu certitudinea că evadarea din limbaj este una iluzorie Aceas-tă situaţie paradoxală constituie bdquocrizardquo poetică modernă care antre-nează o atitudine ironică icircn raport cu propria-i scriitură idee sugerată de poezia Ca o făclie unde discursul poetic este icircnţeles ca un spaţiu al redundanţei al bdquomortificării sensuluirdquo din moment ce alţii au spus aceste lucruri de zeci de mii de ori

Icircn viziunea lui Eminescu ieşirea din limbaj este posibilă doar la nivelul lui prin apelul la intertext (inclusiv din propria operă) capabil să revi-talizeze textul Efectul şi finalitatea acestui fenomen ţin icircn special de ludic ndash plasarea sub semnul icircntrebării a propriilor texte a limbajului lor poetic (un control instituit asupra limbajului) Procedeul ne face să ne gacircndim la poetica modernă (bdquoanxietatea influenţeirdquo) şi postmodernă (bdquojocul de-a literaturardquo) dar spre deosebire de aceasta la Eminescu ea reprezintă o modalitate de raportare critică dramatică la propria-i creaţie (lucru firesc pentru un spirit icircnalt cugetător şi dornic de perfec-ţiune) Astfel intertextul propriu din Cugetările sărmanului Dionis este o icircncercare de soluţionare a crizei limbajului icircn prelungirea motivului dublului iar platoniciana muzică a sferelor din La o artistă este icircnlocu-ită cu scacircrţacircitul ferestrei sau mieunatul motanilor O poetică a decon-venţionalizării bdquodescacircrnăriirdquo prin ironie atestăm şi icircn poemul Gelozie unde imaginea artistică icircnrădăcinată coexistă cu o imagine reconstru-ită ironic bdquoTu nici nu visai că-n gacircndu-mi eu făcliele-ţi dezbrac De cărnurile albe şi gingaşe şi sterperdquo Confirmativă icircn acest sens este opi-nia cercetătorului Edgar Papu care vorbind despre textul eminescian Mitologicale sublinia bdquoEminescu ruinează nu imaginea altora ci chiar creaţia lui prezentată icircn contextul aceluiaşi poemrdquo [11 p 169] Mito-logicale este expresia cea mai clară a citării de sine ea fiind versiunea icircn

p r o d i d a c t i c a 115

negativ a poemului Memento mori o replică la adresa acestuia fapt pus icircn evidenţă de frecvenţa sintagmelor demitizante căciuli de stacircnci etc Icircn aceeaşi ordine de idei poemul Antropomorfism este o incursiune icircn culisele creaţiei eminesciene oferind o colecţie de limbaje şi stiluri ex-puse demonstrativ unde ironia vizează icircn special formulele consfinţite de lirica paşoptistă inocenta ei junie cu ce graţie ea icircmblă etc

Apelul lui Eminescu la propriul intertext icircntr-o manieră ironică nu echivalează icircnsă cu o anulare a imaginilor anterioare consacrate ci este o modalitate de plasare icircn relief a propriului univers poetic ndash poetul face o critică a limbajului dar rămacircne icircn spaţiul lui ndash expresie a vizi-unii moderne a scriitorului or bdquopoezia icircncepe să se privească pe sine icircnsăşi se conştientizează pe sinerdquo [12 p 85] Această viziune moder-nă va fi una dintre coordonatele dialogului contemporan cu opera lui Eminescu scriitorii romacircni moderni şi postmoderni (Stănescu Cărtă-rescu şa) continuacircnd bdquolupta cu limbajulrdquo şi căutările icircn sfera lui con-jugate cu bdquoanxietatea influenţeirdquo ludicul ironia etc

1 Rosa Del Conte Eminescu sau despre absolut Editura Dacia Cluj 1990 2 Sorin Antohi Utopia lui Eminescu Eminescu Sens timp şi devenire istorică icircngrijit de Gh Buzatu St Lemny I Saizu Editura Universităţii bdquoAl I Cuzardquo Iaşi 1988 3 Mihai Cimpoi Narcis şi Hyperion Eminescu Poet al fiin-ţei Poem critic Editura Junimea Iaşi 19944 Theodor Codreanu Modelul ontologic eminescian Edi-tura Porto-Franco Galaţi 19925 Ioana Em Petrescu Modele cosmologice şi viziune poeti-că Editura Universal Dalsi Bucureşti 20006 George Munteanu Eminescu şi eminescianismul Editu-ra Minerva Bucureşti 19877 Svetlana Paleologu-Matta Eminescu şi abisul ontologic Editura Nord Aarhus (Danemarca) 19888 Mihai Cimpoi Esenţa fiinţei (Mi)teme şi simboluri exis-tenţiale eminesciene Colecţie critică şi istorie literară Iaşi 20079 Marina Mureşanu-Ionescu Literatura ndash un discurs me-diat Editura Universităţii bdquoAl I Cuzardquo Iaşi 199610 Nichita Stănescu Fiziologia poeziei Bucureşti 199011 Edgar Papu Poezia lui Eminescu Editura Minerva Bucureşti 197112 Nicolae Manolescu Metamorfozele poeziei Editura Timpul Bucureşti 1996

Bibliografie

116 R O M Acirc N Ă

Cristinel MunteanuDespre motivarea contextuală a frazeologismelor

1 Vechea dispută referitoare la cele două ipo-teze physei şi thesei nu face obiectul acestei lucrări fiindcă nu interesează aici dacă sem-nul lingvistic este motivat bdquode la naturărdquo adi-că dacă există o legătură cauzală sau necesară icircntre acesta (ori doar semnificantul acestuia) şi bdquolucrulrdquo desemnat Prin motivare contextua-lă am icircn vedere acele cazuri icircn care vorbitorul analizează evaluează cadrele vorbirii şi alege termenul cel mai potrivit intenţiei sale expre-sive selecţia făcacircndu-se nu doar icircn temeiul simplei adecvări semantice (care icircn princi-piu reprezintă normalitatea oricărui act de comunicare) ci icircn special din motive care ţin de simbolismul fonetic de prozodie de reprezentarea culorii locale şamd Aşadar icircn astfel de situaţii contează mult şi forma sonoră semnificantul nu numai conţinutul lingvistic semnificatul1 Icircn definitiv noţiu-nea de laquomotivare contextualăraquo este icircncadra-bilă icircn conceptul mai larg de laquoadecvareraquo sau de laquopotrivireraquo icircn sensul icircn care icircnţelegeau anticii celebrul tograve preacutepon teoretizat icircn princi-pal de retorica lui Aristotel

2 Se cuvine să reamintim că semnul lingvis-tic are posibilitatea de a funcţiona icircn discurs icircn raport cu alte semne (raport atacirct material cacirct şi de conţinut) cu microsisteme de semne şi chiar cu sisteme icircntregi de semne El poate

CrM ndash dr icircn filologie (magna cum laude) al

Universităţii bdquoAl I Cuzardquo Iaşi lector la Universitatea bdquoConstantin Bracircncoveanurdquo

din Piteşti Filiala Brăila A publicat Sinonimia

frazeologică icircn limba romacircnă din perspectiva lingvisticii

integrale (2007) Fundamente ale comunicării (2007 icircn

colaborare) Tehnici de redactare icircn comunicare

(2008 icircn colaborare) Discursul repetat icircntre

alteritate şi creativitate (Institutul European 2008

ca editor) şi Tobias Peucer De relationibus novellis Despre

relatările jurnalistice [Leipzig 1690 ndash prima teză de

doctorat din lume dedicată jurnalismului] (2008 ca

editor)

c o ş e r i a n a 117

funcţiona şi icircn relaţie cu alte texte cu lucrurile icircnseşi sau cu cunoştin-ţele noastre despre lucruri (Coşeriu 1994 149) Aceste relaţii sunt nu-mite de către Eugeniu Coşeriu (pe urmele lui Wilbur Marshall Urban) funcţii de evocare bdquoputem să spunem că icircn jurul reprezentării există un mănunchi de funcţiuni de evocare avem de-a face [] cu acea bogată ambiguitate a cuvacircntului care poate denota cu precizie ceva fără a re-nunţa icircn acelaşi timp şi la alte denotărirdquo (ibid 153)2

Pentru icircnceput voi da cacircteva exemple lexicale bdquoIa am fost şi eu icircn lu-mea asta un boţ cu ochi o bucată de humă icircnsufleţită din Humuleşti care nici frumos pănă la douăzeci de ani nici cuminte pănă la treizeci şi nici bogat pănă la patruzeci nu m-am făcutrdquo (Ion Creangă Amintiri din copilărie) bdquoDoamne băieţi cacircnd am cetit icircn jurnale de prăpădul din Ita-lia vă spun drept am placircns Şi cacircnd am văzut şi la cinematograf ruinele oraşelor şi pe fetiţa ceea [pe] care au scos-o vie de supt dăracircmături m-am cutremuratrdquo (Emil Gacircrleanu) Icircn exemplul din opera lui Creangă selecţia lui humă spre deosebire de lut sau pămacircnt este motivată de prezenţa icircn context a toponimului Humuleşti are deci funcţie evocativă De ase-menea icircntrucacirct icircn fragmentul aparţinacircnd lui Gacircrleanu era vorba despre cutremurul de la Messina termenul a (se) cutremura apare ca deplin mo-tivat icircn raport cu sinonime precum a (se) icircngrozi a (se) icircnfiora etc

Icircn literatura versificată acest fenomen este cu atacirct mai evident atunci cacircnd prezenţa unor cuvinte este cerută de prozodie (măsură rimă etc) sau motivată prin simbolismul lor fonetic Unele exemple sunt mai sub-tile decacirct altele De pildă la George Topacircrceanu icircn poezia Un duel fiind-că motivul reflecţiilor unui bdquoclaponrdquo icircl constituie icircncăierarea unor cocoşi pentru o găină icircnlănţuirea ultimelor cuvinte din text este foarte nimeri-tă icircntrucacirct evocă tocmai cotcodăcitul bdquoDe ce vă puneţi gheara-n gacirct Să lase unul cacirct de cacirct Să dea şi celălalt ceva Eu cacirct de cacirct socot c-o dardquo La fel icircn balada Mistreţul cu colţi de argint Ştefan Aug Doinaş asociază icircn mod inspirat linxul cu acţiunea de a racircde deoarece animalul icircn cauză este numit şi racircs (deşi poetul va fi ştiut prea bine că acest cuvacircnt nu are nicio legătură cu lat risus provenind de fapt din sl rysĭ) bdquoDar prinţul trecea zacircmbitor icircnainte privea printre arbori atent la culori lăsacircnd icircn culcuş căprioara cuminte şi linxul ce racircde cu ochi sclipitorirdquo3

Exemplele de acest gen se pot icircnmulţi Bunăoară se admite că arha-ismele sunt cerute de operele literare cu conţinut istoric avacircnd rolul

118 R O M Acirc N Ăde a evoca o anumită epocă Icircn mod asemănător unele cuvinte redau culoarea locală Icircn acest sens Nicolae Corlăteanu a dovedit că un astfel de scop au şi cuvintele de origine rusească (precum turbincă vidmă carboavă etc) din povestea lui Ion Creangă Ivan Turbincă (Corlăteanu 1958 203-211)

Icircn consecinţă se poate aprecia că vorbitorii care posedă un simţ lingvistic deosebit nu icircntrebuinţează cuvintele la icircntacircmplare Michel Breacuteal surprinde fenomenul cu pricina icircntr-o manieră foarte sugestivă bdquoCred că icircn minţile ferme şi atente există un dicţionar al sinonimelor dar el se deschide numai icircn caz de nevoie şi la porunca stăpacircnului Uneori cuvacircntul potrivit răsare dintr-odată alteori el se lasă aşteptat atunci dicţionarul latent [s ndash CM] intră icircn funcţie şi trimite succesiv sinonimele pe care le ţine icircn rezervă pacircnă ce termenul e recunoscutrdquo (Michel Breacuteal apud Puşcariu 1976 20)4

3 Icircn calitatea lor de bdquoechivalente reale sau numai potenţiale ale cuvin-telorrdquo (Hristea 1984 139) frazeologismele pot fi considerate şi ele drept semne lingvistice icircntrucacirct prezintă un semnificant şi un semnificat ambele fixate icircn limbă Aceasta icircnseamnă că cele spuse mai sus icircn le-gătură cu cuvintele simple se aplică şi icircn cazul frazeologismelor Icircntr-adevăr aşa stau lucrurile şi icircn domeniul frazeologiei şi voi icircncerca să demonstrez o atare idee cu ajutorul mai multor exemple

31 Icircnainte de a oferi citatele relevante pentru discuţia noastră vreau să arăt că există şi vorbitori care nu sunt deloc preocupaţi de virtuţile evocative ale unor expresii utilizacircndu-le icircn contexte icircn care aceastea par că se potrivesc stilistic vorbind bdquoca nuca icircn pereterdquo Ar părea că aceştia se manifestă icircntr-o direcţie contrară celor icircnzestraţi cu un bun simţ lingvistic (dacă nu cumva astfel de bdquoapariţii bizarerdquo se datorează unor momente de neatenţie) Luate icircn sens absolut ca semne complet arbitrare (deci interesacircnd doar sub aspectul semnificaţiei) frazeolo-gismele ar trebui să fie utilizate ca orice alt cuvacircnt bdquonemotivatrdquo Numai că unele evidenţe semantice nu pot fi trecute aşa de uşor cu vederea la fel cum nu pot fi ignorate nici unele cuvinte din componenţa acestor unităţi frazeologice

Şi totuşi oamenii (sau unii oameni) nu fac icircntotdeauna efortul de a conştientiza legăturile etimologice sau de a reconstitui imaginile de la originea expresiilor Mi s-a icircntacircmplat să aud icircn documentare tv sau

c o ş e r i a n a 119

la ştiri tv formulări (bdquoscăpărirdquo) de tipul bdquoşi rechinul se icircntoarce de la vacircnătoare cu macircna goalărdquo ori bdquoicircn colectivitatea sa femela-zimbru are icircn continuare un cuvacircnt greu de spusrdquo Impresia oarecum stranie provocată de aceste enunţuri reiese din aceea că nu obişnuim să icircmprumutăm din manifestările umane pentru a le caracteriza pe cele ale animalelor ci mai degrabă invers (cf ca dovadă expresii ca a se icircntoarce cu coada icircntre picioare sau a se lăsa pe tacircnjală) Scăpări de acest gen (nu ştim cacirct de neintenţionate fiindcă uneori situaţiile construite pot fi icircn mod voit ironice) icircntacirclnim şi la scriitori Icircntr-un episod din cap Aia mică din Groapa lui Eugen Barbu nişte cacircini maidanezi icirci atacă pe hingherii veniţi să-i prindă bdquoSărise şi sergentul dar animalele l-au luat şi pe el icircn tarbacărdquo Icircn Icircntacircmplările lui Păcală aşternute pe hacircrtie de către Petre Ispirescu icircntacirclnim următoarea situaţie bdquoCacircinii carii nu voiră să ştie deloc de morala lui Păcală icircl luară la tărbăceală şi unul de o parte altul de alta icirci dară un frecuş de o pomeni-o cacirct va trăirdquo Şi la George Topacircr-ceanu icircn fabula Leul deghizat descoperim o situaţie similară bdquoNişte lupi cum icircl văzură se reped la el pe loc Şi-ntr-o clipă icircl icircnşfacă Grămădindu-l la mijloc Să-l dea straşnic icircn tărbacărdquo Expresia a lua (pe cineva) icircn tărbacă icircnseamnă lsquoa bate zdravăn pe cinevarsquo şi provine dintr-o străveche datină icircn care tocmai cacircinii erau cei care sufereau re-spectivul tratament administrat de către oameni

Un interesant anacronism frazeologic icirci aparţine filologului Petru Cre-ţia care icircn excelenta traducere pe care a dat-o Banchetului lui Platon foloseşte expresia a dormi tun icircn redarea unui paragraf platonician (223c) dintr-o epocă icircn care fără icircndoială nu existau tunuri bdquoDupă ce s-a dezmeticit a văzut că cei care mai rămăseseră dormeau tun icircn afa-ră de Agaton de Aristotel şi de Socrate care erau treji şi beau dintr-o cupă mare pe care şi-o tot treceau de la stacircnga spre dreaptardquo5 Evident sensul fragmentului cu pricina este foarte bine redat astfel şi icircnţelegem că este vorba de un somn profund doar că simţim că ceva nu prea se potriveşte

Icircn schimb prea multă analiză (combinată cu ludicul) poate conduce la efectul opus atrăgacircnd modificarea ocazională a unor structuri altmin-teri foarte stracircns sudateaglutinate Tudor Arghezi povestea (icircntr-o ta-bletă) cum era nevoit icircn tinereţe locuind icircntr-o cameră sărăcăcioasă noaptea să asculte cum se jucau şoarecii bdquocu nucile care le veneau la icircndelăbuţărdquo6 bdquoApucăturirdquo ludice de acest fel are pacircnă şi lingvistul Ion

120 R O M Acirc N ĂCoja cacircnd spune că bdquoo construcţie ca participiul absolut se pare că nu e la icircndemacircna (mai corect la icircndegura) tuturor romacircnilorrdquo7

32 Se afirmă frecvent că o trăsătură a unităţilor frazeologice este idi-omaticitatea (considerată aici doar din punct de vedere semantic) Ea este o icircnsuşire graduală a frazeologismelor ca şi stabilitatea (cf Scherf 2006 90-91) Icircn general se vorbeşte despre un sens frazeologic (cel glo-bal care nu rezultă din suma semnificaţiilor elementelor componente ale unităţii frazeologice) şi un sens literal (cel care reiese din suma aces-tor semnificaţii)8 Dacă se constată o discrepanţă icircntre sensul frazeolo-gic şi sensul literal al icircntregii icircmbinări atunci icircmbinarea este idiomatică Cu cacirct această deosebire este mai mare cu atacirct icircmbinarea este bdquomai idiomaticărdquo Evident că la origine există icircntotdeauna o legătură icircntre sensul literal şi cel frazeologic (adesea bdquovizibilărdquo icircncă) dar uneori ea se pierde icircntr-o asemenea măsură icircncacirct vorbitorul n-o mai sesizează unităţile frazeologice prezentacircndu-i-se ca neanalizabile

Este drept există şi situaţii icircn care interlocutorul (sau receptorul) se preface că nu icircnţelege sensul frazeologic [= semnificaţia sintagmei fixe] respingacircnd cooperarea De pildă icircn nuvela Nucul lui Odobac un flăcău luat la icircntrebări de bunicul său bdquoo face pe prostulrdquo dacircnd impresia că nu a priceput constatarea celui din urmă El este icircndrăgostit de Ruja lui Ca-zacu din Moghileni fata unui hoţ de cai un fel de amazoană autohto-nă Cuvintele lui sugerează că bdquomotivulrdquo macirchnirii sale se află pe imaşul Moghilenilor căci fata pe acolo icircşi cam făcea veacul bdquodeodată icirci răsări icircnainte o herghelie cu cai mărunţi şi-n mijlocul ei călare bărbăteşte pe un sur Ruja lui Cazacurdquo Aşa se face că frazeologismul a nu-i fi (cuiva) boii acasă icirci permite lui Gacircrleanu să plaseze o aluzie icircn gura bunicului bdquoŞi cacircte şi mai cacircte pacircnă cacircnd icircntr-o bună zi moşneagul icircl luă din scurt ndash Mitrule ţie nu ţi-s boii acasă Dar băietanul făcu pe prostul ndash Nu icircs la cacircmp icircn Moghileni ndash Haide ndash haiderdquo (Emil Gacircrleanu)

Se pot da şi exemple similare foarte recente din afara literaturii Bunăoară un cititor cacircrcotaş (dar cu simţ lingvistic) amendează o inadecvare fraze-ologică descoperită icircntr-un articol de presă de pe internet (deşi ştia prea bine despre ce era vorba) Fragmentul jurnalistic ce a produs iritare este următorul bdquoIcircn jurul orei 12 [noaptea n ndash CM] a ieşit calm din restaurant şi s-a urcat la volan Icircnsă părea că nu poate ţine drept volanul a trecut de pe o bandă pe alta de cacircteva ori fără să se asigure Icircn apropierea casei un

c o ş e r i a n a 121

poliţist pe motocicletă icircncearcă să icircl tragă pe dreapta Fără succes Meme [Stoica] virează la stacircnga şi icircl lasă pe omul legii cu ochii icircn soarerdquo Icircn josul pa-ginii online iată şi comentariul bdquoInteresant Azi noapte la 12 un poliţist pe motocicletă a rămas cu ochii icircn soare Pfffff Tare articolulrdquo (vezi httproomgyahoocom vizualizat la 29 mai 2013)

Icircnsă icircn acelaşi timp există şi tendinţa (generată tot de o anumită in-tenţie ludică) de a reface aceste legături fie trecacircnd icircmbinarea stabilă icircn icircmbinare liberă fie suprapunacircnd cele două tehnici şi implicit cele două tipuri de sens9 Se creează icircn acest mod ambiguitatea sau cel puţin aluzia Să se compare de pildă citatele următoare bdquoInima icirci dete bracircnci şi ea nu se putu opri ci icircl sărută Aleodor cum se deşteptă icirci tra-se o palmă de auzi cacircinii icircn Giurgiurdquo (Petre Ispirescu) bdquoPeste apă prin bezna nopţii fără stele cu cer acoperit nu se vedea dincolo nimic Doar mai jos spre malul dimpotrivă clipeau cacircteva luminiţe risipite icircn icircntu-neric departe Şi s-auzeau cacircinii-n Giurgiurdquo (George Topacircrceanu) Icircn fragmentul aparţinacircndu-i lui P Ispirescu icircmbinarea de cuvinte a auzi cacircinii icircn Giurgiu (sinonimă cu a vedea stele verzi ca o consecinţă a unei lovituri date la cap) este stabilă pe cacirctă vreme la G Topacircrceanu (icircn secvenţa finală a naraţiunii memorialistice Pirin-Planina icircn care pro-tagonistul se află pe malul bulgăresc al Dunării) icircmbinarea este liberă chiar dacă aluzia poate fi percepută

Tot o aluzie descoperim şi icircn următorul citat bdquoNaţl sfăracircma tocmai cu barda icircncheietura de la un genunche şi cacircnd Persida se ivi peste drum şi apucă spre măcelărie el rămase cu privirea perdută şi barda icirci tremura icircn macircnă [] Era şi el mai icircntacirci mirat icircn urmă icircnsă icirci venea să ridice barda şi să arunce icircn lună cu ea apoi să lase măcelăria icircn grija mumei sale să alerge după fata Marei şi să sfăracircme capul celui ce ar icircndrăzni să se apropie de dacircnsardquo (Slavici Mara) A arunca cu barda icircn lună icircnseamnă lsquoa face un gest necugetat sau foarte curajosrsquo (ca şi a da cu puşca-n Dumnezeu lună) adică tocmai ceea ce este icircn stare să facă Naţl icircndrăgostit nebuneşte de Persida Se observă icircnsă că Naţl măcelar de meserie chiar icircntrebuinţa o bardă icircn momentul icircn care icircl icircncercau gacircndurile disperate

321 După Greciano (1983 24-25 şi 334-339) asemenea exemple ilustrează cazuri de omonimie De altfel chiar prin omonimie explică specialista franceză şi suprapunerile ludice ale sensurilor idiomatice şi literale10 Iată o astfel de situaţie (romacircnească) sloganul dintr-o recla-

122 R O M Acirc N Ămă tv pentru un tip de gumă de mestecat este bdquoMesteci şi faci faţă distracţieirdquo El este icircnsoţit de imagini icircn care fizionomiile unor copii ce mestecă respectivul produs se deformează (adică fac tot felul de feţe) Probabil că termenul omonimie se icircntrebuinţează pentru feno-menul icircn cauză datorită analogiei dintre cuvacircnt şi unitate frazeologică Icircn cazul cuvintelor omonime suprapunerea lor poate fi observată mai ales icircn operele poeţilor cunoscuţi pentru predispoziţia lor spre ludic bdquoŞi vei pleca prin seara de mileu Spre casa ta cu trepte de liceu Unde te-aşteaptă prin cacircte-o firidă Unchiul avar mătuşa ta gepidărdquo (Mircea Cărtărescu apud Bidu-Vrănceanu amp Forăscu 2005 73) Aici efectul stilistic este generat de faptul că cele două cuvinte trepte şi avar acumulează (şi actualizează) cacircte două semnificaţii fiecare

Icircmi exprim unele rezerve cu privire la folosirea termenului omonimie pentru jocurile de cuvinte ce implică frazeologismele Cuvintele omo-nime luate separat ca semne lingvistice (cum şi sunt icircnregistrate icircn dicţionare) aparţin limbii icircn vreme ce dintre icircmbinările considerate omonime numai cele stabile (frazeologismele) ţin de limbă fiind icircn-văţate de către vorbitori ca formule gata făcute celelalte structuri (de tehnică liberă) constituind fapte de vorbire11 Din păcate actualmente nu avem la dispoziţie un termen icircncetăţenit mai potrivit Ar putea fi luată icircn consideraţie totuşi propunerea lui Ioan S Cacircracircc (2002 64) după care pentru astfel de cazuri ar fi nimerit termenul de izomerie (bdquoproprietate a unor substanţe cu aceeaşi compoziţie chimică de a avea icircnsuşiri diferiterdquo) termen preluat din chimie (din care lingvistica a icircm-prumutat şi termenul conceptul de izomorfism)

322 Icircn cele ce urmează după cum am anunţat deja voi examina cacircte-va situaţii icircn care din perspectiva sinonimiei in absentia apariţia unor frazeologisme este pe deplin motivată ele avacircnd aici funcţii de evocare

(1) Icircncepem cu un exemplu care face parte din naraţiunea anecdotică Istoria unui galbacircn scrisă de Vasile Alecsandri icircn care utilizarea expresiei a-şi arăta arama este justificată avacircnd icircn vedere că replica aparţine unei parale ce acuză un galben că ar fi calp lsquofalsrsquo Cuvintele de mai jos dezvă-luie tocmai originea expresiei căci galbenii falşi (de aramă dar bdquosuflaţirdquo cu aur) prin icircntrebuinţare icircşi arătau icircn cele din urmă esenţa bdquodar tu negreşit eşti mincinos calp bastard căci icircţi arăţi arama fără cacirct de puţi-nă sfialărdquo (Alecsandri)12 Tot Alecsandri icircn Haimanaua (cacircnticel comic)

c o ş e r i a n a 123

referindu-se la modul icircn care slujbaşii erau schimbaţi sau mutaţi de colo-colo icircn perioada instabilităţii guvernelor (anii 1866-1870) specu-lează o identitate fonetică (după unii cercetători chiar etimologică13) bdquoLa Bacău icircmi găsii bacăul căci icircn timpul alegerii deputaţilor am scăpat ca prin urechile acului din ghearele unor libertaşi independenţirdquo (apud Adam 2007 27 cf şi Dumistrăcel 2001 39)

(2) Nu icircntacircmplător din mulţimea de frazeologisme sinonime icircnsem-nacircnd lsquoa murirsquo alege Creangă locuţiunea a-şi da duhul Cel care a dece-dat era cunoscut drept părintele Duhu bdquoŞi poate că din această pricină bolnăvindu-se greu şi-a dat duhul tocmai cacircnd ajunsese icircngrijitor la biserica Nicoriţa din Tataraşirdquo (I Creangă Popa Duhu) Este evident că şi icircn fragmentul următor scriitorul humuleştean a ţinut cont de ase-mănarea fonetică (şi etimologică) dintre talpă şi tălpăşiţă din frazeo-logismul a-şi lua tălpăşiţa ceea ce a condus la eliminarea posibilităţii de a folosi alte expresii (de pildă a spăla putina a o lua la sănătoasa etc) pentru lsquoa pleca icircn grabă a fugirsquo bdquoNoi icircnsă cu toate blăstămele lui mai puindu-i icircn alte nopţi cacircteva poşte şi făcacircndu-i-se talpele numai o rană a fost nevoit să-şi ieie tălpăşiţa spre Humuleşti lehămetindu-se de popie şi lăsacircnd toate merindele sale icircn stăpacircnirea noastrărdquo (I Creangă Amintiri din copilărie)14

(3) Personajul Costi din romanul lui Slavici nu scăpa cu faţa curată (adică nezgacircriată) din icircncăierările cu copiii Marei icircntrucacirct Persida bdquoavea gheare ca pisicardquo Este şi acesta un caz de suprapunere a celor două tehnici de vreme ce icircmbinarea de cuvinte a scăpa cu faţa curată poate fi considerată simultan şi liberă şi stabilă bdquosăreau amacircndoi cu Sida icircn capul lui şi rar scăpa Costi cu faţa curată fiindcă Sida avea ghea-re ca pisica şi ar fi sărit şi icircn foc pentru frăţiorul ei (I Slavici Mara)15

(4) Icircn scurta naraţiune Adieri un bătracircn Ion Bacircrluţ rememorează vre-muri din tinereţe cacircnd mergea la plug cu boii săi Dorinţa lui este să ceară boii fiului său pentru a mai merge o dată la arat Soţia sa icircl vede icircn-gacircndurat posomoracirct şi i se adresează cu următoarele cuvinte din care reiese icircntrebuinţarea motivată a expresiei a nu-i fi (cuiva) boii acasă lsquoa fi abătut macirchnitrsquo bdquoCe te-a ajuns frate de nu ţi-s boii acasă icircl icircntreabă Saftardquo (I Agacircrbiceanu)16

(5) Un politician Tase Filoreanu (portretizat de Emil Gacircrleanu icircn Oratorul) icircntrucacirct credea că semnul electoral al partidului său era

124 R O M Acirc N ĂCrucea iar semnul adversarilor politici era Steaua foloseşte icircn primul discurs formula bdquoVai de steaua lorrdquo şi-i icircndeamnă pe alegători să-şi facă semnul crucii Mai apoi cacircnd află că de fapt semnele erau viceversa icirci sfătuieşte pe aceştia astfel bdquoPuneţi-le dar cruce şi lăsaţi-irdquo

(6) Tot la un joc de cuvinte recurge şi Calistrat Hogaş icircn proza La Tazlău atunci cacircnd atrage subtil icircn conversaţie expresia a-i purta (cui-va) sacircmbetele lsquoa duşmănirsquo bdquoSgribincea rămăsese puţin icircndărăt şi nu ne auzea ce vorbim ndash Aşa-i darsquo parcă de cacircnd cu Călina te uiţi cam chioracircş la el ndash Darsquo uită-se cine ştie că eu doar nu-i port socotelile lui ndash Socotelile nu le-i hi purtacircnd Huţane dar mi se pare că-i porţi sacircmbetelerdquo (Calistrat Hogaş)

(7) Icircn romanul sadovenian Zodia Cancerului (cap XXI) doi slujitori bdquoleşirdquo pun la cale o busculadă pentru a-l tacirclhări pe abatele Paul de Ma-renne şi icircn acest scop se folosesc de un mic incendiu bdquoJarul se risipi şi cacircţiva cărbuni se rostogoliră de pe vatră Paiele luară foc icircntr-o clipărdquo Graţie abilităţii lui Alecu Ruset abatele scapă cu bine şi icircncearcă să minimalizeze incidentul folosind sintagma (cam curioasă pentru un francez dar adecvată contextului romacircnesc) foc de paie bdquoIcircn orice caz icircn călătoria aceasta a mea observ că mi se prezintă interesante enigme Aş dori să le dezleg totuşi mai bine să amacircnăm şi să ne ducem la culca-re N-a fost decacirct un foc de paierdquo (M Sadoveanu) Altă făină se macină la moară lsquos-au schimbat lucrurile nu mai e ca icircnaintersquo este considerată expresie (cf MDA sv moară) Ea apare parţial suprimată la Sadovea-nu icircnsă nu icircntacircmplător căci cel care vorbeşte despre schimbare un negustor evreu rosteşte replica icircn contextul icircn care se discuta deja des-pre vacircnzarea gracircnelor şi a făinii bdquoAici unde sunteţi dumneavoastră şi domnursquo Filip e altă socoteală aici subt ochiul stăpacircnului se macină altă făinărdquo (M Sadoveanu Venea o moară pe Siret)

(8) O suprapunere a celor două tehnici se observă şi la Fănuş Neagu atunci cacircnd utilizează izolarea a se duce pe copcă lsquoa murirsquo şi cu accepţiu-nea proprie lsquoa cădea sub gheaţa laculuirsquo bdquoCe iarnă scumpă Ţine ghea-ţa lacului Mogoşoaia icircntreabă duşmanii Cei vrednici tropăim şi ne batem cu pumnii icircn bucile obrajilor cacircte unii ne mai ducem pe copcă şi ne-ntoarcem şi de-ai dracului ce suntem ne vom sfacircrşi la timpul po-trivit pentru noi şi de mult trecut pentru alţiirdquo (F Neagu Insomnii de mătase)

c o ş e r i a n a 125

(9) Se vede că din cei opt scriitori invocaţi şi citaţi mai sus mai ex-presivi (şi desigur mai dedaţi la astfel de jocuri lingvistice) sunt cei moldoveni (icircn special Alecsandri Creangă şi Sadoveanu ce figurează aici cu cacircte două exemple dar de la care se puteau menţiona mai mul-te) Icircnsă exemple de tipul acesta se icircntacirclnesc oriunde avem de-a face cu vorbitori care au plăcerea bdquocuvintelor (sau expresiilor) potriviterdquo De pildă recent (icircn martie 2013) de la jurnalul de ştiri al unei televiziuni (Tvr1) am aflat că institutele de cercetare agricolă din Romacircnia bdquoau ajuns la sapă de lemnrdquo

4 De o serie de exemple asemănătoare s-a ocupat icircntr-un studiu (Pro-cedee de renovare a sensului frazeologismelor şi efectele stilistice obţinute icircn rezultatul acestor transformări) şi cercetătorul basarabean Gheorghe Colţun Am remarcat totuşi că mai toate ilustrările aparţin unei litera-turi anecdotice scurte jocuri de cuvinte icircn care frazeologismele sunt icircntrebuinţate ca scop icircn sine generacircnd respectivele contexte Cităm cacircteva bdquoUmblacircnd tot timpul cu doaga subţioară icircncă nu-l convingi pe nimeni că ea nu-ţi lipseşterdquo sau bdquoSunt sigur că beţe-n roate se puneau cu mult icircnainte de invenţia roţiirdquo sau bdquoUnii icircţi caută rana ca să pună degetul pe ea alţii ndash ca să pună sarerdquo etc (Colţun 2001 53) Se poate susţine că icircn asemenea cazuri frazeologismele au exclusiv funcţie ludică Un oarecare scop ludic aveau ca utilizare şi unităţile frazeologice analiza-te de noi mai sus dar acestea nu generau contexte (foarte scurte) ci din contră ele erau selectate tocmai pentru că erau adecvate icircn respec-tivele contexte (de mari dimensiuni) icircn comparaţie cu alte expresii şi locuţiuni din aceeaşi serie sinonimică

1 La rigoare după cum avertizează Coşeriu icircn limbaj bdquototul este semanticrdquo fiindcă toate elementele cuprin-se de acesta există pentru a servi intenţiei semnificative a vorbitorului bdquoDans le langage tout est seacutemantique la grammaire ne lrsquoest pas moins que le lexique la paro-le en general et les langues ne le sont pas moins que le discours Et ce qui nrsquoest pas seacutemantique en soi-mecircme le laquoplan de lrsquoexpressionraquo y est determineacute par laquole seacuteman-tiqueraquo et peut drsquoailleurs assumer agrave son tour des fonctions mimeacutetiques de symbolisation directe ou drsquoeacutevocation Parler de seacutemantique eacutequivaut par conseacutequent agrave parler de toute la linguistiquerdquo (Coseriu 1983 355)2 Sau cum o spune in extenso Coşeriu icircn a sa lingvisti-că textuală bdquoLa evocacioacuten contribuye notablemente a la

Note

126 R O M Acirc N Ăriqueza del lenguaje con ella surge esa plurivocidad que no siempre deberiacutea enjuiciarse negativamente como laquovaguedadraquo sino que habriacutea que valorarla tambieacuten po-sitivamente como un enriquecimiento el teoacuterico del lenguaje Wilbur Marshall Urban ha puesto de relieve con particular eacutenfasis esta riqueza basada en la funcioacuten evocativa del lenguaje es decir en la posibilidad de refe-rirse con ayuda del lenguaje a algo sin hablar en realidad de ello El sentido surge entonces como combinacioacuten de las funciones buumlhlerianas (representacioacuten expresioacuten y apelacioacuten) y la evocacioacutenrdquo (Coseriu 2007 233)3 E Coşeriu dă un exemplu asemănător din Paul Claudel bdquoNaicirctre pour tout crsquoest connaicirctrerdquo (Art poeacutetique) Cele două verbe franţuzeşti nu au nicio legătură unul cu altul din punct de vedere etimologic Avem de-a face mai curacircnd cu un fel de etimologie populară Dar aspectul bdquoştiinţificrdquo nu prezintă importanţă aici Semnificativ este numai faptul că asemenea fenomene se pot relaţiona icircn conştiinţa vorbitorului pe baza expresiei lor sonore sau grafice (vezi Coseriu 2007 184)4 Contextul extins din original sună astfel bdquoUne ques-tion qui concerne plutocirct le philosophe que le linguiste serait de savoir comment cette reacutepartition se fait en nous ou pour dire les choses de faccedilon un peu grossiegravere mais intelligible si nous avons dans notre tegravete un dictionnai-re des synonymes Je crois que chez les esprits attentifs et fermes ce dictionnaire existe mais qursquoil srsquoouvre seu-lement en cas de besoin et sur lrsquoappel du maicirctre Quel-quefois le mot juste jaillit du premier coup Drsquoautres fois il se fait attendre alors le dictionnaire latent entre en fonction et envoie successivement les synonymes qursquoil tient en reacuteserve jusqursquoagrave ce que le terme deacutesireacute se soit fait connaicirctrerdquo (Breacuteal 1897 42) Pornind de la sugestia lui Breacuteal am lansat acum cacircţiva ani conceptul de laquosinonimie latentăraquo (vezi Munteanu 2007 97)5 Vezi Platon Banchetul Traducere studiu introductiv şi note de Petru Creţia Editura Humanitas Bucureşti 20116 Apud G I Tohăneanu O seamă de cuvinte romacircneşti Editura Facla Timişoara 1976 p 527 Ion Coja Icircndreptarea icircndreptarului ortografic ortoepic şi de punctuaţie Editura Junimea Iaşi 2003 p 378 Şi Gertrud Greciano utilizează de-a lungul lucrării sale (vezi Greciano 1983) termenii sens idiomatique şi sens litteacuteral9 Iată şi părerea cercetătoarei Gertrud Greciano bdquoDans le cas de lrsquoemploi ludique drsquoune EI [= expression idioma-

c o ş e r i a n a 127

tique nm CM] champ drsquoeacutetude particuliegraverement fruc-teux lrsquoeffet comique srsquoexplique par les heurts que pro-voque la superposition du sens idiomatique et du sens litteacuteralrdquo (Greciano 1983 25)10 Ele nu sunt cazuri de polisemie (cf Greciano 1983 336) cum pare a lăsa să se icircnţeleagă Gheorghe Colţun (2000 42)11 Conform concepţiei şi terminologiei coşeriene prime-le au semnificaţie celelalte au sens12 Tot motivat apare aceeaşi expresie icircntr-un vers din vi-rulenta diatribă a Scrisorii III (bdquoPrea v-aţi arătat arama sfacircşiind această ţarărdquo) dacă se ţine seama de un alt vers pe care Eminescu icircl foloseşte ceva mai icircnainte icircn respec-tiva satiră bdquoToţi pe buze-avacircnd virtute iar icircn ei monedă calpărdquo13 Cf totuşi Dumistrăcel 2001 39-40 ce aminteşte şi pă-rerile unor lingvişti care au văzut icircn termenul bacău din expresia icircn cauză cuvacircntul bakoacute lsquocălăursquo de origine ma-ghiară14 La Creangă foarte nimerită este şi zicala Dacă-i dai nas lui Ivan el se suie pe divan icircntr-un context icircn care este vor-ba tot de un Ivan bdquoEi ei Doamne zise apostolul Petru racirczacircnd vezi de ce s-a mai apucat acum Ivan al sfinţiei-ta-le Bine-a zis cine-a zis laquoDacă dai nas lui Ivan el se suie pe divanraquordquo (I Creangă Ivan Turbincă)15 Icircn acelaşi text la cacircteva pagini distanţă se utilizează aceeaşi expresie dar numai cu sens frazeologic bdquoce-i drept că de icircnecat nu se vor icircneca dar nici cu faţa curată nu vor scăpa după ce au ridicat atacircta lume icircn picioarerdquo (Slavici Mara)16 Nu este o coincidenţă utilizarea unei expresii ce conţi-ne cuvacircntul boi icircn acord cu referentul din discurs căci tot Agacircrbiceanu foloseşte varianta a nu-i fi (cuiva) oile acasă icircn Morala publică bdquoPavel [un ţăran nn ndash CM] ar fi vrut să mai icircncerce doar icircl va lăsa mai lesne Dar băgă de seamă că advocatului astăzi nu-i sunt oile acasărdquo (I Agacircrbiceanu)

Adam 2007 = Ioan Adam Povestea vorbelor O istorie se-cretă a limbii romacircne Editura Paralela 45 Piteşti 2007Bidu-Vrănceanu amp Forăscu 2005 = Angela Bidu-Vrăn-ceanu Narcisa Forăscu Limba romacircnă contemporană Lexicul Editura Humanitas Educaţional Bucureşti 2005Breacuteal 1897 = Michel Breacuteal Essai de seacutemantique Science des significations Librairie Hachette Paris 1897

Bibliografie

128 R O M Acirc N ĂCacircracircc 2002 = Ioan S Cacircracircc Introducere icircn morfologie Editura Edmunt Brăila 2002Colţun 2000 = Gheorghe Colţun Frazeologia limbii ro-macircne Editura ARC Chişinău 2000Colţun 2001 = Gheorghe Colţun Procedee de renovare a sensului frazeologismelor şi efectele stilistice obţinute icircn rezul-tatul acestor transformări icircn bdquoAnalele Universităţii laquoDună-rea de Josraquordquo Galaţi fascicula XIII 2001 p 50-53Corlăteanu 1958 = N Corlăteanu Lexicul de origine sla-vă icircn povestea lui I Creangă bdquoIvan Turbincărdquo icircn vol Oma-giu lui Iorgu Iordan Editura Academiei Bucureşti 1958 p 203-211Coseriu 1983 = Eugenio Coseriu Pour et contre lrsquoanalyse seacutemique icircn Eugenio Coseriu Lrsquohomme et son langage Eacuteditions Peeters Louvain ndash Paris ndash Sterling Virginia 2001 p 355-369Coşeriu 1994 = Eugeniu Coşeriu Prelegeri şi conferinţe (1992-1993) supliment al publicaţiei bdquoAnuar de lingvisti-că şi istorie literarărdquo t XXXIII 1992-1993 seria A Lingvis-tică Iaşi 1994Coseriu 2007 = Eugenio Coseriu Linguumliacutestica del texto Introduccioacuten a la hermeneacuteutica del sentido Edicioacuten ano-tacioacuten y estudio previo de Oacutescar Loureda Lamas ArcoLibros Madrid 2007Dumistrăcel 2001 = Stelian Dumistrăcel Picircnă-n picircnzele albe Expresii romacircneşti (ediţia a II-a revăzută şi augmen-tată) Editura Institutul European Iaşi 2001Greciano 1983 = Gertrud Greciano Signification et deno-tation en allemand La seacutemantique des expressions idioma-tiques Universiteacute de Metz Paris 1983Hristea 1984 = Theodor Hristea (coord) Sinteze de lim-ba romacircnă (ediţia a III-a) Editura Albatros Bucureşti 1984Munteanu 2007 = Cristinel Munteanu Sinonimia frazeo-logică icircn limba romacircnă din perspectiva lingvisticii integrale Editura Independenţa Economică Piteşti 2007Puşcariu 1976 = Sextil Puşcariu Limba romacircnă Privire generală [1940] vol I Editura Minerva Bucureşti 1976Scherf 2006 = Ioana Scherf Expresii frazeologice icircn limbi-le germană şi romacircnă (Studiu contrastiv) Editura Didacti-că şi Pedagogică RA Bucureşti 2006

c o ş e r i a n a 129

Adriana Maria RobuSpecificul funcţiilor textuale coşeriene icircn discursul publicitar1

1 Icircnţelegerea şi descrierea discursului publici-tar este făcută de regulă icircn funcţie de variate criterii externe care se opresc la nivelul structu-rării verbale sau semiotice al tematicii icircn care se icircncadrează sau al efectelor pe care le produce acest tip de discurs asupra receptorului Pentru a determina natura unui anumit tip de text sau discurs considerăm pe linie coşeriană că se impune necesitatea de a ne raporta mai icircntacirci de toate la funcţia semnificativă a limbajului acel logos semantikos din viziunea lui Aristotel icircnţe-les a fi bdquolimbajul ca instanţă laquonedeterminatăraquo anterior gacircndirii care oferă baza pentru toate activităţile spirituluirdquo (Coşeriu 2011 137) şi care nu este altceva decacirct creaţia de conţinu-turi icircnzestrate cu semnificaţie de unde rezultă că limbajul icircnseamnă ceva anume indiferent dacă acest ceva există sau nu icircn mod obiectiv Această capacitate a limbajului de a semnifica2 regăsibilă la nivelul limbii se actualizează icircn discurs prin determinări ulterioare sau bdquomoda-lităţi de actualizare a enunţului semanticrdquo3 şi anume ca logos apophantikos de tipul bdquoenunţ judecatărdquo (care poate fi adevărată sau falsă) ca

AMR ndash doctorandă Facultatea de Litere

specializarea lingvistică Universitatea bdquoAl I Cuzardquo Iaşi

1 Acest articol a fost realizat icircn cadrul proiectului POSDRUCPP 107DMI 15S78342 finanţat din Fondul Social European de către Autoritatea de Mana-gement pentru Programul Operațional Sectorial Dez-voltarea Resurselor Umane 2007-2013

130 R O M Acirc N Ălogos pragmatikos icircnţeles drept bdquouzul limbii ca formă de acţiunerdquo şi ca lo-gos poietikos adică bdquouzul limbii ca expresie a imaginaţieirdquo (Coşeriu 2011 125 şi 133) Ca urmare lingvistica integrală coşeriană icircşi asumă urmă-toarele finalităţi discursive finalitatea ştiinţifică conferită de bdquolimbajul ca produs al gacircndirii raţionalerdquo (op cit p 137) finalitatea pragmatică datorată bdquolimbajului ca produs al spiritului practic ca instrument de ac-ţiunerdquo (loc cit) şi finalitatea poetică adică bdquolimbajul ca poezie ca artărdquo (loc cit) Fiecare dintre aceste finalităţi bdquoulterioarerdquo surprind atitudinea intenţia subiectului vorbitor şi chiar raportarea sa la interlocutor fiind considerate ca relaţii interne ale subiectului vorbitor cu propria sa vorbi-re nu ca procese externe icircntrucacirct gacircndurile intenţiile şi acţiunile umane nu au cum să ignore limbajul (prin intermediul căruia putem icircnţelege realitatea4)

2 Tipologiile textuale clasice stabilite pe baza tradiţiilor de texte nu oferă informaţii cu privire la sensul acestora iar textul discursul este o activi-tate care nu poate fi limitată la nişte scheme Dacă vorbim despre texte pe care le denumim drept politice publicistice publicitare etc delimitarea lor are icircn vedere criterii extralingvistice Ele pot fi studiate după cum precizează Coşeriu (2002 25) din perspectivă filologică (icircn calitate de documente sau surse de informare istorico-culturală) din perspectiva lingvisticii generale a textului icircn funcţie de valoarea practică a bdquoefica-cităţiirdquo (pentru a le identifica procedeele specifice) dar pot fi studiate şi individual icircn cadrul lingvisticii textului ca hermeneutică a sensului Numai că icircn cazul celor trei perspective procedeele de analiză nu au ni-mic specific tipului de text analizat icircntrucacirct icircn filologie şi hermeneutică se abordează texte icircn general şi nu clase particulare Icircn sfera lingvisticii generale a textului se pot delimita clase de texte determinate de valoa-rea practică a bdquoeficacităţiirdquo Icircn acest sens putem spune de exemplu că discursul publicitar cel politic electoral sau publicistic fac parte din ca-tegoria textelor practice datorită unei determinări ulterioare de natură pragmatică pe dimensiunea persuasiunii icircnsă numai o analiză herme-neutică poate să dea seama de sensul particular al fiecărui text De aceea este nevoie să facem apel la anumite funcţii pe care le stabileşte semnul icircn actul lingvistic concret Din perspectiva lingvisticii textuale coşeriene acestea sunt numite funcţii textuale iar aportul lor la icircnţelegerea sensului din cadrul discursului este definitoriu Aceste funcţii corespunzătoare nivelului textului şi discursului5 sunt definite din perspectivă coşeriană

c o ş e r i a n a 131

drept bdquofuncţii ale vorbirii icircntr-o anumită situaţierdquo sau bdquofuncţii care pri-vesc un anumit scop al vorbiriirdquo (Coseriu 2007 149)

21 Funcţiile textuale diferă de funcţiile limbii (sau funcţiile idiomatice) datorită faptului că textul nu este un fenomen care aparţine exclusiv limbii istorice Pentru a demonstra aceasta E Coşeriu (2007 132-139) invocă mai multe motive

211 Icircn primul racircnd un text nu este neapărat redactat icircntr-o singură limbă Texte plurilingve găsim de exemplu şi icircn publicitatea romacircnească atacirct de impregnată de cuvinte şi expresii din limba engleză (americană) ca urma-re a influenţei pe care o au mărcile americane pe piaţa romacircnească sub imperiul procesului de globalizare (icircn cadrul căruia limba engleză deţine monopolul) Observăm că spectacolul oferit de un astfel de discurs ne captează atenţia şi ne montează icircmpotriva tendinţei noastre de a coopera la uniformizarea culturală Putem vorbi icircnsă şi de ceea ce se numeşte bdquopubli-citate multinaţionalărdquo (F Brune) manifestată prin intermediul influenţei mărcilor occidentale asupra spaţiului romacircnesc icircn condiţiile icircn care pă-trunderea lor este facilitată de transformările la nivel social economic şi chiar familial Icircn viziunea lui F Brune (1996 193) influenţa culturală a publicităţii se dovedeşte a fi gravă bdquodomnia mărcii Coca-Cola şi a lui ame-rican way of life nu este o vorbă icircn vacircntrdquo icircntrucacirct devenim involuntar copii ale unor modele pe care publicitatea icircncearcă să ni le impună De regulă se face apel la valori locale care adesea sunt reduse la aspecte consumabile

212 Icircn al doilea racircnd textele nu se supun icircntotdeauna regulilor unei limbi (Coseriu 2007 133-136) icircntrucacirct finalitatea textului primează icircn faţa regulilor de la nivel idiomatic Este cazul greşelilor de limbă prezente icircn anumite texte publicitare cu scopul de a ironiza o anumită categorie de oameni sau care are la bază raţiuni ludice

213 Icircn al treilea racircnd textele sunt condiţionate de ceea ce icircn lingvistica textului de Coşeriu se numeşte universul de discurs6 Cu referire la dis-cursul publicitar putem spune că acesta face uz de majoritatea tipurilor de universuri de discurs icircnsă mai cu seamă de cel al fanteziei atunci cacircnd icircnscrie subiectul icircntr-o poveste sau cadru de basm Universul de discurs al ştiinţei este uşor de identificat icircn cazul icircn care produsul este prezentat din perspectiva calităţilor tehnice sau a compoziţiei chimice iar universul de discurs al experienţei obişnuite apare icircntr-o varietate de forme cacircnd se

132 R O M Acirc N Ăfac referire la aspecte din viaţa cotidiană Cea mai slabă pondere pare să fie deţinută icircn publicitate de universul de discurs al credinţei icircntrucacirct folosirea subiectelor şi cadrelor cu conotaţii religioase pot stacircrni repulsia anumitor categorii de receptori care aparţin diferitor culte

214 Un alt motiv care susţine distincţia icircntre planul limbii şi cel al textului are icircn vedere faptul că textele sunt condiţionate situaţional Toate elementele contextuale (numite bdquocadrerdquo icircn teoria coşeriană) contribuie la constituirea sensului din texte

215 Ultimul aspect are icircn vedere faptul că textele se icircnscriu icircn anu-mite tradiţii de texte independente de tradiţia limbii cum ar fi specii ca reportaj scrisoare nuvelă povestire etc Icircn textele publicitare de exemplu putem avea prezentări de tip reportaj interviu poveste Iată un exemplu de spot publicitar de tip reportaj televizat care surprinde prezentarea produsului chiar icircn laboratoarele de preparare a acestuia

bdquondash Radu cum de iaurturile Danone durează atacirct de multndash Haideţi să vă explic Alimentele se strică atunci cacircnd dezvoltă mi-crobi Pentru a evita acest lucru respectăm reguli foarte stricte de igie-nă pasteurizăm laptele pentru a-l purificandash Aha aşa cum fierbem laptele acasăndash Exact Icircn plus icircntregul proces are loc sub aer steril astfel iaurtul nu conţine microbi care să-l strice şi obţinem icircn mod natural un termen de valabilitate lung fără conservanţindash Foarte clar Sunt convinsă că totul e perfectDanone ne pasă de tinerdquo

Dacă acceptăm această perspectivă care pledează pentru autonomia textului deci a diferenţierii icircntre nivelul idiomatic şi nivelul textului se impune şi distincţia icircntre funcţiile pe care semnul le icircndeplineşte pe de o parte icircn limbă şi pe de altă parte icircn texte

22 Potrivit lingvisticii integrale singura funcţie pe care o icircndeplineş-te semnul prin raportare la planul universal al vorbirii cu referire la lucruri şi stările de fapt este funcţia de desemnare (sau de reprezenta-re germ Darstellung aparţinacircnd bdquosemnului ca atarerdquo) identificată de E Coşeriu icircn urma rectificării pe care o face schemei buumlhleriene con-

c o ş e r i a n a 133

sideracircnd că icircntre semnul material şi lucruri mai există ceva bdquofiindcă era vorba de a spune nu lucruri ci a spune ceva despre lucrurirdquo (Coşeriu Limbajul poetic icircn Coşeriu 1994 146)

Trecacircnd icircn planul limbii corespunzător semnificaţiei observăm o serie de funcţii precum subiect instrument plural agentiv care diferă atacirct de funcţiile de la nivelul desemnării cacirct şi de cele de la nivelul textului Faptul că acestea nu coincid cu funcţia de reprezentare se poate proba prin aceea că există limbi care de exemplu nu au categoria gramatica-lă de subiect Prin urmare aceste funcţii de la nivel idiomatic nu sunt funcţii general logice sau extralingvistice ci funcţii specifice limbilor particulare

23 Funcţiile textuale icircnsă nu coincid cu funcţiile frazale pentru că aceeaşi propoziţie dintr-o limbă poate icircndeplini funcţii textuale dife-rite De exemplu funcţiile textuale exclamaţie sau interogaţie pot avea funcţii secundare precum reproş apreciere ordin aluzie etc Iată un exemplu de aluzie construit icircn textul publicitar prin intermediul inte-rogaţiei

bdquoTe-ai gacircndit vreodată că poate fi confortul şi mai confortabil Atunci noi credem că ar trebui să conduci noua generaţie Hundai i-30 Eşti pregătit pentru Hundairdquo (aluzie la calitatea nesperată de client pe care o poate avea un autoturism)

231 Putem recunoaşte o asemănare icircntre conceptul de funcţie tex-tuală din viziunea lui Coşeriu şi teoria actelor de vorbire a lui Austin pe care a preluat-o apoi Searle Actul bdquoperformativrdquo implică la Austin trei activităţi complementare realizarea unui act bdquolocuţionarrdquo (producerea unui şir de sunete icircntr-o anumită limbă) a unui act bdquoilocuţionarrdquo (pro-ducerea unui enunţ icircnzestrat cu o anumită bdquoforţărdquo conferită prin icircnsuşi actul vorbirii) şi icircndeplinirea unui act bdquoperlocuţionarrdquo (care depăşeşte cadrul lingvistic strict icircn sensul că are loc declanşarea unor efecte icircn situaţia de comunicare cu ajutorul vorbirii)7 La acest nivel ilocuţio-nar putem identifica funcţiile textuale pe care Coşeriu le clasifică icircn funcţii textuale implicite (date pe baza presupoziţiilor textuale) cum ar fi respingere acceptare aluzie afirmaţie exemplu imputare replică con-statare ironie opinie presupunere răspuns etc şi funcţii textuale explicite (independente de presupoziţiile textuale) ca instrucţiune invitaţie icircn-

134 R O M Acirc N Ădemn informaţie rugăminte explicaţie sfat promisiune ordin rectificare obiecţie lămurire salut provocare indicare avertisment precizare etc Criteriul fundamental de caracterizare tipologică a textelor este dis-tincţia icircntre funcţii textuale dialogice (icircntrebare răspuns) şi funcţii tex-tuale nondialogice (Coseriu 2007 330) care pot sta la baza identificării altor tipuri de funcţii

232 Din perspectiva dimensiunii ilocuţionare a discursului publicitar aceste funcţii textuale se remarcă prin cooperarea dintre latura descrip-tiv-informativă şi latura argumentativă care contribuie la constituirea caracterului info-persuasiv al comunicării publicitare De aceea actele ilocuţionare icircn publicitate au icircn vedere contactarea şi captarea atenţiei destinatarului deci centrarea asupra funcţiei de apel a limbajului prin-tr-o comunicare pe de o parte de tip constatativ (semnalarea apariţiei unui produs prezentarea calităţilor lui a avantajelor de a-l folosi) iar pe de altă parte de tip indirect implicit (cu referire la dorinţa de a avea produsul) Cel care deţine poziţia privilegiată icircn acest tip de comunicare este destinatarul icircntrucacirct discursul este adaptat tipului de consumator preferinţelor şi motivaţiilor lui Pentru J-M Adam şi M Bonhomme co-municarea cu receptorul se realizează printr-o serie de tactici persuasive sau acte ilocuţionare cum sunt actele de salut actele directoare actele inte-rogative actele enigmatice (Adam amp Bonhomme 2005 66-68)

233 La nivelul funcţiilor textuale discursul publicitar ca şi discursul politic se remarcă prin anumite trăsături care l-ar putea delimita icircn ca-drul textelor practice Funcţii precum bdquoinsinuareardquo bdquofalsificarea intenţi-onată a lucrurilorrdquo bdquoascunderea gacircndiriirdquo (Coşeriu 2002 24) eufemi-zarea8 aflate sub semnul eficacităţii persuasive icircl plasează pe destinatar fie icircn imposibilitatea de a verifica validitatea mesajului fie de a-i da o interpretare naivă Rezultatul obţinut prin seducţia de ordin discursiv este manipularea destinatarului care este determinat bdquosă acţioneze icircntr-un anumit mod sau să adopte o anumită atitudinerdquo (loc cit)234 Iată un exemplu de bdquoascundere a gacircndiriirdquo prin folosirea unei sche-me argumentativeNoul Revitalift Total Repair 10 de la LrsquoOreacuteal Paris este o revoluţie Pri-ma cremă completă de refacere a pielii de la LrsquoOreacuteal Riduri Tonuri ale pielii Fermitate decolteu Repară cele zece semne ale icircmbătracircnirii

c o ş e r i a n a 135

printr-un singur gest Zece probleme o soluţie noul Total Repair 10 de la LrsquoOreacutealAcest tip de strategie bazată pe procedeul acumulării alcătuieşte un dis-curs persuasiv tipic ce icircnscrie sugestii legate de valorile cele mai racircvnite cum ar fi tinereţea frumuseţea vitalitatea Icircn acest exemplu de spot publicitar televizat discursul este construit cu ajutorul sincretismului codurilor semiotice (text imagine muzică) şi al interacţiunii discur-sive 24 Nivelul funcţiilor textuale indică individualizarea textului publicitar faţă de texte ştiinţifice sau literare şi chiar faţă de alte texte practice Cel mai important rol al acestora icircnsă este acela de a contribui la conturarea sensului icircntrucacirct unităţile textuale sunt unităţi de sens Sensul ia naştere icircn texte prin conjugarea desemnării cu semnificaţia după cum sintetizează E Coşeriu icircn schema

sensuarr

semnificaţie + desemnareuarruarruarruarruarr

semne lingvistice (Coseriu 2007 153)Aceste elemente constituie ceea ce Coşeriu numeşte bdquodublă relaţie se-mioticărdquo (op cit p 155) mai icircntacirci icircn cadrul primei relaţii semiotice prin semnele lingvistice se semnifică şi se desemnează ceva anume iar acest lucru poate fi icircnţeles de toţi utilizatorii şi apoi la nivelul celei de-a doua relaţii semiotice procesul de interpretare a semnificaţiei şi desemnării conduce la icircnţelegerea sensului din texte discursuri Dacă ne referim la discursul publicitar vom spune că am ajuns la primul ni-vel al relaţiilor semiotice atunci cacircnd reuşim să reconstituim verbal as-pectele obiective ale discursului cum ar fi succesiunea de imagini tex-tul propriu-zis efectele cromatice etc Icircnsă numai atunci cacircnd suntem capabili să interpretăm sensul profund al unui spot publicitar putem spune că suntem la cel de-al doilea nivel al relaţiilor semiotice Pentru a atinge acest nivel semiotic superior este necesară icircnţelegerea funcţiilor textuale adică multitudinea relaţiilor pe care le icircndeplineşte semnul icircn discurs

136 R O M Acirc N Ă2 Conceptul de semnificat este discutat de Coşeriu icircn di-ferite lucrări cum ar fi Linguistica del texto (2007 177-179) Omul şi limbajul său (2009 46-48) Istoria filozofiei limbajului De la icircnceputuri pacircnă la Rousseau (2011 391) Un studiu lămuritor asupra problematicii semnificatului din teoria coşeriană alcătuieşte Cristinel Munteanu icircn articolul Cacircteva precizări referitoare la conceptul de laquosem-nificatraquo icircn viziunea lui Eugeniu Coşeriu (2011)3 Coşeriu precizează că Aristotel vorbeşte de toate cele trei determinări ulterioare ale logosului semantic icircnsă dat fiind faptul că Stagiritul prezintă icircn detaliu doar logosul apofantic istoria filozofiei a avut multă vreme tendinţa de a reduce icircnţelegerea limbajului doar la acest nivel al apo-fanticului De asemenea au existat curente care au redus limbajul ca ansamblu fie la logosul pragmatic fie la logosul poetic (vezi Coşeriu 2011 133-137)4 Icircn acord cu afirmaţia lui Heidegger ndash limbajul este casa fi-inţei ndash E Coşeriu afirmă că bdquoLimbajul este icircn mod sigur fundamental pentru icircnţelegerea umanităţii omului mai mult este funcţia prin excelenţă a umanităţii (a lui laquoa fi omraquo) dar este doar prima treaptă a umanului şi doar icircn-lesneşte trepte ulterioare cu care totuşi nu se identificărdquo (Coşeriu 2009 159)5 Termenul discurs din viziunea coşeriană face referire la aspectul procesual iar termenul text are icircn vedere produ-sul activităţii de vorbire Acestea sunt abordate simultan icircn cadrul lingvisticii integrale nefiind considerate com-ponente icircn mod real distincte ale vorbirii icircntrucacirct expri-mă doar puncte de vedere diferite din care este privită ac-tivitatea de vorbire (vezi Coşeriu Competenţa lingvistică icircn Coşeriu 2009 305-307)6 Vezi Coşeriu Determinare şi cadru icircn Coşeriu 2009 229 şi Coseriu 2007 136-1377 Cele trei tipuri de acte vor fi numite de Jean-Michel Adam după Austin bdquodimensiune enunţiativărdquo bdquopoten-ţialitate argumentativărdquo şi bdquo valoare ilocuţionarărdquo (Adam 2008 123)8 Icircn studiul amplu asupra eufemismului intitulat Eufemis-mul subversiv de legitimare Stelian Dumistrăcel prezintă forme de utilizare a acestuia icircn cadrul limbajului politic juridico-administrativ şi publicitar forme care devin modalităţi bdquode influenţare a receptorului icircn special prin mass-media spre o anumită atitudinerdquo (Dumistrăcel 2011 238)

Note

c o ş e r i a n a 137

Adam 2008 Jean-Michel Adam Lingvistica textuală In-troducere icircn analiza textuală a discursurilor traducere de Corina Iftimia prefaţă de Rodica Nagy Institutul Euro-pean IaşiAdam amp Bonhomme 2005 Jean-Michel Adam Marc Bonhomme Argumentarea publicitară Retorica elogiului şi a persuasiunii traducere de Mihai-Eugen Avădanei prefaţă de Camelia Grădinaru Editura Institutului Euro-pean Iaşi 2005 Brune 1996 Franccedilois Brune Fericirea ca obligaţie Psiho-logia şi sociologia publicităţii traducere din limba franceză şi prefaţă de Costin Popescu Editura Trei BucureştiCoşeriu 1994 Eugeniu Coşeriu Prelegeri şi conferinţe Supliment al publicaţiei bdquoAnuar de lingvistică şi istorie literarărdquo T XXXIII 1992-1993 Seria A LingvisticăCoşeriu 2002 Eugeniu Coşeriu Limbaj şi politică icircn vol Identitatea limbii şi literaturii romacircne icircn perspectiva globalizării (editat de Ofelia Ichim amp Florin-Teodor Ola-riu) Editura Trinitas Iaşi p 17-40Coseriu 2007 Eugenio Coseriu Linguumliacutestica del texto Introduccioacuten a la hermeneacuteutica del sentido Edicioacuten ano-tacioacuten y estudio previo de Oacutescar Loureda Lamas Madrid ArcoLibros SLCoşeriu 2009 Eugeniu Coşeriu Omul şi limbajul său Studii de filozofie a limbajului teorie a limbii şi lingvistică generală Antologie argument şi note de Dorel Facircnaru Editura Universităţii bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iaşi Coşeriu 2011 Eugeniu Coşeriu Istoria filozofiei limbajului de la icircnceputuri pacircnă la Rousseau Ediţie nouă augmentată de Joumlrn Albrecht cu o remarcă preliminară de Juumlnger Tra-bant versiune romacircnească şi indice de Eugen Munteanu şi Mădălina Ungureanu Editura Humanitas BucureştiDumistrăcel 2011 Stelian Dumistrăcel Eufemismul sub-versiv de legitimare icircn Lexic romacircnesc Cuvinte metafore expresii Casa Editorială Demiurg Plus IaşiMunteanu 2011 Cristinel Munteanu Cacircteva precizări referitoare la conceptul de laquosemnificatraquo icircn viziunea lui Eu-geniu Coşeriu icircn bdquoLexic comun Lexic specializatrdquo fasci-cula XXIV anul IV nr 1(5) 2011 p 145-152

Bibliografie

138 R O M Acirc N Ă

Valerica Draica Dumitru Draica60 de ani de la ultima reformă ortografică icircn limba romacircnă (1953-2013)

DD ndash conferenţiar universitar doctor

Universitatea din Oradea Arie de preocupări

științifice lingvistică generală dialectologie ortografie romacircnească

Academia Romacircnă icircncă de la icircnfiinţarea ei a adus icircn discuţie bdquoproblema noii ortografii care să fie nu numai o nouă ortografie ci şi una nouă icircn sens strictrdquo1

Astfel icircn iulie 1948 Alexandru Graur şi Iorgu Iordan după ce depuseseră la Academie un prim proiect de modificare a ortografiei au prezentat icircn secţia a VI-a (Ştiinţa limbii litera-tură şi artă) o Expunere de motive la proiectul de modificare a ortografiei icircn care deşi cei doi susţineau principiul fonetic icircncă din perioada interbelică au fost destul de echilibraţi icircn pri-vinţa implicației fonetice a ortografiei noastre

Icircn anul 1949 Academia RPR a publicat Or-tografia limbii romacircne Proiect unde pe baza a 32 de reguli se fixa icircn scris limba literară

Icircn sesiunea ştiinţifică din martie 1951 era re-adusă icircn discuţie problema ortografiei iar se-siunea lărgită a secţiei a VI-a din iulie 1951 a avut icircn vedere nu numai o ortografie bdquojustărdquo a limbii romacircne ci şi necesitatea fixării unei ter-minologii tehnice unitare şi predarea limbii ro-macircne icircn şcolile de toate gradele S-a alcătuit o comisie care trebuia să se ocupe de ortografie iar pe baza proiectelor ortografice elaborate de Alexandru Graur şi Emil Petrovici şi publicate icircn revista bdquoCum vorbimrdquo din iulie-august 1951 comisia a alcătuit un nou proiect publicat icircn

VD ndash lector universitar doctor Universitatea

din Oradea Domeniu de interes istoria

limbii romacircne sociolingvistică

l i m b a r o m acirc n ă a z i 139

revista bdquoContemporanulrdquo din 20 iunie 1952 spre a fi supus atenţiei pu-blicului larg

Icircn şedinţa din 6 februarie 1953 consiliul ştiinţific al Institutului de Lingvistică din Bucureşti pe baza proiectelor icircntocmite de Graur şi Petrovici dar şi pe baza proiectului Comisiei academice a definitivat noile norme ortografice urmacircnd ca Institutul de Lingvistică să cuprin-dă aceste norme icircntr-un Icircndreptar ortografic şi să alcătuiască şi un Dic-ţionar ortografic Noile norme ortografice au fost aprobate de prezidiul Academiei care ceruse Consiliului de Miniştri să le legifereze

Astfel icircn septembrie 1953 Consiliul de Miniştri al RPR a adop-tat o hotăracircre2 (Hotăracircrea pentru aprobarea noilor norme ortografice nr 3135 din 16 septembrie 1953 semnată de Gh Gheorghiu-Dej şi Petre Costache director general al treburilor Consiliului de Miniştri) pentru aprobarea acestor norme ortografice ale limbii romacircne elabo-rate de Academia RPR aplicate prin HCM icircncepacircnd cu 1 aprilie 1954 (pentru icircnvăţămacircnt icircncepacircnd cu anul şcolar 1955-1956) valabi-le şi astăzi cu excepţia scrierii cuvintelor romacircn şi Romacircnia cu icirc din a normele conţineau 16 puncte iar primul punct era următorul

1 Se suprimă litera acirc icircnlocuindu-se peste tot cu icirc (micircnă micircine cicircnd gicircnd romicircn Romicircnia)3

Era pentru prima dată cacircnd această normă devenea oficială şi pentru prima oară de cacircnd se folosea alfabetul latin icircn scrierea limbii romacircne se renunţa la folosirea a două litere pentru notarea aceluiaşi fonem

O atitudine interesantă icircn rezolvarea problemei lui icirc ndash acirc a avut Sextil Puşcariu care după ce icircn 1904 contestase cu vehemenţă etimologis-mul Academiei Romacircne la discuţiile din 1926 cu Ovid Densusianu a trebuit să ajungă la o convenţie cu acesta pentru a se renunţa la acirc şi s intervocalic

Iată şi celelalte normendash se icircnlocuieşte apostroful cu linioara pentru a se marca rostirea icircm-preună a două sau mai multe cuvinte (s-a dus m-a văzut v-a scris nu-s dusu-s-a icircntr-o zi) ndash se suprimă -u final dispărut din rostire (ochi unghi unchi cui mai voi tai roi)

140 R O M Acirc N Ăndash după literele ş j icircn rădăcina cuvintelor se scriu literele -i -e -a nu -icirc -ă -ea (şir jilţ şed jelui şase jar) iar icircn afară de rădăcina cuvintelor icircn terminaţii şi sufixe se scriu literele -icirc -ă -ea pentru a păstra identitatea imaginii grafice a terminaţiilor şi sufixelor (uşă icircngraşă grijă coajă icircnfă-ţişări angajări furişează angajează greşeală oblojeală orăşean clujean)ndash după consoane (afară de ch gh) nu se va scrie -ia ci -ea (deal meargă lunea marţea ceas ceai geam)ndash după consoane labiale (p b f v m) acolo unde de obicei alternea-ză cu -ie se va scrie -ia (biată-biete piatră-pietre viaţă-vieţi amiază-amiezi)ndash se scrie diftongul -ia după consoană şi icircn pronume (aceştia atacircţia)ndash după ch gh se scrie -ea cacircnd alternează cu -e (cheamă ndash chem icircn-gheaţă ndash icircngheţ) şi se scrie -ia cacircnd nu există forme alternante (chiar ghiaur)ndash la icircnceput de cuvacircnt şi după vocală se scrie ia- cacircnd alternează cu ie- (iarnă-ierni femeia-femeie baia-baie) şi -ea cacircnd alternează cu -e (ideea-idee creează-creez epopeea-epopee)ndash după vocala i- nu se va scrie -ia sau -ea ci -a (via viaţa piaţa familia)ndash la icircnceput de cuvacircnt şi după vocală se scrie diftongul ie- (ied ieftin ieşire femeie voie creion)ndash după consoane unde se pronunţă diftongul -ie nu se va scrie -e ci -ie (fier pier miel)ndash icircnainte de b d g v nu se scrie s- ci z- aşa cum se pronunţă (zbor zdruncina zgomot izvor)ndash prefixul des- se va scrie dez- icircnainte de vocală şi de b d g l m n r v (dezarma dezobişnui dezumfla dezbina dezdoi dezgustat dezlega dez-membra deznoda dezrobi dezvoltare)ndash sufixul -eţe se va scrie cu -e la sfacircrşit (frumuseţe blacircndeţe bineţe)ndash după litera ş- a particulei de la sfacircrşitul pronumelor şi adverbelor se va scrie -i (acelaşi aceeaşi icircnsuşi totuşi iarăşi)ndash se suprimă consoanele duble (casă masă rasă) ele sunt posibile numai la icircntacirclnirea lui n a prefixului icircn- cu n- iniţial al rădăcinii urmă-toare (icircnnoda icircnnopta icircnnegura icircnnora)

l i m b a r o m acirc n ă a z i 141

ndash se scriu cu litere mici numele popoarelor lunile anului zilele săptă-macircnii punctele cardinale (romacircn rus august mai luni joi est vest)ndash se va scrie b nu v icircn lunile anului (februarie septembrie octombrie noiembrie decembrie)

Icircnlocuirea lui sunt cu sicircnt nu era prevăzută icircn niciuna dintre cele 16 norme ortografice din 1953 (ortografierea cu u a formelor verbului a fi a fost pusă pe seama lui Titu Maiorescu)

Se icircncheia astfel o etapă din istoria scrierii romacircneşti se punea capăt bdquohaosului ortograficrdquo prin noua ortografie ce era bazată pe limba na-ţională unică a icircntregului popor Fonetismul a avut cacircştig de cauză icircn lupta cu etimologismul s-a bucurat de victoria deplină

bdquoTrecerea de la etimologismul dominant icircn sistemele create de primii ortografişti la sfacircrşitul secolului al XVIII-lea spre acest fonetism constituie capitolul cel mai pasionant al furtunoasei istorii a ortografi-ei romacircneştirdquo4

Icircn anul 1953 Academia Romacircnă a realizat o nouă simplificare şi clarifi-care a ortografiei romacircneşti cu o importantă completare icircn 1965 cacircnd este normată tot de Academie folosirea literei acirc icircn familia cuvacircntu-lui romacircn regulă dorită de publicul larg şi justificată pe deplin ţinacircnd seama de tradiţia circulaţiei internaţionale a numelui ţării noastre cu această grafie

Importanţa ortografiei din 1953 nu stă atacirct icircn icircnseşi modificările făcute ortografiei din 1932 icircn direcţia clarificării şi simplificării ci icircn faptul că prin mijloace administrative ortografia a fost explicată şi icircnsuşită prin şcoală şi respectată de toţi cei care scriau public Folosirea de că-tre toţi vorbitorii limbii romacircne a unuia şi aceluiaşi sistem ortografic este una dintre condiţiile de bază ale unei culturi majore

Momentul 1953 a icircnsemnat simplificarea şi precizarea pe baze ştiin-ţifice a normelor ortografice propuse şi argumentate de către filologi Cele două proiecte prezentate de Emil Petrovici şi Alexandru Graur nu au fost adoptate S-au preluat din ele şi din discuţiile publice de atunci ori din soluţiile mai vechi de la 1932 acele elemente care să simplifice scrierea şi să dea ortografiei romacircneşti o bază cacirct mai logică o concordanţă cacirct mai mare cu modelul de rostire literară Mai mult

142 R O M Acirc N Ăaceastă direcţie poate fi urmărită nu doar de la 1932 sau de la 1904 dar şi de la 1881 şi chiar mai icircnainte

După reforma impusă icircn 1953 apare o cerere de revizuire a orto-grafiei publicată de Mihai Carp5 icircn bdquoViaţa romacircneascărdquo icircn 1962 şi 1963 care remarca printre altele că bdquos-ar putea lăsa mai libere pre-vederile prea preciserdquo susţinacircnd icircn special generalizarea scrierii cu s icircn cacirct mai multe grupe consonantice deoarece bdquonu trebuie să legiferăm icircmpotriva spiritului limbiirdquo

Academia Romacircnă trebuia să dea un răspuns să se păstreze ceea ce s-a făcut bine icircn 1953 dar să se corecteze ceea ce nu este icircn firea limbii propunacircnd icircndreptări ale ortografiei limbii romacircne pentru eliminarea unor exagerări impuse atunci De fapt icircn anul 1953 ortografia a fost parţial modificată icircn plin regim comunist amintim doar scrierea cu literă mică şi nu cu majusculă a unor termeni biblici Dumnezeu Cră-ciun Paşti

Institutul de Lingvistică din Bucureşti a realizat o serie de lucrări icircn sprijinul tuturor celor interesaţi de fenomenul lingvistic romacircnesc icircn general şi de corectitudinea limbii romacircne icircn special dintre care amintim

ndash Dicţionar ortoepic 1956

ndash Tratat şi dicţionar de ortografie ortoepie şi punctuaţie (pregătit icircncă din 1958) dar care va apărea cu titlul Icircndreptar ortografic ortoepic şi de punctuaţie 1960 (el va aduna la un loc normele din Mic dicţionar ortografic 1954 ediţia a II-a Dicţionar ortoepic din 1956 şi Icircndreptar de punctuaţie din acelaşi an 1956)

Icircn broşura Mic dicţionar ortografic apărut la Editura Academiei Repu-blicii Populare Romacircne ediţia I 1953 şi ediţia a II-a 1954 s-au tipărit nişte Reguli de ortografie şi un Index de cuvinte alcătuite de către Insti-tutul de Lingvistică din Bucureşti aceste reguli punacircndu-se icircn aplicare atacirct icircn icircnvăţămacircnt cacirct şi icircn celelalte institute şi instituţii icircntacircmpinacircnd mari greutăţi pretutindeni Icircn fruntea broşurii se publica Hotăracircrea Consiliului de Miniştri nr 3135 din 16 septembrie 1953 prin care erau aprobate noile norme ortografice ale limbii romacircne elaborate de Academia Republicii Populare Romacircne şi considerate ca făcacircnd

l i m b a r o m acirc n ă a z i 143

parte integrantă din icircnsăşi această hotăracircre Broşura icircnsă cuprindea nu numai acele norme elaborate de Academie ci şi mult mai multe alte reguli de ortografie care erau opera Institutului de Lingvistică din Bucureşti Normele Academiei constau din cele 16 puncte icircn care se dădeau directive precise pentru icircntocmirea ortografiei limbii romacircne icircnsă Institutul de Lingvistică nu numai că nu a respectat acele norme şi nu a urmat directivele date de ele dar le-a şi icircncălcat

Astfel la punctul 2 al Normelor se preciza bdquoSe icircnlocuieşte apostro-ful cu linioara pentru a marca rostirea icircmpreună a două sau mai mul-te cuvinterdquo (s-a dus m-a văzut v-a scris dusu-s-a icircntr-o zi) pe cacircnd paragraful 175 din Regulile Institutului de Lingvistică nu numai că au păstrat apostroful dar au şi icircngreunat icircntrebuinţarea lui hotăracircnd bdquoApostroful marchează absenţa accidentală icircn rostire a unor suneterdquo

Regulile Institutului au tratat şi alte probleme care nu făceau parte din ortografie cum ar fi Despărţirea cuvintelor icircn silabe ndash Abrevierile ndash Punc-tuaţia ridicacircnd icircn acest mod numărul regulilor de la cele 16 puncte din Norme la nu mai puţin de 1796

Mihai Carp aprecia icircn cele trei părţi ale articolului său din decem-brie 1962 (Privire generală Alternanţa s ndash z icircn ortografia romacircnă şi Ce este şi cum trebuie stabilită ortografia) că multe dintre reguli se contrazic de la un paragraf la altul concluzionacircnd că ortografia Institutului de Lingvistică din Bucureşti nu corespundea limbii romacircne literare şi că ea nu putea fi aplicată din cauza exagerărilor greşelilor contrazicerilor prezente la tot pasul

De altfel Mihai Carp va continua articolul Să revizuim ortografia7 cu alte trei părţi (Observaţii şi propuneri Cea mai nouă ediţie a ortografi-ei şi Proiectul nostru) unde va continua să facă o serie de observaţii şi propuneri pentru un nou proiect de ortografie Observaţiile sale amendate sau completate prin discuţii le considera absolut necesare icircn vederea icircntocmirii unui nou proiect ortografic

Nici cea de-a treia ediţie a lucrării despre ortografie publicată de Insti-tutul de Lingvistică la un loc cu ortoepia Icircndreptări ortografice ortoe-pice şi de punctuaţie nu va scăpa criticilor severe ale lui Mihai Carp care considera că şi noua ediţie cea din 1960 a menţinut erorile din prima ediţie adăugacircnd altele Criticile sale porneau chiar de la titlul lucrării

144 R O M Acirc N Ăarătacircndu-se nedumerit că se pune pe primul loc ortografia şi apoi orto-epia icircntrucacirct se considera că ortografia este transpunerea prin semne grafice a ortoepiei M Carp va propune un nou Proiect de ortografie alcătuit pe baza mai multor lucrări de specialitate icircn care avea icircn vede-re literele vocalele şi diftongii consoanele numele proprii scrierea cu majuscule alăturarea şi despărţirea cuvintelor (a se vedea paginile 76-80 din articolul amintit mai sus)

Observaţiilor şi criticilor lui Mihai Carp referitoare la ortografia romacirc-nească le va răspunde Dimitrie Macrea8 care considera articolul lui M Carp o icircncercare de a discredita ortografia romacircnească şi de a propu-ne icircnlocuirea ei printr-un sistem subiectiv şi haotic lipsit de orice valoare teoretică şi practică

Spiritul icircn care M Carp discuta despre ortografia din 1953 aprecierile şi concluziile pe care le formulase nu făceau din intervenţia sa bdquoo con-tribuţie pozitivă ci o polemică lipsită de nivelul cuvenit unei discuţii ştiinţificerdquo aprecia icircn continuare Dimitrie Macrea9 Mai icircntacirci Macrea era intrigat de faptul că Mihai Carp considera ortografia din 1953 cuprinsă icircn lucrarea Mic dicţionar ortografic o operă exclusivă a Insti-tutului de Lingvistică din Bucureşti socotind necesar să aducă unele precizări asupra ortografiei noastre elaborate icircn 1953

D Macrea mai ţinea să menţioneze că Academia Romacircnă a fost preo-cupată de icircmbunătăţirea normelor şi regulilor scrierii limbii romacircne iar ortografia din 1953 este şi opera Secţiei de limbă şi literatură a Aca-demiei şi a unui mare număr de lingvişti şi oameni de cultură din toate centrele universitare şi din toate regiunile ţării

Era aceasta prima lucrare lingvistică prin care se realizase o ortografie unitară şi ştiinţifică a limbii romacircne care icircmbina icircn mod consecvent principiul fonetic cu cel silabic şi morfologic rezolvacircnd cu succes in-consecvenţele şi fluctuaţiile reformelor ortografice din anii 1904 şi 1932 şi icircmpotriva cărora nu s-au ridicat obiecţiuni esenţiale nici icircn presă şi nici icircn revistele de specialitate

Icircn continuarea articolului său D Macrea nu este de acord cu observa-ţiile pe care le ridică M Carp una referitoare la alcătuirea mai icircntacirci a Icircndreptarului ortografic şi abia după aceea a celui ortoepic icircncălcacircn-du-se icircn acest mod principiul fundamental al ortografiei fonetice alta

l i m b a r o m acirc n ă a z i 145

referitoare la faptul că Micul dicţionar ortografic tratează probleme ca despărţirea cuvintelor icircn silabe abrevierile punctuaţia care nu fac par-te din ortografie şi o altă obiecţie ce are icircn vedere numărul prea mare de reguli din dicţionar icircnsă dacă Micul dicţionar cuprinde multe re-guli şi are un bogat index de cuvinte aceasta este icircn avantajul celor care scriu

După ce a icircncercat discreditarea ortografiei Academiei M Carp pro-punea bdquoun nou proiect de ortografierdquo icircnsă icircn opinia lui D Macrea el se situa pe o poziţia eronată fiindcă icircn 1904 ortografia romacircnească a fost elaborată pe baza principiului fonetic unanim şi definitiv admis şi acum nu mai putea fi vorba de o bdquonouărdquo ortografie icircn scrierea limbii romacircne ci doar de eventuale modificări şi precizări

Ortografiile din 1932 şi 1953 nu au fost bdquonoirdquo icircn ceea ce priveşte prin-cipiile de bază ci doar prin completările şi icircmbunătăţirile pe care le-au adus datorită practicii şi icircmbinării principiului fonetic cu cel silabic şi cu cel morfologic Şi totuşi D Macrea vedea şi părţile bune ale bdquopro-iectului Carprdquondash scrierea cu unul doi şi trei i la final (codri prietenii copiii)ndash scrierea prefixului icircn- urmat de labiale ca icircm- (icircmpăduri icircmbina icircm-brăca)ndash scrierea cu iniţială majusculă a numelor proprii bdquoicircn generalrdquo icircntr-un fel sau altul

Regulile formulate de M Carp au rămas naive inconsistente şi ambi-gue el icircnsuşi şi-a dat seama de caracterul precar al regulilor pe care le-a propus renunţacircnd la combativitatea anterioară devenind mai modest

Cei care icircn 1953 au stabilit normele ortografice ale limbii romacircne au fost nume care nu pot fi ignorate icircn istoria lingvisticii noastre ei au icircncercat simplificarea scrierii romacircneşti adoptacircnd icircn linii generale sistemul ortografic ce se baza dominant pe principiul fonetic dar şi pe principiul structural-semantic şi pe cel etimologic Ortografia din 1953 (de altfel după normele ei s-a făcut trecerea scrierii limbii ro-macircne de la caracterele chirilice la alfabetul latin icircn Republica Mol-dova după 1990) a avut şi ea destule puncte ce au trebuit rediscutate de către specialişti totuşi ea s-a dovedit a fi mai simplă decacirct reforma

146 R O M Acirc N Ă

1 I Iordan Limba romacircnă contemporană p 2182 Mic dicţionar ortografic p 5-93 Mic dicţionar p 74 Flora Şuteu Prefaţă la Ortografia limbii romacircne Cerce-tare bibliografică p XVII5 Academia Romacircnă Anale LII 1931-1932 p 816 Apud Mihai Carp Să revizuim ortografia icircn bdquoViaţa ro-macircneascărdquo an IV nr 12 dec 1962 p 127-1367 Ibidem nr 1 ian 1963 p 71-808 D Macrea Ortografia actuală a limbii romacircne icircn Cerce-tări de lingvistică an VIII nr 2 1963 p 315-323 9 Ibidem p 315

1 Academia Romacircnă (1931-1931) Anale LII2 apud M Carp (1963) Să revizuim ortografia Icircn bdquoViaţa romacircneascărdquo an IV nr 12 dec 1962 şi nr 1 ian 3 D Draica (2006) Ortografia romacircnească Trecut şi pre-zent Editura Universităţii Oradea4 D Draica (2010) Contribuţii la istoria ortografiei romacirc-neşti Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca5 I Iordan (1956) Limba romacircnă contemporană ediţia a doua Bucureşti6 D Macrea (1963) Ortografia actuală a limbii romacircne Icircn Cercetări de lingvistică an VIII nr 27 Mic dicţionar ortografic (1954) ediţia a doua Bucu-reşti8 F Şuteu (1986) Prefaţă la Ortografia limbii romacircne Cercetare bibliografică Editura Ştiinţifică şi Enciclopedi-că Bucureşti

Note

Bibliografie

ortografică din 1932 avacircnd multe rădăcini icircn tradiţia scrisului romacirc-nesc

l i m b a r o m acirc n ă a z i 147

Ion CojaServici sau serviciuPe urmele doamnei Ileana Vulpescu

IC ndash lingvist publicist scriitor şi om politic

Conf univ la Facultatea de Litere Universitatea

Bucureşti Lucrări publicate Icircndreptarea icircndreptarului

otrografic ortoepic şi de punctuaţie Iaşi 2003 Unul

icircn limba romacircnă Bucureşti 2009 şa Semnează o serie

de romane şi piese de teatru

Am primit ndash a nu știu cacircta oară ndash un text al doamnei Ileana Vulpescu scris icircn urmă cu vreo doi ani al cărui subiect ar putea fi rezumat prin sintagma bdquobunul simț icircn folosirea cuvintelorrdquo Faptul că este mereu icircn circulație dovedește nu numai calitatea textului ci și calitatea internauților sensibili la semnalul dat de doam-na Ileana Vulpescu Un text pe cacirct de util pe atacirct de fermecător icircn cunoscutul stil al doam-nei Vulpescu autoarea celebrelor bdquoconversațiirdquo

La a nu știu cacircta icircntacirclnire cu acest text cedez totuși tentației de a face un comentariu pe marginea uneia dintre exactele observații ale distinsei colege Citez așadar punctul de ple-care a ceea ce urmează

bdquoAstfel poate n-o să mai auzim chiar și prin-tre persoanele care au absolvit Filologia ex-presii de genul laquocărţile care le-am cumpă-ratraquo laquom-am dus la serviciraquo Eu le tot spun cacircnd am ocazia că-s niște cuvinte icircn limba romacircnă ca viciu oficiu ospiciu serviciu etc care au această formă Nu zici laquom-am dus la oficiraquo nici laquoam fost la ospiciraquo nici laquomi-am luat un servici de masăraquordquo

Comentariul meu

Este ceva cu acest cuvacircnt folosit tot mai des cacircnd sub forma corectă serviciu cacircnd sub for-ma incriminată servici Cum este corect

148 R O M Acirc N ĂPutem spune că limba romacircnă ezită icircntre cele două forme ceea ce nu se icircntacircmplă la celelalte cuvinte din aceeași bdquoparadigmărdquo oficiu viciu ospiciu Am impresia că ne aflăm icircn fața unui fenomen destul de frecvent icircn limba romacircnă icircncă necercetat icircn toată complexitatea și anvergura sa Sunt multe neologisme din limba romacircnă de origine romanică venite probabil sub influența directă a culturii franceze dar nu și direct din limba franceză Cei care le-au introdus icircn limba romacircnă cunoșteau și pronunția din italiană a cuvintelor respective sau chiar cea originară din latină Cuvintele de mai sus bunăoară la care se mai pot adăuga auspiciu indiciu supliciu etc reproduc aceas-tă pronunție latinizantă

Unele neologisme romacircnești pornesc de la cuvinte latinești așa-numite imparisilabice care icircn cursul flexiunii se supuneau unei ușoare modi-ficări a rădăcinii (ope)ratio ndash rationis natio ndash nationis etc Cacircnd au icircn-cercat folosirea neologismului de care aveau nevoie romacircnii au apelat fie la o formă fie la alta Unii au spus operație alții au spus operațiune Unii nație alții națiune

Icircn mod normal trebuia ca limba să se fixeze pe una dintre forme iar pe cealaltă s-o abandoneze Ceea ce se pare nu prea stă icircn firea ro-macircnului care imparțial bdquoca tot romacircnulrdquo nu s-a icircndurat să se lepede de un cuvacircnt care apucase să fie rostit icircn graiul nostru Și icircn final a salvat ambele forme dar nu ca sinonime perfecte cum fuseseră la icircnce-put la primii autori care le-au folosit ci a introdus o nuanță semantică diferențiatorie ndash dacă mi se icircngăduie acest cuvacircnt pe care acum icircl fo-losesc prima oară nuanță semantică diferențiatorie (Opt silabe Nu prea este pe gustul limbii romacircne)

Astfel că icircn limba noastră o mulțime de neologisme ndash majoritatea cu circulație internațională ndash au ajuns să se adapteze spiritului lim-bii romacircne prin această scindare de sens icircntre stație și stațiune rație și rațiune porție și porțiune etc Așadar limba romacircnă dintr-un cuvacircnt icircmprumutat a făcut două Și a introdus o subtilă demarcație semantică la fiecare pereche de cuvinte

Am invocat spiritul limbii romacircne un concept de tot neștiințific adică greu de prins icircn reguli și formule dar din această pricină nu icircnseam-nă că nu este real adevărat acest spirit unic numit de unii autori mai

l i m b a r o m acirc n ă a z i 149

savanți geniu pe care icircl are fiecare limbă fiecare grai Nu e cazul să ne sfiim nici de al nostru grai și geniu

Soarta neologismelor icircn limba romacircnă este un subiect palpitant care pune limba romacircnă icircntr-o postură aparte Romacircna a prelucrat cuvin-tele icircmprumutate icircntr-o manieră cu totul bdquopersonalărdquo adaptacircndu-le la reguli și procedee străvechi

Vreau să zic că romacircnul s-a manifestat icircn același fel cu aceeași bdquoimparțialitaterdquo și cu alte ocazii bunăoară chiar de la bun icircnceput atunci cacircnd dacii noștri au icircnvățat latinește și s-au trezit că substantivul caput avea forma de plural capites de unde icircn romacircnă flexiunea cap ndash capete Dar nu toți dacii au luat nota zece la latină așa că unii mai icircndă-rătnici după modelul lup ndash lupi au zis cap ndash capi Și așa limba romacircnă s-a trezit cu două forme de plural capete și capi Ce era să facă

Norocul dintotdeauna al limbii romacircne a fost că este vorbită de oa-meni deștepți care știu că vorba romacircnească are bdquodouă icircnțelesurirdquo adică este polisemantică Cuvacircntul cap are icircn limba romacircnă ca și-n alte limbi o sumedenie de icircnțelesuri Pentru o parte dintre aceste icircnțelesuri s-a mers icircn continuare cu pluralul vechi etimologic ca-pete ndash balaur cu șapte capete iar pentru alte sensuri s-a recurs la plu-ralul nou analogic capi toți capii mafiei Cu timpul a mai apărut icircncă un plural capuri Ca plural al termenului geografic cap La fel a pățit-o și cot cu trei forme de plural diferențiate semantic cot coturi coate coți Sau corn ndash corni coarne cornuri Fiecare formă de plural cu sensul ei

Șmecheria asta este o găselniță a limbii romacircne este una dintre multele dovezi că oamenii care au modelat-o au fost deosebit de inventivi foc de isteți

Uneori icircnsă cele două forme de plural sunt perfect identice seman-tic chibrite și chibrituri Dar icircn spiritul limbii romacircne adică la nivelul idealității sale spre care tinde cele două forme de plural se deosebesc ca icircnțeles Cum e cazul diferenței dintre vise și visuri Noaptea ai vise iar cacircnd ești tacircnăr ai visuri Vezi și nivele ndash niveluri rapoarte ndash rapor-turi Partea senzațională ndash icircmi asum termenul ndash este că la un loc for-mele cu plural icircn -e au un sens mai concret decacirct cele cu pluralul icircn -uri Iar un sens și mai concret au formele de plural icircn -i elemenți ndash elemente

150 R O M Acirc N Ăcreieri ndash creiere Icircn mare masculinele sunt mai concrete decacirct feminine-le iar neutrele sunt și mai abstracte

O asemenea distincție abstract ndash concret operează foarte rar icircn gra-matică icircn morfologia unei limbi Limba romacircnă icirci bdquoobligărdquo de multe ori pe vorbitorii ei să facă această distincție Și nu toți vorbitorii limbii romacircne sunt icircn stare s-o facă să se ridice la nivelul pretențiilor limbii romacircne Pentru mulți dintre noi limba romacircnă este prea grea

Și cum să nu fie grea o limbă care la un moment dat te obligă să alegi nu icircntre două forme ci icircntre douăsprezece Da este corect spus douăsprezece o duzină

Doamna Vulpescu semnalează formula neglijentă greșită cartea care am citit-o Icircn ce constă greșeala Icircn lenea sau neputința de a gacircndi de a face efortul intelectual pretins de sintaxa limbii romacircne E vor-ba de efortul de a ține seama de rolul sintactic al cuvacircntului cartea icircn propoziția care urmează după pronumele care După mintea comodă a unora ar fi vorba mereu de funcția de subiect drept care vor zice cartea care am citit-o omul care i-ai dat tu bună ziua etc Corect cartea pe care am citit-o omul căruia i-ai dat tu bună ziua

Deci acest pronume care de legătură icircntre două propoziții poate avea formele la nominativ cartea care este pe masă la acuzativ cu prepoziție cartea pe care am citit-o la dativ cel căruia i-am dat o carte Lucrurile se complică al naibii de spectaculos atunci cacircnd acest care stă la genitiv situație icircn care va fi icircnsoțit de articolul posesiv sau genitival Din aceas-tă icircnsoțire rezultă cele douăsprezece forme sau combinații posibile icircn-tre care bietul romacircn trebuie s-o aleagă pe cea potrivită cartea al cărei cititor cartea ai cărei cititori cartea a cărei copertă cartea ale cărei coperți cititorul al cărui birou cititorul ai cărui ochelari cititorul a cărui carte cititorul ale cărui cărți cărțile a căror copertă (cititorii a căror carte) cărțile ale căror coperți (cititorii ale căror cărți) cărțile al căror cititor (cititorii al căror birou) cărțile ai căror cititori (cititorii ai căror părinți) Amețitoare paradigmă al cărei ai cărei a cărei ale cărei al cărui a cărui ai cărui ale cărui a căror al căror ai căror ale căror

Cacircnd am predat limba romacircnă la studenți străini mereu m-am mirat de cei care reușeau să deprindă această regulă Ce minte ageră vor fi avut icircnsă cei care au instituit aceste forme cu care ne chinuim noi icircn

l i m b a r o m acirc n ă a z i 151

zilele noastre Mi se pare evident că le-a mers mintea mult mai repede și mai bine decacirct nouă cei de azi

Regula de mai sus a funcționat și icircn limba latină dar a căpătat icircn limba romacircnă o complicație spectaculoasă prin invenția exclusiv romacircneas-că a articolului posesiv al a ai ale Icircn celelalte limbi romanice această regulă nu a rezistat era prea grea prea complicată Pentru dacii noștri acest exercițiu de inteligență nu a fost de nesurmontat Icircn limba pe care au modelat-o pornind de la latină nu le-a fost greu să aducă feno-menul respectiv la o regulă despre care spuneam că a fost abandonată de celelalte limbi romanice icircn beneficiul simplicității Pentru urmașii de azi ai dacilor se pune problema nouă ni se pare din cale afară de greu Așa cum dovedesc romacircnii mai ales cacircnd vorbesc icircn parlament

Revenim la perechea serviciu ndash servici Ținem seamă și de perechea indiciu ndash indice (cu schimbare de accent icircnsă) Se pare că asistăm la apariția unei noi serii de dublete ndash icircncă nu li s-a dat un nume specific ndash din categoria porție ndash porțiune nivele ndash niveluri Intră și verbele icircn acest joc Vezi deosebirea dintre icircnflori ndash icircnflora curăți ndash curăța adeverit ndash adevărat mă icircndoi ndash mă icircndoiesc etc

Așadar există vreo deosebire de sens icircntre serviciu și servici

Părerea mea este că noi vorbitorii limbii romacircne suntem pe cale să stabilim o asemenea deosebire Icircn seria respectivă cuvacircntul serviciu este folosit cu frecvența cea mai mare este cel mai polisemantic la el se resimte cel dintacirci posibilitatea și utilitatea unei mici diferențieri Deja se face prin anglismele office sau job Se zice de obicei femeie de servici dar la școală cineva elev sau profesor este de serviciu La volei unii ju-cători au un servici puternic dar nu aș zice că am un servici bun ci un serviciu bun Dar parcă aș zice mă duc zilnic la servici și sunt foarte mulțumit că am și eu un serviciu Este vreo deosebire Parcă

Icircn concluzie om trăi și om vedea

Pacircnă atunci să consemnăm că aceste probleme țin nu numai de co-rectitudine nu numai de specificul limbii romacircne dar și de excelența limbii romacircne sunt puțin discutate icircn manualele școlare nu sunt nici măcar la facultate predate sistematic Cel puțin la facultatea pe care am terminat-o eu

152 R O M Acirc N Ă

Cristinel MUNTEANUDespre expresia cai verzi pe pereţi (o icircncercare etimologică)

Motto Floare verde de albastru Mă doare un cal măiastru (Nichita Stănescu)

1 Mai icircntacirci cu privire la forma frazeologis-mului semnalăm icircnregistrarea oarecum gre-şită după părerea noastră icircn unele dicţio-nare a expresiei icircn cauză De pildă la Tiktin o descoperim icircn varianta bdquoa spune a făgădui etc cai (verzi) pe păreţi unglaubliche Din-ge Wunderdinge erzaumlhlen goldene Berge versprechen etcrdquo1 care apelează pentru ilus-trare la citate din Iacob Negruzzi Ion Ghica şi Vasile Alecsandri La ultimii doi scriitori sintagma cai verzi pe pereţi apare fără deter-minantul verde ceea ce explică paranteza lui Tiktin Probabil că lexicograful german a avut icircn vedere cele mai frecvente variante sub care a icircntacirclnit expresia dar chiar el notează puţin mai departe enunţul paremiologic bdquoCal verde şi Grec (Armean Sacircrb) cuminte (nu s-a vă-zut)rdquo2 deci nu avea sens să pună icircn paranteză adj verde Lazăr Şăineanu icircnregistrează doar structura nominală bdquocai verzi (pe pereţi) năs-cociri mincinoaserdquo plasacircnd icircnsă judicios adă-ugarea pe pereţi icircn paranteză

11 Din perspectiva identificării tiparului ori-ginar ni se pare firesc modul icircn care expresia este consemnată icircn MDA (vol I p 358)

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 153

bdquo(A visa sau a vedea a spune) cai verzi (pe pereţi) ndash (A-şi icircnchipui sau a spune) lucruri imposibile de necrezutrdquo Fiind vorba de o imagine vi-zuală forma iniţială trebuie să fi inclus fie verbul a vedea fie verbele a visa sau a(-şi) icircnchipui Apoi cu timpul se va fi icircntrebuinţat şi a spune ~ sau chiar a icircndruga cai verzi pe pereţi (prin contaminare pesemne cu a icircndruga verzi şi uscate după cum remarcă St Dumistrăcel)

12 Forma de bază de la care porneşte St Dumistrăcel şi sub care icircn-registrează expresia icircn dicţionarul său3 este a umbla după cai verzi pe pereţi Icircn opinia noastră şi aici avem de-a face cu o contaminare poate fi invocat frazeologismul a umbla după potcoave de cai morţi sau mai degrabă a umbla după cai morţi pentru a le lua potcoavele cu semni-ficaţie asemănătoare ce se va fi născut icircn icircmprejurarea icircn care fierul fiind scump pe vremuri o astfel de activitate (de bdquocolectare a fierului vechirdquo cum am zice astăzi) nu era lipsită de sens icircnsă era reprobabilă icircn ochii comunităţii rurale (care in genere nu era de acord nici cu bdquoprele-vareardquo pieilor de la caii morţi4) Avem unele rezerve icircn ceea ce priveşte ilustrarea variantei a umbla după cai verzi pe pereţi doar prin citate din Rebreanu şi Alecsandri După cum am dovedit icircn alt loc (şi chiar pe inventarul frazeologic din romanul Ion)5 Rebreanu nu utilizează uni-tăţile frazeologice adecvat iar Alecsandri este un spirit ludic care nu ezită să modifice sau să resemantizeze expresiile romacircneşti (sau să le scoată icircn evidenţă idiomaticitatea traducacircndu-le ad litteram icircn france-ză ndash bineicircnţeles prin intermediul Chiriţei)6

13 Ulterioară trebuie să fi fost adăugarea complementului circum-stanţial de loc pe pereţi modificare explicabilă prin necesităţile de rimă şi sau ritm care caracterizează foarte multe dintre expresiile şi pro-verbele noastre (dar nu numai ale noastre ndash fenomenul se icircntacirclneşte şi icircn alte culturi) Ioana Vintilă (icircntr-un studiu din 1963) a dovedit cu suficiente exemple cacirct de frecvent este procedeul rimării icircn frazeologie şi paremiologie şi cum transformă acesta forma cuvintelor de dragul apropierii fonetice7 (de pildă a fi slugă la dacircrlugă [icircn loc de dacircrloagă lsquomacircrţoagărsquo] Bucureşti Bucureşti punga scutureşti) sau chiar a formule-lor consacrate vrei nu vrei bea Grigore aghiazmă devine vrei nu vrei bea aghiazmă Andrei

Foarte prezentă este icircn astfel de cazuri rima imperfectă sau asonantă un motiv icircn plus pentru luarea icircn consideraţie a soluţiei lui Stelian Du-

154 R O M Acirc N Ămistrăcel după care icircn registrul vorbirii populare (sau măcar regio-nale) sintagma ar fi sunat icircn felul următor bdquocai verdz pe pereţ [sic]rdquo Asupra acestei adăugiri vom mai reveni pacircnă atunci amintim şi expre-siile imaginare a scrie a spune musca pe perete lsquoa spune lucruri fantasti-ce de necrezutrsquo şi de cacircnd se scria musca pe perete lsquode demult niciodatărsquo (cf MDA sv muscă) la P Ispirescu găsindu-se de fapt icircntr-un enunţ bimembru versificat cu rimă imperfectă bdquoDe cacircnd se scria musca pe părete Mai mincinos cine nu crederdquo (la icircnceputul basmului Tinereţe fără bătracircneţe) Icircn orice caz nu este acceptabilă ideea ce merge icircn sens invers şi anume că adj verzi a fost adăugat pentru a rima cu pereţi (cum lasă să se icircnţeleagă Tiktin)

2 Din perspectiva formei considerăm că lucrurile sunt destul de clare Ceea ce interesează cu adevărat icircn discuţie este sintagma (respectiv no-ţiunea de) laquocal verderaquo Chiar şi icircn eventualitatea icircn care structura re-spectivă provine dintr-un enunţ paremiologic de tipul Cine-a mai vă-zut cal verde şi grec sacircrb armean cuminte nu ajungem prea departe de vreme ce pentru icircntărire sau exagerare o noţiune absurdă este du-blată de o alta asemănătoare dar a cărei valabilitate poate fi confirmată (sau nu) icircn planul competenţei elocuţionale (sau al cunoaşterii bdquolucru-rilorrdquo) Pe un tipar identic şi cu acelaşi sens am icircntacirclnit formularea (icircn zona natală a Tecuciului) Ai (mai) văzut drac mort şi raţă icircnecată

21 Fără icircndoială Stelian Dumistrăcel are dreptate atunci cacircnd pla-sează icircn imaginar ivirea acestei formule Icircn ultimă instanţă aşa este Dar despre care imaginar este vorba Al romacircnilor Al altor popoa-re bdquoIcircntr-adevăr [spune Coşeriu] cunoaşterea lingvistică este de multe ori o cunoaştere metaforică o cunoaştere prin imagini care de altfel se orientează atacirct de des icircn aceeaşi direcţie icircncacirct ne face să ne gacircndim icircn mod serios la o anumită unitate universală a imaginaţiei umane dinco-lo de diferenţele lingvistice etnice sau culturalerdquo8 Icircnsă conform afir-maţiilor aceluiaşi savant prin poligeneză (sau universalii frazeologice) nu rezolvăm o problemă de etimologie

22 Pentru moment se conturează două posibilităţi de a stabili originea sintagmei cal verde (şi nu a expresiei icircn icircntregul ei romacirc-nească pe cacirct se pare) la racircndul lor acestea se pot desface icircn alte ipoteze de lucru cal verde este fie a) creaţie internă fie b) icircmpru-mut sau calc

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 155

221 Nimic nu ne icircmpiedică să admitem că romacircnii ar fi putut crea o atare expresie După Coşeriu dacă bdquoabsurdul poate fi gacircndit [atunci poate fi] şi exprimatrdquo9 (sau bdquolo absurdo es pensable y por tanto se pue-de expresarrdquo10) Ca logos semantikoacutes (icircn termenii lui Aristotel) limbajul poate exprima şi ceea ce nu există Este şi cazul icrelor verzi din expresia a umbla după icre verzi (amintită de St Dumistrăcel) sau al stelelor verzi (din consecutiva [icircţi dau una] de vezi stele verzi) Icircn principiu orice limbă ar trebui să aibă mijloacele pentru a desemna ideea de laquocal ver-deraquo Pe de altă parte e greu de crezut că la romacircni expresia a luat naşte-re de la reprezentările picturale ale unor cai verzi pe pereţii bisericilor sau ai unor peşteri (explicaţii plauzibile la alte popoare)

222 Icircn ceea ce priveşte ipoteza creaţiei bdquoexternerdquo ce ne-a parvenit prin calc sau icircmprumut aici trebuie făcută o distincţie icircntre α) influ-enţa pur lingvistică ndash icircn cazuri de bilingvism interferenţă lingvistică situaţie icircn care sintagma deja fixă cal verde ar fi putut proveni din lim-bile icircnvecinate (prin simpla conversaţie) şi β) influenţa lingvistică prin intermediul culturii11 Icircn acest al doilea caz ar trebui să avem icircn vedere iarăşi o distincţie căci sintagma ne putea veni pe β1) filieră religioasă (deci din sursă cultă mai exact din Biblie) sau pe β2) filieră folclorică (prin circulaţia basmelor străine bunăoară)

2221 Evident că pentru toate acestea ipotezele ar trebui verificate Deocamdată semnalăm faptul că discutacircnd expresia icircn cauză (pe care o ilustrează cu citate din I Creangă IL Caragiale şi I Ghica) Grigo-re Bracircncuş precizează că izolarea cal verde (= lucru imposibil) bdquoare un corespondent identic icircn albaneză kaleuml jeshil laquocal verderaquo (adică ceva inexistent imposibil) Ti do kaleuml jeshil laquoVrei cal verderaquordquo12 Icircn acelaşi timp lingvistul bucureştean trimite şi spre sintagma gr πρὰσινα άλογα icircnregistrată de P Papahagi şi de Eq Ccedilabej ndash acesta din urmă arătacircnd că expresia se icircntacirclneşte şi icircn poveştile albaneze şi greceşti De altfel un cal verde este descoperit şi de L Şăineanu (icircntr-un basm [neo]grecesc Fratele cel mic) bdquoUn cal verde din grajdul zmeului icircl aduse jos de pe munterdquo13

2222 O ipoteză care nu a fost luată icircn calcul pacircnă acum din cacircte ştim este posibila icircnracircurire biblică atacirct de puternică icircn foarte multe privinţe14 Icircn Biblie apare icircntr-adevăr un cal verde (ἵππος χλωρός) icircntr-un text deosebit de influent Apocalipsa lui Ioan icircn versetele ce descriu

156 R O M Acirc N Ăcei patru cavaleri apocaliptici Cel de-al patrulea călăreţ este icircnsăşi Moartea ce vine pe un cal verde bdquoκαὶ εἶδον καὶ ἰδοὺ ἵππος χλωρός καὶ ὁ καθήμενος ἐπάνω αὐτοῦ ὄνομα αὐτῷ [ὁ] Θάνατος καὶ ὁ ἅδης ἠκολούθει μετrsquo αὐτοῦrdquo (Apocalipsa 6 8)

Nu am identificat icircnsă pacircnă acum icircn nicio versiune romacircnească15 tra-ducerea icircmbinării de cuvinte ἵππος χλωρός prin cal verde Icircn tălmăciri-le romacircneşti s-a preferat cel mai adesea echivalarea prin cal galben (eventual cu variantele cal galbin galbacircn) probabil sub influenţa ver-siunii latineşti (Vulgata) unde apare equus pallidus Aşa este transpus icircn toate versiunile consultate (care ne interesează doar pacircnă spre mijlo-cul secolului al XIX-lea din motive lesne de icircnţeles) NT de la Bălgrad (1648) Biblia lui Şerban (1688) Biblia lui Micu (1795) Biblia de la 1819 Filotei 1854 Şaguna 1856-1858 De abia icircn versiunile lui Gala Galaction găsim transpunerea prin cal galben-vacircnăt care cu excepţia traducerii Cornilescu (1926) se menţine şi icircn versiunile ulterioare Icircn tălmăcirea lui Valeriu Anania (din 2001) aflăm un cal şarg cu explicaţia din notă bdquoGălbui verde-palid simbol al molimei şi al morţiirdquo Ca fapt divers totuşi remarcăm că icircntr-un NT catolic tradus de Emil Pascal şi tipărit la Paris icircn 1992 descoperim cal verziu

Cu toate acestea influenţa textului biblic chiar indirectă nu trebuie neglijată de vreme ce icircn diferite versiuni apărute icircn alte limbi ἵππος χλωρός este tradus prin sp caballo verde (de pildă icircn Sagradas Escritu-ras ndash 1569) it cavallo verde verdastro cheval vert engl pale green hor-se etc Reprezentarea unui cal verde ivit dintr-o sursă religioasă putea impresiona imaginarul colectiv icircn zonele icircn care astfel de traduceri au existat Motivul laquocalului verderaquo ar fi putut migra apoi şi icircn alte arii16 Este posibil aşadar să avem de-a face şi icircn acest caz cu interferenţe o explicaţie prin etimologie multiplă fiind convenabilă şi chiar dezira-bilă

3 Icircn linii mari cele de mai sus au fost susţinute icircn 2009 ca parte din-tr-un material mai amplu pe care l-am publicat icircn acelaşi an sub titlul Expresii idiomatice romacircneşti referitoare la regnul animal Precizări eti-mologice17 Faţă de cele spuse atunci simţim nevoia unor completări

31 Icircntr-un articol (Paştele cailor verzi) din toamna lui 2010 Rodica Zafiu (care nu avea cunoştinţă şi de textul nostru) aminteşte de expli-

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 157

caţia dată de St Dumistrăcel (la care subscrie) bdquoAşadar e posibil ca imaginea cailor verzi să fie icircmprumutată plasarea lor pe pereţi este icircnsă o contribuţie romacircnească produsă (cum observa profesorul Stelian Dumistrăcel icircn dicţionarul său Picircnă-n picircnzele albe expresii romacircneşti) prin joc de cuvinte prin amplificarea expresiei ca formulă ritmată şi cu asonanţărdquo18 De asemenea lingvista bucureşteană menţionează (tot după Grigore Bracircncuş vezi supra 2221) sintagmele similare din al-baneză şi neogreacă Icircn plus pentru expr ngr praacutesina aacuteloga lsquocai verzirsquo Rodica Zafiu precizează că bdquounele ipoteze explică formula grecească printr-o etimologie populară sau un joc de cuvinte (bazat pe apropie-rea icircntre aacutelogo lsquocalrsquo şi familia [lui] aloghistoacutes lsquoabsurdrsquo) mai probabil ar fi ca asemănarea să nu fi fost cauza iniţială ci doar un factor de menţi-nere icircn circulaţie al formuleirdquo19

32 Icircn acelaşi articol Rodica Zafiu apreciază că bdquoplasarea [cailor verzi] pe pereţi conferă vedeniilor o anume consistenţărdquo Am zice că este mai mult decacirct atacirct plasarea respectivă conferă produsului imaginar o anu-mită realitate Dacă ndash aşa cum spunea şi Coşeriu (vezi supra 221) ndash absurdul poate fi gacircndit (sau visat) atunci el poate fi şi reprezentat in-clusiv icircntr-o manieră plastică picturală Pereţii şi culorile (ca materie) au rolul de a face ca o formă de conştiinţă să devină intersubiectivă să fie cunoscută văzută şi de alţii Icircn consecinţă expresia noastră icircn va-rianta a umbla după cai verzi pe pereţi (aşa cum este consemnată de St Dumistrăcel) nu mai denotă o acţiune cu totul absurdă Chiar dacă icircn experienţa noastră extralingvistică nu avem de-a face icircn mod normal cu nişte cai verzi aceştia pot fi totuşi icircntacirclniţi (şi ca atare denumiţi) Aici Coşeriu dă exemplul cailor pictaţi care sunt cacirct se poate de reali caii lui Paul Gauguin sunt cai verzi iar cei ai lui Franz Marc ndash cai albaş-tri20 Caii reprezentaţi grafic sunt şi ei reali doar că ndash spre deosebire de cei pe care icirci aflăm icircn natură ndash au o altă existenţă (adică o altă bdquoraţiune de a firdquo) după cum ne icircnvaţă Aristotel (icircn Parva naturalia 2 450 b) 21

33 Interesantă ni se pare contaminarea a icircndruga cai verzi pe pereţi (vezi supra 11) pe care profesorul Dumistrăcel a identificat-o icircntr-o culegere de basme populare Icircngerul romacircnului (1913) alcătuită de C Rădulescu-Codin Frazeologismul a icircndruga verzi şi uscate semnifi-că (după DEX) lsquoa icircnşira a spune fleacuri minciuni vrute şi nevrutersquo mai rar icircnseamnă şi lsquoa face ceva icircn pripă a icircnjghebarsquo Nu este greu de

158 R O M Acirc N Ă

1 H Tiktin Dicţionar Romacircn-German vol I (A-C) [edi-ţie anastatică după ediţia din 1903] Editura Paideia Bu-cureşti 1998 p 258-2592 Vezi şi formula interogativă Cal verde şi arman cuminte ai mai văzut (icircn Elena Niculiţă-Voronca Datinile şi cre-dinţele poporului romacircn adunate şi aşezate icircn ordine mitolo-gică vol II Editura Polirom Iaşi 1998 p 153)3 Vezi Stelian Dumistrăcel Pacircnă-n pacircnzele albe [Dicţi-onar de] Expresii romacircneşti Biografii ndash motivaţii (ediţia a II-a revăzută şi augmentată) Editura Institutul European Iaşi 2001 p 68-704 Vezi pentru aceasta Cristinel Munteanu Oameni şi cai (de la Marin Preda citire) icircn bdquoLimba romacircnărdquo (Chişinău) anul XVII nr 10-12 2007 p 52-59

Note

văzut cum a apărut o asemenea interferenţă (a icircndruga verzi şi uscate + a spune cai verzi pe pereţi) de vreme ce ambele expresii se referă şi la lsquonăscociri minciunirsquo Partea comună o constituie adj verzi care icircnsă semnifică altceva icircn cadrul fiecăruia dintre cele două frazeologis-me amintite (verde opus lui uscat respectiv verde doar icircn calitate de lsquoculoarersquo) Cine cunoaşte etapele vechiului şi complicatului proces de prelucrare a cacircnepii nu icircntacircmpina nicio dificultate icircn a descoperi cum s-a ivit expresia a icircndruga verzi şi uscate cu sensul actual Verbul a icircn-druga icircnseamnă (tot după DEX) lsquoa toarce lacircnă sau cacircnepă icircn fire groase şi puţin răsucite necesare pentru anumite ţesăturirsquo Tortul de cacirclţi de cacircnepă obţinut prin icircndrugare era destinat pacircnzei pentru saci sau unor piese folosite la paturile de dormit deci nimic de soi din punct de ve-dere textil Deja numai a icircndruga putea să desemneze lsquoa vorbi fără şir fără noimărsquo (vezi şi icircntrebarea curentă Ce tot icircndrugi acolo cu care sunt interpelate persoanele care vorbesc incoerent) Se ştie că pentru a o toarce cacircnepa trebuia să fie complet uscată or a amesteca fire verzi şi uscate icircn timpul procesului (tehnologic) al icircndrugării echivalează cu a face o treabă de macircntuială (de aici şi sensul rar al expresiei icircn cauză lsquoa face ceva icircn pripărsquo)22 Un astfel de produs nu putea fi trainic de icircncredere şi la fel trecea icircn ochii comunităţii prin transfer metaforic discursul bdquodezlacircnatrdquo al cuiva Nu ne miră deloc un asemenea mod de a privi lucrurile Aceeaşi optică este ilustrată de icircnsăşi etimologia cuvacircn-tului text (lt lat textus lsquoţesăturărsquo lt texo -ere lsquoa ţesersquo) Pentru a fi credibil ori coerent sau apreciat textul trebuie să fie o bdquoţesăturărdquo bine legată

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 1595 Vezi Cristinel Munteanu Tehnica utilizării frazeologis-melor expresive icircn bdquoLimba romacircnărdquo (Chişinău) anul XVI nr 7-9 2006 p 150-1586 Cf Cristinel Munteanu Sinonimia frazeologică icircn limba romacircnă din perspectiva lingvisticii integrale Editura Independenţa Economică Piteşti 2007 p 199-2007 Ioana Vintilă Observaţii asupra expresiilor rimate icircn bdquoLimba romacircnărdquo (Bucureşti) 1963 (XII) nr 2 p 171-1768 Eugeniu Coşeriu Creaţia metaforică icircn limbaj icircn Eugeniu Coşeriu Omul şi limbajul său Studii de filozofie a limbajului teorie a limbii şi lingvistică generală (Antologie argument şi note de Dorel Ficircnaru) Editura Universităţii bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iaşi 2009 p 1799 Eugeniu Coşeriu Logica limbajului şi logica gramaticii icircn E Coşeriu Omul şi limbajul său p 27510 Eugenio Coseriu Competencia linguumliacutestica Elementos de la teoriacutea del hablar Editorial Gredos Madrid 1992 p 14511 Desigur că la rigoare şi influenţa bdquopur lingvisticărdquo este tot una bdquoculturalărdquo de vreme ce limbajul icircnsuşi este o for-mă a culturii (aşa cum de altfel sunt şi religia laolaltă cu mitologia şi arta adică ndash icircn acest caz ndash literatura fie ea populară ori nu) icircnsă aici am dorit să facem o distincţie netă icircntre icircmprumutul unei unităţi frazeologice şi icircmpru-mutul unui motiv (religios mitologic folcloric etc)12 Grigore Bracircncuş Istoria cuvintelor Editura Fundaţiei bdquoRomacircnia de Macircinerdquo Bucureşti 2004 p 49-5013 Lazăr Şăineanu Basmele romacircne icircn comparaţiune cu legendele antice clasice şi icircn legătură cu basmele popoarelor icircnvecinate şi ale tuturor popoarelor romanice (Ediţie icircngri-jită de Ruxandra Niculescu Prefaţă de Ovidiu Bicircrlea) Editura Minerva Bucureşti 1978 p 36014 Pentru limba romacircnă mai ales pentru calcuri o de-monstrează icircn special cartea de referinţă a lui Eugen Munteanu Lexicologie biblică romacircnească Editura Hu-manitas Bucureşti 200815 Icirci mulţumim şi aici Profesorului Eugen Munteanu de la Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iaşi pentru amabilitatea cu care a răspuns solicitării noastre de a ne furniza toate contextele (care ne interesau) din versiunile romacircneşti ale Bibliei de la primele traduceri pacircnă la edi-ţiile actuale16 Pentru o analiză aprofundată din perspectiva is-toriei religiilor a culorii cailor biblici din Apocalipsă (puşi icircn corespondenţă şi cu caii din cap Zaharia) vezi

160 R O M Acirc N ĂPierre Sauzeau amp Andreacute Sauzeau Les chevaux coloreacutes de lrsquolaquoApocalypseraquo icircn bdquoRevue de lrsquohistoire des religionsrdquo 1995 vol 212 nr 3 p 259-298 şi idem Les chevaux coloreacutes de lrsquolaquoApocalypseraquo II Commentaires iconogra-phie et leacutegendes de lrsquoAntiquiteacute au Moyen Age icircn bdquoRevue de lrsquohistoire des religionsrdquo 1995 vol 212 nr 4 p 379-396 Specialiştii francezi s-au ocupat şi de reprezentările cailor apocaliptici icircn iconografie ndash un argument icircn plus pentru identificarea eventualilor cai verzi pe pereţii bisericilor17 Vezi Cristinel Munteanu Expresii idiomatice romacircneşti referitoare la regnul animal Precizări etimologice icircn bdquoAna-lele Universităţii laquoDunărea de Josraquo din Galaţirdquo fascicula XXIV an 2 nr 1 [Actele conferinţei internaţionale Lexic comun Lexic specializat ediţia a II-a Galaţi 17-18 sep-tembrie 2009 coord Doina Marta Bejan Oana Cenac] Editura Europlus 2009 p 280-29018 Rodica Zafiu Paştele cailor verzi icircn bdquoDilema vecherdquo nr 346 30 sept ndash 6 oct 2010 p 719 Ibidem20 Icircn legătură cu unele aspecte legate de lexemaacutetica sa E Coşeriu se referă de mai multe ori la problema laquocailor verziraquo Iată două contexte grăitoare bdquoPor otra parte las sintagmas como cavallo verde cavallo azzurro son pro-bablemente menos frecuentes que cavallo bianco (sauro bigio leardo etc) ya que en nuestra experiencia extra-linguumliacutestica no encontramos normalmente caballos verdes y azules Pero si se conocen tales caballos por ejemplo caballos pintados (que son reales por lo menos en la mis-ma medida en la que lo son los caballos que se pueden cabalgar) no hay ninguna dificultad en llamarlos preci-samente cavalli verdi y cavalli azzurrirdquo (E Coseriu Las solidaridades leacutexicas [1967] icircn Eugenio Coseriu Princi-pios de semaacutentica estructural Editorial Gredos Madrid 1977 p 160) bdquoSeguramente hablamos raras veces de caballos verdes o azules porque no conocemos tales ca-ballos en la realidad extralinguumliacutestica Ahora bien desde el punto de vista de la lengua las expresiones caballo verde y caballo azul no son en absoluto desviaciones Las utiliza-mos sin maacutes cuando se crean caballos asiacute ndash por ejemplo en la pintura ndash Los caballos de Paul Gauguin son natu-ralmente caballos verdes y los caballos de Franz Marc son caballos azules No tenemos dificultad alguna en utilizar tales expresionesrdquo (Eugenio Coseriu Competencia lin-guumliacutestica Elementos de la teoriacutea del hablar Editorial Gre-dos Madrid 1992 p 242)

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 16121 Iată cuvintele lui Aristotel bdquoDar aşa cum animalul zugrăvit icircntr-un tablou este şi animal şi imagine ambe-le constituind o unitate şi un acelaşi lucru deşi existenţa celor două nu e aceeaşi astfel că-l putem considera sau ca animal sau ca imagine la fel trebuie să presupunem că şi imaginea din noi este icircn sine imagine dar icircn acelaşi timp şi o reprezentare a altui lucru Icircn ea icircnsăşi este o viziu-ne sau imagine dar icircntrucacirct se referă la altceva este ca o icoană sau un act de amintirerdquo (Aristotel Parva natura-lia Scurte tratate de ştiinţe naturale traducere de Şerban Mironescu şi Constantin Noica Editura Ştiinţifică Bu-cureşti 1972 p 52)22 Mai poate fi sugerată o explicaţie (deşi nu-i la fel de convingătoare) Cacircnd se culegea cacircnepa (pe la sfacircrşitul lunii iulie) erau alese mai icircntacirci firele cu flori (mai preţu-ite) cele cu seminţe urmacircnd a fi treierate După treierat firele cu seminţe erau şi ele prelucrate icircntr-o manieră ase-mănătoare doar că (amănunt demn de reţinut) acestea erau mai groase şi mai verzi decacirct cele cu flori

162 R O M Acirc N Ă

Anatol EREMIA Lilia StEgăREScuSate gemene cu denumiri identice

Toponimia din spaţiul geografic pruto-nis-trean icircn ansamblul ei prin conţinut şi formă este romacircnească Sub aspect social-istoric şi etnolingvistic aceasta prezintă trăsături co-mune cu cele din restul teritoriului dacoro-macircn icircncadracircndu-se astfel icircn sistemul toponi-mic general de limbă şi cultură romacircnească Identitatea numelor topice din teritoriile populate de romacircni rezidă icircn primul racircnd icircn unitatea limbii culturii şi tradiţiilor poporului romacircn Mediul social-economic identic mo-dul de viaţă comun condiţiile fizico-geografi-ce şi naturale asemănătoare sunt factorii care de asemenea au generat crearea aceloraşi de-numiri şi modele structurale icircn nomenclatu-ra topică romacircnească Circa 800 de localităţi din cele aproximativ 2000 de aşezări umane din Basarabia existente icircn prezent adică 40 la sută au denumiri identice sau asemănătoare cu peste 2350 de aşezări de pe teritoriul ac-tual al Romacircniei din numărul total de 13500 de sate şi oraşe

Pacircnă la icircnceputul sec al XIX-lea situaţia a fost alta şi icircn mod cert icircn favoarea denumirilor identice Regimul de oblăduire ţaristă icircn Ba-sarabia după anexarea provinciei la Imperiul Rusiei icircn anul 1812 pacircnă icircn anul 1918 a in-fluenţat negativ nomenclatura topică basara-beană Denumirile multor localităţi au fost denaturate prin adaptare la limbajul adminis-

AE ndash dr hab lingvist cercetător specialist icircn

onomastică A editat 25 de cărţi cele mai recente

fiind Dicţionar explicativ şi etimologic de termeni

geografici Chişinău 2006 Dicţionar geografic universal

Chişinău 2008 Localităţile Republicii Moldova Ghid

informativ documentar 2009

LS ndash cercet şt la Sectorul de istorie a limbii

dialectologie şi onomastică al Institutului de Filologie

al AŞM

i t i n e r a r l e x i c a l 163

traţiei ruse unele fiind traduse altele substituite Numelor romacircneşti icircn -ani -eni şi -eşti li s-au icircnlocuit formanţii prin terminaţiile străine -anicirc -eanicirc şi -eşticirc (Briceni ndash Briceanicirc Floreşti ndash Floreşticirc Racircşcani ndash Racircş-canicirc etc) Mai toate satele apărute de-a lungul sec al XIX-lea au fost denumite icircn ruseşte (Alexandrovka Borisovka Kostantinovka Mihai-lovka Nicolaevka Romanovka etc)

Ceea ce n-a reuşit să facă administraţia ţaristă icircn toponimia basarabea-nă icircntru icircnstrăinarea acesteia icircn perioada postbelică au continuat şi au realizat autorităţile sovietice Mutilate eronate ndash numai să nu semene icircntre ele denumirile de localităţi din stacircnga şi din dreapta Prutului Icircn perioada respectivă şi-au pierdut vechile denumiri circa 200 de locali-tăţi icircn urma substituirii lor cu alte denumiri considerate de ideologii bdquotimpului roşurdquo adecvate şi corespunzătoare politicii de colonizare şi de deznaţionalizare a băştinaşilor Multe denumiri identice au dispărut icircn urma lichidării aşezărilor respective fiind declarate de autorităţi ca lipsite de perspectivă socială şi economică

Convergenţele şi identitatea onimică dintre satele din Basarabia şi din restul spaţiului romacircnesc se manifestă sub diverse aspecte lingvisti-ce Din punct de vedere etimologic omogenitatea onimică rezidă icircn proprietatea numelor de localităţi de a avea aceeaşi origine lingvistică predominant romacircnească icircn tot spaţiul carpato-danubiano-pontic de la Tisa pacircnă la Nistru şi dincolo de Nistru Pretutindeni aici prevalea-ză numele de locuri şi localităţi de provenienţă romacircnească formate cu ajutorul procedeelor şi mijloacelor derivative proprii dintre care şi formaţiile icircn -eşti şi -ani -eni Avrămeni Focşani Băneşti Brătuleni Că-lineşti Costeşti Nicoreşti Mihăileni Stroieşti Todireşti Vărzăreşti Aceste nume topice cu bază antroponimică ne trimit adesea la vechi condu-cători ai obştilor săteşti (cnezi juzi vătămani) la foştii proprietari de moşii şi sate (demnitari curteni oşteni) la primii locuitori şi icircnteme-ietori de sate

Icircn plan lexical se impun numele topice provenite din apelativele moş-tenite din geto-dacă sau latină Cacircteva exemple Numele de obacircrşie carpatină Chicera explicate printr-un etimon autohton (kikhera ndash bdquodeal munterdquo) au descins spre sud şi spre sud-est prin Bucovina şi Moldova de Nord pacircnă icircn ţinuturile Lăpuşnei şi Tigheciului Le găsim atestate icircn stacircnga Prutului icircncă din sec XV-XVI Runcurile denumiri-

164 R O M Acirc N Ăle cu bază etimologică latină (lat runcus runcare ndash bdquoa curăţa un teren de buruieni şi mărăcinirdquo) ca şi Curăturile creaţiile onimice proprii (a cura bdquoa despăduri a defrişardquo + suf -(ă)tură) formează arii stabile icircn toate regiunile muntoase şi de pădure din acest imens spaţiu geografic Matca Runcului Valea Runcului sunt nume topice pe care le icircntacirclnim icircn centrul Basarabiei

Deosebit de numeroase sunt identităţile toponimice de factură to-pografică Cacircteva exemple Nume oronimice Găvanu microtoponi-me şi un nume de sat icircn fostul ţinut Tigheci (Basarabia) ndash Găvanu locuri şi Găvanele localitate icircn jud Brăila (Romacircnia) Hacircrtop 10 localităţi şi extrem de numeroase locuri icircn Basarabia ndash Hacircrtop Hacircr-toape sate icircn jud Neamţ Suceava Iaşi (Romacircnia) Măgura Măgura Nouă Măgureanca Măgurele icircn stacircnga Prutului ndash Măgura 19 sate icircn judeţele Bacău Braşov Constanţa Dacircmboviţa Hunedoara Olt Pra-hova Măgurele mai multe sate icircn judeţele Bistriţa-Năsăud Ilfov Me-hedinţi Tulcea (Romacircnia) Nume hidronimice Facircntacircna Albă sat icircn rn Edineţ Facircntacircna Zacircnelor localitate icircn fostul judeţ Ismail icircn plus circa 500 de locuri (Facircntacircniţa Facircntacircna Moşilor Facircntacircna Fetelor Facircn-tacircna din Zăvoi şa) la est de Prut ndash Facircntacircna Doamnei sat icircn judeţul Călăraşi Facircntacircnile localităţi icircn judeţele Alba Arad Bacău Dolj Iaşi Mureş Sibiu Suceava la care se adaugă o sumedenie de microtopo-nime similare din Romacircnia

Convergenţele şi identitatea de nume topice au fost generate de multe ori şi de factori particulari locali de anumite fapte evenimente şi icircn-tacircmplări din viaţa oamenilor Strămutarea populaţiei de pe malul drept al Prutului pe celălalt de exemplu a dat naştere mai multor aşezări cu aceleaşi nume Zbieroaia (jud Iaşi) ndash Zbieroaia (rn Nisporeni) Po-găneşti (jud Vaslui) ndash Pogăneşti (rn Hacircnceşti) Costuleni (jud Iaşi) ndash Costuleni (rn Lăpuşna) Paşcani (jud Galaţi) ndash Paşcani (rn Cahul) Medeleni (jud Iaşi) ndash Medeleni (rn Ungheni) şa

Oraşul Racircşcani din Republica Moldova (localitate denumită şi Racircşca-nu) precum şi Racircşcanii fostă moşie şi sat acum cartier al oraşului Chi-şinău i-au avut coproprietari de ocine icircn sec al XVIII-lea pe Toader Racircşcanu şi respectiv pe fiul său Constantin Racircşcanu descendenţi dintr-o viţă de neam Racircşcanu originară din Racircşca sat şi mănăstire icircn jud Suceava

i t i n e r a r l e x i c a l 165

Toader Bubuiog pacircrcălab de Roman (1516-1523) şi mare logofăt (1525-1537) sol al lui Petru Rareş icircn Transilvania (1527) Turcia (1528) şi Polonia (1532) ctitor al Mănăstirii Humorului (1539) stăpacircnea icircn sec al XVI-lea moşii pe dreapta şi pe stacircnga Prutului icircn cuprinsul cărora au luat fiinţă mai tacircrziu patru sate Bubuiogii pe Fru-muşiţa Bubuiogii de lacircngă lacul Beleu care icircmpreună cu Sărăienii au format mai tacircrziu localitatea Slobozia Mare de astăzi (rn Cahul) Bu-buiogii de pe Cahul (ţin Tigheci) Bubuiogii de pe Bacircc astăzi comună suburbană a Chişinăului cunoscută cu denumirea Bubuieci toate aşe-zările dispunacircnd de vechi atestări documentare

Crearea de slobozii a prilejuit apariţia unui mare număr de toponime identice circa 25 de localităţi icircn Republica Moldova (Slobozia Slo-bozia Mare Slobozia Doamnei Slobozia-Horodişte Slobozia-Măgura Slobozia-Şireuţi şa) şi 35 de localităţi icircn Romacircnia (Slobozia Slobozia Nouă Slobozia-Boteşti Slobozia-Cioreşti Slobozia-Oancea Slobozia-Suceava şa) Primele slobozii cunoscute datează icircncă de la icircnceputul sec al XV-lea Acestea erau bdquosate de milărdquo dăruite de domnitori mari-lor dregători curtenilor căpeteniilor de oşti bdquopentru dreapta şi credin-cioasa lor slujbărdquo faţă de domnie şi ţară Mai tacircrziu crearea de slobozii a urmărit şi alte scopuri consolidarea situaţiei economice a latifundi-arilor şi a mănăstirilor popularea locurilor bdquode pustiurdquo şi a satelor cu puţini locuitori sau părăsite cacircndva Icircn aceste localităţi aveau dreptul să se strămute oamenii veniţi din alte regiuni şi numai icircn rare cazuri oameni de pe loc dar bdquofără dăjdii şi fără birrdquo adică liberi icircn limbajul epocii slobozi De aici denumirile aşezărilor respective ndash Slobozii ter-menul-etimon slobozie devenind astfel nume propriu pentru nume-roase localităţi

Identitatea toponimică romacircnească a fost demult observată dar nu şi suficient de bine argumentată şi just interpretată Astfel la baza unor coincidenţe de nume ale satelor menţionate documentar icircn sec XV-XVI pe teritoriul Transilvaniei şi Moldovei a fost lansată te-oria migraţionistă conform căreia romanicii s-au deplasat spre est de Carpaţi anume icircn perioada atestării lor icircn documente (sec XV-XVI) şi nu mai icircnainte Astfel s-a icircncercat a demonstra prezenţa mult mai timpurie a slavilor icircn Moldova faţă de romacircni care chipurile au pă-truns aici mai tacircrziu şi deci reprezintă o populaţie venită migratoare

166 R O M Acirc N Ăcare bdquoa ocupatrdquo şi bdquoa colonizatrdquo aceste teritorii Au fost emise şi alte opinii potrivit cărora coincidenţa de nume topice ar fi icircntacircmplătoare sau mai mult artificială special creată de administraţia romacircnă icircn perioada antebelică Or lucrurile s-au petrecut după cum am văzut tocmai invers

A fost şi mai e nevoie de mari eforturi spirituale şi profesionale pen-tru a dăracircma temeiurile doctrinei bdquoprefabricaterdquo eronate conform că-reia moldovenii ar vorbi o limbă aparte o altă limbă deosebită de cea romacircnă din care cauză chipurile ei ar trebui să dispună deci şi de o altă scriere de o altă literatură de o altă onomastică şi prin urmare de o altă toponimie Politica aceasta este promovată şi astăzi de către liderii separatişti şi de unii politicieni impostori

Reconstituirea fondului toponimic romacircnesc revenirea la denumirile tradiţional-istorice ale satelor şi oraşelor noastre punerea icircn drepturi cu statut de aşezări independente de sine stătătoare a localităţilor odinioară comasate sau scoase de la evidenţă reglementarea scrierii numelor topice ndash toate aceste acţiuni vor restabili echilibrul identităţii onimice şi vor renova patrimoniul toponimic naţional basarabean

Icircn anul 1991 cacircnd luaseră amploare evenimentele din cadrul mişcării de eliberare din cătuşele totalitarismului sovietic şi de renaştere naţi-onală Societatea bdquoLimba Noastră cea Romacircnărdquo din Chişinău a lansat acţiunea de intensificare a legăturilor de prietenie dintre romacircnii din dreapta şi din stacircnga Prutului sub genericul bdquoSate gemenerdquo Icircn anii 1990-1995 săptămacircnalul bdquoLiteratura şi Artardquo unele ziare şi reviste ba-sarabene la rubrica bdquoHai să dăm macircnă cu macircnărdquo publicau articole cu acelaşi generic semnate de cercetătorii Anatol Eremia Emil Macircndacirc-canu Ion Holban Icircn 1998 Societatea bdquoLimba Noastră cea Romacircnărdquo din Chişinău şi Societatea bdquoŞtefan cel Marerdquo din Suceava au relansat acţiunea scopul preconizat fiind stabilirea unor stracircnse relaţii de fră-ţie şi icircntrajutorare pe toate planurile icircntre locuitorii satelor cu denu-miri identice situate pe ambele maluri ale Prutului Pentru a susţine icircn continuare această acţiune revista bdquoLimba Romacircnărdquo şi unele ziare din Chişinău timp de mai mulţi ani icircncepacircnd din septembrie 1998 au publicat la tema dată materiale cu caracter istoric şi lingvistic inclusiv repertoriile localităţilor cu denumiri identice sau etimologic icircnrudite din unele judeţe din Romacircnia şi din Republica Moldova

i t i n e r a r l e x i c a l 167

Drept consecinţă legăturile de prietenie şi frăţie ale locuitorilor din bdquosatele gemenerdquo icircntr-adevăr s-au amplificat şi şi-au lărgit spaţiul geo-grafic S-au stabilit relaţii economice şi culturale directe icircntre mai multe comune şi sate cu aceleaşi nume Colibaşi Vorniceni Stroieşti Pogăneşti Slobozia Costeşti Todireşti Medeleni şa Locuitorii de pe ambele ma-luri au desfăşurat acţiuni comune la nivel de localitate şcoală familie

Studiul identităţii numelor de locuri şi localităţi de pe ambele maluri ale Prutului va contribui negreşit la cunoaşterea istoriei limbii şi cultu-rii naţionale va servi drept prilej de a ne regăsi după ani şi ani de răzle-ţire după decenii de despărţire şi icircnstrăinare puse la cale de străini de a ne apropia unii de alţii organizacircnd icircn acest scop icircntruniri şi acţiuni comune la toate nivelurile şi icircn toate sferele de activitate

168 R O M Acirc N Ă

Diana VrabieReverberaţii ale modelului cultural francez icircn context european şi universal

Organizarea unui colocviu reprezintă un act de responsabilitate şi angajare deplină căruia nu i te mai poţi sustrage la un mo-ment dat chiar dacă implicarea epuizantă pe de o parte şi reticenţele inevitabile pe de alta icircţi pot prefigura retragerea fie şi en-glezească

Cu un an icircn urmă icircn plină vacircltoare academi-că ne icircncolţea ideea organizării unui colocviu de format francofon care să sfideze limitele activităților noastre abitudinale reunindu-ne sub emblematicele reverberaţii ale modelu-lui cultural francez Plecam de la opinia că pe parcursul evoluţiei istoriei moderne dimen-siunea protectoare a spiritualităţii franceze icircn raport cu cea romacircnă a devenit incontesta-bilă Infuzia de cultură francofonă icircn spaţiul romacircnesc din secolul al XIX-lea a impulsio-nat vizibil forţele intelectuale autohtone fe-nomen ce a condus finalmente la icircncadrarea culturii şi literaturii romacircne icircn circuitul valo-ric european Tabloul relaţiei franco-romacircne icircn secolul al XXI-lea este de o bogăţie şi de o diversitate fără precedent icircn istorie Astăzi icircn-trepătrunderea dintre cele două culturi are o infinitate de expresii noi rolul director al mo-delului francez menținacircndu-se cu fermitate icircn lingvistică literatură icircnvățămacircnt jurnalism politică etc

DV ndash dr conf univ Universitatea bdquoAlecu Russordquo

Bălţi Catedra literatura romacircnă şi universală

Autoarea volumelor Urme pe nisip (2005) Cunoaştere

şi autenticitate (Premiul Didactica al Salonului

Internaţional de Carte Iaşi 2009) Literatura pentru

copii (Premiul Ministerului Educaţiei al Salonului de

Carte pentru copii Chişinău 2010)

c o l o c v i u 169

Toate aceste idei au fost bdquomoşiterdquo o vreme fiind supuse interogaţiilor interioare care ne sugerau că astăzi cacircnd modelul anglo-american este tot mai expansiv cacircnd unele voci susţin că vremea fineţurilor a trecut şi că tăvălugul uniformizării globale e implacabilă un colocviu care ar valorifica impactul francofoniei poate părea oarecum desuet

Dar aşa cum orice idee are dreptul la existenţă am pornit icircn scurt timp la drum icircmpreună cu Maria Abramciuc şefa Catedrei de literatură ro-macircnă şi universală a Universităţii bdquoAlecu Russordquo din Bălţi Am elaborat conceptul colocviului i-am formulat obiectivele dacircndu-i un anume contur după care am răsfoit agendele electronice icircn căutarea susţi-nătorilor acestui concept şi ecourile nu au icircntacircrziat Printre primii din Aix-Marseille ne-a răspuns Estelle Variot care prin titlul formulat pentru colocviu (Les relations franco-roumaines influences et reacutecipro-citeacute) dădea tonul potrivit ideilor noastre Icircn scurt timp cercetătoarei din Franţa i s-au alăturat grupuri icircntregi de cercetători de la Institu-tul naţional de cercetare ştiinţifică din Montreal de la Universitatea bdquoAl I Cuzardquo din Iaşi de la Universitatea bdquoSpiru Haretrdquo din Bucureşti etc Era un moment decisiv cacircnd dialogul se instituise şi lucrurile tre-buiau armonizate Am constituit echipa de lucru comitetul ştiinţific şi lucrurile au intrat icircn făgaşul normalităţii Astfel că la 19 aprilie 2013 Sala Polivalentă a Universităţii bdquoAlecu Russordquo din Bălţi găzduia invitaţi din medii academice şi culturale din diferite spaţii Reuniunea ştiinţifi-că a fost organizată de către Catedra de literatură romacircnă şi universală Universitatea bdquoAlecu Russordquo din Bălţi icircn colaborare cu Catedra de lim-ba romacircnă pentru studenţi străini şi Catedra de jurnalism şi ştiinţe ale comunicării a Universităţii bdquoAl I Cuzardquo din Iaşi precum şi cu Centrul de studii multilingvistice şi interculturale al Universităţii bdquoSpiru Haretrdquo şi Institutul naţional de cercetare ştiinţifică Montreal

Deschiderea lucrărilor colocviului a fost marcată de cuvacircntul de salut al doamnei Valentina Priţcan (Universitatea bdquoAlecu Russordquo Bălţi) pro-rector pentru relaţii internaţionale şi integrare europeană care a subli-niat necesitatea acestui dialog al limbilor şi literaturilor europene

Şedinţa de deschidere a lucrărilor a fost susţinută de către cercetători marcanţi icircn domeniul literelor Astfel Constantin Pricop prof univ dr la Universitatea bdquoAl I Cuzardquo din Iaşi a subliniat ideea despre ro-lul modelelor directoare icircn orice cultură iar cercetătoarea Ana Bantoş

170 R O M Acirc N Ăconf univ dr hab s-a pronunţat asupra individualităţii alterităţii şi modernităţii confluenţelor literare romacircno-franceze

Colocviul a antrenat numeroşi profesori cercetători consacraţi şi doc-toranzi din diverse centre universitare ale Republicii Moldova şi Ro-macircnia interesaţi de relevarea şi investigarea modurilor de proiectare a limbii franceze icircn dinamica limbilor europene dar şi de evaluarea comparată a literaturilor europene icircn funcţie de cum se răsfracircnge icircn dezvoltarea lor modelul cultural francez

Lucrările Colocviului au fost organizate icircn mai multe secţiuni Litera-tura franceză icircn orizontul literar european şi universal Limba franceză şi arhitectura limbilor europene Jurnalismul francez şi dinamica jurnalismu-lui european Didactica şi provocările icircnvățămacircntului actual icircn noul peisaj lingvistic şi literar european Limba şi literatura franceză icircn orizontul euro-pean şi universal Posibilitatea extinderii colocviului a fost asigurată de o videoconferinţă realizată icircn centrul de reuşită universitară icircn cadrul căreia şi-au susţinut lucrările participanţi din Montreal şi Bucureşti

Pe parcursul celor două zile de dezbateri invitaţii au abordat icircn mod exhaustiv problematica impactului modelului cultural francez asupra limbilor şi literaturilor europene relevată icircn acumularea unor experi-enţe diverse şi complexe

Dacă literaţii s-au referit icircn comunicările lor la aspecte vizacircnd deschi-derile şi icircnchiderile de paradigmă literară icircn cacircmpul tensiunilor canonice romacircno-franceze influenţele poeticilor franceze icircn poezia romacircnească mo-dernă raportul identitate ndash alteritate influenţele franceze icircn tipologia co-mică a lui Vasile Alecsandri critica psihanalitică franceză şi modernitatea actului critic romacircnesc etc lingviştii au cercetat modelele franceze de for-mare a unităţilor lexicale icircn limba romacircnă aspectele transferului lingvistic icircn achiziţia limbii romacircne de către francofoni vocabularul biblioteconomic romacircnesc sub influenţa modelului francez adjectivele cromatice de origi-ne franceză icircn creaţia scriitorilor romacircni relaţia dintre subiect şi predicat (modelul tesnierian) etc

Un loc aparte icircn cadrul lucrărilor colocviului l-a avut secţiunea Jurna-lismul francez şi dinamica jurnalismului european care a oferit spaţiu dezbaterilor privind modelul cultural francez şi starea actuală a presei de cultură din Republica Moldova elementul cultural francez şi originile

c o l o c v i u 171

presei scrise romacircneşti transferul cultural francez icircn revista bdquoLiteratorulrdquo etc

Icircn cadrul videoconferinţei axată icircn special pe probleme de didactică au fost susţinute comunicări edificatoare pentru obiectivele coloc-viului cum ar fi Pour lrsquointeacutegration de la dimension culturelle agrave lrsquoeacutecole Pratiques de formation en arts plastiques des enseignants du primaire au Queacutebec Enseignement de la litteacuterature franccedilaise quelle didactisation

Icircn cele ce urmează vom oferi publicului interesat cacircteva dintre comu-nicările susţinute icircn secţiunile colocviului care din punctul nostru de vedere sunt relevante pentru dinamica acestei manifestaţii

172 R O M Acirc N Ă

Ana BAntoşConfluenţe literare romacircno-franceze individualitate alteritate modernitate

Autonomia individului de la o vreme este re-adusă icircn actualitate de către modernitatea sau chiar postmodernitatea icircnţeleasă ca fenomen recuperator al unor experienţe de limbaj şi ca posibilitate a scriitorilor de a repune omul icircn legătură cu universul cu cosmosul Acest lu-cru se icircntacircmplă deopotrivă icircn peisajul literar din diverse arealuri inclusiv cel francez şi cel romacircnesc din Romacircnia şi din Basarabia In-dividul are un rol esenţial icircn sensul că precum menţionează Nicolas Di Meo profesor la Universitatea Bordeaux 3 este bdquoun mediator prin excelenţă icircntre dimensiunea fragmenta-ră a existenţei istorice şi abisul ontologic in-finit pe care autorii icircşi propun să-l exploatezerdquo (Nicolas Di Meo Individu et individualisme chez Marguerite Yourcenar wwwrevue-relieforg) Icircn general individualismul este pus icircn directă legătură cu modernitatea şi cu desco-perirea Lumii Noi (1492) cacircnd este propul-sată icircn prim-plan icircntr-un mod specific şi pro-blema alterităţii Icircntacirclnirea dintre două lumi pune problema atitudinii faţă de necunoscut de străin de celălalt Toate acestea indică după cum afirmă Elisabeth Chelier-Visuvalin-gam autoarea lucrării Literatură şi alteritate asupra incapacităţii de a gacircndi diferenţa (bdquoin-capaciteacute de panser la diffeacuterencerdquo) Alteritatea se află icircn opoziţie cu sineitatea bdquoCelălalt e cel

c o l o c v i u 173

care nu sunt Eurdquo Viziunea franceză icircn acest sens după cum constată specialiştii icircn domeniu este configurată icircntr-un mod aparte de către Montaigne icircn Eseurile sale (1589) Montesquieu Diderot prin ter-meni precum cel de civilizaţie icircn opoziţie cu lumea primară sălbatică icircn spiritul iluminismului din secolul al XVIII-lea de către J-J Russo icircn Discurs asupra ştiinţelor şi artelor (1750) care pune problema icircn alţi termeni situacircnd natura mai presus de om Voltaire replicacircndu-i aces-tuia din urmă că bdquovrea să ne facă să paştem iarbărdquo Voltaire este acel care alături de Montesquieu pune accentul pe pasiunile şi caracterele specifice ale popoarelor La racircndul lor autorii cosmopoliţi conside-racircndu-se bdquocetăţeni ai lumiirdquo promovează inspiraţia exotică inclusiv cea de sorginte orientală făcacircnd carieră icircn literatura franceză Un capitol aparte icircl constituie viziunea lui Baudelaire Mallarmeacute Rimbaud exo-tismul din Florile răului avacircnd şi o semnificaţie morală gustul pentru frumuseţea imuabilă şi propulsarea autenticităţii individuale fiind reperele principale Din perspectiva lui Baudelaire modernitatea e o sinteză icircntre bdquoeternitateardquo Artei şi contingenţa Istoriei Pentru el după cum precizează Foucault bdquoModernitatea nu este pur şi simplu o formă de raportare la prezent aceasta e de asemenea un fel de raport pe care trebuie să-l stabileşti cu tine icircnsuţi Atitudinea voluntară a modernităţii e legată de un ascetism indispensabil A fi modern nu icircnseamnă să te accepţi pe tine icircnsuţi cel care eşti icircn fluxul momentelor ce trec aceasta icircnseamnă să te prinzi pe tine icircnsuţi ca obiect al unei elaborări complexe şi de duratărdquo (apud Elisabeth Chelier-Visuvalingam p 150) Punctul de vedere mallarmean se remarcă prin nota subiectivă Rimbaud dacircnd prioritate simbolului navigării spre necunoscut Icircn sec al XX-lea Anto-nin Artaud va exprima un punct de vedere conform căruia cultura eu-ropeană este marcată de raţionalism corpul fiind separat de spirit mai precis cultura europeană este contrariul culturii magice pe care auto-rul francez o cunoaşte icircn Mexic unde călătorind s-a inspirat pentru două dintre lucrările sale (Mesaje revoluţionare şi Tarahumarus 1936)

Privită din perspectiva manierei icircn care o cultură poate interpreta di-ferenţa caracteristică dialectica eului şi a celuilalt icircn contextul literar romacircnesc se proiectează către ceea ce Todorov defineşte drept trans-cendenţa nouă fondată nu pe divin ci pe socialitatea omului şi plura-litatea oamenilor Icircn interbelic confluenţele literare romacircno-franceze s-au axat anume pe acest principiu Sunt cunoscute numeroasele studii

174 R O M Acirc N Ăşi cercetări icircn plan comparativ francez-romacircn E de ajuns să amintim articolele din presa periodică semnate de către tacircnărul Mircea Eliade sau opiniile lui Ibrăileanu despre Proust sau faptul că psihologizarea ia proporţii la prozatorii din interbelic (Hortensia Papadat Bengescu Camil Petrescu) Aş aminti aici şi studiul Eleonorei Hotineanu Liri-ca interbelică din Basarabia şi poezia franceză modernă care se referă la influenţa poeziei franceze asupra celei basarabene din interbelic Icircn li-teratura romacircnă perspectiva asupra individualităţii este aceeaşi ca şi icircn literatura franceză Icircnsă e de menţionat faptul că despre modernism s-a discutat cu precădere icircn perioada interbelică iar icircn anii postbelici cel puţin icircn peisajul literar pruto-nistrean se discută icircn contradictoriu şi de multe ori rectiliniu sau nu se discută deloc Amintim că şi icircn contex-tul literaturii franceze unde au luat naştere şi au evoluat cel mai verti-ginos mişcările avangardiste modernismul s-a profilat din perspectiva ambivalenţei sale Astfel Apollinaire generalizacircnd de fapt atmosfera discuţiilor literare de la icircnceputul sec XX afirma că bdquodacă există un spirit nou care se traduce altfel decacirct prin imitarea romantismului sau a naturalismului este pentru că aşa se manifestă incertitudinile actu-ale ale imaginaţieirdquo (bdquoSrsquoil y a un esprit nouveau qursquoil se traduise aut-rement que par ces imitations du romantisme et du naturalisme par quoi se manifestent les incertitudes actuelles des imaginationsrdquo) (apud Antoine Compagnon Lrsquoantimodernisme de la NRF)

Un alt detaliu interesant al peisajului literar francez privit din per-spectiva modernizării constă icircn orientarea de dreapta şi de stacircnga antimodernismul venind dinspre stacircnga Urmacircnd calea deschisă de către Thibaudet literatura se orientează spre dreapta icircn timp ce pro-vincia este de stacircnga expresia bdquoLa France crsquoest un pays ougrave la litteacuterature srsquoappelle Paris exclusivement Paris et ougrave la politique srsquoappelle la pro-vince rien que la provincerdquo fiind cacirct se poate de elocventă

Icircn context romacircnesc icircntr-o discuţie recentă profesorul de filozofie Constantin Aslam abordacircnd problema fenomenelor culturale moder-niste de la icircnceputul secolului al XX-lea susţine că modernitatea clasi-că occidentală n-a fost urmată icircntocmai icircn toate ţările ţinacircndu-se cont de următoarele momente mai importante Individualism Capitalism Industrializare Alfabetizare Ştiinţă Icircn opinia autorului citat icircn spaţiul romacircnesc se poate vorbi nu de o abatere de la modelul occidental ci de un alt tip de modernitate icircn spiritul evoluţionismului din secolul

c o l o c v i u 175

al XIX-lea de la inferior la superior Căci după cum consideră C Aslam la noi fenomenul mai e perceput ca fiind icircn curs de constituire mo-dernizarea extinzacircndu-se pe arii restracircnse fiind considerată drept o mişcare icircn ariergardă propria modernitate reieşind din existenţa unei mase critice necesară pentru ca icircntreaga masă de oameni să icircnţelea-gă importanţa fenomenului respectiv ceea ce nu e valabil pentru Ro-macircnia unde conduita modernă nu este intrinsecă modului de a fi al romacircnului Icircn mod evident icircn contextul romacircnesc nu este neglijată modernitatea occidentală icircnsă e o diferenţă icircntre aspiraţie şi realitate Explicaţia concretă a acestei situaţii după expresia lui C Aslam constă icircn faptul că bdquotrăim icircntr-o zonă unde suntem tot timpul contestaţirdquo aici ciocnindu-se interesele marilor puteri motiv pentru care bdquotrebuia să ne păstrăm identitatea icircn condiţiile marilor presiunirdquo De aceea orga-nică modernitatea occidentală s-a făcut treptat mai icircntacirci dezvoltacircndu-se piaţa după care au apărut instituţiile Iar icircn arealul romacircnesc moder-nitatea a fost bdquode sus icircn josrdquo Icircntorşi icircn ţară romacircnii şcoliţi icircn Occident au aplicat cunoştinţele lor icircn practică

Deci acestea au fost condiţiile modernizării icircn Romacircnia şi nu se pu-tea ca ele să nu fie reflectate şi icircn literatura din perioada interbelică individualismul şi modernitatea aflacircndu-se icircn raporturi contradictorii Situaţia actuală nu diferă prea mult de cea din interbelic literatura ro-macircnă de la Est de Prut purtacircnd amprente mai evidente icircn acest sens Voi aduce un exemplu Nicolai Costenco

Configurarea alterităţii icircn perioada postbelică icircn creaţia aceluiaşi scrii-tor se cere raportată la icircnsuşi scriitorul Costenco cel care pentru a su-pravieţui a trebuit să se accepte pe sine icircnsuşi ca pe un altul Procesul acesta a icircnceput icircn Gulagul stalinist unde s-a aflat timp de cincispreze-ce ani Trebuie amintit că deportaţilor li s-a spus că ei nu vor mai vedea niciodată locurile de unde au plecat Anume aşa se explică hibridizarea conştiinţei scriitorului dacă putem spune aşa voinţa de a crede icircn vii-torul luminos Pe de o parte fără a fi un evlavios le va cere rudelor de la Bucureşti să-i boteze copiii la distanță şi pe de altă parte izgonit de către regimul comunist va icircncerca să creadă şi să exprime elanul vital Icircn aceste condiţii configurarea alterităţii cu ajutorul scrisului literar e poate cel mai complicat lucru icircn cazul lui Nicolai Costenco pentru care a fi icircn viaţă şi a trăi cu adevărat sunt lucruri diferite Abia odată cu publicarea postmortem a Poveştii vulturului icircncepe să se developeze

176 R O M Acirc N Ăalteritatea lui Costenco una dintre primele faţete ale acesteia ţinacircnd de regionalismul al cărui adept era autorul şi alta vizacircnd deschiderea spre orizonturile literare simboliste dar şi spre cele sămănătoriste

Dacă e să ţinem cont de opinia Iuliei Kristeva care consideră că di-agnosticul alterităţilor este echivalent cu diagnosticul crizelor atunci constatăm existenţa icircn scrisul lui Costenco a unui plan extins şi a altuia restracircns Acestea două nu pot fi suprapuse elanul şi criza neicircmpăcării sinelui cu celălaltul Elanul energia dorinţa de a crede icircl fac pe Cos-tenco să-şi creeze o realitate virtuală icircn care crede cu adevărat Anume aşa e concepută realitatea icircn romanul Severograd lucrare despre anii deportării nominalizată icircn 1957 la concursul unional pentru Premiul Cea mai bună scriere despre munca socialistă Ironia sorţii căci de fapt aici se ascunde adevărata măsură a crizei Icircntrucacirctva similară este şi situaţia protagonistei din proza Lidiei Istrati Configurarea alterităţii icircn cazul Nicăi are la bază aceeaşi moştenire a unei realităţi fals constru-ite Testul fragilităţii societăţii icircn care trăiesc şi activează personajele ţine de regresul colectiv icircn privinţa comprehensiunii Icircnsăşi autoarea pentru a se icircnţelege pe sine se separă de eul propriu icircncercacircnd să-şi asume perspectiva distanţării Inserţiile unor episoade ce ţin de stra-niu de un univers psihologizat depăşesc zona modernismului şi ating limitele unui postmodernism evident Anume aici are loc icircntacirclnirea dintre distinsa prozatoare cu unii dintre mai tinerii prozatori basara-beni care s-au afirmat cu icircncepere din anii rsquo80 şi pacircnă astăzi Pentru aceştia din urmă spectacolul alterităţii se constituie după criterii care la ora actuală nu diferă de cele occidentale Diferenţa dintre prozatorii basarabeni care se afirmă icircn ultimii ani şi Lidia Istrati predecesoarea lor constă icircn faptul că ei nu caută căi de reconciliere a conflictelor ci merg spre negocieri spre interacţiune De fapt criteriile sunt aceleaşi ca şi icircn romanul francez actual icircn care conturarea alterităţii are loc sub semnul dorinţei de a vorbi despre alteritate şi sub semnul dorinţei de a cunoaşte Aflaţi sub influenţa Noului Roman autorii francezi de roma-ne postmoderniste icircşi pun problema cum s-ar putea scrie după acest fenomen care evident a marcat literatura iar unul dintre interpreţii fenomenelor literare franceze recente Marc Gontard icircn lucrarea sa Le roman franccedilais postmoderne caracterizează specia literară respecti-vă drept bdquoune eacutecriture turbulenterdquo Bunăoară Michel Houellebecq icircn romanul său Harta şi teritoriul (2010) reflectă starea definită de criti-

c o l o c v i u 177

ca franceză drept bdquobarbaria postmodernărdquo Comportamentul artistului ordinar icircntr-o lume globalizată icircn care hotarele geografice nu mai par să aibă vreo importanţă diversitatea personajelor precum şi a preocu-părilor lor ieşirea din cadrul familial şi căutarea unor repere icircn afara acestuia pe care nu le găsesc (Ex dezorientarea tatălui lui Jed Martin protagonistul romanului) Tonul ironic prevalează icircn modul de reflec-tare a destinului artistului contemporan un fotograf realizacircnd hărţi pentru ghidurile Michelin şi reuşind să ajungă faimos cu ajutorul mij-loacelor de mediatizare postmodernă Jed Martin mai are ideea de a re-aliza şi o galerie de portrete ale celor care practică meserii intrate deja icircn istorie Unul dintre bdquomeseriaşiirdquo pictaţi reprezentacircnd icircndeletnicirea scriitoricească e chiar Michel Houellebecq autorul romanului Harta şi teritoriul Icircn aceste condiţii raportarea individualităţii la alteritate ia o icircntorsătură alambicată şi surprinzătoare Nota pesimistă a romanu-lui distins cu Premiul Goncourt şi tonalitatea ironică caracteristici ale scrisului lui Michel Houellebecq sunt deja cunoscute cititorului francez

Modalităţile prin care principiile alterităţii şi turbulenţa invadează cacircmpul reprezentărilor noastre afectacircnd percepţia realului sunt uşor depistabile icircn romanele lui Milan Kundera (scriitor ceh şi francez exi-lat icircn Franţa icircn 1975) Cel de-al doilea roman al său Identitatea scris icircn franceză şi care se icircnscrie perfect icircn tendinţele generale ale literaturii franceze personajele fiind exponenţi ai mediului actual francez vizea-ză lumea contemporană din perspectiva relaţiilor unui cuplu relaţii aflate icircn criză golirea de sens a unor noţiuni precum prietenie iubire familie fiind propulsate icircn prim-plan Iată ce afirmă Kundera despre prietenie bunăoară bdquoDacă eşti lovit de ura celorlalţi dacă eşti acuzat sfacircşiat de gloată te poţi aştepta la două reacţii din partea celor care te cunosc unii se vor alătura gloatei ceilalţi discreţi se vor preface că nu ştiu nimic că nu au auzit nimic icircncacirct ai putea continua să-i icircntacirclneşti şi să vorbeşti cu ei Această a doua categorie discretă delicată o for-mează prietenii Prietenii icircn sensul modern al cuvacircntuluirdquo Sau iată icircn ce termeni caracterizează bdquocercul sacru al familieirdquo bdquoHacircrtie igienică pam-perşi detergenţi crăpelniţă iată cercul sacru al omului pe care noi avem misiunea să-l descoperim să-l icircnţelegem şi să-l definim şi chiar mai mult să-l icircnfrumuseţăm să-l prefacem icircn cacircntec (Milan Kundera icircn Identitatea) Este de fapt un univers cu care şi cititorul basarabean

178 R O M Acirc N Ăe familiarizat datorită scrierilor recent apărute ale lui Iu Ciocan ca să ne referim la un exemplu

Nu pot trece cu vederea un capitol aparte pe care icircl constituie proble-matica identităţii icircn contextul migraţiei şi care este tot mai prezentă icircn peisajul literar basarabean Aş aminti aici romanul Claudiei Partole Totentanz icircn care e reflectată lupta pentru păstrarea eului identitar al femeii basarabence plecată icircn căutarea mijloacelor pentru existenţă Naraţiunea la persoana icircntacirci e alcătuită din episoade ce vizează desti-nul mai multor personaje feminine Unul dintre ele o fostă actriţă de teatru care lipsită de mijloace pentru a supravieţui trăieşte drama eşu-ării unei relaţii sentimentale nu se regăseşte pe sine icircn condiţia de emi-grant şi neaflacircnd modalitatea de raportare la lumea din jur clachează punacircndu-şi capăt zilelor Emigrarea icircn spaţiu şi icircn timp se completează reciproc Perspectiva asupra destinelor personajelor este cea a conexi-unii duble aici şi acolo acum şi atunci icircn viaţă şi dincolo de moarte mai multe filiaţii icircnscriind sinele icircntr-o anumită continuitate identitară cu locul de baştină Criza identitară e provocată de dubla conexiune a eului la locul de baştină şi la spaţiul pe care icircncearcă să icircl adopte Ra-portarea la alteritate este şi ea de două feluri una e relaţia cu doamna pe care o icircngrijeşte şi cu care se icircmprieteneşte naratoarea şi alta cu co-piii acesteia care sunt insensibili şi inumani anunţaţi despre moartea mamei lor aceştia se revoltă că au fost deranjaţi la miezul nopţii şi icirci dau indicaţii să lase mortul icircn casă şi cheile sub preşul de la uşă şi să ple-ce Icircn aceste icircmprejurări tulburările identitare sunt ţinute sub controlul unui eu stăpacircn pe sine tăria de caracter fiind trăsătura definitorie Re-laţia bărbat ndash femeie mamă ndash copil etc apelul la memoria eului toate fac parte din destinul alambicat al eului feminin contemporan aflat icircn căutarea icircmpăcării cu sinele şi cu alteritatea

Subiecte de acest fel sunt abordate cu preponderenţă icircn spaţiile unde e prezent fenomenul migraţiei icircn literatura canadiană de expresie franceză de exemplu Diferenţa constă icircn faptul că icircn peisajul literar canadian se vorbeşte despre emigrantul stabilit avacircnd totuşi un sta-tut constituit pe cacircnd la prozatoarea basarabeană este vorba despre condiţia protagonistului de emigrant provizoriu situaţie care nu e mai simplă ci dimpotrivă este mai complicată absenţa comunicării fiind cel mai greu de suportat căci icircn centrul raporturilor identitare se află tocmai problema comunicării bdquoIndividualul nu este o entitate pasivă şi

c o l o c v i u 179

este determinat de influenţa externărdquo afirmă Anthony Giddens icircntr-o lucrare despre identitatea sinelui icircn era bdquomodernismului icircnaltrdquo Proble-ma care nu e anunţată dar se citeşte printre racircnduri constă icircn nevoia protagonistului de a-şi păstra identitatea pe durata experienţei dure a aflării icircn străinătate pentru a supravieţui şocului cultural

Prevalarea dimensiunii individuale asupra dimensiunii colective ri-dicarea individualului la nivelul de valoare supremă transpare şi icircn romanul postmodernist basarabean de ultimă oră Acest moment e proiectat icircn scrierile lui Ştefan Baştovoi şi cele ale lui Iulian Ciocan de exemplu pe fundalul raportului copil ndash matur sau elev ndash icircnvăţător prozatorii luacircnd icircn răspăr sistemul de icircnvăţămacircnt din perioada ex-so-vietică Copilul şi condiţiile icircn care acesta icircşi formează identitatea icircn proza lui Iu Ciocan şi Ştefan Baştovoi atestă căutările de ultimă oră ale fundamentelor corelaţiei individualitate ndash alteritate icircn peisajul literar basarabean care este tot mai insistent contaminat de fenomenele lite-rare europene

Icircn condiţiile unei modernităţi secundare sau a bdquomodernităţii lichiderdquo cum a numit Zigmund Bauman postmodernitatea icircn care consideră el indivizii sunt liberi să se definească icircn toate circumstanţele literatu-ra icircşi multiplică şansele şi modalităţile de exprimare indiferent de locul unde este scrisă

180 R O M Acirc N Ă

Maria ABRAMCIUCModelul cultural francez tabloul unor conexiuni

MA ndash poet critic literar eseist Conf dr Catedra

de literatura romacircnă şi universală Facultatea de

Filologie Universitatea bdquoAlecu Russordquo din Bălţi

Membră a Uniunii Scriitorilor din Republica

Moldova şi a Uniunii Scriitorilor din Romacircnia A

publicat versuri articole de critică literară eseuri

icircn reviste din ţară şi de peste hotare bdquoBasarabia

bdquoContrafort bdquoDacia literară bdquoPoezia bdquoConvorbiri literare

bdquoFamilia bdquoSemn semnacircnd Margareta Curtescu Cărţi

publicate Prinsă icircntre clamele speranţei Chişinău

1997 Simple bluesuri Chişinău 2003 Eternul Orfeu Chişinău 2005

O reflecţie ştiinţifică asupra evoluţiei forme-lor lingvistice şi literare ale Europei moderne include icircn mod incontestabil şi ideea despre rolul conductor al modelului francez Rapor-turile sale cu limbile şi literaturile europene relevă acumularea icircn timp a unor experienţe diverse şi complexe Icircn acest sens invocăm existenţa unor tradiţii care icircşi au icircnceputu-rile icircn Evul Mediu cacircnd sunt atestate graţie contactelor economice politice şi spirituale primele confluenţe ale fenomenelor cultura-le europene cu cele franceze Atractiv pentru mai multe spaţii din Europa vestică şi estică modelul francez a dinamizat energiile cultu-rilor naţionale proiectacircndu-se icircn cele mai di-verse domenii politică icircnvăţămacircnt lingvisti-că literatură jurnalism artă etc

Importante icircn sensul explicării conjuncturii istorice care a propulsat respectivul model icircn arealul vechiului continent sunt disocierile lui Charles Drouhet francez de origine şi pro-fesor universitar din interbelicul romacircnesc bdquoAşa cum s-au petrecut lucrurile icircn ultima perioadă a Antichităţii cacircnd lumea civiliza-tă era una cu lumea romană secolul al XVI-II-lea este cum se ştie epoca icircn care cultura franceză ajunge să fie o cultură europeană icircn care Franţa devine arbitrul bunelor maniere ale Europei iar limba franceză devine a doua limbă maternă a păturii culte Această supre-

c o l o c v i u 181

maţie a limbii franceze se extinde de asemenea icircn estul Europei Limba franceză icircnlocuieşte italiana ca limbă diplomatică iar tălmăcitorii de la Poarta Supremă au fost obligaţi de acum icircnainte să cunoască franceza pentru a se putea icircnţelege cu ambasadorii marilor puteri şi pentru a redacta tratatelerdquo1

Toate se icircntacircmplă explică autorul acestor afirmaţii icircn contextul dimi-nuării factorului grecesc din zonele culturii şi ale ştiinţelor fapt ce a favorizat ofensiva elementelor franceze care se impuneau tot mai sigur pe diverse planuri bdquoicircntrucacirct la sfacircrşitul secolului al XVII-lea grecii re-nunţaseră la admiraţia totală pentru gloriosul dar icircndepărtatul trecut elen şi se apropiau prin intermediul culturii franceze de civilizaţia eu-ropeanărdquo2 Ca urmare a relaţionării limbilor de origine latină cu limba franceză acestea şi-au asigurat un substanţial fond neologic paradig-me expresive noi modelacircndu-li-se şi modernizacircndu-li-se icircn ultimă instanţă fiinţa

Limba franceză a avut un rol determinant şi icircn dinamica limbii romacircne Acest gen de influenţe s-a extins la un alt nivel şi icircn spaţiul anglo-saxon sau icircn cel slav Abordarea complexă a acestor realizări implică un şir de proble-me care pot constitui obiectul de studiu nu doar al romaniştilor

Evaluarea comparată a literaturilor europene icircn funcţie de răsfracircnge-rea icircn dezvoltarea acestora a modelului cultural francez dezvăluie o impresionantă reţea de contacte benefice Se ştie că un prim-impact asupra creaţiei literar-artistice europene l-a avut clasicismul fran-cez care prin intermediul operelor lui Pierre Corneille Jean Racine Moliegravere Nicolas Boileau Jean de La Fontaine a furnizat literaturilor continentale structuri dramatice şi fabulistice Ulterior la icircnceputul secolului al XIX-lea lirica romanticilor europeni icircşi adoptă modelul ce poartă numele lui Alphonse de Lamartine considerat unul dintre cei mai importanţi icircntemeietori ai poeziei franceze moderne Creaţia sa de racircnd cu cea a lui Alfred de Vigny şi a lui Alfred de Musset revi-gorează genul prin abordarea sensibilă a temelor romantice (iubirea natura timpul geniul viaţa şi moartea) icircn formula unor specii ca me-ditaţia pastelul şi elegia Theacuteophile Gautier icircn Istoria romantismului menţionacircnd aspectul novator al discursului liric din volumul Meditaţii poetice (1820) evocă icircntr-o evidentă manieră sentimental-exaltantă efectul magnific al acestei cărţi care a impus icircn primul racircnd icircn Franţa la icircnceputul secolului al XIX-lea un stil cu efecte iradiante icircn majorita-

182 R O M Acirc N Ătea spaţiilor lirice ale Europei de atunci bdquoAcest volum a icircnsemnat un eveniment rar de-a lungul secolelor Dezvăluia o icircntreagă lume nouă o lume a poeziei poate mai greu de descoperit decacirct orice Americă sau Atlantidă Icircn timp ce părea că trece cu indiferenţă printre oameni Lamartine călătorea pe mări necunoscute cu ochii aţintiţi spre steaua sa icircndreptacircndu-se spre un tăracircm unde nimeni nu ajunsese icircncă şi de unde se icircntorcea icircnvingător precum Columb Descoperise sufletul

E greu să ne imaginăm astăzi după atacirctea revoluţii prăbuşiri şi schim-bări ce-au avut loc icircn lume după ce s-au icircncercat şi s-au dat uitării atacirctea curente literare după atacircta prisos de gacircndire şi de limbaj poetic euforia generală produsă de volumul Meditaţii A fost ca o adiere de prospeţime şi tinereţe ca o bătaie de aripi ce atingea sufletul Tinerii fetele feme-ile au fost cuprinşi cu toţii de un entuziasm vecin cu adoraţia Numele lui Lamartine era pe toate buzele iar parizienii ce nu sunt totuşi nişte oameni icircnclinaţi spre poezie cuprinşi de nebunie precum locuitorii Abderei ce repetau fără icircncetare cuvintele din corul lui Euripide laquoO iu-bire Puternică iubireraquo se salutau unii pe alţii recitind versuri din Lacul Nicicacircnd nu s-a mai văzut un succes de asemenea proporţiirdquo3

Icircntr-un vast Eseu despre secolul al XIX-lea istoricul literar Mihai Zamfir observă că deşi bdquorevolta romanticărdquo din deceniile 1820-1830 echivalen-tă mental cu bdquorevoltardquo de alt tip de tip social a refăcut relieful Europei că valul profund propagat din Germania şi Franţa a schimbat faţa lucrurilor a adus continentul la o bdquooră romanticărdquo4 la o analiză formală a poeziei eu-ropene din primele decenii ale secolului al XIX-lea se constată totuşi o prelungire a retoricii din secolul anterior şi că bdquoVersul lui Musset Lamartine sau Victor Hugo debutant este versul neoclasicist din secolul precedent limbajul figurativ care face fiorul noutăţii pe la 1820-1830 apare astăzi extras din zona de poeticitate convenţională a secolului XVIIIrdquo5

Cu toate acestea foarte curacircnd productivul model liric lamartinian se impune rapid icircn poezia europeană ca unul tutelar producacircnd după 1830 o modificare de registru şi icircn poezia romacircnească aflată cum bine se ştie abia la etapa incipientă Sensibilitatea primilor noştri lirici (Ion Heliade Rădulescu Vasile Cacircrlova Grigore Alexandrescu Dimitrie Bolintineanu) rezona la pulsaţiile versului lamartinian cu inflexiunile sale nostalgice cu un accentuat sentiment al naturii sau al cosmicităţii Odată cu adoptarea acestei formule stilistice de către poeţii romacircni din primul val romantic se remarcă o evoluţie rapidă a fenomenului literar

c o l o c v i u 183

autohton care icircşi nuanţează formele icircşi multiplică structurile imagisti-ce icircşi defineşte reperele valorice bdquoIcircn general conchide istoricul literar Paul Cornea dincolo de echivalenţele de idei sau expresie fundamen-tală e mai ales icircnrudirea de spirit vădita sforţare a scriitorilor romacircni de a imita tiparele şi maniera discursiv-sentimentală a romanticului francezrdquo6 Icircn consens cu această idee Nicolae Manolescu afirmă bdquoIcircn legătură cu influenţa exercitată de poetul francez la noi trebuie spus că ea a fost o adevărată magie creacircnd pacircnă şi un ciudat arhetip biografic devin oarecum obligatorii după modelul poetului de la Milly o călă-torie şi o iubire icircn Italia (Asachi Alecsandri) sau moartea timpurie a muzei (Bolintineanu Cacircrlova)rdquo7

La sfacircrşitul secolului al XIX-lea icircn majoritatea literaturilor europene conceptul de poezie moderna avansează graţie simbolismului francez denumit astfel şi definit de poetul Jean Moreacuteas icircn articolul-manifest Le symbolisme (1886) Principiile noului concept liric promovate energic de Paul Verlaine Artur Rimbaud Steacutephane Mallarmeacute Francis Jammes şa au fost valorificate cu succes de poeţi din Anglia Germania Spa-nia Italia Curentul a icircnregistrat o impresionantă rază de extindere incluzacircnd şi literaturi ale ţărilor din centrul şi sud-estul continentului generacircnd şcoli naţionale icircn Polonia Ungaria Romacircnia

Simbolismul romacircnesc este lansat cum bine se ştie datorită ataşamen-tului pentru noua ideologie literară manifestat de poetul Alexandru Macedonski bdquoreceptiv şi faţă de atitudinile conceptuale ale parnasieni-lor cu predilecţia lor pentru icircncorporarea poetică a valorilor plastice icircn defavoarea (chiar dacă nemărturisită) a celor muzicalerdquo8 Icircn aceeaşi ordine de idei Matei Călinescu relevă rolul determinant al poetului-teore-tician la propulsarea icircn spaţiul liricii romacircneşti a celui mai icircn vogă con-cept liric de la sfacircrşitul secolului al XIX-lea simbolismul bdquoLa curent cu dezbaterile literare din Franţa contemporană poet de limbă franceză el icircnsuşi (colaborator la revista simbolistă La Wallonie care apărea la Liegravege sub conducerea lui Albert Mockel) Macedonski fără a-şi renega vreoda-tă marii idoli romantici ba chiar apăracircndu-le memoria cu patos ndash cum s-a icircntacircmplat cu Musset ndash este cel dintacirci care recomandă cititorului romacircn de poezie pe marii precursori şi pe reprezentanţii propriu-zişi ai simbo-lismuluirdquo Pe Baudelaire Mallarmeacute Joseacutephin Peacuteladan Moreacuteas

Insolită icircn contextul unei epoci icircn care se mai resimţea icircncă spiritul romantismului lirica lui Mallarmeacute a avut un impact real asupra poeziei

184 R O M Acirc N Ăromacircne de la icircnceputul secolului al XX-lea Modernismul romacircnesc icirci datorează poetului francez icircncifrarea la extremă limită sugestivitatea După Hugo Friedrich o formulă a poeticii lui Mallarmeacute include bdquoab-senţa unei lirici de sentiment şi de inspiraţie fantezie dirijată de inte-lect anularea realităţii şi a ordinilor normale atacirct logice cacirct şi afective operarea cu forţele impulsionare ale limbajului sugestivitate icircn loc de inteligibilitate conştiinţa de a aparţine unei perioade crepusculare a culturii atitudine dublă faţă de modernitate ruptura cu tradiţia uma-nistă şi creştină icircnsingurare conştientă de distincţia ei echivalarea poeziei cu reflecţia asupra poeziei icircn aceasta predominacircnd categoriile negativerdquo9

Ulterior icircn prima jumătate a secolului al XX-lea infuzia de cultură franceză icircn spaţiul european a mobilizat şi impulsionat forţele intelec-tuale naţionale din majoritatea ţărilor europene fenomen ce a condus la consolidarea icircn aceste zone a unor viguroase concepte literare al esteticii uracirctului iniţiat icircn lirică de Charles Baudelaire cel proustian valorificat cu mult succes de romancieri importanţi inclusiv şi de scrii-torul romacircn Camil Petrescu Opera lui Marcel Proust tradusă icircn multe limbi i-a asigurat reputația icircn lume şi metoda lui de a scrie a avut o puternică influență icircn proza secolului al XX-lea

Aprofundate şi nuanţate aceste raporturi icircnregistrează de-a lungul se-colului al XX-lea manifestări multiple benefice tuturor părţilor Men-ţionăm icircn context impactul asupra naratologiei europene a unuia din-tre cele mai influente curente din gacircndirea europeană structuralismul construit pe modelul lingvisticii lui Ferdinand de Saussure şi disemi-nat icircn literatură prin intermediul ideilor lui Roland Barthes Geacuterard Genette Jean Starobinski şa

Dincolo de rolul formativ modelul francez a oferit spaţiilor lingvisti-co-literare naţionale soluţii şi sugestii pentru rezolvarea problemelor identitare Aşa cum limba reflectă mentalul unui popor şi literatura for-mează atitudini şi comportamente studiul acestui gen de confluenţe ar trebui să conducă şi la icircnţelegerea şi dezbaterea unor idei la famili-arizarea cu evoluţia gacircndirii şi a valorilor europene Subiectul icircnregis-trează icircnsă şi interpretări icircntr-un sens refractare Icircn literatura romacirc-nă opiniile lui Beniamin Fundoianu cunoscut prin ataşamentul său exagerat pe unele segmente pentru spiritualitatea franceză ilustrează atitudinea sa de afrond icircn raport cu spiritul creativ romacircnesc Icircn prefa-

c o l o c v i u 185

ţa la volumul Imagini şi cărţi din Franţa (1921) scriitorul aducea acu-ze grave literaturii autohtone care pacircnă la moment nu demonstrase capacitatea şi voinţa de a converti achiziţiile străine la propriile valori Atenţionacircnd asupra unui complex mai vechi tacircnărul eseist animat de idei radicale decide să dea bdquoo lecţierdquo dură intelectualilor romacircni din epoca interbelică relevacircndu-le un adevăr incomod o problemă for-mulată poate prea drastic bdquoDacă literatura noastră a fost un continuu parazitism vina n-o poate culege cultura Franţei ci neputinţa noastră de a asimila ndash mai mult lipsa talentelor remarcabile capabile să facă dintr-o nutriţie străină ceva ordinar şi propriurdquo10 Beniamin Fundoianu consideră că există cu certitudine un fond francez al literaturii romacircne şi icircntr-o formulă categorică susţine că icircn raport cu literatura Franţei cea romacircnă bdquoa fost un simplu parazitismrdquo11

O altă afirmaţie avansează ideea că spaţiul cultural autohton a rezul-tat icircn exclusivitate din cel francez şi a rămas dependent de acesta bdquoCultura noastră a evoluat şi-a desenat o figură şi o stare a devenit o colonie ndash o colonie a culturii franţuzeştirdquo12 Se absolutizează astfel icircntr-un mod categoric rolul modelului francez icircn edificarea culturii romacircne minimalizacircndu-se icircn fine aportul intelectualilor băştinaşi la evoluţia spiritului autohton Icircn acelaşi timp contrar afirmaţiilor de mai sus intelectual icircşi va declara fără rezerve asentimentul pentru opera congenerilor săi George Bacovia Ion Minulescu Adrian Maniu Ion Călugăru Dumitru Anghel Se ştie cacirctă admiraţie nutrea pentru poezia lui Tudor Arghezi pe care icircn ierarhia valorică icircl va alătura lui Mihai Eminescu Stabilit icircn Franţa va continua să colaboreze la revistele In-tegral din a cărei redacţie pariziană făcea parte şi Unu editată de Saşa Pană va transpune icircn franceză versuri din creaţia poeţilor romacircni Tudor Arghezi Ion Vinea Adrian Maniu Ion Minulescu George Bacovia Al Philippide Ilarie Voronca

Icircn virtutea dimensionării propriei identităţi culturale raportarea la ce-lălalt ne defineşte poziţia icircn lume dar şi ne reliefează nouă romacircnilor impactul pe care l-au avut asupra fiinţei noastre culturale modelele di-rectoare icircntre care se distinge fără icircndoială cel francez Recunoaşterea rolului determinant al limbii şi culturii franceze icircn evoluţia spaţiului spiritual romacircnesc a devenit icircn prezent aproape un truism Mai mult decacirct atacirct icircn prezent unele voci se pronunţă icircmpotriva vehiculării la infinit a acestei aserţiuni care se crede ar favoriza platicizarea spiri-tului nostru volitiv şi ar promulga complexul de inferioritate dar şi

186 R O M Acirc N Ă

1 Charles Drouhet Studii de literatură romacircnă şi compa-rată Cuvacircnt-icircnainte de Zoe Dumitrescu-Buşulenga edi-ţie icircngrijită note tabel biobibliografic şi postfaţă de Silvia Burdea Editura Eminescu Bucureşti 1983 p 62-632 Idem ibidem3 Theacuteophile Gautier Istoria romantismului vol 2 tradu-cere şi note de Mioara şi Pan Izverna Editura Minerva Bucureşti 1990 p 1854 Mihai Zamfir Din secolul romantic Editura Cartea Ro-macircnească Bucureşti 1089 p 185 Mihai Zamfir op cit p 196 Paul Cornea De la Alecsandrescu la Eminescu Bucu-reşti Editura pentru Literatură 1966 p 1227 Nicolae Manolescu Poeţi romantici Editura Ştiinţa Chişinău 2003 p 268 Matei Călinescu Conceptul modern de poezie de la ro-mantism la avangardă ediţia a II-a Editura Paralela 45 Piteşti 2002 p 1859 Hugo Friedrich Structura liricii moderne de la mijlocul secolului al 19-lea pacircnă la mijlocul secolului al 20-lea trad de Dieter Fuhrmann Bucureşti Editura pentru Literatu-ră Universală 1969 p 98-9910 B Fundoianu Imagini şi cărţi din Franţa Institutul Cul-tural Romacircn Bucureşti 2006 p 611 Idem ibidem12 Id ibid13 Magda Carneci Francofonia şi macircndria httpwwwrevista22ro

Note

pentru că bdquoFrancezii icircnşişi privesc iradierea modelatoare a propriei lor culturi la care fac aluzie adesea romacircnii ca pe un fapt ce ţine de acum de istorie Deci de trecut Şi se deschid curajos către o nouă etapă de civilizaţie icircn care se confruntă cu globalismul şi se adaptează activ şi reactiv la el fără a-şi uita sau minimiza propria istorie dar şi fără a o invoca ca pe un fetiş glorios care i-ar scuti de efort şi de evoluţierdquo13

Este practic imposibilă configurarea icircn limitele unui studiu a spectru-lui de probleme avansat de acest subiect complex reunind sub arcada-i o multitudine de privelişti exegetice Excluzacircnd atitudinea mitizantă icircn raport cu modelul cultural francez putem afirma cu certitudine că spiritul impus de el de racircnd cu cel elen sau roman rămacircne ineluctabil peisajului cultural european impunacircndu-i coerenţa formelor şi a esen-ţelor

c o l o c v i u 187

Diana VRABIESpovedanie pentru icircnvinşi de Panait Istrati dimensiunea europeană a reportajului romacircnesc

Dincolo de faptul că Franţa a avut o contribu-ţie decisivă icircn perioada interbelică icircn marca-rea unei cotituri calitative icircn arta romanescă prin marile sale modele (Balzac Stendhal Proust Gide) aceasta a constituit şi un pivot cultural dominant icircn materie de reportaj De data aceasta modelele vin din patrimoniul emblematic al genului reprezentat de Albert Londres Edouard Helsey Ludovic Naudeau Blaise Cendrars Paul Morand Georges Sime-non şa

Ca şi icircn cazul romanului reportajul romacircnesc din perioada interbelică se afla pe calea tato-nării febrile a propriei identităţi care zăbovea să prindă chip Antecedentele firave icircl situau icircntr-o neconcordanţă stacircnjenitoare faţă de mutaţiile decisive din presa franceză

Icircn 1830 Gheorghe Asachi publica icircn bdquoAlbi-na romacircneascărdquo extractul din Jurnalul călă-torului moldovean inauguracircnd astfel ampla serie a reportajului romacircnesc de călătorie icircn lume pe care o vor ilustra icircn timp Nicolae Milescu Spătarul Dinicu Golescu Dimitrie Bolintineanu Alexandru Odobescu Vasile Alecsandri Nicolae Filimon Cezar Petrescu Demostene Botez Geo Bogza Zaharia Stancu Eugen Barbu şa

188 R O M Acirc N ĂPacircnă după Primul Război Mondial icircnsă nu se putea vorbi decacirct acci-dental de conştiinţa cristalizată a existenţei diferenţiate a reportajului icircn general şi a celui literar icircn special Acest gen de scriitură era confun-dat cu relatarea efemeră nota de călătorie pamfletul sau cu darea de seamă asupra unor evenimente

Unul dintre primele apeluri la animarea reportajului icircl constituie Ma-nifestul activist către tinerime (1924) al bdquoContemporanuluirdquo icircn care se susţinea că bdquoUn bun reportaj cotidian icircnlocuieşte azi orice lung roman de aventuri sau de analizărdquo Astfel eforturile noastre de sincronizare cu reportajul european se remarcă odată cu apariţia zgomotoasă a ge-nului icircn cercul avangardei literare a anilor rsquo20-rsquo30 şi continuă odată cu formarea unei elite gazetăreşti icircn special după 1933

Icircntre timp dezbaterile franceze asupra reportajului se icircncheiaseră de ceva vreme printr-o consolidare a statutului său devenind chiar una dintre formulele sigure de a obţine succesul public Această icircntacircrziere faţă de bdquomodelul francezrdquo ridică anumite nedumeriri dat fiind puternicul impact pe care icircl avea cultura franceză asupra celei romacircneşti icircn deceniile care preced icircntacircia mare conflagraţie mondială Cert este că primele dezba-teri asupra reportajului pornesc tot din racircndurile fostei avangarde prin contribuţia lui Geo Bogza care scrie Introducere icircn reportaj eseu care bdquoicirci justifică opţiunea şi icircn acelaşi timp oferă şi o privire asupra reportajului icircn contextul jurnalisticii moderne şi al frămacircntărilor sociale ale epociirdquo1

Pe acest fundal firav apare icircn librării la 15 octombrie 1929 icircn colecţia bdquoTemoignagesrdquo cartea lui Panait Istrati Spovedanie pentru icircnvinşi bdquoro-manulrdquo relaţiilor autorului cu Uniunea Sovietică Imediat Partidul Co-munist Francez prin organul său bdquoLrsquohumaniteacuterdquo dă semnalul atacurilor la care se raliază toată presa de stacircnga din Occident

bdquoCe reprezintă această carte icircn contextul operei istratiene Este bdquocartea de vizitărdquo a scriitorului cetăţean Panait Istrati combatant pentru liber-tate şi dreptate socială Cu sacrificiu de sine el a dezvăluit ndash printre primii ndash opiniei publice mondiale cangrena care rodea dictatura comu-nistă pusă icircn slujba unei caste ndash bdquonomenclaturardquo ndash ce trăia icircn opulenţă icircn timp ce poporul era asuprit icircnfometat şi exploatatrdquo2

După 11 ani de sejur icircn Occident Panait Istrati declanşează o campa-nie vehementă icircmpotriva valorilor occidentale reorientacircndu-se spre

c o l o c v i u 189

realităţile din primul stat din lume al muncitorilor şi ţăranilor Astfel icircn anul 1927 pleacă icircn URSS icircn calitate de invitat la sărbătorile celei de-a X-a aniversări de la revoluţie După icircncheierea festivităţilor icircm-preună cu unii dintre membrii delegaţiilor străine face o excursie pe traseul Moscova ndash Ucraina ndash Georgia ndash litoralul Mării Negre

La icircnapoierea din URSS Panait Istrati declară bdquoNu voi mai crede icircntr-un viitor mai bun decacirct icircn ziua cacircnd revoluţia va fi făcută sub semnul copilărieirdquo arătacircndu-se foarte sceptic faţă de icircnvăţătura socia-listă roasă de putreziciunea birocratică ndash bdquolepădătură care ndash ieri mo-derată azi fanatică ieri bălăcindu-se icircn bdquomarxismrdquo azi icircn bdquoleninismrdquo ndash ne arăţi aceeaşi figură stupidă te adevereşti cu totul neicircnduplecată icircnfige-ţi adacircnc ghearele icircn ceafa masei cu căluşul icircn gură şi sabotează astfel cea mai frumoasă operă de justiţie socialărdquo3

Deziluziile sunt atacirct de profunde icircncacirct cartea i se revarsă de la sine pe hacircrtie Icircn pofida icircncercărilor prudentului său prieten Romain Rolland de a-i tempera elanul sincerităţii Panait Istrati se arată ne-icircnduplecat bdquoŞtiu că trebuie să scriu carteardquo ndash şi aşterne spovedania omului intrat către sfacircrşitul vieţii icircn dezacord sentimental cu sine icircn-suşi dar şi cu cei din jur pentru că bdquoIcircnvinşi sunt oamenii care se află către sfacircrşitul vieţii icircn dezacord sentimental cu cei mai buni semeni ai lor Sunt unul dintre aceşti icircnvinşi Şi fiindcă există o mie de feluri icircn a fi icircn dezacord sentimental cu semenii săi precizez că este vorba aici de acea penibilă despărţire care aruncă un om icircn afara unei clase după o icircntreagă viaţă de aspiraţii comune cu această clasă şi cu sine icircnsuşirdquo4Dincolo de faptul că Spovedanie pentru icircnvinşi face parte din reconstitu-irea bazată pe memoria autorului icircntors la Paris după şaisprezece luni de sejur icircn URSS aceasta poate fi considerată o icircmbinare destul de aleatorie icircntre jurnal şi pamflet Aşa cum literatura sa este autobiogra-fică icircn proporţii impresionante reportajul său este pamflet icircn combi-naţii surprinzătoare bdquoPot oare să te menajez lepădătură macircrşavă Pot face public că am venit la tine icircn felul cel mai dezinteresat şi a fost cacirct pe-aici să mă bagi icircn buzunarul tău Pot ndash ca să-ţi fac plăcere şi pentru aşa-zisa bdquosă nu daţi arme burghezieirdquo ndash să dispreţuiesc mulţimea pe care tu o calci icircn picioarerdquo5 Reportajul său dobacircndeşte bdquoo alură pam-fletară icircntr-un crescendo remarcabil pe măsură ce iluzia se risipeşte şi

190 R O M Acirc N Ărealitatea icircncepe să invadeze imaginarul construit de propagandă şi de reminiscenţele literaturii socialisterdquo6Spovedaniile fruste ale lui Panait Istrati relevă toate datele obiective şi subiective ale unei experienţe umane care a gustat din icircnfracircngerea morală Tendinţa se explică icircn general prin necesitatea scriitorilor tre-cuţi prin experienţe decisive de a-şi exprima cu exactitate trăirile de care au fost marcaţi icircn mod netransfigurat reuşind totodată să atingă profunzimile ca şi icircn ficţiune Descins din tradiţia unui jurnalism preponderent pamfletar Istrati nu se poate menţine multă vreme icircn limitele prea icircnguste ale povestirii icircntacircm-plărilor icircntr-o succesiune clară Timpul cronologic este mereu bulversat de memoria afectivă care solicită noi afacircnări digresive bdquoAcum douăzeci şi şapte de ani icircntr-o mahala a Brăilei am auzit vorbindu-se pentru pri-ma oară despre dreptaterdquo7 Tranşant autorul chiar le anunţă pe alocuri bdquoAici o paranteză este necesarărdquo (p 15) sau bdquoŞi-acum iertaţi-mi această parantezărdquo (p 20) Unicul filon ordonator este memoria afectivă a repor-terului care reaşază evenimentele dacircndu-le sens unitarAutorul revelează lumii o realitate aşa cum o trăieşte şi o interpretează el icircnsuşi ca martor şi actor al evenimentelor racordacircndu-se astfel spiritului reportajelor europene Albert Fouilleacute definea spre exemplu reportajul drept o răsturnare a lumii dar una menită să găsească perspectivele ce se deschid spre adevăr Este tocmai ceea ce făcea Panait Istrati icircn călătoria sa icircn URSS amestecacircndu-se printre oameni icircncercacircnd să pătrundă raţiunile puterilor mari observacircnd culisele tenebroase vizitacircnd spitalul de tuberculoză bdquoSotiriardquo icircnchisoarea bdquoSingrosrdquo gustacircnd din ciocnirile stradale etc bdquoDocumentarea lui a icircnsemnat călătorie sute de convorbiri vizite icircn case sau instituţii trăirea unor experienţe personale iar la urmă refacerea icircntregului traseu din perspectiva unui eşec al crezului politic Este o reconstituire realizată din perspectiva unei idei dominante ceea ce repune icircntacircmplările icircntr-o ordine menită să lumineze un adevărrdquo ob-servă icircn mod justificat Radu Ciobotea8Dimensiunea europeană a reportajului lui Panait Istrati este conso-lidată şi de faptul că autorul nu priveşte realitatea pur şi simplu ci o suspectează găsind unghiul care inversează rolurile sociale şi acordă un acces sporit spre culisele evenimentelor Reportajul devine pentru Panait Istrati un mijloc de a găsi sursa obsesiei sale o modalitate de a

c o l o c v i u 191

răspunde unei icircntregi societăţi frămacircntate Icircn acest sens reportajul lui Panait Istrati ajunge să se identifice ca şi pentru Geo Bogza cu bdquocel mai bun corectiv al esteticii turnului de fildeşrdquo icircntr-o epocă icircn care bdquotragedii care privesc mase icircntregi de oameni aşteaptă să fie exprimate icircn scrisrdquo9

Autorul nu icircşi propune să povestească din afară ci să participe la po-vestea care prinde contur ca subiect Or subiectul nu este nici pe de-parte unul agreabil icircntrucacirct este menit să restabilească dreptatea acolo unde societatea prin instituţiile ei a gafat grav Astfel Spovedanie pen-tru icircnvinşi constituie bdquoun icircnceput spectaculos pentru reportajul politic romacircnesc chiar dacă a fost scris icircn limba franceză şi publicat la Paris Sau cu atacirct mai mult căci icircn această carte este vorba printre altele despre dimensiunea europeană a reportajului romacircnescrdquo10

Om de opinie care nu a icircnvăţat jocul retragerii ruşinoase Panait Istrati prin Spovedanie pentru icircnvinşi contribuie icircn mod decisiv la fundamen-tarea reportajului romacircnesc racordat la marile modele europene dar şi la formarea unei elite gazetăreşti

1 Radu Ciobotea Reportajul Tehnici de redactare Editu-ra Cartier Chişinău 2012 p 352 Alexandru Talex Cuvacircnt-icircnainte icircn Spovedanie pentru icircnvinşi Editura Dacia Cluj-Napoca [fa] p 63 Panait Istrati Spovedanie pentru icircnvinşi Editura Dacia Cluj-Napoca p 254 Ibidem p 135 Ibidem p 266 Radu Ciobotea op cit p 937 Panait Istrati Spovedanie pentru icircnvinşi ed cit p 138 Radu Ciobotea op cit p 93 9 Geo Bogza Introducere icircn reportaj Scrieri icircn proză vol II ESPLA Bucureşti 1957 p 19-2010 Radu Ciobotea op cit p 93

1 Geo Bogza Introducere icircn reportaj Scrieri icircn proză vol II ESPLA Bucureşti 19572 Radu Ciobotea Reportajul Tehnici de redactare Editu-ra Cartier Chişinău 20123 Panait Istrati Spovedanie pentru icircnvinşi Editura Dacia Cluj-Napoca4 Alexandru Talex Cuvacircnt-icircnainte icircn Spovedanie pentru icircnvinşi Editura Dacia Cluj-Napoca [fa]

Note

Bibliografie

192 R O M Acirc N Ă

Ana GhilAşCritica psihanalitică franceză şi modernitatea actului critic romacircnesc

Evoluţia şi modernizarea discursului critic-literar romacircnesc se datorează icircn mare măsu-ră psihanalizei şi icircn special criticii literare franceze de sorginte psihanalitică Se ştie că printre primii susţinători ai ideilor freudiste au fost scriitorii surrealişti francezi A Breton A Gide şa iar Ch Baudouin (prin studii-le sale Psihanaliza artei1929 Triumful ero-ului1943 Psihanaliza simbolului religios 1957) M Bonaparte (Viaţa şi opera lui Edgar Poe 1933 Cronos ndash Eros ndash Thanatos 1952) R Laforgue (Eşecul lui Baudelaire 1931) sunt reprezentanţii primei generaţii a criticii literare psihanalitice Şi astăzi Franţa bdquose sin-gularizează icircn mişcarea psihanalitică mon-dială printr-o reuşită şi echilibrată integrare a psihanalizeirdquo atacirct icircn plan teoretic cacirct şi icircn cel cultural ndash literatură filozofie politică şi instituţiile corespunzătoare ale icircnvăţămacircntu-lui superior observă V Dem Zamfirescu icircn Introducere icircn psihanaliza freudiană şi postfre-udiană Deschiderea criticii literare romacircneşti spre o hermeneutică psihanalitică icircn anii rsquo60 icircncepe prin revenirea la studiile franceze scri-se icircn perioada 1920-1950

Icircn anii interbelici psihanaliza pătrunde icircn spaţiul romacircnesc prin filiera franceză şi cea germană Medicul C Vlad care a practicat psihanaliza a scris două lucrări privind relaţia

AG ndash conferenţiar universitar doctor icircn

filologie Catedra literatura romacircnă şi teoria literaturii

Universitatea de Stat din Moldova Membru

al Asociaţiei de Filologie şi Hermeneutică Biblică

din Romacircnia Domenii de cercetare literatura romacircnă

contemporană relaţia Biblie ndash literatură artistică

psihologie şi literatură A publicat monografia

Romanul anilor rsquo60 Modelul bonus pastor (2006) mai

multe studii şi articole

c o l o c v i u 193

literatură ndash psihanaliză Icircn prima sa lucrare ndash Iubirea ura şi frica (1928) ndash el analizează personalitatea lui F Dostoievski şi legenda populară Meşte-rul Manole iar cea de-a doua Mihai Eminescu din punct de vedere psihana-litic (1932) a suscitat cum bine se ştie atitudini controversate lucrarea prezentacircnd totuşi interes din punct de vedere metodologic Spre deose-bire de medici oamenii de cultură din Romacircnia s-au arătat mai reţinuţi faţă de psihanaliză

Icircn Franţa icircn preajma celui de-al Doilea Război Mondial şi mai ales icircn pe-rioada imediat postbelică se observă o simbioză a psihanalizei cu majorita-tea orientărilor ce anunţă o bdquonouă criticărdquo Ch Mauron cu psihocritica sa se icircnscrie icircn racircndul celei de-a doua generaţii a criticii psihanalitice franceze Icircn studiul Mallarmeacute LrsquoObscur (1941) el se situează pe poziţiile criticii lui Thibaudet noutatea conceptului său psihocritic constă icircn faptul că niciun text al unui scriitor nu poate fi explicat de unul singur ci icircn raport cu toate textele poemele acestuia criticul relevacircnd rolul metaforelor obsedante icircn icircnţelegerea traumelor psihice refulate ale autorului Profesorul francez de la Universitatea din New York Serge Doubrowsky susţinea şi el icircn 1966 necesitatea unei legături a criticii bdquocu ştiinţele umaniste unde vor colabo-ra psihanaliza şi sociologia temelorrdquo Icircn 1968 icircn Theorie drsquoensemble (Paris) apare articolul lui Jean-Louis Baudry intitulat Freude et la critique litteacuteraire iar icircn 1972 Anne Clancier semnează studiul Psyhanalyse et critique litteacuteraire fapt ce demonstrează rolul conceptelor psihanalitice icircn evoluţia hermene-uticii literare

Un rol anume icircn evoluţia criticii literare l-au avut ideile psihanalitice ale lui J Lacan idei ce implică o anume legătură cu fenomenologia cu structuralismul cu problemele limbajului ultimele devenind dominan-te icircn concepţiile sale Prin abordarea bdquopsihicului-ca-textrdquo el susţine că structura psihicului presupune 3 categorii a simbolicului a imaginii şi a realului simbolicul avacircnd rolul esenţial şi cu toate că Lacan nu profesea-ză critica literară bdquosistemulrdquo său o implică La racircndul său structuralistul R Barthes pune accent pe primatul textului şi continuă structuralismul pe baze psihologice psihanalitice lingvistice El utilizează metoda psih-analitică de cercetare icircn studiul său Sur Racine (1965) De asemenea un rol important icircn hermeneutica textului literar l-a avut critica mitică franceză icircntemeiată de filozoful G Bachelard care bdquouneşterdquo psihanaliza cu fenomenologia icircn explicarea artei El propune o teorie a imaginaţiei

194 R O M Acirc N Ăşi a expresiei poetice susţinacircnd că fiecare creator posedă o imaginaţie arhetipală bazată pe cele 4 elemente fundamentale focul apa aerul şi pămacircntul pe care se sprijină temele şi imaginile Amintim aici şi de J Kristeva semiotician şi psihanalist icircn lucrările căreia se manifestă atacirct conceptele teoretice ale lui M Bahtin cacirct şi metodologia psihanalitică după J Lacan

Icircn spaţiul romacircnesc evoluţia discursului critic de sorginte psihanaliti-că icircn perioada postbelică se manifestă prin anumite aspecte 1) sfacircrşi-tul anilor rsquo60 ndash comunicări ale cercetătorilor literari privind tendinţe direcţii icircn critica franceză (sau europeană) 2) anii rsquo70-rsquo80 ndash traducerea unor articole sau studii semnate de criticii francezi sau studii despre critica franceză (europeană) analize de texte sau interpretări disparate după critici francezi 3) anii rsquo90 ndash de racircnd cu traducerea operelor com-plete ale psihanaliştilor S Freud C G Jung şa opera eminesciană este abordată din perspectiva intertextualităţii cu unele implicaţii psi-hocritice şi sau psihanalitice de sorginte jungiană studii teoretice vi-zacircnd relaţia artă ndash psihanaliză Astfel scindarea criticii literare franceze icircn texte de icircntacircmpinare şi texte de metodă a avut un impact benefic asupra modernităţii actului critic romacircnesc

Comunicările ştiinţifice privind critica europeană (N I Popa Criti-ca franceză actuală 1968 Academia Romacircnă) traducerea sau scrierea unor lucrări vizacircnd aceasta (volumul Analiză şi interpretare Orientări icircn critica literară contemporană 1972 care inserează şi articolul Ioanei Creţulescu Critica psihanalitică R Munteanu Metamorfozele criticii europene moderne 1975) sunt urmate de lecturi din perspectiva lui S Freud C G Jung K Abraham sau ale lui G Bachelard şi G Durand Icircn acest context prezintă interes interpretarea bachelardiană a poeziei lui L Blaga de R Munteanu icircn volumul său Lecturi şi sisteme (1977) ca şi studiul Elenei Indrieş Dimensiuni ale poeziei romacircne moderne Motive presocratice icircn poezia transilvană (scris icircn 1972-1981 dar publicat icircn 1989) icircn care autoarea analizează semnificaţiile apei focului pămacircn-tului ale pietrei icircn creaţia poetică a lui L Blaga O Goga Şt A Doinaş A Cotruş din perspectiva lui G Bachelard G Durand K Abraham

Icircn anii rsquo80 psihocritica lui Ch Mauron este abordată atacirct sub aspect teoretic şi icircn legătură cu semiotica şi stilistica cacirct şi la nivel de revenire re-lectură a unor texte artistice cunoscute Ne referim icircn primul racircnd

c o l o c v i u 195

la volumul Direcţii icircn critica şi poetica franceză contemporană (1983) icircn care Marina Mureşanu Ionescu readuce icircn discuţie o problemă actuală la acel timp ndash Mit şi mitologie personală icircn psihocritică relevacircnd mai tacircr-ziu varietatea semnificaţiilor textului eminescian din această perspecti-vă icircn monografia sa Eminescu şi intertextul romantic (1990)

Generaţiile de cercetători şi critici literari din anii rsquo90 cu lecturi din S Freud şi C G Jung unii traducători ai textelor freudiene sau jungi-ene au afirmat perspectiva psihanalitică asupra textului literar a relaţi-ei autor ndash operă şi asupra psihologiei procesului de creaţie (C Braga V Protopopescu şa) Un loc aparte icirci revine icircn acest context cerce-tătorului Corin Braga care prin studii de critică mitic-arhetipală de factură jungiană prin psihocritică şi sau psihobiografie (10 studii de arhetipololgie 1999 De la arhetip la anarhetip 2006 Psihobiografii 2011 şa) a validat un sistem teoretic şi metodologic icircn discursul critic romacircnesc de sorginte psihanalitică Starea actuală a demersului critic ne convinge că gacircndirea literară psihanalitică icircn diversele ei aspecte continuă să influenţeze nu doar ştiinţa literară ci şi viaţa intelectuală icircn ansamblu deschiderea spre posibilităţile textului-ca-lume afirmacircnd impactul său cultural

196 R O M Acirc N Ă

Cristian SabăuReflectarea unui tip de eveniment icircn presa europeana neolatină sau cacirctă icircncredere poţi să ai icircn presă

CS ndash inginer publicist şi traducător (din limbile

franceză spaniolă portugheză italiană) A

publicat peste 800 de articole icircn presa din tot

spaţiul romacircnesc (revistele bdquoFamilia bdquoVatra bdquoArca

bdquoArgeş bdquoCalende bdquoDrama bdquoCronica bdquoAteneu bdquoSemn

şa) parte din texte fiind traduse icircn alte limbi Mai

multe articole despre teatru şi traduceri au apărut icircn

cacircteva culegeri tematice (teatru) şi antologii (poezie

neolatină)

Doar icircn ultimele două luni icircn Europa şi icircn lume au fost cacircteva evenimente importante care au fost reflectate icircntr-o manieră foarte diferită de surse mass-media importante cu milioane de telespectatori radioascultători cititori Am avut retragerea din activitate prin voinţa exprimată public a papei Bene-dict al XVI-lea alegerea pentru prima dată a unui papă neeuropean cardinalul argentini-an Bergolio (devenit papa Francisc) decesul controversatului preşedinte al Venezuelei Hugo Chavez alegerea noului preşedinte al aceluiaşi stat şi funeraliile fostului premi-er britanic Margaret Thatcher Chiar acum cacircnd scriu aceste racircnduri Italia icircşi alege icircn parlament noul preşedinte după foarte ciu-date mişcări pe eşichierul politic al peninsu-lei-cizmă compromisă prin două decenii de berlusconism Am trăit (şi trăim) cu toţii aceste evenimente mai ales prin transmisiile postu-rilor de televiziune dar şi online prin relatări de la faţa locului ale trimişilor unor publicaţii de icircncredere cu rating ridicat pe piaţa foarte dinamică a informaţiei Ca să nu mai spunem şi de farsa pe care o reputată agenţie de pre-să ndash Reuters ndash i-a făcut-o magnatului George Soros (managerul revoluţiilor portocalii din

c o l o c v i u 197

spaţiul ex-sovietic) publicacircndu-i un necrolog deloc măgulitor De-ale informaţiei scăpate de sub control ca şi icircn cazul acuzaţiilor dovedite ca nefondate care-l acuzau pe noul papă (pe-atunci doar episcop) de complicitate cu dictatorialul şi sacircngerosul regim militar argentinian de la sfacircrşitul deceniului VIII al veacului trecut

Am reţinut dintr-o lucrare importantă a unui mare cunoscător al Gre-ciei Antice ndash Andreacute Bonnard ndash că icircn Atena lui Pericle bdquototul depindea de popor Iar poporul depindea de cuvacircntrdquo Aşadar o dependenţă abstru-ză greu de decelat dar care putea să dicteze o acţiune politică cu influ-enţă (mai mult sau mai puţin) directă asupra unor pături largi dacă nu a icircntregului popor Mă rog popor icircn sensul acceptat la acea epocă (adi-că fără sclavii care erau principală forţă de muncă a economiei) Este de remarcat faptul că icircn epoca twitter-ului a site-urilor de socializare a tabletelor şi telefoanelor isteţe cuvacircntul circulă (aproape) ca gacircndul informaţia fie dacircnsa exactă sau fitilită se propagă cu mare viteză poate fi multiplicată şi distorsionată (poate chiar contorsionată) iar efectul pu-blic al informaţiei poate fi icircn anumite cazuri ndash devastator Dar

Cacirctă icircncredere poţi să ai icircn informaţiile furnizate de presă

Nu ştiu dacă la facultăţile de jurnalism se predă şi icircnsemnătatea verti-calităţii icircn presă şi necesitatea asumării deschise şi transparente a unor poziţii editoriale Altfel spus un organ de presă al unui partid trebuie să-şi asume şi icircnsuşească valorile şi linia politică a partidului pe cacircnd publicaţiile independente (or mai fi existacircnd dacircnsele oare) pot să-şi făurească o linie editorială critică (sau adulativă) faţă de oricine dintre corifeii politici ai momentului şi faţă de orice organizaţie politică Si-gur că asta ar fi teoria complet epurată de zgura factualităţii şi niciodată nu va putea fi materializată icircn presa oricărui moment a oricărei epoci

Experienţa personală icircmi permite să afirm că aveam tendinţe de disident icircn prima preadolescenţă pe la 11-12 ani După aceea m-am adaptat la socialism nu şi la ultimii ani (5-6) de ceauşism N-am confundat nici-odată aceste noţiuni cum foarte uşor procedează foarte mulţi romacircni mai ales intelectuali Icircn perioada de disident pe cacircnd eram icircn clasele a V-a şi a VI-a ascultam pe ascuns (icircmpreună cu colegul meu de atunci Tudor Caragea din Turnu Măgurele) un post clandestin care se intitula

198 R O M Acirc N ĂbdquoRomacircnia viitoarerdquo şi care susţinea că emite icircn numele unor grupuri de rezistenţă de undeva din munții Făgăraş Transmisia era dificilă vocea celui ce vorbea se pierdea şi apărea iar noi aşteptam cu sufletul la gură să ascultăm ce mai spuneau grupurile de rezistenţă care susţineau că se bucură atacirct de sprijinul vestului cacirct şi de al locuitorilor din zonele li-mitrofe Nu eram singurii care ascultam aveam s-o aflăm nu mult mai tacircrziu cacircnd unul dintre colegii noştri mai mari (adică din clasa a VII-a) a fost exmatriculat pentru că intrase icircntr-un soi de rezistenţă şi icircmpreună cu alţi cacircţiva elevi şi tineri angajaţi la mina Aninoasa icircşi propuseseră să arunce icircn aer tribuna de la Petroşani icircnaintea demonstraţiei de 1 Mai Nu mai ştiu ce s-a mai icircntacircmplat cu acei colegi i-am pierdut din vedere Ştiu icircnsă că prin 1992-1993 la Radio Romacircnia am ascultat o emisiune in care un do-bi-toc (să folosim toate cuvintele limbii) povestea cum icircn anii rsquo60 lucra pentru posturile icircnfiinţate de serviciile de propagandă vestice şi cum transmitea din Grecia de la Salonic dacircndu-se drept post clandestin din munţii Făgăraş Dobitocul icircn cauză care nici n-avea simţul umorului racircdea copios despre farsa pe care le-o făcea comuniştilor romacircni Recu-nosc că dacă mi-ar fi fost pe aproape i-aş fi dat cu plăcere vreo două-trei scatoalce pentru minciunile turnate cu seninătate şi iluziile pe care le-a vacircndut ascultătorilor care se chinuiau să prindă postul din munţi

Dar asta este o chestiune romacircnească legată de politica americană icircn Europa de Est de icircnţeles icircn perspectiva macro-istoriei care-şi racircde de cazurile şi destinele individuale Pentru că ne aflăm pe meridianul de gacircndire francez să ne aplecăm asupra unei perioade agitate şi tulburi din istoria Franţei martie 1815 Napoleon exilatul de pe Elba se să-turase să şomeze profitacircnd de tacircmpeniile (cum spuneam ndash să căutăm cuvintele nimerite) pe care Bourbonii aduşi icircn furgoanele armatelor aliate ale Angliei Prusiei Austriei şi Rusiei şi reicircnscăunaţi la Paris le făceau icircn mod frecvent

Ei bine cititorii din martie 1815 au avut ocazia să cunoască dinami-ca marşului de apropiere a fugarului de pe Elba de capitala Regatului Franţei capitală pe care a ocupat-o fără a trage un singur foc de armă Ciudat este că după ce primul ministru englez (dramatizacircnd situaţia pentru a obţine efecte mai mari) vorbea de invadarea de către Napo-leon a Regatului Franţei presa engleză se icircntreba cu umorul specific naţiunii insulare cum poate un singur om să invadeze o ţară Dar mai

c o l o c v i u 199

bun decacirct comentariul este ştirea frustă aşa că icircn continuare oferim 10 paşi ai plimbării lui Napoleon prin Franţa bourbonică icircn 10 articole publicate de presă Ştiri atacirct de diferite ca abordare icircncacirct putea pune icircn icircncurcătură inteligenţa oricărui cititor Aceşti 10 paşi napoleonieni oglindiţi icircn 10 titluri din presă sunt1 Macircncătorul de oameni a fugit din cuşca sa (9 martie)2 Căpcăunul corsican a debarcat icircn Golful Juan (10 martie)3 Tigrul a ajuns la Gap Trupele regale se grăbesc să-i oprească icircnain-tarea şi să-l transforme pe aventurier icircntr-un fugar rătăcitor prin munţi (11 martie)4 Monstrul s-a apropiat de Grenoble (12 martie)5 Tiranul a ocupat Lyonul La apariţia lui populaţia a fost cuprinsă de groază şi teroare (13 martie)6 Uzurpatorul a fost văzut la 60 de mile de capitală (18 martie)7 Bonaparte avansează cu paşi repezi dar nu va intra niciodată icircn Paris (19 martie)8 Macircine Napoleon va fi sub zidurile noastre (20 martie)9 Icircmpăratul a ajuns la Fontainebleau (21 martie)10 Icircn mijlocul fidelilor săi supuşi maiestatea sa imperială a intrat ieri icircn palatul Tuileries Nici nu poate fi descrisă bucuria generală a francezilor (22 martie)

Ce să mai icircnţeleagă bietul cititor icircn Parisul lui martie 1815 dacă icircn doar 13 zile eroul articolelor a fost identificat consecutiv ca fiind Macircncătorul de oameni ndash Căpcăunul corsican ndash Tigrul ndash Monstrul ndash Tiranul ndash Uzur-patorul ndash Bonaparte ndash Napoleon ndash icircmpăratul ndash maiestatea sa imperială Icircntr-adevăr frumos traseu existenţial

Ca o materializare a epocii luminilor finalul secolului al XVIII-lea a adus nu doar o revoluţie care a schimbat faţa Europei ci şi un sistem nemaiicircntacirclnit icircn Franţa revoluţionară ndash ziarul Apărut la cacircteva doar luni după căderea Bastiliei (icircn noiembrie 1789 şi dispărut icircn 1901) mai icircntacirci ca o necesitate de a-i informa pe cetăţeni cu mersul revoluţiei apoi cu marea armată napoleoniană mai mult ca organ al legislativului francez a jucat un rol important pe tot parcursul secolului al XIX-lea (icircntre altele şi ca organ de publicare a romanelor-foileton) Ei bine

200 R O M Acirc N Ăacest celebru ziar al secolului XIX bdquoLe Moniteurrdquo a fost acela care a pre-zentat astfel apropierea lui Napoleon de Paris Abordări atacirct de diverse ale aceluiaşi ziar ndash icircntr-adevăr ndash nu fac decacirct să icircntărească icircncrederea cititorului icircn presă Icircntrebarea ndash foarte foarte legitimă ndash ar fi bdquoDe cacirctă verticalitate poate fi suspectată redacţia ziarului laquoLe Moniteurraquo ca icircn doar 13 zile un personaj să plece de la macircncătorul de oameni şi să ajungă la maiestatea sa imperialărdquo Fiecare poate să-şi facă propriile evaluări cacircntăriri aprecieri despre presa de atunci ca şi despre cea de acum

Poate că ar trebui să completăm tabloul general al icircnceputului presei icircn Franţa cu aprecierile pe care mai icircntacirci generalul şi consulul Bonaparte şi mai apoi icircmpăratul Napoleon le făcea icircn ceea ce priveşte rolul presei şi al relațiilor puterii politice cu acest fenomen media nou apărut icircn civilizaţia lumii şi istoria Franţei bdquoDacă presa n-ar fi ţinută icircn fracircu eu n-aş rămacircne la putere nici măcar 3 zilerdquo scria Napoleon icircn acelaşi Jur-nal al său icircn 1799

Icircntr-o notă din 1805 din acelaşi Jurnal (notă icircn care Napoleon se con-funda ca şi Regele Soare cu statul) acesta scria bdquoCum revoluţia icircn Franţa s-a cam terminat ar trebui ca directorii unor publicaţii să afle că dacă nu-mi servesc interesele nu-mi sunt utili şi niciodată n-o să le permit să publice ceva icircmpotriva intereselor melerdquo Noul comandant al francezilor nu admitea nici măcar tonul de pamflet pentru că bdquoputerea nu este niciodată ridicolărdquo scria icircn Jurnalul său icircn 1808 acelaşi icircmpărat Napoleon

Destul de clar sau nu

c o l o c v i u 201

Gina NIMIGEANTransferul limbii romacircne icircn intenţia multilingvismului promovat prin Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi

GN ndash asistent doctorand la Catedra de Limba

Romacircnă pentru Studenţi Străini Facultatea de Litere Universitatea

bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iaşi Domenii de cercetare

romacircna şi neoellena ca limbi străine cultură şi civilizatie romacircnească

limbă şi literatură romacircnă veche lexicologie romacircnă

şi neogreacă etimologie romanistică pragmatică

semiotică

Faptul că integrarea icircn cotidian a icircnvăţării lim-bilor integrarea diverselor programe de trans-fer (predare ndash asimilare) a tuturor idiomurilor Europei (fie ele limbi fie dialecte) face parte din procesul de configurare a noului peisaj so-ciocultural european ndash tinde să devină din ce icircn ce mai mult un loc comun icircnscris icircn nor-malitatea icircnceputului de mileniu III

Fenomenul cuprinde instituţii educaţionale consacrate de tip grădiniţă şcoală liceu uni-versitate dar e icircnscris şi icircn listele de activităţi ale instituţiilor paralele para-sistem co-edu-caţionale de tip asociaţie culturală ONG şcoală de re- supra- post- multi-calificare etc E sprijinit prin programe guvernamentale şi interguvernamentale la nivelul Consiliului Europei i se acordă fonduri şi facilităţi speci-ale include din ce icircn ce mai multe persoane Categoriile de cursanţi se extind continuu ca vacircrstă nivel de instrucţie prealabilă scop al icircnvăţării Re-locarea temporară a cursanţilor pentru a lua contact direct cu mediul lingvis-tic (cunoscuta imersie sau baie lingvistică) e posibilă icircn diferite maniere dintre care unele sunt sprijinite oficial Materialele de studiu icircmbracă toate formele ce se pot dovedi utile

202 R O M Acirc N Ătrecacircnd prin toate tehnologiile posibile de la fila de hacircrtie a manua-lului la CD (-ul eventual aferent) de la documentul electronic inert de tip doc pdf la cel semidinamic de tip pps ori gif icircnsoţit sau nu de secvenţa audio la cel dinamic de tip videoclip şi film cu posibili-tăţi de interacţiune corectare (auto)evaluare sau nu Variantele sunt ofertante şi productive din multe puncte de vedere rezultatele pe mă-sură Specialiştii ndash filologi psihologi sociologi medici antropologi istorici ndash studiază impactul şi implicaţiile imediate sau de perspectivă lungă icircncearcă să identifice mutaţiile probabile ce vor surveni icircn atitu-dini comportamente abilităţi dezvoltare neuro-psihică individuală parametri culturali la nivel de grup etc Nimic mai normal

E icircnsă o normalitate a momentului o normalitate a lui acum

bdquoProvocarea majoră a viitorului icircn domeniul educaţiei este aceea de a ajunge să ne reformăm sistemele de icircnvăţare icircncacirct să ne pregătim tinerii pentru locuri de muncă ce nu există icircncă unde vor folosi teh-nologii care nu au fost icircncă inventate ca să rezolve probleme ce nu au fost icircncă identificaterdquo1 spune Jan Figel (apud Etude sur la contribution 2009 25 ndash trad n ndash GN) Perspectiva globalizantă social-pragmati-că e uşor de citit icircn cuvintele fostului comisar european icircnsărcinat cu educaţia icircnvăţămacircntul şi cultura Dincolo de cizelarea individului ca un bun şi bine educat cetăţean se vede grupul icircn cooperare inventivă mai deschis decacirct niciodată urbi et orbi Şi de dincolo de rezolvarea problemelor greu imaginabile la momentul prezent transpar abilităţile intercomunicative speciale ale acestor oameni din viitor capacităţile crescute de a acţiona ca grup coerent ca echipă oricacirct de redusă ori amplă ar fi aceasta

Prin documentul numit Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi politica lingvistică europeană a ultimilor ani creează premisele ameliorării atitudinii faţă de culturile şi limbile europene (şi nu nu-mai) Mai mult oferă suport instituţional intenţiilor şi demersurilor de intercunoaştere culturală icircntre componenţii tradiţionali ai Europei iar mai nou extinde acest suport spre orice altă cultură oriunde va fi fiind aceasta amplasată geografic Icircn acest peisaj atitudinal programele de transmitere ndash icircnvăţare a limbilor icircşi demonstrează calitatea de am-basadori interculturali de structuri mobile ce favorizează amplificarea identitară a individului pacircnă la un novus homo europaeus

c o l o c v i u 203

Ca să putem avea o icircnţelegere justă asupra a ceea ce ni se icircntacircmplă acum şi să putem trage din ea concluzii utile şi funcţionale cel mai indicat este să luăm o anumită distanţă să lăsăm loc de formare perspectivei

Evaluacircnd informaţia şi dinamica transferului informaţiei la o compa-raţie a celor două perioade selectate (anii rsquo70 ai sec XX ndash deceniul al II-lea al sec XXI) sesizăm o mutaţie majoră de perspectivă şi o nouă selecţie a polilor

informaţie ştiinţifică rarr informaţie culturalăcanal dominant carte tom canal dominant ecran tv amp monitor de

computersuport fizic text scris amp imagine statică

suport fizic imagine dinamică amp sunet

cod intern diacronic liniar cod intern sincronic simultansecvenţialitate amp liniaritate icircn primi-rea asimilarea informaţiei

simultaneitate amp dezvoltare reticulară icircn primirea asimilarea informaţiei

şir bdquonarativrdquo unic şiruri bdquonarativerdquo multiple competitive icircntre ele pentru captarea atenţiei amp intere-sului destinatarului

destinatar pasiv cu atitudine bdquocoş de basketrdquo acceptantă preponderent cumulativă

destinatar activ(izat)-reactiv aflat la decizie cu atitudine bdquorachetă de tenisrdquo reactivă preponderent selectivă

comunicare inter-destinatari redusă comunicare inter-destinatari (hiper)activă

Constatăm că infrastructurile transferului informaţional sunt altele

Icircn acelaşi timp fără a-şi pierde ori diminua importanţa informa-ţia de tip ştiinţific cedează icircntacircietatea icircn faţa volumului (cantităţii) informaţional(e) de tip cultural

Venind la lucruri concrete icircn programele de icircnvăţare a limbii romacircne cursantul constată că icircntre limba sa şi romacircnă există anumite simili-tudini structurale elemente de continuitate sistemică cel mai repede ajung icircn acest punct nativii din aria latină

Oprindu-ne icircn interiorul ariei latine prezentăm pentru exemplificare numai cacircteva situaţii care de obicei sunt repede sesizate de studenţi şi care se bucură de un bogat inventar de apariţii

a) Verbul ndash a1) maniera icircn care acesta actualizează alternanţele voca-lice consonantice la conjunctiv subjunctiv pers a III-a singular (icircn anumite situaţii şi plural) icircn romacircnă-spaniolă-italiană-catalană funda-

204 R O M Acirc N Ămental sunt aceleaşi alternanţe deşi cu apariţie diferită pe subtipuri verbale

romacircnă spaniolă italiană catalană-e gt -ăvinE gt să vinĂ

-e gt -avienE gt que vengA

-e gt -aleggE gt que leggA

- gt -aconsent gt que consentAreconeix gt reconegA

-ă gt -ecacircntĂ gt să cacircntE

-a gt -e hablA gt que hablE

-a gt -eparlA gt que parlassE

-a gt -ecomprovA gt que comprovE

-[oae]şte gt -[oaea]scăcunoaŞTE gt să cunoaSCĂpriveŞTE gt să priveaSCĂ

-[oe]ce gt -[oa]zcaconoCE gt que conoZCApareCE gt que pareZCA

-[oi]sce gt -[oi]sca conoSCE gt que conoSCApreferiSCE gt que preferiSCA

-eix gt -isca ungeiX gt que ungiSCAinquireiX gt que inquiriSCA

a2) similitudinea structurală a conjunctivului prezent icircntre romacircnă şi greaca modernă cu particulă specifică să ndash να şi forme flexionare cu desinenţe specifice pentru persoană şi număr de ex să fac să faci să facă să facem să faceţi să facă ndash να κανω να κανεις να κανει να κανουμε να κανετε να κανουν

b) Articolul hotăracirct colegul colega colegii colegele care e corelat struc-tural cu pronumele personal el[u] ea ei ele cu pronumele adjectivul demonstrativ şi de identificare acel[u](a) ace(e)a acei(a) acele(a) ndash acel[u]aşi aceeaşi aceiaşi aceleaşi icircnsu(miţişi) icircnsă(miţişi) icircnşi(nevăşi) icircnse(nevăşi) de asemenea cu desinenţele de singu-lar plural la substantiv coleg[u]-colegi colegă-colege şi la adjectivele cu paradigmă completă pe gen şi număr albastru-albaştri albastră-al-bastre Motivacircndu-se etimologic şi istoric structurile din romacircnă icircşi găsesc echivalente icircn celelalte limbi romanice fireşte fără o perfectă izomorfie cu particularităţi icircn cazul fiecăreia dintre ele de exemplu icircn catalană el collega la collega els collegues les collegues el ella ells elles aquel aquella aquellos aquellas ell mateix ella mateixa ells mateixos ells mateixes Oslash ndash Oslash etc

Exemplele pot continua şi pot alcătui o foarte lungă listă de fapte co-mune Uneori (mult) mai departe de aria latină Alăturacircndu-se studi-ilor de ultimă oră din antropologie şi genetică ndash ce atestă dincolo de graniţe politice şi limite continentale evidente icircnrudiri icircntre etnii şi originea comună a icircntregii umanităţi icircn Africa de est2 ndash studierea com-

c o l o c v i u 205

parativă tipologică şi structurală a limbilor adună argumente din ce icircn ce mai numeroase care confirmă aceeaşi realitate comunitatea la nivel planetar

Practica ne-a arătat cum icircn desfăşurarea programelor de limbă (icircn mo-bilităţi de tip Erasmus Socrates Leonardo Comenius etc) surpriza constatării apoi acceptarea şi icircnţelegerea acestor fenomene duc icircn primă instanţă la reflexia asupra propriului idiom şi la conştientizarea structurilor subtile ale acestuia pe care pacircnă la momentul confrun-tării cu idiomul străin vorbitorul nativ neavizat le utilizează natural spontan fără a le problematiza De multe ori am primit atare date feed-back de la cursanţi Dar icircn special filologii studenţi ori profesori icircncepători vin cu asemenea informaţii Următorul pas de cele mai multe ori puternic amprentat afectiv este conştientizarea comunităţii de origine (mai mult sau mai puţin icircndepărtate icircn familia romanică sau mai adacircnc icircn timp icircn familia indo-europeană ndash uneori icircncă şi mai departe de atacirct) a similarităţii lingvistice şi emoţionale icircntre grupurile etnice Din zona lingvistică trecerea spre depistarea interconexiunilor culturale se face firesc prin figurile de stil de sorginte populară prin imageria folclorică proverbe superstiţii ritualuri tabu-uri credinţe prin mitologie etc Astfel icircncacirct orele cacircnd au loc astfel de discuţii devin şi rămacircn unele din cele mai vioaie interesante şi puternice evenimente care se transformă ulterior icircn amintiri importante semnificative deci-sive icircn reconstruirea imaginii de sine şi icircn construirea imaginii celuilalt care ndash lucru deja bine ştiut ndash din bdquostrăinulrdquo devine bdquoaproapelerdquo Icircn viito-rul fiecărui participant ele vor constitui filtre icircn considerarea şi evalu-area altor etnii şi bariere icircmpotriva generalizării pripite şi a etichetării icircmpotriva preluării fără discernămacircnt a prejudecăţilor

Icircn ce ne priveşte ne bucurăm să constatăm că se petrece o cunoaşte-re mai profundă a realităţilor de facto din Romacircnia Identificarea nu numai afectivă cu romacircnii cu limba romacircnă cu aria geografică ajută formarea imaginii juste despre o Romacircnie reală complexă nuanţată şi lucru deloc lipsit de importanţă grăbeşte demolarea prejudecăţi-lor apărute icircn ultimele decenii după deschiderea graniţelor şi a pieţei muncii icircn Europa Icircn cel care ajunge să cunoască se petrece o amplifica-re identitară se formează aşa-numita identitate extinsă care se sprijină pe competenţe interculturale semnificative pe acceptare apreciere respect

206 R O M Acirc N ĂIcircn tradiţia romacircnească se spune cacircte limbi vorbeşti atacircţia oameni eşti E lucru constatat şi argumentat ştiinţific multilingvismul lărgeşte ac-cesul la informaţie stimulează activarea şi dezvoltarea cerebrală creşte creativitatea şi potenţialul inventiv prin comparaţia şi conştientizarea diferenţelor dintre infrastructurile subtile ale limbii materne şi ale lim-bii icircnvăţate poate iniţia alte modalităţi de organizare a gacircndirii de uti-lizare a structurilor cognitive icircn ultimă instanţă amplifică inteligenţa capacitatea de procesare a datelor

Se pare că grupul coerent acţionacircnd icircn virtutea unor standarde agre-ate de toată lumea articulate pe valori unanime e formula care poa-te icircmpinge omenirea către faza următoare Se pare de asemenea că (cel puţin icircn Europa şi culturile răspacircndite de aici pe celelalte conti-nente) individualismul icircnălţat genial icircn Renaştere a obosit icircn disper-sia romantică icircn atomizarea şi nevrozele existenţialiste icircncercacircnd o spasmodică icircnviorare modernistă şi mai recent o agresivă revitaliza-re icircn postmodernismul deconstructivist la fel se pare că de dragul artei pentru artă a filozofiei pentru filozofie a ştiinţei pentru ştiinţă şi-a consumat resursele pacircnă la ultima şi de dragul exprimării de sine epuizacircndu-se aberant şi maladiv Evoluţiile ultimelor decenii ne indică o din ce icircn ce mai evidentă redescoperire a comunităţii a grupului a echipei Arată ca o reicircntoarcere la valorile antice ale oraşului-republică ale polis-ului care e puternic icircn virtutea puterii şi sănătăţii fiecărui cetă-ţean al său care face artă şi ştiinţă şi filozofie cu tendinţă adică pentru om pentru fiecare om Unde lucruri ca sanitas kalokagathiacutea eumorfiacutea şi eunoiacutea sunt la dispoziţia tuturor pot fi pentru toţi ba mai mult se bucură de sprijin instituţional Icircn această lume nouă unde toţi icircşi pot icircmpărtăşi experienţele unde există comunicarea cu condiţia utilizării minimei (deja) tehnologii care se cheamă computer Unde icircn sfacircrşit visul antic al Bibliotecii din Alexandria conţinătoare a icircntregii cunoaş-teri umane puse la icircndemacircna tuturor a devenit o realitate internetul

Ceea ce se prefigurează ca valoare majoră a prezentului şi a timpului viitor fără de care toate aceste facilitări şi facilităţi pot genera proprii-le atomizări nevroze şi spasme este responsabilizarea fiecărui om Ca proces de primă instanţă ce poate construi responsabilitatea ca atitu-dine icircn fiecare om Pe lacircngă asumarea propriilor deciziii şi acţiuni res-ponsabilizarea presupune atenţie icircndreptată către celălalt atenţia duce la cunoaşterea celuilalt cunoaşterea elimină fricile Simplu

c o l o c v i u 207

Nu ştim acum dacă lucrurile spuse mai sus vor fi benefice sau nu la sca-ra icircntregii umanităţi Ori dacă vor cuprinde sau nu icircntreaga umanitate Ar trebui să avem la icircndemacircnă perspectiva şi concluziile unui trăitor din secolul XXII ca să putem evalua consecinţele acestui proces care acum a intrat deja icircn viteză Ori să facem profeţii pe care să le taxeze drept inspirate ori inepte acelaşi trăitor din secolul XXII Ceea ce pu-tem icircnsă face fără riscuri (pe care oricum nu le cere nimeni) este să constatăm o schimbare de paradigmă icircn structurile cognitive ale indi-vidului şi o schimbare de viziune asupra bdquodescriptorilorrdquo (cu un cuvacircnt la modă) definitorii pentru individul-cetăţean

Icircnsă icircn spatele tuturor acestor lucruri frumoase şi benefice bine mas-cată sub reale şi bune intenţii iniţiative şi acţiuni rămacircne marja unui pericol potenţial bicefal pe care icircl putem deocamdată (bazacircndu-ne pe elemente deja existente şi vizibile) identifica icircn următoarele direcţii 1 entuziasmul agresiv şi supraevaluarea de sine 2 obsesia modele-lor E bdquobalaurulrdquo cu două capete care poate ameninţa culturile aşa-zis bdquomicirdquo care nu au provocat (icircncă) ecouri majore icircn celelalte culturi care (icircncă) nu au generat modele puternice exemplare duplicabile Faptul că există acum o susţinere atacirct de amplă şi consecventă poate genera icircncrederea arogantă sau la polul celălalt precauţia exagerată

Despre ce vorbim primul bdquocaprdquo al hidrei entuziasmul agresiv bine articulat pe o supra-auto-evaluare se iţeşte atunci cacircnd dintr-odată cineva individ sau grup consideră că totul e venit de la sine e posibil şi permis şi astfel icircşi poate justifica orice pretenţie icircn virtutea simplă a faptului că bdquoacum trebuie să ne afirmămrdquo Am putea icircnscrie aici ca pa-radigmatică cererea interuniversitară de lectori de limbi străine bdquoCan-didatul să aibă experienţă de predare de minimum trei ani [normal] să fie cadru universitar sau icircn cercetare [just] să vorbească cel puţin o limbă de circulaţie internaţională [corect] să posede titlul de doctor icircn domeniu [icircncă icircn regulă deşi puţin forţacircnd circumstanţele] să aibă atestare de doctor habilitat sau de conducător de doctorat [] O condiţie necesară [] este cunoaşterea la nivel performant a limbii X [adică limba autohtonă]rdquo Situaţie cu totul reală Din jenă nu spe-cificăm despre ce universitate străină e vorba dar documentul există este o invitaţie oficială girată de un rectorat anume primită la catedră icircn cursul anului academic 2012-2013 Stimaţi colegi ndash cu tot respectul cuvenit dar trebuie să o spunem ndash icircn maniera aceasta riscaţi să rămacirc-

208 R O M Acirc N Ăneţi fără lectori Şi nu e singura situaţie de acest fel Fireşte sunt cazuri izolate puţine nu toate la acelaşi nivel de aroganţă Dar ele există ndash şi constituie deja un simptom Analizabil

La extrema cealaltă se poziţionează obsesia modelelor convingerea că noi dacă suntem mai bdquomicirdquo şi mai puţin gălăgioşi icircn istorie ne situ-ăm icircntr-o permanentă (şi imperios) necesară bdquoardere a etapelorrdquo un galop permanent de ajuns pe alţii din urmă icircntr-un fel de handicap perpetuu care necesită icircn permanenţă un schelet exterior ndash dacă nu un schelet exterior măcar un corset metalic un cadru de mers o pereche de cacircrje un baston ceva ndash ca să ne putem ţine icircn picioare Eventual să facem cu parcimonie şi cacircţiva paşi clătinaţi Am trecut deliberat la persoana icircntacirci verbală pentru că din păcate acest al doilea cap al hidrei se ridică printre noi printre romacircni şi ni se uită hipnotic direct icircn pupile de deja mai mult de două sute de ani De pe vremea preroman-ticilor Focalizarea privirii pe culturile prolifice ale Vestului icircşi găsea justificare icircn epoca din jurul anilor 1830-1848 Pentru o vreme chiar după aceasta Pentru cauze prea bine ştiute şi motivate din necesităţi suficient discutate pentru a le mai relua aici Icircngrijorătoare nu e pri-virea spre marile culturi care sunt şi acum tot mari şi care pentru tot ce au dat vor rămacircne mari chiar dacă printr-un scenariu absurd vor obosi şi secătui cacircndva

Icircngrijorător e faptul că privirea nu se mai dezlipeşte de acolo nedisi-mulat obsedată de preluarea icircn cor de urgenţă şi fără discernămacircnt a manierei icircn absenţa unei substanţe care să se adecveze organic acestei maniere Ne icircntoarcem la formele fără fond ale secolului al XIX-lea Icircn contra cărora s-a epuizat scriind gazetarul Eminescu Mai mult de atacirct la cele tradiţionale adăugăm icircncă altele noi dinspre alte puncte geografice Ca să dăm exemple numai din vocabularul de ultimă oră nu ne mai concentrăm ci ne focusăm nu mai avem de dus la capăt sar-cini ci task-uri nu mai icircmpărtăşim cu alţii experienţe sau emoţii ci share-uim nu ne mai place ceva ci dăm un like nu mai avem scopuri ci target-uri De ce cacircnd limba romacircnă posedă o sumedenie de sinoni-me ne concentrăm ne focalizăm ne adunăm [icircn sine] sarcini misi-uni cerinţe icircndatoriri icircmpărtăşim icircmpărţim transmitem dăm comunicăm ne place agreăm simpatizăm acceptăm aprobăm scop obiectiv ţintă ţel Sunt numeroase situaţiile cacircnd nu putem găsi icircn alte limbi corespondentul pentru cuvacircntul romacircnesc pentru că

c o l o c v i u 209

romacircna are talentul bogăţiei de forme şi capacitatea naturală de a crea o vocabulă pentru fiecare nuanţă

Exerciţiu bdquo1 Căutaţi icircn limba engleză franceză corespondentul exact (lexicalizat existent ca un cuvacircnt aparte) pentru iar şi ci 2 Căutaţi icircn limba engleză franceză corespondentul exact şi explicaţi diferenţa semantică (nu motivată formal) dintre situaţiile [intru] icircn ndash [ies] din [intru] la ndash [ies] de la şi traduceţi exactrdquo

Putem explica ce icircnseamnă aceste vocabule dar nu le putem afla pe-rechile precise icircn alte limbi cel puţin nu icircn franceză engleză Icircn timp ce (1) pentru seria semantică intensificatoare asociere ndash diferenţă ndash opoziţie ndash contradicţie romacircna oferă 4 forme distincte gradate precise specializate semantic şi ndash iar ndash dar ndash ci3 engleza şi franceza au doar cacircte 2 and ndash but et ndash mais care aglutinează nuanţele semantice două cacircte două De aceea e dificilă icircnţelegerea lui iar şi ci de către străini Pen-tru aceasta trebuie să li se dea descrierea sensului lsquodiferenţărsquo respectiv lsquocontradicţiersquo La fel se petrece cu italiana spaniola greaca germana etc Sunt lucruri constatate practic şi icircndelung discutate cu vorbitori nativi unii dintre ei lingvişti romanişti de marcă şi cu experienţă icircn-semnată Romacircna lexicalizează abundent icircn multe cazuri depăşind icircn minuţiozitate şi precizie limbi cu prestigiu Nu vom da aici soluţiile pentru exerciţiul (2) ci icircl vom lăsa pentru meditaţie

Concluzia acestei exemplificări filologice este că dacă avem resurse su-ficiente pentru a construi icircn aşa manieră o limbă istorică avem ca et-nie resurse intelectuale suficiente pentru a nu copia de la alte neamuri pentru a nu mima şi a nu ne lăsa covacircrşiţi sub o exagerată şi complexată reverenţiozitate Americanomania de ultimă oră şi francomania deja tradiţionalizată ne vor aduce poate acceptarea din partea acestor cul-turi dar nu e deloc sigur că ne vor garanta recunoaşterea şi respectul lor Pentru că ele icircnsele au trecut prin perioade mimetice similare care ce le-au adus Icircncercacircnd să reduplice icircn politică hibridizacircndu-le două sisteme constituţionale foarte diferite aproape incompatibile englez şi francez America s-a ales cu Războiul de Secesiune Icircncercacircnd să reduplice icircn artă Antichitatea greco-latină Franţa s-a ales cu atacirct de blamatul academism şi cu atacirct de ridiculizatul pompierism Ambele ţări au scăpat de impostură abia cacircnd au revenit la ce era al lor specific şi autentic Strămoşii noştri spuneau Est modus in rebus Pacircnă unde

210 R O M Acirc N Ămergem cu a face carnaval naţional de 4 iulie şi cu hipertrofierea fran-cofoniei este o decizie care ne aparţine icircn totalitate Entităţi puternice de felul celor de mai sus ele icircnsele nu-şi doresc adulatori mimetici şi icircn ultimă instanţă deplorabili ci parteneri decenţi demni conştienţi de sine Nu te poţi asocia icircn mod real cu cineva pe care nu ai motive să-l respecţi

La finalul tuturor acestora vestea cea bună ca s-o numim astfel este că răul acesta e un rău (deocamdată) potenţial evitabil Dincolo de ceea ce de regulă icircnchidem sub ecusonul bdquoculturărdquo ca să putem apoi lăsa răspunderea pe seama instituţiilor şi aşteptacircnd ca altcineva (Statul Parlamentul Guvernul Ministerul Uniunea Europeană Con-siliul Europei Primăria Academia Consiliul local ) cheia o are icircn posesie personală fiecare dintre noi Prin precauţie atenţie păstrarea cu calm inteligenţă politeţe şi fermitate a specificului pro-priu icircnsoţite de permanenta deferenţă şi respectul faţă de persoana şi cultura partenerului de dialog

1 bdquoLe deacutefi majeur de lrsquoavenir dans le domaine de lrsquoeacuteducation est drsquoarriver agrave reacuteformer nos systegravemes drsquoapprentissage pour preacuteparer nos jeunes agrave des emplois qui nrsquoexistent pas encore ougrave ils utiliseront des technolo-gies qui nrsquoont pas encore eacuteteacute inventeacutees pour reacutesoudre des problegravemes qui nrsquoont pas encore eacuteteacute identifieacutesrdquo2 Lansacircnd icircn 2005 programul bdquoGenographic Projectrdquo National Geographic Waitt Family Foundation şi IBM şi-au propus ca pe baza mostrelor de ADN colectate din toată lumea să icircntocmească o hartă genetică globală a populaţiei de pe Terra După opinia geneticienilor pri-mii componenţi ai speciei homo au apărut acum 140000-200000 de ani icircn Africa Prin evidenţierea regresivă a mutaţiilor genetice totale petrecute icircntr-un grup de persoane icircn decursul a mii de ani se constituie aşa-nu-mitele bdquohaplogruprdquo-uri ramuri ale arborilor genealogici ai populaţiei respective Icircntocmiţi pe baza ADN-ului mi-tocondrial sau al cromozomului Y arborii genealogici la care s-a ajuns arată comunitatea genetică a rasei umane şi originea unică a tuturor oamenilor3 Nu mai includem aici dubletele paralele semantic pe cacircnd icircn timp ce pe cacirctă vreme (pentru iar) şi icircnsă (pen-tru dar) Constatăm din nou abundenţa formală şi capa-citatea de redare a nuanţei

Note

c o l o c v i u 211

literatură de specialitate1 Zoe Dumitrescu-Buşulenga Ce spun cuvintele icircn vol Educaţie şi limbaj coordonator Sorin Stati Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1972 p 31-34 2 EuroEd Foundation Anca Colibaba (Coord) eEu-roinclusion Developing a pan-European Network of Lan-guage Resource Centres for Less Widely Used Less Taught Languages The proceedings of the eEuroinclusion Inter-national Conference bdquoEqual Chances for Anz European Languagerdquo Iaşi ndash Romacircnia 309-02102005 3 Dorin Jurcău Căutarea originilor ndash odiseea genetică a populaţiilor umane 2009 httpwwwrevista-informareroshowartphpid=144amprev=5 (consultat la 5 aprilie 2013)4 Jean Livescu Funcţia formativă a icircnvăţămicircntului filolo-giilor străine icircn vol Educaţie şi limbaj coordonator Sorin Stati Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1972 p 221-224

documente publice europene1 Europublic scacva Etude sur la contribution du multi-linguisme agrave la creacuteativiteacute Rapport final eacutetude commandeacutee par la Commission europeacuteenne Direction geacuteneacuterale Edu-cation et Culture Bruxelles 2009 httpeceuropaeulanguagesdocumentsreport_creativity_frpdf (consul-tat la 2 aprilie 2013)

surse1 Conjugator catalan de verbe httpwwwverbscata-lanscomindexphp (consultat la 5 aprilie 2013)2 Conjugator spaniol de verbe httpconjugatorrever-sonetconjugation-spanishhtml (consultat la 5 aprilie 2013)3 Conjugator italian de verbe httpwwwitalian-verbscomverbi-italianihtm (consultat la 5 aprilie 2013)

Bibliografie

212 R O M Acirc N Ă

Dorin CIMPOEŞUCriza constituţională din Republica Moldova

Icircn proiectul politic vizacircnd constituirea celei de-a doua formaţiuni statale romacircneşti Re-publica Moldova un rol important l-au jucat instituţiile puterii icircn stat ndash Preşedinţia Parla-mentul Guvernul icircntre care cea prezidenţia-lă de regulă stabileşte şi caracterul regimului politic

Icircn cei peste douăzeci de ani de istorie recentă a Republicii Moldova regimul din cel de-al doilea stat romacircnesc a avut o evoluţie foarte sinuoasă marcată periodic de crize constituţi-onale şi a numărat cinci forme de expresie po-litică dintre care trei cu caracter parlamentar una prezidenţială şi una semiprezidenţială sau semiparlamentară după cum urmeazăndash republica parlamentară totalitară comunistă (pacircnă la 3 septembrie 1990)ndash republica parlamentară de tranziţie (3 sep-tembrie 1990 ndash 8 decembrie 1991)ndash republica prezidenţială (8 decembrie 1991 ndash 29 iulie 1994)ndash republica semiprezidenţială sau semiparla-mentară (31 august 1994 ndash 4 iulie 2000)ndash republica parlamentară democratică (5 iulie 2000 ndash prezent)

Desprinzacircndu-se dintr-un regim totalitar co-munist Republica Moldova s-a icircndreptat ca toate celelalte foste ţări ale vechiului sistem

DC ndash prof univ dr icircn istorie Academia bdquoAl I Cuzardquo

Bucureşti autor printre altele al volumelor

Guvernarea de centru-dreapta icircn Basarabia (Republica

Moldova) 1998-1999 (2009) Restauraţia comunistă

sovietică icircn Republica Moldova (2008) Republica Moldova icircntre Romacircnia şi

Rusia (Premiul Salonului Internaţional de Carte

Chişinău ediţia a XIX-a 2010) Specialist icircn Istoria

contemporană a Romacircniei inclusiv a Basarabiei (1918 ndash prezent) profesor de Istoria

contemporană a romacircnilor şi Istoria instituţiilor romacircneşti

contemporane

L E C Ţ I I L E I S T O R I E I 213

spre o construcţie statală democratică de tip occidental Numai că spre deosebire de majoritatea celorlalte ţări icircn Republica Moldova acest proces a fost destul de anevoios şi de lungă durată deoarece a fost condiţionat de o serie de factori specifici precumndash opoziţia la nou şi mentalităţile vechi totalitar-comuniste ale forţelor conservatoarendash duplicitatea şi lipsa de experienţă politică democratică a noilor lideri icircn marea lor majoritate ex-nomenclaturiştindash dependenţa economică energetică militară şi politică icircncă puterni-că faţă de fosta metropolă sovietică Moscovandash pacircrghiile de natură energetică economică şi politică folosite de Fe-deraţia Rusă pentru a menţine Republica Moldova icircn sfera sa de influ-enţă a icircncetini procesele democratice precum şi a icircmpiedica apropie-rea faţă de Romacircnia şi democraţiile europene consolidatendash crearea de către Federaţia Rusă a republicilor separatiste Transnis-tria şi Găgăuzia şi declanşarea conflictului militar din 1992 icircmpotriva Republicii Moldova precum şi multe altele

Icircn ciuda acestor impedimente şi greutăţi icircn Republica Moldova a avut loc o reformă constituţională care a dus icircn cele din urmă la crearea principalelor instituţii democratice ale puterii icircn stat

Aceasta s-a făcut la icircnceput pe scheletul Constituţiei comuniste din 1978 care a fost modificată pentru a permite instituirea unui regim po-litic prezidenţial Noul regim a fost introdus la 8 decembrie 1991 icircn urma primelor alegeri prezidenţiale din istoria Republicii Moldova care au dat şi cel dintacirci preşedinte al acesteia pe Mircea Snegur

Regimul politic prezidenţial s-a menţinut pacircnă la adoptarea primei Constituţii democratice a Republicii Moldova la 29 iulie 1994 de că-tre Parlamentul rezultat din primele alegeri de asemenea democratice desfăşurate la 27 februarie 1994 Dar prima Lege fundamentală a Re-publicii Moldova nu a fost supusă unui referendum naţional pentru a primi legitimitatea şi girul icircntregii populaţii cu drept de vot ci a fost creaţia unei majorităţi parlamentare conjuncturale care a reprezentat forţele conservatoare neocomuniste şi mentalităţile acestora tributare vechiului sistem

Pe lacircngă unele erori voite privind identitatea reală a populaţiei majori-tare din Republica Moldova care au consecinţe grave şi după douăzeci

214 R O M Acirc N Ăde ani de la adoptare Constituţia restracircngea foarte mult şi prerogativele preşedintelui extinzacircndu-le pe cele ale Parlamentului şi ale Executivu-lui Drept consecinţă regimul politic a luat un caracter semiprezidenţi-al care s-a menţinut pacircnă icircn luna iulie 2000

Din această cauză icircn următorii şase ani icircn ultima parte a preşedinţiei lui Mircea Snegur dar mai ales icircn timpul mandatului lui Petru Lucinschi (ales preşedinte la 17 noiembrie 1996) Republica Moldova a cunoscut o confruntare politică fără precedent icircntre instituţia Preşedinţiei pe de o parte Parlament şi Guvern pe de altă parte prima dorind recacircştigarea prerogativelor pierdute şi eventual o extindere a acestora iar celelalte două menţinerea sau chiar o icircntărire a status-quo-ului politic

Acest conflict care a dominat copios viaţa politică internă precum şi schimbarea raportului de forţe din Legislativ icircn urma manevrelor poli-tice ale comuniştilor şi acoliţilor lor frontişti au tranşat criza constituţi-onală icircn favoarea Parlamentului O nouă reformă constituţională icircnfăp-tuită la 5 iulie 2000 a marcat revenirea Republicii Moldova la situaţia din 1990 respectiv la regimul parlamentar dar de data aceasta icircntr-un context politic democratic

Această revenire a determinat o puternică criză constituţională deter-minată de neputinţa Parlamentului de a alege şeful statului după con-sumarea a două tururi de scrutin şi care s-a rezolvat numai după orga-nizarea la 25 februarie 2001 a unor alegeri parlamentare anticipate cacircştigate icircntr-o manieră categorică de către comunişti (peste 70 din-tre mandatele de deputat) care le-a permis să dea şi noul preşedinte al ţării icircn persoana lui Vladimir Voronin liderul partidului Odată cu revenirea la putere a comuniştilor caz unic icircn Europa post-totalitară s-a stabilizat şi situaţia constituţională şi politică din Republica Moldo-va Majoritatea parlamentară absolută şi concentrarea icircn aceleaşi macircini a funcţiilor de lider al partidului de guvernămacircnt (PCRM) şi de şef al statului au făcut din Vladimir Voronin un preşedinte autoritar care amintea de vremurile totalitare nu demult apuse

Cu toate că icircn timpul regimului politic parlamentar comunist cunoscut şi sub numele de restauraţia comunistă situaţia politică şi constituţio-nală s-a stabilizat lucru caracteristic regimurilor totalitare Republica Moldova a cunoscut cele mai grave derapaje ale democraţiei şi statului de drept icircn cei opt ani de guvernare comunistă

L E C Ţ I I L E I S T O R I E I 215

Această stare de lucruri explică puternica revoltă populară izbucni-tă la icircnceputul lunii aprilie 2009 care a determinat debarcarea de la putere a comuniştilor organizarea de alegeri generale anticipate şi venirea la conducerea Republicii Moldova a unor forţe politice democratice de orientare proeuropeană Numai că noua majoritate parlamentară Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) formată din coaliţia a trei partide politice destul de fragilă din punctul de vedere al numărului de deputaţi avea să se confrunte icircncă de la pre-luarea puterii cu o criză constituţională nereuşind să aleagă un nou şef al statului

Abia după trei ani de negocieri interminabile tentative de modificare a Constituţiei organizarea unui referendum constituţional1 nevalidat noi alegeri parlamentare anticipate (desfăşurate la 25 noiembrie 2010 ndash n ndash DC) şi obţinerea unui număr de voturi din partea unor deputaţi transfugi din grupul parlamentar al comuniştilor AIE a reuşit la 16 martie 2012 alegerea actualului preşedinte al ţării Nicolae Timofti de profesie judecător primul şef de stat provenit din afara spectrului politic

Aceasta demonstrează că reforma constituţională din anul 2000 are mul-te lacune şi creează serioase impedimente icircn alegerea şefului statului icircn condiţiile icircn care nu există o majoritate parlamentară consistentă care să prevină noi crize constituţionale De asemenea rezultă că deşi a fost ales un preşedinte problema constituţională nu a fost rezolva-tă icircn mod definitiv fiind necesară imperios modificarea Constituţiei actuale icircn sensul evitării pe viitor a unor noi perioade de instabilitate constituţională implicit politică

Prin alegerea judecătorului Nicolae Timofti icircn funcţia de preşedinte al Republicii Moldova la 16 martie 2012 criza constituţională şi insta-bilitatea politică au fost depăşite cel puţin pentru o perioadă de patru ani cacirct durează mandatul acestuia

Aceasta nu icircnseamnă icircnsă că icircn mod automat s-a rezolvat şi problema constituţională cu care se confruntă Republica Moldova icircncă din anul 2000 cacircnd s-a revenit la regimul politic parlamentar icircn urma unei re-forme constituţionale

Lacunele şi impedimentele create de revizuirea Constituţiei icircn anul 2000 rămacircn valabile icircn continuare şi ele pot duce la noi perioade de

216 R O M Acirc N Ăinstabilitate constituţională şi politică dacă nu sunt icircnlăturate de Par-lament pacircnă la expirarea mandatului actualului şef al statului

Chiar Nicolae Timofti recunoştea acest lucru icircn faţa deputaţilor cu oca-zia alegerii sale icircn icircnalta funcţie icircn stat cacircnd spunea că bdquoacea reformă a Constituţiei care a fost icircncepută icircn anul 2000 aşa şi nu a fost dusă pacircnă la capăt şi astăzi ne confruntăm cu mai multe probleme grave care vizea-ză nu doar cele mai importante instituţii icircn stat ci şi drepturile funda-mentale ale cetăţenilor Voi aduce doar un exemplu ndash dreptul cetăţenilor la iniţiativa populară de organizare a unui referendum Contradicţiile existente icircn Constituţie nu permit nici măcar de spus clar care e numărul minim necesar de semnături ale cetăţenilor cu drept de vot pentru a de-mara un referendum Eu nu mai vorbesc deja de mecanismul de alegere a şefului statului sau de acele neclarităţi şi neconcordanţe care există la capitolul atribuţii ale principalelor instituţii icircn stat Efectul acestor lacu-ne constituţionale fiecare dintre dvs dar şi fiecare cetăţean al Republicii Moldova l-a resimţit din plin icircn ultimii ani De aceea icircn calitatea mea de Preşedinte voi acorda tot suportul pentru perfecţionarea actualului cadru constituţional astfel icircncacirct să nu mai existe nici un fel de blocaje pe viitor iar prevederile Legii Supreme să asigure acel cadru eficient nece-sar pentru dezvoltarea armonioasă a ţăriirdquo2

Modificarea Constituţiei a devenit unul dintre obiectivele programa-tice ale AIE iar după alegerea sa icircn funcţia de preşedinte o sarcină prioritară şi pentru Nicolae Timofti

După depăşirea crizei constituţionale pe parcursul anului 2012 dez-baterile pe tema modificării Constituţiei icircn racircndul politicienilor dar şi icircn cadrul societăţii civile s-au intensificat Ideea generală la care s-a ajuns a fost aceea că textul Legii fundamentale ar trebui revizuit aproa-pe integral deoarece nu mai corespunde progresului şi realităţilor po-litico-sociale actuale din Republica Moldova Mai mult aceasta ar da şi posibilitatea corectării unor grave erori şi neadevăruri istorice intro-duse icircn Constituţia din 1994

Icircn acest context liderii politici s-au exprimat şi icircn ceea ce priveşte forma de guvernămacircnt Actualul preşedinte Nicolae Timofti consideră că for-ma de guvernare parlamentară cu alegerea şefului statului icircn Legislativ este cea mai potrivită pentru Republica Moldova acesta avacircnd icircmpu-terniciri suficiente Deşi prin poziţia sa se delimitează de opinia celor-lalţi lideri ai majorităţii preşedintele a subliniat că va promova politica

L E C Ţ I I L E I S T O R I E I 217

Alianţei pentru Integrare Europeană3 Vlad Filat preşedintele PLDM declarase anterior că liberal-democraţii optează pentru alegerea directă a şefului statului de către cetăţeni O poziţie oarecum asemănătoare a exprimat şi Marian Lupu care a arătat că Partidul Democrat se pronunţă pentru o formă de guvernare semiprezidenţială Liderul democraţilor a mai afirmat că bdquoNu alegerea şefului statului este elementul-cheie ci siste-mul politic icircn toată gama deoarece pentru PDM este important să asigu-re un echilibru Dacă alegem un sistem clasic s-ar putea să nu fie asigurat acest echilibru şi alunecăm icircntr-o guvernare totalitarărdquo4

Pentru Nicolae Osmochescu expert icircn drept constituţional există trei forme de guvernare care ar putea fi aplicate icircn cazul Republicii Moldo-va sistem de guvernare prezidenţial parlamentar-prezidenţial sau par-lamentar bdquoAfirmaţiile precum că ar putea exista o formă de guvernare semiparlamentară sunt aberaţiirdquo a specificat acesta5

Pe fondul acestor dezbateri politice interne Gianni Buquicchio preşedin-tele Comisiei de la Veneţia a atras atenţia asupra necesităţii revizuirii Con-stituţiei Republicii Moldova icircn concordanţă cu noile cerinţe ale timpului mai ales icircn ceea ce priveşte procedura de alegere a şefului statului Acesta a subliniat totodată că forţele politice de la Chişinău sunt cele care trebuie să aleagă momentul propice pentru actualizarea Constituţiei icircndemnacircn-du-le să coopereze pentru modificarea Legii fundamentale6

Icircn afară de declaraţii politice pe parcursul anului 2012 s-au făcut şi unii paşi concreţi icircn direcţia icircnfăptuirii unei noi reforme constituţionale

Un prim pas icircn acest sens a fost reactivarea la nivelul Parlamentului a Comisiei speciale pentru modificarea Constituţiei condusă de de-putatul liberal Victor Popa expert icircn drept constituţional care a fost icircnfiinţată la sfacircrşitul anului 2009 de către liderul liberal Mihai Ghimpu care atunci deţinea funcţia de preşedinte al Legislativului şi implicit pe cea de şef al statului interimar

Pasul următor a fost crearea unui grup de lucru format din cacircte trei reprezentanţi ai formaţiunilor politice din componenţa majorităţii parlamentare astfel de la Partidul Liberal deputaţii Mihai Ghimpu Valeriu Munteanu şi Victor Popa de la Partidul Liberal Democrat de-putaţii Valeriu Streleţ Oleg Efrim şi Tudor Deliu iar de la Partidul Democrat deputaţii Dumitru Diacov Alexandru Stoianoglo şi Raisa Apolschi Grupul trebuia să reia discuţiile asupra proiectului noii Con-

218 R O M Acirc N Ăstituţii elaborat icircn anul 2010 de către Comisia Ghimpu eventual să-l completeze cu noi amendamente după care să-l supună dezbaterilor icircn comisiile parlamentare permanente iar apoi icircn plenul Parlamentului

La elaborarea noului proiect al Legii fundamentale au lucrat pe lacircngă specialişti din Republica Moldova şi experţi străini inclusiv ai Comisi-ei de la Veneţia iar acesta a fost icircnregistrat la Parlament

Proiectul noii Constituţii cuprinde 30 de articole noi iar altele 70 din totalul de 143 au fost modificate7 Printre altele acesta prevede reve-nirea la forma semiprezidenţială de guvernare şi alegerea preşedintelui de către popor prin vot direct Alte prevederi se referă la introducerea limbii romacircne ca limbă oficială icircn locul celei moldoveneşti integrarea Republicii Moldova icircn Uniunea Europeană reorganizarea administra-tiv-teritorială a ţării prin trecerea de la sistemul sovietic de astăzi rein-trodus de comunişti la cel tradiţional romacircnesc format din sate comu-ne oraşe şi regiuni

Icircn anul 2013 demersurile pentru revizuirea Constituţiei au fost prac-tic abandonate Motivul l-a constituit de astă dată criza politică şi guvernamentală care a fost determinată de denunţarea la 16 februa-rie a Acordului AIE de către liderul PLDM demiterea prin moţiune de cenzură a Guvernului Vlad Filat şi formarea unui executiv nou pe scheletul aproape similar al fostei coaliţii majoritare condus de Iurie Leancă ex-viceprim-ministru şi ministru al afacerilor externe icircn gu-vernul anterior

1 Referendumul a fost organizat la 5 septembrie 2010 şi a avut ca obiectiv alegerea preşedintelui prin votul direct al alegătorilor Rezultatele acestuia nu au fost validate deoarece la urne s-au prezentat 3029 dintre alegători cvorumul necesar fiind de 13 dintre cetăţenii icircnscrişi pe listele de vot2 Alocuţiune rostită icircn Parlament icircnaintea icircnceperii vo-tului pentru alegerea sa icircn funcţia de preşedinte al Repu-blicii Moldova Agenţia Interlic din 16 martie 20123 Agenţia Infotag din 19 noiembrie 2012 4 Agenţia Moldpres din 25 septembrie 20125 Idem6 Icircn cadrul icircntrevederii cu preşedintele Nicolae Ti-mofti aflat icircn vizită la sediul Consiliului Europei de la Strasbourg Agenţia Moldpres din 3 octombrie 20127 Agenţia Publika din 17 iunie 2012

Note

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 219

Dinu PoştarencuLimba romacircnă icircn sfera icircnvăţămacircntului din Basarabia (I)Şcoli naţionale Icircnvăţămacircnt familial şi particular

Forme organizate de icircnvăţămacircnt icircn Mol-dova de Răsărit anterior anului 1812

Icircn istoriografia rusă din perioada ţaristă a do-minat ideea că pacircnă icircn 1812 pe teritoriul dintre Prut şi Nistru nu au existat şcoli Astfel Alexis Nacco a opinat bdquoPacircnă icircn 1812 icircn Basarabia nu a fost nici o şcoala de icircnvăţămacircnt public din care cauză stările de jos ale locuitorilor erau complet analfabete Icircn ceea ce priveşte clerul şi boierii apoi ei cu o oarecare excepţie nu prea străluceau faţă de oamenii din popor la compartimentul ştiinţei de carte De fapt doar funcţionarii ştiau să citească şi să scrie icircn moldoveneşte Aceştia icircnvăţaseră icircn şcoala de la Iaşi unica icircn acea vreme sau cu ajutorul pre-ceptorilorrdquo1 Aşa-dar chiar dacă icircn Basarabia după A Nacco nu au fost şcoli totuşi icircn Moldova a existat icircnvăţămacircnt pu-blic şi particular respectiv şi ştiinţă de carte fie şi la un nivel scăzut Deşi nu indică

DP ndash doctor icircn istorie Institutul de Istorie Stat şi Drept al AŞM cercetător ştiinţific superior Domenii

de competenţă istoria modernă a Basarabiei istoria

localităţilor genealogie Dintre lucrările publicate

Străzile Chişinăului Denumiri vechi şi actuale (1998)

O istorie a Basarabiei icircn date şi documente (1998) Anexarea

Basarabiei la Imperiul Rus (2006) Contribuţii la istoria

modernă a Basarabiei (2005)etc

220 R O M Acirc N Ăsursa se pare că el s-a documentat din studiul protoiereului Petru Ku-niţki apărut icircn 1813 din care cităm bdquoAtacirct icircn Basarabia cacirct şi icircn toată Moldova icircnvăţămacircntul e icircntr-o stare foarte proastă Nu numai locuito-rii de racircnd nu sunt instruiţi fiind complet analfabeţi dar chiar boierii şi icircnsuşi clerul nu prea străluceau faţă de oamenii din popor dar nu din cauza că nu aveau dorinţă şi aptitudini deoarece orice boier are unul sau doi icircnvăţători străini şi copiii boierilor reuşesc uşor să icircnveţe limbile Toţi boierii vorbesc cu excepţia limbii materne moldoveneşti icircn greceşte şi franţuzeşte iar mulţi minus şi nemţeşte şi italieneşterdquo2 Mult mai subiectivist s-a dovedit a fi Ioan Halippa un alt istoric basarabean care a declarat că odată cu icircncorporarea Basarabiei icircn Imperiul Rus bdquopentru misiunea culturală a Rusiei s-a deschis un nou tăracircm puţin sau aproape necultivat Pe toată icircntinderea noii regiuni icircncorporate nu era nici o şcoală temeinic organizată ndash publică ecleziastică sau una specială Şi aceasta nu a fost doar din cauza ocupării icircn decurs de şase ani (1806-1812) a principa-telor Moldova şi Valahia de către armatele ruse cu prilejul războiului cu Turcia icircntregul secol al XVIII-lea din istoria romacircnilor se caracteri-zează prin lipsa oricărei mişcări culturale Şcolile greceşti ce luau fiinţă din cacircnd icircn cacircnd ndash proiecte născute moarte ale domnitorilor fanarioţi care doreau să promoveze icircn principate cultura elenă ndash erau icircntr-o stare proastă nu se bucurau de simpatia societăţii şi erau slab frecventaterdquo3 Iar icircn continuare Ioan Halippa a expus părerea că icircn 1812 conştiinţa privind necesitatea şcolilor la populaţia provinciei romacircneşti anexate bdquosau cu to-tul lipsea sau era foarte vagărdquo Desigur Ioan Halippa a idealizat misiunea culturală a Rusiei icircn timp ce icircnsăşi populaţia acestui stat era icircn mare par-te analfabetă cota ştiutorilor de carte la mijlocul secolului al XIX-lea conform unor bdquocalcule generoaserdquo constituind circa 6 din numărul to-tal al locuitorilor4 Nefiind acceptate şcolile greceşti după cum susţine Ioan Halippa a existat oare ne icircntrebăm noi o atitudine binevoitoare faţă de cele cu predarea icircn ruseşte deschise de ţarism Iar enunţul că ro-macircnii basarabeni nu conştientizau necesitatea şcolilor denotă o lipsă de respect faţă de neamul său Prezenţa acestei necesităţi ne-o demonstrea-ză dezvoltarea icircn perioada respectivă a icircnvăţămacircntului icircn dreapta Pru-tului Şi romacircnii basarabeni aspirau să deschidă şcoli ei icircnsă nu mai erau stăpacircni icircn provincia răpită

Respingacircnd aserţiunea istoricilor ruşi despre inexistenţa icircn Basarabia icircn anul anexării la Imperiul Rus a şcolilor şi chiar a ştiutorilor de carte

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 221

Petre Cazacu a subliniat că ei au fost icircmpinşi să susţină un asemenea neadevăr nu numai din interesul politic de a-i trece pe ruşi ca bdquoelibera-torirdquo ai moldovenilor de sub jugul turcesc dar şi din dorinţa de a-i trece drept bdquoluminătorirdquo5

Nu toţi istoricii din perioada ţaristă au prezentat icircn modul acesta situ-aţia icircnvăţămacircntului de pacircnă la 1812 Bunăoară P N Batiuşkov a scos icircn evidenţă un tablou contrar Mai icircntacirci el a reprodus din cartea lui A Nacco6 o scrisoare a mitropolitului Gavriil adresată icircn 1771 feldma-reşalului Rumeanţev icircn care se menţionează că domnitorul Grigore II Ghica icircn prima sa domnie icircn Moldova (1726-1733) bdquoa icircnfiinţat şco-li cu limbile de predare icircn greacă slavonă şi romacircnărdquo Aceste şcoli au funcţionat pacircnă icircn 1770 cacircnd din cauza războiului şi a ciumei şi-au icircntrerupt activitatea7 Din aceeaşi carte a lui A Nacco a mai citat ur-mătoarele bdquoIcircn 1793 domnitorul Moldovei i-a poruncit mitropolitului Iacob să-l informeze cacircte şcoli existau icircn acel timp şi dacă ele aveau icircnvăţători Mitropolitul i-a adus la cunoştinţă că şcolile sunt icircntr-o sta-re proastă şi sunt slab frecventaterdquo8 Totodată icircl citează şi pe Axentie Stadniţchi care a menţionat bdquoIcircngrijindu-se de instruirea romacircnilor mitropolitul Moldovei Veniamin Costache a decis să icircnfiinţeze şcoli ro-macircneşti icircn Focşani Galaţi Bacircrlad Chişinău Roman şi Huşi dar răz-boiul ruso-turc care curacircnd a icircnceput l-a icircmpiedicat să-şi realizeze intenţiile salerdquo9

Icircn realitate aceste şcoli au fost icircnfiinţate nu numai graţie grijii mitropo-litului Veniamin Costache dar şi a domnului Moldovei Alexandru Mo-ruzi care a dispus prin hrisovul din 24 mai 1803 să fie deschise bdquope lacircngă şcoala ce este icircn Iaşi icircncă alte patru şcoale de limba elinească şi moldovenească adecă la tacircrgul Focşani i Bacircrlad i Galaţii şi Chişinăurdquo10

Referindu-se icircn continuare la icircnvăţămacircntul de pacircnă icircn 1812 P Ba-tiuşkov a utilizat informaţia pusă icircn circulaţie de Aleksandr Silin po-trivit căreia episcopul Dimitrie Sulima bdquovenind la sfacircrşitul anului 1811 icircn Basarabia a organizat o şcoală pentru copiii clerului la mănăstirea Curchi unde iniţial locuise el apoi a icircnfiinţat asemenea şcoli şi la mă-năstirile Dobruşa Hacircrjauca şi altelerdquo11 La drept vorbind din studiul lui A Silin nu este clar cacircnd episcopul D Sulima a fondat aceste şcoli Pe de o parte afirmă că icircn decembrie 1811 D Sulima bdquovine din Iaşi icircn Basarabia12rdquo iar pe de altă parte scrie că icircn ianuarie 1812 mitropolitul

222 R O M Acirc N ĂGavriil Bănulescu-Bodoni pleacă pentru cacircteva luni la Sankt Peters-burg13 Prin urmare icircn calitatea sa de vicar după plecarea mitropolitu-lui episcopul D Sulima trebuia să se afle la Iaşi dar nu icircn Basarabia Icircn plus A Silin a mai consemnat că episcopul Dimitrie bdquososind icircn Basa-rabia a locuit icircn primele luni la mănăstirea Curchi pacircnă i s-a pregătit locuinţa icircn oraşul eparhial principalrdquo adică Chişinău timp icircn care cu aprobarea mitropolitului Gavriil a deschis şcoli pe lacircngă mănăstirile menţionate anterior14 Dar aceasta s-a putut icircntacircmpla icircncepacircnd cu luna octombrie 1812

Icircn baza documentelor de arhivă Pavel Lotoţki a remarcat că pe terito-riul dintre Nistru şi Prut au existat şcoli pacircnă icircn 1812 După cum a con-statat icircnsă informaţia enunţată de A Silin despre organizarea şcolilor pe lacircngă mănăstiri de către D Sulima bdquonu se confirmă documentarrdquo Totuşi potrivit fermei sale convingeri şcoli primare pe lacircngă mănăstiri au existat Pavel Lotoţki a tras această concluzie citacircnd cererea din 28 aprilie 1813 a preotului Petru Ghentus din satul Alexăndreni ţinutul Soroca icircnaintată mitropolitului Gavriil de a-i permite să-şi dea copiii la icircnvăţătură la mănăstirea Dobruşa icircntrucacirct icircn satul unde păstorea nu era şcoală15 Dintr-o altă cerere a aflat că bdquoicircn aprilie 1815 negustorii şi alţi locuitori din Chişinău au adresat mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni rugămintea de a icircnfiinţa o şcoală şi de a le plăti icircnvăţătorilor potrivit vechiului obicei al pămacircntului din venitul oraşului numit al cotului Precum reiese din această cerere icircn Chişinău a existat o şcoa-lă numită domnească pentru care se aloca venitul cotului Către anul 1812 şcoala nu mai funcţiona Tot icircn această cerere se mai menţionea-ză că la 16 decembrie 1812 mitropolitul Gavriil l-a numit icircnvăţător pe dascălul Gheorghe Popa cu misiunea să icircnveţe copiii pe lacircngă biserica Sf Ilie Dar peste cacircteva luni casa icircn care se afla şcoala a fost utilizată de către clerul acestei biserici pentru alte necesităţi şi drept urmare procesul de icircnvăţămacircnt s-a icircntrerupt Apoi s-a dat pentru şcoală o casă a bisericii Naşterea Maicii Domnului unde au fost adunaţi copiii Icircnsă peste o vreme casa a fost dată protopopului Lupu şi şcoala iarăşi s-a icircnchisrdquo16 Pe lacircngă biserica Naşterea Maicii Domnului (Măzărachi) din Chişinău a existat o şcoală şi mai icircnainte Dintr-un dosar de arhivă din 1813 Constantin N Tomescu a aflat că icircn 1800 această biserică chişi-năueană a dat unui ecleziarh Vasile casă de locuit cu icircndatorirea să-i icircnveţe icircn ea carte pe copiii din parohie Icircntre timp biserica şi-a făcut

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 223

bdquocasă de şcoală alta cu dascăl racircnduitrdquo de mitropolie iar Vasile deveni preot17

Cercetacircnd dosarele despre hirotonisirea candidaţilor la preoţie de-pozitate icircn Arhivele Consistoriului din Chişinău arhiepiscopul Gurie Grosu a găsit icircn ele mărturii referitoare la studiile acestor candidaţi ele servind drept temei pentru a răspunde afirmativ la icircntrebarea dacă au existat şcoli icircn Basarabia icircnaintea răpirii ei de către Rusia Bunăoară icircntr-un dosar din 1814 Gurie Grosu a găsit că dascălul Ştefan Istrati a icircnvăţat la şcoala din satul Bumbăta candidatul la funcţia de preot la biserica Sf Dumitru din satul Selemet de curacircnd construită şi-a fă-cut studiile la şcoala din Holercani preotul Lupu Vartic hirotonisit icircn 1786 a icircnvăţat icircn satul Işnovăţ ţinutul Orhei icircn calitate de icircnvăţător al diaconului de la biserica Sf Nicolae din Dănuţeni se menţionează icircntr-un dosar din 1816 i-a fost preotul Vasile din satul Buda icircn 1816 a fost ridicat la rangul de preot diaconul de la biserica din Truşeni care hirotonisit diacon icircn 1796 a icircnvăţat carte de la dascălul Costache din Truşeni preotul de la biserica Sf Nicolae din Cobacirclca potrivit unui act din 1816 icircnvăţase carte de la dascălul Strătilă din satul Răspopeni dascălul Gavril Munteanu din satul Scumpia hirotonisit icircn 1816 pre-ot la biserica din Soci ţinutul Făleşti18 bdquoa icircnvăţat carte a ceti şi a cacircnta icircn şcoala din satul Scumpiardquo icircn martie 1813 locuitorii satului Parcani se placircngeau mitropolitului Gavriil că preotul lor macircniindu-se pe ei a dat ordin dascălului să nu-i primească la şcoală pe copiii lor19

Icircn decembrie 1813 dascălul Ioan Hacircncu de la biserica Sf Haralampie din Chişinău care icircnvăţase bdquocarte a ceti a scrie şi a cacircnta moldoveneşte la dascălul Ştefan din satul Săreţiirdquo a cerut să i se aprobe hirotonia icircn di-acon la biserica Naşterea Maicii Domnului (Măzărache) din Chişinău20

Despre existenţa pacircnă icircn 1812 a unei şcoli icircn satul Moleşti ţinutul Hotărniceni aflăm dintr-un document din februarie 1814 ce conţine date biografice referitoare la dascălul Gavril Robu de la biserica din acest sat Icircn vacircrstă de 20 de ani dascălul fuseseră botezat de preotul Ni-colae din satul Horeşti ţinutul Lăpuşna Pe cacircnd era mic după moar-tea tatălui său el a fost luat de către episcopul Meletie al Huşilor bdquope lacircngă care a icircnvăţat să citească şi să scrie icircn moldoveneşte Peste patru ani episcopul l-a dat sub icircndrumarea protoiereului Onufrie Baltagă de la biserica din Moleşti pentru a-i icircnvăţa pe copii icircn şcoala de aicirdquo

224 R O M Acirc N ĂDupă ce i-a icircnvăţat pe copii timp de doi ani el a icircndeplinit funcţia de dascăl la biserica din Moleşti21

Potrivit informaţiei dintr-un dosar de arhivă din 1815 consultat de Constantin Tomescu dascălul Gheorghe de la biserica din satul Ocniţa ţinutul Hotin icircnvăţase carte bdquola un dascăl vestit Proca Mihailrdquo din Iaşi La racircndul său dascălul Gheorghe a avut şcoală icircn satul Arioneşti Dintre copiii care au fost la el bdquola şcoalărdquo era şi unul care a devenit preot bdquoanumi Vasile tot din Arioneştirdquo22

Desigur susţine Petre Cazacu bdquoMoldova de pe acele timpuri n-avea mulţi cărturari sau chiar simpli ştiutori de carte nu erau timpurile ace-lea prielnice pentru cultură icircn genere şi cultură naţională icircndeosebi pe aceste locurirdquo Totuşi Moldova bdquonu putea fi socotită ţară fără ştiinţă de carte fără culturărdquo bdquoCă boierimea ştia carte moldovenească şi greceas-că menţionează icircn continuare Petre Cazacu se dovedeşte din actele scrise şi semnate de ei icircn acele timpuri din toate dosarele şi condicile administraţiei şi justiţiei moldoveneşti ţinute de cărturari moldoveni pacircnă la 1830 şi mai tacircrziu chiar Despre clericii moldoveni din acele timpuri şi despre călugări nu se poate vorbi ca despre agramaţi ei toţi ştiau a citi a scrie şi a cacircnta moldoveneşte altfel n-ar fi fost admişi la funcţiile lor Dovadă sigură despre acest lucru sunt condicile biseri-ceşti scrise moldoveneşte icircn Basarabia pacircnă la 1872 cu toate că este sigur chiar după istoricii ruşi că icircn Basarabia nu a fost deschisă de ruşi nici o şcoală specială moldoveneascărdquo23

Icircn pofida vicisitudinilor timpului procesul de instruire icircn Moldova medievală s-a manifestat nu numai icircn cadrul unor forme organizate de icircnvăţămacircnt dar şi ca urmare a aplicării instruirii particulare şi icircn familie24 care a persistat icircn stacircnga Prutului şi după actul fraudulos din 1812

Istoriografia sovietică moldovenească a tratat icircn mod echivoc problema referitoare la existenţa icircn Basarabia pacircnă la 1812 a unor forme organi-zate de icircnvăţămacircnt Pe de o parte a pus icircn circulaţie informaţia despre deschiderea la mijlocul secolului al XVIII-lea a unor şcoli la Iaşi Huşi Roman Rădăuţi icircn 1766 ndash bdquoicircn toate capitalele de ţinut ale Moldoveirdquo apoi ndash bdquope lacircngă mănăstirea Putna icircn Hotin şi icircn alte oraşe din Moldovardquo iar pe de altă parte pentru a sublinia pretinsa bdquoimportanţă progresistărdquo a

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 225

anexării Basarabiei la Imperiul Rus a comunicat cititorilor bdquoIcircn timp ce la Iaşi şi icircn alte oraşe din Moldova de peste Prut existau unele şcoli care funcţionau regulat icircn Basarabia nu erau asemenea şcoli De regulă aici se icircnvăţa carte numai pe lacircngă biserici şi mănăstirirdquo25 Prin urmare şcoli totuşi au existat Icircn plus cei care icircşi făceau studiile icircn şcolile din dreapta Prutului oare nu erau trimişi icircn calitate de funcţionari sau slujitori bise-riceşti prin icircntregul principat De pildă preotul Nicolae de la biserica din satul Căinari ţinutul Hotărniceni scria icircn 1814 că a icircnvăţat timp de cinci ani bdquola şcoala de la Socola după cum şi atestatul mă mărturiseşterdquo26

Pentru a amplifica confuzia cu scopul de a glorifica rolul Rusiei isto-riografia sovietică moldovenească a inventat icircn acest sens următoarea formulare bdquoPacircnă icircn 1812 icircn Basarabia n-a existat nici un sistem de şcoli permanente de stat Un astfel de sistem a luat naştere abia după 1812 prima instituţie de icircnvăţămacircnt de stat din Basarabia fiind Semi-narul Teologic din Chişinăurdquo27 Icircn primul racircnd este incorect să priveşti teritoriul dintre Prut şi Nistru ca porţiune izolată şi nu ca parte inte-grantă a Principatului Moldovei icircn cadrul căruia a existat totuşi un sistem de şcoli ele nefiind permanente din cauza războaielor ruso-tur-ce Icircn al doilea racircnd Seminarul Teologic din Chişinău era subordonat Eparhiei Chişinăului şi Hotinului iar Seminarul din Socola deschis icircn 1803 ndash Mitropoliei Moldovei adică tot unei instituţii ecleziastice şi atunci care seminar era de stat şi care nu

Deşi istoricul Andrei Eşanu a remarcat existenţa şcolilor icircn Chişinău icircn a doua jumătate a secolului al XVIII-lea ndash icircnceputul secolului al XIX-lea menţionacircnd icircn mod deosebit despre icircnfiinţarea şcolii domneşti28 isto-riografia oficială a continuat să propage ideea privind inexistenţa pacircnă icircn 1812 a unui sistem de şcoli icircn Basarabia29

Ca urmare a demascării icircncepacircnd cu anul 1989 a tendinţei de misti-ficare a istoriei Basarabiei A Eşanu a demonstrat din nou icircn lumina documentelor vremii că procesul de devenire a Chişinăului bdquoca centru de icircnvăţămacircnt a icircnceput nu după 1812 cum se arată frecvent icircn litera-tura de specialitate ci mult mai icircnainterdquo Evenimentul principal icircn isto-ria icircnvăţămacircntului din acest oraş de pacircnă la 1812 a fost deschiderea icircn 1803 a unei şcoli domneşti30 Ulterior A Eşanu a prezentat un tablou amplu al formelor organizate de instruire din Principatul Moldovei icircn secolul al XVIII-lea ndash icircnceputul secolului al XIX-lea din cuprinsul că-

226 R O M Acirc N Ăruia rezultă că pe teritoriul dintre Prut şi Nistru a existat pacircnă icircn 1812 un anumit sistem de şcoli31

Aşadar pacircnă icircn 1812 icircn Principatul Moldovei inclusiv icircn stacircnga Pru-tului au existat şcoli iar ocupaţia militară rusă instalată icircn perioada războiului ruso-turc din anii 1806-1812 a avut un impact negativ asu-pra activităţii lor

Şcoli romacircneşti icircn Basarabia după anexare

După icircncorporarea teritoriului dintre Prut şi Nistru al Principatului Moldovei icircn Imperiul Rus pe durata a cacirctorva decenii reţeaua de şcoli de tip rusesc din provincia romacircnească anexată a evoluat extrem de lent din cauza dezvoltării slabe a sistemului de icircnvăţămacircnt din cadrul imperiului instruirea icircn puţinele şcoli ale acestei reţele deschise icircntre timp efectuacircndu-se icircn limba rusă

Un timp sub regimul ţarist au funcţionat şi o serie de şcoli romacircneşti Icircnsă majoritatea dintre ele au avut o existenţă efemeră La drept vor-bind nici nu cunoaştem prea multe detalii despre aceste şcoli din ca-uza prezenţei unor puţine mărturii documentare ca urmare a faptului că ele nu erau subordonate instituţiilor statului Expunem icircn acest sens cacircteva probe documentare

Icircn cadrul şedinţei din 5 octombrie 1812 a Dicasteriei Exarhiceşti din Chişinău a fost examinată petiţia dascălului Ioan Bogdaproste prin care acesta a solicitat să fie confirmat icircn calitate de dascăl la biserica Sf Gheorghe din satul Gura Galbenei ţinutul Hotărniceni şi să i se permită să deschidă o şcoală icircn acest sat Mitropolitul Gavriil Bănules-cu-Bodoni a formulat următoarea rezoluţie scrisă icircn ruseşte pe cere-rea dascălului bdquoPetiţionarul să fie numit la această biserică Icircn afară de aceasta să i se icircngăduie să deschidă o şcoală moldovenească pentru a instrui copiii care vor dori să icircnveţe la elrdquo32

La 1813 funcţiona o şcoală pe lacircngă biserica Măzărache din Chişinău Dascălul Gheorghe Popovici de la această biserică i-a scris mitropoli-tului Bănulescu-Bodoni icircntr-o petiţie pe care i-a adresat-o icircn noiem-brie 1813 bdquoNeocolită bucurie am avut şi am de cacircnd cu a icirc p s voastre poruncă şi blagoslovenie m-am racircnduit icircnvăţătoriu de copii icircn limba

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 227

moldovenească la biserica lui Măzăracherdquo Iar icircn continuare a formulat rugămintea să i se dea bdquocacircţiva banirdquo deoarece bdquolipsa celor trebuincioase casii neertat cere cea de nevoie hrană şi icircmbrăcăminterdquo Deşi avea bdquoo viişoarărdquo aceasta icircnsă bdquopuţin sporiu aduce peste plata osteneliirdquo Mitro-politul a poruncit Dicasteriei să cerceteze dacă bdquonu ia acest dascăl plată de la copiirdquo S-a constatat că dascălul a luat plată bdquopentru icircnvăţătura co-piilorrdquo şi anume 5 lei de la Sacircrghi Lazăr 2 lei de la văduva Smaranda 4 lei de la Stati Grosu 12 lei de la Gheorghe Abăgeriul şi 3 lei de la Dima Cojocaru Icircn actul icircntocmit de secretarul Jadanov se menţionează că dascălul Popovici a primit bani numai de la aceşti cinci părinţi urmacircnd ca pentru ceilalţi copii să găsească bdquoun dascăl de limba rusărdquo33

Dintr-un dosar de arhivă Constantin Tomescu a aflat că icircn 1813 icircn satul Macircnzăteşti ţinutul Iaşi era un dascăl bdquodeosebitrdquo pe nume To-ader fiu de preot care bdquoicircnvaţă şi copii şi slujeşti şi la bisăricărdquo34 Tot acest cercetător a mai depistat informaţia că la 1814 era şcoală icircn satul Brătuleni la care icircşi dăduse copiii şi preotul Ştefan din satul Sărăţica ţinutul Hotărniceni35

Printr-un raport din 1814 protopopul Ioan Dimitriu al ţinutului Lă-puşna i-a comunicat mitropolitului Bănulescu-Bodoni bdquoVasăli holteiu ficiorul lui Pentelii din satul Mileştii ştiind puţănă carte l-au tocmit 8 oameni din satul Buiucanii ca să le icircnveţi copii carti fiind copii mici nefiind de vărstă di a mergi la altă şcoală la cari s-au dat şi casă pentru copii pentru icircnvăţăturărdquo36

La 5 decembrie 1823 locuitorii satului Buiucani ţinutul Orhei au solicitat conducerii Eparhiei Chişinăului şi Hotinului să i se dea voie dascălului Vasile Pintilie să-i icircnveţe pe copii bdquoicircn limba naţiei moldove-neştirdquo37 Dascălul Vasile Pintilie de 35 de ani fiu de ţăran era trecut la tagma duhovnicească prin ordinul din 29 iulie 1815 al Dicasteriei dar din acest an fiind inclus icircn lista slujitorilor de la biserica din Buiucani el nu a exercitat nicio funcţie bisericească Examinacircnd petiţia icircn cadrul şedinţei din 17 decembrie 1823 membrii Dicasteriei s-au oprit asupra certificatului eliberat icircn 1815 de către Dicasterie lui Vasile Pintilie icircn care se menţiona că el urma să icircnveţe copiii pacircnă cacircnd va fi numit icircntr-o funcţie Icircnsă după scurgerea a nouă ani constatau membrii Dicaste-riei V Pintilie nu numai că nu şi-a căutat un loc liber la vreo biserică dar nici nu s-a adresat conducerii eparhiale pentru a-i acorda un post

228 R O M Acirc N Ăvacant Prin urmare citim icircn verdict avacircnd icircn vedere această cauză dar şi faptul că el provenind din categoria socială a ţăranilor nu a prezen-tat niciun act ce i-ar da dreptul să fie admis icircn tagma duhovnicească solicitarea nu poate fi satisfăcută Mai mult decacirct atacirct membrii acestei instituţii ecleziastice au decis să fie anulat certificatul eliberat lui V Pin-tilie icircn 1815 şi totodată să se dea dispoziţie ca el să fie exclus din lista slujitorilor bisericii din Buiucani38

Deoarece şcolile cu predarea icircn limba romacircnă nu aveau statut oficial organele statului interveneau şi le sistau activitatea aşa cum s-a icircntacircm-plat bunăoară cu şcoala din Ciutuleşti

Icircn reclamaţia icircnaintată conducerii eparhiale postelnicelul Dumitru Răileanu din satul Ciutuleşti ţinutul Iaşi a explicat că el a construit icircn acest sat o biserică de stuf o clopotniţă şi gard de piatră icircn jurul bi-sericii Pe deasupra a zidit şi o casă de piatră pentru şcoală icircn care să icircnveţe copiii din sat stabilind pentru icircnvăţător suma de 200 de lei anu-al dar protoiereul Pavel Chişleacov i-a interzis dascălului să-i icircnveţe pe copii din care motiv a rugat să i se acorde dascălului permisiunea de a-i instrui Rezoluţia din 7 martie 1829 a arhiepiscopului Dimitrie Su-lima consemnată pe cererea postelnicelului a fost următoarea bdquoSă i se comunice protopopului Chişleacov ca el să nu-i icircmpiedice dascălului de la Ciutuleşti să-i icircnveţe pe copii să citească după cărţile bisericeşti să cacircnte cacircntece bisericeşti şi să scrierdquo39

Despre existenţa la mijlocul secolului al XIX-lea icircn judeţele Orhei şi Chişinău a cacirctorva şcoli romacircneşti se poate deduce din următorul caz Icircn cadrul şedinţei din decembrie 1856 a Consistoriului Duhovnicesc din Chişinău a fost audiată comunicarea oficială a supraveghetorului Şcolii Judeţene nr 2 din Chişinău Simion Tarapanov40 prin care aces-ta a adus la cunoştinţă că după cum i-a raportat icircnvăţătorul şcolii paro-hiale din Orhei icircn multe sate din judeţul Orhei sunt şcoli deschise fără permisiune din partea conducerii şcolilor Fiind icircntrebaţi pe ce temei legal icirci icircnvaţă pe elevi icircnvăţătorii acestor şcoli răspundeau că icirci icircnvaţă cu icircnvoirea Consistoriului La 30 aprilie 1856 S Tarapanov a vizitat personal şcolile aflate icircn subordinea sa şi a descoperit icircn satul Ignăţei judeţul Orhei o şcoală cu 12 elevi al căror icircnvăţător era Pavel Dascăl fiu de dascăl originar din satul Bursuc judeţul Soroca care poseda cer-tificat cu privire la deschiderea şcolii eliberat la 15 ianuarie 1856 de

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 229

către protopopul preotul Fiodor Vijinschi din satul Scorţeni Avacircnd icircn vedere cele expuse icircn comunicarea oficială pe care a prezentat-o Tara-panov a solicitat Consistoriului să-l informeze pe ce bază legală preoţii eliberează certificate prin care se acordă dreptul de a deschide şcoli icircn sate Concomitent el a mai rugat să i se pună la dispoziţie lista şcolilor din judeţele Chişinău şi Orhei deschise cu aprobarea Consistoriului41

Potrivit informaţiei pe care o deţinea Consistoriul şcolile de pe lacircngă bi-sericile din Eparhia Chişinăului şi Hotinului prevăzute pentru a-i icircnvăţa pe copiii sătenilor să citească să scrie să spună rugăciuni şi să cunoască noţiunile de bază ale catehismului bdquoau fost icircnfiinţate icircn virtutea decre-tului secret al Sf Sinod din 29 octombrie 1856 conducerea eparhială fiind obligată să cacircştige bunăvoinţa clerului din parohii şi să-l stimule-ze ca să deschidă şcoli pe lacircngă biserici care să fie simple şi adaptate la viaţa poporuluirdquo42 Anual protopopii urmau să prezinte Consistoriului informaţii privitoare la numărul şcolilor icircnvăţătorilor şi elevilor pe care Consistoriul la racircndul său avea să le adreseze Sinodului

Pentru a-i da răspuns lui Tarapanov Consistoriul a apelat şi la raportul din 20 ianuarie 1856 al protopopului judeţului Orhei protoiereul Si-mion Baltaga icircn care acesta a icircnfăţişat astfel situaţia icircnvăţămacircntului din cadrul judeţului 1 Icircn judeţul Orhei lipsesc şcoli pentru copiii săteni-lor icircntreţinute de biserici şi aflate icircn grija clerului independent de alte instituţii icircntrucacirct bisericile fiind sărace nu sunt icircn stare să icircntreţină asemenea şcoli 2 De asemenea lipsesc şcoli săteşti subordonate altor instituţii neicircntreţinute de cler dar care participă la instruirea elevilor din aceste şcoli 3 Pe timp de iarnă icircn multe sate din judeţul Orhei icircn condiţii de casă clerul personal sau cu ajutorul pisarilor rurali şi al altor persoane ştiutoare de carte icirci icircnvaţă pe copii să citească să spună rugăciuni să cunoască simbolurile credinţei şi noţiunile de bază ale ca-tehismului dar icircn ultima perioadă a anului 1855 ca urmare a ordinului dat de către şeful judeţului Orhei acest mod de a-i icircnvăţa pe copiii din localităţile rurale a fost suprimat sub pretextul că icircnvăţătorii trebuie să posede certificate eliberate de către Direcţia Liceului Regional din Chişinău ce ar adeveri dreptul de a instrui recomandacircndu-le sătenilor să-şi dea copiii la icircnvăţătură icircn şcoala parohială din Orhei43

Luacircnd icircn consideraţie informaţiile din raportul protoiereului Simion Baltaga şi ordinul şefului judeţului Orhei Consistoriul a constatat cle-

230 R O M Acirc N Ă

Note

rului i s-a poruncit să anunţe locuitorii acestui judeţ ca ei să nu-şi dea co-piii la icircnvăţătură persoanelor laice care nu dispun de certificate eliberate de către conducerea şcolilor dar nu să icircnchidă şcolile deschise pe lacircngă bisericile din judeţul Orhei ca urmare a ordinului emis la 29 mai 1836 de către Sf Sinod cu privire la copiii sătenilor prin care responsabilitatea de a-i instrui a fost pusă pe seama clerului De aceea icircncă la 29 noiembrie 1856 Consistoriul i-a dat dispoziţie protoiereului Simion Baltaga să re-stabilească şcolile care au existat pe lacircngă biserici

Icircn acest context Consistoriul a enumerat localităţile din judeţul Chi-şinău icircn care activau şcoli şi anume icircn satele Durleşti Truşeni Bă-cioi Lozova Străşeni Sadova Sireţi Costeşti Răzeni Mereni Bujor Cărpineni Volcineţ Nisporenii de Sus Mileşti Vărzăreşti Tuzora şi tacircrgul Hacircnceşti Icircnsă Consistoriul nu era informat pe ce bază preoţii eliberează certificate pentru a deschide şcoli icircn sate

Sfacircrşind examinarea comunicării oficiale Consistoriul a dispus supra-veghetorului Şcolii Judeţene nr 2 din Chişinău să i se comunice toată informaţia pe care Consistoriul o are referitor la subiectul abordat44

Nu icircncape icircndoială că icircnvăţătura icircn aceste şcoli decurgea icircn limba ro-macircnă din simplul motiv că erau organizate din iniţiativa preoţilor

Drept argument serveşte şi următoarea afirmaţie a scriitorului Aleksandr Afanasiev-Ciujbinski45 după ce a icircntreprins o călătorie prin Basarabia bdquoEste dificil să deschizi şcoli icircn satele moldoveneşti instruirea icircn moldo-veneşte nu este permisă iar icircn ruseşte se vor găsi puţini doritorirdquo46

1 Бессарабские областные ведомости nr 94 din 2 decembrie 1881 p 535 АН Очерк гражданского устройства Бессарабской области с 1812-1828 г icircn bdquoЗаписки Императорского Одесского Общества Истории и Древностейrdquo Одесса 1900 том XXII p 1512 П Куницкий Краткое статистическое описание заднестровской области присоединенной к России по мирному трактату заключенному с Портою Отоманскoю в Бухаресте 1812 года С-Петербург 1813 p 283 И Халиппа Очерк истории народного образования Бессарабии в первой половине XIX-го века icircn bdquoТруды Бессарабской Губернской Ученой Архивной Комиссииrdquo Кишинев 1902 том II p 1194 АГ Рашин Население России за 100 лет Москва 1956 p 2895 P Cazacu Moldova dintre Prut şi Nistru 1812-1918 Chişinău 1992 p 184

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 2316 А Накко История Бессарабии с древнейших времен Одесса 1876 часть II p 440-4417 ПН Батюшков Бессарабия Историческое описание С-Петербург 1892 p 1568 Ibidem9 А Стадницкий Меры о развитии просвещения в Бессарабии по присоединении ее к России в 1812 году icircn bdquoКишиневские епархиальные ведомостиrdquo 1889 nr 5 p 21510 Uricariul Cuprinzătoriu de hrisoave firmanuri şi alte acte ale Moldovei Sub redacţia lui Teodor Codrescu Iaşi 1853 partea a III-a p 2511 ПН Батюшков op cit p 15812 Realmente icircn perioada respectivă prin denumirea de Basarabia se subicircnţelegea doar zona de sud a spaţiului dintre Prut şi Nistru Evident prin această denumire geografică A Silin a avut icircn vedere tot spaţiul din stacircnga Prutului13 А Силин Димитрий архиепископ Кишиневский и Хотинский icircn bdquoКишиневские епархиальные ведомостиrdquo 1867 nr 2 p 47-4814 Ibidem p 48-4915 ПА Лотоцкий История Кишиневской Духовной Семинарии Кишинев 1913 р 11-12 Referitor la cererea preotului Petru Ghentus se menţionează şi icircn Arhivele Ba-sarabiei 1933 nr 4 p 31616 ПА Лотоцкий История Кишиневской Духовной Семинарии р 12 Documentul respectiv este publicat de Constantin N Tomescu icircn Arhivele Basarabiei (1936 nr 2-3 p 21-22) de unde icircl reproducem icircn continuare (vezi Anexa 1)17 CN Tomescu Diferite ştiri din Arhiva Consiliului Eparhial Chişinău icircn bdquoArhivele Basa-rabieirdquo 1933 nr 4 p 31918 După 1812 ţinutul Iaşi era numit icircn mod oficial şi Făleşti19 Arhiepiscop Gurie Cacircteva extrase din arhive despre şcolile bisericeşti din Basarabia icircna-intea anexării ei de către Rusia icircn bdquoRevista Societăţii Istorico-Arheologice din Chişinăurdquo 1921 vol XIII p 62-6420 CN Tomescu Diferite ştiri din Arhiva Consiliului Eparhial Chişinău icircn bdquoArhivele Basa-rabieirdquo 1934 nr 3 p 24521 ANRM F 205 inv 1 d 474 f 522 CN Tomescu Diferite ştiri din Arhiva Consiliului Eparhial Chişinău icircn bdquoArhivele Basa-rabieirdquo 1936 nr 2-3 p 5423 P Cazacu op cit p 18524 Ibidem p 187 A Eşanu Contribuţii la istoria culturii romacircneşti (Moldova medievală) Bucureşti 1997 p 283-287 362-36525 Istoria RSS Moldoveneşti Chişinău 1967 vol I p 387-388 49226 Arhivele Basarabiei 1935 nr 1 p 40-4127 IA Anţupov AI Babii VI Jukov IG Ivanov Icircnsemnătatea istorică a alipirii Basara-biei la Rusia icircn 1812 Chişinău 1969 p 8328 А Ешану Школы Кишинева во второй половине XVIII ndash начале XIX в icircn bdquoИзвестия Академии наук МССРrdquo Серия общественных наук 1978 nr 2 p 87-9329 Istoria RSS Moldoveneşti Chişinău 1984 p 202 ТА Крачун Развитие школы и педагогической мысли в Молдавии Кишинев 1985 р 48 ИФ Иовва Передовая Россия и общественно-политическое движение в Молдавии (первая половина XIX в) Кишинев 1986 р 192

232 R O M Acirc N Ă30 A Eşanu Şcoala domnească la Chişinău la icircnceputul secolului al XIX-lea icircn bdquoRevista de istorie a Moldoveirdquo Chişinău 1993 nr 3 p 14-1531 A Eşanu Contribuţii la istoria culturii romacircneşti (Moldova medievală) p 338-37832 ANRM F 733 inv 1 d 46 f 789v-79033 CN Tomescu Diferite ştiri din Arhiva Consiliului Eparhial Chişinău icircn bdquoArhivele Basa-rabieirdquo 1934 nr 3 p 229-23034 CN Tomescu Diferite ştiri din Arhiva Consiliului Eparhial Chişinău icircn bdquoArhivele Basa-rabieirdquo 1933 nr 4 p 31935 CN Tomescu Diferite ştiri din Arhiva Consiliului Eparhial Chişinău icircn bdquoArhivele Basa-rabieirdquo 1935 nr 2 p 14336 CN Tomescu Diferite ştiri din Arhiva Consiliului Eparhial Chişinău icircn bdquoArhivele Basa-rabieirdquo 1935 nr 1 p 35 Icircn sursa respectivă este scris eronat bdquosatul Butcaniirdquo37 ANRM F 205 inv 1 d 4303 f 238 Ibidem f 539 ANRM F 205 inv 1 d 6296 f 240 Simion G Tarapanov (1816-) fiu de negustor originar din judeţul Olviopol (sau Ananiev conform altei surse) gubernia Herson unde părinţii săi stăpacircneau 750 de de-setine de pămacircnt Absolveşte Şcoala Judeţeană din Chişinău şi la 21 februarie 1834 este numit icircnvăţător la Şcoala Judeţeană din Bender de unde la 9 iunie 1835 este transferat la Şcoala Judeţeană din Chişinău ca profesor de limba romacircnă Suplimentar predă şi is-toria La 26 august 1836 după ce a susţinut examenele la Liceul Regional din Chişinău el este confirmat icircn calitate de profesor de istorie Pe deasupra a predat desenul (august 1836 ndash februarie 1837) şi limba rusă (15 octombrie 1837 ndash 1 martie 1838) iar din 1842 a icircnceput să exercite şi funcţia de supraveghetor al şcolii La 25 mai 1850 S Tarapanov este trecut la Şcoala Judeţeană nr 2 din Chişinău icircn calitate de supraveghetor funcţie pe care o deţinea şi icircn 1874 [Informaţii extrase din ANRM F 152 inv 5 d 11 (stat personal din 1836) F 152 inv 5 d 19 f 4v-5 (stat personal din 1839) F 152 inv 5 d 38 f 13-16 (stat personal din 1840) F 152 inv 6 d 15 f 4-5 (stat personal din 1851) F 152 inv 6 d 23 f 3-8 (stat personal din 1852) F 152 inv 6 d 30 f 4-8 (stat personal din 1853) F 152 inv 6 d 145 (stat personal din 1874)]41 ANRM F 208 inv 1 d 26 f 212-21342 Ibidem f 21343 Ibidem f 214-21544 Ibidem f 216-21745 Aleksandr St Afanasiev (1817-1875) scriitor publicist şi etnograf ucrainean Pseudo-nimul literar Ciujbinski Este autorul culegerii de versuri icircn limba ucraineană Ce-am avut la inimă (1855) Dintre lucrările sale cu caracter etnografic o remarcăm pe cea intitulată O călătorie prin Rusia de Sud (1861 partea I 1863 partea a II-a) redactată icircn limba rusă Partea a doua a lucrării cu genericul Schiţe nistrene conţine informaţii referitoare la Ba-sarabia acumulate de autor icircn timpul călătoriei de documentare pe care a icircntreprins-o prin această provincie Opera А Афанасьев-Чужбинский Поездка в Южную Россию Часть II Очерки Днестра Санкт-Петербург 1863 440 р46 А Афанасьев-Чужбинский Поездка в Южную Россию Часть II Очерки Днестра Санкт-Петербург 1863 p 19

p o e s i s 233

Nicolae MĂTCAŞ

Ne-a spart fortuna-n două răsuflarea

Eu m-am născut icircn graiul dulce-al mameiM-au legănat şi muntele şi mareaPacircnă la Tisa se-auzea cacircntareaPe mal nistrean crestată-n buza lamei

Ne-a spart fortuna-n două răsuflareaŞi azi mai sacircngerează rana drameiCacircnd dai la Prut umil uiumul vameiSă poţi să duci la Putna neuitarea

Icircn geana toamnei cacircnd s-a stinge-n zareDuiosul jalnic ţipăt de cocorPe ultim drum mă duceţi la culcareSub tremur viu de falnic tricolor

Eu m-am născut icircn Romacircnia MareŞi-n Romacircnia Mare-aş vrea să mor

Vă eclipsează statul planeta Eminescu

S-au stins ca versul clasic printre cezuri şi rime

Dar au rămas icircn inimi sclipinde nestemate

NM ndash filolog lingvist prof univ poet publicist

traducător om de stat Membru al Uniunii

Scriitorilor din Romacircnia şi din Republica Moldova şi al Uniunii Jurnaliştilor din

Moldova Autor şi coautor redactor şi coredactor

a peste 30 de manuale elaborări metodice şi alte ediţii didactice şi a peste 250 de articole şi studii

Semnează icircn 2010 volumul Calvarul limbii romacircne din

Basarabia 552 p editat de Casa Limbii Romacircne bdquoNichita Stănescurdquo Ministru al Ştiinţei

şi Icircnvăţămacircntului din Republica Moldova (1990-1994) Fondator al revistei

bdquoLimba Romacircnărdquo

234 R O M Acirc N ĂPe stele călătoare planeţi unde-s gravatePe veci ale lor nume şi faptele sublime

Mai sunt icircn timpul nostru hacirczenii dacircnd din coateCu merite de paie şi nume anonime(Scofală Plagiatu Frustratu Neicanime)Să intre cu ciubota drept icircn eternitate

E un temei din veacuri al dreptului firesculNu-ţi cade fără merit din cer de nicăieri

Să fiţi voi regi ori cutre curtean sau cutărescuClonaţi icircn eprubete pe-o oră cavaleriCadavre-n debarale de astăzi şi de ieriVă eclipsează statul planeta Eminescu

Ca un Ogravecnus damnat ne-ncetat să-mpletească

Ca suveica prin rost prin granit trece daltaSe-nmlăd igravee ca joarda potrivnica rocăCoboracirctă din creste icircn silva barocăSă se-nşugraverube-n ceruri liană cu alta

Un feeric peisaj cacircnd o vezi cum revocăSiniliul din cer cu statura-i cobaltaInspiraţia dură nu ştie ce-i haltaCreatorul dă rocăi pecete de cocă

Se zgacircieşte uitarea să-ţi sfacircşie strunaLa cea moară din deal nu mai e morăriţaTu ornezi şi ornezi stofa ta adamască

p o e s i s 235

Ca un Ogravecnus damnat ne-ncetat să-mpleteascăO fracircnghie pe care i-o mugraversecă-ntrunaLa alt capăt iavaş insolent măgăriţa

N-am trecut prin viaţă ca prin hol

N-am trecut prin viaţă ca prin holZeci de chipuri icircmi icircnţes ogorulMacbeth Hamlet Stockman revizorulToate mi-s şi aisberg şi atol

Sună goarna-mi spune regizograverulCă e timpul frate rostogolSă porneşti bugigravea şi motorulSă-ţi interpretezi şi propriul rol

Intru-n dans cu toată pasiuneaMă sufoc Să-mi joace festa rolulSar nebune pulsul tensiunea

Gacirclgacircie-n furtun colesterolulBrusc un iacutectus stinge crud tirolulŞi-mi icircncheie sacră misiunea____Aici valsul tirolez

O fi fiind ea viaţa-n cer frumoasă

Icircşi pipăie ecluzele stihiaSe smulg din fracircu gheţarii telegariiLa pacircndă stau vulcanii ca ogariiPătrunde-n oase cancer agonia

236 R O M Acirc N ĂDolfanii-o iau spre cosmice fruntariiCupeacuteţu-şi mută-n buncăr prăvăliaUn cap-de-porc icircşi dibuie fracircnghiaSe roagă-a macircntuire tipicarii

Se-aruncă-n hău prostraţii mimacircnd doxeConvinşi că astfel urcă la Zamolxe

Din arcă-mi fac dibaci ca Noe casăRidic spre Ararat pacircnzele-n vacircntO fi fiind ea viaţa-n cer frumoasăDar mai frumoasă-i parcă pe pămacircnt

E cu ochi şi cu spracircncene cu asemenea şrapnele

Ţari setoşi de măreţie toţi sunt oale şi ulcioareDorm icircn colbul de arhivă schiţe planuri stratagemePacte note protocoale uneltiri făcute ghemeNumai nu şi testamentul ţarului Petru cel Mare

Lungul vis spre anatolii nu a fost surpat de vremeŢinta clară chiar de-i scapă marii flote militareO preia-n vizor flotila de femei şi fete careŞtiu să unduie la bară şi să joace la extreme

Şi-au scos blondele rusine tehnica de-naintareOchi albaştri ca cicoarea busturi tari icircmplătoşateMersul lin ca de felină unduiri de şolduri plateRăscroieli pacircn-la burice pacircn-la poli ndash posterioare

E cu ochi şi cu spracircncene cu asemenea şrapnelePoţi răzbi cu uşurinţă spre Bosfor şi Dardanele

p r o z ă 237

Vlad SărătilăMacircnzul cu coarne sau bdquoVacircrtejul icircn deşertrdquoNanoroman

VS ndash prof de literatură universală poet prozator

dramaturg originar din satul Slobozia-Vărăncău Soroca Dintre volumele

publicate Mici poeme cu dileme (2003) Drob

(2008) Portrete icircn alb (2010) Popasuri icircn țara bricelor și rozelor de foc (2011) Uverturi icircn Dor

major Uverturi icircn Fard minor (2012) Icircn proces de montare drama Un bilet cu destinația Olimp Membru al Uniunii jurnaliştilor şi al

Asociaţiei epigramiştilor din Republica Moldova

ndash Linişteeeeeeendash Silencendash Рты позакрывайтеndash Ţssssssssst

Icircn minte icircn inimi şi icircn organele interne e vamă Altceva nimic

Vama este biserica ministerului finanţelor icircn particular şi a guvernului icircn ansamblu Vama icircn viziunea lor este macircntuirea noastră

Lucru ştiut icircn biserică trebuie să te icircnchini să crezi şi să speri Dar mai mare decacirct credinţa şi speranţa a fost şi va fi dragostea fără rezer-ve pentru vameş fiindcă icircnfricoşata judeca-tă este munca Lui de fiecare zi

Judecătorul a anunţat pauză de cafea

Popoarele adunate de o parte şi de alta ale frontierei amuţiră ridicacircnd spre ceruri ochii icircnlăcrimaţi de puterea rugilor

Iisus Allah Buddha Crişna şi cu Rama Za-ratustra toţi zeii inclusiv isteţul Hermes pro-tectorul de bişniţă sunt rugaţi să facă uz de nemărginita lor putere ca să-i priască domnu-lui vameş cafeaua

Doar acel care nu a trecut vreodată dintr-o ţară icircn alta (din păcate avem şi din aceştia

238 R O M Acirc N Ădeşi noi ne-am deprins să ne mutăm pe parcursul istoriei dintr-un im-periu icircn altul cu tot cu grăniceri) nu ştie cacirct de important este să-i facă bine domnului vameş cafeaua

Buna derulare a ritualului trecerii licorii brune prin esofagul persoanei publice fericeşte naţiunile provoacă o icircncălzire globală icircn sensul poli-tic şi mai puţin politic al cuvacircntului

Cafeaua bună icircnseamnă ploaie la vreme fiindcă li se permite norilor să treacă frontiera Cafeaua proastă icircnseamnă agricultură fără tractoare şi poezie naţională fără haiku

Muriţi vameşul serveşte cafeaua

Gata vine ora adevărului

Ilie Calu vameş-maior pogoricirc din cerul lui vameş de tot şi se arătă mulţimii Privirea Sa trecu ca un laser prin oameni şi baloturi micşo-racircndu-le semnificativ dimensiunile După aceasta el binevoi sa icircnjure scurt fără răutate icircntr-o singură frază cu şase subordonate icircntreprin-derile textile din Turcia şi se aşeză pe un scăuieş de contrabandă pen-tru a resimţi gustul cafelei amărui ca soarta unui om icircmpovărat de grijile ţării

Nefericit gest

Icircn acest moment vameşul icircl prinse cu coada ochiului pe Mitică Tre-tinu sergent inferior şi şofer la securitate care se icircndrepta spre el pe picioarele sale curbate ca de ienicer crescut icircn şa

bdquoAcesta-i mare rahat te toarnă icircntr-o clipărdquo gacircndi speriat Calu şi unde răcni haiduceşte

ndash Bagajele la control

Mitică icircnsă aplecă spre urechea vameşului cele vreo 120 de kile pre-ponderent slănină pe care le avea cu titlu de proprietate privată şi şopti cu dragoste militărească ndash La loc comanda

p r o z ă 239

ndash Să trăiţi dom icirc-icirc-icirc-icirc-icirc-icircndash La loc comanda căpitane

Tretinu icircl coboricirc intenţionat pe maior cu un grad pentru ca acesta să se pătrundă de importanţa vizitei sergentuluindash Să trăiţi La loc comandandash Vino icircncoace

Retraşi Mitică icircndreptă arătătorul său scurt şi puhav spre unul dintre sutele de călători ndash Pe ăla jigărit l-ai văzutndash Văzut să trăiţindash Ce-ai observatndash Că-i jigărit să trăiţindash Bă tu nu eşti cal ci bou Ai băgat de seamă că icircn toată vama numai el nu are bagajendash O fi student să trăiţindash Mai degrabă spion Mdaa de unde oare o fi De la Mossad Nu cred ăia-s băieţi deştepţi ar fi avut grijă ca omul lor să nu se evidenţi-eze din mulţime Dar poate-i agent dublu şi nu doreşte să poarte gea-mantanele nimănui Eeeeh cacircnd dracu vor avea spionii week-end că m-am săturat să-i tot prind pe cont propriu

Nu ştiu de ce sergentul Mitică vroia să-l impresioneze pe vameş Era ca şi cum ar da un master-class icircn materie de contraspionaj Să captureze spioni era unicul lucru pe care el icircl făcea cu plăcere ndash Trebuie să-l supunem unui control minuţiosndash Să trăiţi

Peste cacircteva minute ciudatul pasager fără bagaje era adus icircn sala pentru control suplimentar

ndash Numele prenumele şi ce mai ai răcni sergentul Tretinu icircncacirct tre-mură slănina de pe el şi tencuiala de pe pereţi De altfel Mitică nu era ţipălău Pur şi simplu instrucţiunea de serviciu prevedea că duşmanul trebuie mai icircntacirci intimidat scos de pe fixndash Mmmacircnzu Ghi-Ghiţă

240 R O M Acirc N Ăndash Fratele tău geamăn tot Macircnzu Ghiţă estendash D-d-a-a desigur eu nu am niciun fratendash De unde viindash D-d-i-n Is-Istanbulndash Scopul vizitei Te previn icircn vamă bacirclbacircitul este interzis prin legendash Icircnţelegeţi c-c-icircndva ro-romanii i-au cuuucerit pe gre-greci prin forţa armelor iar gre-grecii i-au-i-au cucerit pe ro-romani prin cultură prin mi-mituri

bdquoAista-i mare svoloci gicircndi Mitică Dacă mai toarnă din astea icircl icircmpuşc pentru tentativă de evadarerdquo

ndash Băăi tu n-ai fost icircn Grecia Eu am informaţii de la agenţii secreţi Istanbulul se află icircn Turcia Ai crezut că SIS-ul doarme da

ndash Eu v-vreau să demonstrez că Imperiul Otoman a cucerit Mo-Moldo-va prin forţa armelor iar Mo-Moldova a cucerit Im-imperiul Otoman prin cu-cultură

ndash Adică turcii s-au aflat 300 de ani sub jug cultural moldovenesc

Astăzi Mitică avea orizont fiindcă icircn calitate de securist a tras cu ure-chea la mai multe mitinguri

ndash Nnu chiar aşa bicirclbacirci Ghiţă Micircnzu dar am gă-găsit probe Este vorba despre co-coarnele be-berbecului

ndash Al cui era animalul şi cum a trecut frontiera Arată-mi certificatul de origine certificatul veterinar declaraţia despre valoarea mărfii şi cele-lalte 22 de documente Altfel voi califica cele făptuite ca tentativă de contrabandă cu berbeci

ndash Co-coarnele be-berbecului este un or-ornament bicircigui Ghiţă Macircnzu Icircl găsim pe ar-articole brodate ori cioplite icircn lemn sau piatră covoare tra-tradiţionale moldave Dacă el se găseşte icircn Tu-Turcia icircnseamnă că noi i-am cu-cucerit pe turci din punct de vedere spi-spiritual

ndash Icircnseamnă că icircn conformitate cu articolul 12 din codul 14 eşti icircnvinuit de icircnaltă trădare de stat cu circumstanţe agravante pentru export ilicit de păsări şi bovine Coarnele ordon să fie anexate la dosar

p r o z ă 241

Mitică puse macircna pe cătuşe dar astăzi Macircnzu era norocos Din um-bră apăru discret un nou personaj pe care nu-l observase nimeni pacircnă atunci Era colonelul Armăsaru poreclit de iniţiaţii icircn probleme de se-curitate criticul literar

ndash Nu vă ambalaţi fraţilor zise el cu multă dragoste faţă de aproapele şi apoi se apropie de Ghiţă Macircnzu care o cam sfeclise

ndash Tinere daţi-mi voie să vă aduc mulţumiri din partea preşedintelui proaspăt ales parlamentului reales şi guvernului remaniat al ţării noastre pentru spiritul patriotic de care sunteţi invadat şi să vă doresc mari succe-se icircn realizarea nobilelor intenţii pe care le nutriţi Nu vă rog mult nu-mi mulţumiţi pentru că icircn acest caz m-aş alege cu procese suplimentare de conştiinţă pentru această tardivă intervenţie Vă rog să receptaţi cu inima cacircteva cuvinte simple icircn spatele nostru este Patria şi responsabilitatea ne face uneori să fim mai duri Scuzele noastre pentru disconfort

Eeeeh are dreptate cel care afirmă că adevărata fericire omul o poate sim-ţi doar icircn vamă Dacă nu atunci cacircnd intră atunci garantat cacircnd iese

Răvăşit din cauza trecerii inopinate de la rece la cald Ghiţă Macircnzu pupă ca unui socru macircna colonelului

ndash Vă mulţumesc nici nu vă imaginaţi cacirct vă sunt de recunoscător

ndash Toate bune Nu uita tinere să mă inviţi la nuntă

Peste o clipă Armăsaru ordonă convocarea unei şedinţe extraordinare la care urma să se discute noile pericole care pot afecta bunăstarea ţării şi implicit a poporului

Chemat să prezinte darea de seamă privind aplicarea programului de activităţi icircn vederea şi aşa mai departe vameş maiorul Ilie Calu icircncepu icircn mod tradiţional

ndash Onorată asistenţă vama este filtrul ţării

ndash iar icircn filtru icircntotdeauna rămacircne ceva interveni cam icircn zeflemea Armăsaru Apoi continuă cu o duritate şi un patetism năvalnic care icircn-totdeauna icirci icircnfrumuseţează pe şefi indiferent de calibrul lor

242 R O M Acirc N Ăndash Prea v-aţi bătut joc de ţară de străbuni de obicei

Noi stăm la straja intereselor Patriei icircncercă să se linguşească Ilie Calu dar mai rău făcu Vameş-vameş dar tot naiv el credea că un maior are dreptul să-şi iubească ţara şi poporul tot aşa ca un colonel Armăsaru icircl anihilă cu parafraza unui vers pentru copiibdquoUite vama ne iubeşteEa de toate ne-a adusEa ne-nvaţă şi ne creşteŞi ni-i dragă de nespusrdquo

Nedeprins cu poezia Ilie Calu căzu El plecă ruşinat cu tot cu gradul de maior pentru ca să revină mai tacircrziu la insistenţa unui văr mai armăsar decacirct colonelul Armăsaru Dar lucrul acesta pentru masele de oameni care construiesc icircn alte ţări viitorul ţării noastre contează mai puţin

Şedinţa era strict secretă Prezida colonelul Armăsaru asistau ndash Mitică Tretinu şi icircn calitate de grefier o tacircnără frumuşică cu chip de şcolăriţă Mai purta şi cosiţe scurte probabil pentru a-i monta pe spioni pe pistă falsă creacircndu-le iluzia că icircn ţara noastră ei se pot simţi icircn siguranţă Nu-mele conspirativ al tinerei era Lili şi Liliana şi venea dintr-un hit mult icircndrăgit de către colaboratorii instituţiei Icircntre noi fie vorba numele atri-buit nu prea i se potrivea fetei fiindcă ea era cuminte iar procesele ver-bale le scria citeţ şi fără greşeli grave de ortografie

Colonelul fu concis şi constructiv

ndash Concluzia e clară macircnzul acesta vrea să ne pună la toţi coarne şi l-am eliberat doar pentru a deconspira icircntreaga reţea Voi face chiar azi demersurile necesare către forurile conducătoare ale ţării pentru a finanţa operaţiunea bdquoVacircrtejul icircn deşertrdquo Cred că ţinacircnd cont de starea precară a economiei un milion de euro este suficient pentru ca ele-mentele nonpatriotice să icircnceapă a tremura gacircndind la noi

N-avea cine să-şi dea seama despre adevăratul şir logic ce se icircnfiripa icircn neadormita minte a colonelului Se apropie alegerile gacircndea el şi electoratul va avea nevoie de eroi pe care să-i urmeze icircn calea grea spre urne Eu voi purta drapelul Poporul trebuie să voteze nu cu mamifere mici icircn cap ci cu armăsari Pentru a transpune icircn fapt strategia mea

p r o z ă 243

secretă acest interfraier şi macircnz cu coarne este cel mai potrivit instru-ment

Ajuns cu gacircndul pacircnă aici colonelul dădu fracircu liber imaginaţiei şi aceasta icircl purtă pe nişte fantastice piscuri unde nu toţi icircndrăgostiţii de banii statului pot ajunge

Iar Ghiţă Macircnzu icircn acest timp gusta tihnit din fericirea de a constata că la frontierele ţării se mai găsesc urmaşi demni ai lui Ştefan Ţine-i doamne cacirct mai mult să aibă sănătate şi spor icircntru realizarea nobilelor lor intenţii

Acum tunetele sfacircntului Ilie (Calu) nu i se mai păreau groaznice

Trecură cam două săptămacircni din ziua convocării memorabilei şedinţe Icircn acest răstimp Icircnaltul Consiliu de Securitate luă act de informaţia co-lonelului Armăsaru din care reieşea că elemente ostile icircncearcă să pună icircn pericol bunul nume al ţării Icircn presă apărură primele ştiri din care se vedea clar că acest nume va fi apărat cu toată fermitatea Poporul se bucura şi aduna speranțe deşarte icircn desaga goală

Pacircnă a fi rezolvate şi problemele pecuniare căci uneori pe la noi inves-tiţiile vin atunci cacircnd lucrul este deja isprăvit misiunea supravegherii spionului ipoteticului proxenet şi prin cumul contrabandistului cu materie spirituală seculară a poporului icirci fu icircncredinţată domnişoarei Lili şi Liliana Ea trebuia să devina umbra nevăzută a duşmanului Lui Mitică să nu se supere Armăsaru i-a şoptit la ureche că va avea de icircn-deplinit o misiune mai importantă A fost unul dintre puţinele cazuri cacircnd colonelul nu minţea

Vacircrtejul icircn deşert se anunţa a fi tornado

Icircntr-o seară cacircnd becurile cu neon icircncepură a lumina icircn centrul oraşu-lui Ghiţă Macircnzu traversa o stradă de la periferie

244 R O M Acirc N ĂGacircndurile lui se icircndreptau spre strămoşi şi sensurile pe care aceştia din urmă le puseseră icircn macaturi şătrance şi borangicuri

Icircn vremea aceasta vreo patru vlăjgani icircl icircnconjurară şi-l rugară paşnic să le dea ceva de fumat scurta cămaşa pantalonii şi banii Icircn caz contrar tot paşnic icirci promiteau soarta ciobănaşului din Mioriţa Nu ar fi fost o problemă să le obţină pe toate căci Ghiţă al nostru era darnic din fire dar peste o clipă un fel de umbră trecu printre cei patru icirci icircncolăci ca o coadă de vacircrcolac luacircndu-le mersul Imediat s-au pomenit aşternuţi pe asfalt pupacircnd cu pietate papucii zăpăcitului Macircnzu Nimeni nu a icircnţeles ce a fost ştiau doar atacirct nu trebuie să treacă vreodată pe această stradă Icircncepură deci a se tacircricirc icircnapoi scacircncind urmăriţi de sărmanul Ghiţă care venea icircn neştire după ei cu pantalonii icircn macircnă

Colonelul Armăsaru ceru un raport asupra situaţiei la moment Lili şi Liliana ca o şcolăriţă exemplară recită Curriculum vitae al lui Ghiţă Macircnzu Este un taxator de troleibuz pasionat de etnografie părinţii ndash ţărani liberi (icircntre noi fie vorba liberi de mijloace tehnice şi alte mij-loace) trei surori la şcoală icirci place să cacircnte la chitară etc

Detalii desigur semnificative căci duşmanul trebuie cunoscut icircn pro-funzime dar Armăsaru căuta ceva mult mai important El căuta cheia rotiţa care pune icircn mişcare icircntreg mecanismul

Ajungacircnd la incidentul din stradă Lili ezită o clipă Timp suficient pentru ca experimentatul colonel să realizeze importanţa detaliului

ndash Insist să-mi vorbeşti despre ceea la ce te-ai gacircndit icircn ultima clipă

Lili şi Liliana icircşi recăpătă calmul şi vorbi

ndash Domnule colonel mie mi se pare că pe el nimeni nu-l iubeşte

ndash Da da sunt de acord acestea este elementul definitoriu exclamă colonelul de parcă ar fi găsit icircn acest labirint Firul Ariadnei Spionii şi proxeneţii nu pot simţi fiorii dragostei Primii din lipsă de inimă cei-lalţi ndash din abundenţa de spaţiu Aici s-ar putea să avem două patologii concomitent

p r o z ă 245

După aceasta colonelul căzu pe gacircnduri ca un yoghin Era clar el ela-borează strategia pune la punct detaliile viitoarei operaţiuni Se părea că delirează debitacircnd nişte fragmente de propoziţii cam de felul gre-cii i-au cucerit pe romani moldovenii ndash pe turci etnografia ca un călcacirci al lui Ahile de ce placircng chitarele a fi sau a nu fi ndash iată icircntrebarea căci dacă dragoste nu e nimic nu e

Peste vreun sfert de oră colonelul reveni pe Terra Ceva misterios şi totodată sprinţar icirci lumina interiorul

ndash Eu am ajuns la concluzia simplă că dragostea mişcă sori şi stele o luă el de departe Ce crezi despre aceasta sergent Tretinu

Mitică se juca cu un mosorel ascuns icircn buzunar

ndash Eu cred că se icircnvacircrte o făcu el pe isteţul

ndash Măi frumosule nu este vorba despre Galileo Galilei ci despre Dante cel care a trecut prin Infern Purgatoriu şi Paradis pentru ca tu să te poţi pătrunde de importanţa misiunii icircncredinţate de Patrie Altfel numele tău s-ar scrie nu cu bdquoTrdquo ci cu bdquoKrdquo

Nu era niciun pericol că Armăsaru l-a numit pe Mitică kretin fiindcă de zis i-a zis dar nu i-a explicat ce icircnseamnă Altceva conta pentru pri-ma dată icircn viaţă colonelul icirci spunea sergentului că e frumos Eh dac-ar fi ştiut Tretinu ce importanţă are frumuseţea pentru colonel şi pentru sfacircnta cauză a combaterii exportului de amor Nu bănuia dar avea să se convingă degrabă că Vacircrtejul icircn deşert nu este un nume care ar putea fi luat icircn deşert

ndash Concepţia operaţiunii este următoarea deveni sever colonelul Icircntrucacirct obiectul pe care-l ţinem icircn vizor nu este iubit de nimeni trebuie să-i dăm şansa de a cunoaşte dragostea Un spion icircndrăgostit este ca o corabie fără timonă iar un proxenet icircndrăgostit este ca un Ceahlău ce se opune imoralităţii Să trecem la misiuni sergentul Mi-tică Tretinu icircn trei zile intră icircn rolul unei fermecătoare domnişoare care a venit icircn ţara noastră din Turcia pentru a studia mostre de artă populară aplicată

La auzul acestor cuvinte cele 120 de kilograme ale lui Mitică eliminară pe loc vreo căldare de apă sărată

246 R O M Acirc N Ăndash Cu-cum eu tur-turcoaică (Mitică era icircnvăţat să fie patriot) Cu de-astea ţacircţe de domnişoară (Mitică era totuşi bărbat)

Miracircndu-se aşa sergentul aruncă o privire icircntrebătoare spre Lili şi Lili-ana care se poate spune era şi fermecătoare Colonelul nu lăsă această privire neobservată

ndash Icircnţeleg că doreşti să inversezi rolurile dar icircn acest caz cine o să scrie procesele verbale

Mitică nu avea un răspuns la această icircntrebare Atacircta doar resimţea un dureros regret că icircn anii de şcoală nu a icircnvăţat cum se scrie un proces verbal Totuşi icircncercă să se mai opună

ndash Dar kkkilogramele mele

ndash Avem profesionişti de marcă icircn acest domeniu

ndash Dar cei aproape 2 metri icircnălţime ai mei

ndash O-o-o Eşti un veritabil model

ndash Dar vocea mea de bas pantofii cu numărul 46 şi ochii albaştri

ndash Am răspuns deja la această icircntrebare Avem profesionişti Pot adăuga doar atacirct icircn arborele genealogic al familiei tale se găsesc nume de sul-tani fiindcă o străstrăbunică de a ta cu ochi albaştri a fost legată butuc şi nu a reuşit să sară de pe vas icircn valurile Dunării Aşa s-a pomenit icircn harem

Mitică mai să placircngă

ndash Eu sergent de securitate să fac declaraţii de dragoste unui entograf

(Dincolo de toate Mitică icircşi iubea meseria)

ndash O femeie de valoare nu face declaraţii de dragoste Ea acceptă sau respinge declaraţiile altora Icircn numele prosperităţii Patriei icircţi ordon să le accepţi

ndash Şi dacă-i va trece prin cap să mă

ndash Icircmi place că icircncepi să gacircndeşti strategic Icirci vei spune că te doare ca-pul din cauza turbulenţelor magnetice Icircnfracircnacircndu-i pornirile sexuale icircl vei face să arunce icircn luptă rezervele să scrie poezii şi icircn sfacircrşit să-ţi destăinuiască criminalele sale intenţii

p r o z ă 247

Nimeni nu avea vreo şansă să afle că Armăsaru icircl făcea pe Mitică fată mare mai mult pentru sine dar de cine a spus că e interzis să icircmbini icircn munca ta utilul cu plăcutul

Mitică Tretinu era emoţionat ca icircn faţa unei devastatoare iubiri de care vrei să scapi dar icircnţelegi că nici moartea nu te poate salva

Ghiţă Macircnzu icircşi făcuse recent viză de reşedinţă icircn sacircnul lui Dumnezeu

Cercetările sale ştiinţifice despre care nu suflase un cuvacircnt icircn altă parte decacirct icircn vamă i se părea că vor aduce degrabă roade icircmbogăţind şti-inţa naţională cu date şi concluzii inedite Cariera unui strălucit savant etnograf icirci zacircmbea dincolo de copertele a cacircteva caiete de 12 pagini cu-sute la un loc şi icircmpestriţate cu notiţe de călătorie Una peste alta şeful parcului de troleibuze o brută greu de găsit icircn altă parte icircncetă să mai icircnjure cacircnd icircl vedea iar la o adunare icircl pomeni de bine deşi nu prea avea pentru ce Icircngerul păzitor icirci era aproape şi cei care icircncercau să-l ofenseze icircşi cereau scuze fără ca el să le ceară acest lucru Nişte vlăjgani care au vrut să-l agreseze i-au propus pace şi icirci ofereau fără plată ca unui frate scurtele şi pantalonii lor

Ce să-şi mai dorească un om căruia icircn afară de bani doar acestea toate icirci lipseau Se ştie ce ndash dragoste Poţi să fii patronul parcului de trolei-buze dar dacă dragoste nu ai eşti şomer Inima lui se deschisese ca o floare de la porţile de piatră ale meşterilor populari şi nu mai vroia nici să se ofilească nici să se icircnchidă Inima lui aparţinea dragostei şi dragostea umbla hai-hui

Dar Ghiţă Macircnzu nu se mutase degeaba cu traiul icircn sacircnul lui Dumne-zeu Minunile continuau să se icircntacircmple

Icircntr-o seară cacircnd troleibuzul său se golise de pasageri icircn salon intră ca un dar nepreţuit al Proniei o tacircnără fecioară Doamne ce frumoasă era Avea trupul tras ca prin inel iar pletele negre se jucau pe umerii dezveliţi discret Sacircnii tari ca de piatră (sau de os) icirci veneau lui Ghiţă la nivelul ochilor şi-l hipnotizau Icircn jinduitul racirculeţ dintre mamele o Doamne atacircrna pe un lănţişor de aur un semn mai degrabă un orna-

248 R O M Acirc N Ăment pe care etnografii icircl numesc Coarnele berbecului Multicolora haină orientală acoperea picioarele misterioasei necunoscute şi te obliga să le redesenezi tu icircnsuţi cu puterea imaginaţiei Se icircnţelege icircntr-un ase-menea desen nu era loc pentru nişte picioare de cavalerist Şi toate toate contrastau halucinant cu nişte ochi făcuţi din peruzeaua Mării Marmara şi cu nişte buze date icircn flăcări Ah această necunoscută ve-nea concomitent din Eden şi din harem

Ghiţă icircnlemni icircşi feri ochii simţindu-se nevrednic să admire o asemenea minune dar minunea icirci zacircmbi anume lui Nepămacircnteasca făptură icircl sa-lută icircn turceşte ducacircnd graţios palma cu degete lungi inelate la tacircmplă

ndash Bonjour

ndash Bu-bu-bu-na bi-bi-bi-ne aţi răspunse icircn limba de stat nenorocitul Ghiţă

ndash Eu sunt Sultana-Şahrazada-Roxolana de Baiazid Am venit din Tur-cia pentru ca să te cunosc Mi-am pierdut liniştea cacircnd te-am văzut icircn Istanbul la un butic de shaurma macircncacircnd durum şi am icircnţeles că este ceva cu mult mai important decacirct toate lăzile cu aur şi diamante pe care le-am moştenit de la străbuni Mai e mult pacircnă termini munca

Ghiţă nu-şi icircncheiase programul dar icirci făcu semne şoferului că poate pleca cu troleibuz cu tot unde o vrea inclusiv la bunica la ţară şi ieşi ameţit de parfumuri şi vise din salon

ndash Doamne dacă mi le dai toate pe pămacircnt ce-mi rămacircne icircn cer Dar oricum icircţi mulţumesc

Tremurătoare ca frunza plopului din cauza sentimentelor multe şi de tot soiul străstrănepoata lui Baiazid icircl prinse stracircns pe Ghiţă de braţ Poate se temea că alesul ei ar putea să fugă din viaţa ei Tot de emo-ţie biata fată şchiopăta ceea ce-i conferea şi mai multă graţie Ghiţă se simţi subit bărbat şi jură icircn barbă să o apere de toate gropile agresive ale trotuarului Vroia să-i spună ceva ca să spargă penibila tăcere şi prima ce-i trecu prin cap fu să-i recite un fragment din Scrisoarea a III-a Aşa şi făcu icircncheind cu celebra icircntrebare retorică

p r o z ă 249

ndash Voi sunteţi urmaşii Romei

Poezia i-a plăcut tare mult Sultanei Pesemne că o aude pentru prima dată Icircn acelaşi timp ar fi vrut să afle şi ceva din viaţa şi preocupările flăcăului pentru care a făcut atacircta amar de drum

ndash Aş vrea să-ţi cunosc visele şi tainele

Acesta era colacul salvator pentru Ghiţă Macircnzu Icircncepu să povestească fără şir despre preocupările ţăranilor noştri atunci cacircnd nu luptau cu turcii Ei creşteau pe lacircngă case o plantă care icircn latineşte se cheamă canabis (Turcoaica deveni deosebit de curioasă dar nu urmă decacirct Povestea cacircnepii) Mai apoi ţăranii adunau coji de ceapă coji de nuci rădăcini de plante poame şi cu ele vopseau cacircnepa şi lacircna toarsă Culo-rile naturale nu-şi pierd intensitatea nici după o sută de ani nu-ţi otră-vesc ochii prin stridenţa lor şi nu sunt cancerogene Ţărancele purtau fote şi ii cu racircuri brodate iar poalele cămăşilor le icircmpodobeau cu macircţi-şori elemente ornamentale icircmpletite

Sultana asculta respiracircnd greu de emoţie Povestea dură cam patru ore şi jumătate

Normal o lecţie atacirct de extinsă de etnografie o cam obosi pe frumoasa turcoaică şi aproape de miezul nopţii o prinse un nestăvilit dor de casă Eliberă deci braţul alesului şi făcu un pas icircnapoi Ghiţă Macircnzu nu icircndrăzni să-i reţină macircna dar oricum făcu un pas spre ea Fata se icircmpotrivi

ndash Nu căci dacă mă află mama Şi apoi turbulenţele acestea magnetice

Ar fi fost mai convingător să zică bdquotatardquo dar atunci icirci apărea icircn minte chipul colonelului Armăsaru şi risca să rămacircnă demachiată

Sultana porni şchiopătacircnd fermecător iar Ghiţă Macircnzu o privea para-lizat din al nouălea cer La vreo sută de metri un cetăţean turmentat o icircntrebă pe turcoaică dacă n-ar vrea să se culce cu dacircnsul dar icircn aceeaşi clipă o coadă de vacircrcolac trecu pe lacircngă el şi icirci luă piuitul

ndash Ah Şahrazada parcă am fi din O mie şi una de nopţi şopti icircnfiorat Ghiţă Atacircta doar că se icircntacircmplă icircntre un taxator şi o descendentă din neam de sultani Greu de crezut căci dacă e să fiu sincer mă icircntreb ce a găsit ea icircntr-un cenuşar

250 R O M Acirc N ĂSultana nu găsise deocamdată nimic dar spera să ia un premiu pentru munca supraprogram şi evident pentru sacrificiu icircn numele prosperi-tăţii ţării

La a doua icircntacirclnire Ghiţă veni cu o torbă de medicamente icircmpotriva răcelii căci i se păru că iubita lui are vocea puţin căzută Era semn clar de dragoste Sultana icirci răspunse că preferă tratamentul naturist Ghiţă deveni macircndru aflacircnd că fata este nu numai frumoasă dar şi icircnţeleap-tăndash Are grijă de sănătatea urmaşilorFără să fie icircntrebat băiatul icirci destăinuindash Sultana eu am citit astă noapte biografia marelui Baiazid Mie mi se pare că Timur-Lenc nu trebuia să se poarte aşa de uracirct cu el

Icircn acel moment i se păru că fata tremură de macircnie Ca să-i treacă Ghiţă trase aer mult icircn piept şi turnă dintr-o singură expirare

ndash Sultanaeuteiubesc

Era prea mult pentru o fiinţă firavă niciodată sărutată de un băiat şi fata duse palmele la ochindash Lasă-mă să mă gacircndescStătu aşa pe gacircnduri vreo zece secundendash Dar dacă accept icircmi vei povesti totul-totul despre tinendash Tot ce vrei Lumea va fi a noastrăndash Bine am să-ţi spun macircine

Şchiopătacircnd de emoţie Sultana se icircndepărtă Ceva se schimba icircn in-teriorul ei Schimbarea era provocată de gustul amar al unei icircntrebări fără răspuns

ndash Pe el se zice nimeni nu-l iubeşte Dar pe mine pe mine cine m-a iubit vreodată

O misterioasă sevă i se prelinse pe inimă şi ea făcu bdquoţacrdquo ca un schim-bător de viteză

p r o z ă 251

Operaţiunea Vacircrtejul icircn deşert lua amploare

ndash Proxenetul va face nişte dezvăluiri dar acesta nu este decacirct un pas vorbi la următoarea şedinţă secretă colonelul Armăsaru Oricacircnd se poate dezice de nişte cuvinte dictate de febra iubirii Trebuie prins icircn flagrant Icirci vom da şansa de a vinde pe cineva icircn Turcia Evident Sulta-na nu poate fi traficată din două motive icircn primul racircnd proxenetul o iubeşte icircn al doilea racircnd ea este turcoaică şi de neam mare Momeala va fi Lili şi Liliana Epicentrul acţiunilor se mută deci icircn Istanbul Pen-tru rezolvarea detaliilor tehnice ndash o săptămacircnă Chiar azi Sultana icircl va invita pe iubitul ei icircn Turcia pentru a-i face cunoştinţă cu socrii Icircl va ajuta să-şi icircntocmească şi actele necesare Acu-i-acu fraţilor

Fraţi icircn sala de şedinţe nu erau

Mitică era nu numai sergent dar şi băiat ca toţi băieţii Ştia să delimite-ze funcţiile de serviciu de plăcerile vieţii Icircnainte de plecarea icircn Istan-bul icircntacirclni o tacircnără drăguţă care-i plăcu Relaţiile avansaseră repede şi la cacircteva zile el o invită icircntr-un cadru intim la el acasă Fata acceptă Se făcură nişte preparative sumare şi iată-i icircn doi Mitică povesti despre apropiata plecare icircn Turcia Icircn detalii nu intră nu nu-i nimic serios trebuie să prindem un spion O mai icircntrebă ce să-i aducă din Istanbul şi scaunele pe care stăteau cei doi au icircnceput a se apropia unul de altul Icircntacircmplător parcă mai trebăluind prin jurul mesei fata se pomeni cu-prinsă de braţele vacircnjoase ale tacircnărului Cacirct de puţin rămăsese de fă-cut dar icircn următorul moment interveni catastrofa Icircn ultimul moment Mitică nu se mai simţi bărbatul de odinioară ci fata din Turcia

Icircnţelese icircntr-o clipă drama pe care o trăia şi vorbi singur cu o fermitate de om nebun

ndash Icircl omor

Pe cine vroia să omoare nu preciză Cred că pe primul icircntacirclnit icircn cale dacă acesta ar avea numele Ghiţă

252 R O M Acirc N ĂDar pericolul cel mare venea asupra etnografului amator din altă parte fiindcă puţini sunt cei care ar ezita să sacrifice icircn numele unei vieţi mai bune un macircnz

Icircn ciuda gabaritelor sale Boeing-ul alunecă uşor pe pistă şi se avacircntă spre tării cu cutezanţa viselor lui Ghiţă Macircnzu

Icircntacircmplarea făcu să se afle pe locul de alături Lili o tacircnără drăguţă cu chip de şcolăriţă şi lucrul acesta icircl lăsă pe băiat un pic contrariat

ndash Ce mai părinţi Cum să laşi copilul să se plimbe de capul lui cu avio-nul Ei nu i-ar strica să se mai joace cu avionuţe pe terenul picilor

Puştioaica era cuminţică dar dornică de vorbă La icircnceput lucrul aces-ta fu un pic enervant pentru băiat fiindcă el pierdea mereu firul discu-ţiei şi-şi icircndrepta privirile spre hublou unde pe fundal albastru-pro-fund se profila chipul unei frumoase turcoaice chip pe care numai el icircl putea desluşi

Ei dar un sentiment mare icircncape cu greu icircntr-un piept mic Fata icircl luă cu binişorul şi el icirci povesti despre ce minuni i se icircntacircmplă icircn ultima vre-me despre dragostea ce l-a copleşit despre icircntacirclnirea ce urma s-o aibă cu descendenţii străluciţilor sultani şi despre apropiata sa icircnsurătoare

O sinceritate tu eşti cel mai frumos arhaism

La racircndul ei tacircnăra i se placircnse că o duce cam greu căci are icircn grija sa trei surori mai mici Pleacă deci icircn Turcia unde i s-a promis un loc de muncă Ea ştie să danseze şi să cacircnte la chitară şi dacă-i merge bine băiatului poate găseşte şi pentru ea ceva

ndash Eu sunt cam zăpăcită poate luaţi la păstrare paşaportul meu ca să nu-l uit pe undeva

Flăcăul acceptă cu bucurie

Savanţii au constatat că avionul zboară de două ori mai repede dacă oameni iau cu sine de acasă un capăt de vorbă La aterizare lui Ghiţă i se părea că soarta i-a mai dăruit o şansă Mai aveau timp şi au mers

p r o z ă 253

să se plimbe de la Cornul de aur pe prospect pacircnă la catedrala Sfacircnta Sofia Prin pacircnza ornamentelor ei găseau şi unele caracteristice artei medievale din Moldova şi unisonul de idei le făcea bine Atacirct de bine icircncacirct flăcăul icircşi şopti

ndash Dacă nu ar fi fost Sultana

Ce să-i faci nu noi alegem dragostea dragostea ne alege pe noi Icircntr-un tacircrziu cacircnd ajunseră la o adresă pe care Ghiţă o avea scrisă el zise cu emoţii

ndash Ei doreşte-mi succes mă aşteaptă soarta Eu nu voi uita de tine

ndash Baftă

Pentru mai multă siguranţă fata icircl petrecu pacircnă la uşă şi cacircnd aceasta se deschise icircl icircmpinse uşurel icircnainte Ştia că nu este treabă uşoară as-censiunea pe muntele fericirii

Noaptea din pletele Sultanei lăsase un colţ de văl şi pe chipul ei Placircn-gea ceva icircn ea dar ce să-i faci icircn adacircncurile inimii apa e de cele mai multe ori sălcie

Ghiţă uită de lume şi icircngenunchind icircncepu să-i recite ceva dintr-o te-lenovelă Tirada o lăsă pe descendenta lui Baiazid rece Erau la cam a zecea icircntacirclnire şi Sultana şi-a dat seama ce fel de spion şi traficant este Ghiţă Macircnzu Ea adică el se simţi jertfa unui moft sau joc

ndash E ca icircn partidele politice gacircndi unii aleargă şi alţii trag foloasele

Această circumstanţă n-avea cum să-l absolvească pe Ghiţă de vină fiindcă din cauza acestuia Tretinu a pierdut tot ce a avut mai scump Orice joc trebuie să aibă un final

Mătăsurile foşniră şi de sub ele ieşi la iveală surdina unui pistol

ndash Pacircnă aici Vei plăti jigodie pentru toate

Vai de cel care n-o icircntreabă la vreme pe femeie ce o doare El riscă să se convingă că tristeţea ei este umbra pe care o lasă fulgerul lui Zeus

254 R O M Acirc N ĂGhiţă aştepta glontele cu gura căscată Cătarea pistolului se ridică icircncet spre fruntea tacircnărului apoi coboricirc puţin căutacircnd ceea ce-l deo-sebeşte fiziologic pe bărbat de femeie Răzbunarea trebuia să fie una specială

Şi de data aceasta Ghiţă Macircnzu fu norocos O umbră misterioasă ca o coadă de vacircrcolac se roti icircn jurul Sultanei şi peste o clipă răsună o tiradă de sunete seci Plesneau cataramele de la corsete Biata Sultana icircncepu să capete pe loc proporţii mătăsurile plesniră şi ele lăsacircnd ve-derii un piept icircmpădurit şi nişte picioare viguroase de ienicer crescut icircn şa Transformarea nepoatei lui Baiazid icircn sergent de poliţie poate fi demnă de inspirata pană a lui Ovidiu Doar icircn Metamorfozele exilatului poet s-ar fi putut găsi aşa ceva

Cacircnd icircn cameră intră ca un sfetnic bun colonelul Armăsaru atmosfe-ra era dezolantă Mitică placircngea şi icircnjura bătacircnd cu pumni icircn podea iar Ghiţă Macircnzu se ruga să vină moartea

Armăsaru ar fi icircndeplinit ruga lui Ghiţă şi sfacircrşitul ar fi fost logic dar icircn-tre cei doi stătea cuminte ca o şcolăriţă cu pistolul lui Mitică icircn macircnă Lili şi Liliana Ea fusese vacircrcolacul Colonelul renunţă la planul iniţial fiindcă la moment Mitică prezenta un interes mai mare Armăsaru se aplecă spre sergent şi-i macircngacircie părul negru ca abanosul de sub care răzbeau fire blonde

ndash Ai făcut un lucru mare dragul meu Am emis ordin de premiere

Mitică mai sughiţa dar nu ca la icircnceput

ndash De facto continuă colonelul unicul beneficiar al icircntregii operaţiuni eşti tu Mitică De curacircnd a fost adoptată legea şanselor egale Icircn faţa ta se deschid nişte perspective nebănuite Ai dreptul să alegi Unde ai vrea să te duc ndash la spital sau la miting

Mitică tăcu căci alegerea nu era dintre cele uşoare Icircn cele din urmă bacircigui

ndash La miting

ndash Bravo iubitule Am ştiut icircntotdeauna că eşti deştept şi ai grijă de pro-priul viitor Acum avansează apără-ne drepturile

p r o z ă 255

Icircn camera de hotel au rămas doi Ghiţă Macircnzu şi Liliana O icircntrebare nu-l lăsa pe băiat să respirendash Spune-mi te rog totul a fost de la bun icircnceput o icircnscenare

ndash Nu mie mi-ai plăcut cu adevărat Apoi orice om trebuie să aibă măcar un fragment din simţul dreptăţii Ziceai adineaori de soartă şi atunci m-am gacircndit şi la mine Ce ar fi dacă durăm soarta icircn doi

Ghiţă avea o fisură icircn suflet dar observă că această copilă reuşeşte să acopere golul exact ca un element de puzzle Se ridică şi o primi icircn braţe ca pe un pui care caută alinare Mai apoi ca să nu mai fie vreo vrăjeală cei doi au mers la celebra coloană ce transpiră care se zice le limpezeşte oamenilor privirea

E-e-e-h ciudată-i viaţa asta uneori moartea dragostei pune temelie iubirii

Cam atacirct

Colonelul Armăsaru a avut nişte proxeneţi de rezervă şi a ştiut cum să justifice cheltuielile Electoratul care de cacircnd s-a născut vrea un trai mai bun a rămas impasibil dar a venit aproape sergentul superior Mitică Tretinu Acesta din urmă a avansat mult icircn munca de combatere a discri-minării sexuale şi uneori simte o irezistibilă dorinţă de a fi cadacircnă

Ghiţă Macircnzu după căsătorie şi-a schimbat numele icircn Roibu Ciudă-ţeniile sergentului superior Tretinu nu-l interesează El stă bine-mersi lacircngă nevastă şi fiindcă o iubeşte nu ia niciodată bătaie El icirci cacircntă soa-ţei la chitară şi ea lui ndash din gură

Somnul conform miturilor este fratele morţii şi de aceea SIS-ul nu doarme Acum pregăteşte icircn mare taină o operaţiune masivă de com-batere a birocraţiei şi corupţiei Parte din acţiunile operative vor fi de-rulate icircn pădurile dintr-o Guinee Conducătorilor unor triburi de cani-bali de acolo se zice supuşii le fac la sărbători cadouri deşi legislaţia icircn vigoare nu prevede aşa ceva Este clar aceste cadouri se fac pentru ca supuşii să nu fie macircncaţi

Nu dormiţi e pericol ca acest prost obicei să ajungă şi pe la noi

256 R O M Acirc N Ă

Ion ONUC NEMEŞPe urmele mitice ale copilariei

ION ndash jurnalist şi cadru didactic Facultatea de

Jurnalistică Universitatea bdquoLucian Blaga (2001-2004)

Director al Bibliotecii judeţene bdquoAstra Sibiu (2004-2011) Membru

icircn Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Sibiului

vicepreşedinte al Asociaţiunii Astra

Aşezat sub Dealul Topii la cumpăna ce des-parte apele Someşului de cele ale Almaşului satul meu Sacircncraiu Almaşului icircmparte la ju-mătate distanţa dintre Cluj şi Zalău Se icircnveci-nează la Sud cu Topa Mică la Vest cu Cuble-şu la Nord-Vest cu Sutor-ul la Nord cu Dolu iar la Est cu Aşchileul-Mic Distanţa icircntre sate fiind mică oamenii se cunosc au neamuri şi prieteni Al doilea cerc de sate este format din localităţile Berindu Mihăieşti Corneşti Aghireşu Stoboru Ruginoasa Ticu-Colonie Zimbor Ugruţiu Aşchileul-Mare Din Dealul Topii se deschide un orizont larg de dealuri egale şi domoale pacircnă pe Munţii Meseşului Printre dealuri se strecoară mai tot timpul icircmpreună valea şi bdquodrumul ţăriirdquo Valea se var-să icircn Someş la Jibou Drumul se desprinde icircn trei ramuri principale cea dintacirci din Sutor duce spre Huedin icircn Munţii Apuseni iar cea spre Romacircnaşi se rupe la racircndul ei icircn două una spre Jibou Satu Mare şi alta spre Zalău Icircn literatura geografică zona cuprinsă icircntre Munţii Apuseni şi grupul nordic al Carpaţilor Orientali e denumită Platforma Someşeană Cum valea din satul meu este un afluent mic al Văii Almaşului apa curge pe vale doar cacircnd plouă icircn rest e mai tot timpul seacă De aici şi o atitudine cel puţin ciudată a unor săteni

Fragment din cartea Astra icircn satul meu De la bdquoComuna Viitorulrdquo la bdquosatul modelrdquo Editura Asociaţiunea Astra Sibiu 2012

a r h i p e r s p e c t i v e 257

icircn raport cu apa Cacircnd e rupere de nori şi valea iese din albie inundă cacircteva gospodării dar fără pagube mari O icircntacircmplare legată de bdquova-lea marerdquo a stacircrnit uşoare ironii la adresa unui fecior din sat a cărui gospodărie a fost inundată iar el speriat icircn apă pacircnă la bracircu icircncerca prin ocol să salveze de la icircnec cacircteva raţe pe care le avea icircn gospodărie lăsacircnd găinile icircn plata Domnului E modul tipic ţărănesc de a face haz de necaz atunci cacircnd necazul nu e mare şi poate fi depăşit printr-o glumă Icircn folclorul local Valea Almaşului este supranumită bdquoValea lui ţucu-terdquo pentru laitmotivul care icircnsoţeşte aproape fiecare dialog bdquo Ce mai faci ţucu-terdquo bdquoŢucu-ţrsquo mărsursquo şicirc vinitursquordquo bdquoDarsquo de-a cui eşti ţucu-terdquo bdquoTucu-ţrsquo norocursquo tăurdquo bdquoAi ţucu-te darsquo mare-ai crescutrdquo sau bdquoValea lui dragă-n sus şi dragă-n josrdquo bdquoCe faci dragărdquo bdquoDi unde vii dragărdquo bdquoAşe-i dragărdquo bdquoDarsquo cum să nu dragărdquo etc ceea ce dă icircntacirclnirii o notă de familiaritate prietenoasă şi caldă

Fascinantă această privelişte a dealurilor care coboară lent spre Mun-tele Meseş şi puţin mai la dreapta către Capitala Daciei Porolissensis ndash Porolissum Părintele Vasile Cosma icircn monografia sa1 descrie acest drum roman bdquoDrumul lui Traianrdquo ce lega Apulum (Alba Iulia) prin Napoca (Cluj) de Porolissum Era cel de-al IV-lea drum principal ce unea Dacia Felix de Roma drum bătut cu piatră de legionarii icircmpăra-tului Traian Apulum (Alba-Iulia) Potaissa (Turda) Napoca (Cluj) pe Valea Nadăşului prin Cordoş Baciu Rădaia Nădăşel Şardu prin Valea Cubleşului Stoboru Ruginoasa Bozolnic Sutor Zimbor Sacircnmihaiu Almaşului Unguraş (azi Romacircnaşi) Romita Porolissum O adevărată linie strategică prevăzută pentru pază cu castre (fortăre-ţe militare) Mihăieşti Sutor2 (Castrum Stativum bdquoLargianardquo) Suceag (bdquoMacedonicardquo) Gacircrbou (bdquoOptatianardquo) Romita (bdquoCertiardquo) şi case de pază (specula)

Vara icircn vremea pracircnzului cacircnd vitele se odihneau bunicul mă ducea icircn pădure să-mi arate nişte pietre mari care zicea făceau parte din ve-chiul drum roman Odată aflacircndu-mă la Roma pe Via Apia mi-am zis că dacă o ţin tot icircnainte spre nord ajung pacircnă icircn satul meu fără să mă rătăcesc Nu icircntacircmplător se spunea că bdquotoate drumurile duc la Romardquo

Piatra acestor castre a fost folosită la temelia drumului ţării vechiul drum al poştei De-a lungul anilor oamenii au descoperit sub lama plu-gului fragmente de ceramică bdquopietre cu scrisorirdquo (terra sigillata) me-

258 R O M Acirc N Ădalii epitafe de la morminte medalioane fragmente de statuete Din perioada romană sunt semnalate două aşezări (colonii) pe teritoriul satului meu una icircn Pustă şi alta icircn Husubic3 Un cap de leu l-am văzut prins icircn zidul unei case din satul vecin Sutor luat din ruinele vechiului castru roman din localitate Ceea ce ne aminteşte de unicitatea con-strucţiei celebrei Biserici din Densuş4 ridicată din pietrele luate de la Sarmizegetusa Arheologul dr Ioan Bejinariu de la Muzeul de Istorie şi Artă din Zalău ne-a comunicat (11 februarie 2013) că a văzut icircn urmă cu zece ani mai multe piese şi resturi sculpturale romane icircn gră-dina de flori şi icircn casa parohială din Sutor Piesele provin probabil din zona castrului de la Sutor sau din necropola unei aşezări aflate icircn zonă Autostrada bdquoTransilvaniardquo (icircn construcţie) va trece prin hotarul satului meu şi respectă icircn mare parte bdquodrumul lui Traianrdquo ceea ce dovedeşte dacă mai era nevoie geniul constructor al romanilor

De aici din deal văd satul meu şerpuind pe lacircngă drumul ţării ca o carte deschisă cu poveşti strigatul din deal (bdquondash Cheamă mă cheamă ndash Cine mă cinerdquo) ndash cel mai sever tribunal cu rol profilactic moral şi etic ro-ţile de foc prăvălite peste sat icircn noaptea de Anul Nou ndash purificare prin ardere a răului ca să crească mai vacircrtos binele ascunderea şi icircncurcatul porţilor ndash prima glumă cu care se intra icircn noul an şi stimul al dialogului pentru familiile care nu-şi vorbeau umplerea ieslelor animalelor cu facircn şi cu otavă la familiile zgacircrcite moşii şi bebele la porţi ndash expresie plastică a judecării infidelităţilor conjugale şi cacircte şi mai cacircte

Cacircnd cerul e limpede din Dealul Mare se vede departe-departe Mun-tele Mare al Apusenilor cu Vacircrful Vlădeasa (1836 m) cu căciula lui albă pacircnă tacircrziu icircn vară alteori tot anul Peticul acela alb din depărtare mi-a fost reazem pentru un azimut pe care icircn copilărie icircmi construiam tot felul de poveşti şi iluzii Mai tacircrziu l-am asociat Zăpezilor de pe Ki-limanjaro5

Vechea vatră a satului meu era icircn partea dreaptă a drumului roman Icircn copilărie bunicul m-a dus la facircntacircna satului părăsit unde icircmi zicea sub podele groase de lemn stau icircngropate clopotele bisericii Era vorba de clopote trase după un om spacircnzurat şi ele nu mai puteau fi folosite Mă icircndemna să mă culc cu urechea la pămacircnt ca să aud placircnsul clopotelor Şi ca orice copil le auzeam placircnsul Graniţă icircntre miracol şi adevăr nu există pentru copii

a r h i p e r s p e c t i v e 259

Acelaşi lucru se spunea şi despre clopotele Macircnăstirii de la Vad din satul Berindu icircngropate tot icircntr-o facircntacircnă cărora li se auzea glasul tacircn-guios icircn noaptea Paştilor Macircnăstirea avea călugări care pe lacircngă sfin-tele slujbe ţineau şi şcoală pentru pregătirea cacircntăreţilor din strană şi a bdquomoraliştilorrdquo pentru preoţie Ca pedeapsă faţă de cei ce se icircmpotri-veau Unirii cu Roma (trecerea la catolicism) generalul de tristă amin-tire Buccow6 a dat ordin ca macircnăstirile de lemn să fie arse iar cele de piatră să fie dăracircmate cu tunul Macircnăstirea din Berindu s-a icircnscris icircn această măsură Din ordinul generalului călugării au fost icircndepărtaţi din macircnăstire iar sfacircntul locaş a rămas fără stăpacircn Credincioşii din satul vecin Sumurduc din lipsă de biserică icircntr-o noapte i-au desfăcut bacircrnele au icircncărcat-o pe care şi au dus-o la ei Pe una din bacircrne era o inscripţie cu anul 1715 Peste 150 de macircnăstiri şi schituri din sudul Transilvaniei au fost distruse cu tunul sau arse din ordinul generalu-lui Cacircnd construiam noul sediu al Bibliotecii Astra din Sibiu (2006) situat chiar pe zidul ce icircmprejmuia cetatea am auzit o legendă despre acest general care se zice icircntr-o noapte cacircnd se afla icircn inspecţie a că-zut de pe zidul cetăţii şi de aici i s-a tras moartea O altă versiune spune că moartea i-ar fi venit icircn urma unui accident cu trăsura prin Sibiu Şi una şi alta din variante căutau să găsească o pedeapsă postumă pentru nelegiuirile la care generalul i-a supus pe credincioşii ortodocşi

Icircntr-o dimineaţă de duminică tata m-a trezit cu noaptea-n cap ca să mergem icircntr-un sat mai icircndepărtat Icircmprumutase bani de la un prie-ten şi termenul restituirii era icircn acea duminică bdquola ieşirea din bisericărdquo Mama l-a sfădit pe tata că mă scoală aşa de dimineaţă şi mă duce atacircta drum pe jos Fără să zică nimic tata m-a luat de macircnă şi am plecat A fost drum greu şi lung urcam un deal coboram o vale un sat alt deal altă vale La ieşirea din biserică eram icircn faţa uşii Tata a plătit datoria a mulţumit şi din nou deal ndash sat ndash vale ndash deal pacircnă seara tacircrziu Nicioda-tă tata nu mi-a spus de ce a ţinut morţiş să mă ia cu el Abia mai tacircrziu am icircnţeles rostul acelei oboseli din tăcerea prelungă a părintelui meu Aşa era icircn sat Tăcerile vorbeau mult

După moartea tatălui meu icircn urmă cu cincisprezece ani am trecut dealul icircn satul Cubleşu unde am avut o mătuşă şi un văr de vacircrsta mea Aurel (bdquoRelurdquo) la care icircn copilărie mergeam des Suiam un deal apoi prin pădure coboram icircn vale traversam vechiul drum roman şi ajun-

260 R O M Acirc N Ăgeam icircn sat Un sat de vreo 150 de case aşezat icircntr-o fundătură de dea-luri Cacircnd am ajuns la Monumentul Eroilor din mijlocul satului bdquoLa strajărdquo am icircntacirclnit stacircnd pe trepte patru femei şi doi bărbaţi oameni de ani mulţi Am icircntrebat unde este satul şi mi-au răspuns bdquoSatul sun-tem noirdquo Iar după o scurtă pauza bdquoPacircnă ce suntem şasă oamini icirci bine că ne putem duce pe oricare din noi la groapă icircn cimitir Rău a fi cacircnd n-om mai fi atacircţiardquo

Icircmi vin icircn minte toate aici pe ramura aceasta de deal Dealul Topii (sau Dealul Popii cum icirci zic sătenii) de unde privesc ondularea moale a dealurilor printre care curge o istorie de peste două mii de ani şi care iese şi acum la lumină de sub brazda plugului

Pe dealul acesta preotul Ioan Podoabă a ridicat icircn 1875 o moară de vacircnt După cum mărturiseşte icircn monografia sa părintele Vasile Cos-ma7 preotul Ioan Podoabă nu avea prea multă carte dar era un om vrednic un măiestru bărdaş renumit icircn zonă El a cioplit lemnele pen-tru Biserica şi Şcoala din Mihăieşti a ridicat casele parohiale din Topa şi din Sacircncrai şi alte multe construcţii sunt făcute de macircna sa de om priceput Om cu icircndrăzneală şi cu nelinişte creatoare n-a avut astacircm-păr pacircnă n-a ridicat aici icircn vacircrf de deal unde veşnic suflă vacircntul o moa-ră falnică de vacircnt Pentru asta a umblat prin bdquoţara ungureascărdquo să vadă astfel de instalaţii de unde a adus un meşter morar şi a ridicat moara Vestea morii s-a dus repede iar oamenii de prin satele vecine veneau la ea ca la minune să vezi şi să nu crezi Vacircntul sufla moara măcina pă-rintele era macircndru de moara sa iar sătenii mulţumiţi că nu mai trebuie să icircnvacircrtă la racircşniţă Şi poate că moara ar fi măcinat şi astăzi dacă icircntr-o bună zi nu s-ar fi pornit un vacircnt puternic care a icircnvacircrtit braţele lungi ale morii cu zgomot icircnspăimacircntător Satul s-a speriat şi a ieşit cu mic cu mare să oprească moara Dar cum să opreşti dihania Au aruncat funii pe roată oamenii ţineau de capete ca s-o oprească dar natura e mai puternică decacirct braţele unor săteni pe care icirci arunca cacircnd icircntr-o parte cacircnd icircn alta tracircntindu-i unul icircn celălalt Ba unul mai icircndrăzneţ care s-a agăţat cu macircinile de roată a fost icircnvacircrtit de cacircteva ori şi apoi azvacircrlit cacirct colo cu oasele zdrobite Ceea ce a urmat după icircntacircmplarea aceasta e lesne de icircnţeles Sătenii icircn frunte cu popa au demontat racircnd pe racircnd icircntreaga construcţie şi s-au icircntors la racircşniţa cea cuminte ca să-şi macine mălaiul Dar din tot ce a fost s-au ales cu un toponim ndash bdquoDealul Popiirdquo

a r h i p e r s p e c t i v e 261

Icircntacircmplarea musteşte de parfum don quijotesc Moara ar merita să fie ridicată cu valoare de simbol deasupra dealurilor acestea ce ne leagă de o capodoperă a literaturii universale8 precum şi de ţara de origine a icircmpăratului roman Marcus Ulpius Traianus Hispania

Aşa erau satele Toată tipologia umană se regăsea icircn fiecare dintre ele Bunicul meu icircmi povestea de un om din satul vecin Cubleşu care a participat la o mare expoziţie internaţională la Budapesta unde ar fi prezentat o bicicletă din lemn şi un avion Aflasem mai tacircrziu despre acest om că era un pic ciudat ceea ce desigur nu excludea geniul ba dimpotrivă

Ce se va alege de aceste sate Vor fi o Topa-deşartă9 cum icircşi numeşte sa-tul natal cel mai mare poet imnic al romacircnilor Ioan Alexandru Vor fi ele ceea ce sunt astăzi castrele Cioburi icircn care se agaţă plugul ca un strigăt icircngropat de viu

1 Vasile Cosma Cinci sate din Ardeal Cluj 1933 p 142 Sutor -oris lat ndash cizmar Numele localităţii poate fi asociat cu prezenţa şi nevoile militare ale castrului roman din Sutor3 Vasile Cosma op cit p 132 4 Biserica din Densuş judeţul Hunedoara (sfacircrşitul sec XIII ndash icircnceputul sec XIV) construită pe locul unei con-strucţii din sec IV cu pietre luate din ruinele de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa5 Ernest Miller Hemingway (1899-1961) prozator ame-rican Premiul Nobel pentru literatură 1954 Romanul Zăpezile de pe Kilimanjaro6 Icircn primăvara anului 1761 Curtea din Viena a trimis icircn Transilvania icircn calitate de comandant al trupelor de aici pe generalul Nicolaus von Buccow cu misiunea cla-ră de a anula orice mişcare de rezistenţă a credincioşilor ortodocşi dar mai ales de a consolida uniaţia Generalul aducea cu el noi unităţi de cavalerie şi infanterie pentru a icircntări efectivul militar din Transilvania şi pentru a insufla populaţiei autohtone un sentiment de teamă faţă de au-torităţi Din ordinul lui au fost distruse şi transformate icircn ruine 150-200 de macircnăstiri şi schituri ortodoxe7 Vasile Cosma op cit p 94-958 Miguel de Cervantes Saavedra şi capodopera sa Iscusi-tul hidalgo Don Quijote de la Mancha9 Topa Mică (Topa-deşartă) Topa (sl) = plop Denumi-rea e dată de vechea vatră a satului din bdquoPustărdquo (deşert) Pusta Topa

Note

262 R O M Acirc N Ă

Ludmila COTOMAN Eugen STERPUArgumente icircn favoarea pastelului

ndash Deși de formație sculptor de-a lungul iti-nerarului tău artistic ai tratat icircn mod prefe-renţial pastelul De ce anume pastelul

ndash La icircnceput a fost desenul iar desenele nu erau decacirct nişte schiţe pentru potenţialele mele sculpturi Dar pentru că sculptura deve-nise un lux pentru acea vreme (anii rsquo90) am icircnceput să le adun pe toate icircntr-o mapă Pacircnă cacircnd icircntr-o bună zi cineva mi-a dăruit un set (o cutie) de pasteluri Anume atunci mi-a ve-nit ideea să scot sculpturile din mapă şi să le aştern pe suprafaţă plană icircn aşteptarea tim-pului cacircnd le voi putea trece icircn materialul lor adecvat cum ar fi bronzul sau piatra Aşadar acele desene colorate cu timpul au prins for-ma unor tablouri independente de sculptură Au apărut naturi statice figuri umane şi por-trete (mai degrabă chipuri) pe diverse fun-daluri M-am simţit atras icircn mod special de arhitectură Am găsit icircnsă un refugiu icircn pastel Treptat acesta m-a cucerit ca tehnică

ndash Ce este totuși pastelul

ndash Mi se pare cel mai potrivit material pentru a reda flori portrete nuduri (muze dezgolite frumos) peisaje peisaje marine etc Tot mai frecvent sunt utilizate noţiunile tonuri paste-late gamă pastelată care se asociază nu se ştie de ce cu sentimentul de gingăşie Şi spun astea cu un suracircs fugar Ca să vezi Flori nu mi-am

D I A L O G U L A R T E L O R 263

dorit să pictez niciodată Le admir aşa vii cum sunt de la mama-natură Motivul este mai degrabă unul pentru firea sensibilă a femeii Marea pe fundalul cerului azuriu la fel nu este tema mea ndash nu-mi este aproape de suflet Şi apoi icircn icircntreaga lume sunt atacirctea tablouri-ilustraţii ndash cred că mai mult de un miliard icircn afară de (mai nou) postere Pastelul spre deo-sebire de ulei acuarelă acril dar şi de alte tehnici nu poate fi amestecat Dacă de exemplu din tub storci două culori reci de alb şi negru ameste-cacircndu-le icircn proporţii diferite poţi obţine o sumedenie de nuanţe reci de gri iar din trei culori obţii o gamă icircntreagă Nu acelaşi lucru se icircntacircmplă şi cu pastelul De la alb şi pacircnă la negru sunt necesare mai multe nuanţe de gri şi asta se referă la icircntreaga gamă cromatică Culorile diferă de la un producător la altul Nu poţi miza doar pe unele dintre ele (oricacirct ar fi de bună calitatea acestora) Nu este neapărat nevoie să foloseşti toate nuan-ţele icircntr-un singur tablou Sunt culori pe care nu le-am icircncercat icircncă dar asta nu icircnseamnă că nu le va ajunge racircndul cacircndva icircntr-o zi Odată chiar am vrut să aflu cu precizie cacircte nuanţe am Am ajuns pacircnă la vreo 800 după care m-am icircncurcat şi am lăsat-o baltă Cred că am peste 1000 de nuanţe icircn pastelurile mele

ndash Lucrările tale se prezintă ca niște construcţii sculpturi monumen-tale trecute icircn pastel pe hacircrtie

ndash Adevărul e că sculptorul chiar şi desenul icircl percepe cu alţi ochi mai altfel diferit Pentru el contează cel mai mult perceperea volumetrică a obiectului desenat şi nu suprafaţa totală a hacircrtiei Fundalul pentru sculptor reprezintă un spaţiu inutil dimprejurul obiectului desenat Pentru pictor icircnsă formează un tot icircntreg la un loc cu obiectul desenat iar dacă acesta (obiectul) este de culoare icircnchisă apasă din răsputeri pe creion pentru a-l scoate icircn evidenţă

ndash Cacircnd lucrezi urmărești să obţii icircn primul racircnd o imagine sau un obiect

ndash De foarte multe ori aş vrea ca pictura mea să fie prezentă şi ca obiect Ideea de a ilustra ceva de a face tablouri mă deranjează fiindcă m-ar duce fără să vreau la un tip de pictură prea bine cunoscut ndash aş merge pe căi bătătorite Vreau să pictez mereu ca la icircnceput să inventez să nu fie o treabă de rutină Icircmi plac mult arta populară şi arta veche unde obiectul chiar dacă poartă o pictură este şi el important iar pictura contează şi ca obiect

264 R O M Acirc N Ăndash Cultivi forma icircn sine sau

ndash Forma vine de la sine pentru a icircmbrăca ideea Dau formă unei idei

Referitor la formă Bracircncuşi susţinea bdquoRealitatea nu este reprezentată de forma exterioară ci de ideea din spatele ei de esenţa lucrurilorrdquo Cred că toate operele lui Bracircncuşi sunt de fapt una singură Icircntreaga sa creaţie a fost adunată parcă icircntr-un ou pe care l-a şlefuit şi l-a cor-colit toată viaţa lui pentru a-l aduce la desăvacircrşire

ndash La Bracircncuși ajungeam oricum Marea provocare a fost să văd lucrarea Obeliscul (icircn cadrul expoziţiei personale Chișinău ndash Tallinn ndash Chișinău Muzeul Naţional de Artă al Moldovei) ndash acea scară care urcă spre ceruri și care prin asociere m-a dus cu gacircndul la bdquoColoana fără sfacircrșitrdquo Atunci a și icircncolţit ideea acestui interviu

Mă interesează ce este dincolo și dincoace de lucrare Te bazezi pe un concept bine constituit sau improvizezi icircn faţa șevaletului

ndash Cacircnd lucrez nu-mi este foarte limpede cum va arăta la sfacircrşit lucrarea mea ea se developează ca o fotografie icircn soluţie icircn funcţie de starea interioară Lucracircnd ascult de ceea ce simt atunci la momentul respec-tiv Ceea ce mi s-ar fi părut că iese din preocupările mele constat mai tacircrziu că se icircncheagă destul de bine se icircntregeşte parţial cu celelalte lucrări Chiar terminate fiind unele lucrări par icircncă icircn lucru ndash este de fapt o luptă o luare mereu de la capăt cu nenumărate icircncercări şi ezi-tări Căutările zbuciumul unui artist pot fi comparate cred cu muzica icircn mod special cu jazz-ul unde sunt instrumente şi limite generale iar icircn interior ndash improvizaţia mereu nouă şi diferită Ţi se pare că de-ţii (stăpacircneşti) instrumentul dar condus eşti tu aidoma unei bărci pe cursul racircului

ndash Lucrarea este aceea care conduce o ia icircnaintea gacircndului

ndash Da pentru că o fac deşi gacircndul este cel care conduce macircna Uneori se mai icircntacircmplă ca lucrarea să depăşească gacircndul iniţial Atunci este chiar şi pentru mine autorul o surpriză o revelaţie Clarificarea şi ela-borarea sunt foarte dificile Artistul naşte o operă şi după aceea lucrează la ea Icircn acest sens icircmi place să mă refer la o dublă icircnrădăcinare viaţa şi munca artistului icircnseamnă a trăi după ce lucrarea s-a născut şi icircmi conduc munca icircn atelier pacircnă la epuizarea unei stări sau a unui ciclu

Necunoscuta pastel pe hacircrtie 62x52 cm 1998

DIALOGUL ARTELOR I

Pictura ca obiect

Eugen STERPU

Construcţie mare pastel pe hacircrtie 80x125 cm 1998

II R O M Acirc N Ă

DIALOGUL ARTELOR III

Salutari lui Escher Salutari de la Escher II pastel pe hacircrtie 80x80 cm 2013

IV R O M Acirc N Ă

Copac pastel pe hacircrtie 2005

DIALOGUL ARTELOR V

Sferic pe negru pastel pe hacircrtie 80x80 cm 2008

VI R O M Acirc N Ă

Chip pastel pe hacircrtie 1997

DIALOGUL ARTELOR VII

Nuca cea mare pastel pe hacircrtie 66x80 cm 2002

Calvarii II pastel pe hacircrtie 1993

VIII R O M Acirc N Ă

D I A L O G U L A R T E L O R 265

ndash Lucrezi icircn cicluri Respecţi continuitatea

ndash Deseori se icircntacircmplă ca un tablou să dea naştere altuia devenind icircntr-o măsură oarecare prelungirea lui Se mai icircntacircmplă ca unele doar une-le dintre fragmentele necesare mie să fie transferate de la o lucrare la alta dar asta nu icircnseamnă sub nicio formă repetarea acesteia sau mai popular ndash o replică (copie) Am cacircteva lucrări cu titlul Sferic pe negru Sigur se repetă forma generală a sferei nu icircnsă şi conturul propriu-zis Fiindcă au fost construite din nou ele sunt diferite şi se deosebesc una de alta precum se deosebeşte Marte de Jupiter De exemplu una dintre aceste lucrări atacircrnă pe peretele unui savant icircn chimia nucleară de la Moscova care cu zacircmbet dar şi cu o doză de gingăşie a supranumit-o Molecula cea mare Ce-aş putea avea icircmpotrivă Poftim Icircmi place şi chiar mă bucură asemenea interpretare

ndash De aici să icircnţeleg că privitorul (publicul) icircnsuși te poate pro-voca la realizarea unei lucrări

ndash Se mai icircntacircmplă De exemplu despre Nuca cea mare am fost icircntrebat icircn repetate racircnduri ce reprezintă un creier imens Nu nu este un creier Cacircnd am lucrat la ea nu m-am gacircndit la creier şi nici măcar nu am văzut vreodată cum arată acesta Este simplu de tot Poţi lua o lupă şi privi prin ea la această nucă Alţii s-au interesat de cub de sferă şi de alte construc-ţii ale mele bdquoOoo Vă preocupă Escher (M C Escher pictor şi grafician olandez [1898-1972] celebru pentru lucrările lui inspirate din structuri de geometrie matematică cu o mare icircncărcătură filozofică) Am făcut o replică mărită a Asteroplanului (Escher) pentru a risipi icircndoielile celor curioşi care de altfel m-au şi provocat la realizarea acestui tablou Tot pentru ei răspund da domnilor icircmi place mult Escher

ndash Figura omului nu apare pregnant icircn lucrările tale ndash mai mult prin urme prin atribute prin obiecte simboluri Este dacă vrei un altfel de a te icircntreba ndash de ce copacii tăi sunt goi

ndash Copacii mei icircntr-adevăr sunt goi pe motiv că nu sunt simple ilustra-ţii de peisaj ci reprezintă un simbol Icircncerc să evit ilustrativismul Na-tura este perfectă locurile pitoreşti sunt splendide aşa icircncacirct după pă-rerea mea devine absolut inutilă intervenţia artistului Este ca şi cum ai icircncerca să ilustrezi sa zicem balada Mioriţa sau Meşterul Manole cre-aţii de geniu care nu au nevoie de un alt mod de interpretare Mai mult

266 R O M Acirc N Ădecacirct atacirct mă irită grozav icircncercarea frivolă a unor cineaşti oameni de teatru de a aduce icircn scenă opere nume consacrate şi interpretarea prin prismă modernă a acestora Ar fi banal să mă ocup de descrierea lucră-rilor mele şi nici n-ar avea vreun sens Ce-am avut de spus am trecut icircn pastel pe hacircrtie E ca şi icircn muzică limbajul este intraductibil cuvintele nu-şi mai au rost Contemplezi pur şi simplu

ndash Este pictura și cunoaștere de sine și cunoaștere a lumii

ndash Este mai degrabă un acord icircntre sine şi lume Pictacircnd icircţi ordonezi informaţii de tot felul date afective conceptuale mobilizacircnd astfel toate funcţiile psihice şi angajacircnd un icircntreg fond existenţial şi cultural

ndash Ce rol au celelalte experienţe ndash să spunem lectura teatrul mu-zica natura cultura icircn general ndash și cum te determină icircn creaţie

ndash Foarte mult contează căci toate acestea aparţin vieţii şi icircmi aduc o nouă dimensiune icircn creaţie Pictorul e un om şi pictura sa icircl reprezintă Cred că arta de bună calitate răsare numai pe un teren bine cultivat Culoarea lumina sunetul sunt nişte vibraţii Doar atunci cacircnd acestea se află icircntr-o armonie deplină pătrund icircn noi şi rezonează cu starea noastră interioară Adevărul e că nu icircntotdeauna ne reuşeşte acest dialog De exemplu une-le curente din muzică şi arte plastice au un efect distructiv asupra mea Din acest motiv nu ascult orice muzică şi nu vizitez toate expoziţiile Nu ştiu e de bine e de rău E aşa cum este Ceea ce rămacircne cert este mun-ca orice muncă făcută cu dragoste are armonie şi conţinut ndash cele mai importante lucruri pentru mine Armonia trebuie să domine icircn toate Creaţia icircn general este rodul trăirilor şi stărilor interioare esenţa cărora este alimentată şi de surse spirituale exterioare iar aici fiecare este liber să-şi facă alegerea după chipul şi asemănarea sa Or după cum afirma C Noica bdquoDin civilizaţie iei cacirct vrei iar din cultură cacirct poţirdquo

ndash Icircn toate lucrările tale se citește siguranţă dar și claritate

ndash Aşa trebuie să fie lucrurile clare Natura este clară dar ascunsă ochiului care nu ştie să o privească Obiectul artistic trebuie să pară născut după toate legile naturii să ai impresia că a crescut din pămacircnt S-ar putea să orbecăieşti toată viaţa prin munca mea către o idee clară despre viaţă Trăiesc icircn imediat dar nu mă leg de imediat ci caut universalul Mă refe-ream aici la icircntrebările veşnice

D I A L O G U L A R T E L O R 267

ndash Obeliscul sau Icircn memoria Arhitecturii Pierdute (cum l-ai supra-numit) pare născut după toate legile naturii a mai rămas doar să crească din pămacircnt adică să fie trecut icircn piatră sau icircn bronz Ar fi visul vieţii tale

ndash Ideea Obeliscului s-a născut atunci cacircnd am vizitat oraşul Narva Esto-nia (anul 2001) şi am văzut icircntr-un album de fotografii (unicat) din epo-ca interbelică imaginea Narvei din Evul Mediu Era o perlă a arhitecturii medievale nord-europene Icircn anul 1944 oraşul a fost bombardat şters practic de pe faţa pămacircntului Tot ce a fost creat trudit de oameni de-a lungul secolelor a fost icircntr-o clipă transformat icircntr-un cimitir de piatră Ce poţi vedea acum vizitacircnd acest oraş Aproape nimic Castelul reno-vat cu mari eforturi şi icircncă cacircteva rămăşiţe jalnice ale oraşului vechi care icircn icircncercarea de a fi restaurate şi-au pierdut complet aspectul de odini-oară Mai poţi icircntacirclni o arhitectură mediocră din timpurile sovietice dar şi pe cea din timpurile noastre ndash şi mai proastă şi mai lipsită de valoare Mi-aş fi dorit bineicircnţeles să găsesc acolo un loc unde să icircnalţ Obeliscul ndash Icircn memoria Arhitecturii Pierdute Acest monument ar icircnsemna un omagiu nu numai memoriei Narvei dar şi Varşoviei Dresdei Berlinului memo-riei tuturor oraşelor clădirilor construcţiilor care au fost şi mai continuă să fie distruse din prostia omenească Poate fi sculptură făcută din detalii concrete şi elemente arhitecturale sau o arhitectură nefuncţională cu fragmente sculpturale sau o altă formă care n-ar fi ea important e să fie păstrat mesajul care să ne amintească de ceva existenţial dar pierdut ireversibil Idee absurdă S-ar putea Dar mi se pare că astfel de monu-ment are dreptul la existenţă poate mai mult decacirct oricare monstru de Supermarket din beton şi sticlă care aminteşte de coşuri icircncărcate pacircnă la refuz şi toate doar pentru digestie Şi nimic dar absolut nimic şi pentru suflet icircn afară de picături calmante sedative Sigur mi-aş dori ca ideea acestui obelisc să se materializeze cacircndva să nu rămacircnă doar o schiţă pictată icircn pastel pe hacircrtie şi icircnghesuită sub sticlă Te asigur Nu este nici pe departe satisfacerea unui orgoliu E dacă vrei un strigăt de durere Un avertisment

ndash Ce alte proiecte de viitor se mai conturează

ndash Am primit la icircnceputul anului o invitaţie de la Asociaţia Franceză de Pastel să particip la trei saloane internaţionale de pastel care vor fi organizate icircn acest an iar icircn toamnă ndash la Bienalele de Pastel din Ovie-

268 R O M Acirc N Ă

Eugen Sterpu s-a născut la 10 iunie 1963 icircn satul Dămăşcani raionul Racircşcani Şi-a făcut studiile la Şcoala Republicană Internat de Arte Plastice (1975-1981) Icircn anii 1981-1989 studiază la Institutul de Arte Catedra de sculptură din Tallinn Estonia unde se şi stabileşteDebutează icircn 1984 icircn cadrul expoziţiilor de sculptură şi pictură (pastel) Printre ex-poziţiile personale ale artistului pot fi menţionate Galeria Uniunii Artiştilor Plastici Cluj-Napoca Romacircnia (1995) Galeria Dominicanes Tallinn (1996-2012) Galeria Teatrului Rus de Dramă Tallinn (1997) Galeria Draakon Tallinn (1998) Galeria de Artă Sillamaumle Estonia (1998) Muzeul de Artă Narva Estonia (1999) Galeria Porthan Helsinki (1999) Muzeul de Artă Contemporană Paumlrnu Estonia (2002) Galeria Ambasadei Federaţiei Ruse la Tallinn (2002) Muzeul de Artă Holstebro Danemarca (2002) Teatrul Oraşului Vechi Tallinn (2003) Castelul Narva Estonia (2006) Galeria Passage Tallinn (2006) Galeria Baroti Klaipeda Lituania (2007) Galeria Regina Turku Finlanda Muzeul Naţional de Artă Chişinău (2012)Autorul a participat la expoziţii de grup Bucureşti (1994) Moscova (1996) Tallinn (1996 1997 1999 2000 2001 2003 2004 2005 2006 2010) Stockholm (1998) Helsinki (2000) Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Estonia

do Spania Icircn asemenea ţări Franţa Spania Elveţia pastelul are un alt statut diferit de cel din ţările de nord şi cele de vest unde pastelul este considerat ca un material uşor de trecere de la desen la ulei adică desconsiderat

ndash dar și desenul este deseori nedreptăţit fiind considerat de că-tre unii doar un mijloc de notare rapidă dar sumară a observaţiei un element al actului de creaţie subordonat picturii și sculpturii scheletul pe care ar urma să se edifice o construcţie dar nimeni nu a contestat autonomia desenului ca gen al artelor plastice

ndash Da poate fi un mijloc de notare rapidă dar poate fi şi un gen auto-nom Depinde cred de intenţia şi atitudinea individuală a artistului Şi vopseaua aerosolică este un simplu material de vopsire a suprafeţe-lor dar am văzut lucrări executate icircn acest material care sunt adevărate opere de artă Graffiti de exemplu demult a devenit un gen de sine stătător al artelor vizuale

ndash Ești dispus să admiri ce lucrează colegii tăi

ndash Desigur cred că şi ceilalţi oameni de creaţie o fac Şi mai cred că a nu-ţi analiza şi preţui (admira) colegii este de cele mai multe ori o mască pentru o icircntărire artificială şi limitată a eului

ndash Mulţumesc pentru bunăvoinţă Te mai așteptăm acasă și cu alte expoziţii

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 269

Angela SAvin-ZgArdAnO carte necesară filologilor Studii de gramatică și istorie a limbii romacircne literare

AS-Z ndash dr icircn filologie cercetător ştiinţific superior

la Institutul de Filologie al AŞM Autoare a trei

monografii a unui dicţionar şi a multiple studii şi articole

ştiinţifice

Culegerea domnului Petru Butuc doctor icircn filologie conferențiar la Catedra de limba ro-macircnă și filologie clasică a UPS bdquoIon Creangărdquo Studii de gramatică și istorie a limbii romacircne li-terare (Tipografia Centrală Chișinău 2012) icircmbină modul tradiţional de cercetare a fap-telor de limbă cu punctele de vedere mai noi ale lingvisticii funcționale-integrale Autorul propune o analiză sintactică a propozițiilor și frazelor icircn conformitate cu principiul logi-co-semantic și funcțional Totodată autorul abordează unele probleme controversate și chiar contradictorii de gramatică care mai ră-macircn parțial nesoluționate Dintre toate temele propuse conferențiarul Petru Butuc a selectat icircn mod intenţionat numai o parte din aspecte-le cele mai dificile și mai discutabile care sunt insuficient elucidate icircn literatura de specialitateScopul acestei culegeri rezidă icircn demonstra-rea faptului că principiul onomasiologic icircn gramatică icircndeosebi icircn sintaxă este mult mai eficient și mai rezultativ icircntrucacirct concepe cer-cetarea faptelor de limbă de la conținut spre formă sub aspectul relațiilor comunicativ-in-formative icircn baza unei semantici și logici na-turale vii reale pentru a identifica icircn primul racircnd semnificația substanțială (conţinutal-in-formativă) determinacircnd astfel nu numai vo-

270 R O M Acirc N Ălumul componențial al structurii unei unităţi sintactice propoziţionale sau frastice dar și titlul lor tipologicDe aceea după părerea dlui prof Petru Butuc a nu respecta criteriile semantice la analiza sintactică a propoziţiei și frazei icircnseamnă a crea icircn primul racircnd o suprapunere a părţilor de propoziţie cu părţile de vorbire ajungacircndu-se pacircnă la bdquomorfologizarea sintaxeirdquo Icircn acest sens autorul a invocat drept exemplu titlurile sintactice ale subtipurilor de atribute bdquosubstantivalerdquo bdquopronominalerdquo bdquoadjectivalerdquo bdquoverbalerdquo și bdquoad-verbialerdquo care icircn literatura de specialitate sunt determinate și denu-mite icircn conformitate cu partea de vorbire prin care se exprimă ceea ce creează icircn gramaticile actuale ale limbii romacircne niște situații sintactice nemotivate știinţific și chiar paradoxale (p 20-24)Autorul monografiei icircn cauză menţionează că aceste tipuri de atribute nu dispun de definiții sintactice icircn niciun manual de gramatică consta-tacircndu-se doar părţile de vorbire ce le exprimă Drept concluzie auto-rul lucrării susține că o astfel de interpretare tipologică a atributelor icircn limba romacircnă nu este deloc sintactică ci numai morfologică (p 22)Așa-zisele predicate bdquointerjecționalerdquo și bdquoadverbialerdquo cer după părerea autorului un comentariu aproape identic cu cel al atributelor sus-numi-te icircntrucacirct din punct de vedere structural predicatul interjecțional se exprimă printr-o interjecţie iar predicatul adverbial ndash printr-un adverb Ambele aceste tipuri de predicate icircnsă echivalează semantico-informa-tiv cu ideea despre acţiunea unui singur verb ceea ce icircl face pe autorul monografiei să constate că icircn așa situaţii sintactice este vorba de predica-te verbale și nicidecum de predicate interjecţionale și adverbiale (p 22)Dl prof Petru Butuc susține pe bună dreptate că problema tipologiei părţilor de propoziție icircn general cacirct și clasificarea lor este pe cacirct de importantă pe atacirct și de dificilă De aceea pentru a evita orice alune-care icircn extrema morfologizării părţilor de propoziţie e necesar ca icircn sintaxă să se facă o distincţie a raporturilor existente icircntre noţiunile de bdquotiprdquo bdquofuncțierdquo și bdquofuncţionalrdquo vizavi de noţiunile de bdquorelaţierdquo și de bdquosemnificaţierdquo (p 22)Tot din cauza nerespectării principiilor onomasiologice bdquoicircn unele cărți de gramatică a limbii romacircne s-au infiltrat certe forme de manifestare a descriptivismului-formalistrdquo Drept dovadă este invocată neglijarea sau inacceptarea particulelor (ca părţi de vorbire distincte) prin dizol-varea lor icircn categoria morfologică a adverbelor fiind considerate ne-

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 271

justificat subtipuri de adverbe care după Gramatica Academiei Ro-macircne (București 2005) bdquose disting prin trăsături sintactico-semantice ce aparţin clasei cliticelor reprezentacircnd subclasa cliticelor adverbiale sau a semiadverbelorrdquo

După părerea dlui prof Petru Butuc a dizolva particulele icircn adverbe și a nu le accepta ca părţi de vorbire cu statut morfologic aparte icircnseam-nă a genera o greșeală evidentă icircn gramatica romacircnească actuală este chiar o abatere certă de la normele structuralismului saussurian icircn ling-vistică construindu-se astfel o morfologie artificială alcătuită numai din părţi de vorbire de sine stătătoare Nu există fenomene icircn limbă care ar fi alcătuite exclusiv din componente principale (semnificative) Aceasta este chiar o legitate universală icircntrucacirct se știe că toate feno-menele lumii icircnconjurătoare (materiale naturale sociale etc) implică atacirct aspecte principale cacirct și secundare dar tot atacirct de importante căci doar icircmpreună pot forma un sistem integru funcțional motivat și sis-temic (p 92-103)

Sarcina acestei culegeri de articole este de a demonstra că principiul logico-semantic icircn gramatică icircndeosebi icircn sintaxă este mai eficient mai rezultativ deoarece concepe cercetarea faptelor de limbă de la conţinut spre formă sub aspectul relațiilor comunicativ-informative icircn baza unei semantici și logici naturale vii reale pentru a identifica icircn primul racircnd semnificația substanțială conţinutal-informativă deter-minacircnd drept rezultat nu numai structura componenţială a părţilor de propoziție dar și titlul lor tipologic (p 11-20)

Icircn axa acestor formule teoretico-aplicative (a raportului dintre formă și conţinut ultimul consideracircndu-se prioritar) sunt elaborate studiile incluse icircn respectiva carte a conferenţiarului Petru Butuc ce pledează insistent ca principiile semantice și logice icircn sintaxă să fie icircnsușite co-rect și reţinute cu adevărat căci bdquonimic nu poate fi icircnvăţat fără a fi mai icircntacirci memoratrdquo (p 7)

Icircn Capitolul al II-lea sunt luate icircn discuţie unele probleme de istorie a limbii romacircne literare care din cauza șubredului context social-politic din Republica Moldova sunt tratate icircn corelație cu cele de sociolingvis-tică Este examinat raportul dintre limbă și istorie limbă și societate care icircn viziunea autorului monografiei presupune legătura indisolu-bilă dintre istoria limbii romacircne literare și cultura noastră națională Semnificația acestor probleme ale lingvisticii ține icircn primul racircnd de

272 R O M Acirc N Ăicircnțelegerea corectă a fenomenului apariţiei evoluţiei și dezvoltării lim-bii romacircne literare fenomen ce se prezintă ca unul avacircnd caracter ge-neral-european căci romacircna literară a apărut și s-a dezvoltat asemenea tuturor limbilor literare de cultură din Europa (p 129-153) Astfel evoluţia romacircnei literare (romacircna de cultură romacircna scrisă) nicide-cum nu a fost un proces tehnologic național icircnchis Mai mult decacirct atacirct și romacircna literară dintre Prut și Nistru a apărut concomitent cu romacircna literară din toate regiunile vorbitoare ale acestei limbi fiind răspacircndită și promovată la fel Este ușor de icircnțeles că și romacircna litera-ră de la Chișinău este o consecinţă a lansării graiului muntenesc prin cele 11 tipărituri ale diaconului Coresi de la Brașov publicate icircntre anii 1559-1581 iar mai departe prin contribuția tuturor cărturarilor din toate provinciile Daciei a crescut și s-a dezvoltat icircn paralel atingacircnd icircn anul 1881 faza supremă de modernizare (p 130-131)

Capitolul al III-lea cuprinde unele recenzii concepute de asemenea icircn spiritul criteriilor funcționale-integrale icircn gramatică constituind o expresie vie și directă a operelor asupra cărora a insistat dl prof Petru Butuc Paragrafele referitoare la problemele teoretice de sintaxă sunt tratate dintr-o perspectivă nu doar lingvistică dar și estetică icircntrucacirct autorul analizează faptele de limbă conform criteriilor de interferenţă gramaticală stilistică și poetică

Icircn icircncheiere am vrea să subliniem că Studii de gramatică și istorie a limbii romacircne literare de Petru Butuc are dimensiunea unei distincte elaborări știinţifice Icircn acest volum autorul a lansat mai multe propu-neri judicioase (avem icircn vedere bdquocategoria cazului morfologic și sin-tacticrdquo (p 103-125) bdquoteoria simbolurilor de subliniere a părților de propozițierdquo (p 39-49) bdquostatutul morfologic și sintactic al particulei icircn limba romacircnărdquo (p 92-103) care au putut fi demonstrate doar prin cunoașterea temeinică a realizărilor știinţifice actuale din domeniul gramaticii funcționale integrale Monografia va fi cu certitudine un instrument de lucru al studenţilor și profesorilor de limba romacircnă

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 273

Vasile BAJUREANULingua Latina Iuridica ndash un imperativ inerent al demersului specializat

VB ndash dr icircn filologie prof de limba şi literatura romacircnă limba latină

şi literatura universală Liceul teoretic bdquoL Damianrdquo

Racircşcani Domenii de interes ştiinţific sintaxa funcţională

corelaţia sintaxă logică semantică Autor al

monografiei Studiu asupra sincretismului sintactic la nivelul frazei joncţionale

(2010)

bdquoQuamquam lingua latina mortua considera-ta erat tamen vivatrdquo ndash ne permitem astfel să afirmăm că limba latină nu numai că bdquotrăieşterdquo dar şi contribuie continuu la dezvoltarea atacirct a limbilor romanice cacirct şi a limbilor ce apar-ţin altor grupuri de limbi Susţinem ideea că aceasta rămacircne la baza limbilor romanice care au apărut s-au dezvoltat şi au evoluat icircn diver-se perioade păstracircnd totodată la niveluri di-ferite anumite aspecte ale veşmacircntului autoh-ton (ad-stratul) fonetic lexical şi structural

Manualul de faţă Lingua Latina Iuridica ale cărui autoare sunt dr conf univ Lucia Cepra-ga şi dr conf univ Svetlana Bicircrsan (referent dr conf univ Claudia Cemacircrtan) reprezintă un studiu didactico-ştiinţific util nu numai pentru specia-litatea de drept din cadrul Facul-tăţii Economie generală şi drept a Academiei de Studii Economi-ce din Moldova ci şi pentru facul-tăţile de istorie limbi moderne filologie romacircnă medicină etc

274 R O M Acirc N ĂDin punctul de vedere al structurii prezenta lucrare se icircncadrează per-fect icircn statutul unui manual de limbă-bază a limbii romacircne contempo-rane care a moştenit şi a preluat pe cale livrescă un număr majoritar de cuvinte ce aparţin diverselor domenii inclusiv cele ce constituie cacircm-pul lexical al jurisprudenţei După cum afirmă icircnseşi autoarele icircn Argu-mentum bdquolucrarea propune studierea limbii latine nu ca scop icircn sine ci din perspectiva integratoare a culturii şi civilizaţiei romane reper fundamental al Europei din totdeauna de asemenea sunt aborda-te interdisciplinar şi unele ştiinţe precum istoria dreptul economia mitologia artele etcrdquo (p 5)

E de menţionat faptul că deoarece planul-cadru pentru acest curs la facultate prevede doar 30 de ore autoarele s-au limitat la abordarea a două compartimente ale limbii fonetică icircn special ortoepie şi morfo-logie Chiar de la prima lecţie autorii insistă ca prin semne diacritice accentul fonetic marcarea silabelor lungi şi scurte să orienteze studen-ţii la citirea pronunţarea corectă a cuvintelor latineşti fapt ce va con-tribui ulterior la icircnsuşirea cuvintelor din subdomeniul etimologic

De asemenea sunt binevenite şi rubricile din cadrul lecţiilor care ţin de instruirea problematizată şi prin descoperire cum ar fi bdquoNominardquo bdquoSententiaerdquo oferind cunoştinţe şi posibilităţi de icircmbogăţire a vocabu-larului a nivelului de cultură generală şi a diversităţii mijloacelor de exprimare icircn mod logic concis şi plastic

Revenind la compartimentul bdquoOrtoepierdquo deşi e dificil să ne expunem părerea icircn mod categoric deoarece pe timpul romanilor nu au existat mijloace acustice şi fonice pentru a imprima sonoritatea acestei limbi iar opiniile lingviştilor romanişti contemporani gramaticieni compa-rativişti sunt icircmpărţite autorii manualului de faţă afirmă bdquoromanii au cunoscut doar pronunţarea clasică Pentru o mai bună percepere a in-formaţiei de specialitate şi pentru a se observa mai facil fondul lexical latinesc icircn icircnvăţămacircntul romacircnesc s-a acceptat varianta de pronunţare tradiţională cu bdquoce-čerdquo bdquoci-čirdquo bdquoge-ğerdquo bdquogi-ğirdquo pentru majoritatea ter-menilor juridici proveniţi din latinărdquo (bdquoAnnotationesrdquo p 18)

Această opinie e una plauzibilă icircnsă savanţilor romanişti le rămacircne su-ficient teren de cercetare a aspectului ortoepic al limbii latine şi al celei populare (vulgata)

Deşi majoritatea lingviştilor cu orientare filologică şi metodologică materialistă afirmă că icircn limba strămoşilor noştri prima parte de vor-

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 275

bire icircn vocabularul lor a fost bdquointerjecţiardquo autorii manualului pornind probabil de la faptul că totuşi Verbum est motus au icircnceput studierea părţilor de vorbire de la verb ca nucleu al comunicării

Genericul bdquoLingua latina est fundamentum linguae nostrae et iurispru-dentiaerdquo aduce icircn discuţie problema originarității limbii noastre impli-cit din perspectiva lexicului specializat al stilului juridic-administrativ

Sunt de un real ajutor icircn manual rubricile care presupun studierea icircn plan comparativ a limbii latine şi a celei romacircne Icircn Materiae (Subiecte) se icircncearcă o actualizare a cunoştinţelor teoretico-practice despre ver-bul latin ulterior autorii intenţionează să mobilizeze prin paşi adecvaţi discipolii icircn a cunoaşte asemănările şi deosebirile dintre verbul romacircn şi cel latin

Textele inserate icircn prezenta lucrare propuse studenţilor pentru tradu-cere constituie icircn marea lor majoritate o adevărată bdquocomoarărdquo bdquoarse-nalrdquo din icircnţelepciunea timpurilor fapt ce va contribui incontestabil la formarea dezvoltarea şi prosperarea intelectuală a viitorilor specialişti icircn domeniul jurisprudenţei

Lucrarea oferă studenţilor şi un bdquoGlossariumrdquo specializat (p 231-256) spre a icircnlesni traducerea şi icircnţelegerea textelor latineşti fie icircn cadrul orelor de curs fie icircn afara acestora

De asemenea nu lipseşte din manual nici rubrica bdquoLabor erga tex-tumrdquo (Sarcini icircn baza textului) menită să aprofundeze sensul anumitor structuri idei dezvoltarea gacircndirii logice icircmbogăţirea vocabularului şi aplicarea cunoştinţelor teoretico-practice

Sunt binevenite şi rubricile cu aspect de curiozitate ca bdquoScivistnerdquo (bdquoŞtiai astardquo) bdquoFacta notabiliardquo bdquoNomina iurisrdquo bdquoSententiaerdquo bdquo Plus cognosciterdquo ce ţin nemijlocit de specificul viitoarei profesii

Pe lacircngă verb lucrarea tratează şi celelalte părţi de vorbire din limba la-tină Substantivul (declinarea şi declinările) (p 36-58 69-84 85-101 158-172) Adjectivul (gradele de comparaţie) (p 177-193) Numeralul (p 120-138) Pronumele (Lectio III Lectio V) Adverbul (Lectio XIV)

Lucrarea de faţă complementează lista manualelor şi a studiilor apa-rute pacircnă acum semnate de N Grinbaum A Ciobanu C Cemacircrtan E Cucerova latinişti notorii din republica noastră şi ne alimentează speranța că icircn viitor vom avea parte şi de titluri precum Lingua Latina Biologica Lingua Latina Medicina etc

276 R O M Acirc N Ă

Alina NOURFoka ndash simbol al deportării bdquobineluirdquo icircn bdquorăurdquo şi viceversa

AN ndash scriitoare Iaşi ndash Paris

Foka este titlul unui roman pe care din start icircl recomand să-l citească toţi romacircnii şi cei basarabeni şi cei din Ţară şi cei zişi bdquode pre-tutindenirdquo Icircn sfacircrşit vom icircnţelege de ce un comisar raional de NKVD pe nume Fokin descendent dintr-o familie boierească de ro-macircni Foca unul dintre mulţii căpitani de oas-te ai lui Dimitrie Cantemir care l-au urmat pe domnitor icircn pribegia rusească ajunge icircn iulie 1949 să coordoneze la scara raionului Stră-şeni deportarea icircn Siberia a sute de romacircni din Basarabia iar pe cei rămaşi la vatră icirci bagă mai apoi forţat icircn bdquoraiulrdquo sovietic cu numele colhoz

Foka aşadar derivă din Fokin şi este simbol al deportării bdquobineluirdquo icircn bdquorăurdquo şi viceversa al rusificării şi man-kurtizării romacirc-nilor basarabeni şi nu numai basa-rabeni exponen-tul distorsionat al neamului care şi-a abolit me-moria genetică deşi nu definitiv Or autorul-nara-tor ne sugerează că anume unele

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 277

mici sclipiri de bdquomemorie geneticărdquo l-ar fi determinat pe Fokin să-i sca-pe de deportare pe Nichita Donică şi Grigore Anton icircn schimb punacircnd la cale să-i folosească pe aceşti ţărani gospodari drept activişti la orga-nizarea colhozului icircn satul lor de baştină sat de codreni răzeşi macircndri şi icircndărătnici Salvarea celor doi icircnsă se transformă icircn capcană Scăpacircnd de Siberia cea adevărată o altă Siberie mai voalată şi mai subtilă le este adusă direct icircn sat sub formă de colectivizare şi sovietizare

Este o carte cu multă istorie dar şi cu multe istorii şi istorioare despre destine umane impresionante Personal am icircnţeles istoria de 100 de ani a Basarabiei descrisă icircn roman icircncepacircnd cu august 1893 cacircnd din armata ţaristă după 25 de ani de slujbă se icircntoarce la vatră basarabeanul Zaharia Donică şi terminacircnd cu 27 august 1991 cacircnd naratorul strănepot al lui Zaharia şi nepot al lui Nichita Donică protagonistul romanului-cronică participă cu mult entuziasm la Marea Adunare Naţională la care a fost declarată Independenţa Republicii Moldova Deci icircntre data demobili-zării podporucicului Zaharia Donică numit de către guvernatorul Basa-rabiei icircn funcţia de administrator al moşiei ţarului din Romacircneşti şi data declarării Independenţei Republicii Moldova s-au derulat evenimente sociale şi politice de anvergură Primul Război Mondial Revoluţia rusă din Februarie 1917 apoi cea zisă Marea Revoluţie Socialistă din Octom-brie 1917 declararea Republicii Democrate Moldoveneşti şi votarea de către Sfatul Ţării a Marii Uniri cu Romacircnia icircn martie 1918 ocuparea Basarabiei icircn iunie 1940 de către URSS al Doilea Război Mondial includerea forţată a Basarabiei icircn componenţa URSS icircn 1944 foame-tea organizată din 1947 deportările din iunie 1941 şi iulie 1949 colec-tivizarea lupta basarabenilor icircn perioada sovietică pentru menţinerea trează a conştiinţei naţionale şi păstrarea valorilor naţionale a limbii datinilor şi obiceiurilor strămoşeşti destrămarea imperiului sovietic Este uluitor faptul că scriitorul Ion Anton izbuteşte să fixeze toate aceste evenimente prin viaţa unor personaje concrete şi destine elocvente dar o face nu icircn stil lapidar de cronică ci icircn pagini de proză artistică veritabi-lă Icircn plus la trăsăturile arhetipale ale eroului central sunt bine conturate personajele istorice secundare cum ar fi regele icircntregitor Ferdinand şi fiul său regele Carol al II-lea protagoniştii Unirii Pantelimon Halippa şi Constantin Stere ajunşi deputaţi şi miniştri icircn Romacircnia Mare mareşa-lul nobilimii din Basarabia Pavel Dicescu promotor al romacircnismului pe timpul ţarismului şi fiicele acestuia Anastasia şi Iulia prozatorul Mihail

278 R O M Acirc N ĂCuricheru care a lucrat timp de doi ani ca icircnvăţător icircn comuna unde se desfăşoară acţiunea romanului ndash Ghelăuza ndash şi la despărţire i-a lăsat bdquobiblioteca ambulantărdquo a sa ţăranului Grigore Anton Apropo icircn iunie 1940 Mihail Curicheru a fost deportat icircn Siberia unde supus maltrată-rilor s-a stins prematur din viaţă

Toate aceste personaje istorice marcante icircşi icircmpletesc organic viaţa şi activitatea lor cu viaţa cotidiană şi năzuinţele tuturor ţăranilor din Ghelăuza şi Saca eroi de rutină bdquosarea pămacircntuluirdquo cea de toate zilele Fie că are loc marea icircmproprietărire a ţăranilor basarabeni icircn cadrul reformei agrare promovate de guvernul Romacircniei icircn Basarabia anilor 1920-1924 fie că aceeaşi ţărani sunt deposedaţi de pămacircnt icircn procesul colectivizării forţate din 1949 chipurile marilor icircnaintaşi le inspiră oa-menilor tărie şi spirit de rezistenţă Iată că anume acest spirit protector este punctul forte al bdquoagronomului icircnvăţatrdquo Nichita Donică cel care se salvează de deportare dar ca om gospodar i se pune condiţia de a fi printre liderii colectivizării astfel servind drept exemplu bdquomolipsitorrdquo Şefii de la raion icircnsă nu se aşteptau ca acest bdquochiaburrdquo să fie stimat atacirct de mult de localnici icircncacirct să şi-l aleagă preşedinte de colhoz Comi-sarul Fokin şi secretarul comitetului raional de partid Volkov veniseră cu un alt candidat la preşedinţie care era participant la război de partea Armatei Sovietice dar tot el prin absurd era fiul gospodarului depor-tat Andrei Anton Puterea raională vroia să pună icircn aplicare fraza lui Stalin despre aceea că părinţii nu răspund politic pentru copii şi nici copiii nu poartă răspundere politică pentru părinţi Localnicii icircnsă au dat peste cap planurile conducerii raionale şi l-au ales unanim preşe-dinte pe bdquoconu agronomrdquo Nichita Donică

Ei bine icircn romanul-cronică Foka precum nici icircntr-o altă operă litera-ră din Basarabia este redat obiectiv şi veridic procesul colectivizării survenită imediat după groaza băgată icircn ţărani cu deportările operate icircn luna iulie 1949 Naratorul pe atunci student la jurnalism documen-tacircndu-se direct din prima sursă (Nichita Donică i s-a spovedit o vară icircntreagă) a zugrăvit o epocă importantă din gospodărirea agricolă practicată icircn Moldova fără a reda evenimentele numai icircn negru sau nu-mai icircn alb Pare destul de firească sugestia că pacircnă şi o revoluţie agrară nedorită poate evolua cu anumite beneficii dacă este dirijată de factori umani competenţi cum era bdquoconu agronom Nichitardquo Paradoxală era

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 279

icircnsă atitudinea conducerii raionale faţă de preşedintele Donică care prin profesionalism şi har de conducător reuşeşte să ridice bunăstarea oamenilor Cei de la raion mai ales secretarul de partid Volkov se te-meau că acest chiabur icirci va face chiaburi pe toţi consătenii săi Volkov icircl admonesta pentru că dădea oamenilor cantităţi prea mari de pacircine la o zi-muncă Şefii ignorau cu bună ştiinţă faptul că bdquoViaţa nouărdquo (aşa se numea colhozul condus de Nichita Donică) icircşi icircndeplinea norme-le de predare la stat a produselor agricole pretinzacircnd ca acest colhoz să transmită statului icircntregul surplus de produse astfel acoperind şi cota-parte a celor care nu izbuteau să-şi icircndeplinească obligaţiile Icircn fine icircn rezultatul unei lupte icircntre şefii din raion şi bdquoconu Nichitardquo con-ducerea colhozului bdquoViaţa nouărdquo este transmisă unui ins pe nume An-drei Cernov un rus venit din Ucraina Unica lui calitate era legătura de rubedenie pe linia soţiei cu ministrul securităţii din Moldova Iosif Lavrentievici Mordoveţ Icircn scurt timp rusul Cernov lucracircnd iniţial pe post de agronom-şef delapidează o parte importantă din averea col-hozului dar preşedintele Nichita Donică suferă consecinţele fiind dat afară din funcţia de preşedinte şi icircn locul lui fiind icircnscăunat Andrei Cernov Pacircnă la urmă făcacircnd uz de o veche prietenie bdquoconu agronomrdquo va obţine să triumfe dreptatea Andrei Cernov este descoperit şi ju-decat Numai că obosit de nedreptăţi Nichita Donică nu mai vrea să conducă mai departe colhozul gospodărie fruntaşă care icircn curacircnd va fi comasată cu cea din centrul raional

Dincolo de realităţile sociale şi politice ale timpurilor desprindem din filele acestui roman dens icircn linii de subiect şi cacircteva drame sufleteşti dar şi cacircteva istorii impresionante de dragoste Dragostea este prezen-tată icircn roman drept liantul tuturor timpurilor şi regimurilor sociale acest sentiment icircnălţător şi dătător de viaţă nouă fiind acelaşi icircn Franţa anului 1914 (tacircnărul agronom Nichita Donică icircşi va face stagiul practic icircn regiunea vinicolă Bordeaux şi va avea acolo o primă aventură amo-roasă) icircn Romacircnia anului 1920 icircn URSS-ul anului 1952 sau icircn Mol-dova anului 1978 Dragostea ne sugerează cu multă forţă de convin-gere autorul este sentimentul care sfidează hotare statale prejudecăţi naţionale ideologii şi sisteme sociale născocite de om

Astfel romanul Foka este icircn egală măsură roman de istorie dar şi roman de istorii incitante de dragoste roman social dar şi roman de familie

280 R O M Acirc N Ăroman despre ţărani-plugari dar şi roman despre orăşeni-intelectuali roman autobiografic dar şi roman al biografiei icircntregii Basarabii

Impresionează profundele şi originalele meditaţii lirico-filozofice bdquode autorrdquo care generalizează pe filiera etico-morală majoritatea acţiunilor şi deciziilor eroilor centrali şi personajelor mai importante Icircn aceeaşi ordine de idei se cere remarcat faptul că poemele icircn proză despre stră-moşii daci aşa-zisele bdquovacircrtejuri liricerdquo ale personajului Grigore Anton semnifică rezistenţa taciturnă paşnică dar eficientă ca salvare spiritu-al-morală a ţăranului basarabean icircn faţa regimului sovietic totalitar

Icircn final ţin să menţionez că alături de asemenea opere ca Tema pentru acasă de Nicolae Dabija proza romacircnă contemporană s-a icircmbogăţit cu un roman-cronică de excepţie icircn care timpurile trecut prezent şi vii-tor fuzionează unul cu celălalt tumultuos şi cu multe coliziuni sociale şi psihologice iar ficţiunea artistică se combină armonios cu faptele de cronică Foarte originală este icircnsăşi concepţia romanului icircn care naratorul ne descrie acţiunile de subiect icircnainte de a se naşte şi după naşterea sa Păstrarea numelor reale ale eroilor şi personajelor ale lo-calităţilor icircn care se derulează evenimentele imprimă romanului mai multă credibilitate şi realism istoric Cele cacircteva elemente autobiogra-fice inevitabile icircn subiectul romanului au menirea să creioneze chipul unui scriitor icircncepător dar şi să evoce un icircntreg bdquopomelnicrdquo de pro-fesori universitari şi exegeţi literari (Mihai Cimpoi Ion Ciocanu Ion Osadcenco Alexandru Cosmescu Gheorghe Mazilu şa) care icircntr-o măsură mai mare sau mai mică au contribuit la formarea naratorului ca scriitor Mai rar asemenea gesturi de recunoştinţă pe file de roman

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 281

Ion CIOCANUCugetări incitante memorabile

O surpriză plăcută ne-a oferit Editura Epi-graf cartea Gacircnd şi Cuvacircnt o culegere de cugetări despre gacircndirea şi exprimarea noas-tră a basarabenilor reflectată icircn procesul viu al activităţii unor personalităţi notorii est-prutene cu icircncepere din anul 1940 pacircnă icircn 2012 (icircn cazurile icircn care un om de artă sau de ştiinţă a propus exemple concludente sub aspectul presupus de subiectul abordat de autoarea selecţiei) şi valabile nu doar ieri şi azi ci ndash nu ezităm să credem ndash oricacircnd icircn condiţiile social-politice şi culturale din Re-publica Moldova Că atacirct personalităţile cacirct şi compartimentele evidenţiate icircn paginile cărţii au fost sunt fixate la libera opţiune a autoarei selecţiei este absolut firesc Am avut şi avem oameni de vază care merită să fie prezenţi icircntr-o atare carte (Anatolie Ciobanu Nicolae Testemiţanu Leonid Ce-mortan Vasile Melnic Nicolae Raevschi Vasile Pavel Alexandru Bantoş Ana Bantoş Ion Melniciuc) şi sperăm că cel puţin unii dintre aceştia şi posibil alţii icircşi vor găsi lo-cul icircntr-o eventuală ediţie care va urma după epuizarea tirajului iniţial

Acum ne propunem să informăm cititorul icircn privinţa caracterului incitant şi memorabil al cugetărilor cuprinse icircn carte aşa cum a conce-put-o şi realizat-o neobosita activistă pe tăracircm cultural Ala Bujor cunoscută şi prin florilegii-

IC ndash prof univ dr hab colaborator ştiinţific

principal la Institutul de Filologie al AŞM critic şi

istoric literar lingvist Autor a 37 de cărţi majoritatea ndash de critică şi istorie literară

de sociolingvistică şi de cultivare a limbii Lucrări

apărute recent Efortul salvator (2006) Salahorind (2008) Darul lui Dumnezeu

(2009) Noi şi cuvintele noastre (2011) Cărţile din noi

(2011)

282 R O M Acirc N Ăle de poezie şi proză naţională şi universală Poieniţa veselă (2003) 100 de poeţi ai lumii (2005) Pagini alese din literatura pentru copii (2005) 100 de scriitori notorii ai lumii (2006) şa

Atenţia Domniei Sale a fost cotropită icircnainte de toate de cacircteva vacircr-furi semeţe ale artei exprimării verbale ca Nicolae Corlăteanu Silviu Berejan Vasile Coroban Valentin Macircndacirccanu Grigore Vieru Leoni-da Lari Ion Vatamanu Nicolae Dabija Aureliu Busuioc Vladimir Be-şleagă Serafim Saka Nicolae Mătcaş N-au rămas icircn afara copertelor cărţii politicieni din categoria lui Mircea Druc Ilie Ilaşcu Gheorghe Ghimpu Nicolae Costin actori de teatru şi cinema regizori ca Ion Ungureanu Emil Loteanu Iacob Burghiu Anatol Codru muzicieni cunoscuţi ca Maria Bieşu Eugen Doga Ion şi Doina Aldea-Teodoro-vichi Nicolae Botgros plasticieni de talia lui Mihai Grecu Igor Vieru Aurel David Glebus Sainciuc Andrei Mudrea şa dar şi ndash atenţie ndash personalităţi din domeniul medicinei cum sunt academicienii Ghe-orghe Ghidirim şi Vasile Anestiade Spectrul personalităţilor poate fi oricacircnd lărgit (eventual pe contul unor citate oarecum icircntinse şi mai puţin concludente) Spectrul termenilor ni se pare destul de cuprin-zător impresionant plăcut şi instructiv deşi la o adică şi icircn această privinţă rămacircne loc pentru perfecţiune

Ca om de ştiinţă şi de artă preferăm să punem icircn evidenţă şi icircn valoare cacircţiva termeni care ne privesc icircn mod direct şi deosebit Ce este aşa-dar ştiinţa bdquoDatoria omului de ştiinţă este de a sta de veghe la focul sacru al cugetului şi al conştiinţei de a da ripostă hotăracirctă uneltirilor puse la cale de minciunărdquo e opinia reputatului savant doctor habilitat icircn filologie profesor universitar doctor honoris causa al Universităţii bdquoAl I Cuzardquo din Iaşi (1993) profesor honoris causa al Universităţii din Bucureşti (1994) cavaler al Ordinului Republicii Nicolae Mătcaş Domnia Sa nu se limitează la această constatare verbală a sarcinii pri-mordiale a savanţilor ci ne instruieşte la fel de corect icircn continuare bdquoŞtiinţa nu trebuie să se afle la cheremul cutărui sau cutărui conducă-tor sau partid scopul suprem al ei constacircnd icircn a sluji adevărulrdquo

Justeţea acestei afirmaţii se verifică prin capacităţile savanţilor de a sin-tetiza cele mai icircntemeiate opinii ale specialiştilor din domeniu şi de a trage concluziile de rigoare icircn privinţa denumirii limbii literare vorbi-te icircn Republica Moldova de exemplu Icircn 1994 o şedinţă a Prezidiului

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 283

Academiei noastre s-a icircncheiat cu decizia că denumirea corectă a lim-bii literare vorbite la noi e limba romacircnă Peste doi ani aceeaşi conclu-zie a fost votată de Adunarea Generală a forului ştiinţific adevărul icircn cauză fiind bazat pe opiniile unor savanţi de mare autoritate de la noi dar şi din Rusia (Vladimir Şişmariov Ruben Budagov Dmitri Mihalci şa) Ucraina (Stanislav Semcinski) Italia (Carlo Tagliavini) Suedia (Alf Lombard) şi din alte ţări Interesele partidelor şi ale grupărilor parlamentare inerent diferite icircntre ele pot numai să deruteze opinia publică icircn special pe oamenii lipsiţi de cunoştinţe filologice adacircnci temeinice De aceea e natural să dăm prioritate opiniilor specialiştilor de marcă

O altă categorie esenţială icircn domeniul ştiinţei şi artei ndash talentul ndash este icircnţeleasă just şi profund de exemplu de cunoscutul pedagog şi lite-rat Aurelian Silvestru conform căruia bdquotalentul nu este un mare dar ci o mare datorierdquo Cui serveşte aptitudinea de a crea ce cauză pledea-ză talentul sunt probleme de maximă importanţă icircn cazul oricărui om de ştiinţă şi de artă ca de altfel din oricare alt domeniu al activităţii socioumane Compozitorul şi interpretul de muzică uşoară Mihai Dol-gan a bdquoprinsrdquo cu precizie capacitatea primordială a talentului şi anume aceea de a icircnfrunta cu demnitate obstacolele ivite icircn calea lui şi de a se afirma pacircnă la urmă icircn pofida oricăror piedici bdquoTalentul adevărat răzbate la lumina zilei ca firul de iarbă prin asfaltrdquo

Ce-i drept talentul nu se dezvoltă bdquode la sinerdquo ci necesită o muncă per-manentă din partea omului icircnzestrat cu dumnezeiasca aptitudine de a-şi imagina o altă realitate expresie specifică şi originală a realităţii obiective o realitate artistică bdquoTalentul n-are zile de odihnărdquo a obser-vat cu toată icircndreptăţirea acelaşi Aurelian Silvestru Şi tot Domnia Sa constată fără ezitare că bdquotalentul care nu munceşte este depăşit de me-diocritatea care dă din coaterdquo Scriitorul George Meniuc a nutrit con-vingerea că bdquotalentul fără cunoştinţe n-are cheagrdquo iar Ianoş Ţurcanu evidenţiază o particularitate a omului icircnzestrat cu talent despre care (particularitate) se vorbeşte puţin mai mult icircn surdină bdquoTalentul icircn-seamnă muncă plus o picătură de nebunierdquo Aici referinţa la bdquonebunierdquo urmează să fie icircnţeleasă ca o cutezanţă a posesorului talentului de a face lucruri inedite de obicei greu accesibile celor mulţi de a perseve-ra icircntru realizarea a ceva nou inimaginabil greu de crezut şi mai ales

284 R O M Acirc N Ăde acceptat E ceea ce spune cu niţel alte cuvinte şi Aureliu Busuioc după care omul de talent bdquocombină mii şi mii de elemente descoperite sau inventate ca pacircnă la urmă să emită preţiosul şi nu icircntotdeauna una-nim acceptatul nourdquo (aici şi icircn continuare sublinierile din citate ne apar-ţin ndash IC) Icircncă mai departe merge Dumitru Matcovschi bdquoOamenii cu talent sunt proscrişirdquo ceea ce va să icircnsemne că sunt expuşi unor tratări neaşteptate uneori insuportabile din cauză că ei văd simt icircnţeleg şi ceea ce multor concetăţeni nu le este clar ba chiar nu li-i pe plac icirci supără icirci scandalizează E ceea ce spune şi Ion Druţă ndash că talentul bdquoeste o adevărată nenorocire pentru societaterdquo icircn sensul că poate dezvălui lumii ceva de neicircnchipuit la ora respectivă a societăţii date

Evident ne interesează şi termeni cuvinte ziceri inspirate şi din alte domenii ale vieţii De aceea e locul să spunem că icircntreaga carte Gacircnd şi Cuvacircnt este o sumă impunătoare de dictoane memorabile aparţinacircnd celor mai diferite personalităţi basarabene Transcriem icircn continuare doar unele afirmaţii care ni se par demne de a fi puse icircn atenţia tutu-ror bdquoDacă stai cu macircinile icircn sacircn e imposibil să icircmbrăţişezi ceva sau pe cinevardquo (Eugen Doga) bdquoCe trebuie să faci trebuie să icircnveţi de la cine face ce trebuie Cum trebuie să faci trebuie să icircnveţi de la cel care face cum trebuie Nu poţi realiza ceva decacirct fiind un semn laquo+raquo icircntre ce şi cum ce faci capătă sens şi durată doar prin cum facirdquo (Vasile Roman-ciuc) bdquoVine o vreme icircn care noţiunea de oboseală nu mai e operaţio-nală Există doar crucea pe care ai aruncat-o icircn spaterdquo (Constantin Tănase) bdquoAud zgomotul morii dar nu văd făinardquo (Nicolae Costin) bdquoMarile adevăruri nu se icircnvaţă niciodată din cărţi ci numai şi numai pe propria piele adică răsar din zbuciumul şi chinurile vieţii talerdquo (Vla-dimir Beşleagă) bdquoFemeia şi floarea cartea şi femeia trebuie admirate de unul singur şi icircn tăcererdquo (Grigore Vieru) bdquoVrabia nu aleargă după fluturi Aşteaptă să se facă omizirdquo (Efim Tarlapan) bdquoMai bine să te culci sărac decacirct să te scoli datorrdquo (Ianoş Ţurcanu) bdquoDialogul se termină odată pentru totdeauna cacircnd cei care conversează cad icircntru totul de acordrdquo (Iuliu Edlis) bdquoPe teritoriul copilului se dă marea bătălie pentru sufletul omuluirdquo (Spiridon Vangheli) bdquoCredinţa este rădăcina noastră icircn Cerrdquo (Petru Buburuz) bdquoE rău cacircnd te laudă un prost dar şi mai rău e cacircnd te criticărdquo (Petru Cărare) bdquoNefericirea criticilor ndash de a muri odată cu literatura icircn care au trăitrdquo (Eugen Lungu) bdquoDacă nu ne scu-lăm dimineaţa să punem caii la căruţă să punem plugul icircn căruţă şi să

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 285

mergem la arat şi semănat nu ne iese nimicrdquo (Mircea Druc) bdquoIcircn artă numai pornind de la rădăcina neamului tău poţi ajunge acolo unde vi-sezirdquo (Andrei Mudrea)

Am transcris aici expresii aforistice din primele 70 de pagini ale cărţii Imaginaţi-vă onoraţi cititori cacircte asemenea expresii incitante şi me-morabile ori ndash de ce nu ndash poate chiar şi mai reconfortante puteţi găsi dumneavoastră icircnşivă icircn toate cele peste 400 de pagini Lansăm tot-odată icircndemnul să fiţi atenţi la nişte discuţii apărute spontan firesc pacircnă la urmă extrem de binevenite icircntre unii coautori ai cărţii Bunăoa-ră icircntre Anatol Codru şi Ion Hadacircrcă A zis primul bdquoCu fiecare carte de noi necitită noi sălbăticim cărţi Eu repet noi săl-bă-ti-cim cărţirdquo Icirci răspunde icircn felul său corect şi decent confratele icircntru poezie bdquoCu fiecare carte necitită Tot noi sălbăticim Nu cărţilerdquo Jocul imagi-naţiei urmat logic de jocul ideilor nu poate să nu ne amuze să nu ne pună mintea icircn mişcare şi să nu ne placă

Icircl cităm acum şi pe Serafim Saka bdquoGacircndurile se cer spuse clar iar du-rerile durerile pot fi tăcuterdquo Prea bine dar icircl contrazice Mihai Grecu bdquoDurerile se cer strigaterdquo Avem ce discuta

Şi icircn genere Gacircnd şi Cuvacircnt este o carte icircn măsură să dea imbold cu-getării noastre să ne incite la discuţii spre icircmbogăţirea spirituală a fie-căruia dintre noi

286 R O M Acirc N Ă

Doina CERNICAIlie Boca şi drumul care se face mergacircnd

Capete de curcubeu arcuit peste racircul vieţii un album somptuos ndash Ilie Boca de Georgeta Djordjevic Editura Eurograma Invent Bucu-reşti 2010 şi o carte caldă ca o poveste spusă şi ascultată pe prispa casei părinteşti Carte cu Ilie Boca de Carmen Mihalache Editura Corgal Press Bacău 2012 ndash sărbătoresc la o vacircrstă frumoasă un mare artist romacircn con-temporan pe pictorul Ilie Boca născut la 21 februarie 1937 icircn Botoşana Sucevei Primul ne prilejuieşte o icircntacirclnire majoră cu opera şi de aici cu omul icircn măsura icircn care cum visa icircn pagina Cărţii aceasta este icircnsufleţită de trăiri-le şi de amintirile sale fiind bdquoo alcătuire vie cu memorie cu sentimentrdquo Cea de-a doua dez-văluie omul care icircşi priveşte opera icircn cel mai complet icircnţeles cu putinţă al creaţiei plastice şi al construcţii-lor propriei vieţi Amacircndouă icircnsă icircn oglindă icircn oglinda paginilor de hacircrtie

Carte cu Ilie Boca nu este icircnsă pur şi simplu o carte confesivă critic teatral cu simţul icircntacircmplărilor al

DC ndash membră a Uniunii Scriitorilor din Romacircnia

a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din Romacircnia şi a Uniunii Internaţionale a Presei Francofone este

autoare a unor cărţi de proză şi publicistică traducătoare

şi realizatoare a paginilor săptămacircnale de literatură

şi artă de la cotidianul bdquoCrai nourdquo Suceava Distinsă cu premii naţionale şi

internaţionale Icircn anul 2011 oraşul Terville (Franţa) i-a

acordat Marele Premiu bdquoPentru calitatea scrisului

şi pentru talentul de povestitoarerdquo

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 287

trăirilor al detaliilor semnificative care pot să captiveze spectato-rul cititorul Carmen Mihalache ştie să provoace aducerea lor pe scenă şi să le plaseze icircn lumina reflectoarelor Curgerea este marca-tă inspirat de fotografii şi de picturi care ceracircndu-ne să icircntacircrziem asupra lor cu forţa tandră a frumuseţii ne impun firesc pe lacircngă cuvacircntul de laudă pentru Carmen Mihalache şi unul pentru editor Cornel Galben care icircnainte de retragerea sa din lume colaboracircnd probabil icircndeaproape şi cu artistul a atins cu acest volum vacircrful anilor dedicaţi activităţii editoriale Pe hacircrtia ecologică de o lumi-nozitate blacircndă reproducerile păstrează maximum din picturi im-pulsul de a atinge de a simţi tuşeul mătăsos al paginii este aproape irepresibil Ca şi Carmen Mihalache Cornel Galben a pus la bătaie icircn realizarea Cărţii respect şi prietenie dragoste şi admiraţie De la om pentru om dinspre o vacircrstă spre alta de la iubitorul de pictură către pictor Acestor simţăminte trăite la o altitudine intelectuală care ridică altitudinea convorbirii Carmen Mihalache le adaugă atuul unei bune cunoaşteri a domeniului să ne amintim de cartea sa Dialoguri icircn atelier şi a personalităţii lui Ilie Boca şi a creaţiei sale probată cuceritor icircn Magia amintirii

Ilie Boca şi Carmen Mihalache icircmpreună cu criticul Constantin Călin la lansarea cărţii la Bacău

288 R O M Acirc N ĂIcircncadrat de două autoportrete Ilie Boca volumul se deschide cu un portret al artistului creionat cu o macircnă sigură de Carmen Mihalache icircn icircntregime citabil icircnsă pe care spaţiul nu ne permite să-l reprodu-cem integral rămacircnacircnd un dar al Cărţii din care reţinem doar cacircteva bdquoliniirdquo bdquoAre o memorie de-a dreptul fabuloasă nimic nu i-a scăpat din trecerea sa prin viaţă şi totul a rodit pe urmă icircn pacircnzele icircn care şi-a revărsat preaplinul E un bucovinean hacirctru care gustă vorbele de duh le savurează miezul carnea şi mustul () E un mare regizor al unui extraordinar mirific spectacol plastic () nu face decacirct ceea ce-i place cu adevărat ceea ce are acoperire icircntr-o mare poftă de lucru Ilie Boca pictează cu sentimentul că o ia mereu de la capăt şi aşa icircşi icircntreţine o uimitoare stare de prospeţime continuacircnd candid şi tenace să ca-ute laquonedescoperitulraquo Utopist fermecător are năzuinţa ca frumosul să devină un ingredient al vieţii cotidiene () Are darul comunicării are generozitate () E mereu icircntr-o facere Icircşi urmează inima icircşi ur-măreşte visurile icircşi icircmplineşte laquolegenda personalăraquo () Cu el te poţi icircmprieteni uşor pentru că icircşi păstrează intact sufletul de copilrdquo

Icircn continuare Cartea se construieşte pe bdquotemelerdquo esenţiale ale vieţii ar-tistului satul cu tradiţiile sale pietrele de temelie şi construcţiile fami-lia şi prietenii visurile şi desigur omniprezentă vitală pictura Avacircnd un nume Botoşana bdquocel mai frumos loc unul esenţialrdquo satul reprezintă icircnsuşi fundamentul creaţiei lui Ilie Boca bdquoMă regăsesc icircn această civi-lizaţie a locului meu de naştere icircn tot ce am eu mai adacircnc icircntipărit icircn mine Locul de naştere nu ţi-l alegi El te alege pe tinerdquo Totul a icircnceput acolo cu primele desene făcute cu cărbunele din vatră şi s-a icircnălţat de acolo pacircnă la Premiul Caravaggio ndash Roma Marele Premiu Voroneţi-ana ndash Suceava Premiul Special pentru un artist din Romacircnia acordat de Uniunea Artiştilor Plastici din Moldova Marele Premiu bdquoGeorge Aposturdquo acordat de Centrul Internaţional de Cultură bdquoGeorge Aposturdquo Bacău Marele Premiu al Uniunii Artiştilor Plastici din Romacircnia pre-miu de care un artist plastic nu poate să aibă parte decacirct o singură dată icircn viaţă Premiul bdquoMihail Grecurdquo al Uniunii Artiştilor Plastici din Repu-blica Moldova Premiul bdquoConstantin Bracircncuşirdquo al UAP Chişinău ca să amintim doar cacircteva recunoaşteri ale breslei dintr-un palmares cu mult mai bogat cărora trebuie să le alăturăm dintre atacirctea şi atacirctea dovezi de preţuire ale societăţii titlurile de Cetăţean de Onoare al comunei Botoşana al municipiului Bacău al judeţului Bacău Steaua Romacircniei

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 289

icircn Grad de Ofiţer Asupra acestor recunoaşteri icircnsă important nu se insistă cel mai adesea nici nu se pomeneşte icircn mărturisirile făcute lui Carmen Mihalache cititorul le găseşte icircn ultima secvenţă a Cărţii cu patru racircnduri dedicate vieţii şi cu patru pagini consacrate expoziţiilor personale din ţară şi de peste hotare (una la Galeriile UAP Chişinău) expoziţiilor colective din străinătate taberelor de creaţie călătoriilor de studii şi documentare distincţiilor burselor şi premiilor

Om al cetăţii artist cu vocaţie de lider şi arhitect-constructor Ilie Boca a icircmbogăţit cu creaţiile sale nu doar galerii şi muzee de artă nu numai atelier şi colecţii ci şi lumea icircn care trăieşte şi pictează a pus temelia Fi-lialei Bacău a Uniunii Artiştilor Plastici din Romacircnia şi a zestrei sale de ateliere şi galerii a celei mai importante grupări de artişti naivi din ţară a taberelor de la Berzunţi Letea Tescani bdquounde spune Carmen Mi-halache s-a petrecut un fenomen extrem de important reicircntoarcerea la natură S-a vorbit mult şi se vorbeşte despre o laquostare de Tescaniraquo chiar despre o şcoală creată aicirdquo şi unde povesteşte Ilie Boca lucrul icircn natură s-a icircmpletit cu prietenii dincolo de vacircrste şi graniţe statale ducacircnd cum trebuie să se icircntacircmple permanent icircn cazul taberelor la bdquoconstituirea unor colecţii de artă contemporană a unui patrimoniu muzeisticrdquo Ca icircntotdeauna zgacircrcit cacircnd e vorba de meritele proprii Ilie Boca nu insistă asupra contribuţiei sale la icircnfiinţarea bdquoSaloanelor Moldoveirdquo bdquosingura manifestare organizată de Romacircnia şi Republica Moldova dorită cu adevărat şi icircndrăgitărdquo subliniindu-le doar necesita-tea pentru mai buna cunoaştere cu artiştii de peste Prut pentru comu-nicare şi pentru sporirea experienţei reciproce Dar iniţiate de pictorul Ilie Boca de Constantin Donea diriguitorul Culturii icircn judeţul Bacău o lungă şi fertilă perioadă şi de pictorul basarabean Sergiu Cuciuc că-rora e drept să le alăturăm şi alte nume icircntre care şi al Getei Barbu şi al regretatului Mihail Grecu bdquoSaloanele Moldoveirdquo reprezintă cea mai amplă manifestare plastică a ultimelor două decenii din Moldova (şi din stacircnga şi din dreapta Prutului) decenii atacirct de deosebite faţă de jumătatea de secol care le-a precedat Iar implicarea intensă a celor deja amintiţi şi a sutelor de participanţi atraşi au făcut ca acest pod să fie important şi rezistent şi să rămacircnă din păcate unicul Observaţie care se impune cu gacircndul la atacirctea lucruri icircncepute icircntre romacircnii din Ro-macircnia şi romacircnii din Republica Moldova cu entuziasm şi abandonate fie din lipsa banilor fie din cauza politicii dar şi a scăderii temperaturii

290 R O M Acirc N Ăumane cu care au fost puse la cale Participantă icircn 2010 la ediţia ju-biliară XX am reţinut şi simt nevoia să reproduc aici simţămintele şi cuvintele Getei Barbu că bdquoSaloanele Moldoveirdquo au fost avantajate şi de prezenţa unor artişti de talia lui Mihail Grecu Marin Gherasim şi Ilie Boca bdquocare a obligat icircntotdeauna juriul la mare atenţierdquo şi ale lui Du-mitru Bulboceanu că bdquo20 de ani conturează un punct de pornire spre viitor Nici nu icircncercăm nici nu vrem să renunţăm la laquoSaloanele Mol-doveiraquo Reprezintă cel mai important proiect al nostru mulţi s-ar bu-cura dacă am renunţa la el dar nu vom da bucurie duşmanilor noştrirdquo

Cu discreţie dar şi cu o recunoştinţă şi o macircndrie care se simt icircn gacircndu-rile rostite şi se văd icircn cacircteva dintre fotografiile alese pentru Carte apar icircn pagină soţia Lica şi icircndeosebi fiica Ioana care acum doctor icircn isto-rie lucrează la Fundaţia Academia Civică bdquoe preocupată de descoperirea unor tineri talentaţirdquo bdquose implică icircn programele unor şcoli de vară care-i reunesc pe aceşti adolescenţi curioşi neliniştiţi icircn căutare de repere in-telectuale morale de certitudinirdquo după ce ani la racircnd a fost icircnsoţită de privirea plină de dragoste şi bucurie nu doar a tatălui ci şi a artistului bdquoam pictat-o pe Ioana la diferite vacircrste Icirci urmăream toate transformările E captivant spectacolul creşterii unei fiinţe căreia i-ai dat viaţărdquo Cu bucu-rie şi plăcere cititorul icirci bdquoascultărdquo şi amintirile cu George Apostu Horia Bernea Dan Hăulică Andrei Pleşu creionaţi cu afecţiune şi considera-ţie dar şi visul muzeului bdquosăurdquo bdquoAr fi o colecţie de lucrări care-mi plac din opera unor artişti importanţi Şi m-aş orienta desigur spre acei au-tori care-mi sunt apropiaţi prin tipul de cercetare Selecţia mea s-ar ghida nu după nume artişti pentru că e complicat să fac asta m-aş hazarda ci după lucrările cele mai reuşite din creaţia unora dintre ei Din muzeul meu imaginar nu ar lipsi miniaturi din Asia Centrală stampe japoneze şi icircn general lucruri din toate timpurile din toate colţurile lumii pe care le găsesc expresive care au ceva nou Sunt mereu icircn căutare de inedit de noutaterdquo

bdquoLa ce anume vă gacircndiţi cacircnd spuneţi asta ce urmăreşte cercetarea dumneavoastrărdquo icircl icircntreabă Carmen Mihalache la care Ilie Boca răs-punde aruncacircnd una dintre numeroasele lumini asupra drumului pe care icircl parcurg de-o viaţă pictorul şi pictura sa bdquoMă gacircndesc la felul icircn care voi organiza o suprafaţă şi cum voi folosi elementele picturale icircn chip unitar coerent La cum voi distribui aceste elemente icircn funcţie de

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 291

importanţa lor de proporţii icircn cadrul icircntregului Umplu o suprafaţă cu o anumită figuraţie cu semne făcacircnd parte dintr-o familie de forme pe care le repet Cu portrete fizionomia umană fiind cea mai importantă pentru mine cu animale păsări plante Icircn portrete mă interesează să surprind mereu alte trăiri sentimente Aş vrea ca o lucrare să aibă o stare cacirct mai proaspătă vie lupta icircn mine dacircndu-se icircntre această do-rită spontaneitate şi exigenţele limbajului plastic ale stilului Cerce-tarea mea are ca finalitate realizarea unui spectacol plastic expresiv şi ineditrdquo Aceste lumini constituie dominanta Cărţii cu Ilie Boca fără să-i cuprindă integral pictura deoarece crede artistul nu poţi explica bdquoicircn-totdeauna icircn cuvinte chiar tot ce facirdquo arta trebuind de altminteri să-şi aibă bdquopartea ei de misterrdquo Şi desigur fără să-i cuprindă icircn totalitate nici viaţa fiindcă icircn plină maturitate creatoare pictorul Ilie Boca se află sub soarele urcat la zenit pe bdquodrumul care se face mergacircndrdquo

Carte cu Ilie Boca de Carmen Mihalache cartea unui mare şi original autor de spectacol plastic care vrea bdquoca orice linie trasă de mine să fie icircnsufleţitărdquo şi a unui om de teatru talentat care ştie să imprime ritm prin icircntrebări poveştii sale şi nu o dată să o completeze prin plusul de informaţie pe care acestea icircl conţin reprezintă o lectură captivantă o bucurie pentru cititor şi privitor şi deopotrivă un document sensibil şi important al istoriei picturii romacircneşti contemporane

292 R O M Acirc N Ă

Vlad MISCHEVCAbdquoPrutul esta ni dispartirdquo

VM ndash dr cercet şt coord la Institutul de Istorie al AŞM

conf cercet (Associate professor PhD) Domenii de competenţă istoria relaţiilor internaţionale din Sud-Estul Europei (sec XVIII ndash icircnc sec

XIX) genealogia dom-nilor fanarioţi vexilologie

heraldică raporturi istorice moldo-elene (icircn special cu

Sf Munte Athos) Distins cu medalia bdquoMeritul Civicrdquo

Diplomele de gradul I şi II ale Guvernului Republicii Mol-dova premii ale Academiei

de Ştiinţe a Moldovei

Despărţirea neamului şi stabilirea unor hotare arbitrare imperialiste pe bdquotrupul viu al Ţăriirdquo prin graniţa pe Prut ne-a marcat adacircnc desti-nul timp de două secole1 Din acea zi de tristă pomenire ndash 16 (28) mai 1812 denumirea de Prut printr-un joc de cuvinte singurul posi-bil prin recombinarea literelor sale a icircnceput să fie citită bdquotrup ruptrdquo2

Moldova bdquoruptărdquo prin graniţa blestemată despărţitoare de neam şi-a deplacircns soarta icircn cacircntecele populare Considerăm că din raţi-uni privind antropologia culturală şi socială aceste poezii şi cacircntece trebuie adunate şi cu-noscute meritacircnd să facă parte dintr-o Anto-logie de versuri consacrată Anilor de cumpănă a romacircnilor 1812 1940 Icircncepacircnd din seco-lul al XIX-lea sacircrma ghimpată de pe malurile Prutului a fost blamată şi osacircndită bdquoPrutul esta ni dispartiPrutul esta n-are moarteDar ne-om pune noi cacircndvaŞi cu gura l-om săcardquo

Vasile Alecsandri icircn ale sale Cacircntice din Basa-rabia consemnase că bdquode multe rele ce-au venit de peste Prut de cacircnd Basarabia e icircn stăpacircnirea ruşilor precum holera locuste invazii de ar-mate vacircnturi secetoase etc a ieşit icircn ţară vor-ba slut la Prut şi cacircntecul Prutului care icircncepe astfel Prutule racircu blestematrdquo Astfel Prutul icircn

n a ţ i o n a l u l icirc n r a m ă 293

memoria colectivă a poporului nostru s-a icircntipărit ca un racircu rău o apă a melancoliei şi durerii un racircu dezbinător de ŢarăbdquoPrutule racircu blăstemat3

Face-te-ai adacircnc şi latCa potopul tulburatMal cu mal nu se zăreascăGlas cu glas nu se loveascăOchi cu ochi nu se agiungăPe-a ta pacircnză cacirct de lungăLocustele cacircnd or treceLa ist mal să se icircneceHolerile cacircnd or trecePe la mijloc să se-neceDuşmanii ţării de-or treceLa cel mal să se icircneceIar tu-n valurile taleSă-i tot duci să-i duci la valePacircnrsquo la Dunărea cea marePacircnrsquo icircn Dunărea şi-n marerdquo (Prutul)4

Icircn cele XVI Cacircntice din Basarabia ale romacircnilor bdquoce se află sub stăpacirc-nirea ruseascărdquo publicate de Alecsandri de cacircteva ori este prezent şi hidronimul versificat ndash PrutulbdquoDrag mi-a fost drumu-ntracoaceŞi n-am pentru cine-l facePuiculiţa ce-am iubitZice că m-am moscălitŞi-mi vorbeşte duşmăneşteDe pe mal cacircnd mă priveşteŞi-mi tot zice Fugi departeCă de mine tu n-ai parteCacircnd erai romacircn curatSufletul meu ţi l-am datDar de cacircnd te-ai căzăcit

294 R O M Acirc N ĂEşti ca dracul de uracirctPrutu-i mare şi nu potPacircnrsquo la ea să-l trec icircnotPrutul vine ca un zmeuCacircnd sosesc pe malul săurdquo5

Cum bine a punctat Titu Maiorescu ndash poporul bdquocacircnd face poezie nu face politicărdquo iar dacă sunt abordate aceste subiecte politice ndash putem conchide că sunt motivate de o mare durere bdquofiindcă străinul icirci rămacircne străin sub orce formă politică l-ar subjugardquo6

După războiul din Crimeea s-a icircncercat restabilirea hotarului de pe Nistru şi a fost cerută icircn mod expres restituirea Basarabiei de către lo-cuitorii Principatului Moldovei care au adresat la 1856 o bdquoPetiţiune Sublimei Porţirdquo bdquoBuna credinţă ecvitatea securitatea Europei intere-sată de a ni acorda un hotar care să poată pre lesne să fie apărat şi să nu deie prilej prin o hotărăre sigură şi firească la nici un feliu de contes-taţie comunitatea de origină de limbă de morave toate consfinţesc dară dreptul nostru secular ca să recăştigăm vechele noastre hotare şi să le icircntindem (de la Prut ndash nn) pănă la Nistrurdquo7

Comparacircnd starea Moldovei de la 1857 cu trecutul ei istoric clasicul literaturii naţionale Vasile Alecsandri avea să o deplacircngăbdquoScumpă Moldovă ţară de jaleAh icircn ce stare tu ai ajunsLasă-mă-a placircnge rănile taleCăci pacircn-icircn suflet mă simt pătruns

Tu ce eşti bună dulce iubităTu ce eşti fiica lui DumnezeuCum te loveşte soarta cumplităCum te icircneacă amarul greu

Lupii şi corbii şi vulpi străineFac a lor hrană din corpul tăuŞi tu Moldovă plăteşti cu bineLa toţi aceia care-ţi fac rău ()rdquo (Moldova icircn 1857)8

n a ţ i o n a l u l icirc n r a m ă 295

Icircn epoca lui Alexandru Ioan Cuza icircn lunca Prutului s-a cacircntat şi aceas-tă doină de jale (auzită de la Filip Iene din Cobacirclca de T Roşculeţ)bdquoPelinaş frunză amarăCacircnd muscalursquoni-ocuparăAcea vară n-a fost vară Şi-a fost un potop şi-o parăDe ne-o ars la inimioară

Frunzuliţă de cireşDe s-ar face dealursquoşesŞi pădurea condeieş De la muscal să mai iesCă muscalu-i macircngacirciosCa un şarpe veninos

Arză-l focursquode muscalC-a făcut PrutursquohotarŞi-a rupt fratele de frateŞi-a adus prăpăd şi moarteArză-l para foculuiIcircn cazanursquoiaduluiIcircn cela mai clocotitCă uracirct ne-a urgisitrdquo9

Anul 1812 este prezentat icircn publicistica eminesciană drept un bdquoper-sonajrdquo nefast icircntr-o totală negativitate valorică Cum a nuanţat acad Mihai Cimpoi bdquoEl joacă aici un rol de Satan cu semnificaţie biblică de diavol icircmbrăcat icircn roşu şi cu furca icircn macircnă simbol al distrugeriirdquo10 Concluzia logică a profetismului negru eminescian e că acest tăvălug al bdquodeşertului sufletescrdquo al bdquouracirctuluirdquo se va extinde şi asupra romacircnilor basarabeni bdquoŞi dacă o asemenea soartă aşteaptă pe slavi chiar icircn icircm-părăţia Moscului ce soartă va aştepta oare pe bieţii romacircni din Basa-rabiardquo11 De remarcat intuiţia de vizionar a lui Eminescu care făcacircnd o radiografie a situaţiei Rusiei a scris bdquoaceastă putere este poate unica care bătacircnd s-a lăţit bătută n-a pierdut nimic sau aproape nimic căci icircnlăuntrul ei toate s-au făcut cu icircncetul fără nici un fel de săritură Ţa-

296 R O M Acirc N Ărigradul a fost visul neicircmbătracircnit al slavilor de nordrdquo12 Marele romacircn Mihai Eminescu icircn a sa chemare ndash bdquoLa armerdquo şi-a icircnceput versurile patriotice cu vibrantele strofe adresate fraţilor de peste PrutbdquoAuzi Departe strigă slabiiŞi asupriţii către noiE glasul blacircndei BasarabiiAjunsărsquon ziua de apoi ndashŞi sora noastră cea mezinăGemacircnd sub cnutul de CalmucLegată-n lanţuri e-a ei macircnăDe ştreang tacircracirctă ei o ducMurit-a Poate numai doarmeŞi-aşteaptă moartea de la cacircniLa armeLa arme dar Romacircnirdquo

Eminescu ndash poet şi istoric ndash a demonstrat ca nimeni altul din generaţia sa adevăratul romacircnism şi compasiunea faţă de drama Moldovei scri-ind bdquodespre BasarabiardquobdquoNu e destul că oameni de-origine barbarăMoşiarsquon jumătate nemernic ţi-o furarăCă icircntre Prut şi Nistru pe-olatele bătracircneDomnesc pe neam şi ţară calmuci cu cap de cacircneA căror mutră slută şrsquoadacircnc dobitoceascăNrsquoorsquontrece decacirct doară inima lor cacircneascăNu e destul crsquoacolo icircn neagră lsquontunecimeCopiii-şi blestăm soarta neascultaţi de nimeCă cnutul icirci zdrobeşte ndash şi roiuri de sălbaticiTrăind sardanapalic beţivi şi muieraticiSă stingă-orice lumină să smulgă limbi din gacirctCacircnd unul romacircneşte o vorbă arsquondrăsnitrdquo

Icircn anul cacircnd Rusia ţaristă celebra un secol de la anexarea Basarabiei E Revent a scris cacircntecul durerii ndash Anul 1912bdquoSă tragem clopotele-a moarteCăci azi e sfacircnta dezgropare

n a ţ i o n a l u l icirc n r a m ă 297

A gloriei din vremi bătracircneDin Prut şi Nistru pacircnrsquola Mare()Se lasă jale tot mai neagrăIcircnspre Suceava şi BenderŞi lacircngă Prutul plin de lacrimiRămas-a Iaşul trist stingher

Moldovei noastre sacircngeracircndeDuşmanii rana i-o dezleagăŞi Bucovina-şi placircnge soartaCu sora ei atacirct de dragă()Şi-n groapa lui tresară ŢarulCe ne-a răpit pămacircntul ţăriiŞi ţărna lui să se-nfioareDe fulgerele racirczbunăriirdquo13

Cu toate acestea după cum relata ziarul fondat de Nicolae Iorga bdquoNea-mul Romacircnescrdquo bdquoConştiinţa naţională a moldovenilor dintre Prut şi Nistru s-a păstrat nealterată Basarabenii s-au numit şi pe mai departe moldoveni Icircn cacircntecele lor şi-au exprimat aspiraţiunile naţionalelaquoPrutule dac-ai secaNoi ca fraţii ne-om aveaFraţi de cruce fraţi de sacircngeDupă mine n-ai mai placircngeraquo

Icircn 1918 fraţii noştri basarabeni au fost cei dintacirci cari s-au alipit Ţării vechirdquo14

Conform aforismului lui Efim Tarlapan bdquoDupă pactul Hitler-Stalin Romacircnia a devenit o ţară fără maluri Fără malul stacircng al Prutului fără malul drept al Nistruluirdquo15

Calvarul s-a repetat din nou icircn vara anului 1940 cacircnd a fost bdquoruptă fără nici o vină o parte din trupul ţării locuit dintr-un capăt la altul al ei cu blajini moldoveni icircn amintirea cărora au rămas vii plăeşii lui Ştefan

298 R O M Acirc N Ăapărătorii graniţei din cetăţile Hotinului Soroca ori Cetatea-Albă icircn zidul căreia mai străjueşte stema Moldoveirdquo Prof I Simionescu mem-brul Academiei Romacircne scria icircn acele zile tragice bdquoForţa a fracircnt brutal legea dreptăţii netăgăduite Prutul a ajuns iarăşi racircu blestemat icircn vadu-rile căruia curg potop de lacrimi ale fraţilor despărţiţi de fraţirdquo16

Una dintre cele mai vibrante poezii patriotice ndash Doina Prutului ndash a fost scrisă de poetul George Buznea (autorul fiind mai cunoscut pentru traducerea din limba italiană a lucrării Divina Comedie de Dante Alighieri) originar din satul Vetrişoaia situat pe malul Prutului icircn dreptul oraşului Leova icircn chiar vara anului 1940 cacircnd icircn urma ulti-matumului Uniunii Sovietice din 27 iunie Romacircnia era obligată să ce-deze Basarabia Bucovina şi ţinutul Herţa Poezia este cu adevărat un document al epocii o mărturie a unui nou calvar al moldovenilor după cel din anul 1812 exprimacircnd jalea şi tristeţea ce au icircnnegurat sufletele romacircnilor icircn vara acelui an de tristă amintire icircn care se prăbuşeau ho-tarele Romacircniei MaribdquoPrutule apă bătracircnăPrutule apă romacircnăPrutule icircntunecatMacircl cu placircns amestecat

Prutule adacircncă ranăPeste ţara cea ŞtefanăTu desparţi ca un duşmanMoldovean de moldovean

Grai de grai de la o mamăŞi năframă de năframăUndersquoi placircns sub cer icircnaltŞi pe-un mal şi pe celrsquolalt

Şi desparţi de la CarpaţiPacircnă lsquon vale la GalaţiBrazda lungă răzăşeascăDe-altă brazdă romacircnească

n a ţ i o n a l u l icirc n r a m ă 299

Şi de văi icircngemănateDesparţi frate de alt frateŞi pe-un plai cu aceeaşi horăDesparţi soră de-altă soră

Şi prin neguri şi prin ceaţăDesparţi viaţă de-altă viaţăŞi prin ploaie şi prin vacircntUn mormacircnt de alt mormacircnt

Că nu e hotar sau carteSă ne poată rsquon veci desparteCum nu sunt nici frontiereSă despartă o durere

Decacirct placircnsul icircn tăcereSă se schimbe icircn putereCa să rabde şi s-aştepteŞi cel mic hotare drepte

Prutule cu Siret frateŞi cu Nistrul jumătatePrutule care nersquomparţiCacirct o să ne mai desparţi

Ca să-mi văd tata şi mamaCacirct ai să-mi mai ceri tu seamaPrutule care ne fracircngiCacirct şi tu ai să mai placircngi

Măi frăţacircne măi vecineCe-ai avut şi ce-ai cu mineCă din Prutul romacircnescAi făcut şi Prut rusesc

300 R O M Acirc N ĂIar din harta pacircnă rsquon sloveAi făcut două MoldoveCare vin şi placircng la PrutCă azi iar le-ai desfăcut

Cum desfaci din rădăcinăO tulpină de tulpinăCa să-şi placircngă apoi soartaUnarsquon stacircnga altarsquon dreapta

Ca să placircngă totdeaunaCă sunt două rsquon loc de unaDouă care au şirsquon humăŞi rsquon azur aceeaşi mumă

Cacirct li-e neamul şi moşiaMama noastră RomacircniaRomacircnia celei careIar i-ai pus stracircmbe hotare

Prutule racircu blestematPrutule icircntunecatFace-te-ai pe veci mutatLacircngă Nistrul icircnspumat ndash

Să ne fii acolo hatrdquo17

Şi după cel de al Doilea Război Mondial moldovenii şi-au icircngacircnat cacircn-tecele triste evocacircnd nedreptul hotar ca pe un gard icircmpletit din nuiele şi din bdquojelerdquobdquoCine nu-i macircncat de releNu ştie-a cacircnta de jeleCacircnd mă uit printre nuielePeste Prut la nemurelerdquo18

Icircn perioada postbelică bdquoPolitica abraşă a Rusiei şi politica laşă a Romacirc-niei au transformat Prutul din apă curgătoare icircn tacircracirctoarerdquo19 Iar tacircnă-

n a ţ i o n a l u l icirc n r a m ă 301

ra generaţie de pe ambele maluri ale Prutului readuce icircn discursul său drama neamului şi racircului despărţitor Ca de exemplu poetul romacircn expulzat de autorităţile comuniste icircn 2008 din Republica Moldova Vlad Pacircrău care scria bdquoNoi vă zicem să trăiţiDincolo de PrutŞi cu noi să vă uniţiDincoace de PrutSă daţi jos sacircrma ghimpatăDe pe racircul PrutSă fim iar ce-am fost odatăUn nou icircnceputrdquo

De acelaşi Vlad Pacircrău este şi Imnul Basarabiei bdquoPe Prutul ars de soare pe Prutul ars de sacircngeIstoria se scrie istoria se placircngeŞi stăm uitaţi de veacuri statui icircn hora mareFractură-a unităţii icircmbrăţişarea doarerdquo

Autorul mai scrie şi Icircn Basarabia-i priveghi şi cacircnt de jalebdquoPrivind la graniţele sfacircşiateLa Prutul care apă nu-i ci-i sacircngeIcircntreaga Romacircnie-n chin se zbateTrecutu-nveninate lacrimi placircngerdquo

Dimitrie Rachici este semnatarul poeziei Dor de BasarabiabdquoVino Basarabie rsquonapoi ndashCer spuzit de roditoare ploiVino răsărit pictat cu sacircngeVatra veche după tine placircngerdquo

Pacircnă la urmă Verbul ne-a păstrat şi cu siguranţă ne va păstra unita-tea naţională de pe ambele maluri ale Prutului Poetul Nicolae Dabija aminteşte că bdquoNumind lucrurile ndash le stăpacircnimrdquo20 iar icircn poezia De la noi icircnfățişează bdquodistanţardquo care ne mai despartebdquoPe sub gheaţă pe sub sloicurge Prutul icircnapoi ndash

302 R O M Acirc N Ăde la noi şi pacircnrsquola voide la voi şi pacircnrsquola noiDe la noi şi pacircnrsquola noirdquo21

Prutul se prezintă şi icircn secolul al XXI-lea nu doar ca o frontieră geo-grafică ci şi ca un hotar geopolitic ce delimitează Europa Unită de Eu-ropa de Est Apele racircului rămacircn a fi o distanţă icircntre Noi şi Noi Gardul de bdquosacircrmă ghimpatărdquo precum scria Grigore Vieru icircncă mai bdquotrece prin grădina noastrărdquo

Poetul romacircn care a copilărit pe bdquomalurile tragicului racircurdquo şi o bdquoviaţă icircntreagărdquo a dorit să treacă Prutul (bdquoCacircnd pe lume-am apărut La o margine de Prut Lacircngă racircul pătimitrdquo) le-a versificat icircn scrierile sale Iar icircn aceste bdquoVremuri cacircnd Nici apele Prutului Nu mai ştiu De vor ajunge la marerdquo Grigore Vieru consemnase profund şi pateticbdquoCurge Prutul icircntre noi şi placircngeCă ni-i greu şi lui la fel i-i greuLa un val de apă trei de sacircngeBietul Prut uitat de Dumnezeu()Şi din cer icircntregul loc aratăCa un rai icircnsacircngerat la bracircuVino frate să legăm odatăMalurile tragicului racircurdquo (Maluri de Prut)

Poetul icircn cartea sa Acum şi icircn veac enunţă fără echivocbdquoM-am săturat de simboluriPictează-mi o mirişteMi-e dor de copilărieDe Prut De linişterdquo (Pictează-mi o mirişte)22

Iar icircn acest context tema Basarabiei este prezentă emblematic prin drama racircului de graniţă bdquoSunt Prutul singur şi istoricGhimpată sacircrmă icircl răneşteIcircl suge de-o vecie mareaEl de-o vecie izvorăşterdquo (Poezia Sunt)23

Tot Grigore Vieru scrie

n a ţ i o n a l u l icirc n r a m ă 303

bdquoPoate că chiar PrutulCu suferinţele sale de aziEste cacircntecul acelaPoate că el estePodul icircntins pesteIcircntreaga Ţarărdquo (Eu cred că Prutul)24Poetul conştientiza căbdquoapele Prutului nostru ndashAtacirct de al meu esteŞi toată ŢaraE un pod peste Prutrdquo (Drumul)25bdquoValuri vechi şi valuri noiCurge Prutul fără noiNeavacircnd noapte şi ziDe cine se alipirdquo (Podul)26bdquoFără de viaţăSe duce Prutul la valeDeasupra luiCa deasupra unui mortPlacircng ochii noştriAlt PrutVine din urmăTinere şi limpeziŞi pline de numele nostruAuzit de la strămoşiAleargă undele salerdquo (Vii tu)27Regretatul nostru poet naţional cu o viziune de profet ne-a lăsat drept testament flacăra vie a eternei chemăribdquoLacircngă doină şi izvorNu-i uşor să-ţi fie dorNu-i uşor să fii curatPe pămacircnt icircnstrăinatVă las dorul cel durutŞi nădejdea de la PrutV-am crescut v-am ridicat

304 R O M Acirc N ĂMă pot duceMă pot duce icircmpăcatrdquo (Testament)28

După 200 de ani ce s-au scurs precum apele tulburelui racircu din ziua rap-tului Basarabiei icircncă mai bdquostăm neputincioşi unii icircn faţa altora cu Prutul icircntre noi care icircnsingurat de atacircta vreme nu pricepe ce se icircntacircmplărdquo29

Icircnsă generaţia nouă ndash copiii noştri ndash nu uită istoria şi vechile hotare ale Ţării Un frumos exemplu poetic icircn acest sens icircl constituie totalurile Festivalului de Poezie Patriotică pentru elevi şi studenţi (ediţia a cin-cea 2012) organizat de Forul Democrat al Romacircnilor din Republica Moldova Următoarele strofe selectate din creaţia laureaţilor acestui festival abordează tocmai tema bdquoBasarabieirdquo şi a bdquoPrutului ndash hotar icircn lume şi pe hartărdquo30

Diana ENACHEDe la Ungheni la Iaşi

bdquoDe la Ungheni la Iaşi e cale lungă Prutule nu este vina ta E vina celor ce-au sădit poruncă Şi graniţe au pus pe apa ta()Prutule ţi-e dacircrză veşnicia Şi vrednică-i puterea care-o ai Sperăm ca Dumnezeu să pună Romacircnia Şi Basarabia pe un acelaşi plai

Să nu mai fii hotar ci să fii scut Şi apele icircn freamăt să icircţi laşi Atunci şi drumul ar părea mai scurt ndashUn drum frumos de la Ungheni la Iaşirdquo

Nicoleta ROTARUPe malul Prutului icircngenunchez icircn lacrimi

bdquoPe malul Prutului icircngenunchez icircn lacrimiŞi placircng şi vreau un alt destinŞi vreau ca tu mereu să-mi fii aproape

n a ţ i o n a l u l icirc n r a m ă 305

Fruct dulce interzis frate străin()Pe malul Prutului icircngenunchez icircn lacrimiDar cred Eu ştiu că nu-i tacircrziu Noi ne vom da macircnă cu macircnă frateŞi vom schimba al nostru trist destinrdquo

Nicoleta DONOS Vocea Basarabiei

bdquoVocea Basarabiei ţipă a dor Despărţirea nu-i lucru uşor Fraţilor gemeni de peste Prut Li s-a prefăcut inima-n lut

Urlă Nistrul cu jale Că ne este hotarul mare Doamne cum poţi despărţi Ţară de ţară romacircni vom fi

Se surpă cerulŞi icircncepe a lăcrima pămacircntulNistrul şi Prutul icircn spume s-au prefăcutPacircnă vor fi frate cu Dunărea ca icircn trecut ()rdquo

1 Cf Vlad Mischevca Anul 1812 (Două secole de la ane-xarea Basarabiei de către Imperiul Rusiei) bdquoElan Incrdquo SRL Chişinău 2012 p 118-1252 Vlad Cubreacov PRUT ndash TRUP RUPT sau despre debe-latio de la 16 mai 1812 icircn bdquoFLUXrdquo 13 mai 2011 httpwwwfluxmdarticole117533 Nota editorului bdquoIcircnainte de luarea Basarabiei de mos-cali cacircntecul zicea Nistrule racircu blăstemat fiindcă toate relele veneau de peste Nistrurdquo 4 Vasile Alecsandri Opere icircn zece volume vol III Editura Hyperion Chişinău 1991 p 387 Cf Ch Upsan Clark United Romania The Eastern Europe collection Ayer Pu-blishing 1932 p 8 5 Vasile Alecsandri Opere icircn zece volume vol III Editura Hyperion Chişinău 1991 p 537

Note

306 R O M Acirc N Ă6 Titu Maiorescu Poezii populare romacircne Recenzie la Poezii populare ale romacircnilor adunate şi icircntocmite de Vasile Alecsandri tipărită cu spesele azilului Elena Doamna 1 vol icircn 8 VIII şi 416 pag Tipografia Lucrătorilor Aso-ciaţi Bucureşti 1866 httprotititudoranceaorgztitu_maiorescu_poezii_populare_romanehtm (ultima accesare 22012013)7 Pressa francesă şi Principatele Romicircne Articole etrasse din Zimbru de Teodor Codrescu Iaşi 1856 p 1538 Vasile Alecsandri Opere icircn zece volume vol I Editura Hyperion Chişinău 1991 p 2269 Materiale folclorice vol II Iaşi 1929 Cit după C Ma-nolache Alexandru Ioan Cuza icircn memoria contemporani-lor săi Ploieşti 2012 p 4410 M Cimpoi Anul 1812 icircn proiecţiile vizionare eminescie-ne icircn bdquoAkademosrdquo nr 2 (25) 2012 p 2511 Ibidem p 2612 Mihai Eminescu Icircntre Scylla şi Charybda Opera politică ed a 2-a Editura Litera Internaţional Chişinău 2008 p 5813 D Munteanu-Racircmnic Pentru Basarabia Culegere de texte ed a II-a revăzută şi icircngrijită de C Manolache Plo-ieşti 2012 p 87-8814 Ziarul bdquoNeamul Romacircnescrdquo 10 iulie 194015 E Tarlapan Aforismele istoriei icircn bdquoDestin romacircnescrdquo 2012 nr 2 (78) p 18816 Ziarul bdquoNeamul Romacircnescrdquo 10 iulie 194017 Apud revista bdquoMaluri de Prutrdquo Anul III nr 4 ianuarie 2010 p 918 N Dabija Jocuri de copii icircn bdquoLiteratura şi Artardquo nr 18 (3426) 5 mai 2011 p 119 E Tarlapan op cit p 18920 M Dabija Partea noastră de veşnicie ndash Limba Romacircnă icircn bdquoLiteratura şi Artardquo 3 septembrie 2012 p 121 N Dabija Prutul are două maluri Vicovia Babel Ba-cău 2012 p 422 Gr Vieru Acum şi icircn veac poeme cacircntece confesiuni Editura Litera Bucureşti ndash Chişinău 2001 p 10423 Ibidem p 20124 Ibidem p 15025 Ibidem p 16126 Ibidem p 18427 Ibidem p 21328 Ibidem p 21529 Ibidem p 27830 bdquoLiteratura şi Artardquo nr 52 (3513) 27 decembrie 2012 p 5

j u r n a l 307

Leo BUTNARUJurnal despre amacircnatul sfacircrşit al lumii (I) (Lituania 21-28 mai 2012)

21 mai

După-amiaza zilei Icircn aerul condiţionat din sala aeroportului Chişinău rememorez ndash cum retro-senzitiv ndash aerul necondiţionat absolut liber al iernii de acum 30 de ani din spaţiile baltice icircn decembrie 1982 inclusiv la Cră-ciun eram icircntr-un periplu cultural prin Litua-nia şi Estonia De data aceasta voi ajunge şi la Riga capitala celei de-a treia ţări baltice Leto-nia icircnsă doar pentru a lua de aici avionul spre Vilnius Iar icircn memorie capitala lituaniană icircmi apare cu mai puţine repere distincte după care să refac o atmosferă sau o stare de spirit de acum trei decenii Probabil e din motivul că Vilniusul era oarecum bdquodepersonalizatrdquo de cuvertura de zăpadă ce uniformiza reliefurile arhitecturale cromatica urbei Icircnsă ceea ce ţin minte icircmi apare totuşi distinct pe ecranul me-moriei icircn special două turnuri ndash cel al lui Ge-diminas icircn cărămiziul vertical al cărămizilor din care a fost ctitorit aflat pe culmea din cen-trul capitalei şi tot icircn centrul Vilniusului dar oarecum icircn vale cum zicem noi turnul alb cu ceasuri pe patru laturi din faţa catedralei Pe aici icircn perimetrul celor două turnuri care de altfel se află la o distanţă de puţin peste o sută de metri unul de celălalt ar fi şi centrul Vilniusului cu dimpreună partea sa veche şi

LB ndash poet prozator eseist traducător Chişinău

Cele mai recente volume publicate Căruţul cu icircngeri

Chişinău 2004 Icircn caz de pericol antologie Iaşi

2004 Micşorarea distanţei Timişoara 2004 Sfinxul

itinerant Bucureşti 2004 Ultima călătorie a lui Ulysse

Bucureşti 2006 Liberi icircn oraşul interzis (icircn colab)

Bucureşti 2007 A opta zi Bucureşti 2008 Copil

la ruşi 2008 Enciclopedia sufletului rus amp Gombrowicz

2008 Ruleta romacircnească 2010 Traduceri Avangarda

rusă 2006 100 de poeţi ai avangardei ruse 2008

etc Laureat a numeroase premii literare decernate

de Uniunile Scriitorilor din Moldova şi din Romacircnia

308 R O M Acirc N Ăcea modernă Şi dat fiind că nu sunt prea superstiţios las să mă icircncerce şi amintirile despre vizita la Muzeul Dracilor din Kaunas pe care o fă-cusem atunci spre sfacircrşit de an 1982

Astăzi cu ce ocazie spre Lituania Sunt unul din cei 10 invitaţi-partici-panţi din tot atacirctea ţări la celebrul festival ndash e deja la a XL-a ediţie ndash (transcriu de pe invitaţia-program) bdquoPoezijos pavasarisrdquo pre limba noastră ndash bdquoPrimăvara poezieirdquo ce se desfăşoară icircn plan naţional icircnce-pacircnd de pe 13 mai noi bdquointernaţionaliirdquo incluzacircndu-ne icircn manifestări icircn ce-a de-a doua săptămacircnă a sa 22-27 mai

Eu plec cu o zi avans (bdquoDe vii mai icircnainte nu te lăsăm noi icircn stradărdquo icircmi scrisese cu o nuanţă de umor Donatas Petrošius directorul de la relaţii internaţionale al Uniunii Scriitorilor din Lituania) deoarece compania bdquoAir Balticrdquo are zboruri din Chişinău peste o zi iar ziua-sincopă s-a dovedit a fi chiar cea de 22 mai cacircnd sunt aşteptaţi invitaţii

Pacircnă la icircmbarcare mai e timp aşteptăm Un tacircnăr mă roagă să-i fac o poză-două icircntinzacircndu-mi aparatul de fotografiat Luăm capăt icircn vor-bă Unde merge bdquoLa Surgutrdquo zice şi eu bineicircnţeles mă mir există zbor Chişinău ndash Surgut Păi dacă tacircnărul e cu biletul la macircnă sigur că de aici se zboară direct icircn Siberia Icircnseamnă că mai este mai este lume de pe la noi acolo dincolo de Ural Icircmi amintesc că prin anii 1990-1991 cacircnd se mergea spre independenţă tirajul revistei pentru copii bdquoSteluţardquo din Chişinău se pomenise cu aproape 30 de mii de abonaţi icircn Siberia Să-ţi imaginezi cacircte tinere familii de basarabeni munceau icircn acele icircntinsuri nu prea prietenoase Iar tacircnărul cu care discut e din Edineţ din satul Facircntacircna Albă bdquoDe unde-i şi scriitorul Andrei Stracircm-beanurdquo precizează el Ce face la Surgut De toate A fost şi concediat de la locul de muncă (reduceri de personal) s-a angajat icircn altă parte sau electrician sau lăcătuş nu reţin exact E cu soţia aşteaptă un copil acolo icircn bdquocapitala petrolierărdquo a Rusiei Păi se mai nasc se mai nasc ro-macircni icircn Siberia Iar colegul A Stracircmbeanu icircmi spunea că şcoala din satul său de baştină e pe cale de dispariţie nu mai sunt copii pentru băncile ei

Icircmbarcarea Reporterul bdquodin minerdquo poate chiar reporterul care mai sunt (asta e consecinţele profesiei impregnată icircn firea mea de foarte demult icircncă de pe cacircnd eram student la anul trei fusesem angajat

j u r n a l 309

icircntr-o redacţie sadea bdquoTinerimea Moldoveirdquo) reţine detalii uşor neo-bişnuite Spre exemplu pe scara avionului constat că vom zbura cu un bdquoBombardier Q 400rdquo O fi o aeronavă construită iniţial ca una de luptă apoi icircn urma dezarmării (e drept nu tocmai generale ruşii o mai ţin pe vechi ca şi icircn ortodoxie) a fost reutilizată pentru civilie Curiozita-tea mea nu a durat mult cacircnd iau loc icircn avion icircn buzunarul fotoliului din faţă găsesc mai multe pliante şi reviste informative inclusiv cu date despre bdquoBombardierrdquo care da capo nu a avut nimic cu milităria (cu războiul stelelor) E pur şi simplu o navă absolut paşnică concepută ca atare dintru icircnceput de mai multe modele bdquoQ 400rdquo apăracircnd pe linii acum 12 ani Zboară cu 585 de kilometri pe oră plafonul maxim fiin-du-i de 7600 de metri Modelul cu măşti de oxigen care icircn caz de ne-cesitate cad din tavanul cabinei atinge icircnălţimea de 8 200 de metri Al nostru e din cele cuminţi fără măşti (să nu ajungem a juca teatrul groazei) Iar eu sunt unul din cei 78 de călători luaţi la bord(-ul ful)

Curioasă şi lumea asta pruto-nistreană Dacă unul din tineri pleca spre Siberia vecinul meu de fotoliu Mihai Munteanu un june politician la PD ce ţine calea cerului spre Suedia la o conferinţă bdquode specialita-terdquo De parcă unii basarabeni se văd nevoiţi să zboare spre trecut icircn Siberia alţii iată o iau spre viitor Condrumeţul conzburătorul meu e angajatul unei bănci din Căuşeni merge la bdquoschimbul de experienţărdquo politică icircmpreună cu o colegă Liliana Grigoraş care e şi preşedinta organizaţiei de tineret PD din raionul lor Apoi doi seniori ai acestei formaţiuni politice unul dintre ei fiind primarul de Căinari celălalt ndash un domn (sau poate tovarăş la PD lucrurile nu sunt tocmai clare) şef de delegaţie din Chişinău Ne aflăm icircn acelaşi avion deoarece ae-roportul Riga este unul de tranzit spre multe alte destinaţii europene Mihai zboară pentru prima oară icircn viaţă dar precum se ţine e icircn toate un tacircnăr dezinvolt netimorat de cine ştie ce lucruri ce nu i se mai icircn-tacircmplaseră pacircnă la acest moment Nu mai ştiu dacă este interzis (pe vremuri ndash era) să fotografiezi din avion iar tacircnărul politician icircşi tot re-glează distanţa bdquoNikonrdquo-ului său şi ia cadre de acolo de jos sau pur şi simplu din nori de deasupra acestora

După vreo oră de zbor peisajul e de-a dreptul impresionist Prin ver-deaţa primăverii prin icircntinderi de păduri ndash fel de fel de figuri gal-ben-deschise Nenumărate cacircmpuri parcele de rapiţă icircn floare Icircn faţa

310 R O M Acirc N Ăacestor privelişti fantezist-geometrice dar şi suculent-vegetale (se icircnţe-lege asta chiar şi de la peste 7 kilometri icircnălţime) impresioniştii poan-tiliştii de cacircndva (cei de astăzi sunt favorizaţi putacircnd urca oricacircnd icircntr-un avion) ar fi icircnmărmurit un timp cu pensula icircnţepenită icircn macircnă după care fascinaţi icircntr-o efervescenţă creatoare irepetabilă ar fi prins să descompună vastele pete de culoare icircn puncte şi liniuţe de nuan-ţe cromatice pure mozaicacircndu-le ingenios pentru ca din amestecul lor optic să rezulte tonalităţile jinduite Panoramarea expresionistă cu galbenul-deschis al rapiţei icircn lină icircnflorire durează aproape două ore pentru că zborul e peste plaiuri prielnice acestei culturi crucifere ndash be-loruse lituaniene (de la Riga-dispeceră avem a ne reicircntoarce spre Vil-nius) La decolarea spre capitala lituaniană un loc anume al imensului aeroport leton icircţi oferă priveliştea lugubră a unui cimitir aero-teres-tru de tehnică de zbor sovietică aflată icircntr-o stare deplorabilă adunată cam la icircntacircmplare icircntr-un careu-ţarc elicoptere bdquope coapserdquo cu stele roşii mari ce au prins deja a rugini avioane de luptă care acum vreo treizeci de ani icirci icircngrijorau credeau generalii roşii pe cei din NATO chiar dacă nu era deloc aşa Eu presupun că respectiva expoziţie e una cu intenţie lăsată special icircn ochii lumii icircn ochii turiştilor occidentali tot mai numeroşi icircn călătoriile lor prin ţările baltice Ar fi şi aceasta o atitudine faţă de defuncta URSS ce ne-a ţinut sub cizmă un răzbun pe regimul nebun

La ieşire din aeroportul din Vilnius aveam să trăiesc o mică nedume-rire pe toate filele de hacircrtie cu numele celor aşteptaţi de cineva nu găsesc şi scumpul meu cognomen Ah dar iată-l Vorba e că toate ce-lelalte erau printate cu litere mari cărbunii pe cacircnd prenumele meu scurtisim e unul icircncondeiat pictural aş spune cu litere mari unduite chenar brun şi bdquoalburnrdquo-miez galben amintind ndash să vezi ndash culoarea cacircmpurilor de rapiţă peste care am zburat Coala A4 o ţine icircn macircini colegul care mă asigurase că mă va aştepta Donatas Petrošius

Hotelul bdquoAmbasadorrdquo de pe bulevardul central Gediminas De la locul de cazare pacircnă la sediul Uniunii Scriitorilor nu ar fi decacirct vreo 50 de paşi Iar icircn dreapta de asemenea nu prea departe la capătul de est al bulevardului văd ndash revăd după 30 de ani ndash turnul cu ceasuri din faţa catedralei Revăd centrul Vilniusului prin care icircnsoţit de generosul meu tacircnăr coleg Petrošius prind a colinda Prin partea veche a oraşu-

j u r n a l 311

lui unde icircncerc prima umbră de nedumerire eu credeam că Lituania ar fi deja icircn zona euro dar nu e astfel că trebuie să schimb euro icircn litas monedă naţională lucru care icircnsă se dovedeşte imposibil la această oră (aproape de 20) pentru că băncile sunt deja demult icircnchise iar ndash sur-priză ndash exchange-urile stradale pe care icircn Chişinău sau Bucureşti le icircntacirclneşti la fiecare 50-100 de metri aici par a lipsi cu desăvacircrşire Bineicircnţeles nu e chiar aşa icircnsă ele sunt extrem de puţine chiar şi icircntr-un oraş atacirct de turistic precum Vilniusul Prin urmare sau foloseşti car-dul bancar sau aştepţi pacircnă macircine dimineaţă să se deschidă băncile şi foarte rarele puncte de schimb valutar Numai că fiind icircmpreună cu Donatas bineicircnţeles că nu te pierzi Stăm la o terasă ne bem berea macircncăm ceva Apoi o luăm din nou agale prin oraşul vechi discutăm de una de alta inclusiv despre ceea ce spune tacircnărul meu coleg litua-nian bdquoPe aici pe la noi problemele nu se trag atacirct de la Adam cacirct de la Potsdamrdquo E de icircnţeles nu Da e vorba de Conferinţa de la Potsdam din iulie-august 1945 la care bdquocurajoaselerdquo forţe aliate cu URSS ndash SUA şi Anglia ndash le-au lăsat sovieticilor Statele Baltice precum şi Moldova Es-tică Deci şi problemele noastre tot de pe acolo icircncep dragă Donatas

Uitasem să spun că acest tacircnăr coleg lituanian la aeroport m-a icircntacircm-pinat cu un perfect articulat romacircneşte bdquoBuna ziuardquo Bună să-ţi fie ini-ma Donatas a vizitat Romacircnia acum nu prea mulţi ani la un festival de poezie A fost cazat bdquoLa Cetaterdquo la Mircea Dinescu I s-au tradus icircn romacircneşte şi cacircteva poeme dar nu a memorizat numele translatorului Şi acest tacircnăr poet (are 34 de ani) icircmi aminteşte de să zic prima mea icircntacirclnire pe viu cu Lituania icircmi aminteşte de un alt poet de acum 36 de ani cu care icircn toamna anului 1976 ne-am icircntacirclnit icircn Tadjikistan la un festival al tinerilor poeţi din republicile sovietice unionale Antanas A Jonynas bdquoIcircn prezent el este chiar preşedintele Uniunii Scriitorilorrdquo icircmi spune Donatas calm icircn spirit perfect baltic ndash da calm ndash ceea ce pe mine mă mă scoate din ţacircţacircnile emoţiei Eu şi Antanas fusesem repartizaţi să cutreierăm regiunea Kuleab (munţii Pamir) de la hotarul cu Afganistanul Ne icircntacirclneam cu cultivatorii de bumbac (e drept pe atunci cacircmpurile de bdquoaur albrdquo fuseseră deja recoltate icircnsă eram duşi pe la icircntreprinderi icircn preajma cărora stăteau adevărate coline din puf de bumbac) Ne icircnsoţeau cadre de partid de cel mai icircnalt nivel pentru că ndash nu ndash eram fruncea tinerei literaturi sovietice şi trebuia să fim tra-taţi ca atare) Pacircnă poimacircine Antanas-preşedintele se află icircn Elveţia

312 R O M Acirc N Ăpare-se de asemenea la manifestări literare astfel că ne vom vedea joi astăzi fiind marţi După care voi reveni cu detalii memorabile din acea călătorie a noastră cacircnd ne-am şi icircmprietenit acum mai consemnacircnd doar atacirct amfitrionii noştri tadjici chiar dacă turnau vodca nu din sticlă ci din ceainic (o precauţie sau poate ceva legat de religie) s-au dovedit şi ei să nu ducă bdquopaharul la urecherdquo cum se spune astfel că la vilele de partid unde eram cazaţi agapele se derulau icircn cel mai lent şi serios mod posibil trecacircnd spre orele mici Iar odată culcacircndu-ne tacircrziu şi cam obosiţi dimineaţa ne-am trezit cu tencuiala din tavan pe plapumele noastre Asta e fusese un puternic cutremur de pămacircnt pe care noi icircnsă tinerii poeţi lipsiţi de griji nu-l resimţisem Pe atunci eram şi mai tineri decacirct noul meu prieten Donatas Petrošius (de cele mai multe ori poeţii se icircmprietenesc de la prima vedere)

Fugitiv rememorez ce mi s-a mai icircntacircmplat mie icircn spirit lituanian de la acea icircntacirclnire cu Antanas Bineicircnţeles icircn primul racircnd lecturi Cine (Rămacircn la discuţia cu Donatas) Celebrul pe atunci Eduardas Mieže-laitis Rostesc acest nume pomenindu-mă imaginar icircn bdquoamurgul zeilorrdquo la detronarea bdquofoştilorrdquo tacircnărul coleg lituanian spunacircndu-mi că pe lacircngă modernismul de faţadă al poeziei acestuia Mieželaitis e considerat un colaboraţionist la nivel ideologic cu ocupantul sovietic Ne oprim aici Pentru a trece la un alt poet pe care icircl citeam cu interes Justinas Mar-cinkevičius De data aceasta Donatas nu-şi poate ascunde simpatia Da şi lui Marcinkevičius icircncepuseră să i se caute hibe neconcordanţe de bi-ografie atitudine comportament icircn perioada sovietică dar şi icircn timpuri de icircntoarcere de filă a istoriei bdquocercetacircndu-i-serdquo minuţios orice pas orice gest orice cuvacircnt din perioada cacircnd a icircnceput lupta făţişă pentru inde-pendenţa ţării şi ulterior Presa mai şi inventa ceea ce l-a marcat pe poet dar drept concluzie pe care o poate trage icircnsuşi cititorul reţin spusele lui Donatas bdquoDacă ar fi dorit dar nu a acceptat ar fi putut să ajungă pre-şedintele Lituaniei La icircnmormacircntarea sa oamenii stăteau icircn racircnd kilo-metri icircntregirdquo Iar poezia lui Justinas Marcinkevičius face deja parte din patrimoniul clasic al literaturii lituaniene e prezentă icircn marile biblioteci ale lumii

Icircntre timp (şi răstimp de peste trei decenii) ce mi s-a mai icircntacircmplat icircn spirit lituanian Nu pot să nu-mi amintesc fără efort că am tradus din poezia celeia care ca pseudonim icircşi luase numele racircului Nėris (Ne-

j u r n a l 313

man) ce străbate Vilniusul Salomėja Nėris (născută Bačinskaitė) Pu-blicasem ceva icircn 1984 cacircnd se icircmplineau 80 de ani de la naşterea ei apoi am plasat un amplu grupaj de traduceri icircntr-o antologie de lirică universală feminină Iar acum un an mi-a scris poetul Vladas Braziūnas (ne cunoscusem la o bienală a poeţilor la Moscova icircn 2009) rugacircn-du-mă să-i traduc un grupaj de poeme dat fiind că Ambasada Lituaniei icircn Romacircnia icircl invită la manifestări culturale va avea lecturi icircn Piteşti şi la Muzeul Literaturii astfel că ar vrea ca versurile sale să fie pe icircnţelesul consacircngenilor noştri La racircndul său Vladas a tradus poeme de-ale mele pe care le regăsesc iată icircn almanahul festivalului bdquoPrimăvara po-eţilorrdquo pe care mi l-a oferit Donatas (Apropo poezia lituaniană am cunoscut-o şi prin două antologii apărute una la Chişinău alta la Bucureşti avacircndu-i de traducători pe Ion Vatamanu şi Aurel Covaci una icircn 1981 cealaltă ndash icircn 1988 şi de care voi aminti vorbi la icircntacirclni-rile mele de aici)

Pe la ora 23 ne despărţim Donatas rostind perfect romacircneşte bdquoNoapte bunărdquo ceea ce ne face icircnsă să ne reţinem cacircteva minute eu icircntrebacircndu-l dacă icircn scurtul său sejur romacircnesc a reuşit să icircnveţe mai multe cuvinte bdquoautohtonerdquo bdquoDa cunosc mai multe icircnsă la modul atomizat disparat venindu-mi greu să le unesc icircnde elerdquo bdquoBine o voi face eu icircn locul tăurdquo zic zacircmbindu-ne şi stracircngacircndu-ne macircna Şi chiar o fac icircn acest jurnal

22 mai

Dimineaţa odihnit icircnseninat sufleteşte mă trezesc cu gacircndul la diho-tomica stare de spirit din titlul conferinţei preconizate pentru 24 mai icircn cadrul participării noastre la festival ndash bdquoSfacircrşitul lumii E timpul să scriem poeziirdquo E un vers al poetului Aidas Marčėnas despre care aflu din antologia bdquoPrimăvara poeziei 2012rdquo că e cu zece ani mai tacircnăr ca mine şi că e unul din cei mai importanţi scriitori contemporani lituani-eni E o intrigă frumoasă dar mai ales fructuoasă icircn această sintagmă Icircn respectivul vers e un bărzăun care bacirczacircie mereu icircn conştiinţa ta ceracircndu-ţi implicit propriile păreri comentarii Astfel că după ce re-vin de la micul dejun mă pomenesc că chiar am unele glosări la bdquoSfacircr-şitul lumirdquo etc Prin urmare pun pe hacircrtie cacircteva detalii din viitoarea mea comunicare

314 R O M Acirc N ĂbdquoIcircntr-adevărrdquo (oare sunt icircndreptăţite aici ghilimelele) icircn ziua (sau poate noaptea) de 21 decembrie a acestui an 2012 (icircn decembrie 1982 eu am vizitat Lituania pentru prima oară) se va icircntacircmpla Sfacircr-şitul Lumii precum se tracircmbiţează escatologic de unii de unele de etc Oricum anticipat această zi a generat o revigorare a fenomenului ipotezelor fine-mundane (ce sunt sau nu prea şi fine) de data aceasta dacircndu-i o tentă modernă Uimitor dar presupusul bdquoapropiat sfacircrşit al lumiirdquo a adus a coboracirct pe mapamond şi foarte multă poezie Scrisă sau doar intuită rămasă icircn intimitatea omului icircn cinemateca de aur a visurilor sale E poezie racircnd de vers icircn icircnsăşi numirile acestor ipoteze Voi icircnşira-lega cacircteva din ele ca pe nişte metafore icircnfrigurate dar parcă nu icircngrijorătoare (Dar de aici icircncolo voi avea nevoie de bdquoconsultaţiirdquo pe net aşa că amacircn pacircnă voi merge la US să deschid calculatorul) De-ocamdată pot trage doar o concluzie de etapă sugerată de bdquofoarte mul-tă poezierdquo declanşată de ceea ce ar icircnchide de fapt orice declanşator al zilei de macircine sfacircrşitul lumii Iar concluzia e că din cacircte se vede nu am mai avea motive să ne temem ci doar motive de a crea icircn continuare poezie dragă coleg Aidas Marčėnas (pe care deocamdată nu te cunosc personal) Spunacircnd bdquoSfacircrşitul lumii E timpul să scriem poeziirdquo tu ai confirmat icircncă o dată că de fapt poetul este cel mai bun bdquospecialistrdquo icircn domeniul sfacircrşitului lumii (A fost poet şi Nostradamus dar icircnaintea sa ndash proto-părintele tuturora Nostru-Adamus)

Las bdquosfacircrşitul lumiirdquo la hotel şi icircncep promenada mea matinală O iau spre turnul cu patru ceasuri spre catedrală Icircn interiorul vast boltit ndash pe stacircnga o garderobă la vedere cu umeraşe pe care stau robele albe ale preoţilor şi ajutoarelor ce vor ţine slujba Vine un slujitor şi icircmpinge garderobă pe rotile spre dreapta prin centrul catedralei apoi spre stacircn-ga icircn faţă după care intră cu ea pe o uşă de pe latura altarului

Probe de orgă Cum mai sună ele icircn acest timp ce urmează nu cu mult după zori Ce inexplicabil straniu-icircnfiorător e sunetul erupt din ţevile lucitoare de prima apăsare de clapă ndash oarecum neaşteptat surprinză-tor

Aflarea icircn acest spaţiu catolic al evlaviei icircmi readuce icircn minte momente din cele cacircte le-am discutat icircn ajun cu Donatas Tacircnărul coleg icircmi vor-bea cu o anumită veneraţie dar şi nostalgie parcă de timpurile cacircnd Lituania se mai icircnchina zeităţilor păgacircne Vreau să spun că nu vibră

j u r n a l 315

tresări la invocarea de către mine a ideii că dacă am fi fost catolicizaţi şi noi romacircnii sigur că destinul ne era cu totul altul Pentru că icircntr-un anumit mod catolicizarea Lituaniei a icircnsemnat şi dependenţa ei (fără independenţă) ba de nemţi ba de polonezi (şi aceştia catolici) care avacircnd ambiţii imperial-colonizatoare atentau la suveranitatea baltici-lor supunacircndu-i deznaţionalizării De aici şi incertitudinea icircn atitudi-nile colegului meu care probabil nu ar fi susţinut că păgacircnismul stră-moşilor săi ar fi fost o cale de salvare (pur şi simplu istoria a neantizat ireconciliabil o atare formă de spirit religios) dar nici nu poate să uite şi unele umbre pe care le-a lăsat catolicismul icircn destinul lituanienilor

Pornesc fără grabă uşor pieptiş prin partea veche a oraşului Clădiri de patrimoniu dar ne-făloase adică deloc icircnalte masive ci cadracircnd cu buna măsură icircn arhitectură şi necesităţi funcţionale umane institu-ţionale Cele mai impunătoare sunt bisericile inclusiv cele ortodoxe ce amintesc că nu cu mult timp icircn urmă pravoslavnicii icircn Vilnius erau icircn număr considerabil Surprize de tot felul chiar pe zidul de vizavi al unui locaş de cult cineva a icircncleiat bdquopăgacircneşterdquo un fel de abţibild ce re-prezintă un mădular bărbătesc cu aripi E o sfidare o profanare o De toate cacircte puţin După care dispoziţia mi-o icircnseninează o sculptură nu foarte arătoasă dar destul de ingenioasă bdquoScară la cerrdquo Un om cu picioarele pe ultimii doi fuscei ai scării şi cu braţele icircntinse spre firma-ment pe albăstrimea căruia se şi profilează distinct icircncadrat de cre-nelurile clădirilor de pe o parte şi cealaltă a străzii icircnguste sculptura fiind plasată icircntr-o piaţă miniaturală Omul de pe fuscei mă face să-mi amintesc de titlul romanului lui Mircea Eliade bdquoScară la cerrdquo aflat icircn biblioteca-mi personală şi icircnsemnat pe cotor de o pată cafenie urmă lăsată de mama sau de tatăl meu acolo la Negurenii de baştină unde icircmi ţineam tomurile agonisite icircn studenţie şi cacircţiva ani după aceea au dat cu peria pe marginile poliţelor dar fără a lua cărţile de pe acestea Şi iată că azi şi acea pată icircntacircmplătoare de vopsea mi se pare un semn atacirct de scump rămas de la părinţi

Icircmi continui plimbarea timpul trece lumea se icircnmulţeşte pe stradă eu ndash cu ochii şi pe chipurile matinale ale oamenilor după o vreme tră-gacircnd concluzia că chiar de sunt baltici lituanienii nu se deosebesc vizibil de cei care populează Chişinăul ndash e un amestec de tenuri bu-cle culori ale ochilor etc Păi da ieri seară Donatas icircmi spusese cam

316 R O M Acirc N Ăaşa bdquoUite cacircnd merg la Riga dintr-o dată se face remarcată deosebirea dintre noi lituanienii şi ei letonii Dacircnşii sunt balticii puri Blonzi cu ochi albaştri Pe cacircnd noi venim dintr-un conglomerat de popoare care au convieţuit aici icircn pace sau războirdquo Asta e şi războaiele sau mai ales ele contribuie la modificarea substraturilor etnice ale lumii Ce să zicem noi cei care bdquode la Racircm ne tragemrdquo

Ca de popas la pas icircntorc icircndărăt spre Uniunea Scriitorilor de unde să-mi ridic ndash am fost poftit ndash onorariul pentru viitoarele manifestări la care voi conferenţia voi citi versuri Dar şi pentru a mă icircntacirclni pentru unele documentări-precizări cu vreun computer

Scriitorii au o casă frumoasă icircn special icircn interior semănacircnd ca mă-reţie de odinioară cu sediul USR de pe Calea Victoriei 115 Poate la scară ceva redusă dar frumuseţea bogăţia arhitecturală e pe potrivă Onorariul şi alte detalii mi le dă deja doamna Janina Rutkauskiene care este directoarea ediţiei curente a bdquoPrimăverii poezieirdquo US din Litu-ania icircntruneşte peste 350 de membri de pretutindeni cum zicem noi adică din ţară sau cei ce locuiesc icircn diferite spaţii ale lumii europene sau transoceanice

Pe bancnotele primilor litas (valuta naţională) remarc şi portretul in duo al celebrilor piloţi lituanieni al căror muzeu l-am vizitat icircn 1982 la Kaunas Destine tragice fracircnte la un capăt de cale ce părea să fie şi glorioasă şi luminoasă Glorioasă avea să rămacircnă icircnsă Este vorba de piloţii Steponas Darius şi Statys Girenas (numele sunt şi ele date pe bancnota de 10) care s-au angajat să atingă un nou record mondial de depărtare Icircn 1933 au decolat din New York cu avionul bdquoLituanicardquo au transgresat cu succes Oceanul Atlantic icircnsă s-au prăbuşit icircn condiţii neelucidate cacircnd pacircnă la Kaunas (pe atunci capitala Lituaniei) nu le rămăsese de parcurs decacirct a zecea parte din traseu

Dincolo de tandemul muzical bdquoDoinardquo la noi şi bdquoDainardquo la ei care ar mai fi similitudinile dintre romacircni şi letoni

Icircn după-amiaza zilei la Muzeul Naţional fac cacircteva ore de istorie com-parată carpatino-baltică Iar prima surpriză adevărată vine de la consta-tarea că nu doar noi bdquoDe la Racircm ne tragemrdquo ci ipotetic acelaşi lucru l-au crezut au vrut să-l creadă şi lituanienii Pe la mijlocul secolului XV deci cam pe cacircnd la noi şi-a icircnceput domnia Ştefan viitor ndash cel

j u r n a l 317

Mare pe aceste meleaguri baltice bdquodescalecărdquo o legendă conform căreia lituanienii descind din romani Se spunea că salvacircndu-se de urmăririle tiranului Nero icircnaltul demnitar roman Palemonas (Publius Libon) a debarcat pe ţărmurile baltice icircmpresurate de chihlimbar de unde a şi pornit seminţia principilor lituanieni (A principilor şi principiilor de icircntemeiere etnică) Deci asemenea nouă şi lituanienii au avut obsesia grigoreurecheană conform căreia de la Racircm ne tragem Scopul acestei legendomitizări fiind similar cu al nostru a se distinge ca personalizare etnică pentru a nu se pierde icircn oceanul slav (vorba lui Nicolae Iorga) Cu timpul mitul trece din cronicile lituaniene icircn opere istorico-pu-blicistice artistice utilizate icircn lupta ideologică cu şleahta poloneză Reieşind din teoriile retro-romantice-romanice se propunea ca limba latină (bdquomoartărdquo) să devină limba oficială (vie reicircnviată) a Marelui Ducat al Lituaniei pe la mijlocul secolului XVI ea fiind deja folosită pe larg icircn scris pregătindu-se perspectivele pentru o mişcare generală re-formatoare (Icircn ce priveşte opinia slavilor despre geneza acestui popor baltic o legendă rusească spune că Sfacircntul Petru i-a plămădit frămacircn-tat pe lituanieni din făină de gracircu Icircn timp ce aluatul se usca la soare veni un dulău şi-l icircnghiți Sfacircntul aleargă după patruped şi de cum icircl prinde icircl izbeşte de pămacircnt să salveze neamul lituanian) Iar dacă acel icircnalt demnitar roman Publius Libon icircn ortografierea şi rostirea celor pe care i-a propulsat ca popor se numeşte Palemonas lituanienii i-au rămas adacircnc recunoscători legendarului lor proto-părinte icircn diferite colţuri ale Lituaniei apar 25 de localităţi oraşe şi sate ce se numesc anume aşa ndash Palemonas una dintre ele aflacircndu-se la 84 de kilometri de Vilnius iar o alta ndash la 11 kilometri de Kaunas vechea capitală a ţării

Icircntr-o altă sală a muzeului icircntr-un alt spaţiu al Istoriei aflu că ne ase-mănăm cu lituanienii pacircnă şi icircn scris icircn toate implicaţiile şi imprecaţiile slavone din domeniu Marele Ducat Lituanian a icircnceput să se dezvolte icircncepacircnd cu sfacircrşitul secolului XIV fiinţacircnd pacircnă la finele secolului XVIII din 1569 intracircnd icircn Uniunea statală polono-lituaniană (Žečpospolita ori Abiejų tautų respublika) Marele Ducat Lituanian era polietnic şi policon-fesional icircn componenţa lui adunacircndu-se pămacircnturi din vecini cum s-ar spune Chiar dacă nucleul statal icircl formau lituanienii nu putea să nu se icircntacircmple aproape o predicţie o axiomă poate cei care bdquointrărdquo icircn tine sau pe care icirci aduci tu la sacircnul tău pacircnă la urmă icircţi fac bucata Prin urmare bdquonucleulrdquo rămacircnacircnd ca şi minoritar pe parcursul a circa trei secole lim-

318 R O M Acirc N Ăba oficială a ducatului baltic a fost slavona veche cu implicaţii beloruse ucrainene şi polone Dar şi cu lituanienisme şi latinisme Icircntr-un astfel de limbaj mozaicat a fost elaborat Statutul Lituanian (cod de legi redac-tat icircn 1529 1566 1588) Icircn această limbă confederativă ca icircntocmire convenire au fost scrise primele letopiseţe lituaniene de o compoziţie liberă să zicem cu multe inserţii ndash episoade istorice evenimente legen-de printre care aproape că lipsesc motivele religioase Cu timpul icircnsă icircn Marele Ducat Lituanian se intensifică practica şi influenţa iezuiţilor apar primele cărţi cu mesaj catolic De remarcat că icircn traducerea icircn lituania-na veche a unei cărţi de cult poloneze icircn 1599 icircn prefaţa ei Mikaloius Daukas apăracircnd dreptul limbii lituaniene de a fi utilizată icircn viaţa socială culturală spunea că a-i lua unui popor limba e ca şi cum ar lua cineva soa-rele de pe cer distrugacircnd ordinea lumii nimicind viaţa şi gloria Daukas este considerat icircntacirciul stilist lituanian

Prima traducere a Bibliei icircn limba lituaniană a fost realizată icircn perioada anilor 1579-1590 Să comparăm cu traducerile parţiale icircn limba romacirc-nă a Evangheliei slavo-romacircnă (1551) Evangheliei lui Coresi (1561) Cărţii Psalmilor de la Braşov (1570) Palilei de la Orăştie (1582) pacircnă la traducerea completă a Bibliei (de la Bucureşti) făcută icircn anul 1688 de către Radu şi Şerban Greceanu

Apoi Lituania parcă ar fi trecut şi ea icircntr-o albie asemănătoare celei a nefericitului destin al Moldovei Estice ruptă de ruşi din integritatea moldavă romacircnească icircntre anii 1864-1904 icircn această ţară colonizată este interzisă editarea cărţilor cu caractere de litere latine (Şi icircn sala de muzeu icircn spaţiul Istoriei eu icircmi imaginez cum asemenea nouă icircn 1988-1989 cu un secol şi ceva icircn urmă mulţimile de lituanieni ar fi scandat bdquoLimbă alfabetrdquo Da e aici niţel din ceea ce se numeşte ironia sorţii Sorţilor ndash da şi ca destine şi ca zaruri)

O altă afinitate dintre noi din păcate tristă şi ea ne-o oferă destinele documentelor originale ale declaraţiilor de independenţă a Lituaniei şi Moldovei Precum pe 7 aprilie 2009 s-a pierdut originalul declaraţi-ei de independenţă păstrat icircntr-un seif la preşedinţia din Chişinău icircn vicisitudinile timpurilor a dispărut şi documentul iniţial despre inde-pendenţa Lituaniei (Lietuvos Nepriklausomybės Aktas) dar ca moşte-nire sine qua non s-a păstrat spiritul său acele precepte laconice consti-tuind baza constituţională a statului baltic modern

j u r n a l 319

De fapt precum reiese din tristele noastre exemple uneori căutarea ac-telor statale de bază duc la fascinante aventuri impuse de ocurenţe nu dorite de cineva icircn mod special Astfel originalul declaraţiei de inde-pendenţă a Lituaniei fusese icircncredinţat spre păstrare lui Jonas Basana-vičius preşedintele Consiliului la semnarea Actului de la 16 februarie 1918 act care mai apoi nu a fost niciodată publicat sau utilizat icircn vreo chestiune sociopolitică Despre existenţa sa presa a scris abia icircn 1933 fără icircnsă a se şti unde s-ar găsi documentul a cărui copie era utilizată icircn probleme cotidiene păstrat icircn arhivele prezidenţiale pacircnă icircn 15 iunie 1940 zi icircn care Lituania se pomeneşte icircn faţa ultimatumului URSS care i-a şi curmat independenţa (Icircn Moldova Estică parte componen-tă a Romacircniei hoardele sovietice au năvălit pe 28 iunie 1940) După acea dată s-au pierdut atacirct urmele originalului cacirct şi ale copiei declara-ţiei de independenţă care continuă să fie căutate de istorici dar şi de simpli aventurieri Icircn 2006 la cercetarea zidurilor casei omului politic Petras Vileišis au fost descoperite două facsimile ale copiei respectiv din 1928 şi 1933 ce reproduc relativ fidel dar nu exact varianta iniţia-lă a declaraţiei de independenţă

Am remarcat nu o dată că atunci cacircnd stai cu carnetul icircn macircnă şi iei note din legendele vitrinelor exponatelor trezeşti interesul lucrători-lor unui muzeu sau altuia Aşa mi s-a icircntacircmplat şi la Vilnius cacircnd fără să fi solicitat un ghid s-a apropiat icircnsuşi ghidul bdquobenevolrdquo şi generos de mine După un scurt dialog de cunoaştere recunoaştere mutuală dna Danute se oferă să mă ajute icircn elucidarea momentelor care m-ar intere-sa despre Lietuvos nacionalinis muziejus fondat icircn 1952 Predecesorul instituţiei a fost Muzeul de antichităţi din Vilno icircntemeiat cu o sută de ani mai icircnainte de Eustachy Tyszkiewicz Pe la sfacircrşitul secolului XIX icircn fondurile sale se aflau peste 12 mii de exponate printre care mari colecţii de bronz din diferite ţări grafică mumii egiptene şi statuete ale mulţimilor de zeităţi arme goblenuri picturi ediţii bibliografice rare sculpturi vase etrusce pacircnzeturi japoneze şi chineze ceramică etc

M-am oprit icircndelung icircn faţa vitrinelor cu rămăşiţele de uniformă ale ofi-ţerilor şi oştenilor lui Napoleon galoane caschete ca nişte jobenuri de luptă Mă scoase din adacircnca-mi concentrare vocea dnei Danute bdquoVilniu-sului i se mai spune oraş construit pe oseminte umanerdquo Da uşor de icircnţeles această grea constatare pe aici au fost cacircmpurile de bătălie ale

320 R O M Acirc N Ălui Napoleon ale ruşilor prusacilor polonezilor hitleriştilor bolşevici-lor partizanilor lituanieni O bătălie care cu intermitenţe nu prea mari a durat cam două secole la racircnd Acum vreo doisprezece ani cacircnd se de-molau clădirile şubrede de pe la periferiile capitalei a fost descoperit un mormacircnt comun ndash imens cu mii de schelete umane aranjate ordona-te icircn straturi Obiectele rămăşiţele de tot felul şi monedele descoperite acolo dovedeau că necropola era de pe timpurile lui Napoleon din acea iarnă de groază a anului 1812 (noi pruto-nistrenii icircncă nu căzuserăm sub cizma muscălească mai era pacircnă la 16 mai) care a şi decimat pacircnă atunci jumătate de an să zicem glorioasa armată franceză Armată spul-berată (şi) de spulberele iernii diavoleşti cu temperaturi de pacircnă la fost minus 37 de grade Celsius După dezastru corsicanul icircncoronat spuse-se bdquoAm comis două erori Prima a fost că am mers la Moscova A doua că am rămas prea mult acolo De la sublim la ridicol nu-i decacirct un pas Pacircnă pe 6 noiembrie eram stăpacircnul Europei Acum nu mai suntrdquo Icircnsă armata bdquodrogatărdquo de fascinaţia geniului (nu obligatoriu bun) al icircmpă-ratului Napoleon a regenerat a reapărut parcă icircn toată fala sub tricolo-rul Franţei numai că icircn iunie 1915 la Waterloo avea să lase icircn urma ei dramaticul sugrumatul nazonatul ecou al acelei exclamaţii bdquoLa garde meurt mais ne se rend pasrdquo Dna Danute mă conduce spre un monitor din adacircncul sălii spunacircndu-mi că pot viziona filmul bdquoArmata pierdută a lui Napoleonrdquo icircn care se vorbeşte şi despre necropola de la Vilnius Icircnsă documentarul are o durată de peste 50 de minute astfel că doar iau act zicacircndu-mi să-l vizionez pe net adresa ndash chiar şi una romacircnească ndash fiin-du-i următoarea wwwtrilulilurovideo-culturaarmata-pierduta-a-lui-napoleon-documentar-2011 (Sper că şi cititorul va lăsa filmul pentru bdquomai apoirdquo continuacircnd să citească prezentele note) Prin urmare mi-lităreşte fac stacircnga-mprejur de la display continuacircnd să hălăduiesc prin alte săli ale imensului muzeu culegacircndu-le genericele tematice Marele Ducat al Lituaniei Lituania icircn sec XIX Viaţa ţăranilor textile de interior şi veşminte Interiorul caselor Muzica Confecţionarea crucilor ndash icircn această expoziţie ce reflectă o icircndelungată tradiţie autohtonă aflacircndu-se mo-numente memoriale sculptură populară cruci din fier forjat cioplite icircn lemn icircn dependenţă de caracteristicile etnografice regionale O mulţi-me de figurine ale icircngerilor fotografii cu procesiuni ritualice Acum mai mulţi ani această tradiţie a fost inclusă de UNESCO icircn Catalogul capo-doperelor orale şi nemateriale ale moştenirii umanităţii

j u r n a l 321

Rezumativ vorbind icircn compartimentele sale (istorie şi istorie nouă arheologie etnografie numismatică şi iconografie) Muzeul Naţional deţine circa 800 de mii de exponate

Icirci mulţumesc doamnei Danute pentru ghidaj ies icircn spaţioasa curte a muzeului icircn faţa căruia domină statuia Regelui Mindgaus pe tron La cacircţiva paşi ndash parcul bătracircn dar nu prea mare pe una din băncile căruia mă odihnesc o vreme Soarele e cu adevărat torid iar umbra arbori-lor seculari ndash icircntremătoare Şi ndash o rememorare despre ceea ce simţeam acum cacircteva secunde dacă afară sunt plus 27 de grade Celsius icircn săli-le muzeului (prelung clădirea cu două niveluri are cam peste 100 de metri ndash e tot de mers prin ea icircntr-un capăt apoi icircn celălalt) era bdquointer-natrdquo parcă un mijloc de lună martie probabil cu vreo 15-18 grade icircn termometre

Icircn complexul muzeal naţional intră şi Turnul lui Gediminas spre care contra a 5 litas (16 euro) mă urcă funicularul Icircntregul complex arhi-tectural din bolovani masivi de piatră şi cărămidă (nenumărată) con-stituia un castel icircnălţat (sec XIII) din ordinul icircntemeietorului oraşului Vilnius marele duce Gediminas Era castel dar şi bastion de apărare şi temniţă astăzi ndash unul din cele mai atractive spaţii pentru turişti fie şi din motivul că dimpreună cu colina pe care se află fiind icircnalt de 48 de metri se vede din fiece punct al capitalei Dar pacircnă a ajunge aici turnul e remarcat de vizitatorii străini şi pe herbul capitalei dar şi pe simbo-lica statală lituaniană După reinstaurarea independenţei la 1 ianuarie 1918 icircn vacircrful turnului a fost arborat pentru prima oară drapelul Litua-niei Din păcate nu pentru mult timp Curacircnd Lituania a fost ocupată de Polonia iar a doua oară tricolorul apare icircn turn icircn octombrie 1939 Dar interveni noua ocupaţie cea mai dură sălbatică ndash sovietică (Alte asemănări dintre noi pruto-nistrenii şi lituanieni consecinţele macircrşă-viei istorice numită Pactul Ribbentrop-Molotov) Icircn timpul războiului al doilea mondial turnul a avut de suferit mult La icircnceputul mişcării de eliberare naţională de la sfacircrşitul secolului trecut pe 7 octombrie 1988 tricolorul lituanian este din nou arborat aici Probabil de data aceas-ta pentru totdeauna Aşa să fie Ita sit (lat) Taigi bukite (lit) ndash zic amintindu-mi de acel lanţ viu de oameni ţinacircndu-se de macircini pe dis-tanţa Vilnius ndash Riga ndash Tallinn lanţ pentru a consfinţi libertatea noastră dar şi a lor libertatea Statelor Baltice atacirct de urgisite şi ele ca şi noi de

322 R O M Acirc N Ăaceleaşi nedreptăţi sovietico-barbare De pe colina unde se află turnul Gediminas văd icircn dreapta departe peste Neman (Neris) turnul de televiziune unde icircn 1990 tancurile sovietice au strivit tineri lituanieni care icircşi apărau libertatea cuvacircntului ce trebuia să fie auzit şi bdquovăzutrdquo de lumea icircntreagă libertatea asediată de trupele speciale demente asedi-ată icircn turnul de televiziune de unde clama viitoarea re-independenţă re-eliberare re-icircnălţare icircntru demnitate de popor de stat ndash baltic ne-icircnfricat

Urc cele trei niveluri ale turnului Gediminas La al doilea cat rog un domn neamţ să mă fotografieze lacircngă o fantomă teutonă zalele cap ndash picioare ale unui fost cavaler plasat cuminte icircntr-o nişă cu gură de foc cacircndva astăzi ndash gură din care se deschide un unghi al unei părţi din panorama Vilniusului Iar sus icircn turn sub soarele arzător sub facirclfacircitul sonor al drapelului lituanian vacircntul icircţi resfiră pletele (pentru ca pro-babil să ţi se bronzeze şi creştetul) Panorama deplină a capitalei cu apa strălucitoare a Nemanului Declanşatoarele aparatelor de fotogra-fiat Cred că lui Marc Chagall i-ar fi plăcut şi acoperişurile Vilniusului să le picteze ca pe cele din Vitebsk

Sentimentul de a nu-ţi veni să cobori pentru că e bine aici frumos maiestuos chiar Ce curios şi benefic melanj de jar solar şi răcoare de briză altisimă Icircnsă acolo jos urbea e ademenitoare cu alte şi alte vesti-gii astfel că foarte atent faci primul pas al doilea al treilea pe scările destul de abrupte sprijinindu-ţi antebraţul de arama rece a balustradei şi această bdquoinjecţierdquo la diferenţa de temperatură metal ndash corp uman te icircnfiorează parcă ţese ceva icircn interiorul tău

Pe aleea ce o ia icircn diagonală de la pragul muzeului spre piaţa catedralei ţi se icircntacircmplă să vezi şi reversul vieţii obişnuite pe două bănci stau in-stalaţi bdquoca acasărdquo trei boschetari Doi bărbaţi şi o femeie ce au discuţia şi grijile lor Donatas icircmi spunea ieri că icircn Lituania cerşetoria este in-terzisă prin lege ceea ce icircnsă nu poate icircmpiedica pe vreun biet nevoiaş sau nenorocos (şi) din proprie vină slăbiciune de caracter să icircntindă macircna pentru un ban Şi parcă aceasta aici nu se icircntacircmplă defel mai rar ca la Chişinău ba chiar ceva mai des ca la Bucureşti

La capătul aleii pe dreapta ndash un monument nearătos dar ingenios ce-mi icircnseninează oarecum firea icircmi luminează chipul Pentru că am

j u r n a l 323

icircntacirclnit un cunoscut compoziţia de aramă cu basorelieful celui pe care icircl invocă ndash M Dobujinski Da e vechiul meu prieten cu care m-am icircntacirclnit icircn studiul avangardismului şi icircn travaliul de elaborare a unei pa-norame a poeziei numeroaselor curente novatoare din primele decenii ale secolului trecut Amacircn precizările pacircnă diseară sau macircine diminea-ţă cacircnd icirci voi extrage de pe stick atacirct CV-ul cacirct şi unele poeme pe care i le-am tradus pentru antologare

Icircn elementele-i implicite prin spaţiile aerate dintre manifestări (din program constat că acestea se vor icircntacircmpla icircn principiu icircn după-amiezi) un festival de poezie icircţi permite să cunoşti mai bine ndash dacă icircţi propui şi aşa ceva ndash icircntr-un mod inerent comparativ (nu poţi face abstracţie de mediul din care vii) realităţi culturale intelectuale toate ndash sociale cum ar veni icircntre limite geografice bdquofixerdquo (aici ghilimelele ar vrea să sugereze multă relativitate ndash icircn manifestarea spiritualităţii unui popor sau a altuia nu pot exista hotare decacirct concepute relativ şi delimitativ precum avem noi romacircnii de pretutindeni astfel există şi lituanieni de pretutindeni stabiliţi icircn multe orizonturi statale internaţionale) Iar dat fiind că hotelul icircn care stau este icircn imediata apropiere a Teatrului Na-ţional bineicircnţeles că gacircndul mă duce şi la eminentul regizor Eimuntas Nekrosjius personalitate de renume mondial care sondează icircn zonele arhaice icircn proto-mitologia folclorului poporului său cu misterioase ră-dăcini păgacircne dar şi a celei baltice icircn general creacircnd reprezentaţii po-etic-metaforice ce pot fi numite ale sincretismului simbolistic bdquoprelun-gitrdquo spre un suprarealism postmodern Această invocaţie e stimulată şi de panourile ce anunţă că peste două zile icircn capitală se va deschide cel de-al XL-lea festival internaţional de folclor

Seara ca pentru o anulare de amacircnare revin la Mstislav Dobujinski cu monumentul căruia m-am icircntacirclnit spuneam chiar icircn plin centrul Vilniusului icircntre Muzeul Naţional şi Turnul Catedralei S-a născut (1875) icircn Novgorod icircn familia unui ofiţer de artilerie familie ce des-cindea dintr-o veche spiţă de nobili lituanieni Frecventează gimnaziul la Vilno (Vilnius) Icircn anii 1895-1899 studiază dreptul la Universitatea din Petersburg După primul curs icircncearcă să susţină admiterea la Aca-demia de Arte dar eşuează Icircnvaţă pictura icircn studiouri particulare Icircn 1899-1901 la Muumlnchen frecventează şcoala lui A Achbe Debutează icircn calitate de grafician ilustracircnd cărţi şi reviste printre care operele lui

324 R O M Acirc N ĂF Sologub A Remizov V Ivanov G Ciulkov dar şi pe cele ale clasici-lor literaturii universale ndash A Puşkin F Dostoievski H-C Andersen Grafica icirci aduce celebritatea A activat icircn diverse teatre importante din cele două capitale ruse Icircn 1924 icircşi ia cetăţenia lituaniană lucracircnd icircn teatrul din Riga şi cel din Kaunas Icircn 1939 pleacă icircn SUA să elaboreze decorul spectacolului dostoievskian bdquoDemoniirdquo Nu mai revine icircn Li-tuania ocupată de sovietici trecacircnd printr-o perioadă de privaţiuni şi grele icircncercări Moare icircn 1957

Dintre textele pe care i le-am tradus icircl reţin pe acesta intitulat După reprezentaţia piesei Teatrul de bacirclci a lui Blok bdquoUmbre pe pereţi Pe măşti Plescăie-n ciudată horă Umbre şi măşti ndash Icircn Lume ndash totul Sub măşti ndash măştile Sub ele icircnsă ndash Nimicul bdquoNimiculrdquo se repetă Apăru dublura lui Pierrot ndash Arlechin ndash Miri gemeni O singură mireasă După uşă ndash Moartea Dincolo de pămacircnt sub picioare ndash Tăcere ndash Nimic Icircntr-acolo ndash Arlechinul Dintr-acolo ndash Moartea ndash Eternă mireasă Soţie şi Mamă ndash Bucură-te Pierrot Tu eşti unul şi mire Mireasa-i icircn urmă ndash Aşteaptă nu vezi Nu placircnge Pierrot Tu eşti mire ndash tu eşti dublat Vei icircmbrăţişa Arlechinul Icircn icircmbrăţişa-rea Eirdquo

Aceste versuri par a fi perfect potrivite cu vecinătatea Teatrului Naţi-onal pe frontispiciu cu un trio de statui trei graţii icircn negru ce poartă măşti aurii-stălucitoare E o faţadă destul de expresivă

J u r n a l 325

Antonina SAcircRBUOmul condamnat la memorie

A şti icircnseamnă să-ţi aduci aminte

Printre icircntacircmplările obişnuite ale unei zile de toamnă intervine uneori glasul preaclar al memoriei Sacircmbătă 13 octombrie 2012 am călătorit spre Mănăstirea Frumoasa din zona Codrilor seculari ai Moldovei Nu mai fuse-sem la mănăstire de vreun an Fiindcă navi-găm mereu sub zodia lipsei de timp fiindcă indiferenţa şi goana după vacircnt fac imposibilă ieşirea pe drumul cel icircngust

Sacircmbătă am auzit o voce care parcă a strigat şi am pornit spre mănăstire Ploiţa paşnică a icircnceput pe la Vatra şi ne-a ţinut motiv de bu-curie icircn drumul tur-retur La poartă aglome-raţie mare de autocare şi maşini mici Lume multă O fi fiind sărbătoare

Icircntreb pe primul icircntacirclnit ce eveniment se icircn-tacircmplă la mănăstire e poate vreo sărbătoare ortodoxă Răspunsul vine de la femeia ţinacircnd stracircns de macircnă un copil de vreo 5 anişori bdquoLa mănăstire icircn fiecare zi e sărbătoare aici icircn fie-care zi ne rugăm pentru pacea lumii Noi am venit de la nord am adus copiii icircn excursie Icircn drumurile noastre de zi cu zi adeseori se icircntacircmplă să descoperi locuri care-ţi rămacircn la inimă locuri de suflet unde simţim din plin icircnălţarea sufletească liniştea purificarea de care icircn lumea noastră zbuciumată şi violentă avem atacircta nevoie Locuri ale lui Dumnezeu

AS ndash jurnalistă membră a Uniunii Jurnaliştilor

din Moldova autoarea volumelor de proză Colaje (2006) Pe muntele Hermon

ninge (2008) alcătuitor al culegerii Mănăstiri

basarabene (1995)

326 R O M Acirc N Ăpentru noi oamenii Am gacircndit să le arătăm şi copiilor Astfel de col-ţuri de ţară amintesc de trecutul neamului şi de oameni care au fost şi care au lăsat astfel de laquourmeraquo Ne macircndrim că le avemrdquo Doamna a stracircns şi mai tare macircnuţa băieţelului şi privind mirată geanta noastră burduşită s-a icircntors zicacircnd bdquoSă mergem Mircea că ne udă ploaiardquo Cu certitudine predă istoria sau limba romacircna şi a avut şansa să se pro-ducă Mie mi-a fost dragă femeia venită din nord Pentru atitudine Pă-cat că nu am icircntrebat-o cum se numeşte păcat

Mănăstirea Frumoasa este unul dintre acele locuri despre care vorbise doamna care ţinea un copil de macircnă

La 1937 icircn luna iulie preotul Dimitrie Micşunescu a vizitat mănăs-tirea lăsacircnd următoarea impresie bdquo22-23 iulie 37 Mănăstirea Fru-moasa Oprim icircn faţa chiliilor de la stăreţie Iată şi părintele stareţ pro-tosinghelul Nicolae Ivancenco plin de viaţă şi veşnic cu zacircmbetul pe buze trăind blacircndeţea şi bunătatea inimii sale Ne vorbeşte cu multă prietenie şi dragoste despre sfacircnta mănăstire laquoAici şi-a avut metania şi Iosif Naniescu Mitropolitul Moldovei care a adus icircn dar multe cărţi moldoveneşti pe care citim şi cacircntăm noi azi neuitacircnd că aici a slujit ca frateraquo Soarele coboară spre seară iar călugării icircmbujoraţi de soare cu plete cărunte intră unul cacircte unul sosind de la cacircmp şi se icircndreaptă spre trapeză spre a cina viaţa fiind de obşte Simţi o nesfacircrşită dulceaţă privindu-irdquo

Dacă Mănăstirea Frumoasa nu ar fi fost supusă calvarului invaziei unei oracircnduiri nedrepte prin care au trecut toate locaşele de cult din Basarabia poate că acel peisaj acel Duh despre care scria cu emo-ţie părintele Micşunescu sporea Nesfacircrşita dulceaţă creştea Dar devastarea din perioada sovietică a ajuns pacircnă acolo icircncacirct mănăsti-rea a găzduit mai multe instituţii civile orfelinat şcoală pentru copii surdo-muţi penitenciar pentru minore şcoală internat pentru copii alienaţi mental

Numele şi fapta celor cacircţiva monahi şi monahii care au schimbat faţa Mănăstirii Frumoasa de la 1994 icircncoace le vor bdquoicircncăpeardquo un manual de istorie a neamului Sau o simplă cronică a Mănăstirii Frumoasa le va icircnveşnici slujirea Cineva icircmi şopteşte la ureche Dumnezeu scrie cărţile altfel

J u r n a l 327

Dacă există o conştiinţă aminteşte-ţi

Mă icircntorc icircn peisajul zilei de 13 octombrie 2012 La trapeză miros de sarmale şi colivă Maica Andreea ne invită la o masă de pomenire pen-tru monahia Pahomia de la a cărei trecere Dincolo se icircmplineşte jumă-tate de an

Racircnd pe racircnd apar măicuţele Icircşi spală macircinile şi se aşază la masă Părin-tele binecuvacircntează sfacircnta pacircine Maica stareţă egumena Benedicta icircmi povesteşte cu bucurie bdquoAzi am icircncheiat amenajarea cimitirului Zi de mare pomenire Am dat ţăracircnei am icircntors osemintele pe care le-am scos din vechiul cimitir Cacircnd s-au icircnceput lucrările de reamenajare renovare a mănăstirii am descoperit mai multe oseminte Am desco-perit şi două cărămizi pe care erau gravate numele călugărilor Există o tradiţie icircn ortodoxie monahilor li se aşază la căpătacirci o cărămidă pe care este sculptat numele de călugărie Presupunem că cimitirul vechi a fost icircn dreapta Bisericii Adormirea Maicii Domnului Tot ce am găsit acolo şi ce am putut salva am aşezat icircn noul cimitir care se află acum icircn par-tea dreaptă de la poarta de intrare icircn mănăstire Locul este deschis are amplasament bun este luminat de răsăritul soarelui Cu icircntreaga obşte am reuşit să aşezăm acest loc sacru al celor care sunt şi care vor mai fi insulă a strămoşilor a focului aprins Cine are ochi icircntrezăreşte printre inscripţii semne şi simboluri ce vom fi noi macircine Iar ce am fost ieri ne icircndeamnă să ne amintim Cimitirul este un sfacircnt osuar al celor care au crescut locaşul Din acest 13 octombrie cimitirul Mănăstirii Frumoa-sa nădăjduim să nu mai repete soarta celuilalt celorlalte Dacă există o conştiinţă ea te icircndeamnă ndash aminteşte-ţi de strămoşi Cinsteşte-irdquo

Final

Sacircmbătă venisem la Frumoasa să asist la un ritual pentru mătuşa mea Lidia Apostol care a părăsit această Vale a Placircngerii pe 14 septembrie 2012 Dumnezeu să o aşeze cu drepţii

Părintele Teodosie a oficiat slujba care se numeşte bdquotrecerea celor 24 de vămi ale văzduhuluirdquo Recunosc a fost pentru mine o noutate Maica Paisia a cacircntat Maica Andreea a urmat serviciul la pangar unde avea as-cultare Cacircnd Părintele spunea numele mătuşii mele icircmi aminteam de anul 1991 Atunci un preot venit din Vest mi-a povestit despre prima femeie care s-a creştinat bdquoSă ţii minte se numea Lidiardquo Interesant

328 R O M Acirc N Ăde ce rudele o strigau Lida Toate natura şi Duhul erau icircn spiritul mă-tuşii mele Ploaia cuminte racircnduiala ndash cu icircncetul oamenii cei pe ca-re-i iubea Alesesem să venim la Mănăstirea Frumoasa tot respectacircnd o ultimă dorinţă testamentară a celei plecate de curacircnd Ultimele luni măcinată de durere şi devastată de tristeţea plecării pe care o vedea inevitabilă căuta liniştea ca pe o apă vie Icircn lunga căutare se aşeza pe pragul din verandă şi privea afară Facircntacircna florile masa scaunele Par-că le vorbea bdquoAcestea toate acolo nu le voi mai icircntacirclni Totul rămacircne oamenilor altora care vinrdquo

Stropii reci de ploaie adierea vacircntului din acest peisaj autumnal icircmi cuprind sufletul şi parcă icircl eliberează de despărţirea staţionată de o veş-nicie icircn forul meu interior Privesc calm pămacircntul aşezat peste mor-mintele proaspăt ridicate icircn cimitirul Mănăstirii Frumoasa ndash loc plin icircncă de verdeaţă de culoare şi unde liniştea perfectă a unei dimineţi de sacircmbătă te icircndeamnă să-ţi aminteşti

R O M Acirc N Ă

Editor

Fondatori

Redactor-şef

Operator

Redactor-şef adjunct

Secretar general de redacţie

Colegiul de redacţie

Echipa redacţiei

Ion DUMENIUK Nicolae MĂTCAŞ Alexandru BANTOŞ

Alexandru BANTOŞ

Veaceslav MOSCALU

Viorica-Ela CArAMAN

Oxana BEjAN

Orice articol publicat icircn revista bdquoLimba Romacircnărdquo reflectă punctul de vedere al autorului şi nu coincide neapărat cu cel al redacţiei

Textele nepublicate nu se recenzează şi nu se restituie

Pentru corespondenţă Căsuţa poştală nr 83 bd Ştefan cel Mare nr 134

Chişinău 2012 Republica Moldova Tel 23 84 58 23 87 03e-mail limbaromanachisinaugmailcom

pagina web wwwlimbaromanamd

Apare la Chişinău din 1991 ISSN 0235-9111

Ana BANTOŞ Gheorghe Mihai BAcircrLEA (Baia Mare) Iulian BOLDEA (Tacircrgu-Mureş) Mircea BOrCILĂ (Cluj) Leo BUTNArU Gheorghe CHIVU (Bucureşti) Dorin CIMPOEŞU (Bucureşti) Anatol CIOBANU Ion CIOCANU Theodor CODrEANU (Huşi) Mircea A DIACONU (Suceava) Andrei EŞANU Nicolae FELECAN (Baia Mare) Gheorghe GONŢA Ion HADAcircrCĂ Dan MĂNUCĂ (Iaşi) Nicolae MĂTCAŞ Ioan MILICĂ (Iaşi) Cristinel MUNTEANU (Brăila) Eugen MUNTEANU (Iaşi) Sergiu MUSTEAŢĂ Adrian Dinu rACHIErU (Timişoara) Mina-Maria rUSU (Bucureşti) Marius SALA (Bucureşti) Constantin ŞCHIOPU Ion UNGUrEANU Diana VrABIE (Bălţi)

Concepţie grafică

Lector

Mihai BACINSCHI

Veronica rOTArU

Redactor Tatiana CUrMEI

Coperta şi interior

Eugen STErPU Obelisc (fragment)

3

S UMAR

PRO DIDACTICA

ARGUMENT

Doina Drăguţ

Dorina BALMuŞ

Constantin ŞChiopu

Simona ChiŞ

Stejărel oLAru

Adrian Dinu rAChiEru

Maria ChEţAn

Doris MironESCu

iulian BoLDEA

Ana BAnToŞ

iulian BoLDEA

Postmodernismul o reluare didactică 99

Dimensiuni ale ontopoeticii eminesciene 107

Interpretarea textului literar prin tehnica generării de alternative 86

Arta cuvacircntului icircn teatrul lui Marin Sorescu 93

Limba romacircnă marca noastră identitară 8

Un proiect de maximă oportunitate 7

Fănuş Neagu un dionisiac 33

Profilul omului demonic icircn Vizita stelei personale de Ştefan Aug Doinaş 57

M Blecher şi revelaţiile bolii Inimi (deloc) cicatrizate 67

Expresivitatea interogaţiei critice 48

Literatura de la Est de Prut şi reflexele brutalităţii istoriei Nicolai Costenco 10

Acad Alexandru Surdu şi fascinaţia conceptelor 76

CRITICĂ ESEU

PORTRET

4 R O M Acirc N Ă

Ana BAnToŞConfluenţe literare romacircno-franceze individualitate alteritate modernitate 172

ion CojA

Cristinel MunTEAnu

Cristinel MunTEAnu

Adriana Maria roBu

Anatol ErEMiA Lilia STEgărESCu

Diana VrABiE

Cristian SABău

Diana VrABiE

Servici sau serviciu 147

Despre motivarea contextuală a frazeologismelor 116

Despre expresia cai verzi pe pereţi (o icircncercare etimologică) 152

Specificul funcţiilor textuale coşeriene icircn discursul publicitar 129

Sate gemene cu denumiri identice 162

Reverberaţii ale modelului cultural francez icircn context european şi universal 168

Reflectarea unui tip de eveniment icircn presa europeana neolatină sau cacirctă icircncredere poţi să ai icircn presă 196

Spovedanie pentru icircnvinşi de Panait Istrati dimensiunea europeană a reportajului romacircnesc 187

LIMBA ROMAcircNĂ AZI

COŞERIANA

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

ITINERAR LEXICAL

COLOCVIU

Maria ABrAMCiuC

Ana ghiLAŞ

Modelul cultural francez tabloul unor conexiuni 180

Critica psihanalitică franceză şi modernitatea actului critic romacircnesc 192

Valerica DrAiCA Dumitru DrAiCA60 de ani de la ultima reformă ortografică icircn limba romacircnă (1953-2013) 138

5

Dorin CiMpoEŞu

gina niMigEAn

Criza constituţională din Republica Moldova 212

Transferul limbii romacircne icircn intenţia multilingvismului promovat prin Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi 201

ion onuC nEMEŞ

Vlad SărăTiLă

Dinu poŞTArEnCu

Ludmila CoToMAn Eugen STErpu

Angela SAVin-ZgArDAn

Pe urmele mitice ale copilariei 256

Macircnzul cu coarne sau bdquoVacircrtejul icircn deşertrdquo 237

Limba romacircnă icircn sfera icircnvăţămacircntului din Basarabia (I) 219

Argumente icircn favoarea pastelului 262

O carte necesară filologilor Studii de gramatică și istorie a limbii romacircne literare 269

Eugen STERPU Pictura ca obiect (pagini color) i-Viii

POESIS

ARHIPERSPECTIVE

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

LECŢIILE ISTORIEI

nicolae MăTCAŞNe-a spart fortuna-n două răsuflarea Vă eclipsează statul planeta Eminescu Ca un Ogravecnus damnat ne-ncetat să-mpletească N-am trecut prin viaţă ca prin hol O fi fiind ea viaţa-n cer frumoasă E cu ochi şi cu spracircncene cu asemenea şrapnele 233

6 R O M Acirc N Ă

ion CioCAnu

Doina CErniCA

Cugetări incitante memorabile 281

Ilie Boca şi drumul care se face mergacircnd 286

Vlad MiSChEVCA

Leo BuTnAru

Antonina SAcircrBu

bdquoPrutul esta ni dispartirdquo 292

Jurnal despre amacircnatul sfacircrşit al lumii (I) (Lituania 21-28 mai 2012) 307

Omul condamnat la memorie 325

NAŢIONALUL IcircN RAMĂ

JURNAL

Vasile BAjurEAnu

Alina nour

Lingua Latina Iuridica ndash un imperativ inerent al demersului specializat 273

Foka ndash simbol al deportării bdquobineluirdquo icircn bdquorăurdquo şi viceversa 276

7

Un proiect de maximă oportunitate

Deşi icircn ultimii ani s-a icircnregistrat o creştere a numărului de cărţi broşuri ziare cu grafie latină icircn colecţiile bibliotecilor publice ponderea acestora rămacircne icircncă mult sub nivelul necesităţilor reale Astfel din fondul total de publicaţii gestionat de biblioteci potrivit unor statistici cartea icircn lim-ba romacircnă constituie aproximativ 25 Prin urmare şi după trecerea a 24 de ani de la aprobarea legislaţiei lingvistice bibliotecile noastre se confruntă cu o mare lipsă de literatură indispensabilă organizării proce-sului de icircnvăţămacircnt Avacircnd icircn vedere că biblioteca şcolară este o compo-nentă esenţială a oricărei strategii pe termen lung de educaţie informare şi dezvoltare economică socială şi culturală considerăm că implementa-rea proiectului bdquoRevista laquoLimba Romacircnăraquo icircn fiecare şcoală din Republica Moldovardquo este de maximă oportunitate şi sperăm că acesta va contri-bui la satisfacerea exigenţelor actuale de informare a elevilor studenţilor şi cadrelor didactice Am dori foarte mult ca prin intermediul bdquoLimbii Romacircnerdquo să sporim cantitativ şi calitativ şansa de a asimila metodele performante de predare şi studiere a limbii şi literaturii romacircne Ne pro-punem cu susţinerea specialiştilor icircn domeniu să revigorăm schimbul de idei şi de experienţă icircntre profesorii interesaţi de noutăţile didactice să stimulăm interesul general pentru studiul limbii literaturii şi culturii romacircne icircncurajacircnd caracterul sistematic de icircnsuşire şi răspacircndire a cu-noştinţelor

Icircn acest context adresăm bibliotecarilor profesorilor studenţilor licee-nilor elevilor rugămintea de a ne ajuta să instituim un flux informativ continuu cu finalităţi reciproc avantajoase pe dimensiunea revistă ndash ci-titor ndash icircnvăţămacircnt

Aşteptăm mesajele dumneavoastră pe adresa Căsuţa poştală nr 83 bd Ştefan cel Mare nr 134 Chişinău 2012 sau pe adresa de e-mail romanainscoalagmailcom Vă rugăm să ne comunicaţi opiniile dum-neavoastră despre revistă să ne sugeraţi ce teme subiecte aţi dori să abordăm icircn bdquoLimba Romacircnărdquo aşa icircncacirct publicaţia noastră să răspun-dă intereselor şi exigenţelor procesului educaţional actual şi desigur să icircntrețină un consens cu preocupările şi aşteptările dumneavoastră

Colegiul de redacţie

8 R O M Acirc N Ă

Stejărel OLARULimba romacircnămarca noastră identitară

SO ndash Secretar de Stat Ministerul Afacerilor Externe al Romacircniei Departamentul

Politici pentru Relaţia cu Romacircnii de Pretutindeni

Limba este un prim element de identitate icircn evoluţia unei persoane Aşa cum spunea foarte sugestiv Nichita Stănescu limba este o patrie icircn sine icircn care locuim icircn care ne simţim con-fortabil prin care comunicăm ne facem cu-noscuţi pe noi şi ideile noastre Limba romacircnă reprezintă o marcă identitară veche pentru că ea este vorbită icircn acelaşi spaţiu de multă vreme Prezenţa şi statornicia ei pe un teritoriu extins sunt o dovadă a importanţei acestei frumoase limbi romanice studiată şi icircn Occident icircn Chi-na sau Japonia Să ne aducem aminte de faptul că Mihai Eminescu a fost tradus icircn limba chi-neză iar Nichita Stănescu este unul dintre la-ureaţii romacircni ai prestigiosului premiu Herder Aceste realităţi se traduc printr-un interes larg răspacircndit pentru limba romacircnă care fără a fi o limbă universală a reuşit să pătrundă pe pieţe intelectuale dintre cele mai variate

Aşadar putem afirma că limba romacircnă este o prezenţă notabilă prin bogăţia ei lexicală prin fondul deosebit de cuvinte prin influenţele şi icircmprumuturile prin care a trecut Ea rămacirc-ne limba romacircnilor oriunde s-ar afla aceştia poarta către o identitate aparte aceea a celor care vorbesc şi preţuiesc limba romacircnă

Recunoaştem şi apreciem rolul foarte impor-tant al revistei bdquoLimba Romacircnărdquo care pe par-

a r g u m e n t 9

cursul a două decenii promovează neicircntrerupt atacirct valoarea estetică şi stilistică a limbii romacircne cacirct şi dezbaterile despre evoluţia ei O astfel de prezenţă este indispensabilă icircn Republica Moldova din mai multe motive Icircn Republica Moldova se vorbeşte limba romacircnă fapt care nu poate fi tăgăduit sau contrazis de nimeni Peste Prut se vorbeşte o ro-macircnă foarte frumoasă densă şi nuanţată capabilă să icirci icircnzestreze pe vorbitorii ei cu un bdquopaşaportrdquo lingvistic european limba romacircnă

Icircn Republica Moldova există un public generos şi sensibil la fenome-nele culturale actuale receptate mai ales prin intermediul limbii romacirc-ne Cititorii de aici preţuiesc proza şi poezia de limba romacircnă drama-turgia şi tot ce se transmite valoros prin limba romacircnă Chişinăul este un oraş cosmopolit cu oameni care au nevoi culturale rafinate cu un public exigent cu o bogată şi diversă viaţă literară şi artistică Şi icircn acest climat spiritual excepţional limba romacircnă se poate considera la ea acasă

Salut aşadar derularea proiectului bdquoRevista laquoLimba Romacircnăraquo icircn fie-care şcoală din Republica Moldovardquo lansat chiar cu prilejul Zilei Lim-bii Romacircne la 31 august Doresc mult succes publicaţiei viaţă lungă şi realizări fructuoase Icircmi exprim convingerea că multe dintre contribu-ţiile revistei vor genera reacţii intelectuale de succes vor spori numărul de cititori şi vor conduce la consolidarea unei reţele a celor care studi-ază limba şi literatura romacircnă

10 R O M Acirc N Ă

Ana BANTOŞLiteratura de la Est de Prut şi reflexele brutalităţii istoriei Nicolai Costenco

Traseul pe care poate fi urmărită identificarea lui Nicolai Costenco cu propriul eu uman moral artistic este cacirct se poate de sinuos pes-te caracterul complicat şi destinul dramatic al omului Nicolai Costenco suprapunacircndu‐se drama poporului romacircn Nicolai Costenco ilustrează poate cel mai complex şi mai distor-sionat destin al creatorului basarabean din se-colul al XX‐lea Icircn mare parte creaţia sa a fost judecată după scrierile sale apărute pacircnă prin anii rsquo80 cacircnd icircncă nu erau cunoscute Povestea Vulturului scrisă icircn 1955 şi apărută icircn 1998 şi Din bezna temniţei (scrisori din Gulag) pu-blicată icircn 2004 subiectivismul celor care i‐au estimat scrierile fiind determinat şi de graba de a da verdicte Deocamdată un punct de vedere mai echilibrat icircn acest sens a icircncercat să‐l formuleze Theodor Codreanu (vezi arti-colul Nicolai Costenco văzut de Victor Teleucă bdquoLimba Romacircnărdquo 2012 nr 1‐2 p 177‐180) care identifică icircn Costenco icircn bdquodemnitatea singurătăţiirdquo acestuia modelul existenţial al lui Victor Teleucă

Autocaracterizacircndu‐se icircn Povestea Vulturului Nicolai Costenco afirmă că icircn perioada activi-tăţii sale la bdquoViaţa Basarabieirdquo era un continua-tor al bdquovechiului curent ţărănesc promovat de revista bdquoSemănătorulrdquo şi colaboratorii ei bdquosă-mănătoriştii Vlahuţă Coşbucrdquo Va fi adeptul

AB ndash conf univ doctor habilitat icircn filologie

cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Teorie

Literară bdquoG Călinescurdquo Academia Romacircnă Direcţii

de cercetare literatura romacircnă literatura universală

şi comparată teorie literară Publicaţii recente

Reabilitarea autenticului Culegere de articole și

studii critice Chişinău 2006 Deschidere spre universalism

Literatura romacircnă din Basarabia postbelică

Monografie Chişinău 2010 Literatura basarabeană şi

modelele literare europene Bucureşti 2013

c r i t i c ă e s e u 11

poziţiei de clasă şi icircşi va exprima simpatia faţă de ţăranii răzeşi faţă de firea lor independentă harnică din această pătură făcacircnd parte şi bu-nicii săi dinspre mamă după cum reiese din lucrarea sa memorialistică Povestea Vulturului

Icircn volumele interbelice scrisul pe care icircnsuşi autorul şi‐l autocaracteri-zează icircn aceeaşi lucrare drept bdquoermetic simbolist deşi sincer nu se dă uşor la prima citirerdquo este impregnat de mediul literar romacircnesc de cel european şi de cunoştinţele sale icircn domeniul literaturii ruse din care a şi tradus Icircntr‐un studiu intitulat Lirica interbelică din Basarabia şi poezia franceză modernă E Hotineanu icircl prezintă pe poetul Costenco din per-spectiva oscilării icircntre simbolism şi parnasianism evidenţiind icircn volu-mul Elegii păgacircne motivele antice ca expresie a artei parnasiene (p 104) Autoarea concluzionează că scriitura lui Costenco bdquose vrea o chintesenţă icircntr‐o variantă locală autohtonizată a unui subiect devenit universalrdquo (p 106) Prin Cleopatra sau Ofelia Costenco aduce către cititorul ba-sarabean motive antice de largă circulaţie care nu prea erau populare icircn mediul literar de la Est de Prut Motivele parcului al grădinii al peisaju-lui venind pe filieră verlainiană sunt prezente la Costenco icircn mai multe poezii icircn care autoarea studiului depistează bdquoun amalgam de lumini şi fluiderdquo bdquode sunete şi amintiri suaverdquo De provenienţă simbolistă parcul autumnal este autohtonizat de către Nicolai Costenco bdquoAm trecut prin vechiul parcrdquo

Icircn poezia lui Nicolai Costenco icircnsă prevalează un univers al satului ba-sarabean cu icircnsemnele sale inconfundabile adiind a lapte leuştean şi mămăligă casele albastrului cătun ghemuite lacircngă colină gardurile de nuiele dormind ascunse icircn urzici cu facircntacircni schiţate pe omăt ca ieroglife cuneiforme codrii şi bălţile cu stuf casa bunicilor albind printre copaci şerpuie drumuri de care Construită sub influenţa poveştii puşkiniene Mitologia basarabeană a lui Nicolai Costenco icircmbină imagini şi chipuri din spectrul biblic şi din cel al basmului popular Rapsodia basarabeană contrazice imaginea trufaşă a creatorului corectacircnd infatuarea iubita e prevenită să se plece pentru a trece pragul căsuţei de la ţară o căsuţă de văzduh dragă poetului bdquoAi să intri dar ia seama nu sta macircndră ci să‐ţi pleci tufa asta de tăciune pragul cacircnd va fi să‐l trecirdquo Poetul icircşi icircnsuşeşte peisajul rustic basarabean convertindu‐şi nostalgia pentru depărtarea vagă aplanacircnd dorul de depărtări ademenitoare

12 R O M Acirc N ĂbdquoHăt departe unde cacircmpu‐i un deşertPacirclc de arbori parcă‐s palmieriNe‐ndulcise rostul unei păreriDorul altei lumi cu sens incertrdquo

Inima dospită cu otravă icircn mijlocul durerii omeneşti şi temeritatea tinerească sentimentul suav al primei iubiri sentimentalismul declarat (bdquoMi‐e inima flămacircndă de o romanţă sentimentală de o petală presată icircntre foi de‐o ştanţărdquo) eliberarea bdquoMi‐e scacircrbă de acelaşi cacircntec vier-mos murdar de slugărdquo sentimentele impure viaţa şi literatura ce se iau la icircntrecere sunt reflectate icircn versurile sale din tinereţe icircntr‐un mod sprinţar nepretenţiosbdquoDe‐acuma viaţa e a meaFetiţă subţirică şi icircnaltăNu crezi că pentru tine toateEu le las baltăLa coş cu filosofiiCu poeţiiCu toţi deştepţiirdquo

Nepăsători ca doi prunci icircntr‐o lume putredă de silă şi murdărie icircndră-gostiţii din poezia interbelică a lui Nicolai Costenco poartă amprenta scrierii decadentiste Ecouri icircndepărtate vin din lirica franceză acest aspect fiind analizat de către Eleonora Hotineanu icircn a sa disertaţie des-pre lirica basarabeană şi lirica franceză Icircn atmosfera bacircntuită de ploa-ia autumnală tăcerea vastă traversată de şoapte care icircnfioară noaptea fără de sfacircrşire ceaţa bezna vacircntul jilav dominat de voluptate malignă personajul liric are sentimentul destrămării (bdquoEu sunt o părere Sunt un pumn de scrumrdquo) se simte neicircnţeles Contaminat de mediul cărţilor dar şi de umeda verdeaţă (bdquoStau printre cărţi ndash un intelectu-al Dar creşte‐n mine‐o umedă verdeaţărdquo) Motive biblice cu Iisus suind Golgota icircmpetritei cruci la fel ca şi pasiunea păgacircnă naturalul opus ipocriziei moralităţii timidităţii precum şi aerul satisfăcut sufi-cienţa cuceritorului de inimi ce se vrea ţinut icircn fracircie ndash fac dovada unui anume sentiment al icircndrăgostirii de sine icircnsuşi Dubla natură a per-sonajului se desfăşoară icircntre jocul cu iluziile şi mistuitoarele nostalgii tăcute chemarea altor lumi bdquoplacircnsul duhurilorrdquo bdquoşi‐această rea căţea

c r i t i c ă e s e u 13

viaţardquo icircncolţindu‐i bdquope cei fără iertarerdquo autorul autodefinindu‐se drept bdquoo oază de mister icircntr‐un spaţiu de luminărdquo Icircn altă parte bdquoicircşi placircnge infinitul sirenele de gheaţărdquo Limbajul serii e bdquodulce şi concisrdquo liniştea şi pacea sunt icircnşelătoare convertite fiind icircn tablouri preţioase precum acesta bdquoIcircn ochii mei profilul e calm şi e corect Doar pieptul tulburat se zbuciumă sălbatic Un murmur păsăresc şi‐un gacircngăvit insect Oficiază‐n codru de aur şi jăraticrdquo (Charmion) e contrazis de iubirea şi facerea de bine pe care le promovează ca valori umane supreme (icircn poezia Amurg) de dorinţa de asumare a condiţiei sale de om de la ţară

Problema regionalismului pe care o promovează la bdquoViaţa Basarabieirdquo e o chestiune aparte Deschis spre mişcările literare europene icircn arti-colele publicate icircn revista pe care o conducea Nicolai Costenco va pro-mova un program artistic din care reiese că icircnţelege menirea complica-tă a scriitorului basarabean pus icircn faţa necesităţii arderii etapelor icircndemnacircndu‐şi confraţii icircn felul următor bdquoNoi trebuie dintr‐o dată să creăm şi pentru clasici şi pentru romantici şi pentru parnasieni sămă-nătorişti poporanişti modernişti şi pentru cei cu tendinţe socialerdquo (Nicolai Costenco Literatura basarabeană de astăzi VB 1937 nr 7‐8 p 114) Icirci va susţine şi pe colegii săi de generaţie de la revista bdquoBugea-culrdquo editată la Bolgrad icircndemnacircndu‐i bdquoIcircnvăţaţi să vă păstraţi cumpătul lacircngă periculoasa vecinătate a geniilor altfel vă pacircrjoliţi aripile plăpacircn-de de libelule şi pieriţirdquo (apud Gheorghe Gheorghiu Destine literare 1998 p 135) Sprijinind originalitatea şi spiritul local la icircnfiinţarea Societăţii Scriitorilor Romacircni din Basarabia Nicolai Costenco va menţiona că specificul trebuie promovat bdquofără a‐l rupe din sacircnul fami-liei latine romacircneştirdquo La doar patru ani după ce a făcut aceste afirmaţii bdquomoldovenistulrdquo Nicolai Costenco va fi judecat pentru agitaţie antiso-vietică propagarea alfabetului latin icircnlocuirea limbii moldoveneşti cu limba romacircnă şi nerecunoaşterea metodei realismului socialist De aceasta din urmă Nicolai Costenco s‐a dezis icircn mod public la o şedinţă a scriitorilor sovietici desfăşurată la Chişinău icircn 23 iulie 1940 icircn ca-drul căreia scriitorul ucrainean Ivan Lee o propaga de la tribună Cura-jul de a spune a fost extrem de scump plătit de către revoltatul scriitor basarabean Spirit cultivat va continua şi icircn Gulag după restabilirea relaţiilor cu ai săi să solicite anumite cărţi şi discuri cu muzică popula-ră romacircnească pentru a‐şi menţine aceeaşi stare de creativitate ce‐l caracteriza la bdquoViaţa Basarabieirdquo Nicolai Costenco vrea să fie la curent

14 R O M Acirc N Ăcu viaţa literară şi se documentează icircn vederea reluării activităţii sale scriitoriceşti Icircnainte de a fi deportat scriitorul se afirmase ca poet ca publicist şi icircn calitate de eseist foarte activ realizacircnd cronici ale cărților semnate de colegii săi de breaslă etc Ca prozator abia urma să se ma-nifeste cea mai importantă proză fiind Povestea Vulturului scrisă icircn Si-beria dar care nu a văzut lumina tiparului icircn timpul vieţii lui Nicolai Costenco decedat icircn 1993 adică după destrămarea Uniunii Sovietice Care să fi fost motivele nepublicării acestei lucrări foarte importante cu mult superioară Severogradului şi icircn care Nicolai Costenco icircşi dezvă-luie adevărata sa fire ca de altfel şi icircn Din bezna temniţei (scrisori din Gulag) Prima concepută sub formă de memorii după moartea lui Stalin este scrisă icircn Gulag de la 11 octombrie pacircnă la 16 decembrie 1955 icircn fond fiind vorba de trei luni Iar a doua e alcătuită din unspre-zece scrisori adresate familiei sale aflate la Bucureşti (mama tatăl vi-treg şi fratele de pe mamă) cinci scrisori adresate lui Dominte Timonu şi şapte scrisori adresate lui Nicolai Costenco de către Dominte Timo-nu Cel mai sincer fiind icircn scrisori avem tot temeiul să considerăm că anume aici avem datele cele mai exacte despre cel care a fost Nicolai Costenco Icircn scrisoarea din 23 februarie 1956 bunăoară adresată lui Dominte Timonu care era refugiat la Bucureşti Nicolai Costenco se autocaracterizează drept un revoltat bdquoicircn primul racircnd eram revoltat că deşi eram nepot de răzeş după familie printre romacircni eram consi-derat de o rasă inferioarărdquo alte motive de revoltă constacircnd icircn faptul că bdquoicircn fruntea norodului s‐a erijat prostituţia ereditară şi ne dă poveţerdquo bdquoEram revoltat mai scrie el că voitorii de bine ai norodului politicienii erau nişte demagogi care umblau după caşcavalul puterii ca şoareciirdquo Nicolai Costenco este un revoltat şi icircmpotriva propriei sale firi bdquoEram un revoltat icircmpotriva mea icircnsumi că n‐am aşa o reputaţie de geniu ca Goethe ()rdquo (Este trecut sub tăcere aici dar nu şi icircn memoriile sale motivul revoltei copilului icircmpotriva mamei care părăsită de soţ se va recăsători micul Colea consideracircnd gestul ei ca o trădare Neaccepta-rea tatălui vitreg icircntr‐o primă perioadă este exprimată la tot pasul icircn memorii) Va rămacircne un revoltat şi icircn Siberia unde se simte icircn 1955 bdquoca icircn cămaşă de forţărdquo Comportamentul şi afirmaţiile sale din scriso-rile trimise familiei trebuie raportate la situaţia concretă icircn care se afla bdquoCu lupii fiind urlă ca şi ei dacă nu vrei să fii macircncatrdquo Fire indepen-dentă el icircşi va motiva rămacircnerea icircn Basarabia contrar icircndemnului lui

c r i t i c ă e s e u 15

Pan Halippa (familia lui Nicolai Costenco aflată la odihnă icircn Romacircnia nu va mai reveni icircn Basarabia) icircn felul următor bdquoCacircnd a venit sfacircrşitul lumii vechi (este vorba de fapt despre anexarea Basarabiei la Uniunea Sovietică ndash AB) desigur nu eu am fost acel care să fugă de ruşi căci şi eu eram oleacă de rusrdquo Nicolai Costenco era conştient de ceea ce poate să i se icircntacircmple dacă rămacircne şi totuşi a preferat să‐şi icircnfrunte destinul bdquoEu am rămas cu cei săraci cu duhul deşi eram mai mult decacirct convins că voi duce crucea reeducării Prevederile nu m‐au icircnşelat dar de fugit nu mi‐a trecut prin minterdquo Nicolai Costenco pune comportamentul său icircn acest moment de convulsii cumplite ale istoriei pe seama curio-zităţii sale bdquofără astacircmpărrdquo bdquoO curiozitate fără astacircmpăr mă făcea să primesc totul ca să cunosc totulrdquo Motivele pentru care el n‐a plecat din Basarabia ocupată de ruşi mai erau icircnsă şi altele bdquoŞi mai am macircndria basarabeană de a fi rămas pe pămacircntul meu lacircngă buneii mei care au preferat cimitirului Bellu o groapă uitată pe pămacircntul strămoşesc uitat icircn nevoie de floarea copiilor săi care au luat‐o la sănătoasa pentru cerdquo De aici icircncolo icircncepe judecarea celor plecaţi Nicolai Costenco deportatul făcacircndu‐le proces basarabenilor refugiaţi un proces de pe poziţii de clasă icircn conformitate cu singurul tip de stratificare politică şi socială cunoscut icircn societăţile europene de atunci bdquoPentru ca să nu‐şi piardă o macircnă de galbeni un cufăr de ţoale o conştiinţă pătată Au năzuit la ce La confortul acordat lor de stăpacircnii cărora le‐au slujit cu credinţărdquo Aici firul gacircndurilor şi al explicaţiilor scriitorului se complică mult Nicolai Costenco cel care vrea să‐şi icircnfrunte destinul ndash poate şi pentru a nu repeta gestul tatălui său care funcţionar icircn administraţia rusă de la Chişinău necunoscător al limbii romacircne şi nutrind anumite sentimente de dispreţ faţă de bdquomămăligarii basarabenirdquo după unirea din 1918 a preferat să dezerteze rămacircnacircnd un neconvertit ndash icircncearcă să‐şi icircnţeleagă părintele de către care a fost abandonat icirci analizează comportamentul şi pune gestul evadării pe seama firii independente a nesupunerii faţă de noua administraţie romacircnă şi comparacircndu‐l cu cei rămaşi şi convertiţi icircn ochii cărora o administraţie nouă nu e decacirct o altă administraţie Judecacircnd de pe poziţia de adept al libertăţii şi icircn ca-litate de bdquoveteran al legiunilor celor dacircrjirdquo Nicolai Costenco icircn aceeaşi scrisoare icircşi expune icircn faţa colegului său de generaţie şi odinioară de idei concepţia sa proprie despre libertate pe care pretinde că şi-a for-mat‐o fiind icircmpăcat cu toate cacircte i s‐au icircntacircmplat şi trecacircndu‐le pe toa-

16 R O M Acirc N Ăte la capitolul bdquoplata pentru libertaterdquo Să nu uităm că scriitorului i s‐a permis să plece de la Dudinca abia după moartea lui Stalin Astfel icircncacirct discursul său despre libertate va fi marcat de accente propagandistice Ispăşind o pedeapsă pentru curajul de a fi un revoltat el este icircnsufleţit de bucuria eliberării sentiment căruia icirci dă o formă discursivă transfi-gurată sub influenţa propagandei comuniste (p 50) Icircn acest context este foarte elocventă o afirmaţie a lui I D Sacircrbu bdquoDeţinutul politic ndash oriunde ar fi icircnchis ndash nu este decacirct pionierul simbolic al unei lumi ce alunecă tot mai mult spre icircmpuşcărire generală multilaterală multina-ţionalărdquo (I D Sacircrbu Jurnalul unui jurnalist fără jurnal vol I Scrisul romacircnesc Craiova 1996 p 87) Poate că anume aici se conţine răs-punsul la multe dintre icircntrebările legate de identificarea lui Nicolai Costenco cu sine icircnsuşi Arestarea şi deportarea presupune suspenda-rea oricărui act de justiţie oamenii fiind icircnchişi după cum consideră Anne Applebaum autoarea cărţii Gulagul o istorie bdquonu pentru ceea ce făceau ci pentru ceea ce eraurdquo Gulagul extinzacircndu‐se din interior din bdquomalenkaia zonardquo spre exterior spre bdquobolişaia zonardquo cum era numită Uniunea Sovietică

Nesiguranţa şi complexitatea lui Nicolai Costenco reies şi din mărtu-risirile sale cele mai sincere icircn scrisoarea din 20 august 1955 adresată fratelui său bdquoIcircţi scriu pur şi simplu ca celui mai capabil să‐mi icircnţeleagă potrivirea cuvintelor ca nişte mărgele pe aţa toarsă din acelaşi natal ca-iet sufletesc eu fiind un incoruptibil patriotrdquo

Hannah Arendt consideră că nu motivaţia personală este determinan-tă sub regimul totalitar ci absenţa ei Nicolai Costenco vorbeşte nu icircn numele său ci al celor prost dirijaţi Absenţa interesului pur personal icirci conduce pe indivizi să adere la mişcările totalitare capabile să dea sens vieţii lor La ieşirea din icircnchisoare Nicolai Costenco e gata să creadă că după moartea lui Stalin totul se va schimba el crede icircn forţa benefică a Partidului Comunist

Povestea Vulturului culminează cu dezvăluirea nedreptăţii ce i s‐a făcut icircn copilărie fiind respins la liceul militar din cauza numelui rusesc pe care icircl poartă Momentul acestei rememorări coincide cu intrarea gardienilor icircnchisorii care ordonă să iasă bdquoUşa scacircrţacirci strident intrară trei gardieni icircn chipiuri albastre

c r i t i c ă e s e u 17

Costenco Na vacirchod S veşceamirdquo

Cu alte cuvinte este anunţat că urmează să părăsească icircnchisoarea de aici icircncolo putem presupune protagonistul se aşteaptă la o altă viaţă Anume aflat pe unda acestui optimism Nicolai Costenco icirci icircmpărtăşeş-te prietenului de la Bucureşti Dominte Timonu gacircndurile sale exal-tate bdquoDacă eu vorbesc deschis judec aşa cum cred la asta icircmi dă voie articolul din paşaport Eu am fost izolat pentru că spuneam verde icircn ochi de pe tribună şi icircn scris ceea ce credeam indiferent de persoane Mojicia asta dacă o icircnghite uşor mojicul de racircnd tovarăşii care erau la putere o priveau chioracircş deoarece ei erau cei vizaţi de mine icircn primul racircnd Şi de ce Apoi fiindcă ideile comunismului icircmi plac şi eu sunt un comunist apartinic dar pigmeii care trag spuza pe propria turtă şi vor să pună interesele proprii icircn pofida doctrinei de partid mi‐au fost duşmani şi icircmi vor fi

Moartea tiranului a rezolvat o problemă dureroasă icircn conducere Ideea leninistă a conducerii colective după decesul neaşteptat a fost promo-vată şi dusă cum vedeţi succesele sovietice pe toate tăracircmurile se ţin lanţrdquo Crezacircndu‐se liber Nicolai Costenco crede icircn propaganda unei vieţi mai bune fără a bănui că Hruşciov la congresul al XX‐lea al PCUS icircnlocuindu‐l pe Stalin a optat pentru păstrarea esenţei sistemului as-cunzacircnd culpabilitatea regimului icircn ansamblu aşa cum menționează H Arendt bdquodans les purges massives et la deportation de peuples en-tiersrdquo Propaganda avea scopul de a cuceri masele şi de a le izola de lumea din afara Uniunii Sovietice considerată ostilă Uniformizarea maselor după ce pas cu pas metodic clasele au fost desfiinţate mai icircn-tacirci ţărănimea mijlocaşă prin deportări apoi au fost distruse elitele po-litice muncitoare intelectuale etc ajungacircndu‐se astfel la atomizarea societăţii care icircn felul acesta era mai uşor de manipulat Anume datori-tă pierderii statutului social individul după Hannah Arendt este mai uşor supus activităţii propagandistice statul totalitar folosind violenţa nu doar la constituirea acestuia ci aflacircndu‐se icircntr‐un continuu război cu propria populaţie inventacircnd mereu noi duşmani pentru a continua teroarea Mişcarea totalitară se bazează pe un război psihologic propa-ganda servind interesul lumii totalitare de a‐şi prelungi existenţa Totul se ţine pe necunoaşterea realităţii pe faptul că masele acceptă mitul Icircn paranteză amintim aici că la o icircntrunire de nivel unional la care au

18 R O M Acirc N Ăfost invitaţi toţi redactorii‐şefi ai publicaţiilor din Uniunea Sovietică icircn 1988 la Moscova Alexandr Iakovlev arhitectul perestroikăi a afir-mat că nu există istoria Partidului Comunist Rupţi de realitate tră-ind icircntr‐o lume virtuală oamenii erau icircndemnaţi să creadă icircntr‐o lume mai bună ceea ce face şi Nicolai Costenco Acceptarea propagandei comuniste a coerenţei sistemului care e unul totalitarist este icircn de-trimentul libertăţii individului dar de acest lucru Nicolai Costenco se va convinge mai tacircrziu Anume pentru că preferă coerenţa sistemului icircn care se icircncrede Nicolai Costenco devine patriot al locului unde a fost deportat (bdquoAm devenit mă copile patriot al Dudincăi Pricepi tu asta Din scrisorile tale văd că nu preardquo) contopindu‐se cu o masă de oameni şi pierzacircndu‐şi identitatea bdquoPoate vrei să spui ceva despre pa-triotism c‐aş fi moldovean romacircn sau aşa ceva Da icircn inimă păstrez ca o icoană Basarabia Dar eu mă simt patriot al icircntregului pămacircntrdquo Interesul şi scopul lui Nicolai Costenco nu se vede aici Individul se contopeşte icircntr‐o masă de oameni icircn numele căreia vorbeşte mase-le aflacircndu‐se conform lui Alexis de Tocqueville la baza tiraniei mo-derne sistemul totalitar folosindu‐se perfect de aceasta Promovacircnd aşa‐numita revoluţie permanentă lichidează opoziţia folosindu‐se şi de instrumentalizarea ideologică a literaturii Rezistenţa literaturii icircn faţa politicii cedează arta populară fiind promovată ca artă patriotică Pericolul care vine de aici constă icircn hiatusul icircntre artistic moralitate politică şi ideologie Este pusă pe cacircntar moralitatea icircn viaţă şi morali-tatea icircntr‐o operă

Postulatul de la care Hannah Arendt icircşi icircncepe demonstraţiile icircn ceea ce priveşte originile totalitarismului constă icircn faptul că totalitaris-mul este icircn primul racircnd un atac inspirat de o ideologie contra integrităţii individului Integritatea individului a icircnceput să se des-trame odată cu procesul modernizării şi impregnate icircn scrierile din interbelic ale lui Nicolai Costenco acestea vor transpare icircn palim-psest şi icircn unele poezii şi poeme din perioada postbelică Astfel icircn poemul Ziliana un personaj complex cum e Vameşul care răsare din orice situaţie icircntr‐o formă nouă e asociat de către Nicolai Costenco cu bdquoveacul greu de fierrdquo ce zdrobeşte păşind prin zi bdquomomentul ca pe‐o frunză de curechirdquo teroarea şi neliniştea fiind cauzate şi de con-cepţia schimbată despre timp despre ritmurile vieţii etc Acestea din urmă sunt utilizate cu scopul reconstituirii drumului către eul său

c r i t i c ă e s e u 19

adevărat proces care nu era posibil icircn acele condiţii decacirct pe calea icircncifrării

Cu totul altfel a fost concepută Povestea Vulturului icircn 1955 cacircnd auto-rul icircncepuse să creadă icircn eliberarea sa mai mult sau mai puţin decisivă Postulatele după care se construieşte naraţiunea din memorii constau icircn developarea episodică şi realistă a eului Povestirea organică a vie-ţii se icircmpleteşte aici cu alta episodică Autobiografia şi autoportretul sinelui icircncep cu arestarea drumul de calvar cu trenul spre Siberia din icircnchisoarea din Chişinău la cea din Tiraspol cu specificul ei Razdel-naia Nicolaev şi mulţimea de oraşe icircntre care se aştern sute mii de kilometri Bombardamentul şi bdquogroaza de moarte afişată icircn modul cel mai animal posibilrdquo (p 42‐43) decorul sinistru de război prin care tre-ce trenul groazei cu deportaţi spre Siberia traversacircnd gări bombardate tabere de femei copii şi bătracircni porniţi pe drumul bejeniei etc Macircn-carea alcătuită din buhanca de pacircine peşte sărat ceapă verde şi puţin zahăr microbii baia şi etuva de la Omsk paraşa ndash toate icircntruchipacircnd degradarea fizică şi cea morală frica de moarte (p 43‐44) Comenta-riul interpretarea faptelor tonul voalat ironic (Konvoirii sunt numiţi bdquocavaleri ai Apocalipsuluirdquo) inclusiv portretizările sunt elocvente bdquoCenaclul nostru era compus din poetul basarabean autor de Elegii păgacircne şi creştine sau nici una şi nici alta servind pe masa literară a revistei laquoViaţa Basarabieiraquo lunară de cultură generală şi literatură cu pretenţia de apolitică icircn fond făcacircnd o politică regională fără prea mare sorţi de izbacircndă ndash Costenco prozatorul care cunoştea bine viaţa de la coarnele plugului dar vroia ca şi el să fie suferit la masa boierilor literelor romacircne deşi opincile icircncă icircl jenau şi contrastau comic cu la-valiera fondată şi freza arhiabundentă Mişa Curicherurdquo Identificarea personajului narator de-a lungul unei istorisiri detaliate a copilăriei este presărată cu icircntacircmplări legate de viaţa la ţară la bunicii din Chigo-reni şi cea de la oraş relaţiile cu rudele cu mama icircn primul racircnd amin-tirile despre tatăl său sumare şi marcate de trauma despărţirii senti-mentul că abia după recăsătoria mamei sale el este cu adevărat orfan pentru că a fost icircndepărtat icircn concepţia sa de copil icircn mod brutal de lacircngă mama de care era foarte ataşat relaţia complicată cu tatăl vitreg pe care nu‐l poate accepta evadarea de acasă şi aventurile povestite cu lux de amănunte care i s‐au icircntipărit icircn minte la o vacircrstă fragedă prin-tre ele nefiind lipsă detaliile semnificative despre lumea de atunci aşa

20 R O M Acirc N Ăcum o vedea protagonistul nostru de odinioară şi cum o vede icircn mo-mentul naraţiunii cacircnd Nicolai Costenco se afla icircn icircnchisoarea bdquoAle-xandrovskii Ţentralirdquo Astfel naraţiunea episodului cu evadarea de aca-să ajuns la mănăstirea Ţacircpova de pe malul Nistrului este pigmentată cu sumarele cunoştinţe despre cele ce se petreceau icircn afara sufletului său de copil sturlubatic care nu găsea limbaj comun cu familia sa Icircn timpul unui scurt popas pe stacircncile din preajma Nistrului el icircmpreu-nă cu Sisoe noul său părtaş de aventuri privesc lanurile de peste apa curgătoare bdquoSus ne‐am aşezat cu genunchii la gură şi priveam cum se lasă seara pe pămacircnturile uniunii sovietice ce se icircntindea cu lanurile colhoznice ca nişte moşii boiereşti Aceiaşi oameni dar Nistrul era nu numai hotar a doi vecini ci a două lumi la noi lumea veche dincolo o lume nouă numită socialistă Eu nu pricepeam tacirclcul acestui cuvacircnt nou ci ştiam din propaganda romacircnească de preoţi fripţi la grătar ca mititeii de boieri prăjiţi icircn cuptor ca purceii de fugari peste Nistru sub icircmproşcăturile de gloanţe ale mitralierelor dar toate aceste braşoave erau pentru mine scrie autorul ca şi grozăviile martirilor pictate de monahii zugravi cu fantezie bogată dar măiestrie primitivă icircn prid-voarele bisericilor fantazări stereotipe pentru babe Mai ştiam eu că poporul adică cei fără o leţcaie icircn buzunar şi fără sfinţi icircn suflet au pus macircna lor zoioasă pe putere şi şobolanii şi şoarecii au nimerit icircn cap-cane şi curse dar icircmi părea să fie şi drept cum era şi icircn poveşti Mă nedumerea icircnsă faptul că de ce atacircta vorbărie pentru nişte răufăcători care din opincă plină de glod şi acela străin s‐au trezit peste noapte vlădici icircncotoşmănaţi icircn blănuri de gospodar iar ultimii ca să nu‐şi ceară icircnapoi averea au fost prăjiţi ori icircnecaţi ca nişte motănaşi chiori Mă gacircndeam că aşa le trebuie dacă n‐au putut de la bun icircnceput să‐şi arate ghearele şi colţiirdquo Brutalitatea istoriei năpustindu‐se ca o avalanşă peste paşnica Basarabie reiese din duritatea cu care sunt apostrofaţi cei doi copii privirile cărora la un moment dat au rămas uitate pe icircntin-surile de peste apa curgătoare de către grănicerul icircn uniformă bdquoMă ce staţi voi şi vă beliţirdquo (p 161) Pacircnă aici naraţiunea este icircn numele acelui copil de zece ani pornit icircntr‐o aventură a cunoaşterii neordinare Naraţiunea episodului se icircncheie cu reflecţiile din perspectiva prezen-tului relatării cea a deportatului aflat la Dudinca bdquoŞi iată această ţară care la urma urmei ne‐a primit cu toată ospitalitatea de care e posibi-lă o vedem icircn faţa ochilor icircn haine de lanuri s‐o ajungi cu macircna Pacircnă

c r i t i c ă e s e u 21

azi nu icircnţeleg cum de nu mi s‐au luat vederile cacircnd priveam la viitorul meu infernrdquo (p 159) Icircntrebarea retorică ascunde icircnţelesuri nedesci-frate pacircnă la capăt şi care urmează să mai fie disociate Aceste descifrări pot fi căutate icircn reflecţiile lui Nicolai Costenco despre victimă şi călău icircn peregrinările sale de evadat de acasă umblacircnd pe malul Nistrului micul aventurier a dat de un bdquoşarpe galben care icircnghiţea un peşte mult prea mare pentru trupul lui subţire Şi victima şi călăul erau morţi şi aruncaţi de valul Nistrului la mal scrie autorul care face următoarea concluzie conform moralei care se cerea de la sine icircn situaţia dată bdquoNu icircnghiţi după lăcomia ochilor ci după putinţele gacirctlejului Zisa asta se referea la existenţa agresorului iar bietei victime nici icircn morală nu i se lăsa un locuşor Viaţa icircnsăşi din natura lucrurilor e făcută ca cel tare să‐l nimicească pe cel slab Viaţa se vede nu e nici umană nici miloasă nici nobilă nici dreaptă Ci e aşa cum a făcut‐o fireardquo

Deplasacircndu‐se de la amintirile din trecut la prezentul naraţiunii na-ratorul va continua bdquoPe noi fraţilor de cameră ne‐a icircnghiţit balena noii realităţi politice şi ca Iona din Biblie noi trăim icircn acest stomac ce va trebui ori să ne mistuie ori să ne arunce afară din sine De vom fi cu priinţă vom icircntări trupul acesta imens gura căruia doar cu ţelul acesta ne‐a icircmbucat iar de nu ndash se va lipsi de noi icircn cele din urmă ori vărsacircndu‐ne pe gură ori excreţindu‐ne prin intrarea din dosrdquo (p 164)

La Costenco momentul depăşeşte dimensiunile biblice ţinacircnd cont de locul unde se află cel căruia icirci aparţin reflecţiile (pe narele din icircnchisoarea bdquoAlexandrovskii Ţentralirdquo) tonul este cacirct se poate de realist şi nu lasă loc unei eventuale şi false impresii de cinism Cu toţii şi povestitorul şi cei din baracă fascinaţi de talentul naratorului sunt victime ajunse icircn pacircnte-cul lacom al istoriei al cărei viitor nu aveau cum să‐l prezică Prezicerile optimiste ale lui Mişa Curicheru confratele de condei al naratorului icircm-părtăşind aceeaşi experienţă dezumanizantă a deportării şi care aştepta cu icircnfrigurare minunea eliberării icircn care credea ca un copil icirci trezesc lui Costenco un sentiment de reticenţă icircn faţa istoriei Prins icircn stracircnsoarea icircn capcana mortală a noilor realităţi el se vede ameninţat şi icircn cazul even-tualei victorii a armatei germane deoarece fiind căsătorit cu o evreică era conştient că nu‐l aşteaptă nimic bun

Sentimentul faţă de Basarabia este exprimat icircntr‐un discurs memora-bil care poartă amprenta efuziunilor romantice ale lui Alecu Russo cel

22 R O M Acirc N Ădin Cacircntarea Romacircniei icircnaintaşul nostru din secolul al XIX‐lea fiind motivat de contextul istoric european al constituirii statelor naţiuni Icircn cazul deportatului Nicolai Costenco motivaţia este alta apărarea iden-tităţii umane nevoia de a supravieţui ca entitate e pe primul loc Vizi-unea colectivă care e luată icircn considerare icircn cazul lui A Russo este ex-ploatată icircn cu totul alt mod icircn perioada totalitaristă Icircn comparaţie cu aceste contexte deportarea icirci bdquoconfecţioneazărdquo celui deportat un alt fel de percepere a lucrurilor icircnchişi icircn vagoane pentru vite bdquoicircmpodobiterdquo cu inscripţia bdquofasciştirdquo fără hrană fără apă avacircnd icircntre ei cadavrul unui decedat descompunacircndu‐se huiduiţi prin icircntinderile vaste ale Rusiei cu cuvintele bdquotrec lacrimile noastrerdquo supravegheaţi de convoiri sălbăti-ciţi de regim păziţi de dulăi dresaţi ndash aceştia sunt deportaţii bdquoadunaţi ca oilerdquo şi scăpaţi ca prin minune cu viaţă Naratorul care deşi a văzut cacirct au avut de suferit icircn urma evadării doi deţinuţi din trenul morţii nu renunţase la gacircndul evadării ajuns la locul destinaţiei după Cercul Po-lar va susţine fără niciun fel de ocolişuri că de aici nu‐ţi mai trece prin minte să evadezi Putem oare vorbi icircn aceste condiţii de conformism şi de laşitate de renunţare voită la libertate N Costenco va nutri icircn per-manenţă un gacircnd la libertatea asociată cu bdquolărgimea cerului albastrurdquo al Basarabiei bdquoBasarabia mea Basarabie Nimeni nu te vede cum te văd eu Mulţimea care foieşte icircn tacircrguri şi se icircneacă de fum icircn cabinete şi odăi mulţimea satelor care sudori varsă să scoată din pielea ta cacirct mai mult folos ndash te privesc ca pe o vacă de muls Cine afară de mine icircnţelege lărgimea cerului tău albastru cu soare luminos revărsacircnd va-luri de căldură ce pătrunde pacircnă la coardele cele mai gingaşe ale sufle-tului beat de libertaterdquo (p 154) Destinul basarabenilor icircl frămacircntă icircn mod deosebit firul narativ despre refacere relaţia eului identitar cu sine icircnsuşi incluzacircnd şi bdquopildardquo despre identitatea bdquomoldovenimiirdquo bdquoŞi după pilda şi asemănarea omenească moldovenimea să mă iertaţi că gura păcătosului adevăr grăieşte trăgea la Rai ca musca la miere Nu-mai că mierea nu era pe degeaba şi mai mult era pentru trăitorii din chilii decacirct pentru albinele flămacircnde de harul cel de sus Una şi bună o ştiu moldovenii au făcut şleah la Kiu (Kiev) dar cacircnd am fost pe la uşa Raiului nici urmă de moldovean n‐am văzut pe acolo Şi sfacircntul Petru din prag mi‐a spus cu mirare că de‐aşa naţiune nici n‐a auzit Pe globul pămacircntesc care‐i sta dinainte i‐am arătat o tocikă cu numărul 1001 scris cu caracter petit şi acela şi el a pornit a racircde

c r i t i c ă e s e u 23

ndash Mă dreptcredinciosule poet dacă din ţara asta pe care scrie cu litere groase Rusia nu nimereşte la noi nimeni afară de icircmpăratul Neculai al doilea cu cimotia lui ce mai icircntrebi de nişte ghiogari de moldoveni

ndash Mulţumesc de lămurire şi aufniderzehen icirci zic eu

ndash A gut a zis Sfacircntul Petrea El era ovreu ca şi Dumnezeul lui şi eu m‐am uluit că bieţii moldoveni credeau că icircn afară de apă untişor bracircnzică şi colăcei un dumnezeu străin va face loc şi sufleţelului lor icircntunecat ca o parabolă evanghelică icircn Raiul său cacirct o gămălie de mac cu răsuflători sub tichie

Acestea le‐am visat odată să am iertare de parantezărdquo (p 179) icircncheie naratorul

Vorbitor de limba rusă icircn primii ani de viaţă micul Nicolai Costenco icircşi petrece cea mai mare parte a copilăriei la ţară la bunici unde icircnsuşeşte bine limba vorbită pătrunzacircnd icircn nuanţele ei cele mai subtile cunoş-tinţe cu care se va macircndri ulterior bdquoSunt mai presus de filozofi scrie autorul (probabil s‐a strecurat o greşeală fiind vorba mai curacircnd de filologi ndash AB) şi mai presus de dialectologirdquo şi care dincolo de unele dificultăţi de receptare conferă un farmec aparte scrisului lui Nicolai Costenco Scriitura este mai adecvată obiectului abordat vieţii basa-rabene Făcacircndu‐şi studiile la şcoala romacircnească icircşi va cizela sensibili-tatea lingvistică şi va acumula cunoştinţele necesare pentru a conduce revista bdquoViaţa Basarabieirdquo promovacircnd aici o politică a regionalismului care după cum va recunoaşte icircn 1955 icircn Povestea Vulturului nu avea sorţi de izbacircndă Icircn privinţa limbii icircnsă iată ce scrie Nicolai Costenco bdquoLimba romacircnă Şi mai ales graiul moldovenesc aţi observat şi dum-neavoastră ce plastică e limba moldovenilor Cacircnd vorbeşti parcă vezi ce spui Un şir de metafore limbă a unui popor poet Nimic din abs-tracţia şi scolastica altor limbi dacircrdacircitoare Te iubesc limbă a părinţilor mei şi fel de vorbire a poporului care cu limba zugrăveşte şiraguri de imagini ce le pipăi cu ochii cum ai pipăi mătasea cu degetelerdquo (p 159)

După revenirea din exil atacirct poezia cacirct şi proza lui N Costenco vor avea o conotaţie aparte care vine dinspre reconvertirea la un alt fel de scriere Scriitura distantă şi voit obiectivă icircn proză orientată să bdquocori-jezerdquo istoria pentru a justifica prezentul face să se işte icircntrebarea Icircn ce măsură romanul Severograd reflectă profunzimea interioară a auto-

24 R O M Acirc N Ărului Aici autorul recurge la deghizarea autobiografiei la minciuna stilistică la falsificarea trecutului cu scopul de a arăta că prezentul e favorabil Prin naraţiune e urmărită căderea icircn afara istoriei justificarea gestului una parţială constacircnd icircn faptul că neantizarea vieţii icircn litera-tură e inevitabilă icircntr‐un anume sens şi că literatura pentru a deveni literatură trebuie să se detaşeze de viaţa concretă trăită Icircn momentul icircn care autorul nu scrie la persoana icircntacirci icircnseamnă că se detaşează de viaţa sa Jurnalul icircnseamnă contemplarea propriei vieţi Jurnalul este rivalul literaturii adevărate icircn sensul păstrării raportului cu sinele Dar scrierea icircn sensul adevărat a sinelui se depistează dificil icircn cazul lui Costenco ea nu e una intimă cu excepţia corespondenţei din Gulag Să nu uităm că deşi vorbeşte despre o perioadă foarte dură a vieţii sale la momentul scrierii romanului el este icircncercat şi de sentimentul deta-şării de iadul prin care a trecut La prima vedere personajul său nu pare a fi obsedat de singurătate deşi la o disociere mai atentă vom constata că discursul romanesc e conceput ca o formă a respingerii sentimentu-lui de icircnchidere icircn sine La acest gacircnd te poate duce icircntrebarea simplă icircn ce măsură este developat infernul Gulagului E o icircntrebare care nu va icircnceta să‐l frămacircnte pe cititorul curios să cunoască adevărul des-pre destinul unui scriitor basarabean trecut prin Gulag şi care a creat după al Doilea Război Mondial icircn această parte a Europei despre care scriitorul ceh Milan Kundera de exemplu afirma următoarele bdquoIstoria s‐a năpustit asupra micilor naţiuni din Europa Centrală ca un monstru implacabil şi inexplicabil asupra căruia voinţa umană nu mai avea nicio putererdquo (M Kundera Le testament des somnambules bdquoLe Nouvel Observateurrdquo 9 avril 1982)

După revenirea din Gulag Costenco nu scrie nimic concret despre de-portare şi faptul este explicabil căci nu are cum Dar chiar din start de la icircnceputul romanului cititorul e introdus icircn atmosfera luptei omului pentru supravieţuire icircn condiţiile stihiilor naturii purgaua viscolul Insistenţa cu care autorul stăruie asupra acestui fenomen dezastruos ne spune ceva e o metaforă a deportării O altă metaforă e cea a ghe-ţarilor care mătură totul icircn calea lor De fapt nu descrierea acestora este obiectivul scriitorului ci ceea ce transmit ele Fixacircnd icircn Povestea Vulturului ceea ce reţine din drumul de calvar parcurs cu trenul pen-tru vite de către miile de deportaţi basarabeni Nicolai Costenco face palpabilă imaginea omului care nu mai contează icircn societatea totalita-

c r i t i c ă e s e u 25

ră Hannah Arendt la racircndul ei afirmă că bdquolagărele de concentrare au fost concepute ca laboratoare de experienţă a dominaţiei totalerdquo (Les origines du totalitarisme p 171) Descrierea fenomenelor dezastruoa-se icirci ajută scriitorului să uite contingenţa pentru a‐şi continua viaţa şi pentru a rămacircne fidel vieţii Al cărei vieţi căci el o cunoştea doar pe cea de pacircnă la 1956 Cu siguranţă icircşi dorea să rămacircnă fidel menirii sale de a scrie Care era condiţia sa de scriitor sau care mai putea fi condiţia sa de scriitor aflăm cacircte ceva din corespondenţa cu familia sa aflată la Bucu-reşti La icircndemnul acesteia de a se icircnregimenta icircn racircndurile scriitorilor vestiţi de la Chişinău Nicolai Costenco răspunde sarcastic pastişacircnd Scrisoarea a doua a lui Eminescu (vezi p 219) Vorbeşte aici un Nico-lai Costenco liber de orice prejudecăţi libertatea aceasta fiind plătită extrem de scump Ulterior criticul Mihai Cimpoi analizacircnd creaţia lui Nicolai Costenco icircl va defini drept bdquoexilatul dedublatrdquo comparacircnd exi-lul acestuia cu exilul lui Puşkin icircn Basarabia Comparaţia nu rezistă icircn termenii lui Antoine Compagnon autorul afirmaţiei prezentacircndu‐se ca un moralist dedublat sau ca un moralist amoral Căci cum putea să scrie Costenco despre toate prin cacircte a trecut şi despre nedreptatea care i s‐a făcut ştiind că icircn joc e nu numai destinul său ci şi al copiilor săi Putem oare face abstracţie de imaginea copiilor lui Costea Mol-dovanu urmărind icircnspăimacircntaţi prin geam cum la doar 10 metri de ei gheţarii icircnşfacă şi duc casa vecinului lor icircnvălmăşind‐o icircn valurile tumultuoase Singurul lucru care contează icircn acest caz e solidaritatea umană şi Costenco anume acest lucru ţine să‐l reliefeze descriind viaţa normală icircn condiţiile unei anormalităţi ale unei anomalii istorice Din mediul acesta fac parte oameni simpli a căror pasiune icircn afara orelor de lucru e jocul de cărţi consumul de băuturi tari şi de pelmeni cu carne de ren fiecare cu destinul său trecuţi prin război prizonierat la care autorul face aluzii zgacircrcite şi rare Cum mai poate arăta viaţa obişnuită icircn acest caz Cum e munca relaţiile care e sensul vieţii icircn aceste icircm-prejurări ndash iată axa acestui roman foarte ideologizat icircn care naratorul neacceptacircnd condiţia de icircnvins icircşi icircnsuşeşte condiţia de luptător S‐ar părea că aceasta motivează un anume comportament al omului Icircnsă Costenco nu e Jack London căci destinul scriitorului basarabean a fost determinat din punct de vedere istoric altfel Deşi icircntr‐o scrisoare din Gulag adresată fratelui său Anatol icircl va icircndemna pe acesta bdquoDacă n‐ai citit Martin Iden de Jack London citeşte‐o căci partea icircntacirci seamănă

26 R O M Acirc N Ăcu viaţa mea ca paralelă psihologicărdquo Autorul nu‐şi denunţă eul el icircşi impersonalizează literatura Icircnsă pe parcursul naraţiunii sunt infiltrate date despre contingentul din Dudinca Despre Alexandrov unul dintre colegii de şantier Nicolai Costenco ne relatează bdquoIeşiră Alexandrov mergea mititel gheboşat cu macircinile la spate veche deprindere de de-ţinut Se oprea din cacircnd icircn cacircnd Se gacircndea la ceva numai de el ştiutrdquo Momente de felul acesta care ne iniţiază icircn biografia psihologică a pro-tagoniştilor ne trimit cu gacircndul la faptul că dincolo de scriitură există viaţa reală pe care autorul evită să o developeze deoarece scopul scri-erii sale este de a se situa dincolo de aceasta de a se separa de aceasta de a se elibera de ea fără a o denunţa

Icircn Severograd Nicolai Costenco icircşi construieşte identitatea icircntr‐o naraţiune organizată astfel icircncacirct imaginea eului să corespundă re-alităţii din anii icircn care a scris romanul Echivalenţa icircntre narator şi autobiografia sa poate fi pusă la icircndoială omul acest bdquoanimal narativrdquo (A Compagnon) fiindu‐ne prezentat diferit icircn lirică icircn roman icircn memoriile Povestea Vulturului şi icircn corespondenţa sa Icircn roman avem autoportretul autorului iar icircn Povestea Vulturului ndash autobiografia pe un anumit segment care respectă regulile unei organicităţi narative realiste memoriile fiind foarte importante deoarece fără amintiri is-toria poate fi falsificată Nu ştiu dacă A D Rachieru a citit tot ce a scris Nicolai Costenco Bănuiesc că icircn caz contrar nu l‐ar fi tratat pe Nicolai Costenco din perspectiva bdquodeţinutului dedublatrdquo Cred că o problemă cu care se confruntă critica şi istoria literară axată pe cer-cetarea literaturii din perioada postbelică este absenţa mărturiilor şi a documentelor care să certifice adevărata stare de lucruri viaţa reală din perioada respectivă Altminteri este extrem de dificil să judeci despre ceea ce s‐a icircntacircmplat cu mentalitatea scriitorilor trecuţi prin malaxorul deportărilor al refugiului şi al repatrierii forţate O aluzie care e o părticică infimă din ceea ce ar fi avut de spus icircn acest sens scriitorul Aureliu Busuioc se conţine icircn referinţele sale critice foarte dure la romanul lui N Dabija Lecţie pentru acasă icircn care viaţa reală a fost trădată icircn mod flagrant de către scriitură Nici chiar din roma-nele lui Busuioc Pactizacircnd cu diavolul sau Cronica găinarilor cititorul nu află prea multe icircn sensul divulgării tragediei umane a basarabeni-lor destinul cărora a fost marcat de istorie icircn timpul şi după cel de‐al Doilea Război Mondial

c r i t i c ă e s e u 27

Dintre autorii care au scris despre Gulag doar Aleksandr Soljeniţicircn a fost cel mai aproape de adevăr icircn ceea ce priveşte atrocităţile staliniste pe care le‐a făcut cunoscute icircn icircntreaga lume Icircnsă odată cu publicarea povestirilor scriitorului deportat lucrurile par să arate altfel şi icircnsuşi Soljeniţicircn a recunoscut că nu el a creat imaginea cea mai adevărată a Gulagului Dar iată ce mărturiseşte Emil Cioran care face parte dintr‐o generaţie decimată ai cărei numeroşi reprezentanţi au fost extermi-naţi icircn icircnchisorile comuniste din Romacircnia La icircntrebarea lui Ion Dia-conescu bdquoCe vă reproşaţi Există ceva icircn viaţa dumneavoastră de care să vă fie jenărdquo icircntr‐un interviu Emil Cioran a dat următorul răspuns bdquoIcircmi reproşez multe pagini din Schimbarea la faţă a Romacircniei Icircmi mai reproşez că unii prieteni din tinereţe au suferit mai mult ca mine Ei au fost icircn puşcării unii au murit chiar pe cacircnd eu am trăit atacirct de mult un deşeu al aspiraţiilor noastre O anomalie Noica de exemplu Aproape un sfacircnt Pe cacircnd eu un orgolios exilat icircn principii Nu e normal E o contradicţie şi nu‐mi face bine Viaţa nu mă ispiteşte n‐am cacircştigat nimic fiind viu trăind la umbra Turnului Eiffel Aproape o tragedie N‐aveţi cum să icircnţelegeţi această contradicţie Ambiţia uneori nu ce-dează icircn faţa modestiei Mă dezgustrdquo

bdquoAm trăit atacirct de mult un deşeu al aspiraţiilor noastrerdquo ndash aceasta e ca-racterizarea făcută unei vieţi care din perspectiva celor din Romacircnia sau din oricare altă ţară din fostul lagăr socialist părea a fi o viaţă fără compromisuri Bineicircnţeles că identitatea unui scriitor echivalează cu naraţiunea sa despre sine şi că ceea ce afirmă Cioran despre sine icircn interviul citat icirci completează esenţial identitatea Conform opiniei lui Paul Ricoeur pentru a conferi coeziune eului e necesar ca viaţa să fie narată căci noi locuim icircn viaţa noastră ca icircn naraţiunea noastră Anume icircn acest sens Costea Moldovanu personajul din romanul Severograd icircl reprezintă icircn mare parte pe autor fire contorsionată impunacircndu‐se printr‐o figură atletică remarcabilă (după cum era şi Nicolai Costen-co) caracter dur călit icircn condiţiile aspre ale Siberiei unde după cum aflăm de la autor protagonistul a ajuns icircn căutare de cacircştig fiind orfan de tată a trebuit să se descurce mai greu Pe canavaua aceasta asemănă-toare unei pacircnze de protecţie icircşi bdquobrodeazărdquo autorul nostru naraţiunea icircn realitate ştiindu‐se că de fapt Nicolai Costenco ca şi soţia acestuia Maria (sau Măşuţa după cum e dezmierdată icircn roman) au ajuns la Dudinca deportaţi fără niciun motiv Este clar că pentru a rupe tăce-

28 R O M Acirc N Ărea Nicolai Costenco a recurs la acest bdquotrucrdquo substituind realitatea cu ficţiunea Nu este exclus că scriitorul scăpat cu zile din Siberia şi vi-sacircnd la o altă viaţă parţial să se fi icircncrezut icircn bdquomodul de viaţă sovieticrdquo

Hannah Arendt demontacircnd şi remontacircnd mecanismele totalitarismu-lui arată că membrii societăţii supuse acestui regim acţionează bdquoicircn con-formitate cu regulile unei lumi fictiverdquo Icircn ceea ce priveşte bdquoficţiuneardquo la Nicolai Costenco aceasta forţată este prezentă chiar din start după cum reiese din corespondenţa sa din Gulag publicată postmortem icircn 2004 Iată bunăoară ce icirci scrie fratelui său Anatol despre toate prin cacircte a trecut bdquoA icircnceput după asta războiul eu am fost mobilizat şi dus să vizitez edificiile impozante şi ticsite de ticăloşi din diferite oraşe ale ţării şi să admir aurora boreală de care auzisem din cărţirdquo Foarte zgacircrcitele detalii sunt elocvente deportarea e numită bdquomobilizarerdquo iar icircnchisorile sunt bdquoedificii impozanterdquo Viaţa de după Cercul Polar e bdquocă-lătorie icircn jurul meseirdquo corpul său de haiduc fiind transformat icircn forţă de tracţiune bdquoLa pol după un an de călătorie icircn jurul mesei am icircnce-put‐o de la hamal icircn port m‐am specializat la icircncărcat vagoane unde ţineam loc de mecanism icircn loc de rotiţe ndash picioarele iar greabănul icircn loc de platformă de icircncărcare

Apoi m‐am făcut pracica ndash spălătoreasă Dixirdquo Acest bdquoDixirdquo din final are semnificaţia lui Dixi et salvavi animam meam ndash bdquoAm spus şi mi‐am izbăvit sufletulrdquo care conform Dicţionarului de expresii latine bdquoe for-mularea icircn limba latină a cuvintelor profetului Ezechiel (capitolul III versetele 19 şi 21) care recomandă să avertizezi atacirct pe omul ticălos să nu săvacircrşească fapte rele cacirct şi pe omul drept să nu cadă icircn păcat ndash căci numai spunacircndu‐le acest lucru laquomacircntui‐vei sufletul tăuraquo Scurgerea vremii a spălat culoarea biblică de pe aceste cuvinte care au icircmbrăcat un veşmacircnt laic Cu formula lapidară dixi (am zis) filozofii icircşi termi-nau odinioară demonstraţiile iar avocaţii pledoariile

Icircn genere după ce ai făcut mărturisiri ca să‐ţi descarci conştiinţa poţi să adaugi uşurat Dixi et salvavi animam meam Dar de obicei acest laquodixiraquo e folosit astăzi mai mult icircn glumă decacirct icircn seriosrdquo Nicolai Cos-tenco cel care avea studii la Facultatea de Drept foloseşte termenul polisemantizacircndu‐l aici (Icircntre paranteze fie spus acest dicton latin a fost utilizat icircn al său Testament şi de către lingvistul şi omul de cultură Nicolae Corlăteanu care spre sfacircrşitul vieţii a făcut mărturisiri eloc-

c r i t i c ă e s e u 29

vente icircn ceea ce priveşte destinul intelectualului basarabean pus icircn si-tuaţia de a‐şi călca pe inimă pentru a supravieţui şi care pacircnă la urmă nu se lasă strivit de ideologia totalitaristă)

Credea oare Costenco icircn comunism icircn ideea de bdquodezvoltare armo-nicărdquo despre care icirci scrie lui Dominte şi icircn oamenii regimului atunci cacircnd icircşi pune protagoniştii să poarte discuţii despre triumful comu-nismului cacircnd bdquoomul se va dezvolta armonic (sic) va cuceri cos-mosul şi va popula alte planeterdquo Mai curacircnd e vorba de adoptarea unui comportament conform moralei colective insistent propagate de regim responsabilitatea şi libertatea scrisului fiind interpretate de către Nicolai Costenco din perspectivă marxistă Identificarea lui Costenco cu sine icircnsuşi dilemele sale ulterioare lupta pentru icircntoar-cerea la sinele său pe timpul aflării sale icircn Siberia unde se identifică icircn relaţia cu colegii de lucru icircn raporturile sale cu familia cu feme-ile cu comunitatea icircn care s‐a icircncadrat pe perioada deportării dar şi ulterior căutacircnd să redescopere reperele de altădată icircn Goga Ar-ghezi icircn muzica populară icircn Descrierea Moldovei pe care a tradus‐o din latină icircn Lermontov Puşkin London Tolstoi prin toate acestea Nicolai Costenco icircşi identifică eul creator Robusteţea firii sale şi un optimism nativ icircl vor determina să creadă icircn faptul că nici chiar Si-beriile nu pot opri firul vieţii bdquoCostea se apleacă asupra unui firicel de iarbă verde ce iese din pămacircntul tundrei Cercetează cu atenţie acest vacircrf de limbă ironic ieşit din cenuşa arsă de geruri a pămacircntu-lui Parcă ar intenţiona să zică laquoCe credeţi viaţa n‐o să izbacircndească şi aiciraquo Costea vroia să rupă firul de iarbă dar cineva icircl opri Creşte creşte şi luptă pentru adeverirea vieţiirdquo Desprindem de aici un sens moral major al scrisului lui Nicolai Costenco şi poate gacircndul ascuns tăinuit adacircnc icircn scrisul său care pentru a vedea lumina tiparului trebuia să corespundă principiilor realismului socialist şi anume că vina cea mai mare a regimului totalitarist este de a fi atentat la viaţa pe pămacircnt care e sfacircntă Morala comunistă şi cea umană se află mereu icircn competiţie Deşi a şti să icircnveţi dintr‐o experienţă inumană nu mai icircnseamnă libertate Travestiul moral conformismul bdquoipocrizia mora-lităţiirdquo (Stendhal) sunt icircn corespundere cu cerinţele vremii icircn care a trăit şi a creat Nicolai Costenco de aceea nu e de mirare că icircn 1978 lui icirci va reveni premiul de icircncurajare pentru cea mai reuşită scriere artistică pe tema clasei muncitoare icircn romanul Severograd prezentat

30 R O M Acirc N Ăla concursul unional pentru anii 1974‐1976 aici fiind pe faţă ipocri-zia moralităţii comuniste Icircnsă pacircnă la urmă coeziunea interioară a personajului din romanul pentru care autorul a fost premiat ţine de conştiinţa sa şi de ideea de adeverire a vieţii Amintim că noţiunea de conştiinţă icircn perioada sovietică era extrem de ideologizată Percepţia termenului bdquoconştiinţărdquo icircn sens etic era şi ea foarte icircmpinsă spre codul etic al constructorului comunismului adică a unei societăţi imaginare La nivelul discursului oficial care răzbătea şi icircn scrierile literare era de asemenea icircnţeleasă icircn sensul de morală comunistă Icircn cazul protago-nistului nostru mecanismul de funcţionare a conştiinţei e proiectat icircn raport cu opinia comunităţii şi cu familia (Costea Moldovanu e căsăto-rit şi are trei copii dintre care unul bolnav) bdquoFrămacircntare icircn mintea lui Moldovanu Mare frămacircntare Cum s‐ar spune ndash la cumpăna apelor Dar ce stacircncă tare şi bine cumpănită e conştiinţa Inima fecioară fier-binte te icircmpinge iar talaghirul sovestei singur se vacircră sub roată Carul fiinţei chiar icircncărcat cu paie uscate dacă roata una din patru e prinsă de gura ce ţine obada se hacircţacircie tremură protestează dar se opreşterdquo De aceea starea de icircndrăgostire este una trecătoare Pe de altă parte ambiţia masculină nu‐i permite să se lase copleşit de sentimentalitate Dragostea e o aventură icircn care protagonistul icircşi verifică rezistenţa psi-hologică şi satisfacţia de a plăcea Cuceritorul Costea Moldovanu icircşi trăieşte spectaculos aventurile nu se jenează de gura neostoită a veci-nei Dacircbina şi pune la icircncercare răbdarea Măşuţei Nu se consideră un trădător icircn raport cu familia El este masculul care se vrea liber bdquoN‐o să mă ţii legat de fusta tardquo icirci repetă mereu soţiei Aceste calităţi aparţin na-turii bărbatului Costea Moldovanu fiind icircntruchiparea bărbatului ne-supus orientat să cucerească Protagonistele de care e atras personajul principal al romanului Kern Iasnaia fac parte din categoria femeilor inteligente culte şi elegante Icircl plac pe Costea Moldovanu dar el se va confrunta cu ideea că nu are suficientă cultură pentru a se lăsa copleşit de sentimente şi se icircntoarce la familie şi la soţia sa care nu e atacirct de pretenţioasă Toate aceste istorii mici intercalate scot icircn evidenţă ca-racterul protagonistului Naratorul icircşi developează istoriile subliniind capacitatea de depăşire a momentelor sentimentale Femeile sunt fru-moase spirituale superioare icircntr‐un anume sens icircnsă el icircşi va icircnvinge propriile sentimente nelăsacircndu‐se copleşit de emoţii Dar atitudinea protagonistului faţă de femeie se developează icircn fraza Luminează şi

c r i t i c ă e s e u 31

dă căldură aceasta icircţi e menirea Un anume fel de milă şi compasiunea faţă de Măşuţa se profilează icircn raport cu egocentrismul bărbatului Un egocentrism care are ceva din laşitatea celui indiferent faţă de suferinţa celuilalt icircn cazul dat celălalt fiind Măşuţa privită şi ca o victimă ispăşi-toare Deşi dint‐o altă perspectivă şi Costea Moldovanu ar fi icircn drept să se considere ca atare dar despre aceasta am putea vorbi icircn cazul icircn care el s‐ar vedea icircn eşalonul intelectualilor icircn racircndul cărora de fapt el nu se vede Revine acasă adus de amintirea dragostei care i‐a unit cacircndva punacircnd mai presus de orice capacitatea de adeverire a vieţii de supravieţuire icircn bdquoraiulrdquo siberian Dar ce icircnseamnă adeverirea vieţii icircn cazul protagonistului nostru Icircn primul racircnd supravieţuirea icircn acele condiţii de luptă inimaginabilă cu stihiile naturii scenele cu topirea gheţarilor pe Enisei descrise cu lux de amănunte de către Nicolai Cos-tenco fiind elocvente icircn acest sens Adeverirea vieţii mai poate icircnsem-na libertatea fără de care viaţa nu se poate afirma icircn mod normal bdquoEh mare lucru‐i şi libertatea Mă simţeam fraţilor ca ciocacircrlia ce facirclfacircie deasupra lanului de răsărită şi inima mea tremura din aripioarele ei nevăzute icircn văzduhul curat şi limpede al dimineţiirdquo (p 173) icircşi amin-teşte naratorul icircn Povestea Vulturului Revoltatul Nicolai Costenco va face frecvente referiri la nevoia de libertate avacircnd mare icircncredere ca scriitor icircn viaţa de după exil bdquoBotezul mocirlei din temniţă şi exil l‐am primit ca să văd pacircnă unde poate ajunge teroarea mascată sub chipul mustăciosului Toată experienţa aceasta este un material de literatură Eu făceam literatură de cabinet icircnainterdquo Cacirct de mult aveau să‐i fie icircnsă icircnşelate aşteptările şi cacircte va fi trebuit să le icircngroape icircn tăcerea de ghea-ţă a totalitarismului pentru a nu se fi lăsat strivit de reflexele brutalităţii istoriei rămacircne să constate cercetătorii sociologi antropologi şi isto-rici literari

Nicolai Costenco (21XII1913 Chişinău ndash 29VII1993 Chişinău) Pseudonime Ra-fail Radiana NFC Poet prozator dramaturg eseist şi traducător Membru de Onoare al Academiei de Ştiinţe de la Chişinău (1992) Este fiul Mariei (n Leahu) din familie de răzeşi şi al lui Fiodor Costenco‐Radzeiovschi nobil cu rădăcini polono‐ruso‐moldove-neneşti funcţionar la cancelaria guberniei basarabene Rămacircne orfan de tată la vacircrsta de şase ani cacircnd tatăl său după schimbările ce s‐au produs icircn 1918 nedorind să depună jurămacircntul icircn faţa noii administraţii romacircne va evada din Basarabia icircn spaţiile ocupate de bolşevici fără a mai da de veste Nicolai Costenco icircşi va petrece cea mai mare parte a copilăriei la ţară la bunicii dinspre mamă răzeşi din satul Cehoreni din preajma Orhe-

32 R O M Acirc N Ăiului unde va lua şi cele dintacirci lecţii de viaţă Primele clase le face la Şcoala Primară Or-todoxă din Chişinău Icircntre anii 1928‐1932 icircşi face studiile la Liceul bdquoBogdan‐Petriceicu Hasdeurdquo din acelaşi oraş Avacircnd rezultate strălucitoare la icircnvăţătură Nicolai Costenco şi‐a depus dosarul la liceul militar dar este respins din cauza numelui de familie rusesc fapt care icircl va marca profund şi pe care icircl fixează icircn memoriile sale bdquocu succes am fost respins am fost respins deoarece purtam numele rusesc Cacircnd m‐am văzut icircn lista celor respinşi parcă m‐au scăldat cu o căldare de apă rece Vasăzică eram rus Ce are a face că eram capabil că mă trăgea inima să port şi eu o curea scacircrţacircitoare chipiu cu şireturi să defilez ca pe aţă să fac gimnastică la bare şi la inele Purtam un nume nenorocit care nu le mirosea bine domnilor ofiţeri romacircnirdquo De ce nu le mirosea bine Deoarece bdquobolşevicii se recrutau dintre ruşirdquo ne explică naratorulA urmat apoi (1932‐1936) cursurile Facultăţii de Drept a Universităţii bdquoAl I Cuzardquo din Iaşi concomitent fiind icircnscris la Facultatea de Litere (limbi străine) Primele sale versuri văd lumina tiparului icircn anii studenţiei icircn 1932 fiindu‐i publicate icircn bdquoCuvacircntul liberrdquo de la Bucureşti cacircteva poezii icircnsoţite de o scurtă introducere semnată de către Demo-stene Botez După revenirea la Chişinău din 1934 de la data icircnfiinţării revistei bdquoViaţa Basarabieirdquo Nicolai Costenco icircn calitate de redactor‐prim (director fiind Pantelimon Halippa) icircmpreună cu poetul şi publicistul Vasile Luţcan va conduce această publicaţie de o importanţă deosebită pentru viaţa literară şi culturală a Basarabiei interbelice Icircn pe-rioada respectivă publică poezii eseuri articole fragmente din cărţile icircn curs de apariţie traduceri practicacircnd activ şi critica de icircntacircmpinare scriind despre cărţile colegilor săi de breaslă Debutul editorial (1937) este marcat de volumul PoeziiScrieri Poezii 1937 Cleopatra Chişinău 1939 Ore Chişinău 1939 Elegii păgacircne Chi-şinău 1940 Poezii alese Chişinău 1957 Poezii noi Chişinău 1960 Poezii Chişinău 1961 Versuri Chişinău 1963 Severograd roman vol I ndash Chişinău 1963 vol II ndash Chişi-nău 1970 Versuri colecţia Mioriţa Chişinău 1966 Norocul omului Povestiri Chişinău 1966 Mugur‐mugurel Chişinău 1967 Tărie Chişinău 1972 Neamul Chişinău 1973 Poeme Chişinău 1973 Scrieri vol I‐II pref de Vasile Badiu Anatol Gavrilov Chişi-nău 1979 Euritmii Chişinău 1980 Poezii şi poeme Chişinău 1983 Euritmii Chişinău 1988 (cu caractere latine) Versuri colecţia Orfica Chişinău 1995 Coroana cu aripi de erete Chişinău 1995 Povestea Vulturului Memorii Chişinău 1998 Elegii păgacircne notă asupra ed tabel cronologic de Vasile Malaneţchi selecţie de Costache Costenco Vasile Malaneţchi Chişinău 1998 Elegii păgacircne Bucureşti ndash Chişinău 2003 Libertăţi Versuri inedite Chişinău 2003 Din bezna temniţei (scrisori din Gulag) Chişinău 2004 Urma-şilor versuri Chişinău 2007 Epigrame şi alte versuri umoristico‐satirice cuv-icircnainte de Vasile Malaneţchi Chişinău 2011

c r i t i c ă e s e u 33

Adrian Dinu RACHIERUFănuş Neagu un dionisiac

Eu trăiesc necontenit dulcele farmec al visării

Chestionat cacircndva icircntr-un interviu de ecou asupra lipsurilor din literatura noastră Fănuş Neagu a indicat fără ezitare bdquoobrazulrdquo adică altfel spus literatura mincinoasă falsificacircnd Istoria şi icircngrăşacircnd icircn epoca realismului soci-alist cimitirele literare sacrificacircnd deopotri-vă adevărul (ce spui) şi ţinuta stilistică (cum spui) Ştie toată lumea că Fănuş Neagu nu a icircnceput ca mare stilist Pacircnă la Icircngerul a strigat (1968 premiul Uniunii Scriitorilor) primul său roman faima prozatorului ţinea de decla-rata sa dragoste proza scurtă Unde după de-butul cu Ningea icircn Bărăgan (1959) s-a impus prin culegerile anilor rsquo60 cu proze icircnchegate migratoare scrise icircngrijit reeditate Cantonul părăsit (1964) de pildă reia bucăţi din Som-nul de la amiază (1960) şi Dincolo de nisipuri (1962) Urmează Vară buimacă (1967) trans-ferată plus cacircteva bucăţi inedite icircn alte cule-geri Icircn văpaia lunii (1971) Facircntacircna (1974) Treptat stilul icircnvinge subiectul s-a spus iar bdquoapariţiardquo romanului anunţată cu surle şi tracircmbiţe iscă mari controverse agitacircnd lu-mea literară Personaje atipice bdquociudaţiirdquo lui Fănuş Neagu (trăsniţi posedaţi itineranţi cu onomastică bizară) vădesc o vitalitate freneti-că pasională stihială de amoralitate jovială Iar autorul de un nonconformism structural culege icircntacircmplări teribile cu bucurii păgacircne

ADR ndash prof univ dr decan al Facultăţii de Jurnalistică

Universitatea bdquoTibiscusrdquo Timişoara Dintre volumele publicate (peste 20) Elitism

şi Postmodernism Editura Junimea Iaşi 1999 Bătălia

pentru Basarabia Editura Augusta 2000 Alternativa

Marino Editura Junimea Iaşi 2002 Legea conservării scaunului (roman vol I II) Editura Eubeea Timişoara

2002 2004 Globalizare şi cultură media Editura Insti-

tutul European Iaşi 2003 Nichita ndash un idol fals Editura

Princeps Edit Iaşi 2006 Eminescu după Eminescu

Editura Timpul Iaşi Poeţi din Basarabia (antologie critică) Editura Academiei Romacircne Bucureşti şi Editura Ştiinţa

Chişinău 2010

34 R O M Acirc N Ăşi reverii bahice icircn textura unui mod arhaic de a percepe lumea Peste demonia locurilor peste frenezia hedonistă barochismul clocotitor etc guvernează icircntacircmplarea Materia primă este negreşit viaţa iar viaţa ca bdquovictimă a timpuluirdquo curge halucinant adăpostind miraculo-sul şi aducacircnd icircn scenă firi elementare violente cu lăcomie orgiastică Icircn totul această lume marginală nestatornică extrasă din bdquoalveolele Orientuluirdquo de freamăt pasional şi vibraţie poetică este o lume icircnchisă apăsată de tragism peste care un Paul Georgescu aşeza restrictiv eti-cheta pitorescului (făcacircnd carieră şi iritacircndu-l pe autor) iar S Damian pe cea a patetismului bdquoŢara hoţilor de cairdquo icircnchipuie astfel o saga bră-ileană trasă icircntr-o salbă de povestiri magice cum sesiza Viorel Coman anunţacircnd trecerea de la pitorescul decorativ la dimensiunea mitică fără a ignora desigur invazia absurdă a Istoriei Posedat de stil Fănuş Neagu icircmbracă magia cacircmpiei icircn dulceaţa limbii exploatacircnd un bdquopa-trulater auriferrdquo (Marea Delta Brăila Bărăganul) după Valentin Sil-vestru Sau agitacircnd bdquodemonul ambulatoriurdquo icircntre bdquocele două lumirdquo [1 207] denunţate de Ovid S Crohmălniceanu satul dunărean cu viaţă ritualică (a da cacircinii bdquoicircn jujăurdquo de pildă) şi fauna celor bdquofără căpătacircirdquo pe tipar picaresc hoinari cu existenţă aventuroasă

Cert Fănuş Neagu icircmplineşte peste ani o veche doleanţă a altui brăi-lean Nae Ionescu cel care icircn 1926 constata că bdquoliteratura nu a atacat icircncă după cuviinţă tema Brăileirdquo Or pe direcţia propusă de Panait Is-trati Fănuş dezvoltă luxuriant nu tocmai cuviincios această mitologie a spaţiului de concreteţe halucinantă şi panlirism făcacircnd de toate tea-tru chiar poezie publicistică sportivă cu savuroasele sale cronici bdquoafu-risiterdquo scenarii cărţi pentru copii şi bineicircnţeles proză icircn primul racircnd

Trecut prin şcoala de literatură icircndrăgit se spune de Petru Dumitriu fără instrucţie bdquonormalărdquo cu o experienţă dramatică (sancţiuni exclu-deri) Fănuş Neagu (1932-2011) a intrat icircn literatură icircn ebuliţia anilor rsquo60 gustacircnd exuberant farsa spectacolul icircnscenarea etc sub cupola imagismului dezlănţuit halucinatoriu A părăsit icircnsă linia realistă modi-ficacircndu-şi traiectul creaţiei Şi a sfacircrşit icircnvins de stil viracircnd spre euforia metaforică (bdquocăutatărdquo nota M Ungheanu) Orice scriitor rămacircne icircnsă bdquoo entitate misterioasărdquo cu o evoluţie imprevizibilă Acasă o capodoperă ne invita icircn vremea bdquode odinioarărdquo icircntr-un timp mitic Bătracircna se va icircn-toarce bdquoicircn odaia icircn care a născut nouă copiirdquo ştiind că bdquoicircntre străini nu eşti

c r i t i c ă e s e u 35

nicăierirdquo Ion Mohreanu (Icircngerul a strigat) icircşi ia lumea icircn cap secondacircnd prin experienţa sa bdquogorkianărdquo tragismul unei strămutări icircntr-o lume per-vertită dincolo de fondul etnografic de o istorie caleidoscopică discon-tinuă colorată anecdotic dincolo de rezonanţele biblice drumul cal-varul nu icircnseamnă o icircntemeiere ci prelungeşte rătăcirea sub pedeapsa unei predestinări tragice Dacă icircn Dincolo de nisipuri dintre cei porniţi icircn icircntacircmpinarea apei doar Şuşteru bdquosimţea icircn faţă răcoarea valurilorrdquo bdquonoii crairdquo (Radu Zăvoianu bdquoideologulrdquo Raminţki Eduard Valdara) din Fru-moşii nebuni ai marilor oraşe (1976) şi el aglutinant icircmbrăţişează ndash sub model mărturisit ndash bdquovieţuirea periculoasărdquo Petrecăreţii lui Fănuş cad icircn delir imaginativ şi carnavalesc sub porunca de a se simţi fericiţi Incrimi-nacircnd cohorta bdquofăcătorilor de cuvinterdquo Marin Preda denunţa primejdia evazionismului vizacircndu-l fără a-l pomeni şi pe Fănuş Neagu Dar acest bdquomiliardar al metaforeirdquo (cf C Sorescu) icircmbătat de ornamentul stilistic de orgia imagistică bdquonu punea deloc preţ pe estetica mimesis-uluirdquo con-stata Daniel Cristea-Enache [2 141] Arta adevărată zicea Fănuş Nea-gu bdquosmulge timp viu real şi icircl dă iluzieirdquo resacralizacircnd lumea Icircncacirct icircncă un Acasă cum şi-ar fi dorit M Ungheanu nu va mai comite prozatorul subjugat de luxurianţă părăsind definitiv naraţiunile realiste de observa-ţie Totuşi supus unei duble lecturi spărgacircnd coaja metaforică Scaunul singurătăţii (1988) primit cu ovaţii şi observaţii cu icircncacircntare sau iritare un roman ramificat episodic a fost citit fie din unghi mitologic fie din perspectivă politică O scriere bdquociudatărdquo (cf G Pruteanu) o lectură difi-cilă negreşit şi o viziune de carnaval total nepotrivită icircn concubinaj cu marile simboluri (dragostea ratarea moartea frica) Examinat superfici-al romanul trăieşte la nivelul oralităţii liber de presiunea canonică Ca-zul Saltava mereu bdquosingur şi potrivnicrdquo ins bdquobolnav de cacircmpierdquo pedepsit şi trimis la Făurei apoi la Ozacircnca muncind bdquoinspiratrdquo pentru a aduce lumea pe bdquocalea cea bunărdquo (ar fi romanul colectivizării aici) ploaia delaţi-unilor icircnscenarea regizată de Bozar Garofeanu ndash exprimă tragismul unei epoci privită fără furii justiţiare Acum bdquoobsesiile iau locul icircntacircmplărilorrdquo şi valenţa sudică descărcacircndu-se pasional şterge tonul inchizitorial uni-formizacircnd peisajul colocvial icircnţesat de reclamaţii bdquobăloaserdquo Supralicitat icircn context postdecembrist pentru curaj civic Scaunul singurătăţii icircntreţi-ne şi evaluativ o confuzie de planuri pedalacircnd pe politic Care icircn Aman-tul Marii Doamne Dracula (2001) dezvăluind un despotism grotesc şi o realitate trivială vorbeşte ndash printr-un mit degradat ndash despre o figură

36 R O M Acirc N Ămalefică după reţetă comercială Tema puterii (ca teroare) află icircn soţia lui Basileu sau icircn nonagenara Die Goia cu limbajul lor bdquope şleau neaoşrdquo o expresie caricaturală coboracircnd cuplul Ceauşeştilor chiar icircn bdquonimicni-cie graficărdquo [2 139]

Considerat un anarhist al fanteziei (cf Valeriu Cristea) Fănuş Neagu este ispitit de pofta naraţiei nerăbdarea povestirii spontaneitatea gacirclgacirci-toare refuză corsetul construcţiei romaneşti bdquoProbardquo romanului e dificilă pentru acest stilist tocmai pentru că Fănuş Neagu trebuie să lupte icircmpo-triva propriului temperament Critica a văzut icircn Icircngerul a strigat cartea sa de răscruce iar icircn Pierdut icircn Balcania o carte programatică Roman-po-vestire (bineicircnţeles) naraţiune caleidoscopică Icircngerul a strigat propunea figuri memorabile are nerv epic şi impune prin concreteţe prin senzaţia de viaţă autentică care combină grotescul tragicul şi duiosul Viaţa lui Ion Mohreanu este urmărită de nenoroc Roman al amăgirilor Icircngerul a strigat se dilată icircnspre senzaţional şi fabulos (războiul seceta exodul ţăranilor din Plătăreşti icircn Dobrogea) vorbeşte de copilăria ostracizată şi itineranţa eroului prin bdquoţara hoţilor de cairdquo e pigmentat de conflicte vi-olente descărcacircnd energii elementare şi pretinzacircnd o lectură simbolică Personajul-cheie este Che Andrei o sinteză imposibilă legacircnd tradiţia cu existenţa aventuroasă fluturacircnd visuri de icircmbogăţire şi proiecte is-pititoare eşuacircnd mereu Che Andrei face legătura cu umanitatea care umple tabloul Frumoşilor nebuni ai marilor oraşe o lume icircn dezagregare bacircntuită de spaime trăindu-şi apusul şi care hrănindu-se cu himere se desparte de sine sub spectrul eşecului şi al ratării Această umanitate cre-pusculară se refugiază icircn trăirea nebunească frenetică a clipei icircntr-o via-ţă bdquotăvălită prin gunoaierdquo icircntr-o morală din care lipseşte tocmai morala Iluzia umple o lume goală de sens

Dacă Fănuş Neagu este un dionisiac cum a demonstrat Marian Popa [3] inspirat de cartea lui E R Dodds impulsul (stilul) dionisiac trebuie că-utat icircn primul racircnd icircn ludismul imaginativ Verva şi spontaneitatea curg torenţial prozatorul s-a observat sacrifică totul pe altarul povestirii Voluptatea spunerii naraţia infinită ar fi emblema prozei sale blazonul Balcaniei Născut povestitor autorul nu face naveta icircntre povestire şi ro-man deoarece ne asigură prozatorul orice povestire bună e un roman Balcanismul epicii sale nu se restracircnge la un spaţiu geografic o tipologie spaţială (interesacircnd geoliteratura) propune o concluzie unanim admisă pentru această arie culturală proliferarea povestirii Plăcerea de a scrie icircn

c r i t i c ă e s e u 37

galopul metaforei este un război lung cu bdquorupturi de nervirdquo Povestitor de rasă calofil icircmpătimit Fănuş Neagu scormoneşte după cuvinte ne plim-bă pe stadioane şi prin cacircrciumi umflă pagina de comentariu sportiv cu o adjectivită belicoasă e nedrept (cacircteodată) dar sclipitor icircntotdeauna El este o natură frenetică condusă de instinct Ieşirea din cacircmpul logicii anunţată de Mancataş a lui Argova (Luna ca o limbă de cacircine) e valabilă pentru toată proza sa ca şi icircndemnul sisific (bdquosus icircn genunchi şi de la capătrdquo ndash cum va spune unul dintre eroii săi)

Cu gust pentru pitoresc şi violenţă Fănuş Neagu icircşi conectează proza freneziei senzoriale Descindem icircn lumea fenomenală plină de patimi neicircnfracircnate icircntr-un spaţiu perceput cu acuitate senzorială melancoliei existenţiale i se opune frenezia hedonistă Lumea sa arhaică de fond mitic redescoperită din interior este o lume fără eroi exorcizacircnd Răul bdquoCu gura plină de poveşti luminoaserdquo Fănuş Neagu respinge icircnrolarea icircn bdquocooperativa babelor justiţiarerdquo Antimodernismul său programatic capătă o modulaţie orientală plonjacircnd din timpul prezent icircn timpul bdquoesenţialrdquo (cel al poveştii) Suntem deci icircn spaţiul basmului un tă-racircm fabulos unde stăpacircneşte mirajul oriental un spaţiu sacru unde răul e absorbit de bine un spaţiu deschis cel al cacircmpiei conducacircnd la bdquopierderea de sinerdquo instauracircnd bdquoun fel de a firdquo Aici aberaţiile istoriei nu hrănesc romanul crizist negru dar nici viziunea rozacee ştergacircnd şirul nedreptăţilor Răul se stinge nu prin rechizitoriu ci prin implica-re atenuacircndu-se prin arta sugerării icircn lumea confuză a icircnchipuirilor zămislind poveşti icircmblacircnzind destinele Iubind viaţa contaminate de epicureism personajele fănuşiene fiinţe naturale cunosc o existen-ţă frenetică această descărcare de culori şi sunete avalanşa oralităţii exaltarea simţurilor eclipsează meditaţia asupra condiţiei umane Ea trăieşte subteran sub acoperişul parabolei Vitalismul vidul sufletesc spectrul ratării dragostea bdquodesprinsă de spiritrdquo conduc spre această viaţă uşuratică Storcacircnd frenezia clipei protagoniştii icircşi iubesc dezas-trele caută un mod de viaţă eliberator sunt atraşi de senzorial elibe-racircndu-se astfel de spaime

Acest specific al lumii fănuşiene mustind de pitoresc aproape obligă la un răsfăţ lexical Metafora provoacă o reacţie icircn lanţ Creator al unui stil Fănuş Neagu va degusta aromele limbii scriitorul bdquostă la pacircndărdquo scrie greu se hrăneşte din bdquobutucul limbiirdquo Sub plapuma metaforei epicul devine pretext Cu bunăvoinţă putem decupa spaţii epice dar

38 R O M Acirc N Ăastfel de graniţe sunt şterse de invarianta stilistică (A Goci) crescacircnd ornamental icircntreţinacircnd bruiajul metaforic

Fără a avea apetit teoretizant Fănuş Neagu ieşea deseori macircnios bdquola rampărdquo pentru a apăra limba de toţi stricătorii ei Dar avalanşa meta-forelor provoacă saţietate Iar primejdia saţietăţii e reală ea poate să icircmpiedice ndash zicea Călinescu ndash bdquobuna receptare a substanţeirdquo

La o nouă lectură şi icircntr-un context de recepţie eliberat de toate opre-liştile bdquoromanulrdquo Scaunul singurătăţii (ediţie definitivă ne varietur 1991) icircşi dezvăluie alte semnificaţii Eugen Simion observa de pildă că frica este bdquosimbolul structurantrdquo al cărţii constatare cumva surprin-zătoare (dar perfect motivată) pentru un scriitor-artist care neavacircnd simţul tragicului (cum repetat s-a afirmat) dezvoltă o viziune carna-valescă inadecvată aici

Bolnav de stil icircmbrăcacircnd lumea icircn bdquoculori mitologicerdquo popularul Fă-nuş Neagu rămacircne irezistibil pe spaţii mici Inimitabil (deşi bdquofănuşie-niirdquo au prosperat o vreme) el se revarsă icircn pagină icircn rafale năucitoa-re strălucitoare fiind ndash icircnainte de orice ndash un povestitor Icircntrebarea dacă Scaunul singurătăţii ar fi un roman s-a pus şi recolta opiniilor indică polarizarea părerilor Romanul spunea cacircndva Borges este bdquoo oboseală a cărniirdquo conţine umplutură nuvela ajunge pentru a spune lucruri esenţiale La Fănuş Neagu icircmpins de poetica prea-plinului icircn culoare patimă celebratoare exces nu poate fi vorba de un econo-mism al mijloacelor şi nici de o disciplină epică Fantezia şi exaltarea nasc delirul imaginativ o erupţie necontrolată de imagini Plonjăm icircn timpul esenţial cel al povestirii O ştafetă a naratorilor cutreieră prozele sale investigacircnd o lume bdquobătracircnărdquo aflată la bdquomarginea apelorrdquo gustacircnd bucuriile păgacircne Cu rădăcini icircnfipte icircn arhetipologia estu-lui european contaminat de Sadoveanu şi Voiculescu Fănuş Neagu icircnchipuie un mythos danubian sondacircnd viaţa instinctuală icircnchizacircnd un sens hermetic icircntr-o proză senzuală trepidantă livrată sub etiche-ta romanului Vitalismul frenezia hedonistă descrierile voluptuoa-se practicile magice urcă icircn fantastic şi gratuitate prozatorul racircvnind racordul cosmic bdquolegea firiirdquo Şi peste toate bdquoo beţie de lunărdquo semn

c r i t i c ă e s e u 39

al eminescianismului o lume aflată sub vraja şi teroarea lunii cu eroi suferind de inlunaţie Poeticul se scaldă icircntr-un spaţiu pervers epicu-reic protagoniştii iubind viaţa icircn exces

Scaunul singurătăţii este rodul acestui scris chinuit şi totuşi sărbătoresc Metaforizarea fracircnge deseori intenţiile alegorice bdquoodăjdiilerdquo stilului (cu amprentă mateină) icircmpovărează un poem simbolic declinant de-voracircndu-şi autorul Fănuş Neagu este bdquotopit icircn paginărdquo chinurile scri-sului nu se văd talentul său indicacircnd ndash amăgitor ndash o uşurinţă a redactă-rii Epicul curge grindina metaforelor se prăvale nemilos denigratorii invocă opintelile lecturii patetismul inutil sensul pierdut icircnceţoşat bdquoascunsrdquo după grelele perdele metaforice bdquoaruncaterdquo de un spirit ludic inventiv stilistic

Adevărul e că proza lui Fănuş Neagu icircmbie către o lectură simbolică (calul malefic peştele-centaur etc) Dar salba strălucitoare a povesti-rilor amestecacircnd icircntr-un seducător vălmăşag epic realul cu fabulosul frenezia senzorială avalanşa metaforică icircntacircrzie ori chiar amacircnă acest popas analitic Inşi păguboşi euforizaţi scindaţi ticăloşiţi eroii fănuşi-eni trăiesc icircntr-o lume fantastă sub regimul sărbătorii atinşi de patima risipirii ei sunt indiferenţi la bdquocitireardquo semnelor iubesc fiesta luxurian-ţa acordă metaforei greutate existenţială stilul artist este transferat protagoniştilor Ei seduc dar nu au exemplaritate morală trăsniţi po-sedaţi itineranţi fraternizează cutreieraţi de mari patimi sub cupola vorbelor afurisite cu o neistovită capacitate de invenţie Dar metafizica lor e icircn suferinţă anxietatea e zgomotoasă orgiastică iubind luminile rampei injecţiile euforizante anestezia nu au cum s-a spus aderenţă la tragic Barochismul este sigiliul acestei proze care maschează bdquoleziu-nea vitalărdquo a unei lumi ce tocmai prin plinătate dacircnd icircn clocot se revar-să peste rama naraţiunii

Extraordinar portretist alungacircnd personajele bdquotipicerdquo Fănuş Neagu cacircn-tă lumea dunăreană (cea bdquofără seamănrdquo) un oraş bdquofără perecherdquo (negreşit Brăila) pompacircnd bdquosacircnge triumfalrdquo icircn arterele textului aglomeracircnd fără milă metafore plutind icircn pitorescul pur icircntr-un festin prelungit caricat racircvnind a opri trecerea Iată bdquoghemulrdquo temelor fănuşiene deşirat icircntr-o scriitură strălucitoare de răsfăţ calofil cu deschideri parabolice de certă bdquovibraţie poeticărdquo Dar ploile metaforice obosesc această reacţie icircn lanţ trezeşte inevitabil saţietate Şansa textelor fănuşiene e că nu pot fi sleite

40 R O M Acirc N ĂO lectură nu epuizează romanul o nouă interpretare află icircn subsolurile cărţii piste fertile icircmbogăţind flora exegetică

Poematic Scaunul singurătăţii luminează sensul unei existenţe (Cezar Saltava) desfăşurată spre icircnsingurare apăracircnd şi căutacircnd adevărul per-sonal şi icircmpreună cu el intersectacircnd alte destine ţesacircnd pacircnza unei epoci icircncercănate icircntr-un climat de suspiciune şi delaţiune cacircnd bdquofrica rămacircne vierdquo o monografie a fricii aşadar trăind icircn cutele textului rătă-cindu-se icircn hăţişurile epicului sacrificacircnd demonstraţia retezacircnd teza bdquope altarul povestiriirdquo Suntem icircntr-un univers stăpacircnit de jocul icircntacircm-plărilor şi al bdquoloviturilor murdarerdquo tragerea la sorţi regia uzurpărilor icircnstăpacircnesc hazardul icircntr-o lume icircn tranziţie (spre clownerie) cu regi de o zi atinsă de un inepuizabil delir verbal Nu icircntacircmplător bdquozarrdquo-ul ob-serva cineva intră icircn prenumele unor protagonişti (Cezar Bozar La-zăr Mantova ndash devenit Leb Betleem)

Ezitantul activist Cezar Saltava exilat la Făurei (bdquointerludiul dintre două prăbuşirirdquo) nu forţează colectivizarea (care prinde bdquolumea-n chingirdquo) şi ca ocrotitor al Mariei Antonescu va fi pus icircn discuţia biro-ului regional şi inevitabil exclus Leb Betleem evreu prin adopţiune vrea să-l scoată din puşcărie pe Alex Măicăneşti pe care tot el icircl icircn-fundase revine pentru a-l bdquoprovocardquo justiţiar (icircn sensul unei reparaţii) pe Dumnezeul locurilor colonelul Garofeanu

Eroii fănuşieni cu gura plină de bdquopoveşti luminoaserdquo trăiesc după bdquopofta inimii uşoarerdquo Au o imaginaţie năzdrăvană şi debitează istorii aiuritoare Icircn acest spaţiu al cacircmpiei (bdquoo icircmpletitură de himererdquo) icircn lumea mirifică a bălţilor colcăind de patimi se bea vacircrtos şi se poves-teşte enorm Destinat carierei militare trecut prin Şcoala de literatură (o bdquocazarmă a creioanelorrdquo zicea ndash retrospectiv ndash prozatorul) Fănuş Neagu este el icircnsuşi un bdquoaventurierrdquo icircmbătat de limbajul stepei bdquoCo-moara cacircmpiei se numeşte depărtareardquo or invitacircnd la visare cacircmpia face parte din biografia scriitorului Acolo ne avertizează el (mereu cu urechea ciulită) limbile bdquose-mbolnăvesc de libertatea expresieirdquo

Vicleniile şi aromele Levantului vorbele colorate şi metaforele deşi-rate icircncropesc biografii fabuloase Scornind fapte teribile şi iubiri ne-buneşti protagoniştii ndash cu simţuri parşive icircn jubilaţie ndash se golesc de gacircnduri Personajele (bdquocolţuroaserdquo) nu agreează masca barocă jocul duplicitar metoda bdquosimulăriirdquo dimpotrivă nu se menajează dar nici

c r i t i c ă e s e u 41

nu se diferenţiază Ele propun un stil pornit din bucuria de-a exista bdquoA fi năuc e treaba inimiirdquo proclamă astfel de eroi pendulacircnd icircntre vocaţia petrecerii şi bdquopragulrdquo fricii Dezordinea fanteziei alătură notaţiilor lirice aluviunile unui bdquobasm enormrdquo dezvoltat pe latură carnavalescă Indi-ferent ce scrie Fănuş Neagu dă senzaţia de irealitate Din textele sale răsare un unic personaj plin de aiurările Orientului icircngacircnacircnd poveşti nins de bdquolapoviţele de aurrdquo ale toamnei

Categoric Fănuş Neagu o legendă icircn timpul vieţii un bdquomare scriitor pe spaţii micirdquo nu a avut bdquomentalitate epicărdquo (icircn accepţia călinesciană) El nu putea scrie altfel Discuţiile despre Scaunul singurătăţii (decretat un bdquomare eşecrdquo) au adunat o sumedenie de icircntrebări şi reproşuri Formula temperamentală icircl macircnă icircnsă irepresibil trăind icircntr-o eternă jubilaţie cu sufletul cutreierat de bdquobucuria firiirdquo

Ca povestitor icircn transă Fănuş Neagu creează viaţa pagina sa musteşte de concret dar condiţia sa de martor e subminată de neputinţa obiec-tivării Imagist abundent el intră icircn categoria stiliştilor elaboraţi lip-siţi icircnsă de fracircnă de aspect spontan deşi gestaţia cărţilor sale ar proba contrariul icircnvederacircnd o trudă migăloasă proza lui Fănuş Neagu dă senzaţia revărsării a torenţialului a clocotului unei lumi violente o umanitate pasională trăind icircn exces Totuşi e icircndoielnic că Fănuş Nea-gu ar sta sub emblema bdquorisipitorilorrdquo ori că sedus de roman icircnţeles ca şansă a maximei afirmări ar fi trădat genul scurt la a cărui revigorare a pus umărul dealtminteri Dacă literatura romacircnă trăieşte din simţuri cum zicea Lovinescu atunci cazul Fănuş Neagu ar icircntări o afirmaţie care aparţine chiar prozatorului anume că scriitorii Brăilei ar fi bdquopăsă-rile bizare şi fabuloase ale literaturii romacircnerdquo

Fănuş Neagu provine dintr-o lume bdquocare-şi macină viaţa icircn vecinăta-tea permanentă a apelorrdquo şi care trecută icircn cărţile sale intersectează pitorescul mediului plin de vitalitate şi culoare (ca la Panait Istrati) crepusculul matein ori tihna contemplativă sadoveniană interesată de credinţe şi obiceiuri necunoscute degajacircnd mister Scriitorul e un voluptuos pătruns de invazia concretului cultivacircnd o proză lirică ce eliberează senzaţia halucinanţei dar spre deosebire de Panait Istrati ne icircncacircntă ca povestitor Textele sale sunt şi o meditaţie asupra condi-ţiei umane eclipsată de erupţia de culori şi sunete există aici oameni violenţi şi o lume evanescentă dar şi visătoria izbucnind nestăvilit icircn

42 R O M Acirc N Ăţinuturile sudice unde suverană rămacircne se ştie oralitatea Efortul de obiectivare (citadinizare) cerut prozei noastre de Lovinescu privea ieşirea din elementar şi descriptiv reprobacircnd pitorescul de suprafaţă proza strict senzorială n-ar fi capabilă de profunzime şi nici aptă de foraje icircn spaţiul eticului şi al existenţialului

Poetizacircnd baletacircnd metaforic pe muchia dintre realitate şi reverie Fă-nuş Neagu nu bdquoicircncaperdquo icircn limitele textului este aici avalanşa metafo-rică saturacircnd cadrul narativ dar şi oroarea neobarochismului faţă de finit (desăvacircrşit) ajungacircnd prin exces icircn fundătura bdquoviciilor virtuţilor salerdquo ( Jean Rousset) Proza sa transportă mirosuri şi culori se icircmbată de fast celebrează existenţa şi instaurează climatul sărbătoresc Fănuş Neagu este icircn continuă stare de jubilaţie regimul sărbătoresc este em-blema scrisului său contaminat de epicureism fluiditate şi teatralitate Limbajul secretă parcă personajele icircmpinse icircntr-un spaţiu luxuriant vom găsi existenţe tragice conflicte etice furtuni sufleteşti Plăsmuirile aparţin unei lumi halucinante evadacircnd icircn oniric Prozatorul nu face un examen sociologic ci metaforic fiindcă iluzia ne asigură Fănuş Neagu este egală cu Darul de a fi icircn viaţă Sub crusta simbolică desluşind vibra-ţia existenţelor autentice asaltate de bolile civilizaţiei maşiniste Fănuş Neagu resacralizează autentifică existenţele transferacircndu-le ritualicu-lui Scriitorul nu are fixaţii negativiste şi refuză instinctiv icircnţepenirea maniheică funcţionează doar mecanismul solemnităţii icircn tentativa de recuperare ritualică a umanului ameninţat (Olelie) fie de pericolul icircn-străinării (Echipa de zgomote 1971) ori de cel al visării (Scoica de lemn 1981) căzacircnd icircn anarhism şi vid existenţial (Frumoşii nebuni ai marilor oraşe) Radu Zăvoianu cacircntăreţul din Frumoşii nebuni este un bdquoflu-ture lacircngă geana visuluirdquo Fluşturatici meschini alcoolici capabili de generozitate eroii lui Fănuş sunt seducători dar nicidecum exemplari Refuzacircnd finalurile icircnchise proza sa este ameninţată de mişcarea cen-trifugă a acestor universuri anarhice pulverizacircnd naraţiunea

Organul principal al scriitorului este urechea zicea Fănuş Neagu Pre-cum altădată Caragiale Fănuş Neagu este interesat de limbaj Dar ob-servăm personajele sale nu se diferenţiază prin limbaj ele nu trăiesc caracterologic ci prin oralitatea liberă de orice construcţie canonică Căutacircndu-i ascendenţa şi apartenenţa la o anumită familie literară vom spune că scriitorul interesat de senzorial şi fantasticul enigmatic icircmpins icircn terifiant se preumblă icircntr-un ţinut exotic (cel al bălţilor Brăilei şi al

c r i t i c ă e s e u 43

Bărăganului) ilustracircnd o promoţie a ruralilor care a izbucnit icircn proza noastră icircn anii rsquo60 descoperind din alt unghi şi icircntr-un alt timp comple-xitatea sufletului ţărănesc Fănuş Neagu trăind starea fundamentală de copil de ţărani este bdquoprovocatrdquo de anotimpuri Starea de exaltare e icircntre-ţinută de icircntacircmplările zăpezilor şi ale gracircului fiinţa sa macircnată de curiozi-tate caută necunoscutul şi dezleagă tainele icircn nemărginirea miraculoasei cacircmpii Aici spiritul bogat senzual flămacircnd de evenimente călătoreşte proza lui Fănuş Neagu poartă obsesia drumului eroii săi sunt nişte pele-grini temperamente fabuloase rătăcind icircn spaţiul tainic al cacircmpiei şi al bălţilor Chiar dacă există nostalgia muntelui (Che Andrei fostul prizo-nier icircn Anatolia icircşi mărturiseşte intenţia de a se muta la munte pentru a prinde puteri ndash v Icircngerul a strigat) toposul prozatorului este unul al cacircmpiei Personajele sale pacircndesc cu simţurile trăiesc intens vorbesc bdquoicircn dungărdquo Este o lume icircn sărbătoare petrecacircnd sub semnul lui Dionisos bdquoNoi ăştia de la Dunăre ştim să petrecemrdquo avertizează autorul Eroii lui Fănuş ştiu să bea sunt icircn vacanţă infinită şi icircntr-un timp al naraţiei fără capăt dezlegacircnd limbile Prinsă icircn vacircrtejul icircntacircmplărilor umanitatea lui Fănuş Neagu combină feericul şi grotescul bdquolimbile se-mbolnăvesc de libertatea expresieirdquo un fatalism ingenuu apasă patima trăirilor exclude contemplaţia dar icircntreţine voluptatea riscului Viaţa e o aşteptare des-tinul trebuie icircnşelat iar eşecurile sunt semnele unei predestinări tragice Eroii lui Fănuş Neagu sunt hoţi de viaţă ei nu cunosc mila ci icircnfruntarea sunt nişte trişori păguboşi bdquoaprinşirdquo de fascinaţia cacircştigului inşi care icircşi aşteaptă şansa ocolind Legea Viaţa ca o pradă ndash iată posibila deviză a acestor personaje năucite de căldură creaţii ale destinului prinse icircn foj-găiala Brăiliţei ndash o altă Comorofcă mişcarea lor fără odihnă icircngustează timpul reflecţiei De altfel umanitatea spaţiului balcanic pluteşte icircn inde-terminare totul e icircngăduit icircn acest teritoriu liber de orice constracircngeri Icircn Icircngerul a strigat timp de douăzeci şi patru de ore stăpacircnă e iertarea Dacă icircn proza lui Fănuş Neagu lipseşte intenţia moralizatoare (icircn sensul unui didacticism stingheritor) absenţa moralei icircnseşi ca spaţiu al limi-tei lasă loc unui spirit de vendetă bdquomoartea se plăteşte cu moarterdquo Vio-lenţa cazurilor icircmpinge soluţia epică dincolo de pura sancţiune morală

Trăirea pasională a vieţii plonjacircnd icircn necunoscut icircn miraculos sau icircn grotesc conduce la eliminarea responsabilităţii Dar personajele lui Fă-nuş Neagu coboară icircn fabulosul folcloric şi alunecă icircn miraj Această miş-care haotică aprinsă de mistuire pătimaşă din care pare a lipsi mobilul

44 R O M Acirc N Ăicircnalt ne conduce icircntr-o lume plină de ciudăţenii şi bizarerii populată de inşi aiuriţi şi trăsniţi un haimanalacircc icircn fond bdquopărăsindrdquo satul dunărean pentru o existenţă marginalizată Personajele sale picareşti sunt naturi neintegrabile Fănuş Neagu răscoleşte o faună curioasă cu eroi bdquofără că-pătacircirdquo atraşi irezistibil de demonul mişcării fără ţintă bolnavi de vaga-bondaj Icircntr-un roman bahic şi boem cum e Frumoşii nebuni ai marilor oraşe degradarea atinge treapta depersonalizării Condamnate la dioni-siac personajele cărţii icircşi icircnsuşesc deviza casei Violatos a te simţi liber icircnseamnă a nu mai fi tu icircnsuţi Sau bdquoca să trăim trebuie să uităm cine suntemrdquo Schimbarea identităţii icircnseamnă şi o schimbare de rol alterarea personalităţii ieşirea din sine adică acceptarea măştii

Lacircngă marii inocenţi ai acestei proze creatori de iluzii subjugaţi de farmecul povestirii icircnotacircnd icircn pitoresc şi gratuitate se mişcă bdquoeroii so-larirdquo icircncălcacircnd normele Dreptul la povestire se cuplează cu clovneria Magicul coabitează cu argoticul generozitatea cu nimicnicia Cara-ghioslacirccul ireverenţa carnavalul etc par a se supune ceremonialului deşi personajele lui Fănuş Neagu nu iubesc rigoarea ci culoarea Eroii săi sunt bdquocuprinşi de fierbinţealărdquo hălăduiesc icircntr-un spaţiu al tuturor posibilităţilor caută comori ei par bdquovrăjiţirdquo fac risipă de forţă vitală icircndrăgesc spectaculosul tulbure Lumea descrisă este asemenea auto-rului un spectacol al freneziei simţurilor desfăşuracircndu-se sub semnul icircngăduinţei dar fără a chema vremurile de odinioară Regresiunea nu e naturistă personajele se mişcă icircntr-un spaţiu al patimilor incandescen-te convorbind cu natura icircntr-un imaginar fabulos care cunoaşte biru-inţa visului Aşa cum autorul fraternizacircnd cu septentrionul face din detaliul peisagistic o bucurie organică şi din copilărie o ţară a neuitării Lişca poate fi citită ca o mărturie a acelui timp icircnceţoşacircnd amintirile Icircnfrigurată de patima tinereţii Lişca-ţiganca dă cu ghiocul şi cărţi so-ioase recurge la icircnşelătorie pentru a nu munci dar căutacircndu-şi bărba-tul ea va pleca icircntre liniile frontului tocmai pentru a contrazice bdquoprobe-lerdquo vrăjitoreşti Cea care se icircntoarce e o altă Lişcă ofilită

Vitalist frenetic Fănuş Neagu cultivă proza poematică Liricul se re-varsă atotstăpacircnitoare sunt legile talentului nu ale construcţiei Nu experiment de laborator sau croitorie literară vom icircntacirclni icircn paginile lui Fănuş Neagu ci imagismul metaforizant dezlănţuit Personajele pot (şi vor) declara precum Iova-falitul bdquoiubire pe veci poezieirdquo Lu-mea scriitorului e plină de gacircnduri poznaşe clocoteşte de petreceri e

c r i t i c ă e s e u 45

biciuită de viscol şi spasmele crivăţului e măturată de vacircnturi desfracirc-nate se fericeşte de ninsoarea smintită toate acestea icirci dezleagă bucu-ria Povestirile scriitorului sunt icircnscenări fabuloase alternacircnd trecutul cu prezentul timpul trăit cu cel visat conservacircnd o ambiguitate care ne scufundă icircntr-un bdquotimp esenţialrdquo Proza lui Fănuş Neagu explorează constata M Ungheanu un continent scufundat Intrăm bdquoicircn burta tim-puluirdquo atingem arhaicitatea născocitoare de datini pătrundem icircntr-un spaţiu-matrice care ţese vraja unui timp mitic adică al unor existenţe magice colorate de icircntacircmplări icircntunecate Puterea inventivă cea care nu reconstituie ci instituie trece proba verosimilităţii ea icircşi aliază ne-icircnfracircnata plăcere a povestirii

Intrarea fabulosului icircn concretul existenţei hrăneşte o proză de atmo-sferă Intarsiile realiste vin să autentifice riturile unei lumi ce creşte pe substrat folcloric icircn care miracolul devine firesc iar savoarea anecdotică e buimăcitoare Personajele trăiesc o viaţă reală şi una magică scriitorul născoceşte şi halucinează evenimentele coboară icircn amănunt descinde icircn fabulos Capacitatea de iluzionare deprinderile şamaniste farmecul lexical alimentează povestirea Dexteritatea iluzionistului Fănuş Neagu icircnvinge orice graniţe prozele se scufundă icircn ceaţa realismului magic refuză criteriile verosimilităţii Raminţki-scriitorul (adică scriitorul-per-sonaj) nu-şi maschează orgoliul bdquoo poveste de Raminţki ndash citim icircn Fru-moşii nebuni ndash trăieşte chiar neacceptatărdquo Probabil că scriitorul-autor gacircndeşte ca şi scriitorul-personaj interesat de aura fabulosului şi poftele vieţii icircn exces Icircn Frumoşii nebuni ninge apocaliptic sărbătorile iernii ndash zile bdquodate lăcomieirdquo ndash nasc un apetit pantagruelic Dezlănţuirile naturii modifică psihologiile noaptea bdquoracircde istericrdquo Dunărea e bdquoturbatărdquo apa cere bdquoom viurdquo impunacircnd o serie de icircncercări la care Caramet de pildă rezistă (Icircngerul a strigat) Oli o pensionară de bordel are revelaţia naturii care purifică Prozele lui Fănuş Neagu ating primordialul personajele a căror icircnfăţişare le prefigurează biografia au capacitatea de a reicircnvia Ene Lelea (Icircn văpaia lunii) cunoaşte bdquofrigurile primăveriirdquo de un farmec apar-te duios uimind sufletul Lumea văruită de lună icircşi pierde contururile o pacircclă albicioasă vesteşte intrarea icircn noaptea zănaticilor chiar ţicneala (Patraulea) Bătaia austrului şi vraja selenară anunţă dezmorţeala icircn ron-dul său preşedintele Ene Lelea o va icircntacirclni pe Sorica icircmplinind minu-nea primăverii Dacă luna cum zicea Mircea Eliade este astrul ritmurilor vieţii iar fazele ei măsoară timpul concret personajele lui Fănuş Neagu

46 R O M Acirc N Ăse trec raportacircndu-se la un decor selenar Motivul lunii apare frecvent invocat icircn preajma stihialului acvatic La Fănuş Neagu natura e violentă semnele ei au rol profetic La adăpostul nopţii se icircntacircmplă multe fur-tul unor bijuterii expediţiile icircn bălţile Brăilei bdquocercetareardquo cacircmpului cu morţi sub bdquoluna verde ca o turtă de veninrdquo sau icircn alt loc atacircrnacircnd bdquoicircntre crăcile unui salcacircm bătracircn ca un ochi de spacircnzurătoarerdquo

Reproşurile nu puţine care au icircnsoţit cărţile logoreicului Fănuş Nea-gu vizau aparenţa romanescă incoerenţa ritmul trenant preţiozitatea saţietatea excrescenţa metaforică indistincţia vocilor ilizibilitatea Liric prin structură prozatorul uită să facă nod la aţă nota amuzat C Regman Imagist abundent cochetacircnd cu senzaţionalul ieftin in-ventacircnd un mod de a scrie (inconfundabil) Fănuş Neagu trăieşte sub semnul excesului Stilul somptuos răsfăţul lexical vegetaţia metafori-că l-au condus spre fundătura manierismului bdquoVacircrstelerdquo eposului fănu-şian exprimă concludent primejdia talentului inaderent la tragic cum sesiza N Balotă icircmbrăcacircnd un miez dramatic icircntr-o bdquopoveste coloratărdquo folosind o limbă prelucrată (cu efort) malaxacircnd pitorescul lirismul culoarea crudităţile argoul etc

Spectaculos şi fabulos bdquocăpcăun la vorbă şi la băuturărdquo rebel fără pro-gram discipolul lui Panait Istrati a acuzat chingile epocii bdquostracircngerea şurubuluirdquo bdquopălăria care icircl stracircngerdquo A explodat pamfletar atacacircnd vi-rulent jdanovistul articol antiarghezian al lui Sorin Toma membru al CC fost conducător al bdquoScacircnteiirdquo (1947-1960) expatriat icircn 1980 denunţacircnd bdquocomplotulrdquo icircmpotriva culturii şi literaturii romacircne Dar La marginea literaturii (1984) războindu-se cu ceceistul Ştefan Voi-cu vechi ilegalist o bdquofosilă vierdquo [5 63] a fost aspru cenzurat Reluat sub alt titlu (Iubindu-l pe Tudor Arghezi) icircn A doua carte cu prieteni articolul fănuşian s-a vrut o ripostă bdquosonorărdquo la textul lui Ştefan Voicu din Manuscriptum (Cu privire la cazul Arghezi nr 41983) publicarea lui iniţială icircn bdquoLuceafărulrdquo fiind bdquonegociatărdquo de M Ungheanu printr-un adevărat bdquorăzboi telefonicrdquo Chiar avacircnd acceptul lui Ion Traian Ştefă-nescu (CCES) articolul icircn ambele ocazii n-a scăpat de foarfecele cen-zurii Fănuş Neagu contesta vehement intruziunea lui Ştefan Voicu doritor a se pronunţa reabilitant asupra devastatorului articol-serial falsificacircnd datele problemei acel articol bdquoodiosrdquo scris cu ajutoare bdquode mai multe macircinirdquo şi semnat de Sorin Toma bdquorăsfoind volumele lui Ar-ghezirdquo icircn patru numere ale bdquoScacircnteiirdquo (ianuarie 1948) ar fi fost afirma

c r i t i c ă e s e u 47

Ştefan Voicu bdquooperardquo unui singur individ Or Poezia putrefacţiei sau putrefacţia poeziei făcacircndu-l bdquocelebrurdquo pe semnatar a bdquofuncţionatrdquo ca bdquotext-stindardrdquo al Şcolii de literatură [5 63] fiind o comandă politică rod al conlucrării unui colectiv de autori (cf Al George) Replica lui Fănuş Neagu suna ferm icircnlăturacircnd echivocul bdquoSorin Toma a fost nu-mele unui complot la adresa literaturiirdquo [4 358]

Dar scriitorul şi-a cacircştigat popularitatea icircn principal ca bdquoom al areneirdquo (cf C Stănescu) Cronica sportivă căutată cu aviditate a fost o bdquosu-papărdquo şi a educat publicul Iar omul el icircnsuşi personaj romanesc col-ţos impetuos generos (bdquosuflet de mamărdquo) plin de candoare şi rău de gură a scris şi două Cărţi cu prieteni (1979 1985) intracircnd icircn bdquofolclorul amintirilorrdquo [6 2] Chiar dacă icircn 1954 debuta icircn bdquoTacircnărul scriitorrdquo cu proza Duşman cu lumea Falsificat inevitabil de puzderia de admi-ratori străin de orice scorţoşenie academică trăind cu ispita risipirilor aglomeracircnd metafore Fănuş Neagu un boem incorigibil exprimă pe filieră istratiană modelul omului liber sustras conjuncturilor [7 144-151] rătăcind icircn fabuloasa Balcanie Stăpacircn peste un univers imagistic slujind limba şi bdquocacircntacircndrdquo generaţia sa cea care a vestit bdquopoemul des-cătuşăriirdquo Fănuş Neagu pare un dionisiac fără fracircnă totuşi optimismul său debordant pe alocuri claunesc se dovedeşte bdquoadumbritrdquo [5 61] iar umbra tristeţii pogoară peste acest regat icircn carnaval

1 Ovid S Crohmălniceanu Debutul de romancier al poves-titorului icircn Pacircinea noastră cea de toate zilele Editura Car-tea Romacircnească Bucureşti 19812 Daniel Cristea-Enache Salata orientală icircn Concert de deschidere Editura Fundaţiei Culturale Romacircne Bucu-reşti 20013 Marian Popa Viscolul şi carnavalul Eseu despre opera lui Fănuş Neagu Bucureşti 19804 Fănuş Neagu A doua carte cu prieteni Editura Sport-Tu-rism Bucureşti 19855 Mihai Golescu Recurs la memorie ndash convorbiri cu Mihai Ungheanu Editura Paralela 45 Piteşti 20096 C Stănescu Fănuş Neagu Dincolo de nisipuri icircn bdquoCultu-rardquo nr 396 octombrie 20117 Adrian Dinu Rachieru Fănuş Neagu Emblemele Balca-niei icircn Vocaţia sintezei Eseuri asupra spiritualităţii romacirc-neşti Editura Facla Timişoara 1985

Note

48 R O M Acirc N Ă

Iulian BOLDEAExpresivitatea interogaţiei critice

Icircn ceea ce priveşte critica literară Alexandru Paleologu distinge cacircteva trăsături paradig-matice ale acesteia autenticitatea precizia aserţiunilor competenţa fineţea rigoarea probitatea şi responsabilitatea Pe de altă par-te eseistul refuză cu hotăracircre tutela vreunei bdquometoderdquo fie ea oricacirct de permisivă ori ma-leabilă metoda e percepută ca absolutism ce constracircnge relieful viu al operei la un tipar la un contur teoretic aplatizant Din acest motiv pentru a detaşa din structurile operei acele icircn-ţelesuri edificatoare pentru o viziune artistică ori pentru a detaşa un sens unificator al unei creaţii eseistul procedează la o interpretare cu caracter amplu sintetic icircn care se regăseş-te o pluralitate de metode şi principii apte să sugereze un punct de vedere inedit sau o perspectivă nouă asupra unui scriitor Aceas-tă modalitate de a integra opera icircntr-un sis-tem estetic convergent ca şi rigoarea austeră a interpretării niciodată icircnsă asertorică mai curacircnd dubitativă fac parte dintr-o strategie exegetică extrem de convingătoare din care reiese icircn fond originalitatea frapantă a ese-istului Alexandru Paleologu este unul dintre spiritele critice de neicircndoielnică autoritate şi prestigiu ale literaturii secolului XX Mărcile distinctive ale scrisului său icircşi au sursa icircntr-o imperioasă nevoie de raţionalitate dar şi icircntr-o indubitabilă aură de teatralitate care l-a fă-

IB ndash prof univ dr la Universitatea bdquoPetru Maiorrdquo

din Tacircrgu-Mureş A colaborat cu mai multe articole la

bdquoKindlers Literatur Lexikonrdquo (Metzler Stuttgart Weimar

2009) Ordinul bdquoMeritul pentru icircnvăţămacircntrdquo icircn

grad de Ofiţer 2004 Este conducător de doctorat

redactor-şef al revistei bdquoStudia Universitatis laquoPetru Maiorraquo

Philologiardquo redactor la revista bdquoVatrardquo membru icircn colegiul

de redacţie al mai multor reviste de cultură Dintre

volumele publicate Scriitori romacircni contemporani (2002) Poezia neomodernistă (2004)

Vacircrstele criticii (2005) Istoria didactică a poeziei romacircneşti

(2005) Poeţi romacircni postmoderni (2006) Teme şi

variaţiuni (2008)

c r i t i c ă e s e u 49

cut pe Gheorghe Grigurcu să vorbească de bdquolatura histrionicărdquo a eseis-tului Icircn Treptele lumii sau calea către sine a lui Mihail Sadoveanu (1978) autorul Baltagului nu e privit ca un om instinctual ca un bdquoom al natu-riirdquo ci mai degrabă ca un bdquoartifex de esenţă cărturăreascărdquo Un capitol important al cărţii se referă la filozofia lui Sadoveanu E o filozofie ce icircşi are sursele icircn gnosticism şi pitagoreism icircn mitologiile orientale şi icircn riturile paleocreştine o filozofie fundamentată pe comuniunea cu cos-mosul icircn care accentul cade pe principiile generice pe fundamente pe paradigmele care guvernează existenţele şi nu pe accident sau pe indi-vidualitate bdquoNu e vorba de o laquofilozofieraquo naturistă simplă populară e o filozofie savantă hermetică presupunacircnd cărţi şi exegeze erudite Este o filozofie şi o artă de caracter iniţiatic termen care sperie pe unii sugeracircndu-le cine ştie ce vrăjitorii laquooculteraquo cine ştie ce uneltiri sus-pecte această spaimă este un fenomen de semicultură cacircnd nu de-a dreptul o alteraţie mintalărdquo Natura e icircnţeleasă de autorul Baltagului ca bdquoepifanie a misterului cosmicrdquo astfel icircncacirct creaţia sadoveniană icircn an-samblul ei nu e decacirct o iniţiere rafinată şi cu toate acestea oarecum bdquonaturalărdquo icircn misterele existenţei Creanga de aur Baltagul Ochi de urs sunt astfel de scrieri icircn care naraţiunea presupune o coboracircre icircn infern şi o depăşire a acestei staze a crizei Criticul demonstrează faptul că ex-cursul infernal are caracter iniţiatic transformacircndu-se icircntr-o pedagogie a suferinţei şi a resurecţiei Alexandru Paleologu extrage de asemenea din opera lui Sadoveanu o serie de arhetipuri mitice de scenarii sim-bolice pe care le interpretează explicacircndu-le sensurile şi semnificaţiile (bdquocreanga de aurrdquo ndash simbol al icircnţelepciunii baltagul ndash ca instrument al iniţierii scenariul ritual al lui Osiris sau arhetipul labirintului) Refe-rindu-se la această carte N Manolescu nu ezită a-i sublinia farmecul şi expresivitatea critică bdquoExtraordinară la el nu este erudiţia pur şi simplu (uimitoare) ci firescul ei Nimic nu e ostentativ scos acum proaspăt din cărţi nimic nu e inert material inutil ideii critice Referinţa cita-tul parantezele sunt spontane ca o limbă maternă icircn care te-ai deprins să-ţi traduci automat gacircndurilerdquo Stilul criticului este aici un stil al fer-vorii ideatice al demonstraţiei probate cu naturaleţe al unei libertăţi asumate firesc

Şi icircn Ipoteze de lucru (1980) atitudinea dominantă a eseistului este luciditatea Eseul despre Zarifopol caută să facă dreptate autorului volumului Din registrul ideilor gingaşe privit mai curacircnd prin prisma

50 R O M Acirc N Ăunor prejudecăţi (estetismul scepticismul o anume desconsiderare a literaturii romacircne etc) Alexandru Paleologu subliniază faptul că scep-ticismul aşa cum icircl icircnţelegea Zarifopol un bdquoantidot al credulităţii e totuşi mult mai mult o tehnică a validării decacirct o argumentare a incer-titudinii după cum pentru artă critica e icircn principala ei finalitate o tehnică a admiraţiei negaţia fiind doar un efect subsidiar de necesa-ră profilaxierdquo Caracteristicile eseisticii lui Alexandru Paleologu sunt bine cartografiate de N Manolescu luciditatea ironia spiritul pole-mic erudiţia şi bunul-simţ Un eseu cu totul aparte prin importanţă şi semnificaţii este Despărţirea de Goethe icircn care icirci este imputat icircntre altele filozofului de la Păltiniş spiritul reducţionist Alchimia existenţei (1983) conţine alături de eseuri pline de vervă fascinante prin ten-siunea ideaţiei şi pregnanţa stilului şi cacircteva pagini portretistice sau evocatoare care pornesc dintr-o motivaţie recuperatoare bdquoSuntem cacircţiva supravieţuitori ai unei lumi dispărute şi despre care testimonii-le lucid-afective sunt puţine E vorba de reconstituirea şi fixarea unor privelişti sociale ceea ce aş numi autobiografia unei societăţi nu a unui individrdquo Demne de interes sunt portretele consacrate lui H Catargi Marin Preda Sergiu Al George N Steinhardt Recursul la memorie pe care icircl fundamentează aceste pagini nu exclude autoscopia privirea interioară bdquoPe mine m-au impregnat icircncă din adolescenţă cacircţiva au-tori icircn primul racircnd La Bruyere La Rochefoucauld apoi mai puternic Montaigne scrisorile lui Voltaire şi laquoromanele filozoficeraquo Candide icircn principal Trebuie să adaug ca autori care mi-au fost modele defini-tive din copilărie pacircnă icircn clipa de faţă pe Ion Ghica şi Caragiale () Mă atrage modul de gacircndire succint comprimat privirea limpede şi rapidă asupra resorturilor vieţii sufleteşti icircn contextul societăţii ceea ce este atitudinea aşa-numitului laquomoralistraquo a acelui laquoobservateur du coeur humainraquo sau laquodes moeursraquordquo Icircn lupta sa cu poncifele receptării eseistul corectează cacircteva dintre erorile preluate neselectiv de critica literară (despre bdquoboemardquo eminesciană de pildă) De asemenea e comen-tată expresia lui Camil Petrescu de care s-a făcut atacircta caz prin răstălmă-cire bdquoam văzut ideirdquo (bdquoA vedea idei nu este propriu unui intelectual lucid fie el artist fie chiar filozof ci mai curacircnd o iluzie compensatorie icircn lipsa unei efective puteri de a percepe realul A vedea idei icircn loc de a vedea realităţi icircnseamnă a le acoperi pe acestea cu un ecran schematic şi sumar este ceea ce Bachelard ar numi un laquoobstacol epistemologicraquo)rdquo

c r i t i c ă e s e u 51

Cultivacircnd paradoxul nu icircn sine ci ca pe o terapeutică icircmpotriva tira-niei locurilor comune eseistul nu se teme să se apropie de adevărurile prestabilite demolacircndu-le prestigiul iluzoriu şi dacircndu-le prin aceasta naturaleţe ori o a doua viaţă bdquoSimţul practicrdquo de pildă e definit ca o ipostază a inteligenţei bdquoaplicaterdquo ce-şi verifică icircn acţiune icircn spaţiul fap-tei valabilitatea propriilor resurse Ţinacircnd cumpăna dreaptă icircntre para-dox şi adevărul asimilat de conştiinţa comună eseistul nu face icircn fond decacirct să ne ofere imaginea unui intelectual mefient ce caută neconte-nit să răstoarne poncifele prestabilite să dinamiteze prejudecăţile care funcţionează din plin şi icircn spaţiul esteticului O astfel de prejudecată consacrată şi preluată cu nonşalanţă de manuale profesori şi institu-ţii e cea a bdquoevului mediu icircntunecatrdquo lipsit de raţionalitate cuprins de barbarie superstiţii şi dogme Alexandru Paleologu amendează cu de-cizie ndash dar fără ostentaţie ndash o astfel de imagine lipsită de temei istoric şi de aceea nu mai puţin primejdioasă Nu e mai puţin adevărat că paginile de critică literară ale lui Alexandru Paleologu se impun şi prin dinamica frazei prin energia şi vitalismul care alimentează chiar obser-vaţiile cu aerul cel mai livresc cu icircncărcătura culturală cea mai bogată Icircn acest fel dincolo de austeritatea de viziune şi de stil găsim sugestiva efigie a autorului aristocratică şi ceremonioasă uneori alteori ironică ori cu subicircnţelesuri polemice totdeauna icircnsă de o altitudine a expresiei şi a bdquomaniereirdquo extraordinare Omul se străvede icircn palimpsestul textu-lui cu lecturile cu habitudinile cu aprehensiunile şi preferinţele sale chiar dacă icircntr-un loc autorul Simţului practic repudiază cu destulă fermitate autoscopia (bdquoa ne scocioricirc la nesfacircrşit sordidităţile şi turpitu-dinile a sta mereu cu nasul icircn ele şi a ne face un soi de fală din această laquosinceritateraquo nu e cacirctuşi de puţin ocupaţia unei conştiinţe libere Icircn repertoriul păcatelor la care se refereau confesorii iezuiţi figura şi aşa-numitul laquopeacutecheacute de scrupuleraquordquo) Icircntr-o icircnsemnare liminară la volumul Spiritul şi litera Alexandru Paleologu icircşi refuză calitatea de critic literar aceasta nu dintr-un răsfăţ aristocratic cacirct dintr-o percepere a propriei sale bdquomenirirdquo dintr-un unghi mai larg şi icircn acelaşi timp mai disponibil Latura confesivă e de aceea deloc de neglijat pentru că unghiul din care se rostesc adevărurile e acela al subiectului care caută cu respon-sabilă fervoare cu patos al lucidităţii perspectiva optimă asupra lumii asupra cărţilor şi asupra vieţii Declinacircndu-şi competenţele bdquoştiinţificerdquo eseistul crede de cuviinţă să-şi asume vocaţia de cititor ndash deopotrivă al

52 R O M Acirc N Ăbdquocărţiirdquo lumii şi al cărţilor scrise ndash dar şi nestatornicia lipsa de pruden-ţă voluptatea de a exista icircn şi prin literatură Unul dintre eseurile cele mai substanţiale şi mai demne de interes e cel intitulat Experienţă expe-riment cultură Sunt explicitate şi interpretate aici cacircteva teme la care se vede eseistul a meditat icircndelung teme circumscrise icircn binecunos-cutul său stil ceremonios şi exact La fel ca icircn alte icircmprejurări autorul procedează la o circumscriere lămuritoare a termenilor degajacircndu-i de zgura habitudinilor şi a prejudecăţilor ce le-a acoperit la un moment dat bdquoExperienţardquo are cum precizează autorul accepţiuni multiple de la bdquorutina meşteşugăreascărdquo la bdquoexperienţa trăită dar trăită reflectat conştient premeditatrdquo A doua accepţiune a bdquoexperienţeirdquo a condus icircn perioada interbelică de pildă la aşa-numita literatură a autenticităţii icircntr-o multitudine de variante de la bdquotrăirismulrdquo eliadesc la bdquosubstan-ţialismulrdquo lui Camil Petrescu Experienţa icircnseamnă icircntr-o astfel de in-terpretare nu doar simpla bdquofelie de viaţărdquo naturalistă asumarea neme-diată a realului aşadar ci mai curacircnd asimilarea acestuia pasiona(n)tă pacircnă la ultima consecinţă icircn exerciţiul deplinei lucidităţi creatoare O disociere pe care o operează Alexandru Paleologu e cea dintre expe-rienţă şi experiment se consideră icircn acest sens că bdquoexperienţa are o accepţie materială pe cacircnd laquoexperimentulraquo are una formalărdquo Fireşte are dreptate să precizeze eseistul bdquonu urmează de aici că acesta ar fi ceva accidental şi de suprafaţă totdeauna icircn artă problemele formale sunt de substanţărdquo Icircn ceea ce priveşte experimentul acesta ia naştere şi icircşi extrage mobilurile estetice icircntr-un moment de criză a expresiei

Din această perspectivă o altă distincţie icircntre cele două noţiuni se ba-zează pe bdquopasivismulrdquo ori bdquoactivismulrdquo lor (bdquofiind materială experienţa nu inovează pe cacircnd experimentul fiind formal e prin esenţă inovator şi presupune un punct de vedere a priorirdquo) Datorită aspectului şi de-mersului său icircnnoitor experimentul are tendinţa de a-şi lua icircn sprijin o anumită metodă tinzacircnd să-şi anexeze aşadar o cale de urmat dar icircn acelaşi timp el simte nevoia de a-şi consolida structura prin adao-suri teoretice Se pot aduce precizează Alexandru Paleologu o serie de acuze experimentului mai icircntacirci acuzele se icircntemeiază tocmai pe caracterul şi fundamentarea preponderent teoretică sau teoretizantă a experimentului care icircşi pierde naturaleţea spontaneitatea artistică că-pătacircnd oarecum alura unei imposturi ori rigiditatea unei dogme es-tetice O altă obiecţie se leagă de faptul că experimentul nu e un bdquopro-

c r i t i c ă e s e u 53

dus finitrdquo ci mai curacircnd o icircncercare un exerciţiu o eboşă astfel icircncacirct bdquonu e onest a-l propune publicului ca laquooperăraquordquo Icircn fine se obiectează experimentului că este un fenomen tranzitoriu prin excelenţă caduc aşadar pentru că bdquonici nu apucă bine să-şi dea măsura şi aflăm icircnda-tă că e depăşit că laquoarta revine la normalraquordquo Nu e nimic paradoxal icircn faptul că experimentul are un caracter demonstrativ şi icircn acelaşi timp şocant El icircşi propune icircn mod deliberat să desacralizeze să demonteze inerţiile de gust ori poncifele receptării aducacircnd un suflu cu totul nou primenind climatul estetic şi conferind noi dimensiuni şi conotaţii unor tehnici artistice prestabilite Evident la toate acestea contribuie şi reacţia publicului Se icircnţelege că experimentul capătă icircn cele mai multe cazuri o alură iconoclastă un aer de frondă tendinţa sa fiind aceea de a răsturna ierarhiile prestabilite de a impune o nouă ordine a lucrurilor şi de a curăţa terenul bdquode toţi saprofiţii academici icircnchistaţi icircn jurul capodoperelor restauracircndu-le pe acestea icircn aria lor spirituală originarărdquo Icircn acest fel subliniază Alexandru Paleologu bdquocultura se re-voltă din cacircnd icircn cacircnd contra laquoculturaluluiraquordquo Sunt icircndreptăţite icircnsă toate acuzele care se aduc experimentului Este acesta un fenomen cultural nociv care conduce la degradarea normelor estetice fixate de tradiţie la dereglarea gustului Răspunsul pe care icircl dă eseistul e pe cacirct de tranşant pe atacirct de revelator prin icircncărcătura sa semantică etică şi estetică totodată Aserţiunile lui Alexandru Paleologu despre experi-ment se impun prin spiritul lor judicios prin alura extrem de dispo-nibilă dar nu icircn ultimul racircnd şi prin dinamica implicării icircn discurs a eului critic cu subiectivitatea sa uşor trucată osacircndită la austeritate şi rigoare Icircntre experienţă şi experiment raportul existent nu este unul de simplă excludere de opoziţie ireconciliabilă Dimpotrivă e vorba de o relaţie foarte suplă de interdeterminare de dialog fecund Expe-rimentul ia naştere crede Alexandru Paleologu icircntr-un moment bdquode criză a expresieirdquo icircntr-un moment icircn care forma nu-şi mai e suficientă sieşi nu se mai exprimă pe sine icircn modul cel mai autentic şi nu mai desemnează realul cu promptă sugestie a mimesisului Pe de altă parte experimentul are o certă dimensiune novatoare Elementul de strin-gentă noutate pe care icircl conţine orice experiment reclamă de aceea nevoia de clarificare teoretică pe care au resimţit-o cei ce au promovat experimentul de-a lungul timpului Experimentul decurge aşadar nu pur şi simplu dintr-o negare nediferenţiată a tradiţiei ci din asimilarea

54 R O M Acirc N Ăacesteia icircntr-un mod cu totul nou dintr-un unghi al sensibilităţii este-tice inedit El e un semn al vitalităţii unei culturi un simptom al nevoii acesteia de a-şi redimensiona energiile şi latenţele icircn forme şi moda-lităţi noi de expresie E evident pe de altă parte că şi raportul dintre experiment şi gustul public e extrem de relevant pentru dinamica unei culturi Experimentul e acela care scoate publicul receptor din habi-tudinile şi aşteptările sale comune revelacircndu-i un orizont nou ca şi o nouă limită a icircnţelegerii şi a puterii sale de cuprindere Pentru a putea suporta tensiunea benefică a experimentului receptorul trebuie să-şi asume o viziune nouă asupra realului dar şi o capacitate mai nuanţată de icircnţelegere a formelor artistice Experimentul e aşadar un antidot al oricărei forme de clişeu şi icircn aceeaşi măsură un pariu cu posteritatea

Interlocuţiuni (2009 ediţia a doua) e o carte vie problematizantă icircn care verva eseistului este mereu icircnsoţită de semnele unei inteligenţe disponibile mobile capabilă de adevărate spectacole ale paradoxului şi ironiei de racursiuri caustice mordante dar şi de insinuări ale me-lancoliei mai ales icircn acele pasaje cu caracter autobiografic icircn care reve-laţiile memoriei capătă rezonanţele şi accentele unei nostalgii icircnvălui-toare Alcătuit din bdquomărunţişurirdquo (prefeţe interviuri articole diverse) cum precizează autorul icircn bdquoScuzelerdquo sale de icircnceput volumul este icircnsă cu adevărat revelator pentru concepţia autorului reiterată uneori obsesiv aproape monoton icircn aceste pagini pentru modul său de a se situa icircn lumea romacircnească de azi pentru modul său de a-şi apăra şi ilustra valorile ideile şi reprezentările despre trecut şi prezent despre comunism şi liberalism despre lumea aristocraţiei sau despre dema-gogia politicienilor de după 1989 Revelatoare este apoi raportarea eseistului la Caragiale şi la Goethe din primul interviu al cărţii (Genul doct nu mi se potriveşte) pe temeiul unei comune inteligenţe radicale care icircnregistrează cu fervoare ironică fisurile din ordinea fizică socială sau morală a lumii Temele abordate de eseist sunt dincolo de vari-etatea lor demne de tot interesul O astfel de temă e cea a modelelor icircn literatură autorul distinge două tipuri de naturi naturi aurorale şi naturi culturale Icircn cazul primului tip se precizează că bdquoauroralul e in-staurator adică generator icircn lanţ de ulterioare modelerdquo De altfel refe-rindu-se la propria formaţie intelectuală şi la modelele pe care le-a asumat Alexandru Paleologu aminteşte bdquoşoculrdquo pe care l-a resimţit icircn urma lecturii operei lui I L Caragiale precum şi reperele alese icircn

c r i t i c ă e s e u 55

momentul icircn care se decide să se dedice criticii literare Maiorescu caracterizat prin bdquolapidaritatea stilului autoritatea inteligenţei ironia causticitatea voalată logicardquo şi Gherea la care icircnregistrează bdquopasiunea culturii universalerdquo şi vocaţia dialogului cultural O altă temă aceea a raporturilor dintre ortodoxie naţionalism şi fundamentalism e tratată de eseist icircntr-un ton echilibrat lipsit de fervori partizane icircn aserţiuni argumentate şi plastice totodată Icircn ceea ce priveşte tema sincretismu-lui artelor Alexandru Paleologu consideră că nu ar exista un bdquolimbaj comunrdquo al artelor icircntrucacirct bdquoarta este artă icircn măsura icircn care are o limbă proprie Că există o comunicare a materiei verbale chiar fără comu-nicare noţională aceasta se pare a fi ceva importantrdquo La fel diferenţa icircntre diletant şi artistul autentic e marcată cu rigoare şi tranşanţă Răs-punsul la icircntrebarea bdquoCare este scopul arteirdquo este reprezentativ pentru expresivitatea paradoxală a eseistului pentru spiritul său de frondă şi de extremă fineţe a disocierilor (bdquoTocmai faptul că arta nu are scop mi se pare minunat De aceea ne dă nouă arta un sentiment de libertate ne validează umanul şi ne este atacirct de necesară tocmai fiindcă nu are scop Prea ne-au năvălit scopurile şi arta este fără scoprdquo) Tema comu-nismului şi a terorii pe care a exercitat-o acesta asupra conştiinţelor nu este nici ea ocolită Titlurile unor interviuri sunt elocvente (bdquoSistemul comunist duce la extirparea bucuriei de a trăirdquo) după cum la fel de semnificative sunt aserţiunile referitoare la brutala represiune la care a fost supus chiar autorul sau cele care se referă la reprimarea ţărănimii (bdquoŢărănimea a fost asasinată După 1949 a fost asasinată sistematicrdquo) Incitantă este de altfel şi convorbirea dintre Alexandru Paleologu şi Andrei Pleşu despre Noica al cărui farmec era bdquoiritant pentru medi-ocrirdquo Se vorbeşte aici despre bdquoechivocurilerdquo filozofului despre slăbi-ciunile sale (bdquonu avea percepţia profunzimiirdquo) despre simplificările şi superficialitatea unor judecăţi Reiese din aceste pagini un portret viu sugestiv autentic al uneia dintre cele mai importante figuri din cultura romacircnească a secolului XX Interlocuţiunile lui Alexandru Paleologu departe de a da impresia de a adăposti bdquomărunţişurirdquo configurează un mod de a gacircndi şi de a simţi de maximă luciditate La care se adaugă o ironie mereu prezentă un spirit ludic subtextual şi o judecată morală de o pertinenţă incontestabilă Eleganţa exprimării ţinuta adesea afo-ristică a stilului siguranţa aserţiunilor logica strictă a demonstraţiei mefienţa icircn faţa bdquometodologiilorrdquo de orice fel ndash toate aceste trăsături

56 R O M Acirc N Ă

Bibliografie critică selectivă

1 G Dimisianu Valori actuale 19742 Lucian Raicu Critica ndash formă de viaţă 19763 M Ungheanu Lecturi şi rocade 19784 Mircea Zaciu Alte lecturi şi alte zile 19785 N Manolescu icircn bdquoRomacircnia literarărdquo nr 5 19796 Al Dobrescu icircn bdquoConvorbiri literarerdquo nr 4 19797 Gelu Ionescu icircn bdquoViaţa Romacircneascărdquo nr 7 19798 Lucian Raicu Printre contemporani 19809 Gh Grigurcu Critici romacircni de azi 198110 Mircea Iorgulescu icircn bdquoRomacircnia liberărdquo 17 martie 198111 Al Călinescu icircn bdquoConvorbiri literarerdquo nr 3 198112 Mircea Zaciu Cu cărţile pe masă 198113 Nicolae Manolescu icircn bdquoRomacircnia literarărdquo nr 8 198114 N Steinhardt Critica la persoana icircntacirci 198315 Dan C Mihăilescu icircn bdquoRomacircnia literarărdquo nr 39 198616 Mircea Mihăieş icircn bdquoOrizontrdquo nr 43 198817 Alex Ştefănescu icircn bdquoRomacircnia literarărdquo nr 10 199918 Gh Grigurcu icircn bdquoViaţa Romacircneascărdquo nr 3-4 200119 Iulian Boldea icircn bdquoRomacircnia literarărdquo nr 44 200120 Alexandru Zub icircn bdquoConvorbiri literarerdquo nr 9 200521 Marius Vasileanu icircn bdquoAdevărul literar şi artisticrdquo nr 784 200522 Simona Vasilache icircn bdquoRomacircnia literarărdquo nr 25 200523 Constantin Țoiu icircn bdquoRomacircnia literarărdquo nr 36 200524 Tudorel Urian icircn bdquoObservator culturalrdquo nr 28 200525 Cristian Teodorescu icircn bdquoRomacircnia literarărdquo nr 9 200626 Tudorel Urian icircn bdquoRomacircnia literarărdquo nr 44 200727 Tudorel Urian icircn bdquoRomacircnia literarărdquo nr 42 200928 Cornel Ungureanu icircn bdquoOrizontrdquo nr 5 201029 Tudorel Urian icircn bdquoObservator culturalrdquo nr 256 2010

pertinente ale paginilor lui Alexandru Paleologu aparţin fără icircndoială unui spirit contemplativ şi sceptic dominat de frenezia căutării perpe-tue a propriului sine

c r i t i c ă e s e u 57

Maria CheţanProfilul omului demonic icircn Vizita stelei personale de Ştefan Aug Doinaş

Icircn eseul icircnchinat memoriei lui Lucian Blaga profesorul său de Filozofia culturii lucrare purtacircnd numele Tragic şi demonic Ştefan Aug Doinaş indică problematica tragicului drept o preocupare majoră pentru membrii Cercului Literar de la Sibiu precizacircnd că subiectul a fost icircndelung dezbătut de tinerii scriitori şi că acest fenomen reprezenta pentru ei o dimen-siune esenţială atacirct a artei cacirct şi a vieţii O altă mărturisire a scriitorului este aceea că el icircn-cerca icircn lucrarea amintită (care vede lumina tiparului doar după 30 de ani de la scrierea ei) să coreleze noţiunea de tragic artistic cu aceea referitoare la demonic ultimul concept fiind o bdquonoţiune goetheeană frecventată prin intermediul unor lucrări ale lui Blagardquo1

Consideraţiile blagiene privitoare la ideile lui Goethe despre demonic fuseseră publicate pe capitole icircn 1926 icircn bdquoUniversul literarrdquo şi de asemenea sub titlul Daimonion la Editu-ra revistei bdquoSocietatea de macircinerdquo Cluj 1930 Pentru cerchistul Doinaş era firesc faptul de a cerceta icircndeaproape lucrările lui Blaga nu numai fiindcă acesta icirci fusese profesor ci şi

MC ndash profesoară la Colegiul Național bdquoUnireardquo

Tg Mureș doctorand al Univ bdquoPetru Maiorrdquo

Tg Mureș Romacircnia Studii și articole publicate despre

Ștefan Aug Doinaș (opera și activitatea literară) Fantastic

livresc icircn Sinuciderea unui fluture de Ștefan Aug Doinaș (icircn vol colectiv Intercultural

Perspectives on European Integration Between

Tradition and Modernity 2011) Borgesian echoes

in the prose of Ștefan Aug Doinaș (icircn vol colectiv

Culture Elites and European Integration 2011) Relația

Blaga ndash Doinaș (icircn vol colectiv Cercetări de istorie și

critică literară 2011)

Această lucrare este parţial susţinută de Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Uma-ne (POSDRU) finanţat din Fondul Social European şi de către Guvernul romacircn cu numărul contractului POSDRU 80641

58 R O M Acirc N Ăpentru că eseul Tragic şi demonic urma să constituie la data redactării lui teza de licenţă a scriitorului arădean la disciplina Filozofia culturii Preocupările cerchiştilor pentru această temă sunt confirmate şi de un articol al lui Eugen Todoran aflat icircn ultima apariţie (nr 6-8 din 1945) a bdquoRevistei Cercului Literarrdquo referitor la mitul fundamental al Luceafă-rului eminescian articol icircn care autorul lua icircn discuţie tipul dependen-ţei lui Hyperion faţă de Divinitate emiţacircnd icircn acelaşi timp consideraţii despre modul icircn care era perceput demonul la vechii greci şi despre accepţiunea goetheeană a termenului2 Despre interesul pentru tragic al tinerilor cerchişti mai exact despre discuţiile purtate noaptea cu To-doran şi Doinaş I Negoiţescu icirci scria lui Radu Stanca icircntr-o epistolă datată 10 iulie 1948 amintind icircn acelaşi timp un eveniment ce urma să se petreacă icircn toamnă o concretizare a ideilor euphorioniste bdquoDoi-naş icircşi pregăteşte icircn concluzie teza de licenţă despre Tragic pentru la toamnă E de fapt prima teză euphorionistărdquo3

Icircn Daimonion (lucrare citată alături de Trilogia valorilor de către Doi-naş icircn eseul din 1948) Blaga arăta despre Socrate că filozoful a enunţat icircn termeni mitici existenţa demonicului fără să icircncerce să-l definească sau să delimiteze aria acestuia4 dar nu acelaşi lucru s-ar putea spune despre Goethe care stăruie şi el asupra problemei demonicului (chiar dacă fragmentar) icircn special icircn conversaţiile cu Eckermann elaboracircnd o teorie care se poate constitui icircntr-o construcţie mitică a poetului-gacircndi-tor bdquoPrintre creaţiile mitice ale lui Goethe se icircnşiră şi gacircndul laquodemoni-culuiraquo laquoDemoniculraquo ar fi o putere nu lipsită de-o oarecare transcen-denţă care izbucneşte icircn anume oameni Goethe a icircmprumutat acest nume de la cei vechi poate de la Socrate icircnsuşi deşi fără icircndoială el icircşi dă seama că laquodemoniculraquo său se deosebea de laquodemonicul socraticraquo [] Demonicul socratic e un geniu al restricţiei morale Demonicul goethean e o putere magică un duh pozitiv al creaţiei al productivităţii al fapteirdquo5 Goethe considera că Napoleon ar fi un reprezentant tipic al demonicului icircnsă nu doar realizările unor conducători de stat ori de oşti ar intra icircn categoria bdquofapterdquo ci orice gest subsumabil actului creaţiei de-oarece demonicul nu ar fi străin de niciun tăracircm de manifestare din cacircte aparţin omului el putacircndu-se manifesta icircn artă icircn filozofie icircn ştiinţă icircn conducerea statelor6 Apăracircnd cu predilecţie icircn epocile tulburi demoni-cul se manifestă cu o asemenea forţă icircncacirct nici individul nici mulţimile din jurul acestuia nu i se pot sustrage iar uneori amprenta fatalităţii se

c r i t i c ă e s e u 59

face simţită ca icircn cazul demonicilor reprezentativi oameni care par clar conduşi de o forţă care icirci depăşeşte bdquoToţi aceştia au ceva comun trăiri icircn ritm grăbit de tragică baladă vieţi scurte repede mistuite de demonicul sălăşluit icircn ei ca o fatalitate de neicircnlăturatrdquo7

Unele dintre ideile expuse de Blaga vor fi preluate creator de fostul său student şi se vor regăsi nu numai icircn proiectata lucrare de licenţă ci vor avea ecouri literare dintre cele mai frumoase icircn anumite pagini de pro-ză Accepţiunea pe care Ştefan Aug Doinaş o dă demonicului se evi-denţiază icircn eseul Tragic şi demonic icircn care autorul icircncearcă să aducă o viziune personală prin corelarea tragicului artistic cu demonicul dorind să argumenteze că evoluţia tragediei ca gen se petrece printr-o progre-sivă reducere a tragicului o altă idee personală ce urma să fie ilustrată fiind aceea că bdquodacă lumea antică e un univers al tragicului icircn care se manifestă forţe demonice lumea noastră icircn schimb e un univers stră-bătut de demonii cu caracter tragicrdquo8

Referitor la demonic şi omul demonic icircn viziune doinaşiană icircntre ca-racteristicile importante ale acestor noţiuni (şi cu relevanţă pentru de-mersul de faţă) se află şi relaţia acestor termeni cu religia morala şi psi-hologia Indiferent faţă de problemele eticului constituit din elemente pozitive şi negative demonicul presupune o anumită ambiguitate a ac-ţiunilor implicacircnd prezenţa continuă a paradoxului Genialitatea este icircnţeleasă ca un simptom general al demonicului iar icircn cazul unor oa-meni de acţiune există o suită de gesturi şi decizii care par susţinute din afară de o putere supranaturală Alcătuirea fenomenului demonic este considerată mai complexă decacirct o propune interpretarea religioasă el presupunacircnd pe lacircngă trăsăturile negative (ce trimit spre zona satani-cului) şi caractere pozitive

Sursa demonicului ndash arată Doinaş ndash nu se află icircn inconştientul uman9 care funcţionează mai curacircnd ca un canal ce permite comunicarea cu zone superioare omului acţiunea acestei forţe nu poate fi contracara-tă iar persoanele asupra cărora se exercită sunt icircn mod vizibil icircnsem-nate (marcate) bdquoObiectele sau fiinţele respective sunt parcă centrul unei iradieri cu efecte prodigioaserdquo10 Un paradox referitor la modul de acţiune a demonicului este acela că această forţă duce spre icircmpli-nire personalitatea umană icircn aceeaşi măsură icircn care o şi distrugebdquoPe plan psihologic situaţia unor asemenea oameni se arată ca o activitate

60 R O M Acirc N Ăprodigioasă a inconştientului antrenacircndu-i din operă icircn operă dintr-o faptă icircn alta icircntr-un vertigiu care-i doboară fără a-i epuizardquo11

Omul demonic avansează prin viaţă cu un soi de febrilitate macircnat de propria combustie internă iar momentul icircn care misiunea sa a fost icircndeplinită coincide cu acela icircn care este gata de plecare devenind complet detaşat de lumea aceasta Pentru cineva neimplicat pentru un observator extern fenomenul se prezintă ca un fel de revers al medaliei o icircntorsătură pornind de la care toate lucrurile ies pe dos Dacă pentru omul comun o moarte nenaturală este doar un ghinion o fatalitate cu totul alta este situaţia omului demonic bdquo[] moartea unei atare per-sonalităţi nu este un accident ea a fost de nenumărate ori prefigurată icircn numeroasele gesturi de cutezanţă care au adus omul pe culmi Mai curacircnd icircncape aici mirarea asupra icircntacircrzierii cu care prăbuşirea necon-tenit riscată şi invocată se icircntacircmplărdquo12

Fenomenului fizic al morţii violente din această lume icirci corespunde icircn alt plan icircncetarea misteriosului ajutor şi căderea icircn dizgraţia demoni-lor Icircntr-un fel dispariţia omului demonic icircnseamnă o revenire la cadrele obişnuite fiindcă naşterea lui a fost o excepţie o abatere de la normă (bdquoDemonicul sparge fluxul temporalrdquo13) Moartea omului demonic in-diferent dacă acesta a adus cu el revoluţia crima capodopera ori aven-tura elimină excepţia şi redă timpului fluxul său obişnuit

Dincolo de calitatea lor de document ideile din eseul Tragic şi demonic pun icircn evidenţă un principiu al vaselor comunicante al coresponden-ţelor deoarece ecourile lor se fac simţite la distanţă de 50 de ani icircn volumul T de la Trezor reflexul unor concepte de filozofie a culturii regăsindu-se icircn pagini de proză

Aşezată sub semn mitologic de la bun icircnceput de către narator povesti-rea Vizita stelei personale reprezintă o modalitate de a icircncorpora ideile de filozofie a culturii icircn substanţă artistică icircn pagini de proză literară chiar icircn debutul povestirii se află referiri la prezenţa demonicului icircn credin-ţele grecilor şi la daimonul bun al lui Socrate (foarte asemănătoare cu felul cum apăreau prefigurate icircn urmă cu o jumătate de secol icircn partea a doua a eseului amintit icircn Preliminarii la Fenomenul demonic14)

Povestirea Vizita stelei personale este o ilustrare a modului icircn care se manifestă demonicul amestecul inextricabil de liber arbitru şi de pre-

c r i t i c ă e s e u 61

determinare din viaţa lui Roni Margulia primind icircnţelesuri noi dacă este interpretat prin grila accepţiunii pe care Doinaş o dă acestui ter-men bdquoOri de cacircte ori venea vorba despre Roni Margulia se vorbea ine-vitabil despre cerul intermediar [] Roni era un norocos Roni avea o stea personală iar aceasta nu putea să strălucească decacirct icircn cerul acesta intermediar Imaginea nu era chiar atacirct de nouă ea dădea doar un alt cadru vechii credinţe a Grecilor conform căreia demonicul ar fi o forţă impersonală stăruind icircntre oameni şi zei vestitul daimon bun al lui Socrate ar fi provenit din această zonărdquo15

O interesantă modalitate de transfer de atribuire a opiniilor ca şi cum ideea lansată de către autor nu i-ar aparţine acestuia ci altcuiva poate fi identificată icircn incipitul citat anterior Analizacircnd icircn Textul ca intertextuali-tate16 la Borges complexele modalităţi prin care se produce evaziunea autorului Cristina Hăulică reliefează un lucru asemănător bdquofie oculta-rea icircndărătul unui alt autor (textul borgesian se transformă atunci icircn text ndash sau mesaj ndash de gradul al doilea) fie disimularea icircndărătul unui text străin (scrisul propriu capătă astfel aparenţa de metatext)rdquo17

Mesajul pare uneori a fi retransmis iar icircntre variantele de simulare a luă-rii icircn posesie a acestuia autoarea precizează şi conversaţia scrisorile sau manuscrisul18 O situaţie oarecum similară se icircntacirclneşte şi icircn textul lui Doinaş lucru evidenţiat de vocea emiţătorului care pare iniţial imperso-nală şi transmite păreri ale colectivităţii bdquovenea vorbardquo bdquose vorbeardquo bdquonu se ştiardquo bdquotoată lumea era sigurărdquo Ideea pe care naratorul o prezintă este una importantă pentru el şi pentru credibilitatea istoriei pe care o are de relatat e vorba despre cerul intermediar noţiune pe care are abilitatea de a o prezenta ca fiind emisă de ceilalţi oameni Pentru a spori soliditatea edificiului construit naratorul vine cu aprecieri metatextuale şi cu infor-maţii culturale apelul la mitologia greacă validează icircntr-un fel afirmaţia referitoare la cerul intermediar prin argumentul existenţei unei lungi tra-diţii a credinţei icircn demonic19 Pomenirea lui Socrate şi a daimonului20 bun al acestuia trimite de asemenea la istoria umanităţii icircnscriind oare-cum situaţia care urmează a fi relatată icircntr-o lungă serie a actelor omeneşti sau poate icircntr-un anume sens limitativ aşa cum daimonul personal a devenit pentru filozoful grec un motiv de acuzaţie sub pretextul că nu respectă zeii cetăţii şi se icircnchină la zei noi acest aspect ca o mise en abicircme să devină emblematic pentru Roni Margulia a cărui stea persona-

62 R O M Acirc N Ălă protectoare se va icircntoarce pacircnă la urmă icircmpotriva lui Oricum am pri-vi lucrurile pe icircntreg parcursul primei părţi persistă prezentarea percep-ţiei generale asupra figurii enigmatice a eroului bdquoA doua zi lumea citea icircn ziarerdquo sau bdquoLumea era icircmpărţită icircn două unii icircl vedeau doar pe Roni bărbatul elegant şi fermecător care dădea strălucire saloanelor prin inte-ligenţa cultura şi verva sa ironică alţii erau sensibili la sonoritatea nume-lui Margulia icircn care citeau vanitate cruzime şi geniu al tragerii sforilorrdquo21

Treptat icircnsă naratorul martor şi apoi naratorul personaj implicat subiec-tiv vor fi instanţele care vor icircnlocui vocea impersonală al cărei rol pare să fi luat sfacircrşit prin icircndeplinirea misiunii de acreditare a unor concepte resimţite ca necesare pentru ulterioara desfăşurare narativă cerul inter-mediar şi forţele care guvernează cacircte un destin aparte

Implicarea graduală a naratorului este evidentă de la un prim nivel care anunţă distanţarea iniţială (bdquoS-ar putea ca cel puţin pentru o perioa-dă din viaţa lui privirea mea să nu distingă limpede icircntre fapte şi aura lorrdquo22) pacircnă la o substituire totală a modului general de a privi eve-nimentele printr-o subiectivitate accentuată bdquoAbia acum rupacircnd cu macircna pacircnza invizibilă puteam să visez icircn voie la urzelile tainice din jur Această toamnă care mai tacircrziu avea să fie numită laquotoamna sfacircşierii europeneraquo era totuşi o toamnă absolută Navigam icircn ea ca-n spaţiul ireal al unei oglinzi Nu este el locul tuturor surprizelorrdquo23 Devenit avocat al lui Roni Margulia naratorul bdquodescoperărdquo că implicarea sa icircn destinul acestuia este mult mai profundă decacirct ar fi crezut

Fiind pentru cei din jur o personalitate fascinantă Margulia reuşeşte icircn tot ce icircşi propune fără niciun efort (primeşte un post icircn diplomaţie icircşi cumpără un yaht este ales preşedinte al Concernului GM intră icircn Academie etc) Misterul din jurul lui este icircntreţinut de o relaţie aparte cu steaua sa personală legătură pe care el nu se sfieşte să o afişeze tra-tacircnd cu dezinvoltură curiozitatea oamenilor şi afirmacircnd chiar că el este obiectul interesului stelelor şi nu invers Acesta icircşi alege o soţie cu nu-mele Stela icircşi botează fiul Stelian are vila păzită de cinci dogi fiecare cu cacircte o stea icircn frunte iar icircn biblioteca sa pot fi văzute zece studii ale aceleeaşi teme o stea ca un fulg de zăpadă

Acuzat de uciderea unuia dintre co-directorii Concernului GM Şuli Neumann Margulia icircl ia ca avocat chiar pe naratorul care descoperă

c r i t i c ă e s e u 63

astfel că fuseseră colegi de clasă şi că el jucase cacircndva rolul de element declanşator al seriei de evenimente norocoase din viaţa acuzatului Avocatul icircnţelege repede că rolul său va fi unul minimal pentru că soarta inculpatului era hotăracirctă dinainte icircntr-o altă sferă iar dacă acesta icircşi alesese ca apărător pe bdquocopilul care-i dăduse primul ajutor din viaţa luirdquo acest lucru reprezentase doar bdquoun gest cochet la adresa stelei sale personalerdquo24

Trăsăturile care compun profilul teoretic al omului demonic icircşi găsesc icircn mare măsură ilustrarea literară icircn personajul Roni Margulia ce pare să se plieze pe şablonul croit de icircnsuşi autorul său icircn urmă cu cacircteva decenii Dozacircnd cu abilitate ambiguitatea percepţiei (bdquoaveai impresia cărdquo) naratorul subliniază ajutorul supranatural de care beneficiază protagonistul din partea unor forţe superioare (bdquolegătura cu stelele nu i-o contesta icircnsă nimenirdquo25) deoarece mereu un element imponderabil e cel care modifică situaţia ca icircntr-o lovitură de teatru bdquoo macircnă nevă-zutărdquo fiind cea care-i guvernează destinul Forţa de iradiere a omului demonic se regăseşte icircn actele lui Margulia (bdquobrusca strălucire pe care o iradiau izbacircnzile luirdquo26) acesta fiind un ins care obţine succesul chiar dacă icircn mod real contracandidatul său este mai valoros (dovadă mo-dul icircn care este ales la Academie) sau chiar şi atunci cacircnd icircn aparenţă nu are nicio şansă (alegerea sa icircn funcţia de conducere a Concernului GM) Izolarea nefirească şi crisparea cauzată de imposibilitatea ori-cărei comunicări caracteristice de asemenea omului demonic sunt identificate de naratorul din Vizita stelei personale icircn tensiunea icircn care trăieşte şi icircn atitudinea lui Margulia cel care poartă o mască suracircză-toare sub care există icircnsă o bdquocrispare secretărdquo un fel de revers ascuns al atitudinii sale degajate Avansarea unor dubii asupra naturii gesturilor personajului este doar un pretext pentru narator de a introduce o nouă ipoteză aceea a genialităţii care configurează omul demonic bdquofără să vrei te icircntrebai dacă omul era chiar icircn toate minţile sau dacă nu cumva actele oricărui ins genial sfidează prin icircnsăşi natura lor bunul simţrdquo27

O trimitere explicită la situaţia lui Napoleon icircnainte de campania din Rusia facilitează introducerea ideii de misiune pe care Margulia o măr-turiseşte confidentului său naratorul iar momentul acestei lămuriri vine ca o justificare pentru alegerea avocatului icircntr-un moment de cumpănă Conştient că nişte forţe superioare vor decide momentul re-

64 R O M Acirc N Ătragerii sale de pe scena vieţii unde icircndeplinise un rol pre-scris Margulia icircl ia ca apărător pe fostul său coleg de şcoală doar icircntr-un gest de reve-renţă şi de recunoaştere a unui final care icircncheie o existenţă aflată sub semnul excepţiei Copilul care icirci dăduse primul ajutor din viaţă lui Mar-gulia este avocatul care icircl apără acel băiat care jucase rolul bdquofirului de nisip icircn scoicărdquo28 al elementului iniţial al realizării carierei fulminante a lui Roni este din nou alături de acesta şi ciclul este complet

Victoria finală icircn proces ndash precizează naratorul ndash este una agrave la Pyrrhus extrem de scump plătită la două luni după aceasta icircncep să apară semne ale declinului Vega cea uriaşă este otrăvită Stela moare icircntr-un accident iar Stelian este rănit Icircnsuşi Roni Margulia este găsit mort după ce icircn preziua decesului său icircşi făcuse ordine deplină icircntre hacircrtii şi icircl lăsase ca administrator al averii şi ca tutore al fiului său pe nimeni altul decacirct pe narator Niciun detaliu nu este oferit cititorului referitor la cauza decesului omului de afaceri insistacircndu-se doar pe aspecte co-laterale pe o ciudată apariţie funebră văzută de narator (un dric vechi tras de un cal mascat ce avea icircn frunte o stea mare albă) şi pe faptul că Margulia ştiuse ce şi cacircnd avea să se icircntacircmple Destinul omului demonic este ilustrat integral prin acest personaj al cărui parcurs de excepţie la fel ca şi moartea sa surprinzătoare au fost decise icircn alt plan decacirct cel uman demonii din cerul intermediar i-au hotăracirct traiectoria fulminantă dar şi retragerea iar accidentul naşterii sale a fost şters brusc fluxul temporal obişnuit reluacircndu-şi curgerea

Icircn discursul narativ raportul pe care naratorul icircl icircntreţine cu naratorul este diferit icircn cele şapte fragmente ale povestirii discursul modal din prima parte introduce abil eşafodajul teoretic pe care se va construi is-toria lui Cicerone Margulia icircn timp ce icircncepacircnd cu al doilea fragment eul narant devine şi actor aducacircnd subiectivitate şi apropiere umană astfel icircncacirct discursul evaluativ şi cel generalizant se vor amesteca ade-sea cu cel emotiv stabilind legături empatice cu cititorul Transgresiu-ne a unor concepte de filozofie a culturii icircn opera literară Vizita stelei personale reprezintă un metatext icircn sensul icircn care un text de ordinul icircn-tacirci (Tragic şi demonic) stă la baza celui de-al doilea (cel literar) ultimul dezvăluindu-şi conotaţiile prin raportare permanentă la conceptele ve-hiculate icircn sursa primară influenţa livrescă fiind dinspre filozoful Doinaş către Doinaş prozatorul

c r i t i c ă e s e u 651 Ştefan Aug Doinaş Tragic şi demonic icircn Lectura poeziei urmată de Tragic şi demonic Editura Cartea Romacircnească p 4192 Eugen Todoran Hyperion demonic icircn bdquoRevista Cer-cului Literarrdquo nr 6-8 p 59 (Revista Cercului Literar Restituire integrală a publicaţiei Ediţie icircngrijită de Dan Damaschin Prefaţă de Petru Poantă Editura Dacia Cluj-Napoca 2002 p 487)3 I Negoiţescu ndash Radu Stanca Un roman epistolar Edi-tura Albatros 1978 p 1374 Lucian Blaga Daimonion icircn Zări şi etape Aforisme studii icircnsemnări Editura Humanitas Bucureşti 2003 p 2255 Idem ibidem p 228-2296 Ibidem p 2317 Ibidem p 2358 Ştefan Aug Doinaş Tragic şi demonic ed cit p 4209 Ibidem p 46210 Ibidem p 46411 Ibidem p 47312 Ibidem p 47813 Ibidem p 47914 Ibidem p 46115 Ştefan Aug Doinaş Vizita stelei personale icircn T de la Trezor proze FCS 21 2000 p 18816 Cristina Hăulică Textul ca intertextualitate Editura Eminescu Bucureşti 198117 Idem ibidem p 10918 Ibidem p 109-11419 bdquoIcircn gacircndirea greacă demonii sunt fiinţe divine sau ase-mănătoare zeilor prin puterea pe care o deţin Demonul fiinţei umane a fost de asemenea identificat cu voinţa divină şi prin urmare cu destinul omului [] Demonul simbolizează o iluminare superioară care iese din ordi-nea normală a lucrurilor permiţacircndu-i omului să vadă mai departe şi mai sigur icircntr-un mod ireductibil la argu-ment El autorizează chiar icircncălcarea regulilor raţiunii icircn numele unei lumi transcendente care ţine nu numai de cunoaştere dar şi de destinrdquo ( Jean Chevalier Alain Ghe-erbrant coordonatori Dicţionar de simboluri mituri vise obiceiuri gesturi forme figuri culori numere Traducere de Micaela Slăvescu Laurenţiu Zoicaş (coord) Daniel Ni-colescu Doina Uricariu Olga Zaicik Irina Bojin Victor- Dinu Vlădulescu Ileana Cantuniari Liana Repeţeanu Agnes Davidovici Sanda Oprescu Editura Polirom Iaşi 2009 p 337)

Note

66 R O M Acirc N Ă20 bdquoIcircn mine vorbeşte ceva divin un Zeu [] Icircncă de cacircnd eram copil exista un glas care ori de cacircte ori se face auzit mă opreşte să fac ceea ce aveam de gacircnd dar niciodată nu mă icircndemna să fac cevardquo (Platon Apărarea lui Socrate icircn Filozofia greacă pacircnă la Platon vol II partea I ediţie icircngrijită de Ion Banu Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti 1984 p 138-139)21 Ştefan Aug Doinaş Vizita stelei personale icircn T de la Tre-zor ed cit p 189-19022 Ibidem p 19523 Ibidem p 20024 Ibidem p 205-20625 Ibidem p 19026 Ibidem p 19027 Ibidem p 19728 bdquoElementul iniţial al realizării de sine pe care o urmăreş-te poate fi un fapt icircnsemnat un gest oarecare o pasiune culpabilă icircnsă odată icircncorporat acest element neglijabil joacă rolul firului de nisip icircn scoică icircn jurul său existenţa se grupează atacirct de impecabil icircn valuri de o splendoare atacirct de integră icircncacirct perla visată a personalităţii scacircnte-iază din mii de focuri orbitoare indescriptibilerdquo (Ştefan Aug Doinaş Tragic şi demonic icircn Lectura poeziei urmată de Tragic şi demonic ed cit p 476)

c r i t i c ă e s e u 67

Doris MironescuM Blecher şi revelaţiile bolii Inimi (deloc) cicatrizate

Icircn Antropologia corpului şi modernitatea David Le Breton a studiat reprezentările moderne ale corpului icircncercacircnd să identifice icircn ce mă-sură relaţia omului cu propriul corp defineşte un anumit mod specific culturii contempora-ne de a se situa icircn lume Experienţa corpului jalonează epocile istorice ale culturii umane modernitatea reprezentacircnd din acest punct de vedere epoca individualismului bdquoDin secolul al XVII-lea a icircnceput să se producă o ruptură de corp icircn societăţile occidentalerdquo1 datorită progreselor medicinei şi avansului concep-ţiei mecaniciste asupra corpului icircn gacircndirea lui Reneacute Descartes (Discurs asupra metodei) Omul este gacircndit separat de corpul său spiri-tul scăpacircnd ecuaţiei mecaniciste a universului Dacă icircn epoca medievală corpul apărea ca un mijloc de participare organică la colectivitate (aici Le Breton foloseşte ideile lui Bahtin din Franccedilois Rabelais şi cultura populară icircn Evul Me-diu şi Renaştere) icircn societatea individualistă modernă bdquocorpul funcţionează ca o graniţă factor de individuaţie (Durkheim) loc şi timp al distincţiei Corpul icircntr-un anumit fel e ceea ce rămacircne cacircnd i-ai pierdut pe ceilalţi e urma cea mai tangibilă a subiectului din clipa cacircnd slăbesc trama simbolică şi legăturile cu mem-brii comunităţiirdquo2 Pentru omul modern lipsit de legături palpabile cu societatea şi de o relaţie

DM ndash doctor icircn filologie asistent universitar la Facultatea de Litere

Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuza Iaşi Angajat

icircntr-un proiect de cercetare postdoctorală asupra

strategiilor de construcţie a mărcilor identităţii naţionale

icircn literatura romacircnă a secolului al XIX-lea

68 R O M Acirc N Ăimediată cu lumea corpul constituie bdquorefugiul şi valoarea ultimărdquo şansa de atestare de sine a individului

Corpul atacat de boală furnizează imaginea concretă a pierderii acestui refugiu al individului bdquoOmul handicapat aminteşte cu o forţă ce-i sca-pă şi ce ţine doar de prezenţa sa precaritatea infinită a existenţei şi tre-zeşte angoasa corpului distrus constituind materia primă a numeroase coşmaruri individuale de care nu e scutită nicio colectivitate umană [] Omul handicapat aminteşte fragilitatea insuportabilă a condiţiei umane Ceea ce modernitatea refuză cu obstinaţie să conceapărdquo3 Cor-pul bolnav devine astfel o metaforă a corpului modern icircnsuşi scos din mediul său codificat social Prin boală corpul devine mai vizibil decacirct icircn starea de sănătate cacircnd este escamotat printr-o serie icircntreagă de ritualuri şi comportamente icircmbrăcăminte cuviincioasă etichetă icircn public abţinerea de la atingere etc Datorită expunerii trupului cu han-dicap bdquocorpul nu mai este şters de ritual el devine prezent la modul greoi devine stacircnjenitor El rezistă simbolizării căci aceasta nu mai e dată imediat ci trebuie căutată expunacircndu-se neicircnţelegeriirdquo4

Aflat pe neaşteptate icircn faţa imaginii surprinzătoare a propriului corp icircncă din primele pagini ale romanului blecherian Inimi cicatrizate per-sonajul Emanuel experimentează o profundă perplexitate Icircn termenii lui Le Breton uimirea lui Emanuel la vederea propriului corp exprimă neliniştea omului modern icircn faţa acestei exhibări corporale a prezentării spectaculare a corpului ca un mecanism deosebit de omul care-l pose-dă Trupul expus pe gutieră la Berck atrage atenţia la fragilitatea oricărui corp omenesc şi icirci anunţă moartea o moarte ce revoltă spiritul De altfel icircn descrierea bolnavilor din oraşul-sanatoriu impresia dominantă este aceea a unor corpuri suspendate icircntre viaţă şi moarte purtacircnd atribu-tele ambelor stări fără să se fixeze icircn vreuna Apariţia primului bolnav pe gutieră de la Berck pare desprinsă din romanele fantastice şi este icircn-registrată cu o disproporţionată uimire de Emanuel (bdquoDeodată rămase uluitrdquo) Omul de pe gutieră este un bdquomort viurdquo o apariţie dintr-un tăracircm necunoscut şi neliniştitor o posibilitate de existenţă icircnfricoşătoare prin asocierile mentale pe care le implică bdquoCe să fi fost oare asta Un sicriu ambulant ori o targă Un om stătea icircntins pe un pat icircngust de lemn un fel de cadru cu saltea aşezat pe o montură cu patru roţi mari cauciucate Era icircnsă icircmbrăcat normal din cap pacircnă icircn picioarerdquo5 (sn)

c r i t i c ă e s e u 69

Icircn romanul lui M Blecher boala acţionează brutal şi totalitar Ea poate fi localizată icircn trupul pacientului icircnsă odată intrată icircn corp icircl stăpacirc-neşte icircn icircntregime obligacircndu-l să treacă la imobilitate şi să-şi modifi-ce radical funcţiunile fiziologice Tuberculoza osoasă reprezintă din acest punct de vedere boala arhetipală Ea nu suportă estetizările pe care tuberculoza pulmonară le-a făcut să intre icircn mentalul colectiv al secolului al XIX-lea şi nici nu conferă bolnavului acel aer de genialitate din pictura prerafaelită şi din o parte a literaturii romantice6 E adevărat că sănătatea devine o valoare inferioară bolii din punctul de vedere al sporului de conştiinţă şi de sensibilitate pe care icircl aduce individului Cu toate acestea bolnavii lui Blecher refuză statura mitică dată de mis-terul bdquoelecţiuniirdquo lor prin icircmbolnăvire Unul dintre ei Quitonce este chiar vehement la adresa ideii bdquoeroismuluirdquo propriu Pentru el a fi bol-nav nu este un merit ci icircn cel mai bun caz o competenţă dobacircndită de a te descurca cu mai puţin decacirct le e dat oamenilor sănătoşi o lamen-tabilă cunoaştere enciclopedică a tot ce e legat de propria afecţiune bdquoExistă escroci internaţionali care au cutreierat tot globul şi ştiu exact icircn ce oraş la ce firmă se poate da o lovitură sigură Eu ştiu pe de rost geografia clinicilor de boli osoase Icircţi pot spune icircn ce sanatoriu din El-veţia infirmierele sunt amabile şi unde se face icircn Germania cel mai bun ghips Sunt specializat Icircn meseria mea de bolnav am depăşit diletan-tismul Am devenit cu adevărat un laquoprofesionistraquordquo (p 159)

Icircn Inimi cicatrizate boala icircşi manifestă magia fatală printr-o serie de frus-trări simbolice Zed marele şofer de curse icircşi pierde picioarele Amanţii Roger Torn şi domnişoara Cora icircşi consumă dragostea icircntr-un mod pe-nibil şi insuficient (bdquoIcircşi freacă ghipsurile icircntre ei mai mult nu pot facerdquo ndash p 150) Un băieţel bolnav stracircns icircn corset pacircnă la gacirct doreşte să se facă aviator iar boala icircl ironizează icircmprumutacircndu-i un aer ţeapăn şi demn de pilot Icircn preziua operaţiei care o va face să-şi piardă un picior Isa visează să se facă dansatoare Astfel personajele intră sub imperiul unei boli care le tratează cu o vădită ostilitate şi chiar cruzime ea este personificată fără a fi totuşi mitizată pozitiv Dimpotrivă romanul se străduie să depă-şească acel gen de gacircndire colectivă clişeistică de imaginarul standar-dizat al bolii Dacă cum afirmă Susan Sontag bdquomai mult de un secol şi jumătate tuberculoza a oferit un echivalent metaforic pentru delicateţe sensibilitate tris teţe şi lipsă de putererdquo7 Blecher pare pornit să demon-streze că tuberculoza osoasă nu poate fi aşa ceva Eroii ţin să arate la fie-

70 R O M Acirc N Ăcare pas că nu sunt sfinţi gesturile lor de revoltă icircnsemnacircnd totodată şi o atestare a propriei validităţi a propriei persoane Eliberaţi de fixitate cu ajutorul gutierei şi al trăsurilor ei se plimbă fac cunoştinţe şi dau chiar baluri unde se cacircntă şi se bea alcool Icircntr-o noapte de petrecere Zed tra-ge cu puşca la ţintă icircn cadrul unui concurs şi nimereşte bucuracircndu-se demonstrativ (bdquoVedeţi că am nimerit Bolnav dar icircncă omrdquo ndash p 148) Furia erotică icirci cuprinde pe toţi cei din sanatoriu pe Tonio şi doamna Wandeska pe Roger Torn şi Cora pe Emanuel Solange şi Kitty ba chiar icircn varianta manuscrisă intitulată Berck şi pe doamna Tils Isa sau Ernest Nu este vorba de o dragoste spiritualizată clorotică Nici măcar puritatea silnică a corpurilor ferecate icircn ghips nu este icircntotdeauna garantată bdquoŞi ce-i dacă are ghipsul Parcă nu se poate face dragoste şi aşa O macircngacirci o săruţi icircn diferite locurirdquo (p 146) Paginile romanului una după alta se icircntrec să dovedească faptul că experienţa amoroasă oricacirct de chinuită nu trebuie luată ca o reluare convenţională a unui mit cultural al spiritu-alizării prin eros Dacă romanul i-a părut lui G Călinescu bdquode-a dreptul respingătorrdquo8 icircn materie de erotism este probabil şi pentru că reprezen-tarea amorului este cacirct se poate de plastică de sugestiv fiziologică oco-lind abstractul socotit fals

Ghipsul apare icircn Inimi cicatrizate ca o metaforă de eficienţă maximă cu atacirct mai mare cu cacirct el este şi o realitate concretă de neocolit Icircm-brăcaţi icircn ghips bolnavii icircşi intră cu adevărat icircn rol Corsetul medical este de altfel numit bdquouniformărdquo de către pensionarii sanatoriului El este icircn acelaşi timp bdquosecretrdquo şi prezent deghizat de icircmbrăcăminte el obligă bolnavul să-i conştientizeze mereu existenţa prin greutatea sa formidabilă Carapacea odată icircmbrăcată icirci conferă individului o nouă identitate marcacircndu-i accederea icircntr-o nouă stare de existenţă bdquocon-trastul acesta icircntre a fi un om ca toţi oamenii şi totuşi a zăcea icircmprizo-nierat icircn ghips cu oasele cariate de tuberculoză iată ce era dureros şi trist icircn această boală Paradoxul consta icircn a exista şi totuşi icircn a nu fi laquocu desăvacircrşire viuraquordquo (p 139) Icircmbrăcat icircn ghips Emanuel are sentimen-tul unei deposedări ultimative (bdquoo senzaţie teribilă de abolire pe care n-o mai simţise decacirct icircn visrdquo) El se desparte vocal de trupul său abia descoperit prin conştientizarea bolii bdquoAdio Emanuel icircşi spuse el Ai devenit un om mortrdquo (p 153) Imaginile convocate icircn continuare ex-primă angoasa pierderii bdquovieţiirdquo deoarece trupul devine prada unei ma-terii inerte care-l destituie din funcţiile sale bdquoIcircl manevrau ca pe un ma-

c r i t i c ă e s e u 71

nechin fără viaţă [] descoperi că devenise o statuie cu totul hibridă o stranie combinare de piele şi ipsosrdquo (p 153) O altă imagine calificată a destituirii corporale este Quitonce ajuns icircnaintea unei operaţii grave o bdquomumie icircnfăşurată icircn bandeleterdquo Mai tacircrziu cu piciorul ei icircnfăşurat icircn bandaje groase de tifon Isa seamănă cu bdquoo păpuşă mare culcată pe un pătuc o păpuşă cu un picior spart pe care o fetiţă l-ar fi icircnvelit icircn cacircrpe albe jucacircndu-se cu ea laquode-a bolnavaraquordquo (p 218) Ghipsul transformă bolnavul icircn cadavru icircn mumie sau icircn păpuşă fără viaţă Din punctul de vedere al bolnavilor terapia prin icircnchiderea trupului icircntr-o carapace medicală icircmprumută ceva dintr-o practică magică ea se foloseşte de rigiditatea morţii pentru a icircndepărta moartea de corp aşa cum des-cacircntecul de frică se face prin fumigaţii cu păr de lup Numai că această terapie comportă şi riscuri bolnavul ajunge să se identifice cu propria boală contaminacircndu-se de fascinaţia stabilităţii icircn ghips El se ataşează de propria boală şi de locul suferinţei sale pe care nu mai vrea să-l pă-răsească Ernest iniţiatul icircn tainele bolii lămureşte acest lucru pentru Emanuel bdquoBerck e altceva decacirct un oraş de bolnavi E o otravă foarte subtilă Intră de-a dreptul icircn sacircnge Cine a trăit aici nu-şi găseşte locul nicăieri icircn lume Ai să simţi şi tu asta icircntr-o zi Toţi negustorii toţi doc-torii de aici farmaciştii chiar şi brancardierii toţi sunt foşti bolnavi care n-au putut trăi icircn alte părţirdquo (p 154)

Icircn aceste condiţii tot ceea ce icirci rămacircne bolnavului este conştiinţa fap-tului că a fost bdquoscos din viaţărdquo revolta icircmpotriva acestui ultragiu adus lui ca individ Ca să nu capituleze devenind un bdquomort viurdquo el trebuie să-şi icircntreţină şi să-şi prelungească starea de inadaptare la condiţia pri-zonieratului icircn ghips Emanuel aplică el icircnsuşi această soluţie bdquom-aş simţi infinit mai nenorocit dacă aş ajunge icircntr-o zi la această perfectă resemnare Mă trezesc cacircteodată noaptea din somn şi icircmi pipăi ghipsul ca un nebun Este adevărat E oare adevărat Şi scracircşnesc din dinţi cacircnd degetele icircmi alunecă pe duritatea lui neputincioaserdquo (p 185) Icircnsă Emanuel joacă rolul novicelui celui icircncă neexperimentat icircntr-o artă complicată Icircn prezenţa lui se găsesc numeroşi bdquoiniţiaţirdquo icircn ale bo-lii gata să icirci explice parcursul de la revoltă la acceptare Ernest se dă pe sine drept exemplu de vindecare nu atacirct pentru că a trecut de la corsetul de ghips la cel simplu ci pentru că nu-şi mai pune problema sinuciderii Iar Isa răspunde neliniştilor novicelui formulacircnd icircn treacăt o altă metaforă memorabilă a romanului cea a bdquoţesutului cicatrizatrdquo pe

72 R O M Acirc N Ăcare autorul a preţuit-o atacirct de mult icircncacirct a dorit s-o pună drept titlu al acestuia bdquoToţi ne-am sculat icircn puterea nopţii şi ne-am pipăit dispe-raţi ghipsul Toţi toţi dar apoi cacircnd loviturile s-au icircnteţit n-am mai simţit nimic Ştii ce se numeşte icircn medicină laquoţesut cicatrizatraquo Este pielea aceea vacircnătă şi zbacircrcită care se formează pe o rană vindecată E o piele aproape normală atacirct doar că e insensibilă la frig la cald ori la atingeri [] Vezi inimile bolnavilor au primit icircn viaţă atacirctea lovituri de cuţit icircncacirct s-au transformat icircn ţesut cicatrizatrdquo (p 185)

Diagnosticul pus de Isa tuturor bolnavilor bdquocu experienţărdquo este fun-damental greşit Niciunul dintre eroii centrali nu poate fi icircnvinuit de resemnare nici măcar Isa care icircn faza terminală plăteşte un şarlatan pentru a-i icircntreţine iluzia că se va salva9 Apropierea morţii (iar pentru bolnavii icircnchişi icircn ghips moartea este mereu aproape) o face să expri-me dorinţe inavuabile (bdquovoi dansa cu tine goalărdquo) şi să răbufnească vi-olent icircmpotriva bdquocelorlalţirdquo icircntr-un limbaj care icircncearcă inutil să trans-greseze barierea ruşinii (bdquoIcircnţelegi Vom răscoli pe spectatori pacircnă icircn fundul intestinelor a intestinelor lor pline cu că [] Ei nu mi-e ruşine Afirm sus şi tare că au icircn intestine că cărdquo ndash p 220) De altfel activităţile isterice gesticulatorii ale tuturor bolnavilor de la Berck trădează o subterană nelinişte Atunci cacircnd petrec aceştia se icircm-bată şi trag cu puşca Icircndrăgostiţii comit din gelozie tot felul de nebu-nii Lucru important nici după ieşirea din sanatoriu bolnavii nu sunt cu adevărat bdquocicatrizaţirdquo sufleteşte Urmărit de imaginea femeii pe care o iubise Tonio are pulsiuni autodistructive devine alcoolic şi cocaino-man căutacircnd din exasperare să ucidă un om şi recurgacircnd icircn cele din urmă ca o inversare a disperării la gesturi de prosternare religioasă Ernest este icircn lumea bdquoliberărdquo un perpetuu inadaptat gata să fraternize-ze cu cerşetorii icircn cărucioare ca singurii săi colegi de suferinţă Oraşul oamenilor sănătoşi icirci pare rău croit pentru un bolnav de aceea se fereş-te să meargă pe stradă iar icircn taxiuri se tolăneşte pe o coastă Lipsit de contact cu lumea din jur el trece printre case şi oameni bdquoinsensibil şi fără legăturirdquo descoperind doar bdquoobiecte şi decorurirdquo cu alte cuvinte lucruri asemănătoare unele cu altele prin formă sau funcţionalitate şi locuri care dau impresia falsităţii şi neorganicităţii bdquoAventurardquo absurdă de la Paris pe care i-o relatează epistolar lui Emanuel ndash parcă desprinsă din Icircntacircmplări icircn irealitatea imediată totuşi fără aerul fantastic de acolo şi icircn consecinţă păracircnd o ilustraţie demonstrativă a unei teze ndash se icircn-

c r i t i c ă e s e u 73

cheie printr-un gest gratuit salutul adresat unui portret al unui militar necunoscut icircntr-o casă abandonată bdquoIcircnţelegi Era cel mai stupid gest pe care icircl putea săvacircrşi acolo icircn minutul acela Era supremul meu oma-giu icircncăperii necunoscute şi ofiţerului anonim care icircşi păstra singur icircn solitudinea icircngrozitoare a casei raţiunea sigură de a exista şi de a se răzima de o sabierdquo (p 223)

Unul dintre bdquoteoreticieniirdquo lipsei de eroism a bolii şi ai resemnării icircntru boală competentul cunoscător al sanatoriilor de tuberculoză osoasă Quitonce reprezintă şi el un caz de inadaptare la boală La nivel de-clarativ el atinge un mare grad de detaşare faţă de propria condiţie ajungacircnd să suporte operaţii complicate cu indiferenţă bdquoDesigur de-sigur icircnsă laquodincoloraquo de eroism nici cu curaj nici cu speranţă cu nimic Păstrez pentru operaţie sentimentul absolut neutru pe care icircl am cacircnd beau un pahar de apărdquo (p 160) Afecţiunea de care suferă Quitonce se apropie mult de imaginea torturii sugeracircnd cu atacirct mai puternic imposibilitatea resemnării icircn condiţia de bolnav mai icircntacirci la nivelul fiziologiei El este introdus icircn scenă ca invalid de un tip aparte zvacirccnind incontrolabil din picioare icircn timpul mersului din cauza unei tumori care apasă pe o vertebră ceea ce-i dă un aspect inimitabil Boala lui pare să le icircnsumeze şi să le depăşească pe ale celorlalţi de vreme ce pentru a fi descrisă se foloseşte metafora unei alte boli bdquoo adevărată criză de epilepsie a picioarelorrdquo (p 138) Quitonce este un ins febril care ştiindu-şi slăbiciunea şi aşteptacircnd scadenţa şi-a exploatat trupul pacircnă la limită bdquoAm făcut totul icircn viaţă spuse din nou Quitonce am icircn-cercat toată gama de la dureri pacircnă la eram să spun voluptăţi pacircnă la prostiirdquo (p 160) Agitaţia sa erotică din perioadele de calm dintre două operaţii reprezintă o evidentă tentativă de reatestare a propriei corporalităţi de reafirmare a unei vitalităţi exacerbate bdquohipersexualerdquo aflată sub ameninţarea bolii El păstrează fotografii din momentele de bdquotensiune virilărdquo pe care le arată colegilor bdquoplescăind din limbărdquo chiar icircn preziua unei intervenţii chirurgicale pe care pretinde că o aşteap-tă cu liniştea faptelor cotidiene celor mai obişnuite Deşi afirmaţia nu poate fi bănuită de ipocrizie este limpede că lipsa de emoţie faţă de o nouă operaţie (a douăsprezecea) nu este echivalentă cu blazarea icircn faţa morţii Bolnavul rămacircne un exasperat un tulburat incapabil să se obişnuiască cu noua sa bdquonormalitaterdquo şi nici doritor să se icircntoarcă (pre-cum Ernest) la bdquonormalitateardquo celorlalţi

74 R O M Acirc N ĂIcircncercări de vindecare magicăRămas singur cu propriul trup ca o emblemă a finitudinii pe care nu o poate ascunde Quitonce se dedă unui joc straniu El icircncearcă să afle şansele de a-i reuşi operaţia prin consultul direct al bdquofatalităţiirdquo Deschide un dicţionar şi adună cifrele paginii descoperite speracircnd că va nimeri cifra augurală Tentativa sa de a apela la hazard este simptomatică Şi Isa icircn faza ultimă a bolii recurge la serviciile unui bdquoiluminatrdquo care se dove-deşte a fi un şarlatan Bolnavii constată la capătul suferinţelor eşecul medicinei ştiinţifice icircn cazul lor şi se icircndreaptă către tehnici bdquoalternativerdquo de vindecare una mai disperată decacirct alta icircnsă icircn fond egal de inefici-ente oarecum aleatorii divinaţia icircn paginile unui dicţionar (nu ale unei cărţi sfinte) sau magia corpurilor astrale (icircn care Isa nu crede icircn plus bdquocorpurile astralerdquo sunt simple bucăţi de bracircnză) Antropologia consta-tă prezenţa practicilor medicinei bdquoalternativerdquo icircn spaţiul contemporan plasacircndu-le originile icircn concepţia populară asupra legăturilor subtile dintre corp şi univers de pildă a corespondenţei dintre anumite organe şi unele plante sau pietre cu puteri vindecătoare Gacircndirea populară are o concepţie holistică cu privire la corp bdquocorpul seamănă cu un cacircmp de forţă aflat icircn rezonanţă cu ceea ce se apropie de el Icircn tradiţiile populare corpul se găseşte mereu icircn contact cu lumea reprezentacircnd o parte ne-desprinsă de universrdquo10 Icircntorcacircndu-ne la bolnavii din Inimi cicatrizate constatăm la aceştia un recurs in extremis la aceeaşi gacircndire populară icircn-cercacircnd să instituie un raport favorabil icircntre lume şi propriul corp Icircnsă tentativa lor de a se plasa icircntr-un cadru mental holistic este icircncărcată de conştiinţa vacuităţii acestei dorinţe Ei schiţează nişte simulacre de acţiu-ne magică condamnacircndu-le la eşec icircncă din punctul de plecare Quitonce ştie că bdquoe teoretic imposibil să pot căpăta vreun pronostic sigur Chiar dacă asemenea previziuni ar putea fi exacte gacircndeşte-te cacircţi Quitonce ca mine aşteaptă poate icircn seara asta operaţia de a doua zi [] Şi-atunci icircmpărţită la atacirctea persoane orice profeţie devine imprecisărdquo (p 174) Şi Isa cunoaşte pericolul iluziei icircn care se pregăteşte să cadă bdquoCe recunoscă-toare ţi-aş fi dacă ai izbuti să mă scapi de obsesia asta Dar e imposibilrdquo (p 218) Ambele icircncercări se caracterizează printr-o notă de arbitrar şi gratuitate care le subliniază ineficienţa Bolnavii icircşi semnalează astfel prin gestul patetic dorinţa disperată de a se vindeca lipsa resemnării icircn faţa morţii Inimile lor nu sunt bdquocicatrizaterdquo proximitatea dispariţiei le face din nou să sacircngereze

c r i t i c ă e s e u 75

Inimi cicatrizate este romanul bolii ca manieră paradoxală de trezire la viaţa spiritului prin redescoperirea fiziologiei Trezirea aceasta are un caracter agonic fluctuant niciodată fixat Condiţia de bolnavi icirci obligă pe aceşti oameni să ia distanţă faţă de reprezentările bdquofireştirdquo ale lumii să conteste bdquonormalitateardquo Boala constituie de aceea un trop major al existenţei dezvrăjite prin angoasă pe care Kierkegaard o numise bdquoboala de moarterdquo Romanul blecherian diferă deci de capodopera publicată icircn 1922 de către Thomas Mann nu prin accentul naturalist (cum afirmă Radu G Ţeposu icircn Suferinţele tacircnărului Blecher) ca opus celui simbo-lic Şi Inimi cicatrizate se construieşte pe un set de simboluri care caută să rezume aspectele esenţiale ale dramei de conştiinţă a bolnavilor de la Berck (acvariul carapacea ţesutul cicatrizat) Dar drama este se pare mai puternică decacirct simbolurile utilizate pentru a o descrie De aceea romanul blecherian nu construieşte o parabolă culturală de anvergură ca la maestrul german ci transformă totul fapte vorbe gacircnduri icircn ele-mente ale unei gesticulaţii nervoase ca o formă de autenticitate con-secventă a lumii personajelor din care autorul nu evadează niciodată

1 David Le Breton Antropologia corpului şi modernitatea Editura Amarcord Timişoara 2002 p 772 Idem p 1513 Idem p 1354 Idem p 1345 M Blecher Icircntacircmplări icircn irealitatea imediată Inimi ci-catrizate Vizuina luminată Corp transparent Publicistică Corespondenţă Editura Vinea-Aius Bucureşti ndash Craiova 1999 p 132 Toate citatele cu indicaţie de pagină provin din această ediţie6 Cf Susan Sontag Boala ca metaforă SIDA şi metaforele ei trad Aurel Sasu Editura Dacia Cluj-Napoca 1995 p 297 Idem p 538 G Călinescu Istoria literaturii romacircne de la origini pacircnă icircn prezent Editura Minerva Bucureşti 1982 p 9669 Eroarea Isei este şi eroarea autorului care nu reuşeşte să găsească un titlu icircn stare să sintetizeze semnificaţiile romanului bdquoŢesut cicatrizatrdquo titlul romanului preferat de autor este la fel de inadecvat conţinutului ca şi cel impus de editorul Em Ocneanu Inimi cicatrizate10 David Le Breton op cit p 84

Note

76 R O M Acirc N Ă

Iulian BOLDEAAcad Alexandru Surdu şi fascinaţia conceptelor

Preliminarii

Academicianul Alexandru Surdu s-a născut la Braşov la 24 februarie 1938 A absolvit Facultatea de Filozofie a Universităţii din Bu-cureşti icircn anul 1963 Din anul 1964 este cer-cetător la Centrul de logică al Academiei Ro-macircne unde a colaborat cu Constantin Noica şi Anton Dumitriu la diferite proiecte de cer-cetare (seminarii filozofice traduceri ediţii critice) Alexandru Surdu s-a specializat la Universitatea din Amsterdam icircn logică sim-bolică şi fundamentele ştiinţelor publicacircnd la Editura Academiei două cărţi de referinţă icircn domeniu Elemente de logică intuiţionistă (1976) şi Neointuiţionismul (1977) Teza de doctorat Logica clasică şi logica matematică apare icircn anul 1971 Din anul 1972 este mem-bru corespondent al Consiliului Superior de Logică şi Ştiinţe Comparate din Bologna După anul 1990 domnul Alexandru Surdu este redactor-şef al publicaţiilor bdquoRevista de filozofierdquo şi bdquoRevue roumaine de philosophierdquo Icircn anul 1992 devine membru corespondent al Academiei Romacircne iar din anul 1995 este profesor universitar la Facultatea de Filozofie a Universităţii din Bucureşti La Facultatea de Psihologie a Universităţii bdquoTitu Maiorescurdquo din Bucureşti predă de asemenea cursuri de

p o r t r e t 77

istoria psihologiei şi de psiholingvistică Din anul 1993 este membru titular al Academiei Romacircne şi preşedintele Secţiei de Filozofie Te-ologie Psihologie şi Pedagogie a Academiei Romacircne Totodată aca-demicianul Alexandru Surdu este director al Institutului de Filozofie şi Psihologie bdquoConstantin Rădulescu-Motrurdquo al Academiei Romacircne şi membru al Uniunii Scriitorilor din Romacircnia Icircntre cărţile de referinţă ale domnului academician Alexandru Surdu trebuie amintite Penta-morfoza artei (1993) Vocaţii filozofice romacircneşti (1995) Gacircndirea spe-culativă (2000) Confluenţe cultural-filozofice (2002) Filozofia pentadi-că (2007) precum şi monografia etnologică Şcheii Braşovului (1992) Ca o recunoaştere a meritelor sale culturale şi academice domnul Ale-xandru Surdu a fost distins cu premiul bdquoVasile Contardquo al Academiei Ro-macircne (1975) cu Ordinul Serviciul Credincios icircn grad de cavaler conferit de Preşedinţia Romacircniei (2004) cu premiul Uniunii Scriitorilor pentru critică istorie literară şi eseu (1996) cu Medalia bdquo150 de ani de la naşte-rea lui Mihai Eminescurdquo pentru contribuţia adusă la editarea operei lui Mihai Eminescu (2000) cu Fibula de la Suseni acordata de Prefectura Mureş (2009) De asemenea activitatea prestigioasă a Domniei Sale a determinat conferirea de către mai multe universităţi din Romacircnia (Universitatea de Nord Baia Mare Universitatea bdquoPetru Maiorrdquo Tacircr-gu-Mureş Universitatea bdquoAndrei Şagunardquo Constanţa) a titlului de doc-tor honoris causa Prin icircntreaga sa activitate ştiinţifică prin cărţile şi studiile sale din domeniul istoriei filozofiei al logicii al filozofiei teore-tice academicianul Alexandru Surdu şi-a adus o contribuţie esenţială icircn dezvoltarea filozofiei romacircneşti postbelice

Filozofie şi destin

Opera filozofică a domnului academician Alexandru Surdu este pe cacirct de vastă pe atacirct de profundă şi emblematică pentru destinul cărtura-rului Logica clasică şi logica matematică (1971) icircşi propune să traseze bdquocoordonatele pe baza cărora poate fi abordată problema raportului dintre logica clasică şi logica matematicărdquo Autorul precizează de ase-menea că bdquoaplicaţiile logice pun icircn evidenţă faptul că cele două logici sunt instrumente ale construcţiei ştiinţifice au aplicaţii propriu-zise şi sunt instrumente ale fundamentării ştiinţelor dar sunt instrumente deosebiterdquo Cartea Elemente de logică intuiţionistă (1976) este o sinte-

78 R O M Acirc N Ăză a investigaţiilor ştiinţifice din domeniul logicii intuiţioniste Scopul cărţii este de a bdquodemonstra posibilitatea fundamentării unei teorii logice care să nu icircncalce niciuna dintre principalele teze ale intuiţionismuluirdquo Intuiţionismul logico-matematic marchează icircn viziunea academicia-nului Alexandru Surdu un progres icircnsemnat icircn domeniul mai vast al logicii bdquoInterpretată corect logica intuiţionistă este un reflex abstract al matematicii intuiţioniste al cărei obiect fundamental de studiu icircl constituie devenirea timpuluirdquo Argumentată icircn mod riguros remarca-bilă prin calitatea conceptelor şi a raţionamentelor prin rigoarea di-sociaţiilor şi prin viziunea nuanţată şi consecventă asupra domeniului cercetării cartea reprezintă o contribuţie de prim rang icircn cercetarea filozofică romacircnească de după al Doilea Război Mondial

Icircn Teoria formelor prejudicative (1989) academicianul Alexandru Sur-du porneşte de la sublinierea faptului că bdquoAristotel poate fi considerat adevăratul părinte al logicii simbolicerdquo Formele bdquoprejudicativerdquo sunt icircn viziunea autorului acele forme care bdquonu-şi găsesc locul nici icircn lo-gica simbolică şi nici icircn cea clasico-tradiţionalărdquo Formele prejudica-tive sunt entităţi de esenţă ontică chiar dacă ele sunt icircncadrabile icircn domeniul logicii Filozoful Alexandru Surdu observă că prejudicati-vitatea stabileşte legătura necesară icircntre bdquodomeniul existenţei pure şi cel al gacircndirii şi al exprimării salerdquo Demersul teoretic al autorului clarifică diferenţele distincţiile relaţiile sau corelaţiile dintre intelect şi raţiune bdquoDomeniul raţiunii este icircntru totul acela al fiinţei al unei fiinţe independente de existenţă ceea ce permite falsul Dar raţiunea nu epuizează domeniul fiinţei care este şi al intelectului atacirct la nivel elementar entitativ cacirct şi la nivel prejudicativ şi respectiv al interde-pendenţei prejudicative Fiinţa aceasta nu este icircnsă numai dependentă de existenţă ci chiar legată de ea nemijlocit icircn cadrul stărilor de fapt şi al situaţiilor reale ceea ce nu permite falsulrdquo Teoria formelor prejudi-cative pe care o instrumentează documentat icircntr-o manieră originală academicianul Alexandru Surdu dovedeşte o dată mai mult relaţiile şi interferenţele care subzistă icircntre logică şi filozofie bdquoTeoria formelor prejudicative ţine de intelectul pur logica tradiţională numită şi cla-sică ţine de raţiunea pură iar teoriile logico-matematice de intelectul raţional Teoria formelor prejudicative ca logică a intelectului pur pre-cede logica raţiunii o determină şi stă la baza acesteia Pe de altă parte teoria formelor prejudicative nu poate lipsi din cadrul unei expuneri

p o r t r e t 79

sistematice a logicii ca teorie generală a fiinţei căci ea face legătura cu existenţa respectiv cu domeniul sensibilităţiirdquo Partea finală a lu-crării relevă distincţiile icircntre relaţii prejudicative forme prejudicative judecăţi existenţă adevăr şi adecvaţie Se fac de asemenea aprecieri asupra raportului dintre starea de fapt proiecţie simbolică şi judecată asupra relaţiilor interfactuale icircn logica propoziţiilor şi cea a claselor Icircn viziunea academicianului Alexandru Surdu obiectul logicii simbolice este sfera relaţiilor prejudicative

Filozofia formelor pentadice este inaugurată de academicianul Alexan-dru Surdu prin cartea din 1993 Pentamorfoza artei icircn care autorul icircşi propune bdquodezvoltarea unor astfel de teze generale din cadrul unui con-text filozofic de amploare (filozofia pentadică) referitoare la artele cla-sice icircn genere dar mai ales la reprezentarea pentadică (pentamorfoza) a mecanismelor de producere şi funcţionare ale acestorardquo Printr-un astfel de demers de incontestabilă relevanţă epistemologică autorul vizează inserţia domeniului artistic icircn patrimoniul filozofiei sistema-tice Metoda de cercetare este bdquodialectica pentadicărdquo o metodă ce se fundamentează pe concepţia justificată conform căreia bdquoarta ocupă un loc privilegiat icircn cadrul realităţiirdquo reprezentacircnd totodată bdquounitatea fenomenologică a icircntregii realităţirdquo Finalitatea acestei lucrări este de altfel cum mărturiseşte autorul una filozofică bdquocu tentă evident logici-zantărdquo cartea constituindu-se ca un bdquoomagiu cuvenit artei şi concepţiei ei clasico-tradiţionalerdquo Pentamorfoza artei este prin viziune structură şi concepţie o contribuţie de reală importanţă icircn domeniul filozofi-ei artei al filozofiei culturii icircn general propunacircndu-ne o metodologie complexă extrem de adecvată fenomenelor culturale contemporane marcate de efervescenţă şi diversitate a manifestărilor Arta este cum remarcă atacirct de plastic şi de expresiv academicianul Alexandru Surdu bdquosingura pe tăracircmul căreia se pot icircnfrăţi atacirct de firesc adevărul şi bi-nele dreptatea şi libertatea adică tot ceea ce constituie icircmpreună cu frumosul şi prin frumos realitatea Pentada de aur a dreptei filozofărirdquo

Vocaţii filozofice romacircneşti (1995) are ca punct de plecare interogaţia asupra posibilităţii existenţei unui bdquospirit romacircnescrdquo a unui bdquosentiment romacircnesc al fiinţeirdquo care icircşi exprimă potenţialităţile gnoseologice icircn modulaţie metafizică Autorul consemnează cu argumente şi ilustrări convingătoare principalele momente icircn devenirea gacircndirii filozofice

80 R O M Acirc N Ăromacircneşti icircn toată diversitatea şi complexitatea ei Se arată icircn mod justificat că filozofia presupune un anumit grad de civilizaţie de cultu-ră o conştiinţă naţională elevată iar filozofia romacircnească se poate con-sidera fundamentată icircn momentul icircn care sunt icircndeplinite condiţiile unei filozofii cu caracter naţional (existenţa unui demers de filozofare original cu baze etnice proprii existenţa unui mediu propice pentru difuziunea conceptelor filozofice existenţa unei problematici specifi-ce şi a unor sisteme filozofice individualizante şi individualizatoare) Icircnceputurile filozofiei romacircneşti stau cum se observă icircn această lucra-re sub semnul filozofiei politice prin promovarea raţionalismului şi a idealurilor naţionale după care urmează reprezentanţii filozofiei năs-cute din necesităţi didactice şi mai apoi filozofii propriu-zişi Demer-sul academicianului Alexandru Surdu este icircn această carte şi unul re-cuperator icircn sensul reconsiderării şi revalorizării unor gacircnditori căzuţi pe nedrept icircn conul de umbră al posterităţii De asemenea autorul cărţii Vocaţii filozofice romacircneşti operează o clasificare tipologică per-tinentă distingacircnd o direcţie intuiţionistă icircn dezvoltarea logicii (Nae Ionescu Octav Onicescu Grigore Moisil) o direcţie a specialiştilor icircn alte domenii apropiaţi de demersul filozofic (Ştefan Odobleja) sau autorii de sinteze icircn care ştiinţa şi filozofia icircşi reunesc discursul şi meto-dologiile (Mihai Drăgănescu) Un capitol important este cel consacrat lui Constantin Noica căruia Alexandru Surdu icirci dedică pagini extrem de convingătoare de pertinente şi de comprehensive Sistemul fiinţei pe care Noica l-a articulat este comentat icircn perfectă adecvare cu gacircndul filozofului de la Păltiniş consideracircndu-se că bdquodevenirea icircntru fiinţă nu este o simplă vocabulă şi nici o icoană a cuminţeniei Este un moment al dreptei filozofări al pentadei de aur care icircncepe şi se termină mereu cu icircntrebarea despre fiinţărdquo

O altă carte de semnificativă relevanţă a academicianului Alexandru Surdu Gacircndirea speculativă ndash Coordonate istorico-sistematice (2001) este o reevaluare a istoriei filozofiei icircn care sunt inventariate atent prin prisma unei perspective diacronice dar şi printr-un demers sin-cronic bine articulat principalele momente ale gacircndirii speculative de la perioada filozofiei presocratice pacircnă la epoca de glorie a meditaţiei speculative ndash filozofia clasică germană cu referiri atente şi la evoluţia filozofiei romacircneşti Circumscrierea gacircndirii paradoxale a lui Heraclit comentariile consacrate bdquoantiteticii lumii sensibilerdquo la Platon filozofiei

p o r t r e t 81

lui Hegel Kant sau Fichte argumentate şi motivate totodată se ba-zează pe dialectica raportării conştiinţei interogative la problematica transcendentului a misterului De asemenea autorul operează o serie de disocieri ndash necesare ndash icircntre intelect raţiune şi speculaţiune consi-deracircnd că prin intelect bdquose icircnţelege gacircndirea intuitivă practică folosi-toare icircn lumea imediat icircnconjurătoare cu referinţă directă la lucruri individuale şi relaţia dintre acesteardquo icircn timp ce prin raţiune bdquose icircnţelege gacircndirea discursivă noțională apreciativ-judicativă şi argumentată demonstrativă bazată pe principiul raţiunii suficiente prin care se ur-măreşte consecvenţa şi noncontradicţia Raţiunea este aplicabilă unei realităţi complexe artistice morale şi ştiinţifice icircn genere lumii orga-nice animalice şi umane fiind exprimabilă icircn limbajele uzualerdquo Icircn ceea ce priveşte speculaţiunea aceasta este bdquogacircndirea teoretică şi mistică bazată pe semnificaţiile unor concepte generale de genul ideilor al că-ror comportament este contradictoriu paradoxal şi misterios care se referă mai mult la trecut şi viitor decacirct la prezent la originea evoluţiei şi sfacircrşitul lumii care nu pot fi altfel gacircndite şi exprimate decacirct icircn for-ma unor sisteme ipoteticerdquo Cartea Gacircndirea speculativă ndash Coordonate istorico-sistematice reprezintă o abordare sistematică şi documentată a domeniului filozofiei prin intermediul propriilor sale metode modali-tăţi şi instrumente speculative

Icircn lucrarea Filozofia modernă ndash orientări fundamentale (2002) aca-demicianul Alexandru Surdu circumscrie succesiunea orientărilor fundamentale icircn filozofia modernă evidenţiind totodată constitui-rea sistemului pentadic şi reliefacircnd semnificaţiile conceptului de bdquofi-lozofie modernărdquo Abordarea filozofiei moderne este realizată atacirct din perspectivă diacronică cacirct şi din unghiul unei investigaţii sincronice şi sistematice Acest demers de natură istorico-filozofică e continu-at icircn cartea Filozofia contemporană (2003) icircn care sunt radiografiate principalele şcoli de gacircndire orientări filozofice şi figuri emblematice ale perioadei contemporane cu atente circumscrieri ale conceptelor şi ideilor fundamentale pe care această epocă le-a validat Una dintre concluziile cărţii este că bdquoistoria filozofiei occidentale şi mai ales cea contemporană icircn ciuda diversităţii sale aparente ilustrează () şi pre-figurează posibilitatea elaborării filozofiei ca sistem categorialrdquo Mărtu-riile anamnezei (2004) este o carte icircn care autorul icircşi propune recupe-rarea din unghiul meditaţiei filozofice a unor momente ale trecutului

82 R O M Acirc N Ăicircndepărtat prin reconstituirea şi comentarea acelor imagini cu valoare de arhetip care dau consistenţă identităţii noastre culturale Autorul meditează icircnsă aici şi asupra raporturilor dintre istoria filozofiei şi is-toria ştiinţelor asupra istoriei şi teoriei sistemelor filozofice sau asupra istoriei isihasmului icircn Romacircnia Preocupările de logică ale academi-cianului Alexandru Surdu se concretizează icircntr-un registru al exce-lenţei ştiinţifice prin coordonarea tratatului de Istoria logicii romacircneşti (2006) dar şi prin publicarea icircn ultimii ani a unor cărţi de referinţă icircn domeniu icircntre care amintim Teoria formelor logico-clasice (2008) şi Cercetări logico-filozofice (2009)

Aspiraţia academicianului Alexandru Surdu spre un sistem filozofic ri-guros articulat capătă o nouă dimensiune odată cu publicarea icircn anul 2007 a cărţii Filozofia pentadică I Problema Transcendenţei Icircn viziunea academicianului Alexandru Surdu filozofia pentadică este bdquoteoria tre-cerii de la subsistenţă şi existenţă prin intermediul fiinţei şi realităţii la existenţa realărdquo Filozofia pentadică propune şi presupune totodată o circumscriere a totalităţilor şi a proceselor cu aură totalizantă repre-zentacircnd o provocare icircn aria gacircndirii contemporane prin deplasarea ac-centului asupra raţionalităţii şi competenţelor comunicative ale fiinţei umane icircn contrast cu standardizarea şi alienarea gnoseologică pe care le resimte omul contemporan Consideracircnd că bdquopersonalitatea umană este un suprasistem dinamic şi complex deschis şi introdeschis care se autoorganizează prin combinare sincronă şi creatoare a unui mare nu-măr de sisteme şi subsisteme psihice dotate cu retroacţiunirdquo academi-cianul Alexandru Surdu subliniază faptul că misterul creaţiei dezvăluie statutul prometeic al făpturii umane Autorul recuperează prin pos-tulatele filozofiei pentadice dimensiunea referenţială transcendentală şi semantico-pragmatică a limbajului configuracircnd fundamentele unui sistem filozofic de incontestabilă profunzime complexitate şi origina-litate Sau altfel spus cum afirmă filozoful icircn prefaţa la volumul Co-mentarii la rostirea filozofică romacircnească (2009) bdquopentada este numărul de aur al dreptei filozofărirdquo

Activitatea de cercetător icircn domeniul filozofiei a academicianului Ale-xandru Surdu este icircn mod fericit completată de cea de traducător Dom-nia Sa ne-a oferit echivalenţe romacircneşti ale unor lucrări fundamentale ale filozofiei moderne şi contemporane Logica generală de Immanuel

p o r t r e t 83

Kant (1985) Logica cercetării (1981 icircn colaborare) de Karl Popper sau Tractatus logico-philosophicus de Ludwig Wittgenstein (1991) Icircn acelaşi timp extrem de meritorie este activitatea de icircngrijitor de ediţii ale unor lucrări de logică fundamentale pentru cultura romacircnească (Dimitrie Cantemir Titu Maiorescu Athanase Joja Ştefan Odobleja Alexandru Bogza) Trebuie să subliniem icircn acelaşi timp faptul că lu-crări importante ale domnului academician Alexandru Surdu au fost traduse icircn franceză engleză germană avacircnd o circulaţie internaţională cu totul deosebită

Personalitate de prim rang a filozofiei romacircneşti contemporane Ale-xandru Surdu este totodată un macircnuitor iscusit al verbului conside-racircnd pe bună dreptate că bdquoexistă totuşi un tăracircm al nostru plin de comori nebănuite ascunse acolo de toate răutăţile lumii ndash tezaurul lim-bii romacircne ndash icircn care nu poţi pătrunde fără să-i cunoşti racircnduiala () Ridicată la rangul cel mai icircnalt de dincolo de spaţiu şi de timp vorbi-rea se preface icircn rostire filozoficărdquo

1 Gr T Pop Alexandru Surdu bdquoLogică clasică şi logică matematicărdquo icircn bdquoRamurirdquo VIII nr 5 19712 Gh Diaconu Logică clasică şi logică matematică icircn bdquoStudia Universitatis Babeş-Bolyairdquo series Philosophia XVII 19723 A Surdu sur la deacutefinition du syllogisme aristotelique icircn bdquoInternational Logic Reviewrdquo nr 5 19724 M Nadin Alexandru Surdu Logică clasică şi logică ma-tematică icircn bdquoAstrardquo IX nr 95 19745 M Pătraşcu Şcheii Braşovului ndash Filozoful şi vatra icircn bdquoMesagerrdquo Braşov II nr 226-227 1-2 mai 19926 D Roman O carte despre junii scheieni icircn bdquoGazeta de Transilvaniardquo CLIV nr 729-730 16-17 mai 19927 N Gheorghiu Şcheii Braşovului icircn bdquoRomacircnia Marerdquo III nr 112 28 august 19928 A I Brumaru Despre spiritualitatea romacircnilor braşo-veni icircn bdquoAstrardquo XXV nr 4-5 19929 R Pantazi Dăinuirea romacircnească icircn bdquoRevista de filozo-fierdquo XL nr 1 199310 V Botez Die Nostalgie des Ursprungs icircn bdquoRumaumlnische Rundschaurdquo (bdquoRevue Roumainerdquo) XLVIII nr 293-295 199311 Al Ţion Pentamorfoza artei icircn bdquoAlternativardquo I nr 217 2 octombrie 1993

Bibliografie critică selectivă

84 R O M Acirc N Ă12 D Roman Pentamorfoza artei icircn bdquoGazeta de Transil-vaniardquo CLV nr 1156-1157 10 octombrie 199313 V Gogea O introducere icircn filozofia pentadică icircn bdquoAs-trardquo XXV nr 4 199314 AI Brumaru Un creator de sistem filozofic Alexandru Surdu bdquoPentamorfoza arteirdquo icircn bdquoMesagerrdquo III nr 707-7-8 6-7 noiembrie 199315 C Candiescu Cele 5 faze ale artei icircn bdquoUniversul căr-ţiirdquo nr 11 (35) noiembrie 199316 A I Brumaru Pentamorfoza artei icircn bdquoZburătorulrdquo Serie Nouărdquo IV nr 4-6 199317 M Vasile Alexandru Surdu ndash Pentamorfoza artei icircn bdquoPaideiardquo nr 1 199318 C Mihail Şcheii Braşovului şi Braşovul icircn bdquoAcademi-cardquo IV nr 4 199419 V Botez Alexandru Surdu Şcheii Braşovului icircn bdquoRe-vue roumaine de philosophierdquo XXXVII nr 1-2 199320 I Pacircrvulescu Icircn căutarea lui 5 icircn bdquoRomacircnia literarărdquo XXVII nr 11 23-29 martie 199421 D Roman Alexandru Surdu Elogiul filozofiei romacirc-neşti ndash Recepţie icircn Academia Romacircnă icircn bdquoGazeta de Tran-silvaniardquo CLVII nr 1328 21 aprilie 199422 V Alexandru Academia Romacircnă icircşi redescoperă tra-diţia Discursul de recepţie al prof dr Alexandru Surdu icircn bdquoMişcareardquo III nr 8-9 mai 199423 O Văduva Alexandru Surdu Şcheii Braşovului icircn bdquoRevista de etnografie şi folclorrdquo XXXIX nr 1-2 199424 Al Boboc Prolegomena la o filozofie a formelor penta-dice icircn bdquoRevista de filozofierdquo XLI nr 5 199425 I Bălin Silogistica tradiţională şi modernă Contribuţii romacircneşti Editura Nemira Bucureşti 199626 A Adămuţ Lumea pentadă icircn bdquoConvorbiri literarerdquo CXXI nr 4 199727 G Georgiu Cultura romacircnă de la contribuţii la perfor-manţe icircn bdquoRevista de teorie socialărdquo III nr 2 199928 I Itu Logica performanţei intelectuale icircn bdquoFoaie pentru minte inimă şi literaturărdquo (bdquoGazeta de Transilvaniardquo 3-4 iulie 1999)29 U Ursuţiu O carte simţită icircn infinite feluri icircn bdquoRevista Asociaţiunii Transilvane ASTRArdquo II nr 9 (13) 199930 D Popescu Logica romacircnească icircn secolul XX bdquoRevista de filozofierdquo XLVI nr 5-6 199931 M D Vasile Gacircndirea speculativă icircn forma universali-tăţii icircn bdquoRevista de teorie socialărdquo V nr 1 2001

p o r t r e t 85

32 C Schifirneţ Gacircndirea speculativă icircn bdquoAdevărul lite-rar şi artisticrdquo X nr 572 19 iunie 200133 J Dumitraşcu Cunoaşterea integrală icircn bdquoArgeşrdquo II (36) nr 5 (236) 200234 M D Vasile Filozofia modernă ca distincţie icircntre inte-lect şi raţiune suflet şi spirit transcendent şi transcendental icircn bdquoRevista de teorie socialărdquo VI nr 3 200235 J Dumitraşcu Alexandru Surdu ndash lecţia de filozofare icircn bdquoArgeşrdquo II nr 13 (244) octombrie 200236 M Mamulea Gacircndirea speculativă icircn bdquoRevista de filo-zofierdquo XLVIII nr 5-6 200137 G G Costandache Cu fruntea icircn soare icircn bdquoContem-poranulrdquo XIV nr 6 (615) iunie 200338 Şt D Georgescu Istorie şi sistem icircn filozofia modernă icircn bdquoRevista de filozofierdquo L nr 1-2 200339 I Itu Alexandru Surdu ndash un stacirclp de foc al romacircnităţii icircn bdquoCaiete criticerdquo nr 6-8 (188-190) 200340 T Dima Alexandru Surdu ndash o personalitate de neinti-midat icircn bdquoSymposionrdquo I nr 2 200341 T Vidam Constituirea internă a unei viziuni filozofice icircn bdquoTacircrnavardquo XIII nr 1-4 (78-81) 200442 I Itu Miracolul identităţii naţionale icircn predicţia unui logician speculativ Alexandru Surdu icircn I Itu La umbra stelelor Editura Cartea Romacircnească Bucureşti 200443 Şt D Georgescu Istoria filozofiei universale ndash icircntre te-oria categoriilor şi perspectiva disciplinară icircn bdquoRevista de filozofierdquo LI nr 5-6 200444 R Klibansky et D Pears La philosophie en Europe Editura Gallimard Paris 1993 p 36045 D Popescu Contribuţii romacircneşti la studiul logicii aris-totelice icircn bdquoRevista de filozofierdquo LII nr 5-6 200546 V E Gica Semnificaţia unui volum despre logica aristo-telică icircn bdquoRevista de filozofierdquo LII nr 5-6 200547 Al Boboc Logica romacircnească icircntre tradiţie şi recon-strucţie modernă icircn bdquoRevista de filozofierdquo LIII nr 3-4 200648 M D Vasile Istoria clasică a logicii romacircneşti icircn bdquoRe-vista de filozofierdquo LIII nr 3-4 200649 G Iliescu Aspecte din Istoria logicii romacircneşti icircn bdquoRe-vista de filozofierdquo LIII nr 3-4 200650 Eug Nistor Elogiu filozofului Alexandru Surdu bdquoLitArtrdquo II nr 2 (11) 2011

86 R O M Acirc N Ă

Constantin ŞChiopuInterpretarea textului literar prin tehnica generării de alternative

Predarea tradițională icircn care profesorul ține o prelegere eventual face o demonstrație iar elevii icircl urmăresc nu produce icircnvățare decacirct icircntr-o măsură foarte mică Or este știut faptul că elevii sunt atenți numai 40 din timpul acor-dat prelegerii 70 din conținuturile prezenta-te fiind reținute de ei icircn primele 10 minute și numai 20 icircn ultimele 10 minute ale prelege-rii demonstrației Comunicacircndu-și neicircntre-rupt propriile gacircnduri chiar dacă acestea sunt profunde și bine organizate recurgacircnd la prea multe explicații oferind soluții de-a gata pro-fesorul fără icircndoială optează pentru tipul de activitate individual desfășurată icircn mintea fiecărui elev acesta fiind nevoit el icircnsuși să-și organizeze icircntr-un tot ordonat și plin de semnificații ceea ce a auzit operație de cele mai dese ori irealizabilă Alta este situația cacircnd profesorul organizează actul de icircnvățare astfel icircncacirct acesta să constituie un neicircntrerupt proces de punere icircn faţa copilului a noi și noi probleme icircntr-un grad crescacircnd de comple-xitate Rezolvarea problemelor cu mai multe soluţii icircnvăţarea prin descoperire prin inves-tigaţie etc sunt cacircteva dintre formele care pot și trebuie să icircnlocuiască icircnvăţămacircntul tradi-ţional expozitiv-deductiv Or icircnvăţămacircntul de tip interactiv duce nu numai la formarea gacircndirii independente și creatoare a unui stil

CŞ ndash conf univ dr Facultatea Jurnalism şi Științe ale Comunicării

Catedra jurnalism USM profesor-cumulard de

limba şi literatura romacircnă la Liceul de Creativitate şi

Inventică bdquoPrometeu-Primrdquo din Chișinău Lucrări recente

Metodica predării literaturii romacircne Editura Carminis

Pitești 2009 Arghezi Barbu Blaga Poezii comentate

Pentru elevi studenți profesori Editura ARC

Chișinău 2010 Manuale de limba şi literatura romacircnă

pentru clasa a IX-a (coautor Vlad Pacircslaru) a X-a (coautor

Marcela Vacirclcu-Şchiopu) a XI-a (coautor Marcela

Vacirclcu-Şchiopu) a XII-a liceu (coautor Mihai Cimpoi)

p r o d i d a c t i c a 87

de abordare a problemelor ci și la educarea unor trăsături de persona-litate cum ar fi sporirea atenţiei interesului imaginaţiei etc Mai mult decacirct atacirct Icircn procesul lucrului cu caracter creativ și interactiv icircn situa-ţii concrete special alese elevii acumulează cunoștinţele mai sigur mai trainic icircși formează anumite convingeri conștientizează și icircnvaţă să icircn-vingă barierele producţiei creative perceptive (dificultăţi icircn definirea problemei) emoţionale (teama de a greși fixarea la prima idee apăru-tă teama de a nu fi luat icircn racircs de colegi șa) culturale (lipsa cunoștinţe-lor prea marea icircncredere icircn raţiune și logică etc) Icircn această ordine de idei amintim că orice activitate psihică presupune operaţii de analiză și sinteză o abstractizare pe verticală pentru a se ajunge la categorii ori integratori icircnsușirile sau relaţiile abstracte (icircntrucacirct se dovedesc comune generale esenţiale) reunindu-se icircntr-un model informaţional menit să denumească o clasă sau o categorie de obiecte și fenomene (e vorba de generalizare ca modalitate de operare a gacircndirii) Omul de la cea mai fragedă vacircrstă se raportează la lumea concretă astfel icircncacirct icircnvaţă să stabilească asemănări și deosebiri icircntre obiecte situaţii Ce e bdquola felrdquo și ce e bdquoaltfelrdquo sunt operaţiuni ce intervin de timpuriu Icircn același timp căutarea alternativelor este fundamentală icircn viață Acestea sunt necesare pentru a icircmbogăți opțiunile noastre Zilnic ne confruntăm cu nevoia unor planuri alternative de acțiune cu moduri diferite de a privi lucrurile cu o masivă cerere de explicații și interpretări Căutarea aces-tora ajută nu numai la formarea deprinderii de a nu accepta o soluţie aparent promițătoare fără a identifica altele poate mai bune dar și la generarea a cacirct mai multor alternative posibile Eventual putem reve-ni la una care ni se pare utilă Principiul este de a avea cacirct mai multe alternative nu doar pe cea mai bună Anume acest fapt ar trebui luat icircn considerație icircn mod special icircn practica școlară inclusiv icircn proce-sul predării interpretării textului artistic Or așa cum vom arăta mai jos textul literar oferă posibilități enorme de generare a alternativelor Menționăm cacircteva tipuri ale acestora care icircn icircnțeles didactic pot servi ca procedee de valorificare a textului artistic a) alternative generate de restructurarea modelului prin reorganizarea elementelor și include-rea elementelor noi b) alternative rezultate din formularea de opinii puncte de vedere diferite ale celor implicați icircn rezolvarea problemei c) alternative generate prin omiterea unor informații prin folosirea icircntrebărilor ajutătoare cu ajutorul informațiilor suplimentare d) al-

88 R O M Acirc N Ăternative generate prin formularea de ipoteze e) alternative generate prin rezolvarea unor situații de problemă de opțiune morală f) alter-native generate prin aplicarea tehnicii bdquoDe cerdquo

Așadar recurgacircnd la tehnica de restructurare a modelului prin reorgani-zarea componentelor și prin includerea elementelor noi icircn vederea gene-rării de alternative profesorul va alege o anumită scenă icircntacircmplare un personaj și le va propune elevilor să adauge elemente noi care ar putea modifica situația sau comportamentul personajului (bdquoAdăugați elemente noi care să modifice scena luptei de la Rovine descrisă de M Eminescu icircn Scrisoarea IIIrdquo bdquoAtribuiți-i lui Vasile Baciu o trăsătură de caracter pe care doriți s-o aibă pe care s-o manifeste icircn momentul cacircnd o bate și o alungă pe Ana de acasă și imaginați comportamentul acestuiardquo) La fel elevilor li se poate da o descriere de natură de in-terior etc extrasă din opera literară icircn versuri sau icircn proză ei urmacircnd să descrie să numească să-și imagineze trei situații ce s-ar putea desfășura icircn cadrul natural respectiv (Ex bdquoCe s-ar putea icircntacircmpla icircn următorul cadru naturalrdquo bdquoNumiți Imaginați Descrieți trei situații ce s-ar putea desfășura icircn următorul cadru natural laquoLacul codrilor al-bastru Nuferi galbeni icircl icircncarcă Tresărind icircn cercuri albe El cutre-mură o barcăraquo (M Eminescu)rdquo Mai apoi se discută variantele elevilor din perspectiva mai multor icircntrebări bdquoPrin ce se impune cadrul natural creat de scriitorrdquo bdquoCare sunt elementele ce constituie cadrul natural respectivrdquo bdquoDe ce ați inventat imaginat anume aceste situațiirdquo bdquoIcircn ce măsură acest tablou al naturii v-a determinat să imaginați anume aceste situațiirdquo bdquoCe situație imaginează scriitorul M Eminescu icircn acest cadru naturalrdquo bdquoRelaționați peisajul respectiv cu povestea de dragoste a celor doi icircndrăgostiți desprinsă din poezie insistacircnd asu-pra concordanței neconcordanței dintre acesteardquo Icircn finalul acestei activități se trag concluziile cu privire la rolul descrierii peisagistice de interior icircn contextul icircn comunicarea mesajului operei literare

Formularea de opinii puncte de vedere diferite ale celor implicați icircn re-zolvarea problemei este una dintre cele mai importante abilități de gacircn-dire Aceasta presupune un transfer icircn mintea altor persoane o privi-re o apreciere a lucrurilor din punctul de vedere al celuilalt Cei mai eficienți oameni sunt adesea cei care pot identifica adopta o viziune străină chiar dacă n-o icircmpărtășesc acest fapt putacircnd fi un punct de

p r o d i d a c t i c a 89

plecare pentru o comunicare eficientă sau pentru rezolvarea unei pro-bleme Cacirct privește enunțarea mai multor opinii pe marginea operei literare profesorul după ce formulează problema le solicită elevilor să exprime puncte de vedere din perspectiva unuia sau a cacirctorva subiecți dintre cei propuși de el (aceștia pot fi personaje din opera literară dar și din afara ei) Icircntrebarea-sarcină poate fi formulată icircn felul următor bdquoCe crede personajul despre acest caz această icircntacircmplarerdquo bdquoCare ar putea fi punctul lui de vedere ținacircnd cont de idealurile caracterul modul său de gacircndire tipul uman pe care-l reprezintărdquo Punacircnd icircn discuție de exemplu conflictul psihologic al lui Apostol Bologa (Pă-durea spacircnzuraților de L Rebreanu) și icircn mod special evadarea lui de pe front profesorul le poate adresa elevilor următoarele icircntrebări bdquoCe ar putea gacircndi despre această faptă a lui următorii subiecți generalul Karg ofițerul Varga prietenul său Klapka mama tovarășii de arme (Gross Cervenko) Marta Ilona un ziarist un om de pe stradă un romacircn un ungur un critic literar fiecare dintre colegii voștrirdquo etc

Icircn faza inițială elevii vor formula punctele de vedere le vor argumen-ta conform propriului mod de icircnțelegere Ulterior vor releva icircn opera literară opiniile mai multor personaje despre evadarea lui Bologa și icircn final le vor compara cu punctele de vedere emise de ei din perspectiva unuia sau a altui subiect Evident nu vor lipsi și argumentele extrase din operă care vor justifica punctele de vedere ale personajelor ope-rei artistice Icircnțeleasă ca formă de comunicare instrumentală care se bazează pe raționamente și dovezi pentru a influența convingerile și comportamentul cuiva prin folosirea de mesaje orale sau scrise (Karin C Rybacki Donald J Rybacki) argumentarea poate servi restructură-rii și sau icircntemeierii de opinii Orice scenă comportament al perso-najului literar pot constitui o bază pentru a genera opinii divergente Construirea de argumente presupune icircn primul racircnd adoptarea unui punct de vedere diferit decacirct al celui care a lansat problema ideea soluția Ținacircnd cont de acest fapt profesorul va prezenta clasei un text ce conține suficiente informații care să permită identificarea autoru-lui faptei (Ex Dl Goe rupe manivela și trenul sosește cu icircntacircrziere la București Musafirul familiei Popescu realizează că cineva i-a turnat dulceață icircn caloși etc) La racircndul lor elevii trebuie să decidă cine este autorul faptei pe baza informațiilor din schiță transformate icircn argu-mente Ulterior ei pot alcătui scenarii pe care le vor citi icircn fața clasei

90 R O M Acirc N ĂDacă primul dintre criteriile aptitudinilor creativ-literare e capacita-tea elevului de a manifesta o atitudine personală faţă de problematica personajele operei literare de a icircnţelege concepţia scriitorului despre lume cel de-al doilea constă icircn priceperea lui de a aprecia măiestria in-dividualitatea de creație a acestuia Evident generarea de alternative prin omiterea unor informații prin folosirea icircntrebărilor ajutătoare și sau a informațiilor suplimentare este cel mai la icircndemacircnă mijloc de pătrunde-re icircn originalitatea artistică a scriitorului operei Modalitatea de lucru este cacirct se poate de simplă și de atractivă pentru elevi care conform procedurii sunt puși icircn situația de a restabili un cuvacircnt icircntr-un vers (bdquoAuzi iubito noaptea cum se lasă Din nicăieri imensă și rdquo) un vers icircntr-o strofă (bdquoAi noștri tineri la Paris icircnvață rdquo) Icircn cazul icircn care este omisă o strofă dintr-o poezie elevii vor trebui nu atacirct să re-stabilească strofa cacirct să propună alternative cu privire la mesajul ei la ceea ce comunică aceasta Icircntrebările adresate profesorului (bdquoCuvacircntul omis este un epitet un adjectiv cu 2 3 4 terminațiirdquo bdquoEste un adjectiv derivatrdquo etc ) informațiile suplimentare oferite de profesor (bdquoIcircn strofa omisă este prezent motivulrdquo) vor spori numărul de alter-native variante care fie pe parcurs fie ulterior servesc drept prilej pentru discuție

Valoarea didactică a alternativelor generate prin formularea de ipoteze este determinată de nevoia de a stăpacircni un sumum de informații de exersarea capacității de a converti informațiile icircn ipoteze originale Nu validitatea acestor ipoteze este importantă ci alternativele care se pot crea valorificacircnd la maximum mesajul operei literare Sarcina de lucru poate fi enunțată icircn felul următor bdquoFormulați ipoteze pentru cum s-ar fi constituit destinul puiului de căprioară (Căprioara de E Gacircrleanu) dacă mama ar fi reușit să-l ducă icircn vacircrful munteluirdquo bdquocum s-ar fi constituit destinul lui Ion dacă Vasile Baciu i-ar fi dat din capul locului toată averea (Ion de L Rebreanu)rdquo bdquocum s-a constituit destinul de creație al scriitorului G Bacoviardquo bdquofinalul istoriei relatate icircn nuvela Toiagul păstorieirdquo etc Cu siguranță formularea unor ipoteze referitoa-re la modul icircn care s-ar fi constituit destinul puiului de căprioară al lui Ion etc va genera un șir de alternative elevii avacircnd posibilitatea să bdquovadărdquo care dintre acestea este mai bună care sunt circumstanțele ce-au determinat-o

p r o d i d a c t i c a 91

Rezolvarea unor situații de problemă opțiune morală care prin icircnsăși natura lor generează alternative rămacircne a fi una dintre cele mai frec-vente tehnici de lucru icircn procesul valorificării textului literar Situaţia de opţiune morală reprezintă o totalitate de condiţii și circumstanţe didactic justificate icircn cadrul cărora elevii prin activitatea emotiv-cog-nitivă icircnsușesc valorile etic-estetice determinate de caracterul fapte-lor comportamentul personajului operei literare de fenomenele ori obiectele lumii icircnconjurătoare

Datorită naturii sale situaţia de opţiune morală ca sursă de valorificare a textului literar determină apariţia și dezvoltarea la elevi a necesităţii de cunoaștere și a unor potențialități psihice noi Icircntrucacirct problema care stă la baza situaţiei de opţiune morală presupune existenţa unor puncte de vedere diferite sau divergente aceasta contribuie nu numai la realizarea dialogului autentic bdquoelev ndash elev ndash operă literarărdquo ca parte componentă și foarte importantă a lecţiei dar și la găsirea unor alter-native a unor soluții diferite ale problemei

Pentru o mai bună icircnţelegere a celor menţionate propunem icircn conti-nuare un model al situaţiei de opţiune morală

Icircndrăgostit de Cătălina o preafrumoasă fată de icircmpărat Luceafărul ac-ceptă invitaţia ei de a coboricirc pe pămacircnt renunţacircnd astfel la condiţia sa de nemuritor Merge la Demiurg pentru a primi dezlegarea timp icircn care fata de icircmpărat cade icircn mrejele pajului Cătălin Revenit bdquola locul lui menit icircn cerrdquo Hyperion icirci surprinde pe cei doi icircn dulci sărutări și icircmbătaţi de amor La chemarea fetei bdquonu mai cade ca-n trecut Icircn mări din tot icircnaltulrdquo ci le aruncă celor doi dureroasa replică bdquoTrăind icircn cercul vostru stracircmt Noro-cul vă petrece Ci eu icircn lumea mea mă simt Nemuritor și recerdquo

ndash Cum ar fi putut să procedeze altfel Hyperion Găsiți alternativele

Desigur icircntr-un caz profesorul le poate oferi elevilor și anumite alter-native soluții ale problemei (a) Să o ierte pe Cătălina deoarece relaţia dintre doi icircndrăgostiţi presupune iertare și concesii b) Să se retragă icircn sin-gurătatea sa fără a-i reproșa ceva fetei c) Să ceară un sfat de la Demiurg d) Să se răzbune pe cei doi făcacircndu-le ceva rău etc) Icircn alt caz el poate renunța la orice soluție lăsacircndu-i pe elevi să găsească și să propună variantele lor

92 R O M Acirc N ĂMenționăm că icircncercacircnd să rezolve problema să găsească alternative ale comportamentului personajului elevii vor apela la cunoștinţele lor despre natura faptelor morale la experienţa lor de viaţă Formulacircnd o alternati-vă ei o vor compara cu valorile idealurile viziunile lor Momentul acestei corelaţii generează nu numai o analiză raţională a modalităţilor a căilor posibile de comportare a personajului literar dar și atitudinea emotivă a elevului faţă de aceste modalităţi Icircn acest proces de analiză elevul ajun-ge să icircnţeleagă că experienţa de viaţă nu-i este suficientă pentru a rezolva problema Mai mult decacirct atacirct el simte necesitatea de a căuta o soluţie ce l-ar satisface Astfel luarea unei hotăracircri capătă un caracter pur personal devine unul dintre motivele activităţii de cunoaștere a elevului Locul aces-tui motiv se afirmă mai icircntacirci icircn sistemul motivaţional al elevului apoi bdquose deplaseazărdquo și se consolidează icircn procesul lucrului cu opera literară

Prin natura sa omul poate să se mulțumească cu orice explicație primită sau să o refuze icircn cel de-al doilea caz el demonstracircnd că privește lucrurile icircntr-un mod diferit Ținacircnd cont de acest fapt profesorul nu trebuie să lase impresia că totul este rezolvat icircn ceea ce privește semnificațiile unei figuri de stil ale unui personaj sau ale operei literare icircn genere Icircntrebarea bdquoDe cerdquo trebuie pusă și atunci cacircnd elevii dau un răspuns corect deoarece nu-mai așa ei nu vor avea senzația că ceva este atacirct de evident icircncacirct să merite un răspuns de genul bdquode aceeardquo Prin urmare o icircntrebare de tipul bdquoDe ce po-ezia De ce nu-mi vii este o elegierdquo precum și eventualul răspuns bdquoPentru că e dominată de sentimentul tristețiirdquo pot genera următorul lanț de icircntrebări bdquoDe ce eul liric trăiește sentimentul tristețiirdquo (bdquoAcest sentiment este pro-vocat de despărțirea de iubitărdquo) bdquoDe ce despărțirea de iubită are acest im-pact asupra eului liricrdquo (bdquoIubita i-a icircnseninat mereu viața sufletuluirdquo) bdquoDe ce totuși poetul o consideră bdquomai macircndră decacirct orice steardquo bdquoDe ce autorul invocă anotimpul căderii frunzelor de nucrdquo etc După cum se observă din icircnseși icircntrebări dar și din eventualele răspunsuri tehnica bdquoDe cerdquo contribuie icircn primul racircnd la formarea capacității de rezolvare a problemei dar și de punere a unor noi probleme

Icircn concluzie subliniem că icircnvățămacircntul modern preconizează o meto-dologie axată pe dinamică pe promovarea metodelor care să stimuleze mecanismele gacircndirii ale inteligenței imaginației și creativității Teh-nica alternativelor așa cum am arătat mai sus solicită efort de reflecţie personală o acţiune mentală de căutare de cercetare și de descoperire a adevărurilor de elaborare a noilor cunoștinţe

p r o d i d a c t i c a 93

Simona ChiŞArta cuvacircntului icircn teatrul lui Marin Sorescu

SC ndash master icircn filologie profesor gr I Liceul

bdquoAlexandru cel Bun Botoşani Premii pentru

poezie proză şi critică literară (cel mai recent ndash

Premiul I pentru proză la concursul bdquoAgatha

Grigorescu Bacovia Mizil 2012)

Piesele lui Marin Sorescu ce alcătuiesc cu-noscuta trilogie Setea muntelui de sare (1968-1976) ndash nucleu de rezistenţă al creaţiei sale dramatice ndash sunt toate piese cu un singur per-sonaj (celelalte apariţii scenice sunt pure con-venţii pretexte dramatice fără substanţă icircn sine) De aici ndash şi nu numai ndash rezultă lirismul lor caracterul de mare confesiune rostită cu variaţii de ton ca icircn bdquoceartardquo fabuloasă a spiri-tului cu trupul a minţii cu sufletul sau chiar mai exact a eurilor ce locuiesc individul icircntre ele Fuziunea liric ndash dramatic icircnseamnă simul-tan afirmarea şi negarea dialogicului omul nu comunică de fapt decacirct cu sine deşi tentaţia ieşirii din sine şi proiectării icircn afară e foarte puternică Bănuiala noastră este că cel puţin icircntr-o anumită măsură situarea pe muchie a fost la Marin Sorescu deliberată Pe de o par-te deci lipsa dialogului autentic şi a conflic-tului trădează limitele dramatice ale poetului pe de alta situarea icircn ambiguitate devine cre-atoare de sensuri ambivalentă şi plurivalentă

Sorescu se adresează unui receptor modern unui public pregătit pentru experienţe sceni-ce dintre cele mai originale Icircntr-adevăr fără o educare prealabilă a gustului convenţia piese-lor e greu de acceptat atacirct de mult se bazează pe alegorie şi parabolă Saltul icircn ficțional fără negarea icircnsă a convenţiei realiste presupune o anumită acceptare o creştere a nivelului de

94 R O M Acirc N Ătoleranţă Forţarea limitelor convenţiei ficţionale e mai evidentă icircn Pa-racliserul (1970) cea mai fantastică dintre piesele trilogiei icircn schimb mica bijuterie Iona (1968) subintitulată de altfel tragedie sublimea-ză rădăcinile artei dramatice şi clasicizează noile canoane

Verbozitatea nestăvilită a personajelor soresciene coboară nu din teatrul lui Caragiale de o impresionantă economie ci se revendică de la Miticii schiţelor Olteanul mediu volubil gălăgios colportor dezinhibat pacircnă la nesimţire care nu cunoaşte alt mod de relaţionare decacirct icircn registrul fami-liar care ar fi simpatic dacă n-ar fi excesiv de insistent iată tipul uman pe care icircl cultivă Marin Sorescu Ambiţia scriitorului este de a face din acesta erou de tragedie ceea ce şi reuşeşte icircntr-o oarecare măsură De altfel ini-ţiativa sa privind reabilitarea omului comun nu e singulară ci se icircnscrie icircntr-un trend general al literaturii moderne Excesele acestei direcţii sunt de a alege ca protagonist fie şi un retardat pentru a-i descoperi apoi o latură excepţională (ca icircn cunoscutele producţii cinematografice Rain Man sau Forrest Gump) Icircnsuşi eroul sorescian mimează un soi de icircntacircrziere inte-lectuală prin modul icircn care trece de la un subiect la altul de la o stare la alta amestecacircnd dispoziţia ludică şi sensul tragicului ignoracircnd ceea ce este evident şi descoperind semnificaţii icircn lucrurile mărunte după o logică apa-rent dezordonată sau chiar fără logică Evident că totul este o convenţie o tehnică de iluminare progresivă a sensurilor dar şi de icircncifrare pentru a lăsa cititorului plăcerea aproape detectivistică a cernerii simbolurilor şi ierarhizării lor Şi la Eliade unele personaje par afectate de un delir verbal care camuflează proximitatea sacrului tradus prin semne icircngropate şi ele icircn text tehnica fiind ndash icircn termenii lui Sorin Alexandrescu ndash cea a efasării Atacircta doar că discursul teatral sorescian este mai plin de preţiozităţi cu po-doabe stilistice şi arabescuri căutate deşi simulează naturaleţea hazardul asocierilor Supradimensionarea monologurilor e de altfel vitală pentru aceste piese a căror recuzită dramatică ndash cacircnd nu vorbim de limbajul icircn-suşi ndash e minimalistă tinzacircnd asimptotic către zero (icircn Iona nişte cercuri desenate cu creta pe podea) Pe măsură ce decorul şi numărul personajelor se reduc discursul se umflă compensatoriu Tot ceea ce defineşte drama-ticul ndash personaje acţiune conflict ndash se petrece la Sorescu nu faptic ci icircn limbaj Limbajul joacă piesa e teatralizat pacircnă la exces Rolul cuvacircntului e factice cuvacircntul icircntemeiază asemeni cuvacircntului originar De aceea şi omul e surprins icircn ipostaze arhetipale la momentul marilor adevăruri icircn confruntarea cu moartea cu cosmosul cu legile firii Oricacirct de modern icircn spirit omul sorescian repetă gestul etern al umanităţii de a căuta un sens

p r o d i d a c t i c a 95

mai adacircnc lumii icircnconjurătoare sens transcendent identificat mistic cu dumnezeirea ori supus reflecţiei filozofice dubitative Rolul filozofiei pe care şi-l asumă uneori şi literatura este de a icircncerca să dea alte răspunsuri decacirct cele oferite de doctrinele religioase la icircntrebările dintotdeauna ale omenirii

Titlurile pieselor trilogiei trimit la personajele ce ocupă pe racircnd şi ndash aproape ndash exclusiv scena dar şi la temele biblice şi filozofice Iona e omul icircn burta balenei Paracliserul e simultan Manole şi Ana zidin-du-se icircntru credinţă iar Matca e Irina ndash pacircntecele originar dar şi Arca icircn-fruntacircnd potopul Densitatea incredibilă a sensurilor reprezintă la Ma-rin Sorescu icircn acelaşi timp principalul merit dar şi principala scădere Plurisemantismul cuvintelor şi al textului e atacirct de bogat icircncacirct icircnvelişul subţire ndash convenţia ficţională ndash e pe cale să explodeze Icircn doar cacircteva pagini autorul se ambiţionează să atingă toate marile teme ale literaturii pretextul dramatic fiind icircn fond destul de fragil Sorescu icircnsuşi rezumă interpretările date celei mai cunoscute dintre piese Iona de unde se poa-te vedea caracterul lor divergent distanţa radicală icircntre diferite abordări De prisos să mai afirmăm că ambiguitatea şi plurivalenţa sunt trăsături ale artei moderne creatoare de sensuri Negacircnd luciditatea actului cre-ator şi afirmacircnd primatul unui imbold cvasiinstinctual Sorescu nu face altceva decacirct să ateste pe de o parte caracterul inspirat al piesei dar şi o foame primară de autenticitate piesa făcacircnd imperativ auzită vocea unui spirit torturat de nelinişti Emoţia tinde să copleşească expresia un patos stăpacircnit la icircnceput dar izbucnind apoi triumfător ne duce icircn plin expre-sionism dezmărginirea fiind aspiraţia ultimă

Una dintre cele mai mari provocări pe care şi le asumă Marin Sorescu icircn teatru ndash şi nu numai ndash este de a da tragicului un veşmacircnt familiar de a camufla sensurile solemne (sublimul) icircn replica banală jucată parodică cu accente bufe hilare sau groteşti Uneori autorul izbuteşte dar de multe ori ceea ce rezultă frizează kitsch-ul E ca şi cum ai vrea să faci o rochie de mireasă din materiale reciclabile Jocurile de cuvinte simetriile ambivalenţa replicilor sunt uneori prea căutate umorul prea forţat bdquoMoşul Vezi Mai bine nu te dădeam la şcoală năşteai fără du-rerica proasta Mă-ta cu patru clase primare abia te-a făcut iar tu care ai şi normala să vezi ce greu o să-ţi vinărdquo (Matca)

Replici neutre fireşti necăutate care să echilibreze stilistic textul nu prea există năvala de poante oboseşte fiecare frază se cere citită icircn regis-

96 R O M Acirc N Ătru dublu sau chiar triplu la nivel literal ironic simbolic Chiar şi cacircnd rostesc cea mai mare banalitate personajele ne fac complice cu ochiul conştiente că joacă un rol că prin ele autorul icircnsuşi se dedublează se multiplică pentru a nu lăsa nimic nespus şi mai mult pentru a icircnvesti cu autoritatea scenei ceea ce spune Sub masca unei naivităţi jucate prota-goniştii emit fel de fel de cugetări ce se vor profunde ambiţionacircndu-se să vorbească icircn pilde icircn şarade icircn parabole dar căzacircnd uneori de-a dreptul icircn ridicol bdquoIrina E bine să racirczi icircn furtună că-ţi sticlesc dinţii dacă sunt frumoşi E frumos să racirczi icircn furtună cu dinţi frumoşirdquo (Matca)

Frazele ritmate ndash proza poetică ndash pe lacircngă faptul că amplifică lirismul ope-relor mai au un rol bine definit acela de a transforma vorbirea firească profană cotidiană icircn formule fixe magice incantatorii dar şi ermetice Teatrul sorescian tinde să devină manifestare a sacrului iar scopul versu-rilor strecurate aproape pe nesimţite ar fi de a-l face vizibil bdquoDoar aerul se lasă prins ca o oaie () Şi ochii peste el se desfoaierdquo (Paracliserul) Icircn didascalii autorul notează laconic rugăciune vizacircnd desigur intonaţia atitudinea postura interpretului dar nu mai puţin sugestia perceperii ca rugăciune a monologului dramatic icircn icircntregul lui sau măcar pe secvenţe Teatrul sorescian vrea să spună tot să devină tot ndash asemeni textelor sacre Şi pe undeva chiar izbuteşte să transmită lectorului un sentiment religios susţinut prin cuvacircnt ca şi prin imaginarul artistic

Inflexiunile liturgice incantatorii ritualice criptice se altoiesc pe lim-bajul colocvial nuanţat ici-colo de regionalisme olteneşti unele foarte inspirate altele mai puţin (bdquoTe ţicură răurdquo icircşi icircntreabă tatăl fata aflată icircn chinurile facerii)

Jocurile de cuvinte sunt uneori forţate iar atitudinea autorului de ma-gician al cuvintelor prea evidentă Autorul vrea cu tot dinadinsul să icircntreţină impresia că frazele paradoxale absconse obscurizează nişte sensuri care nu trebuie să ajungă icircn urechile neiniţiaţilor chiar şi acolo unde sensurile adacircnci lipsesc textul fiind pură paradă lingvistică pro-lixă cu intenţie şi nu o dată obositoare prin mecanica ei de flaşnetă bdquoSă fie legat ca porumbul care leagă şi bine legat la trup şi dezlegat la minte şi să aibă legături numai una şi-una etcrdquo (Matca)

Ca un inspirat autorul se lasă purtat de sonorităţi de muzica frazelor după principiul că frumosul (eufonia) se identifică cu binele şi adevărul (valoarea artistică) A te lăsa dus de val nu e icircntotdeauna un lucru rău dar

p r o d i d a c t i c a 97

uneori ndash ca icircn exemplele de mai sus ndash cuvintele scăpate din fracircul lucidită-ţii creatoare sună a gol precum icircn jocurile de copii Sorescu se ia prea icircn serios cacircnd nu e cazul şi invers devine superficial unde n-ar trebui

Dacă ar fi să icircncercăm o clasificare şi sistematizare a numeroaselor pro-cedee lexicale din teatrul lui Marin Sorescu ne-am angaja icircntr-o icircntre-prindere laborioasă dar utilitatea ei ar fi incontestabilă Le vom aminti totuşi pe cele mai frecvente

1) Confuzia icircntre sensul idiomatic şi sensul literal al icircmbinărilor de cuvinte mod pentru autor de a denunţa un soi de prejudecăţi lingvistice de a provoca lectorul să privească lucrurile şi să le gacircndească altfel decacirct era obişnuit renunţacircnd la clişee automatisme sau chiar formule ale lim-bii de lemn bdquoVocea () găsea puterea să-mi spună că suntem icircn pomrdquo (Matca) adică pe de o parte icircn dificultate ndash sens figurat idiomatic iar pe de altă parte sens propriu cei doi icircndrăgostiţi refugiindu-se de furia apelor icircntr-un copac

bdquoIrina () ba vrea ţacircţă ba face pe el Habar n-are unde se află şi că orice picătură icircn plus fie ea de ce-o fi e picătura care poate vărsa paha-rulrdquo (Matca)

2) Tratarea icircn notă comică a situaţiilor tragice

bdquoIrina Şi să ai coşciug la scară pus din timp Mă rog totul dichisit frumos din vremerdquo (Matca)

3) Parafrazarea expresiilor cunoscute ca icircn exemplul de mai sus unde se observă aluzia la o situaţie favorabilă pentru a da celor spuse o notă comică a avea maşină la scară

4) Amestecul de registre stilistice ndash cult şi colocvial neologic şi popular solemn şi glumeţ bdquoIrina Dar apele scad sau cresc Aici la mine parcă tot cresc Mă gacircndesc că tu icircţi dai seama de ansamblu situaţiei poa-te dă Dumnezeu şi scad Airdquo (Matca)

Sau adoptarea unui registru impropriu icircn context ca icircn adresarea Para-cliserului argheziană către un deus absconditus bdquoDe-o viaţă-ntreagă icircl caut Unde eşti Chimiţă Că tu m-ai legat la ochi şi nu pot să-ţi spun decacirct aşa ca un copilrdquo (Paracliserul)

5) Termeni familiari expresii colocviale populare de un umor ce frizează vulgaritatea uneori dar cu detaşare mai mult dintr-o joacă de intelec-

98 R O M Acirc N Ătual cu un simţ al umorului pronunţat decacirct din convingere bdquoIona Pe omenire o doare-n fund de soarta tardquo (Iona)

6) Diminutive cu intenţie ironică şi autoironică dar şi ca expresie a sim-patiei mod de a icircndulci veştile proaste de a atenua tragismul Efectul e uneori melodramaticbdquoIona L-a dus şi prea departe Cum era el uşor S-a tot dus cu el icircn burtăŞi cu vecinulŞi el tot slăbuţ ()Hai nu mai placircnge Şi-au făcut şi-o căsuţărdquo (Iona)

7) Distanţa dintre sensul literal al cuvintelor expresiilor şi sensul contex-tual dintre masca lingvistică a actorului şi mesajul transmis ca icircn frag-mentul de mai jos (motivul clovnului trist) bdquoParacliserul (Placircnge) Unde eşti Chimiţărdquo (Paracliserul)

8) Aglomerarea detaliilor nesemnificative ca pentru a distrage atenţia de la sensurile mari de ansamblu prin schimbarea centrului de greutate al textului bdquoIona Ne scapă mereu cacircte ceva icircn viaţă de aceea trebuie să ne naştem mereu Soldaţilor le scapă mai ales pacea Obişnuiţi să doar-mă icircn zgomot de tobe de glasuri la prima linişte deschid ochii atacirct de larg icirci deschid că intră-n ei iarba şi păsărilerdquo (Iona)

Tot aici se observă o ruptură stilistică un salt de la un nivel de semnificaţii la altul de la sensul propriu la cel simbolic de la prozaic la poetic

Ca o concluzie se impune desigur observaţia că inventarierea acestor procedee lingvistice se vrea a fi doar un prim pas icircn icircnţelegerea artei dramatice soresciene Precum icircn cazul tuturor marilor autori teatrul sorescian e mult mai mult decacirct ştiinţa combinării unor mijloace sti-listice Icircnsă este la fel de adevărat că personajele sale moderne prin semnificaţiile ale căror purtători devin ca şi prin tehnica realizării lor trăiesc icircn şi prin limbaj mişcarea scenică fiind relativ redusă iar con-flictul unul de idei

1 Marin Sorescu Ieşirea prin cer Editura Eminescu Bu-cureşti 19842 Mircea Eliade La ţigănci şi alte povestiri cu un studiu introductiv de Sorin Alexandrescu EPL Bucureşti 1969

Bibliografie

p r o d i d a c t i c a 99

Doina DrăguţPostmodernismul o reluare didactică

DD ndash scriitor matematician şi jurnalist Craiova

Romacircnia Redactor-şef al Revistei de cultură

bdquoConstelaţii diamantine

Postmodernismul este o mişcare culturală artistică şi ideatică apărută icircn deceniul al şa-selea al secolului XX icircn Statele Unite ale Ame-ricii şi răspacircndită apoi icircn Europa Se atestă icircn arhitectură apoi icircn literatură filozofie icircn domeniile de teorie critică artă sociologie ştiinţe politice Termenul bdquopostmodernrdquo a in-trat icircn lexiconul filozofic odată cu publicarea studiului La condition postmoderne icircn 1979 al lui Jean-Franccedilois Lyotard

Postmodernismul se caracterizează icircn gene-ral prin excluderea noului şi ineditului ne-garea (refuzul) ideii de progres şi icircntoarcerea la formele tradiţionale Ideea centrală a post-modernismului rezidă icircn faptul că bdquoproblema cunoaşterii se bazează pe tot ce este exterior individuluirdquo1 Retorica postmodernismului este antiiluministă cunoaşterea este legată de timp spaţiu poziţie socială sau alţi factori ce intervin icircn conştiinţa individului icircn procesul de construire a punctelor de vedere ce inter-acţionează icircn procesul cunoaşterii Curentul nu poate fi explicat şi apreciat critic decacirct icircn relaţie cu modernismul modernitatea fiind o perioadă istorică din evoluţia omenirii ce s-a derulat icircntre iluminism (sec XVII) şi primii ani de după cel de-al Doilea Război Mondial

Icircn definirea termenului de postmodernism există numeroase dificultăţi acest curent fi-ind subiectul unor dezbateri partizane şi ge-

100 R O M Acirc N Ăneracircnd atacirctea definiţii cacircţi teoreticieni există Problema delimitării acestui curent implică nevoia de raportare la o altă direcţie desfăşurată sincronic şi anume modernismul Secolul XX este icircmpărţit de unii istorici icircn două perioade ndash cea modernă şi cea postmodernă ndash alţii văzacircnd cele două perioade ca fiind două etape ale aceleiaşi ere artistice

Criticul american de origine egipteană Ihab Hassan icircn lucrarea sa From Postmodernism to Postmodernity the Local Global Context aminteşte cacircteva nume care au utilizat termenul bdquopostmodernismrdquo icircncă icircnainte ca acesta să fi intrat icircn lexicon John Watkins Chapman (pictor de salon englez) icircntre anii 1870-1880 cu sensul de postimpresionism Federi-co de Oniacutes icircn 1934 cu sensul de reacţie icircmpotriva poeziei modernis-te Arnold J Toynbee icircn 1939 cu sensul de sfacircrşit al ordinii burghezi-ei vestice Bernard Smith icircn 1945 cu sensul de mişcare a realismului socialist icircn pictură Charles Olso icircntre anii 1950-1960 Irving Hiwe şi Harry Levin icircn 1959 şi 1960 cu semnificaţia de declin al culturii moderniste icircnalte2

Icircn opera sa monumentală Studiul istoriei Arnold Toynbee dă o defi-niţie termenului bdquopostmodernrdquo deşi nu icircn sensul de azi numind post-modernă perioada istorică ce debutează după 1875 caracterizată prin bdquoprăbuşirea utopiei iluministe şi prin proliferarea culturii de masărdquo3 Postmodernism icircnseamnă pentru Arnold Toynbee bdquoiraţionalitate anarhie şi o nedeterminare ameninţătoarerdquo4

Icircn Statele Unite ale Americii dezbaterile icircn jurul termenului bdquopostmo-dernismrdquo icircncep prin deceniul şapte al secolului trecut dar termenul este consacrat icircn 1979 prin apariţia tratatului La condition postmoder-ne al filosofului francez Jean-Franccedilois Lyotard

Icircn literatura romacircnă fenomenul postmodernist ia amploare după 1980 prima izbucnire fiind produsă de un grup de poeţi format icircn jurul criticului literar Nicolae Manolescu ce a constituit bdquoCenaclul de lunirdquo şi de un grup de prozatori format icircn jurul profesorului Ovid S Crohmălniceanu la bdquoCenaclul Junimeardquo Icircnsă putem afirma că postmo-dernismul a intrat icircn literatura romacircnă mult mai devreme icircn a doua jumătate a anilor rsquo60 desfăşuracircndu-se pacircnă la icircnceputul anilor rsquo80 icircn mod subteran Primele reacţii au venit de la bdquogrupul oniricrdquo ndash Leonid Dimov Emil Brumaru Vintilă Ivăncescu Dumitru Ţepeneag ndash şi de la

p r o d i d a c t i c a 101

gruparea prozatorilor cunoscută sub denumirea de bdquoŞcoala de la Tacircr-govişterdquo (Radu Petrescu Mircea Horia Simionescu Costache Olărea-nu Tudor Ţopa)

Virgil Nemoianu icircn Notes sur lrsquoeacutetat de postmoderniteacute icircncearcă să facă o sistematizare a postmodernităţii caracterizată prin nouă elemen-te principale La centraliteacute de lrsquoeacuteleacutement communication mobiliteacute La socieacuteteacute postindustrielle La transition de la reacutevolution de Gutenberg [] au visuel teacuteleacuteviseacute et agrave la preacutesence virtuelle Lrsquoeacutetablissement de nouveaux rapports entre les hommes et les femmes La tension entre le globalisme et le multiculturalisme La conscience de soi lrsquoauto-analyse La relativisation et lrsquoincertitude des valeurs Le jeu parodique avec lrsquohistoire Une religiositeacute postmoderne5

Icircn viziunea lui Matei Călinescu trăsătura fundamentală a postmoder-nismului ar fi un bdquoeclectism rafinatrdquo iar bdquofaptul că el pune sub semnul icircntrebării unitatea şi atribuie valoare părţii icircn detrimentul icircntregului la acest sfacircrşit de secol ne reaminteşte de laquoeuforia decadentăraquo din anii 1880 Dar codul popular pe care icircl utilizează icircntr-o manieră atacirct de bă-tătoare la ochi poate face postmodernismul să semene şi cu kitsch-ul [] Şi icircn sfacircrşit postmodernismul poate părea uneori fratele geamăn al avangardeirdquo6

bdquoEliberat de obsesia semnificaţiilor şi de tortura căutării adevărurilor ab-soluterdquo spune Mircea Cărtărescu icircn Postmodernismul romacircnesc postmo-dernismul bdquoporneşte de la acceptarea lumii ca poveste ca realitate laquosla-băraquo desfondată pe care un eu la fel de iluzoriu o poate explora icircn toate direcţiile cu voluptate senzorială ca pe o epidermă nesfacircrşită Atitudinea umană fundamentală faţă de lume devine astfel una estetică hedonistă Această estetizare generală a lumii substituind mai vechea atitudine me-tafizică este icircnsoţită de o legitimare la racircndul ei laquoslabăraquo contextuală şi consensuală icircn care ideea de fiinţă devine ca pentru Wittgenstein inoperantă dacă există cumva despre ea trebuie icircn orice caz să se tacă Acest fapt are consecinţe vaste icircn privinţa abordării estetice a fenome-nului artistic Trebuie spus că estetica icircnsăşi renunţă la ideea de valoare absolută la noţiuni ca laquogeniuraquo laquocapodoperăraquo etc şi că pe de altă par-te dintr-o disciplină orientată către sens (icircn modernism fiecare text icircşi conţine sau icircşi caută interpretarea) ea tinde să devină una a laquoodihnei icircn obiectul esteticraquo una a ornamentuluirdquo7

102 R O M Acirc N ĂPentru criticul literar Nicolae Manolescu postmodernismul este un fel de modernism mai tolerant poezia postmodernă icircmprumutacircnd bdquocriteriul poeticuluirdquo8 din poezia modernă Dacă moderniştii au redus poezia la o expresie aproape pură postmoderniştii au icircnlăturat toate barierele din calea expresivităţii care din punctul lor de vedere trebuie să fie şocantă nu pură Postmodernismul bdquocoboară icircn stradă merge la manifestaţierdquo9 bdquoeste făţiş nu secret este agresiv persuasiv primitiv nu retractil muzical esoteric enigmaticrdquo10 e icircn acelaşi timp bdquoironic his-trionic ludic şi asianicrdquo11

Postmodernismul neagă şi desfiinţează tiparele cenzura stereotipul certitudinea cauzalitatea permanenţa ierarhia punacircnd icircn locul lor concepte ce au ca valori dominante libertatea toleranţa originalitatea interculturalitatea renunţarea la limite şi graniţe amestecul stilurilor discontinuitate descentralizare Omul postmodern nu mai caută pro-funzimea ca icircn modernism el trăieşte icircn alte universuri icircn care cunoaş-terea icircnseamnă alunecare bdquomacircngacirciererdquo a suprafeţelor iar bdquoprocesul de coboracircre a artei icircn cotidian a devenit pervazivrdquo12 şi totul se dizolvă icircn spaţiul experienţei umane obişnuite Dacă modernismul se conside-ră icircnsuşi o culminare a căutării unei estetici a iluminismului o etică postmodernismul se ocupă de modul icircn care autoritatea unor entităţi ideale (numite metanaraţiuni) este slăbită prin procesul de fragmenta-re consumism şi deconstrucţie Icircn viziunea lui Jean-Franccedilois Lyotard postmodernismul icircncurajează ideea de fragmentare de fracturare de fluiditate de multiplicitate de pluralitate şi icircn schimb critică existenţa unor universalii monolitice Postmodernul spune Mircea Cărtărescu bdquonu creează ci mimează ia icircn deracircdere fantazează Nu există pentru el valoare stabilă şi inatacabilă () Postmodernul trăieşte ironia cu atacircta intensitate icircncacirct ea pacircnă la urmă dispare la fel de pervazivă ca şi aerul pe care icircl respiri Este un tip de ironie special numit de Alan Wilde ironie suspensivărdquo13

Postmodernismul este definit şi icircntr-un mod mai larg desemnacircnd cam toate curentele de gacircndire de la sfacircrşitul secolului al XX-lea Criticii marxişti cred că postmodernismul este un simptom al capitalismului tacircrziu Icircn contextul postmodernismului un concept important asu-pra limbii este ideea de bdquojocrdquo acest lucru icircnsemnacircnd schimbarea ca-drului de conexiune al ideilor permiţacircnd sensuri figurate sau trecerea

p r o d i d a c t i c a 103

unui cuvacircnt de la un cadru de referinţă la altul ori de la un context la altul Postmoderniştii atribuie sau lasă o mare libertate cititorului icircn modalitatea de a interpreta şi construi textul Vattimo vorbeşte des-pre bdquosentimentul de depeizare de dezinserţie a omului din lume prin pierderea treptată a simţului realităţii icircntr-o societate a comunicării generalizaterdquo14 lumea reală se dizolvă devenind bdquocoplanarărdquo cu diverse lumi virtuale pe care omul le locuieşte simultan Ihab Hassan icircn Post-modern Literature and Criticism defineşte critica literară ca bdquothe politics of literary misunderstandingrdquo15 subliniind faptul că ea icircnsăşi trebuie să-şi asume paradoxul contradicţia nedesăvacircrşirea şovăiala caracte-ristice icircntregii gacircndiri actuale Graniţa dintre literatură şi critică tinde să dispară iar cele două discipline caută să se apropie tot mai mult astfel icircncacirct operele literare icircncep să-şi conţină propria teorie şi critică iar lucrările critice capătă veleităţi de scrieri literare

Icircn artele vizuale postmodernismul icircncearcă să detroneze universaliile şi fundamentele artei şi caută să accentueze diversitatea şi contradicţia Respinge distincţia dintre arta joasă şi arta icircnaltă respinge graniţele şi favorizează amestecul de idei şi forme promovează jocul ironia paro-dia colajul multiplicarea pluralitatea Andy Warhol este un exemplu al postmodernismului icircn artă prin felul cum exploatează simboluri po-pulare comune şi artefacte culturale gata făcute aducacircnd ceea ce altă-dată era considerat mundan sau trivial pe tăracircmul artei icircnalte

Icircn arhitectură postmodernismul a şters graniţa dintre stiluri făcacircndu-le să se icircntrepătrundă uneori să se ciocnească suprafeţele au forme va-riate şi sunt icircnsufleţite de contrastul culorilor referinţa şi ornamentul şi-au găsit loc pe faţade iar utilizarea unghiurilor nonortogonale a de-venit o preferinţă

Icircn concepţia unor filozofi postmoderni (Thomas Samuel Kuhn şi David Bohm) matematica şi ştiinţele naturii nu ar fi obiective ultima expresie a amestecului dintre filozofie şi matematică este matematica cognitivă care doreşte să demonstreze că exact ca orice ştiinţă umană matematica este totuşi subiectivă

Mark Poster afirmă că bdquooamenii de ştiinţă proiectează pe calculator subiectivitatea inteligentă iar calculatorul devine criteriul prin care se defineşte inteligenţardquo Ca şi Lyotard el vorbeşte despre transformarea

104 R O M Acirc N Ăinformaţiei icircn marfă iar icircn noile tehnologii vede un mare potenţial pentru dominaţie Lumea reală adevărată este percepută şi icircnţeleasă prin modul şi sensurile icircn care icircnţelegerea noastră asupra realităţii este compusă din multiple imagini interpretări şi reconstrucţii puse icircn cir-culaţie de mijloacele de comunicare icircn competiţie unele cu altele şi fără nicio coordonare centrală

Politologul şi sociologul american Francis Fukuyama icircn Sfacircrşitul istori-ei şi ultimul om descrie icircn sens postmodern disponibilitatea deplasării tuturor societăţilor de azi spre o singură formă de viaţă socială şi politi-că pe care o consideră a fi liberalismul democratic burghez

Icircn filozofia postmodernă un rol important icircl joacă hermeneutica dar ea nu dă o interpretare textului nu se concentrează asupra structuri-lor funcţionale ale textului ci icircncearcă să ajungă la un acord sau con-sens cu privire la ceea ce icircnseamnă textul Gianni Vattimo icircn Sfacircrşitul modernităţii distinge şi ridică problema postmodernităţii la o ches-tiune de hermeneutică ontologică El vede eterogenitatea şi diversi-tatea ca pe nişte probleme ce pot fi rezolvate prin dezvoltarea unui sentiment de continuitate icircntre prezent şi trecut Ţinacircnd cont de in-terpretările lui Vattimo conceptele lui Nietzsche şi Heidegger pot fi reunite icircntr-o temă comună de depăşire Dacă Friedrich Nietzsche anunţă depăşirea nihilismului prin nihilismul activ al eternei reicircn-toarceri Martin Heidegger icircncearcă să depăşească metafizica printr-o experienţă metafizică de a fi Şi icircntr-un caz şi icircn altul susţine Vattimo ceea ce poate fi depăşit este un act al modernităţii caracterizat prin evoluţii progresive Iar postmodernitatea este văzută icircn concepţia sa ca o nouă bdquoturnură icircn modernitaterdquo ce presupune dizolvarea cate-goriilor icircntr-un nou sens sau gacircndind icircn sens nietzschean a depăşi modernitatea icircnseamnă a o dizolva printr-o radicalizare a propriilor sale tendinţe icircnnăscute

Ihab Hassan defineşte unsprezece trăsături ale postmodernismului cu care icircşi construieşte propria viziune asupra acestui curent trăsături ce au un bdquocaracter difuz şi eraticrdquo16 După cum s-a observat nu toate sunt specifice curentului unele se suprapun şi se icircntrepătrund altele se pot afla pur şi simplu icircn contradicţie şi oricacircnd se pot adăuga şi alte caracte-ristici la fel de pertinente indeterminarea fragmentarea decanonizarea lipsa-de-sine lipsa-de-adacircncime neprezentabilul ironia (sau perspectivis-

p r o d i d a c t i c a 105

1 Cf Wikipedia Postmodernismul httprowikipediaorgwikiPostmodernism2 Ibidem3 Mircea Cărtărescu Postmodernismul romacircnesc Editura Humanitas Bucureşti 1999 p 854 Ibidem

Note

mul) hibridizarea carnavalizarea performanţa participarea construcţi-onismul imanenţa17

Icircn eseul său From Postmodernism to Postmodernity Ihab Hassan mai identifică icircncă şapte trăsături ale fenomenului care icircşi au originea icircn modernism şi pe care le numeşte categorii negative urbanismul (ca-racterizat de fragmentare diversitate ecologie crimă holocaust) tehnologismul (dominat de genetică informatică tehnologii spaţiale) dezumanizarea (care provoacă anarhie antielitism absurd umor ne-gru parodie negare) negativismul (care duce la fenomene New Age magie animism mişcări de tip beat hippy etc) erotismul (care se icircm-bogăţeşte cu noi specii romanul homosexual poezia lesbiană porno-grafia cosmică) antinomianismul (prezenţa simultană a unor tendinţe contradictorii care explodează icircn contracultură mişcări de emanci-pare Blak Power feminism filozofii orientale misticism vrăjitorie) experimentalismul (care generează forme deschise discontinue aleato-rii improvizate nedeterminate simultaneism tranzienţă joc fantezie parodie multimedia fuziunea formelor şi a limbajelor)18

Postmodernismul cum era firesc şi-a atras numeroşi critici mulţi icircl caracterizează drept un fenomen efemer care nu reprezintă decacirct o se-rie de conecturi disparate ce au icircn comun doar resentimentul faţă de modernism Unii critici consideră că evoluţia de la modern la postmo-dern trebuie privită mai degrabă ca o gradaţie iar nu ca un tip nou o continuare iar nu o ruptură

Cel mai acerb critic al postmodernismului este icircnsă Charles Murray bdquoDoar o modă intelectuală contemporană mă refer la o constelaţie de puncte de vedere care icircţi vin icircn minte cacircnd auzi cuvintele multicul-tural gen a deconstrui corectitudine politică şi Dead White Males Icircntr-un sens mai larg moda aceasta intelectuală contemporană acoperă un destul de răspacircndit sentiment de neicircncredere icircn metoda ştiinţifică ()rdquo

106 R O M Acirc N Ă5 Virgil Nemoianu Notes sur lrsquoeacutetat de postmoderniteacute icircn bdquoEuresisrdquo nr 1-42009 p 23-256 Matei Călinescu Cinci feţe ale modernităţii Editura Uni-vers Bucureşti 1995 p 2597 Mircea Cărtărescu op cit p 658 httpwwwscribdcomdoc97935783Postmoder-nism-Ul9 Apud Mircea Cărtărescu Postmodernismul romacircnesc Editura Humanitas Bucureşti 1999 p 17310 Ibidem11 Ibidem12 Mircea Cărtărescu op cit p 6613 Mircea Cărtărescu op cit p 10114 Apud Mircea Cărtărescu Postmodernismul romacircnesc Editura Humanitas Bucureşti 1999 p 13 1415 Ibidem p 9216 Apud Mircea Cărtărescu Postmodernismul romacircnesc Editura Humanitas Bucureşti 1999 p 10517 Ibidem p 96-10418 Ibidem p 105 106

1 Mircea Cărtărescu Postmodernismul romacircnesc Editura Humanitas Bucureşti 19992 Matei Călinescu Cinci feţe ale modernităţii Editura Univers Bucureşti 19953 Ion Bogdan Lefter Postmodernism Din istoria unei bdquobă-tăliirdquo culturale Editura Paralela 45 20004 Gianni Vattimo La fin de la moderniteacute Seuil Paris 19875 Virgil Nemoianu Notes sur lrsquoeacutetat de postmoderniteacute icircn revista bdquoEuresis cahiers roumains drsquoeacutetudes litteacuteraires et culturellesrdquo nr 1-42009

Bibliografie

p r o d i d a c t i c a 107

Dorina BALMUŞDimensiuni ale ontopoeticii eminesciene

DB ndash lector la Catedra literatura romacircnă şi teorie literară drd Facultatea de

Litere USM Domenii de cercetare literatura romacircnă

contemporană literatura romacircnă din secolul XIX

Fundamentul concepţiei ontologice emines-ciene (care include un şir de reflecţii adacircn-ci despre existenţă sub toate aspectele ei micro- şi macrocosmice vizibile şi abisale subordonate idealului de căutare a Fiinţei) este dialectica de sorginte autohtonă bdquostarea de uracirctrdquo ndash bdquostarea de dorrdquo sau trăirea icircn zarea dorului care traduce aspiraţia de reintegrare a sinelui şi de refacere a totalităţii concepţie care va fi confirmată prin apelul la diferite surse filozofice religioase sau culturale cre-aţiile mitologice intuiţiile vechilor gacircnditori indieni din marile poeme vedice sistemele filozofice ale grecilor antici şi operele marilor filozofi ai Europei Kant Hegel Heidegger Schopenhauer şa Ceea ce particularizează această viziune este melancolia reflexivă ndash bdquome-lancolia pentru soarta omenirii icircndeobşterdquo (Titu Maiorescu) sau neliniştea cognitivă din critica romantismului ndash infiltrată icircn lirismul operei or Eminescu nu este un filozof-poet cu un sistem filozofic articulat ilustrat printr-un discurs poetic oarecare ci un poet-filozof care percepe liric dimensiunile existenţei tex-tualizacircnd ecourile acesteia icircn sensibilitatea şi reflexivitatea sa icircntr-un mod transfigurat prin forţa sugestivă a cuvacircntului poetic

Conceptele ontologice fundamentale (Fiinţă Absolut) cumulează icircn opera lui Eminescu mai multe semnificaţii ce descind din surse filozo-

108 R O M Acirc N Ăfice diferite marcacircnd complexitatea şi mobilitatea viziunii existenţiale a poetului Astfel icircn orizontul idealismului ontic care concepe materia lumii drept reflex al unei idei (bdquohieroglifardquo eminesciană a reflectării uni-versului icircntr-un bob de rouă) relevacircnd prin urmare esenţa ei nemuri-toare [1 p 84] Eminescu ilustrează ideea dublei naturi ontologice a fi-inţei umane materie (fenomenalitate supusă mişcării ciclice Timpului cosmic) şi spirit (scacircnteie desprinsă din ochiul Absolutului) Omul este prin urmare o fiinţă hibridă (cum ar spune fenomenologia modernă) sau cum afirmă Eminescu dezvoltacircnd concepţia hegeliană a Fiinţei o entitate supusă unei contradicţiuni interne bdquoOmul conţine icircn el o contra-dicţiune adacircncă Fiecare om are icircn sine ceea ce numim noi o destinaţi-une internă Facultatea puterea voinţa chiar de a dezvolta mereu de a produce prin sine icircnsuşi o viaţă nouă Nu e nici un om mulţumit de-a rămacircne etern pe acelaşi punct ndash omul e oarecum naşterea eternă Această devenire eternă află icircn om o putere numai mărginită Din această contra-dicţiune a puterii mărginite şi a destinaţiunii nemărginite rezultă ceea ce numim viaţa omenească Viaţa e lupta prin care omul traduce destinaţi-unea sa intenţiunile sale icircn lumea naturiirdquo [apud 2 p 40]

Această viziune ontologică idealistă prefigurează o ispititoare posibili-tate de a accede la Absolut la spiritul Etern individul uman fiind des-cendent deci consubstanţial Ideii Absolute Tendinţa eminesciană de bdquotranscendere a deveniriirdquo expresie a idealului de revelare a esenţei Fiin-ţei şi de refacere a integrităţii acesteia presupune parcurgerea treptelor evolutive de la individ spre Archaeus (esenţa Fiinţei care se află icircn fiecare dintre noi) Căutarea Fiinţei constituie obiectul neliniştilor metafizice ale eului eminescian modalităţile de revelare a ei fiind gacircndirea ndash o gacircn-dire creatoare cu statut aproape demiurgic ndash (bdquoCa s-explic a ta fiinţă de gacircndiri am pus popoarerdquo) şi intuiţia poetică Citacircndu-l pe Mihai Cim-poi putem spune că gacircndirea eminesciană bdquoinstituie Fiinţardquo o gacircndeş-te (bdquogacircndirea Fiinţeirdquo) o atrage icircn bdquojocul prezenţei-devenirii-prezenţei-dispariţiei lente-absenţeirdquo reprezintă bdquodrumul spre icircnceputurile Fiinţeirdquo reabilitează lumea icircn raport cu Fiinţa (bdquoo repune icircn prezenţa Fiinţei prin deificarerdquo) [3 p 52-53] etc Dar odată descoperită relativitatea gacircndirii şi incapacitatea ei de a surprinde adevărul Fiinţei (aspect la care ne vom referi icircn continuare) prioritate se dă intuiţiei poetice bdquoŞi de-aceea beau paharul poeziei icircnfocate Nu-mi mai chinui cugetarea cu-ntrebări ne-dezlegate ce mai nu le-am scrisrdquo (Memento mori)

p r o d i d a c t i c a 109

Descinderea eminesciană spre esenţe icircn vederea descoperirii şi rostirii adevărului primordial este realizabilă şi icircn virtutea concepţiei arheti-purilor valabilă la nivelul existenţei umane (bdquoicircn om se află tot şirul de indivizirdquo) şi la nivelul istoriei civilizaţiilor (naşterea şi moartea civiliza-ţiilor din Memento mori reflectă icircncercarea eminesciană de a descoperi Archaeul la nivelul istoriei ndash uriaşa roată a vremii icircnapoi eu o icircntorc) icircn virtutea concepţiei kantiene a bdquolibertăţii conştiinţeirdquo bdquoNu există nici timp nici spaţiu ele sunt icircn sufletul nostrurdquo concepţie care face posibilă coboracircrea icircn timp oprirea icircn diferite puncte ale axei tempo-rale (Sărmanul Dionis) precum şi icircn virtutea concepţiei eminesciene că bdquolumea este dinainte gacircnditărdquo adevărul ontologic primordial fiind icircncifrat icircn lumea reală icircn bdquosimbolurirdquo şi bdquohierogliferdquo (bdquoE-o carte ce ni-meni icircn veci n-o citeşte Cu semnele stracircmbe icircntoarse ndash arabeşte Sunt legile rsquon semne din ăst universrdquo) semne care pot fi descifrate prin disponibilităţile demiurgice ale eului traduse icircn acte de creaţie prin magie (identificată icircn Călin Nebunul icircn Sărmanul Dionis) prin tehnica filozofului care aşa cum spune Rosa del Conte se aşază cu gacircndul icircn timpul mitic al Originii-Sfacircrşit pentru a transcende devenirea şi care ţine universul icircntreg icircn degetul lui mic

Icircntrucacirct destinaţiunea nemărginită a omului dată de scacircnteia divină este limitată de puterea mărginită ce ţine de natura sa materială statu-tul individului este icircnchiderea icircn cercul stracircmt metaforă a icircnchiderii icircn limite dar şi icircn-cercarea aventură existenţială care presupune depăşirea limitei ieşirea din cerc or individul (partea) e oricacircnd icircntreg purtacircnd latent icircn sine toate funcţiile acestuia [apud 4 p 25] Datorită bdquoforţei de-miurgice din structura sa onticărdquo (e icircn om nemărginire) fiinţa umană are capacitatea de a se dez-mărgini icircn termenii Ioanei Em Petrescu de a ieşi din cerc de a se icircn-cerca icircn misterele universului bdquofiinţa fiind atacirct cacirct se-ncearcărdquo [5 p 39] Doar că fiecare icircşi are propria măsură şi propria putere de icircn-cercare (idee fundamentală pe care o desprindem din poemul Luceafărul operă ce relevă călătoria spre adacircncurile Fiin-ţei) ndash atacirct omul cacirct şi geniul se-ncearcă dar fiecare reuşeşte icircn măsura propriei puteri Hyperion ca de altfel toţi eroii poemului apare icircntr-o dublă ipostază icircn raport cu Cătălina el ajunge la individual icircn mă-sura proprie lui (generalului din el) pacircnă la ipostaza celui ce luceşte şi stă sub semnul dăruirii luminii siderice ndash Luceafărul iar icircn raport cu Demiurgul icircşi afirmă statutul de geniu (Hyperion ndash bdquope de-asupra mergătorulrdquo) străbătacircnd vidul pentru a reface totalitatea Fiinţei Că-

110 R O M Acirc N Ătălina are şi ea o natură dublă fiind marcată atacirct de individual care a călăuzit-o să-l descopere pe bdquocel ce s-ar potrivi cu eardquo ndash Cătălin dar şi de universal care bdquoi-a stimulat cunoaşterea de sine prin ceea ce era icircn afara sineluirdquo (Luceafărul) Cătălin cunoaşte şi el un proces de meta-morfozare (bdquoeste altulrdquo după experienţa erotică cu Cătălina) proces care nu are un caracter artificial ci reprezintă bdquocalea tipică eminesciană de cunoaştere prin iubirerdquo eroul bdquofiind supusrdquo aşa cum afirmă Dan C Mihăilescu unui proces de hyperionizare [apud 6 p 78]

Icircn scenariul ontic din Luceafărul Absolutul este identificat de Emi-nescu cu nedeterminarea pură care bdquovisează la racircndul ei să-şi desco-pere sensul şi se proiectează cosmogonic icircntr-o lume-oglindărdquo statut pe care icircl are bdquogacircndirea umanărdquo ndash bdquooglinda prin care divinitatea informă ajunge să se icircnţeleagă pe sinerdquo [5 p 24] Este expresia acelei tensiuni care se stabileşte icircntre Fiinţa umană şi Absolut expresie a idealului de cunoaştere reciprocă

Pierderea treptată a sentimentului de consubstanţialitate cu universul (bdquoE trist ca nimeni să te ştie Dar şi mai trist să-ţi zici mereu Că te-a pătruns nimicnicie Deşi ai fost ca Dumnezeu ndash E trist ca nimeni să te ştierdquo) evoluează spre ipostaza bdquorupturiirdquo ontologice a fiinţei care aflată sub semnul realului cumulează atributele umilităţii ndash finit pluralitate aparenţă antrenacircnd un acut sentiment al tristeţii eului icircn lume (tristeţe care depăşeşte melancolia romantică bdquoCe suflet trist şi făr-de rost Şi din ce lut inert Că după-atacirctea amăgiri Mai speră icircn deşertrdquo) şi al sin-gurătăţii absolute icircn univers bdquoMă simt acuma desfăcut deasupra noastră nime Celălalt se uită supărat la goala adacircncime Eu zău că nu zise apoi ndash Nu văd pe nime nici sub noirdquo (De-a născoci noi ipoteze)

Statutul tragic al fiinţei umane generează un scepticism gnoseologic (de esenţă kantiană) expresie a crizei gacircndirii moderne şi a concepţiei despre existenţă (bdquopusă sub semnul tragiculuirdquo) moartea fiind icircn acest scenariu ontologic bdquodimensiunea esenţială ce agită orizontul existen-ţial plin de tainele indeterminăriirdquo [7 p 38] or aceasta reprezintă icircn viziunea lui Eminescu izvorul vieţii sau mai precis bdquomoartea trăieşte iar viul e mortrdquo tu trăieşti nu noi (cu referire la moarte n ndash DB) Ma-terializarea artistică cea mai profundă a acestei concepţii o constituie Odă (icircn metru antic) odă adusă efortului de căutare a esenţei Fiinţei Nefiinţei prin renunţarea la starea de contemplare (de identitate a Fi-inţei Nefiinţei) scindarea sinelui (sub semnul devenirii) şi adopta-

p r o d i d a c t i c a 111

rea unor situaţii-limită cum ar fi trăirea icircn zona suferinţei a arderii de viu ndash singurele experienţe capabile să-i redea identitatea pierdută

Descoperirea alterităţii ndash Dar deodată tu răsărişi icircn cale unde Tu (su-ferinţă tu dureros de dulce) este semnul fiinţării umane al intrării icircn temporalitate marcat de schimbarea eternităţii (vreodată) icircn clipă (de-odată) ndash face posibilă contemplarea din afară trecerea din ipostaza de contemplator icircn ipostaza de obiect al contemplaţiei eul eminescian trăind obiectualizat spectacolul propriei agonii (deveniri existenţia-le) bdquoJalnic ard de viu chinuit ca Nessus Ori ca Hercul icircnveninat icircn haina-irdquo care sugerează o icircntreagă dialectică a identităţii şi alterităţii (sacircngele lui Nessus devine parte integrantă ucigătoare a trupului lui Hercule a propriei fiinţe condamnată la o agonie eternă bdquoviaţa lui Her-cule devine trăirea morţii lui Nessusrdquo) Această povară nu poate fi icircn-lăturată decacirct prin propria moarte icircn rugul mistuitor nostalgia morţii identificacircndu-se cu dorinţa de depăşire a alterităţii (rupturii existenţi-ale) şi reintegrarea sinelui (pe mine mie redă-mă)

Idealul transgresării realului prin moarte este expresia acceptării depli-ne a condiţiei umane de fiinţă (icircn)spre moarte dar şi a conştientizării sensului suprem al morţii ndash moarte eternă care se repercutează şi asu-pra Universului devenit vis al morţii eterne bdquoci moartea cea eternă icircn care toate-s una Icircn care tot s-afundă şi soarele şi luna Tu care eşti enigma obscurei conştiinţi Cuprins abia de-o minte din miile de minţi Tu stingere Tu chaos ndash tu lipsă de viaţărdquo Icircn această accep-ţie ndash a identificării Fiinţei cu Nefiinţa sub semnul morţii (o intuiţie a poeziei moderne n ndash DB) ndash moartea reprezintă ultimul şi unicul sens care poate fi revelat Gestul suprem este implorarea ei icircn Rugăciunea unui dac care relevă voluptatea durerii şi icircn ultimă instanţă autoflage-larea bdquoSă blesteme pe oricine de mine-o avea milă Să binecuvacircnteze pe cel ce mă impilă S-asculte orice gură ce-ar vrea ca să mă racircdă Puteri să puie-n braţul ce-ar sta să mă ucidă Şi-acela icircntre oameni devină cel dintacirci Ce mi-a răpit chiar piatra ce-oi pune căpătacircirdquo Este o manifestare a ironiei (de esenţă modernă) dar şi a negativităţii (prefi-gurare a nihilismului) or Eminescu transformă valorile morale pozi-tive icircn categorii negative bdquoGonit de toată lumea prin anii mei să trec Pacircn-ce-oi simţi că ochiu-mi de lacrime e sec Că-n orice om din lume un duşman mi se naşte C-ajung pe mine icircnsumi a nu mă mai cunoaş-te Că chinul şi durerea simţirea-mi a-mpietrit-o Că pot să-mi bles-

112 R O M Acirc N Ătem mama pe care am iubit-o Cacircnd ura cea mai crudă mi s-ar părea amor Poate-oi uita durerea şi voi putea să morrdquo

Nihilismul eminescian cunoaşte mai multe manifestări are bdquonatură gnosticărdquo icircn Demonism unde divinitatea creatoare se identifică cu răul absolut (bdquoImpulsul prim La orice gacircnd la orişice voinţă La orice fap-tă-i răulrdquo) este expresia unui gol ontologic determinat de moartea di-vinităţii (bdquoE ca şi cacircnd ar fi murit ceva Icircn univers ndash pare că Dumnezeu E mort Coboară asupra lui eternitate Cobori cu pacea ta şi-aurora meardquo Decebal) este rezultatul icircnstăpacircnirii demonicului (bdquoNeantul se icircn-tinde Pe spaţiuri deşerte pe lumile murinde Văzacircndu-le strigare-aş de-un dor nebun cuprins laquoMărire ţie Satan de trei ori ai icircnvinsraquordquo Mureşanu) este expresia unei crize a gacircndirii ce face imposibilă revela-rea adevărului Fiinţei căutat de poet icircn propria inimă (bdquoIcircncurcatele so-fisme nu explic-a ta fiinţărdquo Memento mori) mizacircnd pe intuiţia poetică (bdquoŞi de-aceea beau paharul poeziei icircnfocate Nu-mi mai chinui cuge-tarea cu-ntrebări nedezlegate ce mai nu le-am scrisrdquo) Evaziunea eului eminescian icircn lumea bdquocompensativărdquo a poeziei este la racircndul ei relativi-zată de descoperirea crizei limbajului poetic care suscită un scepticism şi la acest nivel adacircncind sentimentul eminescian al incertitudinii

Germenii nihilismului icirci atestăm şi icircn viziunile eminesciene asupra spa-ţiului originar pregenetic care evoluează de la afirmarea principiului identităţii Unului şi Unicului ce se manifestă icircn toţi şi icircn toate (cuprins icircn formula sanscrită Tat-Twan-Asi ndash bdquoacesta eşti turdquo) bdquoUnul e icircn toţi tot astfel cum una e icircn toaterdquo (Scrisoarea I) reluat şi icircn Rugăciunea unui dac bdquoPe cacircnd nu era moarte nimic nemuritor Nici sacircmburul luminii de viaţă dătător Nu era zi nici macircne nici ieri nici totdeauna Căci unul erau toate şi totul era unardquo la bdquopoetizarea ideii de increatrdquo care conţine bdquosacircmburulrdquo unei existenţe posibile (element fundamental al poeziei vii-toare a lui I Barbu şi o anticipare a nenăscuţilor lui N Stănescu) Increa-tul eminescian asociat la icircnceput somnului se identifică tot mai des cu neantul nimicul bdquoFerice de aceea ce n-au mai fost să fie Numele lor e nimeni nimic a lor fiinţă Ei dorm cum doarme-un haos Pătruns de sine icircnsuşi Ca cel ce-n visu-i placircnge dar nu-şi aude placircnsu-şirdquo Filozofia neantului pe care o atestăm icircn mai multe poeme eminesciene este icircn acest sens icircnceputul unui proces de reabilitare poetică a negativităţii şi o manifestare a nihilismului bdquoSe poate ca bolta de sus să se spargă Să cadă nimicul cu noaptea lui largărdquo (Mortua est)

p r o d i d a c t i c a 113

Itinerarul ontologic al eului eminescian oscilează astfel icircntre două dimensiuni fundamentale Fiinţa şi Nefiinţa care icircn modelul organi-cist al poetului se condiţionează reciproc or bdquoicirci este de ajuns omului eminescian să privească icircn toată strălucirea ei fiinţa ca să icircntrevadă de-odată şi umbrele nefiinţei căci cea dintacirci dă naştere icircn mod hegelian opusului său nimicul pentru ca cele două să fie mediate de conceptul de devenirerdquo [8 p 17] iar bdquomarele contrapunct existenţial eminescianrdquo este bdquoneliniştea căutării sensului vieţii şi neliniştea găsirii nonsensului vieţiirdquo [ibidem p 57] Icircn acest demers existenţial paradoxal dar axio-matic neliniştea se identifică cu dorul ca trăire eminesciană esenţială (manifestacircndu-se icircn ipostaza dorului nemărginit icircn raport cu Fiinţa şi a dorului nebun icircn raport cu Nefiinţa) şi ca fundament al viziunii onto-logice poetice a scriitorului

Metamorfozele produse la nivelul concepţiei ontologice eminesciene au antrenat mutaţii şi la nivel poetic icircn contextul consubstanţialităţii celor două concepţii or sentimentul eului de a fi icircn lume (eul emines-cian avacircnd statutul poetului-Demiurg) determină organizarea bdquofigura-rea retoricărdquo a universului (Ioana Em Petrescu) prin intermediul gacircn-dirii limbajului (corespondent al inteligenţei divine) Astfel armonia eu ndash univers şi statutul demiurgic al eului creator care icircşi gacircndeşte creează prin cuvacircnt cosmosul antrenează sentimentul icircncrederii po-etului icircn puterile orfice ale cuvacircntului (bdquoexpresie spontană a sufletu-lui vizionarrdquo pe care icircl descoperă la predecesori ndash sfinte firi vizionare) avacircnd statutul de Logos sfacircnt prin care se exprimă gacircndirea divină (bdquoCăci nu e limbă vagă cuvacircntul nu-i profan Ce scrie al gacircndirii pu-ternic oceanrdquo (Săracă-i a ta limbă) şi sentimentul icircncrederii icircn actul creator fapt ce pune icircn evidenţă gacircndirea mitico-arhetipală a scriito-rului şi natura bdquoideal-orficărdquo (Mihai Cimpoi) a universului creat de el

Fascinaţia armoniei ca principiu ordonator al ontopoeticii eminesci-ene este abandonată odată cu descoperirea rupturii ontologice care implică sciziune şi la nivelul limbajului ndash bdquorupturărdquo dintre latura internă şi externă a logosului Relevarea artificialităţii limbajului a determinat afirmarea unui scepticism gnoseologic icircn aprecierea actului creator icircnţeles acum ca suferinţă ca proces tragic de căutare a modalităţilor de relevare a bdquoadevărului Fiinţeirdquo icircn condiţiile icircn care acest adevăr nu poate fi cuprins icircntr-un concept Acest moment marchează icircnceputul bdquoluptei cu cuvacircntulrdquo scopul suprem fiind ieşirea din limbajul efemer

114 R O M Acirc N Ăbdquodesprinderea de Logosul poetic şi găsirea ca ipoteză a unui Logos ul-tim atemporal a unui cuvacircnt oprit care să nu intre niciodată icircn rostirerdquo [9 p 19] bdquoTensiunea spre un cuvacircnt viitorrdquo este materializată icircn Odă (icircn metru antic) versul eminescian nu credeam să-nvăţ a muri vreodată fiind conceput de Nichita Stănescu ca un bdquosupracuvacircntrdquo or noţiunea cuprinsă icircn el nu constituie bdquoo intuiţie-limită care-şi depăşeşte sistemul de referinţă putacircnd fi oricacircnd propriul său sistem de referinţă pe care-l depăşeşte şi-l neagărdquo [10 p 37]

Deopotrivă este conştientizată autoreferenţialitatea limbajului poetic din mii şi mii de vorbe consist-a noastră limbă ceea ce-i oferă poetului Eminescu certitudinea că evadarea din limbaj este una iluzorie Aceas-tă situaţie paradoxală constituie bdquocrizardquo poetică modernă care antre-nează o atitudine ironică icircn raport cu propria-i scriitură idee sugerată de poezia Ca o făclie unde discursul poetic este icircnţeles ca un spaţiu al redundanţei al bdquomortificării sensuluirdquo din moment ce alţii au spus aceste lucruri de zeci de mii de ori

Icircn viziunea lui Eminescu ieşirea din limbaj este posibilă doar la nivelul lui prin apelul la intertext (inclusiv din propria operă) capabil să revi-talizeze textul Efectul şi finalitatea acestui fenomen ţin icircn special de ludic ndash plasarea sub semnul icircntrebării a propriilor texte a limbajului lor poetic (un control instituit asupra limbajului) Procedeul ne face să ne gacircndim la poetica modernă (bdquoanxietatea influenţeirdquo) şi postmodernă (bdquojocul de-a literaturardquo) dar spre deosebire de aceasta la Eminescu ea reprezintă o modalitate de raportare critică dramatică la propria-i creaţie (lucru firesc pentru un spirit icircnalt cugetător şi dornic de perfec-ţiune) Astfel intertextul propriu din Cugetările sărmanului Dionis este o icircncercare de soluţionare a crizei limbajului icircn prelungirea motivului dublului iar platoniciana muzică a sferelor din La o artistă este icircnlocu-ită cu scacircrţacircitul ferestrei sau mieunatul motanilor O poetică a decon-venţionalizării bdquodescacircrnăriirdquo prin ironie atestăm şi icircn poemul Gelozie unde imaginea artistică icircnrădăcinată coexistă cu o imagine reconstru-ită ironic bdquoTu nici nu visai că-n gacircndu-mi eu făcliele-ţi dezbrac De cărnurile albe şi gingaşe şi sterperdquo Confirmativă icircn acest sens este opi-nia cercetătorului Edgar Papu care vorbind despre textul eminescian Mitologicale sublinia bdquoEminescu ruinează nu imaginea altora ci chiar creaţia lui prezentată icircn contextul aceluiaşi poemrdquo [11 p 169] Mito-logicale este expresia cea mai clară a citării de sine ea fiind versiunea icircn

p r o d i d a c t i c a 115

negativ a poemului Memento mori o replică la adresa acestuia fapt pus icircn evidenţă de frecvenţa sintagmelor demitizante căciuli de stacircnci etc Icircn aceeaşi ordine de idei poemul Antropomorfism este o incursiune icircn culisele creaţiei eminesciene oferind o colecţie de limbaje şi stiluri ex-puse demonstrativ unde ironia vizează icircn special formulele consfinţite de lirica paşoptistă inocenta ei junie cu ce graţie ea icircmblă etc

Apelul lui Eminescu la propriul intertext icircntr-o manieră ironică nu echivalează icircnsă cu o anulare a imaginilor anterioare consacrate ci este o modalitate de plasare icircn relief a propriului univers poetic ndash poetul face o critică a limbajului dar rămacircne icircn spaţiul lui ndash expresie a vizi-unii moderne a scriitorului or bdquopoezia icircncepe să se privească pe sine icircnsăşi se conştientizează pe sinerdquo [12 p 85] Această viziune moder-nă va fi una dintre coordonatele dialogului contemporan cu opera lui Eminescu scriitorii romacircni moderni şi postmoderni (Stănescu Cărtă-rescu şa) continuacircnd bdquolupta cu limbajulrdquo şi căutările icircn sfera lui con-jugate cu bdquoanxietatea influenţeirdquo ludicul ironia etc

1 Rosa Del Conte Eminescu sau despre absolut Editura Dacia Cluj 1990 2 Sorin Antohi Utopia lui Eminescu Eminescu Sens timp şi devenire istorică icircngrijit de Gh Buzatu St Lemny I Saizu Editura Universităţii bdquoAl I Cuzardquo Iaşi 1988 3 Mihai Cimpoi Narcis şi Hyperion Eminescu Poet al fiin-ţei Poem critic Editura Junimea Iaşi 19944 Theodor Codreanu Modelul ontologic eminescian Edi-tura Porto-Franco Galaţi 19925 Ioana Em Petrescu Modele cosmologice şi viziune poeti-că Editura Universal Dalsi Bucureşti 20006 George Munteanu Eminescu şi eminescianismul Editu-ra Minerva Bucureşti 19877 Svetlana Paleologu-Matta Eminescu şi abisul ontologic Editura Nord Aarhus (Danemarca) 19888 Mihai Cimpoi Esenţa fiinţei (Mi)teme şi simboluri exis-tenţiale eminesciene Colecţie critică şi istorie literară Iaşi 20079 Marina Mureşanu-Ionescu Literatura ndash un discurs me-diat Editura Universităţii bdquoAl I Cuzardquo Iaşi 199610 Nichita Stănescu Fiziologia poeziei Bucureşti 199011 Edgar Papu Poezia lui Eminescu Editura Minerva Bucureşti 197112 Nicolae Manolescu Metamorfozele poeziei Editura Timpul Bucureşti 1996

Bibliografie

116 R O M Acirc N Ă

Cristinel MunteanuDespre motivarea contextuală a frazeologismelor

1 Vechea dispută referitoare la cele două ipo-teze physei şi thesei nu face obiectul acestei lucrări fiindcă nu interesează aici dacă sem-nul lingvistic este motivat bdquode la naturărdquo adi-că dacă există o legătură cauzală sau necesară icircntre acesta (ori doar semnificantul acestuia) şi bdquolucrulrdquo desemnat Prin motivare contextua-lă am icircn vedere acele cazuri icircn care vorbitorul analizează evaluează cadrele vorbirii şi alege termenul cel mai potrivit intenţiei sale expre-sive selecţia făcacircndu-se nu doar icircn temeiul simplei adecvări semantice (care icircn princi-piu reprezintă normalitatea oricărui act de comunicare) ci icircn special din motive care ţin de simbolismul fonetic de prozodie de reprezentarea culorii locale şamd Aşadar icircn astfel de situaţii contează mult şi forma sonoră semnificantul nu numai conţinutul lingvistic semnificatul1 Icircn definitiv noţiu-nea de laquomotivare contextualăraquo este icircncadra-bilă icircn conceptul mai larg de laquoadecvareraquo sau de laquopotrivireraquo icircn sensul icircn care icircnţelegeau anticii celebrul tograve preacutepon teoretizat icircn princi-pal de retorica lui Aristotel

2 Se cuvine să reamintim că semnul lingvis-tic are posibilitatea de a funcţiona icircn discurs icircn raport cu alte semne (raport atacirct material cacirct şi de conţinut) cu microsisteme de semne şi chiar cu sisteme icircntregi de semne El poate

CrM ndash dr icircn filologie (magna cum laude) al

Universităţii bdquoAl I Cuzardquo Iaşi lector la Universitatea bdquoConstantin Bracircncoveanurdquo

din Piteşti Filiala Brăila A publicat Sinonimia

frazeologică icircn limba romacircnă din perspectiva lingvisticii

integrale (2007) Fundamente ale comunicării (2007 icircn

colaborare) Tehnici de redactare icircn comunicare

(2008 icircn colaborare) Discursul repetat icircntre

alteritate şi creativitate (Institutul European 2008

ca editor) şi Tobias Peucer De relationibus novellis Despre

relatările jurnalistice [Leipzig 1690 ndash prima teză de

doctorat din lume dedicată jurnalismului] (2008 ca

editor)

c o ş e r i a n a 117

funcţiona şi icircn relaţie cu alte texte cu lucrurile icircnseşi sau cu cunoştin-ţele noastre despre lucruri (Coşeriu 1994 149) Aceste relaţii sunt nu-mite de către Eugeniu Coşeriu (pe urmele lui Wilbur Marshall Urban) funcţii de evocare bdquoputem să spunem că icircn jurul reprezentării există un mănunchi de funcţiuni de evocare avem de-a face [] cu acea bogată ambiguitate a cuvacircntului care poate denota cu precizie ceva fără a re-nunţa icircn acelaşi timp şi la alte denotărirdquo (ibid 153)2

Pentru icircnceput voi da cacircteva exemple lexicale bdquoIa am fost şi eu icircn lu-mea asta un boţ cu ochi o bucată de humă icircnsufleţită din Humuleşti care nici frumos pănă la douăzeci de ani nici cuminte pănă la treizeci şi nici bogat pănă la patruzeci nu m-am făcutrdquo (Ion Creangă Amintiri din copilărie) bdquoDoamne băieţi cacircnd am cetit icircn jurnale de prăpădul din Ita-lia vă spun drept am placircns Şi cacircnd am văzut şi la cinematograf ruinele oraşelor şi pe fetiţa ceea [pe] care au scos-o vie de supt dăracircmături m-am cutremuratrdquo (Emil Gacircrleanu) Icircn exemplul din opera lui Creangă selecţia lui humă spre deosebire de lut sau pămacircnt este motivată de prezenţa icircn context a toponimului Humuleşti are deci funcţie evocativă De ase-menea icircntrucacirct icircn fragmentul aparţinacircnd lui Gacircrleanu era vorba despre cutremurul de la Messina termenul a (se) cutremura apare ca deplin mo-tivat icircn raport cu sinonime precum a (se) icircngrozi a (se) icircnfiora etc

Icircn literatura versificată acest fenomen este cu atacirct mai evident atunci cacircnd prezenţa unor cuvinte este cerută de prozodie (măsură rimă etc) sau motivată prin simbolismul lor fonetic Unele exemple sunt mai sub-tile decacirct altele De pildă la George Topacircrceanu icircn poezia Un duel fiind-că motivul reflecţiilor unui bdquoclaponrdquo icircl constituie icircncăierarea unor cocoşi pentru o găină icircnlănţuirea ultimelor cuvinte din text este foarte nimeri-tă icircntrucacirct evocă tocmai cotcodăcitul bdquoDe ce vă puneţi gheara-n gacirct Să lase unul cacirct de cacirct Să dea şi celălalt ceva Eu cacirct de cacirct socot c-o dardquo La fel icircn balada Mistreţul cu colţi de argint Ştefan Aug Doinaş asociază icircn mod inspirat linxul cu acţiunea de a racircde deoarece animalul icircn cauză este numit şi racircs (deşi poetul va fi ştiut prea bine că acest cuvacircnt nu are nicio legătură cu lat risus provenind de fapt din sl rysĭ) bdquoDar prinţul trecea zacircmbitor icircnainte privea printre arbori atent la culori lăsacircnd icircn culcuş căprioara cuminte şi linxul ce racircde cu ochi sclipitorirdquo3

Exemplele de acest gen se pot icircnmulţi Bunăoară se admite că arha-ismele sunt cerute de operele literare cu conţinut istoric avacircnd rolul

118 R O M Acirc N Ăde a evoca o anumită epocă Icircn mod asemănător unele cuvinte redau culoarea locală Icircn acest sens Nicolae Corlăteanu a dovedit că un astfel de scop au şi cuvintele de origine rusească (precum turbincă vidmă carboavă etc) din povestea lui Ion Creangă Ivan Turbincă (Corlăteanu 1958 203-211)

Icircn consecinţă se poate aprecia că vorbitorii care posedă un simţ lingvistic deosebit nu icircntrebuinţează cuvintele la icircntacircmplare Michel Breacuteal surprinde fenomenul cu pricina icircntr-o manieră foarte sugestivă bdquoCred că icircn minţile ferme şi atente există un dicţionar al sinonimelor dar el se deschide numai icircn caz de nevoie şi la porunca stăpacircnului Uneori cuvacircntul potrivit răsare dintr-odată alteori el se lasă aşteptat atunci dicţionarul latent [s ndash CM] intră icircn funcţie şi trimite succesiv sinonimele pe care le ţine icircn rezervă pacircnă ce termenul e recunoscutrdquo (Michel Breacuteal apud Puşcariu 1976 20)4

3 Icircn calitatea lor de bdquoechivalente reale sau numai potenţiale ale cuvin-telorrdquo (Hristea 1984 139) frazeologismele pot fi considerate şi ele drept semne lingvistice icircntrucacirct prezintă un semnificant şi un semnificat ambele fixate icircn limbă Aceasta icircnseamnă că cele spuse mai sus icircn le-gătură cu cuvintele simple se aplică şi icircn cazul frazeologismelor Icircntr-adevăr aşa stau lucrurile şi icircn domeniul frazeologiei şi voi icircncerca să demonstrez o atare idee cu ajutorul mai multor exemple

31 Icircnainte de a oferi citatele relevante pentru discuţia noastră vreau să arăt că există şi vorbitori care nu sunt deloc preocupaţi de virtuţile evocative ale unor expresii utilizacircndu-le icircn contexte icircn care aceastea par că se potrivesc stilistic vorbind bdquoca nuca icircn pereterdquo Ar părea că aceştia se manifestă icircntr-o direcţie contrară celor icircnzestraţi cu un bun simţ lingvistic (dacă nu cumva astfel de bdquoapariţii bizarerdquo se datorează unor momente de neatenţie) Luate icircn sens absolut ca semne complet arbitrare (deci interesacircnd doar sub aspectul semnificaţiei) frazeolo-gismele ar trebui să fie utilizate ca orice alt cuvacircnt bdquonemotivatrdquo Numai că unele evidenţe semantice nu pot fi trecute aşa de uşor cu vederea la fel cum nu pot fi ignorate nici unele cuvinte din componenţa acestor unităţi frazeologice

Şi totuşi oamenii (sau unii oameni) nu fac icircntotdeauna efortul de a conştientiza legăturile etimologice sau de a reconstitui imaginile de la originea expresiilor Mi s-a icircntacircmplat să aud icircn documentare tv sau

c o ş e r i a n a 119

la ştiri tv formulări (bdquoscăpărirdquo) de tipul bdquoşi rechinul se icircntoarce de la vacircnătoare cu macircna goalărdquo ori bdquoicircn colectivitatea sa femela-zimbru are icircn continuare un cuvacircnt greu de spusrdquo Impresia oarecum stranie provocată de aceste enunţuri reiese din aceea că nu obişnuim să icircmprumutăm din manifestările umane pentru a le caracteriza pe cele ale animalelor ci mai degrabă invers (cf ca dovadă expresii ca a se icircntoarce cu coada icircntre picioare sau a se lăsa pe tacircnjală) Scăpări de acest gen (nu ştim cacirct de neintenţionate fiindcă uneori situaţiile construite pot fi icircn mod voit ironice) icircntacirclnim şi la scriitori Icircntr-un episod din cap Aia mică din Groapa lui Eugen Barbu nişte cacircini maidanezi icirci atacă pe hingherii veniţi să-i prindă bdquoSărise şi sergentul dar animalele l-au luat şi pe el icircn tarbacărdquo Icircn Icircntacircmplările lui Păcală aşternute pe hacircrtie de către Petre Ispirescu icircntacirclnim următoarea situaţie bdquoCacircinii carii nu voiră să ştie deloc de morala lui Păcală icircl luară la tărbăceală şi unul de o parte altul de alta icirci dară un frecuş de o pomeni-o cacirct va trăirdquo Şi la George Topacircr-ceanu icircn fabula Leul deghizat descoperim o situaţie similară bdquoNişte lupi cum icircl văzură se reped la el pe loc Şi-ntr-o clipă icircl icircnşfacă Grămădindu-l la mijloc Să-l dea straşnic icircn tărbacărdquo Expresia a lua (pe cineva) icircn tărbacă icircnseamnă lsquoa bate zdravăn pe cinevarsquo şi provine dintr-o străveche datină icircn care tocmai cacircinii erau cei care sufereau re-spectivul tratament administrat de către oameni

Un interesant anacronism frazeologic icirci aparţine filologului Petru Cre-ţia care icircn excelenta traducere pe care a dat-o Banchetului lui Platon foloseşte expresia a dormi tun icircn redarea unui paragraf platonician (223c) dintr-o epocă icircn care fără icircndoială nu existau tunuri bdquoDupă ce s-a dezmeticit a văzut că cei care mai rămăseseră dormeau tun icircn afa-ră de Agaton de Aristotel şi de Socrate care erau treji şi beau dintr-o cupă mare pe care şi-o tot treceau de la stacircnga spre dreaptardquo5 Evident sensul fragmentului cu pricina este foarte bine redat astfel şi icircnţelegem că este vorba de un somn profund doar că simţim că ceva nu prea se potriveşte

Icircn schimb prea multă analiză (combinată cu ludicul) poate conduce la efectul opus atrăgacircnd modificarea ocazională a unor structuri altmin-teri foarte stracircns sudateaglutinate Tudor Arghezi povestea (icircntr-o ta-bletă) cum era nevoit icircn tinereţe locuind icircntr-o cameră sărăcăcioasă noaptea să asculte cum se jucau şoarecii bdquocu nucile care le veneau la icircndelăbuţărdquo6 bdquoApucăturirdquo ludice de acest fel are pacircnă şi lingvistul Ion

120 R O M Acirc N ĂCoja cacircnd spune că bdquoo construcţie ca participiul absolut se pare că nu e la icircndemacircna (mai corect la icircndegura) tuturor romacircnilorrdquo7

32 Se afirmă frecvent că o trăsătură a unităţilor frazeologice este idi-omaticitatea (considerată aici doar din punct de vedere semantic) Ea este o icircnsuşire graduală a frazeologismelor ca şi stabilitatea (cf Scherf 2006 90-91) Icircn general se vorbeşte despre un sens frazeologic (cel glo-bal care nu rezultă din suma semnificaţiilor elementelor componente ale unităţii frazeologice) şi un sens literal (cel care reiese din suma aces-tor semnificaţii)8 Dacă se constată o discrepanţă icircntre sensul frazeolo-gic şi sensul literal al icircntregii icircmbinări atunci icircmbinarea este idiomatică Cu cacirct această deosebire este mai mare cu atacirct icircmbinarea este bdquomai idiomaticărdquo Evident că la origine există icircntotdeauna o legătură icircntre sensul literal şi cel frazeologic (adesea bdquovizibilărdquo icircncă) dar uneori ea se pierde icircntr-o asemenea măsură icircncacirct vorbitorul n-o mai sesizează unităţile frazeologice prezentacircndu-i-se ca neanalizabile

Este drept există şi situaţii icircn care interlocutorul (sau receptorul) se preface că nu icircnţelege sensul frazeologic [= semnificaţia sintagmei fixe] respingacircnd cooperarea De pildă icircn nuvela Nucul lui Odobac un flăcău luat la icircntrebări de bunicul său bdquoo face pe prostulrdquo dacircnd impresia că nu a priceput constatarea celui din urmă El este icircndrăgostit de Ruja lui Ca-zacu din Moghileni fata unui hoţ de cai un fel de amazoană autohto-nă Cuvintele lui sugerează că bdquomotivulrdquo macirchnirii sale se află pe imaşul Moghilenilor căci fata pe acolo icircşi cam făcea veacul bdquodeodată icirci răsări icircnainte o herghelie cu cai mărunţi şi-n mijlocul ei călare bărbăteşte pe un sur Ruja lui Cazacurdquo Aşa se face că frazeologismul a nu-i fi (cuiva) boii acasă icirci permite lui Gacircrleanu să plaseze o aluzie icircn gura bunicului bdquoŞi cacircte şi mai cacircte pacircnă cacircnd icircntr-o bună zi moşneagul icircl luă din scurt ndash Mitrule ţie nu ţi-s boii acasă Dar băietanul făcu pe prostul ndash Nu icircs la cacircmp icircn Moghileni ndash Haide ndash haiderdquo (Emil Gacircrleanu)

Se pot da şi exemple similare foarte recente din afara literaturii Bunăoară un cititor cacircrcotaş (dar cu simţ lingvistic) amendează o inadecvare fraze-ologică descoperită icircntr-un articol de presă de pe internet (deşi ştia prea bine despre ce era vorba) Fragmentul jurnalistic ce a produs iritare este următorul bdquoIcircn jurul orei 12 [noaptea n ndash CM] a ieşit calm din restaurant şi s-a urcat la volan Icircnsă părea că nu poate ţine drept volanul a trecut de pe o bandă pe alta de cacircteva ori fără să se asigure Icircn apropierea casei un

c o ş e r i a n a 121

poliţist pe motocicletă icircncearcă să icircl tragă pe dreapta Fără succes Meme [Stoica] virează la stacircnga şi icircl lasă pe omul legii cu ochii icircn soarerdquo Icircn josul pa-ginii online iată şi comentariul bdquoInteresant Azi noapte la 12 un poliţist pe motocicletă a rămas cu ochii icircn soare Pfffff Tare articolulrdquo (vezi httproomgyahoocom vizualizat la 29 mai 2013)

Icircnsă icircn acelaşi timp există şi tendinţa (generată tot de o anumită in-tenţie ludică) de a reface aceste legături fie trecacircnd icircmbinarea stabilă icircn icircmbinare liberă fie suprapunacircnd cele două tehnici şi implicit cele două tipuri de sens9 Se creează icircn acest mod ambiguitatea sau cel puţin aluzia Să se compare de pildă citatele următoare bdquoInima icirci dete bracircnci şi ea nu se putu opri ci icircl sărută Aleodor cum se deşteptă icirci tra-se o palmă de auzi cacircinii icircn Giurgiurdquo (Petre Ispirescu) bdquoPeste apă prin bezna nopţii fără stele cu cer acoperit nu se vedea dincolo nimic Doar mai jos spre malul dimpotrivă clipeau cacircteva luminiţe risipite icircn icircntu-neric departe Şi s-auzeau cacircinii-n Giurgiurdquo (George Topacircrceanu) Icircn fragmentul aparţinacircndu-i lui P Ispirescu icircmbinarea de cuvinte a auzi cacircinii icircn Giurgiu (sinonimă cu a vedea stele verzi ca o consecinţă a unei lovituri date la cap) este stabilă pe cacirctă vreme la G Topacircrceanu (icircn secvenţa finală a naraţiunii memorialistice Pirin-Planina icircn care pro-tagonistul se află pe malul bulgăresc al Dunării) icircmbinarea este liberă chiar dacă aluzia poate fi percepută

Tot o aluzie descoperim şi icircn următorul citat bdquoNaţl sfăracircma tocmai cu barda icircncheietura de la un genunche şi cacircnd Persida se ivi peste drum şi apucă spre măcelărie el rămase cu privirea perdută şi barda icirci tremura icircn macircnă [] Era şi el mai icircntacirci mirat icircn urmă icircnsă icirci venea să ridice barda şi să arunce icircn lună cu ea apoi să lase măcelăria icircn grija mumei sale să alerge după fata Marei şi să sfăracircme capul celui ce ar icircndrăzni să se apropie de dacircnsardquo (Slavici Mara) A arunca cu barda icircn lună icircnseamnă lsquoa face un gest necugetat sau foarte curajosrsquo (ca şi a da cu puşca-n Dumnezeu lună) adică tocmai ceea ce este icircn stare să facă Naţl icircndrăgostit nebuneşte de Persida Se observă icircnsă că Naţl măcelar de meserie chiar icircntrebuinţa o bardă icircn momentul icircn care icircl icircncercau gacircndurile disperate

321 După Greciano (1983 24-25 şi 334-339) asemenea exemple ilustrează cazuri de omonimie De altfel chiar prin omonimie explică specialista franceză şi suprapunerile ludice ale sensurilor idiomatice şi literale10 Iată o astfel de situaţie (romacircnească) sloganul dintr-o recla-

122 R O M Acirc N Ămă tv pentru un tip de gumă de mestecat este bdquoMesteci şi faci faţă distracţieirdquo El este icircnsoţit de imagini icircn care fizionomiile unor copii ce mestecă respectivul produs se deformează (adică fac tot felul de feţe) Probabil că termenul omonimie se icircntrebuinţează pentru feno-menul icircn cauză datorită analogiei dintre cuvacircnt şi unitate frazeologică Icircn cazul cuvintelor omonime suprapunerea lor poate fi observată mai ales icircn operele poeţilor cunoscuţi pentru predispoziţia lor spre ludic bdquoŞi vei pleca prin seara de mileu Spre casa ta cu trepte de liceu Unde te-aşteaptă prin cacircte-o firidă Unchiul avar mătuşa ta gepidărdquo (Mircea Cărtărescu apud Bidu-Vrănceanu amp Forăscu 2005 73) Aici efectul stilistic este generat de faptul că cele două cuvinte trepte şi avar acumulează (şi actualizează) cacircte două semnificaţii fiecare

Icircmi exprim unele rezerve cu privire la folosirea termenului omonimie pentru jocurile de cuvinte ce implică frazeologismele Cuvintele omo-nime luate separat ca semne lingvistice (cum şi sunt icircnregistrate icircn dicţionare) aparţin limbii icircn vreme ce dintre icircmbinările considerate omonime numai cele stabile (frazeologismele) ţin de limbă fiind icircn-văţate de către vorbitori ca formule gata făcute celelalte structuri (de tehnică liberă) constituind fapte de vorbire11 Din păcate actualmente nu avem la dispoziţie un termen icircncetăţenit mai potrivit Ar putea fi luată icircn consideraţie totuşi propunerea lui Ioan S Cacircracircc (2002 64) după care pentru astfel de cazuri ar fi nimerit termenul de izomerie (bdquoproprietate a unor substanţe cu aceeaşi compoziţie chimică de a avea icircnsuşiri diferiterdquo) termen preluat din chimie (din care lingvistica a icircm-prumutat şi termenul conceptul de izomorfism)

322 Icircn cele ce urmează după cum am anunţat deja voi examina cacircte-va situaţii icircn care din perspectiva sinonimiei in absentia apariţia unor frazeologisme este pe deplin motivată ele avacircnd aici funcţii de evocare

(1) Icircncepem cu un exemplu care face parte din naraţiunea anecdotică Istoria unui galbacircn scrisă de Vasile Alecsandri icircn care utilizarea expresiei a-şi arăta arama este justificată avacircnd icircn vedere că replica aparţine unei parale ce acuză un galben că ar fi calp lsquofalsrsquo Cuvintele de mai jos dezvă-luie tocmai originea expresiei căci galbenii falşi (de aramă dar bdquosuflaţirdquo cu aur) prin icircntrebuinţare icircşi arătau icircn cele din urmă esenţa bdquodar tu negreşit eşti mincinos calp bastard căci icircţi arăţi arama fără cacirct de puţi-nă sfialărdquo (Alecsandri)12 Tot Alecsandri icircn Haimanaua (cacircnticel comic)

c o ş e r i a n a 123

referindu-se la modul icircn care slujbaşii erau schimbaţi sau mutaţi de colo-colo icircn perioada instabilităţii guvernelor (anii 1866-1870) specu-lează o identitate fonetică (după unii cercetători chiar etimologică13) bdquoLa Bacău icircmi găsii bacăul căci icircn timpul alegerii deputaţilor am scăpat ca prin urechile acului din ghearele unor libertaşi independenţirdquo (apud Adam 2007 27 cf şi Dumistrăcel 2001 39)

(2) Nu icircntacircmplător din mulţimea de frazeologisme sinonime icircnsem-nacircnd lsquoa murirsquo alege Creangă locuţiunea a-şi da duhul Cel care a dece-dat era cunoscut drept părintele Duhu bdquoŞi poate că din această pricină bolnăvindu-se greu şi-a dat duhul tocmai cacircnd ajunsese icircngrijitor la biserica Nicoriţa din Tataraşirdquo (I Creangă Popa Duhu) Este evident că şi icircn fragmentul următor scriitorul humuleştean a ţinut cont de ase-mănarea fonetică (şi etimologică) dintre talpă şi tălpăşiţă din frazeo-logismul a-şi lua tălpăşiţa ceea ce a condus la eliminarea posibilităţii de a folosi alte expresii (de pildă a spăla putina a o lua la sănătoasa etc) pentru lsquoa pleca icircn grabă a fugirsquo bdquoNoi icircnsă cu toate blăstămele lui mai puindu-i icircn alte nopţi cacircteva poşte şi făcacircndu-i-se talpele numai o rană a fost nevoit să-şi ieie tălpăşiţa spre Humuleşti lehămetindu-se de popie şi lăsacircnd toate merindele sale icircn stăpacircnirea noastrărdquo (I Creangă Amintiri din copilărie)14

(3) Personajul Costi din romanul lui Slavici nu scăpa cu faţa curată (adică nezgacircriată) din icircncăierările cu copiii Marei icircntrucacirct Persida bdquoavea gheare ca pisicardquo Este şi acesta un caz de suprapunere a celor două tehnici de vreme ce icircmbinarea de cuvinte a scăpa cu faţa curată poate fi considerată simultan şi liberă şi stabilă bdquosăreau amacircndoi cu Sida icircn capul lui şi rar scăpa Costi cu faţa curată fiindcă Sida avea ghea-re ca pisica şi ar fi sărit şi icircn foc pentru frăţiorul ei (I Slavici Mara)15

(4) Icircn scurta naraţiune Adieri un bătracircn Ion Bacircrluţ rememorează vre-muri din tinereţe cacircnd mergea la plug cu boii săi Dorinţa lui este să ceară boii fiului său pentru a mai merge o dată la arat Soţia sa icircl vede icircn-gacircndurat posomoracirct şi i se adresează cu următoarele cuvinte din care reiese icircntrebuinţarea motivată a expresiei a nu-i fi (cuiva) boii acasă lsquoa fi abătut macirchnitrsquo bdquoCe te-a ajuns frate de nu ţi-s boii acasă icircl icircntreabă Saftardquo (I Agacircrbiceanu)16

(5) Un politician Tase Filoreanu (portretizat de Emil Gacircrleanu icircn Oratorul) icircntrucacirct credea că semnul electoral al partidului său era

124 R O M Acirc N ĂCrucea iar semnul adversarilor politici era Steaua foloseşte icircn primul discurs formula bdquoVai de steaua lorrdquo şi-i icircndeamnă pe alegători să-şi facă semnul crucii Mai apoi cacircnd află că de fapt semnele erau viceversa icirci sfătuieşte pe aceştia astfel bdquoPuneţi-le dar cruce şi lăsaţi-irdquo

(6) Tot la un joc de cuvinte recurge şi Calistrat Hogaş icircn proza La Tazlău atunci cacircnd atrage subtil icircn conversaţie expresia a-i purta (cui-va) sacircmbetele lsquoa duşmănirsquo bdquoSgribincea rămăsese puţin icircndărăt şi nu ne auzea ce vorbim ndash Aşa-i darsquo parcă de cacircnd cu Călina te uiţi cam chioracircş la el ndash Darsquo uită-se cine ştie că eu doar nu-i port socotelile lui ndash Socotelile nu le-i hi purtacircnd Huţane dar mi se pare că-i porţi sacircmbetelerdquo (Calistrat Hogaş)

(7) Icircn romanul sadovenian Zodia Cancerului (cap XXI) doi slujitori bdquoleşirdquo pun la cale o busculadă pentru a-l tacirclhări pe abatele Paul de Ma-renne şi icircn acest scop se folosesc de un mic incendiu bdquoJarul se risipi şi cacircţiva cărbuni se rostogoliră de pe vatră Paiele luară foc icircntr-o clipărdquo Graţie abilităţii lui Alecu Ruset abatele scapă cu bine şi icircncearcă să minimalizeze incidentul folosind sintagma (cam curioasă pentru un francez dar adecvată contextului romacircnesc) foc de paie bdquoIcircn orice caz icircn călătoria aceasta a mea observ că mi se prezintă interesante enigme Aş dori să le dezleg totuşi mai bine să amacircnăm şi să ne ducem la culca-re N-a fost decacirct un foc de paierdquo (M Sadoveanu) Altă făină se macină la moară lsquos-au schimbat lucrurile nu mai e ca icircnaintersquo este considerată expresie (cf MDA sv moară) Ea apare parţial suprimată la Sadovea-nu icircnsă nu icircntacircmplător căci cel care vorbeşte despre schimbare un negustor evreu rosteşte replica icircn contextul icircn care se discuta deja des-pre vacircnzarea gracircnelor şi a făinii bdquoAici unde sunteţi dumneavoastră şi domnursquo Filip e altă socoteală aici subt ochiul stăpacircnului se macină altă făinărdquo (M Sadoveanu Venea o moară pe Siret)

(8) O suprapunere a celor două tehnici se observă şi la Fănuş Neagu atunci cacircnd utilizează izolarea a se duce pe copcă lsquoa murirsquo şi cu accepţiu-nea proprie lsquoa cădea sub gheaţa laculuirsquo bdquoCe iarnă scumpă Ţine ghea-ţa lacului Mogoşoaia icircntreabă duşmanii Cei vrednici tropăim şi ne batem cu pumnii icircn bucile obrajilor cacircte unii ne mai ducem pe copcă şi ne-ntoarcem şi de-ai dracului ce suntem ne vom sfacircrşi la timpul po-trivit pentru noi şi de mult trecut pentru alţiirdquo (F Neagu Insomnii de mătase)

c o ş e r i a n a 125

(9) Se vede că din cei opt scriitori invocaţi şi citaţi mai sus mai ex-presivi (şi desigur mai dedaţi la astfel de jocuri lingvistice) sunt cei moldoveni (icircn special Alecsandri Creangă şi Sadoveanu ce figurează aici cu cacircte două exemple dar de la care se puteau menţiona mai mul-te) Icircnsă exemple de tipul acesta se icircntacirclnesc oriunde avem de-a face cu vorbitori care au plăcerea bdquocuvintelor (sau expresiilor) potriviterdquo De pildă recent (icircn martie 2013) de la jurnalul de ştiri al unei televiziuni (Tvr1) am aflat că institutele de cercetare agricolă din Romacircnia bdquoau ajuns la sapă de lemnrdquo

4 De o serie de exemple asemănătoare s-a ocupat icircntr-un studiu (Pro-cedee de renovare a sensului frazeologismelor şi efectele stilistice obţinute icircn rezultatul acestor transformări) şi cercetătorul basarabean Gheorghe Colţun Am remarcat totuşi că mai toate ilustrările aparţin unei litera-turi anecdotice scurte jocuri de cuvinte icircn care frazeologismele sunt icircntrebuinţate ca scop icircn sine generacircnd respectivele contexte Cităm cacircteva bdquoUmblacircnd tot timpul cu doaga subţioară icircncă nu-l convingi pe nimeni că ea nu-ţi lipseşterdquo sau bdquoSunt sigur că beţe-n roate se puneau cu mult icircnainte de invenţia roţiirdquo sau bdquoUnii icircţi caută rana ca să pună degetul pe ea alţii ndash ca să pună sarerdquo etc (Colţun 2001 53) Se poate susţine că icircn asemenea cazuri frazeologismele au exclusiv funcţie ludică Un oarecare scop ludic aveau ca utilizare şi unităţile frazeologice analiza-te de noi mai sus dar acestea nu generau contexte (foarte scurte) ci din contră ele erau selectate tocmai pentru că erau adecvate icircn respec-tivele contexte (de mari dimensiuni) icircn comparaţie cu alte expresii şi locuţiuni din aceeaşi serie sinonimică

1 La rigoare după cum avertizează Coşeriu icircn limbaj bdquototul este semanticrdquo fiindcă toate elementele cuprin-se de acesta există pentru a servi intenţiei semnificative a vorbitorului bdquoDans le langage tout est seacutemantique la grammaire ne lrsquoest pas moins que le lexique la paro-le en general et les langues ne le sont pas moins que le discours Et ce qui nrsquoest pas seacutemantique en soi-mecircme le laquoplan de lrsquoexpressionraquo y est determineacute par laquole seacuteman-tiqueraquo et peut drsquoailleurs assumer agrave son tour des fonctions mimeacutetiques de symbolisation directe ou drsquoeacutevocation Parler de seacutemantique eacutequivaut par conseacutequent agrave parler de toute la linguistiquerdquo (Coseriu 1983 355)2 Sau cum o spune in extenso Coşeriu icircn a sa lingvisti-că textuală bdquoLa evocacioacuten contribuye notablemente a la

Note

126 R O M Acirc N Ăriqueza del lenguaje con ella surge esa plurivocidad que no siempre deberiacutea enjuiciarse negativamente como laquovaguedadraquo sino que habriacutea que valorarla tambieacuten po-sitivamente como un enriquecimiento el teoacuterico del lenguaje Wilbur Marshall Urban ha puesto de relieve con particular eacutenfasis esta riqueza basada en la funcioacuten evocativa del lenguaje es decir en la posibilidad de refe-rirse con ayuda del lenguaje a algo sin hablar en realidad de ello El sentido surge entonces como combinacioacuten de las funciones buumlhlerianas (representacioacuten expresioacuten y apelacioacuten) y la evocacioacutenrdquo (Coseriu 2007 233)3 E Coşeriu dă un exemplu asemănător din Paul Claudel bdquoNaicirctre pour tout crsquoest connaicirctrerdquo (Art poeacutetique) Cele două verbe franţuzeşti nu au nicio legătură unul cu altul din punct de vedere etimologic Avem de-a face mai curacircnd cu un fel de etimologie populară Dar aspectul bdquoştiinţificrdquo nu prezintă importanţă aici Semnificativ este numai faptul că asemenea fenomene se pot relaţiona icircn conştiinţa vorbitorului pe baza expresiei lor sonore sau grafice (vezi Coseriu 2007 184)4 Contextul extins din original sună astfel bdquoUne ques-tion qui concerne plutocirct le philosophe que le linguiste serait de savoir comment cette reacutepartition se fait en nous ou pour dire les choses de faccedilon un peu grossiegravere mais intelligible si nous avons dans notre tegravete un dictionnai-re des synonymes Je crois que chez les esprits attentifs et fermes ce dictionnaire existe mais qursquoil srsquoouvre seu-lement en cas de besoin et sur lrsquoappel du maicirctre Quel-quefois le mot juste jaillit du premier coup Drsquoautres fois il se fait attendre alors le dictionnaire latent entre en fonction et envoie successivement les synonymes qursquoil tient en reacuteserve jusqursquoagrave ce que le terme deacutesireacute se soit fait connaicirctrerdquo (Breacuteal 1897 42) Pornind de la sugestia lui Breacuteal am lansat acum cacircţiva ani conceptul de laquosinonimie latentăraquo (vezi Munteanu 2007 97)5 Vezi Platon Banchetul Traducere studiu introductiv şi note de Petru Creţia Editura Humanitas Bucureşti 20116 Apud G I Tohăneanu O seamă de cuvinte romacircneşti Editura Facla Timişoara 1976 p 527 Ion Coja Icircndreptarea icircndreptarului ortografic ortoepic şi de punctuaţie Editura Junimea Iaşi 2003 p 378 Şi Gertrud Greciano utilizează de-a lungul lucrării sale (vezi Greciano 1983) termenii sens idiomatique şi sens litteacuteral9 Iată şi părerea cercetătoarei Gertrud Greciano bdquoDans le cas de lrsquoemploi ludique drsquoune EI [= expression idioma-

c o ş e r i a n a 127

tique nm CM] champ drsquoeacutetude particuliegraverement fruc-teux lrsquoeffet comique srsquoexplique par les heurts que pro-voque la superposition du sens idiomatique et du sens litteacuteralrdquo (Greciano 1983 25)10 Ele nu sunt cazuri de polisemie (cf Greciano 1983 336) cum pare a lăsa să se icircnţeleagă Gheorghe Colţun (2000 42)11 Conform concepţiei şi terminologiei coşeriene prime-le au semnificaţie celelalte au sens12 Tot motivat apare aceeaşi expresie icircntr-un vers din vi-rulenta diatribă a Scrisorii III (bdquoPrea v-aţi arătat arama sfacircşiind această ţarărdquo) dacă se ţine seama de un alt vers pe care Eminescu icircl foloseşte ceva mai icircnainte icircn respec-tiva satiră bdquoToţi pe buze-avacircnd virtute iar icircn ei monedă calpărdquo13 Cf totuşi Dumistrăcel 2001 39-40 ce aminteşte şi pă-rerile unor lingvişti care au văzut icircn termenul bacău din expresia icircn cauză cuvacircntul bakoacute lsquocălăursquo de origine ma-ghiară14 La Creangă foarte nimerită este şi zicala Dacă-i dai nas lui Ivan el se suie pe divan icircntr-un context icircn care este vor-ba tot de un Ivan bdquoEi ei Doamne zise apostolul Petru racirczacircnd vezi de ce s-a mai apucat acum Ivan al sfinţiei-ta-le Bine-a zis cine-a zis laquoDacă dai nas lui Ivan el se suie pe divanraquordquo (I Creangă Ivan Turbincă)15 Icircn acelaşi text la cacircteva pagini distanţă se utilizează aceeaşi expresie dar numai cu sens frazeologic bdquoce-i drept că de icircnecat nu se vor icircneca dar nici cu faţa curată nu vor scăpa după ce au ridicat atacircta lume icircn picioarerdquo (Slavici Mara)16 Nu este o coincidenţă utilizarea unei expresii ce conţi-ne cuvacircntul boi icircn acord cu referentul din discurs căci tot Agacircrbiceanu foloseşte varianta a nu-i fi (cuiva) oile acasă icircn Morala publică bdquoPavel [un ţăran nn ndash CM] ar fi vrut să mai icircncerce doar icircl va lăsa mai lesne Dar băgă de seamă că advocatului astăzi nu-i sunt oile acasărdquo (I Agacircrbiceanu)

Adam 2007 = Ioan Adam Povestea vorbelor O istorie se-cretă a limbii romacircne Editura Paralela 45 Piteşti 2007Bidu-Vrănceanu amp Forăscu 2005 = Angela Bidu-Vrăn-ceanu Narcisa Forăscu Limba romacircnă contemporană Lexicul Editura Humanitas Educaţional Bucureşti 2005Breacuteal 1897 = Michel Breacuteal Essai de seacutemantique Science des significations Librairie Hachette Paris 1897

Bibliografie

128 R O M Acirc N ĂCacircracircc 2002 = Ioan S Cacircracircc Introducere icircn morfologie Editura Edmunt Brăila 2002Colţun 2000 = Gheorghe Colţun Frazeologia limbii ro-macircne Editura ARC Chişinău 2000Colţun 2001 = Gheorghe Colţun Procedee de renovare a sensului frazeologismelor şi efectele stilistice obţinute icircn rezul-tatul acestor transformări icircn bdquoAnalele Universităţii laquoDună-rea de Josraquordquo Galaţi fascicula XIII 2001 p 50-53Corlăteanu 1958 = N Corlăteanu Lexicul de origine sla-vă icircn povestea lui I Creangă bdquoIvan Turbincărdquo icircn vol Oma-giu lui Iorgu Iordan Editura Academiei Bucureşti 1958 p 203-211Coseriu 1983 = Eugenio Coseriu Pour et contre lrsquoanalyse seacutemique icircn Eugenio Coseriu Lrsquohomme et son langage Eacuteditions Peeters Louvain ndash Paris ndash Sterling Virginia 2001 p 355-369Coşeriu 1994 = Eugeniu Coşeriu Prelegeri şi conferinţe (1992-1993) supliment al publicaţiei bdquoAnuar de lingvisti-că şi istorie literarărdquo t XXXIII 1992-1993 seria A Lingvis-tică Iaşi 1994Coseriu 2007 = Eugenio Coseriu Linguumliacutestica del texto Introduccioacuten a la hermeneacuteutica del sentido Edicioacuten ano-tacioacuten y estudio previo de Oacutescar Loureda Lamas ArcoLibros Madrid 2007Dumistrăcel 2001 = Stelian Dumistrăcel Picircnă-n picircnzele albe Expresii romacircneşti (ediţia a II-a revăzută şi augmen-tată) Editura Institutul European Iaşi 2001Greciano 1983 = Gertrud Greciano Signification et deno-tation en allemand La seacutemantique des expressions idioma-tiques Universiteacute de Metz Paris 1983Hristea 1984 = Theodor Hristea (coord) Sinteze de lim-ba romacircnă (ediţia a III-a) Editura Albatros Bucureşti 1984Munteanu 2007 = Cristinel Munteanu Sinonimia frazeo-logică icircn limba romacircnă din perspectiva lingvisticii integrale Editura Independenţa Economică Piteşti 2007Puşcariu 1976 = Sextil Puşcariu Limba romacircnă Privire generală [1940] vol I Editura Minerva Bucureşti 1976Scherf 2006 = Ioana Scherf Expresii frazeologice icircn limbi-le germană şi romacircnă (Studiu contrastiv) Editura Didacti-că şi Pedagogică RA Bucureşti 2006

c o ş e r i a n a 129

Adriana Maria RobuSpecificul funcţiilor textuale coşeriene icircn discursul publicitar1

1 Icircnţelegerea şi descrierea discursului publici-tar este făcută de regulă icircn funcţie de variate criterii externe care se opresc la nivelul structu-rării verbale sau semiotice al tematicii icircn care se icircncadrează sau al efectelor pe care le produce acest tip de discurs asupra receptorului Pentru a determina natura unui anumit tip de text sau discurs considerăm pe linie coşeriană că se impune necesitatea de a ne raporta mai icircntacirci de toate la funcţia semnificativă a limbajului acel logos semantikos din viziunea lui Aristotel icircnţe-les a fi bdquolimbajul ca instanţă laquonedeterminatăraquo anterior gacircndirii care oferă baza pentru toate activităţile spirituluirdquo (Coşeriu 2011 137) şi care nu este altceva decacirct creaţia de conţinu-turi icircnzestrate cu semnificaţie de unde rezultă că limbajul icircnseamnă ceva anume indiferent dacă acest ceva există sau nu icircn mod obiectiv Această capacitate a limbajului de a semnifica2 regăsibilă la nivelul limbii se actualizează icircn discurs prin determinări ulterioare sau bdquomoda-lităţi de actualizare a enunţului semanticrdquo3 şi anume ca logos apophantikos de tipul bdquoenunţ judecatărdquo (care poate fi adevărată sau falsă) ca

AMR ndash doctorandă Facultatea de Litere

specializarea lingvistică Universitatea bdquoAl I Cuzardquo Iaşi

1 Acest articol a fost realizat icircn cadrul proiectului POSDRUCPP 107DMI 15S78342 finanţat din Fondul Social European de către Autoritatea de Mana-gement pentru Programul Operațional Sectorial Dez-voltarea Resurselor Umane 2007-2013

130 R O M Acirc N Ălogos pragmatikos icircnţeles drept bdquouzul limbii ca formă de acţiunerdquo şi ca lo-gos poietikos adică bdquouzul limbii ca expresie a imaginaţieirdquo (Coşeriu 2011 125 şi 133) Ca urmare lingvistica integrală coşeriană icircşi asumă urmă-toarele finalităţi discursive finalitatea ştiinţifică conferită de bdquolimbajul ca produs al gacircndirii raţionalerdquo (op cit p 137) finalitatea pragmatică datorată bdquolimbajului ca produs al spiritului practic ca instrument de ac-ţiunerdquo (loc cit) şi finalitatea poetică adică bdquolimbajul ca poezie ca artărdquo (loc cit) Fiecare dintre aceste finalităţi bdquoulterioarerdquo surprind atitudinea intenţia subiectului vorbitor şi chiar raportarea sa la interlocutor fiind considerate ca relaţii interne ale subiectului vorbitor cu propria sa vorbi-re nu ca procese externe icircntrucacirct gacircndurile intenţiile şi acţiunile umane nu au cum să ignore limbajul (prin intermediul căruia putem icircnţelege realitatea4)

2 Tipologiile textuale clasice stabilite pe baza tradiţiilor de texte nu oferă informaţii cu privire la sensul acestora iar textul discursul este o activi-tate care nu poate fi limitată la nişte scheme Dacă vorbim despre texte pe care le denumim drept politice publicistice publicitare etc delimitarea lor are icircn vedere criterii extralingvistice Ele pot fi studiate după cum precizează Coşeriu (2002 25) din perspectivă filologică (icircn calitate de documente sau surse de informare istorico-culturală) din perspectiva lingvisticii generale a textului icircn funcţie de valoarea practică a bdquoefica-cităţiirdquo (pentru a le identifica procedeele specifice) dar pot fi studiate şi individual icircn cadrul lingvisticii textului ca hermeneutică a sensului Numai că icircn cazul celor trei perspective procedeele de analiză nu au ni-mic specific tipului de text analizat icircntrucacirct icircn filologie şi hermeneutică se abordează texte icircn general şi nu clase particulare Icircn sfera lingvisticii generale a textului se pot delimita clase de texte determinate de valoa-rea practică a bdquoeficacităţiirdquo Icircn acest sens putem spune de exemplu că discursul publicitar cel politic electoral sau publicistic fac parte din ca-tegoria textelor practice datorită unei determinări ulterioare de natură pragmatică pe dimensiunea persuasiunii icircnsă numai o analiză herme-neutică poate să dea seama de sensul particular al fiecărui text De aceea este nevoie să facem apel la anumite funcţii pe care le stabileşte semnul icircn actul lingvistic concret Din perspectiva lingvisticii textuale coşeriene acestea sunt numite funcţii textuale iar aportul lor la icircnţelegerea sensului din cadrul discursului este definitoriu Aceste funcţii corespunzătoare nivelului textului şi discursului5 sunt definite din perspectivă coşeriană

c o ş e r i a n a 131

drept bdquofuncţii ale vorbirii icircntr-o anumită situaţierdquo sau bdquofuncţii care pri-vesc un anumit scop al vorbiriirdquo (Coseriu 2007 149)

21 Funcţiile textuale diferă de funcţiile limbii (sau funcţiile idiomatice) datorită faptului că textul nu este un fenomen care aparţine exclusiv limbii istorice Pentru a demonstra aceasta E Coşeriu (2007 132-139) invocă mai multe motive

211 Icircn primul racircnd un text nu este neapărat redactat icircntr-o singură limbă Texte plurilingve găsim de exemplu şi icircn publicitatea romacircnească atacirct de impregnată de cuvinte şi expresii din limba engleză (americană) ca urma-re a influenţei pe care o au mărcile americane pe piaţa romacircnească sub imperiul procesului de globalizare (icircn cadrul căruia limba engleză deţine monopolul) Observăm că spectacolul oferit de un astfel de discurs ne captează atenţia şi ne montează icircmpotriva tendinţei noastre de a coopera la uniformizarea culturală Putem vorbi icircnsă şi de ceea ce se numeşte bdquopubli-citate multinaţionalărdquo (F Brune) manifestată prin intermediul influenţei mărcilor occidentale asupra spaţiului romacircnesc icircn condiţiile icircn care pă-trunderea lor este facilitată de transformările la nivel social economic şi chiar familial Icircn viziunea lui F Brune (1996 193) influenţa culturală a publicităţii se dovedeşte a fi gravă bdquodomnia mărcii Coca-Cola şi a lui ame-rican way of life nu este o vorbă icircn vacircntrdquo icircntrucacirct devenim involuntar copii ale unor modele pe care publicitatea icircncearcă să ni le impună De regulă se face apel la valori locale care adesea sunt reduse la aspecte consumabile

212 Icircn al doilea racircnd textele nu se supun icircntotdeauna regulilor unei limbi (Coseriu 2007 133-136) icircntrucacirct finalitatea textului primează icircn faţa regulilor de la nivel idiomatic Este cazul greşelilor de limbă prezente icircn anumite texte publicitare cu scopul de a ironiza o anumită categorie de oameni sau care are la bază raţiuni ludice

213 Icircn al treilea racircnd textele sunt condiţionate de ceea ce icircn lingvistica textului de Coşeriu se numeşte universul de discurs6 Cu referire la dis-cursul publicitar putem spune că acesta face uz de majoritatea tipurilor de universuri de discurs icircnsă mai cu seamă de cel al fanteziei atunci cacircnd icircnscrie subiectul icircntr-o poveste sau cadru de basm Universul de discurs al ştiinţei este uşor de identificat icircn cazul icircn care produsul este prezentat din perspectiva calităţilor tehnice sau a compoziţiei chimice iar universul de discurs al experienţei obişnuite apare icircntr-o varietate de forme cacircnd se

132 R O M Acirc N Ăfac referire la aspecte din viaţa cotidiană Cea mai slabă pondere pare să fie deţinută icircn publicitate de universul de discurs al credinţei icircntrucacirct folosirea subiectelor şi cadrelor cu conotaţii religioase pot stacircrni repulsia anumitor categorii de receptori care aparţin diferitor culte

214 Un alt motiv care susţine distincţia icircntre planul limbii şi cel al textului are icircn vedere faptul că textele sunt condiţionate situaţional Toate elementele contextuale (numite bdquocadrerdquo icircn teoria coşeriană) contribuie la constituirea sensului din texte

215 Ultimul aspect are icircn vedere faptul că textele se icircnscriu icircn anu-mite tradiţii de texte independente de tradiţia limbii cum ar fi specii ca reportaj scrisoare nuvelă povestire etc Icircn textele publicitare de exemplu putem avea prezentări de tip reportaj interviu poveste Iată un exemplu de spot publicitar de tip reportaj televizat care surprinde prezentarea produsului chiar icircn laboratoarele de preparare a acestuia

bdquondash Radu cum de iaurturile Danone durează atacirct de multndash Haideţi să vă explic Alimentele se strică atunci cacircnd dezvoltă mi-crobi Pentru a evita acest lucru respectăm reguli foarte stricte de igie-nă pasteurizăm laptele pentru a-l purificandash Aha aşa cum fierbem laptele acasăndash Exact Icircn plus icircntregul proces are loc sub aer steril astfel iaurtul nu conţine microbi care să-l strice şi obţinem icircn mod natural un termen de valabilitate lung fără conservanţindash Foarte clar Sunt convinsă că totul e perfectDanone ne pasă de tinerdquo

Dacă acceptăm această perspectivă care pledează pentru autonomia textului deci a diferenţierii icircntre nivelul idiomatic şi nivelul textului se impune şi distincţia icircntre funcţiile pe care semnul le icircndeplineşte pe de o parte icircn limbă şi pe de altă parte icircn texte

22 Potrivit lingvisticii integrale singura funcţie pe care o icircndeplineş-te semnul prin raportare la planul universal al vorbirii cu referire la lucruri şi stările de fapt este funcţia de desemnare (sau de reprezenta-re germ Darstellung aparţinacircnd bdquosemnului ca atarerdquo) identificată de E Coşeriu icircn urma rectificării pe care o face schemei buumlhleriene con-

c o ş e r i a n a 133

sideracircnd că icircntre semnul material şi lucruri mai există ceva bdquofiindcă era vorba de a spune nu lucruri ci a spune ceva despre lucrurirdquo (Coşeriu Limbajul poetic icircn Coşeriu 1994 146)

Trecacircnd icircn planul limbii corespunzător semnificaţiei observăm o serie de funcţii precum subiect instrument plural agentiv care diferă atacirct de funcţiile de la nivelul desemnării cacirct şi de cele de la nivelul textului Faptul că acestea nu coincid cu funcţia de reprezentare se poate proba prin aceea că există limbi care de exemplu nu au categoria gramatica-lă de subiect Prin urmare aceste funcţii de la nivel idiomatic nu sunt funcţii general logice sau extralingvistice ci funcţii specifice limbilor particulare

23 Funcţiile textuale icircnsă nu coincid cu funcţiile frazale pentru că aceeaşi propoziţie dintr-o limbă poate icircndeplini funcţii textuale dife-rite De exemplu funcţiile textuale exclamaţie sau interogaţie pot avea funcţii secundare precum reproş apreciere ordin aluzie etc Iată un exemplu de aluzie construit icircn textul publicitar prin intermediul inte-rogaţiei

bdquoTe-ai gacircndit vreodată că poate fi confortul şi mai confortabil Atunci noi credem că ar trebui să conduci noua generaţie Hundai i-30 Eşti pregătit pentru Hundairdquo (aluzie la calitatea nesperată de client pe care o poate avea un autoturism)

231 Putem recunoaşte o asemănare icircntre conceptul de funcţie tex-tuală din viziunea lui Coşeriu şi teoria actelor de vorbire a lui Austin pe care a preluat-o apoi Searle Actul bdquoperformativrdquo implică la Austin trei activităţi complementare realizarea unui act bdquolocuţionarrdquo (producerea unui şir de sunete icircntr-o anumită limbă) a unui act bdquoilocuţionarrdquo (pro-ducerea unui enunţ icircnzestrat cu o anumită bdquoforţărdquo conferită prin icircnsuşi actul vorbirii) şi icircndeplinirea unui act bdquoperlocuţionarrdquo (care depăşeşte cadrul lingvistic strict icircn sensul că are loc declanşarea unor efecte icircn situaţia de comunicare cu ajutorul vorbirii)7 La acest nivel ilocuţio-nar putem identifica funcţiile textuale pe care Coşeriu le clasifică icircn funcţii textuale implicite (date pe baza presupoziţiilor textuale) cum ar fi respingere acceptare aluzie afirmaţie exemplu imputare replică con-statare ironie opinie presupunere răspuns etc şi funcţii textuale explicite (independente de presupoziţiile textuale) ca instrucţiune invitaţie icircn-

134 R O M Acirc N Ădemn informaţie rugăminte explicaţie sfat promisiune ordin rectificare obiecţie lămurire salut provocare indicare avertisment precizare etc Criteriul fundamental de caracterizare tipologică a textelor este dis-tincţia icircntre funcţii textuale dialogice (icircntrebare răspuns) şi funcţii tex-tuale nondialogice (Coseriu 2007 330) care pot sta la baza identificării altor tipuri de funcţii

232 Din perspectiva dimensiunii ilocuţionare a discursului publicitar aceste funcţii textuale se remarcă prin cooperarea dintre latura descrip-tiv-informativă şi latura argumentativă care contribuie la constituirea caracterului info-persuasiv al comunicării publicitare De aceea actele ilocuţionare icircn publicitate au icircn vedere contactarea şi captarea atenţiei destinatarului deci centrarea asupra funcţiei de apel a limbajului prin-tr-o comunicare pe de o parte de tip constatativ (semnalarea apariţiei unui produs prezentarea calităţilor lui a avantajelor de a-l folosi) iar pe de altă parte de tip indirect implicit (cu referire la dorinţa de a avea produsul) Cel care deţine poziţia privilegiată icircn acest tip de comunicare este destinatarul icircntrucacirct discursul este adaptat tipului de consumator preferinţelor şi motivaţiilor lui Pentru J-M Adam şi M Bonhomme co-municarea cu receptorul se realizează printr-o serie de tactici persuasive sau acte ilocuţionare cum sunt actele de salut actele directoare actele inte-rogative actele enigmatice (Adam amp Bonhomme 2005 66-68)

233 La nivelul funcţiilor textuale discursul publicitar ca şi discursul politic se remarcă prin anumite trăsături care l-ar putea delimita icircn ca-drul textelor practice Funcţii precum bdquoinsinuareardquo bdquofalsificarea intenţi-onată a lucrurilorrdquo bdquoascunderea gacircndiriirdquo (Coşeriu 2002 24) eufemi-zarea8 aflate sub semnul eficacităţii persuasive icircl plasează pe destinatar fie icircn imposibilitatea de a verifica validitatea mesajului fie de a-i da o interpretare naivă Rezultatul obţinut prin seducţia de ordin discursiv este manipularea destinatarului care este determinat bdquosă acţioneze icircntr-un anumit mod sau să adopte o anumită atitudinerdquo (loc cit)234 Iată un exemplu de bdquoascundere a gacircndiriirdquo prin folosirea unei sche-me argumentativeNoul Revitalift Total Repair 10 de la LrsquoOreacuteal Paris este o revoluţie Pri-ma cremă completă de refacere a pielii de la LrsquoOreacuteal Riduri Tonuri ale pielii Fermitate decolteu Repară cele zece semne ale icircmbătracircnirii

c o ş e r i a n a 135

printr-un singur gest Zece probleme o soluţie noul Total Repair 10 de la LrsquoOreacutealAcest tip de strategie bazată pe procedeul acumulării alcătuieşte un dis-curs persuasiv tipic ce icircnscrie sugestii legate de valorile cele mai racircvnite cum ar fi tinereţea frumuseţea vitalitatea Icircn acest exemplu de spot publicitar televizat discursul este construit cu ajutorul sincretismului codurilor semiotice (text imagine muzică) şi al interacţiunii discur-sive 24 Nivelul funcţiilor textuale indică individualizarea textului publicitar faţă de texte ştiinţifice sau literare şi chiar faţă de alte texte practice Cel mai important rol al acestora icircnsă este acela de a contribui la conturarea sensului icircntrucacirct unităţile textuale sunt unităţi de sens Sensul ia naştere icircn texte prin conjugarea desemnării cu semnificaţia după cum sintetizează E Coşeriu icircn schema

sensuarr

semnificaţie + desemnareuarruarruarruarruarr

semne lingvistice (Coseriu 2007 153)Aceste elemente constituie ceea ce Coşeriu numeşte bdquodublă relaţie se-mioticărdquo (op cit p 155) mai icircntacirci icircn cadrul primei relaţii semiotice prin semnele lingvistice se semnifică şi se desemnează ceva anume iar acest lucru poate fi icircnţeles de toţi utilizatorii şi apoi la nivelul celei de-a doua relaţii semiotice procesul de interpretare a semnificaţiei şi desemnării conduce la icircnţelegerea sensului din texte discursuri Dacă ne referim la discursul publicitar vom spune că am ajuns la primul ni-vel al relaţiilor semiotice atunci cacircnd reuşim să reconstituim verbal as-pectele obiective ale discursului cum ar fi succesiunea de imagini tex-tul propriu-zis efectele cromatice etc Icircnsă numai atunci cacircnd suntem capabili să interpretăm sensul profund al unui spot publicitar putem spune că suntem la cel de-al doilea nivel al relaţiilor semiotice Pentru a atinge acest nivel semiotic superior este necesară icircnţelegerea funcţiilor textuale adică multitudinea relaţiilor pe care le icircndeplineşte semnul icircn discurs

136 R O M Acirc N Ă2 Conceptul de semnificat este discutat de Coşeriu icircn di-ferite lucrări cum ar fi Linguistica del texto (2007 177-179) Omul şi limbajul său (2009 46-48) Istoria filozofiei limbajului De la icircnceputuri pacircnă la Rousseau (2011 391) Un studiu lămuritor asupra problematicii semnificatului din teoria coşeriană alcătuieşte Cristinel Munteanu icircn articolul Cacircteva precizări referitoare la conceptul de laquosem-nificatraquo icircn viziunea lui Eugeniu Coşeriu (2011)3 Coşeriu precizează că Aristotel vorbeşte de toate cele trei determinări ulterioare ale logosului semantic icircnsă dat fiind faptul că Stagiritul prezintă icircn detaliu doar logosul apofantic istoria filozofiei a avut multă vreme tendinţa de a reduce icircnţelegerea limbajului doar la acest nivel al apo-fanticului De asemenea au existat curente care au redus limbajul ca ansamblu fie la logosul pragmatic fie la logosul poetic (vezi Coşeriu 2011 133-137)4 Icircn acord cu afirmaţia lui Heidegger ndash limbajul este casa fi-inţei ndash E Coşeriu afirmă că bdquoLimbajul este icircn mod sigur fundamental pentru icircnţelegerea umanităţii omului mai mult este funcţia prin excelenţă a umanităţii (a lui laquoa fi omraquo) dar este doar prima treaptă a umanului şi doar icircn-lesneşte trepte ulterioare cu care totuşi nu se identificărdquo (Coşeriu 2009 159)5 Termenul discurs din viziunea coşeriană face referire la aspectul procesual iar termenul text are icircn vedere produ-sul activităţii de vorbire Acestea sunt abordate simultan icircn cadrul lingvisticii integrale nefiind considerate com-ponente icircn mod real distincte ale vorbirii icircntrucacirct expri-mă doar puncte de vedere diferite din care este privită ac-tivitatea de vorbire (vezi Coşeriu Competenţa lingvistică icircn Coşeriu 2009 305-307)6 Vezi Coşeriu Determinare şi cadru icircn Coşeriu 2009 229 şi Coseriu 2007 136-1377 Cele trei tipuri de acte vor fi numite de Jean-Michel Adam după Austin bdquodimensiune enunţiativărdquo bdquopoten-ţialitate argumentativărdquo şi bdquo valoare ilocuţionarărdquo (Adam 2008 123)8 Icircn studiul amplu asupra eufemismului intitulat Eufemis-mul subversiv de legitimare Stelian Dumistrăcel prezintă forme de utilizare a acestuia icircn cadrul limbajului politic juridico-administrativ şi publicitar forme care devin modalităţi bdquode influenţare a receptorului icircn special prin mass-media spre o anumită atitudinerdquo (Dumistrăcel 2011 238)

Note

c o ş e r i a n a 137

Adam 2008 Jean-Michel Adam Lingvistica textuală In-troducere icircn analiza textuală a discursurilor traducere de Corina Iftimia prefaţă de Rodica Nagy Institutul Euro-pean IaşiAdam amp Bonhomme 2005 Jean-Michel Adam Marc Bonhomme Argumentarea publicitară Retorica elogiului şi a persuasiunii traducere de Mihai-Eugen Avădanei prefaţă de Camelia Grădinaru Editura Institutului Euro-pean Iaşi 2005 Brune 1996 Franccedilois Brune Fericirea ca obligaţie Psiho-logia şi sociologia publicităţii traducere din limba franceză şi prefaţă de Costin Popescu Editura Trei BucureştiCoşeriu 1994 Eugeniu Coşeriu Prelegeri şi conferinţe Supliment al publicaţiei bdquoAnuar de lingvistică şi istorie literarărdquo T XXXIII 1992-1993 Seria A LingvisticăCoşeriu 2002 Eugeniu Coşeriu Limbaj şi politică icircn vol Identitatea limbii şi literaturii romacircne icircn perspectiva globalizării (editat de Ofelia Ichim amp Florin-Teodor Ola-riu) Editura Trinitas Iaşi p 17-40Coseriu 2007 Eugenio Coseriu Linguumliacutestica del texto Introduccioacuten a la hermeneacuteutica del sentido Edicioacuten ano-tacioacuten y estudio previo de Oacutescar Loureda Lamas Madrid ArcoLibros SLCoşeriu 2009 Eugeniu Coşeriu Omul şi limbajul său Studii de filozofie a limbajului teorie a limbii şi lingvistică generală Antologie argument şi note de Dorel Facircnaru Editura Universităţii bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iaşi Coşeriu 2011 Eugeniu Coşeriu Istoria filozofiei limbajului de la icircnceputuri pacircnă la Rousseau Ediţie nouă augmentată de Joumlrn Albrecht cu o remarcă preliminară de Juumlnger Tra-bant versiune romacircnească şi indice de Eugen Munteanu şi Mădălina Ungureanu Editura Humanitas BucureştiDumistrăcel 2011 Stelian Dumistrăcel Eufemismul sub-versiv de legitimare icircn Lexic romacircnesc Cuvinte metafore expresii Casa Editorială Demiurg Plus IaşiMunteanu 2011 Cristinel Munteanu Cacircteva precizări referitoare la conceptul de laquosemnificatraquo icircn viziunea lui Eu-geniu Coşeriu icircn bdquoLexic comun Lexic specializatrdquo fasci-cula XXIV anul IV nr 1(5) 2011 p 145-152

Bibliografie

138 R O M Acirc N Ă

Valerica Draica Dumitru Draica60 de ani de la ultima reformă ortografică icircn limba romacircnă (1953-2013)

DD ndash conferenţiar universitar doctor

Universitatea din Oradea Arie de preocupări

științifice lingvistică generală dialectologie ortografie romacircnească

Academia Romacircnă icircncă de la icircnfiinţarea ei a adus icircn discuţie bdquoproblema noii ortografii care să fie nu numai o nouă ortografie ci şi una nouă icircn sens strictrdquo1

Astfel icircn iulie 1948 Alexandru Graur şi Iorgu Iordan după ce depuseseră la Academie un prim proiect de modificare a ortografiei au prezentat icircn secţia a VI-a (Ştiinţa limbii litera-tură şi artă) o Expunere de motive la proiectul de modificare a ortografiei icircn care deşi cei doi susţineau principiul fonetic icircncă din perioada interbelică au fost destul de echilibraţi icircn pri-vinţa implicației fonetice a ortografiei noastre

Icircn anul 1949 Academia RPR a publicat Or-tografia limbii romacircne Proiect unde pe baza a 32 de reguli se fixa icircn scris limba literară

Icircn sesiunea ştiinţifică din martie 1951 era re-adusă icircn discuţie problema ortografiei iar se-siunea lărgită a secţiei a VI-a din iulie 1951 a avut icircn vedere nu numai o ortografie bdquojustărdquo a limbii romacircne ci şi necesitatea fixării unei ter-minologii tehnice unitare şi predarea limbii ro-macircne icircn şcolile de toate gradele S-a alcătuit o comisie care trebuia să se ocupe de ortografie iar pe baza proiectelor ortografice elaborate de Alexandru Graur şi Emil Petrovici şi publicate icircn revista bdquoCum vorbimrdquo din iulie-august 1951 comisia a alcătuit un nou proiect publicat icircn

VD ndash lector universitar doctor Universitatea

din Oradea Domeniu de interes istoria

limbii romacircne sociolingvistică

l i m b a r o m acirc n ă a z i 139

revista bdquoContemporanulrdquo din 20 iunie 1952 spre a fi supus atenţiei pu-blicului larg

Icircn şedinţa din 6 februarie 1953 consiliul ştiinţific al Institutului de Lingvistică din Bucureşti pe baza proiectelor icircntocmite de Graur şi Petrovici dar şi pe baza proiectului Comisiei academice a definitivat noile norme ortografice urmacircnd ca Institutul de Lingvistică să cuprin-dă aceste norme icircntr-un Icircndreptar ortografic şi să alcătuiască şi un Dic-ţionar ortografic Noile norme ortografice au fost aprobate de prezidiul Academiei care ceruse Consiliului de Miniştri să le legifereze

Astfel icircn septembrie 1953 Consiliul de Miniştri al RPR a adop-tat o hotăracircre2 (Hotăracircrea pentru aprobarea noilor norme ortografice nr 3135 din 16 septembrie 1953 semnată de Gh Gheorghiu-Dej şi Petre Costache director general al treburilor Consiliului de Miniştri) pentru aprobarea acestor norme ortografice ale limbii romacircne elabo-rate de Academia RPR aplicate prin HCM icircncepacircnd cu 1 aprilie 1954 (pentru icircnvăţămacircnt icircncepacircnd cu anul şcolar 1955-1956) valabi-le şi astăzi cu excepţia scrierii cuvintelor romacircn şi Romacircnia cu icirc din a normele conţineau 16 puncte iar primul punct era următorul

1 Se suprimă litera acirc icircnlocuindu-se peste tot cu icirc (micircnă micircine cicircnd gicircnd romicircn Romicircnia)3

Era pentru prima dată cacircnd această normă devenea oficială şi pentru prima oară de cacircnd se folosea alfabetul latin icircn scrierea limbii romacircne se renunţa la folosirea a două litere pentru notarea aceluiaşi fonem

O atitudine interesantă icircn rezolvarea problemei lui icirc ndash acirc a avut Sextil Puşcariu care după ce icircn 1904 contestase cu vehemenţă etimologis-mul Academiei Romacircne la discuţiile din 1926 cu Ovid Densusianu a trebuit să ajungă la o convenţie cu acesta pentru a se renunţa la acirc şi s intervocalic

Iată şi celelalte normendash se icircnlocuieşte apostroful cu linioara pentru a se marca rostirea icircm-preună a două sau mai multe cuvinte (s-a dus m-a văzut v-a scris nu-s dusu-s-a icircntr-o zi) ndash se suprimă -u final dispărut din rostire (ochi unghi unchi cui mai voi tai roi)

140 R O M Acirc N Ăndash după literele ş j icircn rădăcina cuvintelor se scriu literele -i -e -a nu -icirc -ă -ea (şir jilţ şed jelui şase jar) iar icircn afară de rădăcina cuvintelor icircn terminaţii şi sufixe se scriu literele -icirc -ă -ea pentru a păstra identitatea imaginii grafice a terminaţiilor şi sufixelor (uşă icircngraşă grijă coajă icircnfă-ţişări angajări furişează angajează greşeală oblojeală orăşean clujean)ndash după consoane (afară de ch gh) nu se va scrie -ia ci -ea (deal meargă lunea marţea ceas ceai geam)ndash după consoane labiale (p b f v m) acolo unde de obicei alternea-ză cu -ie se va scrie -ia (biată-biete piatră-pietre viaţă-vieţi amiază-amiezi)ndash se scrie diftongul -ia după consoană şi icircn pronume (aceştia atacircţia)ndash după ch gh se scrie -ea cacircnd alternează cu -e (cheamă ndash chem icircn-gheaţă ndash icircngheţ) şi se scrie -ia cacircnd nu există forme alternante (chiar ghiaur)ndash la icircnceput de cuvacircnt şi după vocală se scrie ia- cacircnd alternează cu ie- (iarnă-ierni femeia-femeie baia-baie) şi -ea cacircnd alternează cu -e (ideea-idee creează-creez epopeea-epopee)ndash după vocala i- nu se va scrie -ia sau -ea ci -a (via viaţa piaţa familia)ndash la icircnceput de cuvacircnt şi după vocală se scrie diftongul ie- (ied ieftin ieşire femeie voie creion)ndash după consoane unde se pronunţă diftongul -ie nu se va scrie -e ci -ie (fier pier miel)ndash icircnainte de b d g v nu se scrie s- ci z- aşa cum se pronunţă (zbor zdruncina zgomot izvor)ndash prefixul des- se va scrie dez- icircnainte de vocală şi de b d g l m n r v (dezarma dezobişnui dezumfla dezbina dezdoi dezgustat dezlega dez-membra deznoda dezrobi dezvoltare)ndash sufixul -eţe se va scrie cu -e la sfacircrşit (frumuseţe blacircndeţe bineţe)ndash după litera ş- a particulei de la sfacircrşitul pronumelor şi adverbelor se va scrie -i (acelaşi aceeaşi icircnsuşi totuşi iarăşi)ndash se suprimă consoanele duble (casă masă rasă) ele sunt posibile numai la icircntacirclnirea lui n a prefixului icircn- cu n- iniţial al rădăcinii urmă-toare (icircnnoda icircnnopta icircnnegura icircnnora)

l i m b a r o m acirc n ă a z i 141

ndash se scriu cu litere mici numele popoarelor lunile anului zilele săptă-macircnii punctele cardinale (romacircn rus august mai luni joi est vest)ndash se va scrie b nu v icircn lunile anului (februarie septembrie octombrie noiembrie decembrie)

Icircnlocuirea lui sunt cu sicircnt nu era prevăzută icircn niciuna dintre cele 16 norme ortografice din 1953 (ortografierea cu u a formelor verbului a fi a fost pusă pe seama lui Titu Maiorescu)

Se icircncheia astfel o etapă din istoria scrierii romacircneşti se punea capăt bdquohaosului ortograficrdquo prin noua ortografie ce era bazată pe limba na-ţională unică a icircntregului popor Fonetismul a avut cacircştig de cauză icircn lupta cu etimologismul s-a bucurat de victoria deplină

bdquoTrecerea de la etimologismul dominant icircn sistemele create de primii ortografişti la sfacircrşitul secolului al XVIII-lea spre acest fonetism constituie capitolul cel mai pasionant al furtunoasei istorii a ortografi-ei romacircneştirdquo4

Icircn anul 1953 Academia Romacircnă a realizat o nouă simplificare şi clarifi-care a ortografiei romacircneşti cu o importantă completare icircn 1965 cacircnd este normată tot de Academie folosirea literei acirc icircn familia cuvacircntu-lui romacircn regulă dorită de publicul larg şi justificată pe deplin ţinacircnd seama de tradiţia circulaţiei internaţionale a numelui ţării noastre cu această grafie

Importanţa ortografiei din 1953 nu stă atacirct icircn icircnseşi modificările făcute ortografiei din 1932 icircn direcţia clarificării şi simplificării ci icircn faptul că prin mijloace administrative ortografia a fost explicată şi icircnsuşită prin şcoală şi respectată de toţi cei care scriau public Folosirea de că-tre toţi vorbitorii limbii romacircne a unuia şi aceluiaşi sistem ortografic este una dintre condiţiile de bază ale unei culturi majore

Momentul 1953 a icircnsemnat simplificarea şi precizarea pe baze ştiin-ţifice a normelor ortografice propuse şi argumentate de către filologi Cele două proiecte prezentate de Emil Petrovici şi Alexandru Graur nu au fost adoptate S-au preluat din ele şi din discuţiile publice de atunci ori din soluţiile mai vechi de la 1932 acele elemente care să simplifice scrierea şi să dea ortografiei romacircneşti o bază cacirct mai logică o concordanţă cacirct mai mare cu modelul de rostire literară Mai mult

142 R O M Acirc N Ăaceastă direcţie poate fi urmărită nu doar de la 1932 sau de la 1904 dar şi de la 1881 şi chiar mai icircnainte

După reforma impusă icircn 1953 apare o cerere de revizuire a orto-grafiei publicată de Mihai Carp5 icircn bdquoViaţa romacircneascărdquo icircn 1962 şi 1963 care remarca printre altele că bdquos-ar putea lăsa mai libere pre-vederile prea preciserdquo susţinacircnd icircn special generalizarea scrierii cu s icircn cacirct mai multe grupe consonantice deoarece bdquonu trebuie să legiferăm icircmpotriva spiritului limbiirdquo

Academia Romacircnă trebuia să dea un răspuns să se păstreze ceea ce s-a făcut bine icircn 1953 dar să se corecteze ceea ce nu este icircn firea limbii propunacircnd icircndreptări ale ortografiei limbii romacircne pentru eliminarea unor exagerări impuse atunci De fapt icircn anul 1953 ortografia a fost parţial modificată icircn plin regim comunist amintim doar scrierea cu literă mică şi nu cu majusculă a unor termeni biblici Dumnezeu Cră-ciun Paşti

Institutul de Lingvistică din Bucureşti a realizat o serie de lucrări icircn sprijinul tuturor celor interesaţi de fenomenul lingvistic romacircnesc icircn general şi de corectitudinea limbii romacircne icircn special dintre care amintim

ndash Dicţionar ortoepic 1956

ndash Tratat şi dicţionar de ortografie ortoepie şi punctuaţie (pregătit icircncă din 1958) dar care va apărea cu titlul Icircndreptar ortografic ortoepic şi de punctuaţie 1960 (el va aduna la un loc normele din Mic dicţionar ortografic 1954 ediţia a II-a Dicţionar ortoepic din 1956 şi Icircndreptar de punctuaţie din acelaşi an 1956)

Icircn broşura Mic dicţionar ortografic apărut la Editura Academiei Repu-blicii Populare Romacircne ediţia I 1953 şi ediţia a II-a 1954 s-au tipărit nişte Reguli de ortografie şi un Index de cuvinte alcătuite de către Insti-tutul de Lingvistică din Bucureşti aceste reguli punacircndu-se icircn aplicare atacirct icircn icircnvăţămacircnt cacirct şi icircn celelalte institute şi instituţii icircntacircmpinacircnd mari greutăţi pretutindeni Icircn fruntea broşurii se publica Hotăracircrea Consiliului de Miniştri nr 3135 din 16 septembrie 1953 prin care erau aprobate noile norme ortografice ale limbii romacircne elaborate de Academia Republicii Populare Romacircne şi considerate ca făcacircnd

l i m b a r o m acirc n ă a z i 143

parte integrantă din icircnsăşi această hotăracircre Broşura icircnsă cuprindea nu numai acele norme elaborate de Academie ci şi mult mai multe alte reguli de ortografie care erau opera Institutului de Lingvistică din Bucureşti Normele Academiei constau din cele 16 puncte icircn care se dădeau directive precise pentru icircntocmirea ortografiei limbii romacircne icircnsă Institutul de Lingvistică nu numai că nu a respectat acele norme şi nu a urmat directivele date de ele dar le-a şi icircncălcat

Astfel la punctul 2 al Normelor se preciza bdquoSe icircnlocuieşte apostro-ful cu linioara pentru a marca rostirea icircmpreună a două sau mai mul-te cuvinterdquo (s-a dus m-a văzut v-a scris dusu-s-a icircntr-o zi) pe cacircnd paragraful 175 din Regulile Institutului de Lingvistică nu numai că au păstrat apostroful dar au şi icircngreunat icircntrebuinţarea lui hotăracircnd bdquoApostroful marchează absenţa accidentală icircn rostire a unor suneterdquo

Regulile Institutului au tratat şi alte probleme care nu făceau parte din ortografie cum ar fi Despărţirea cuvintelor icircn silabe ndash Abrevierile ndash Punc-tuaţia ridicacircnd icircn acest mod numărul regulilor de la cele 16 puncte din Norme la nu mai puţin de 1796

Mihai Carp aprecia icircn cele trei părţi ale articolului său din decem-brie 1962 (Privire generală Alternanţa s ndash z icircn ortografia romacircnă şi Ce este şi cum trebuie stabilită ortografia) că multe dintre reguli se contrazic de la un paragraf la altul concluzionacircnd că ortografia Institutului de Lingvistică din Bucureşti nu corespundea limbii romacircne literare şi că ea nu putea fi aplicată din cauza exagerărilor greşelilor contrazicerilor prezente la tot pasul

De altfel Mihai Carp va continua articolul Să revizuim ortografia7 cu alte trei părţi (Observaţii şi propuneri Cea mai nouă ediţie a ortografi-ei şi Proiectul nostru) unde va continua să facă o serie de observaţii şi propuneri pentru un nou proiect de ortografie Observaţiile sale amendate sau completate prin discuţii le considera absolut necesare icircn vederea icircntocmirii unui nou proiect ortografic

Nici cea de-a treia ediţie a lucrării despre ortografie publicată de Insti-tutul de Lingvistică la un loc cu ortoepia Icircndreptări ortografice ortoe-pice şi de punctuaţie nu va scăpa criticilor severe ale lui Mihai Carp care considera că şi noua ediţie cea din 1960 a menţinut erorile din prima ediţie adăugacircnd altele Criticile sale porneau chiar de la titlul lucrării

144 R O M Acirc N Ăarătacircndu-se nedumerit că se pune pe primul loc ortografia şi apoi orto-epia icircntrucacirct se considera că ortografia este transpunerea prin semne grafice a ortoepiei M Carp va propune un nou Proiect de ortografie alcătuit pe baza mai multor lucrări de specialitate icircn care avea icircn vede-re literele vocalele şi diftongii consoanele numele proprii scrierea cu majuscule alăturarea şi despărţirea cuvintelor (a se vedea paginile 76-80 din articolul amintit mai sus)

Observaţiilor şi criticilor lui Mihai Carp referitoare la ortografia romacirc-nească le va răspunde Dimitrie Macrea8 care considera articolul lui M Carp o icircncercare de a discredita ortografia romacircnească şi de a propu-ne icircnlocuirea ei printr-un sistem subiectiv şi haotic lipsit de orice valoare teoretică şi practică

Spiritul icircn care M Carp discuta despre ortografia din 1953 aprecierile şi concluziile pe care le formulase nu făceau din intervenţia sa bdquoo con-tribuţie pozitivă ci o polemică lipsită de nivelul cuvenit unei discuţii ştiinţificerdquo aprecia icircn continuare Dimitrie Macrea9 Mai icircntacirci Macrea era intrigat de faptul că Mihai Carp considera ortografia din 1953 cuprinsă icircn lucrarea Mic dicţionar ortografic o operă exclusivă a Insti-tutului de Lingvistică din Bucureşti socotind necesar să aducă unele precizări asupra ortografiei noastre elaborate icircn 1953

D Macrea mai ţinea să menţioneze că Academia Romacircnă a fost preo-cupată de icircmbunătăţirea normelor şi regulilor scrierii limbii romacircne iar ortografia din 1953 este şi opera Secţiei de limbă şi literatură a Aca-demiei şi a unui mare număr de lingvişti şi oameni de cultură din toate centrele universitare şi din toate regiunile ţării

Era aceasta prima lucrare lingvistică prin care se realizase o ortografie unitară şi ştiinţifică a limbii romacircne care icircmbina icircn mod consecvent principiul fonetic cu cel silabic şi morfologic rezolvacircnd cu succes in-consecvenţele şi fluctuaţiile reformelor ortografice din anii 1904 şi 1932 şi icircmpotriva cărora nu s-au ridicat obiecţiuni esenţiale nici icircn presă şi nici icircn revistele de specialitate

Icircn continuarea articolului său D Macrea nu este de acord cu observa-ţiile pe care le ridică M Carp una referitoare la alcătuirea mai icircntacirci a Icircndreptarului ortografic şi abia după aceea a celui ortoepic icircncălcacircn-du-se icircn acest mod principiul fundamental al ortografiei fonetice alta

l i m b a r o m acirc n ă a z i 145

referitoare la faptul că Micul dicţionar ortografic tratează probleme ca despărţirea cuvintelor icircn silabe abrevierile punctuaţia care nu fac par-te din ortografie şi o altă obiecţie ce are icircn vedere numărul prea mare de reguli din dicţionar icircnsă dacă Micul dicţionar cuprinde multe re-guli şi are un bogat index de cuvinte aceasta este icircn avantajul celor care scriu

După ce a icircncercat discreditarea ortografiei Academiei M Carp pro-punea bdquoun nou proiect de ortografierdquo icircnsă icircn opinia lui D Macrea el se situa pe o poziţia eronată fiindcă icircn 1904 ortografia romacircnească a fost elaborată pe baza principiului fonetic unanim şi definitiv admis şi acum nu mai putea fi vorba de o bdquonouărdquo ortografie icircn scrierea limbii romacircne ci doar de eventuale modificări şi precizări

Ortografiile din 1932 şi 1953 nu au fost bdquonoirdquo icircn ceea ce priveşte prin-cipiile de bază ci doar prin completările şi icircmbunătăţirile pe care le-au adus datorită practicii şi icircmbinării principiului fonetic cu cel silabic şi cu cel morfologic Şi totuşi D Macrea vedea şi părţile bune ale bdquopro-iectului Carprdquondash scrierea cu unul doi şi trei i la final (codri prietenii copiii)ndash scrierea prefixului icircn- urmat de labiale ca icircm- (icircmpăduri icircmbina icircm-brăca)ndash scrierea cu iniţială majusculă a numelor proprii bdquoicircn generalrdquo icircntr-un fel sau altul

Regulile formulate de M Carp au rămas naive inconsistente şi ambi-gue el icircnsuşi şi-a dat seama de caracterul precar al regulilor pe care le-a propus renunţacircnd la combativitatea anterioară devenind mai modest

Cei care icircn 1953 au stabilit normele ortografice ale limbii romacircne au fost nume care nu pot fi ignorate icircn istoria lingvisticii noastre ei au icircncercat simplificarea scrierii romacircneşti adoptacircnd icircn linii generale sistemul ortografic ce se baza dominant pe principiul fonetic dar şi pe principiul structural-semantic şi pe cel etimologic Ortografia din 1953 (de altfel după normele ei s-a făcut trecerea scrierii limbii ro-macircne de la caracterele chirilice la alfabetul latin icircn Republica Mol-dova după 1990) a avut şi ea destule puncte ce au trebuit rediscutate de către specialişti totuşi ea s-a dovedit a fi mai simplă decacirct reforma

146 R O M Acirc N Ă

1 I Iordan Limba romacircnă contemporană p 2182 Mic dicţionar ortografic p 5-93 Mic dicţionar p 74 Flora Şuteu Prefaţă la Ortografia limbii romacircne Cerce-tare bibliografică p XVII5 Academia Romacircnă Anale LII 1931-1932 p 816 Apud Mihai Carp Să revizuim ortografia icircn bdquoViaţa ro-macircneascărdquo an IV nr 12 dec 1962 p 127-1367 Ibidem nr 1 ian 1963 p 71-808 D Macrea Ortografia actuală a limbii romacircne icircn Cerce-tări de lingvistică an VIII nr 2 1963 p 315-323 9 Ibidem p 315

1 Academia Romacircnă (1931-1931) Anale LII2 apud M Carp (1963) Să revizuim ortografia Icircn bdquoViaţa romacircneascărdquo an IV nr 12 dec 1962 şi nr 1 ian 3 D Draica (2006) Ortografia romacircnească Trecut şi pre-zent Editura Universităţii Oradea4 D Draica (2010) Contribuţii la istoria ortografiei romacirc-neşti Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca5 I Iordan (1956) Limba romacircnă contemporană ediţia a doua Bucureşti6 D Macrea (1963) Ortografia actuală a limbii romacircne Icircn Cercetări de lingvistică an VIII nr 27 Mic dicţionar ortografic (1954) ediţia a doua Bucu-reşti8 F Şuteu (1986) Prefaţă la Ortografia limbii romacircne Cercetare bibliografică Editura Ştiinţifică şi Enciclopedi-că Bucureşti

Note

Bibliografie

ortografică din 1932 avacircnd multe rădăcini icircn tradiţia scrisului romacirc-nesc

l i m b a r o m acirc n ă a z i 147

Ion CojaServici sau serviciuPe urmele doamnei Ileana Vulpescu

IC ndash lingvist publicist scriitor şi om politic

Conf univ la Facultatea de Litere Universitatea

Bucureşti Lucrări publicate Icircndreptarea icircndreptarului

otrografic ortoepic şi de punctuaţie Iaşi 2003 Unul

icircn limba romacircnă Bucureşti 2009 şa Semnează o serie

de romane şi piese de teatru

Am primit ndash a nu știu cacircta oară ndash un text al doamnei Ileana Vulpescu scris icircn urmă cu vreo doi ani al cărui subiect ar putea fi rezumat prin sintagma bdquobunul simț icircn folosirea cuvintelorrdquo Faptul că este mereu icircn circulație dovedește nu numai calitatea textului ci și calitatea internauților sensibili la semnalul dat de doam-na Ileana Vulpescu Un text pe cacirct de util pe atacirct de fermecător icircn cunoscutul stil al doam-nei Vulpescu autoarea celebrelor bdquoconversațiirdquo

La a nu știu cacircta icircntacirclnire cu acest text cedez totuși tentației de a face un comentariu pe marginea uneia dintre exactele observații ale distinsei colege Citez așadar punctul de ple-care a ceea ce urmează

bdquoAstfel poate n-o să mai auzim chiar și prin-tre persoanele care au absolvit Filologia ex-presii de genul laquocărţile care le-am cumpă-ratraquo laquom-am dus la serviciraquo Eu le tot spun cacircnd am ocazia că-s niște cuvinte icircn limba romacircnă ca viciu oficiu ospiciu serviciu etc care au această formă Nu zici laquom-am dus la oficiraquo nici laquoam fost la ospiciraquo nici laquomi-am luat un servici de masăraquordquo

Comentariul meu

Este ceva cu acest cuvacircnt folosit tot mai des cacircnd sub forma corectă serviciu cacircnd sub for-ma incriminată servici Cum este corect

148 R O M Acirc N ĂPutem spune că limba romacircnă ezită icircntre cele două forme ceea ce nu se icircntacircmplă la celelalte cuvinte din aceeași bdquoparadigmărdquo oficiu viciu ospiciu Am impresia că ne aflăm icircn fața unui fenomen destul de frecvent icircn limba romacircnă icircncă necercetat icircn toată complexitatea și anvergura sa Sunt multe neologisme din limba romacircnă de origine romanică venite probabil sub influența directă a culturii franceze dar nu și direct din limba franceză Cei care le-au introdus icircn limba romacircnă cunoșteau și pronunția din italiană a cuvintelor respective sau chiar cea originară din latină Cuvintele de mai sus bunăoară la care se mai pot adăuga auspiciu indiciu supliciu etc reproduc aceas-tă pronunție latinizantă

Unele neologisme romacircnești pornesc de la cuvinte latinești așa-numite imparisilabice care icircn cursul flexiunii se supuneau unei ușoare modi-ficări a rădăcinii (ope)ratio ndash rationis natio ndash nationis etc Cacircnd au icircn-cercat folosirea neologismului de care aveau nevoie romacircnii au apelat fie la o formă fie la alta Unii au spus operație alții au spus operațiune Unii nație alții națiune

Icircn mod normal trebuia ca limba să se fixeze pe una dintre forme iar pe cealaltă s-o abandoneze Ceea ce se pare nu prea stă icircn firea ro-macircnului care imparțial bdquoca tot romacircnulrdquo nu s-a icircndurat să se lepede de un cuvacircnt care apucase să fie rostit icircn graiul nostru Și icircn final a salvat ambele forme dar nu ca sinonime perfecte cum fuseseră la icircnce-put la primii autori care le-au folosit ci a introdus o nuanță semantică diferențiatorie ndash dacă mi se icircngăduie acest cuvacircnt pe care acum icircl fo-losesc prima oară nuanță semantică diferențiatorie (Opt silabe Nu prea este pe gustul limbii romacircne)

Astfel că icircn limba noastră o mulțime de neologisme ndash majoritatea cu circulație internațională ndash au ajuns să se adapteze spiritului lim-bii romacircne prin această scindare de sens icircntre stație și stațiune rație și rațiune porție și porțiune etc Așadar limba romacircnă dintr-un cuvacircnt icircmprumutat a făcut două Și a introdus o subtilă demarcație semantică la fiecare pereche de cuvinte

Am invocat spiritul limbii romacircne un concept de tot neștiințific adică greu de prins icircn reguli și formule dar din această pricină nu icircnseam-nă că nu este real adevărat acest spirit unic numit de unii autori mai

l i m b a r o m acirc n ă a z i 149

savanți geniu pe care icircl are fiecare limbă fiecare grai Nu e cazul să ne sfiim nici de al nostru grai și geniu

Soarta neologismelor icircn limba romacircnă este un subiect palpitant care pune limba romacircnă icircntr-o postură aparte Romacircna a prelucrat cuvin-tele icircmprumutate icircntr-o manieră cu totul bdquopersonalărdquo adaptacircndu-le la reguli și procedee străvechi

Vreau să zic că romacircnul s-a manifestat icircn același fel cu aceeași bdquoimparțialitaterdquo și cu alte ocazii bunăoară chiar de la bun icircnceput atunci cacircnd dacii noștri au icircnvățat latinește și s-au trezit că substantivul caput avea forma de plural capites de unde icircn romacircnă flexiunea cap ndash capete Dar nu toți dacii au luat nota zece la latină așa că unii mai icircndă-rătnici după modelul lup ndash lupi au zis cap ndash capi Și așa limba romacircnă s-a trezit cu două forme de plural capete și capi Ce era să facă

Norocul dintotdeauna al limbii romacircne a fost că este vorbită de oa-meni deștepți care știu că vorba romacircnească are bdquodouă icircnțelesurirdquo adică este polisemantică Cuvacircntul cap are icircn limba romacircnă ca și-n alte limbi o sumedenie de icircnțelesuri Pentru o parte dintre aceste icircnțelesuri s-a mers icircn continuare cu pluralul vechi etimologic ca-pete ndash balaur cu șapte capete iar pentru alte sensuri s-a recurs la plu-ralul nou analogic capi toți capii mafiei Cu timpul a mai apărut icircncă un plural capuri Ca plural al termenului geografic cap La fel a pățit-o și cot cu trei forme de plural diferențiate semantic cot coturi coate coți Sau corn ndash corni coarne cornuri Fiecare formă de plural cu sensul ei

Șmecheria asta este o găselniță a limbii romacircne este una dintre multele dovezi că oamenii care au modelat-o au fost deosebit de inventivi foc de isteți

Uneori icircnsă cele două forme de plural sunt perfect identice seman-tic chibrite și chibrituri Dar icircn spiritul limbii romacircne adică la nivelul idealității sale spre care tinde cele două forme de plural se deosebesc ca icircnțeles Cum e cazul diferenței dintre vise și visuri Noaptea ai vise iar cacircnd ești tacircnăr ai visuri Vezi și nivele ndash niveluri rapoarte ndash rapor-turi Partea senzațională ndash icircmi asum termenul ndash este că la un loc for-mele cu plural icircn -e au un sens mai concret decacirct cele cu pluralul icircn -uri Iar un sens și mai concret au formele de plural icircn -i elemenți ndash elemente

150 R O M Acirc N Ăcreieri ndash creiere Icircn mare masculinele sunt mai concrete decacirct feminine-le iar neutrele sunt și mai abstracte

O asemenea distincție abstract ndash concret operează foarte rar icircn gra-matică icircn morfologia unei limbi Limba romacircnă icirci bdquoobligărdquo de multe ori pe vorbitorii ei să facă această distincție Și nu toți vorbitorii limbii romacircne sunt icircn stare s-o facă să se ridice la nivelul pretențiilor limbii romacircne Pentru mulți dintre noi limba romacircnă este prea grea

Și cum să nu fie grea o limbă care la un moment dat te obligă să alegi nu icircntre două forme ci icircntre douăsprezece Da este corect spus douăsprezece o duzină

Doamna Vulpescu semnalează formula neglijentă greșită cartea care am citit-o Icircn ce constă greșeala Icircn lenea sau neputința de a gacircndi de a face efortul intelectual pretins de sintaxa limbii romacircne E vor-ba de efortul de a ține seama de rolul sintactic al cuvacircntului cartea icircn propoziția care urmează după pronumele care După mintea comodă a unora ar fi vorba mereu de funcția de subiect drept care vor zice cartea care am citit-o omul care i-ai dat tu bună ziua etc Corect cartea pe care am citit-o omul căruia i-ai dat tu bună ziua

Deci acest pronume care de legătură icircntre două propoziții poate avea formele la nominativ cartea care este pe masă la acuzativ cu prepoziție cartea pe care am citit-o la dativ cel căruia i-am dat o carte Lucrurile se complică al naibii de spectaculos atunci cacircnd acest care stă la genitiv situație icircn care va fi icircnsoțit de articolul posesiv sau genitival Din aceas-tă icircnsoțire rezultă cele douăsprezece forme sau combinații posibile icircn-tre care bietul romacircn trebuie s-o aleagă pe cea potrivită cartea al cărei cititor cartea ai cărei cititori cartea a cărei copertă cartea ale cărei coperți cititorul al cărui birou cititorul ai cărui ochelari cititorul a cărui carte cititorul ale cărui cărți cărțile a căror copertă (cititorii a căror carte) cărțile ale căror coperți (cititorii ale căror cărți) cărțile al căror cititor (cititorii al căror birou) cărțile ai căror cititori (cititorii ai căror părinți) Amețitoare paradigmă al cărei ai cărei a cărei ale cărei al cărui a cărui ai cărui ale cărui a căror al căror ai căror ale căror

Cacircnd am predat limba romacircnă la studenți străini mereu m-am mirat de cei care reușeau să deprindă această regulă Ce minte ageră vor fi avut icircnsă cei care au instituit aceste forme cu care ne chinuim noi icircn

l i m b a r o m acirc n ă a z i 151

zilele noastre Mi se pare evident că le-a mers mintea mult mai repede și mai bine decacirct nouă cei de azi

Regula de mai sus a funcționat și icircn limba latină dar a căpătat icircn limba romacircnă o complicație spectaculoasă prin invenția exclusiv romacircneas-că a articolului posesiv al a ai ale Icircn celelalte limbi romanice această regulă nu a rezistat era prea grea prea complicată Pentru dacii noștri acest exercițiu de inteligență nu a fost de nesurmontat Icircn limba pe care au modelat-o pornind de la latină nu le-a fost greu să aducă feno-menul respectiv la o regulă despre care spuneam că a fost abandonată de celelalte limbi romanice icircn beneficiul simplicității Pentru urmașii de azi ai dacilor se pune problema nouă ni se pare din cale afară de greu Așa cum dovedesc romacircnii mai ales cacircnd vorbesc icircn parlament

Revenim la perechea serviciu ndash servici Ținem seamă și de perechea indiciu ndash indice (cu schimbare de accent icircnsă) Se pare că asistăm la apariția unei noi serii de dublete ndash icircncă nu li s-a dat un nume specific ndash din categoria porție ndash porțiune nivele ndash niveluri Intră și verbele icircn acest joc Vezi deosebirea dintre icircnflori ndash icircnflora curăți ndash curăța adeverit ndash adevărat mă icircndoi ndash mă icircndoiesc etc

Așadar există vreo deosebire de sens icircntre serviciu și servici

Părerea mea este că noi vorbitorii limbii romacircne suntem pe cale să stabilim o asemenea deosebire Icircn seria respectivă cuvacircntul serviciu este folosit cu frecvența cea mai mare este cel mai polisemantic la el se resimte cel dintacirci posibilitatea și utilitatea unei mici diferențieri Deja se face prin anglismele office sau job Se zice de obicei femeie de servici dar la școală cineva elev sau profesor este de serviciu La volei unii ju-cători au un servici puternic dar nu aș zice că am un servici bun ci un serviciu bun Dar parcă aș zice mă duc zilnic la servici și sunt foarte mulțumit că am și eu un serviciu Este vreo deosebire Parcă

Icircn concluzie om trăi și om vedea

Pacircnă atunci să consemnăm că aceste probleme țin nu numai de co-rectitudine nu numai de specificul limbii romacircne dar și de excelența limbii romacircne sunt puțin discutate icircn manualele școlare nu sunt nici măcar la facultate predate sistematic Cel puțin la facultatea pe care am terminat-o eu

152 R O M Acirc N Ă

Cristinel MUNTEANUDespre expresia cai verzi pe pereţi (o icircncercare etimologică)

Motto Floare verde de albastru Mă doare un cal măiastru (Nichita Stănescu)

1 Mai icircntacirci cu privire la forma frazeologis-mului semnalăm icircnregistrarea oarecum gre-şită după părerea noastră icircn unele dicţio-nare a expresiei icircn cauză De pildă la Tiktin o descoperim icircn varianta bdquoa spune a făgădui etc cai (verzi) pe păreţi unglaubliche Din-ge Wunderdinge erzaumlhlen goldene Berge versprechen etcrdquo1 care apelează pentru ilus-trare la citate din Iacob Negruzzi Ion Ghica şi Vasile Alecsandri La ultimii doi scriitori sintagma cai verzi pe pereţi apare fără deter-minantul verde ceea ce explică paranteza lui Tiktin Probabil că lexicograful german a avut icircn vedere cele mai frecvente variante sub care a icircntacirclnit expresia dar chiar el notează puţin mai departe enunţul paremiologic bdquoCal verde şi Grec (Armean Sacircrb) cuminte (nu s-a vă-zut)rdquo2 deci nu avea sens să pună icircn paranteză adj verde Lazăr Şăineanu icircnregistrează doar structura nominală bdquocai verzi (pe pereţi) năs-cociri mincinoaserdquo plasacircnd icircnsă judicios adă-ugarea pe pereţi icircn paranteză

11 Din perspectiva identificării tiparului ori-ginar ni se pare firesc modul icircn care expresia este consemnată icircn MDA (vol I p 358)

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 153

bdquo(A visa sau a vedea a spune) cai verzi (pe pereţi) ndash (A-şi icircnchipui sau a spune) lucruri imposibile de necrezutrdquo Fiind vorba de o imagine vi-zuală forma iniţială trebuie să fi inclus fie verbul a vedea fie verbele a visa sau a(-şi) icircnchipui Apoi cu timpul se va fi icircntrebuinţat şi a spune ~ sau chiar a icircndruga cai verzi pe pereţi (prin contaminare pesemne cu a icircndruga verzi şi uscate după cum remarcă St Dumistrăcel)

12 Forma de bază de la care porneşte St Dumistrăcel şi sub care icircn-registrează expresia icircn dicţionarul său3 este a umbla după cai verzi pe pereţi Icircn opinia noastră şi aici avem de-a face cu o contaminare poate fi invocat frazeologismul a umbla după potcoave de cai morţi sau mai degrabă a umbla după cai morţi pentru a le lua potcoavele cu semni-ficaţie asemănătoare ce se va fi născut icircn icircmprejurarea icircn care fierul fiind scump pe vremuri o astfel de activitate (de bdquocolectare a fierului vechirdquo cum am zice astăzi) nu era lipsită de sens icircnsă era reprobabilă icircn ochii comunităţii rurale (care in genere nu era de acord nici cu bdquoprele-vareardquo pieilor de la caii morţi4) Avem unele rezerve icircn ceea ce priveşte ilustrarea variantei a umbla după cai verzi pe pereţi doar prin citate din Rebreanu şi Alecsandri După cum am dovedit icircn alt loc (şi chiar pe inventarul frazeologic din romanul Ion)5 Rebreanu nu utilizează uni-tăţile frazeologice adecvat iar Alecsandri este un spirit ludic care nu ezită să modifice sau să resemantizeze expresiile romacircneşti (sau să le scoată icircn evidenţă idiomaticitatea traducacircndu-le ad litteram icircn france-ză ndash bineicircnţeles prin intermediul Chiriţei)6

13 Ulterioară trebuie să fi fost adăugarea complementului circum-stanţial de loc pe pereţi modificare explicabilă prin necesităţile de rimă şi sau ritm care caracterizează foarte multe dintre expresiile şi pro-verbele noastre (dar nu numai ale noastre ndash fenomenul se icircntacirclneşte şi icircn alte culturi) Ioana Vintilă (icircntr-un studiu din 1963) a dovedit cu suficiente exemple cacirct de frecvent este procedeul rimării icircn frazeologie şi paremiologie şi cum transformă acesta forma cuvintelor de dragul apropierii fonetice7 (de pildă a fi slugă la dacircrlugă [icircn loc de dacircrloagă lsquomacircrţoagărsquo] Bucureşti Bucureşti punga scutureşti) sau chiar a formule-lor consacrate vrei nu vrei bea Grigore aghiazmă devine vrei nu vrei bea aghiazmă Andrei

Foarte prezentă este icircn astfel de cazuri rima imperfectă sau asonantă un motiv icircn plus pentru luarea icircn consideraţie a soluţiei lui Stelian Du-

154 R O M Acirc N Ămistrăcel după care icircn registrul vorbirii populare (sau măcar regio-nale) sintagma ar fi sunat icircn felul următor bdquocai verdz pe pereţ [sic]rdquo Asupra acestei adăugiri vom mai reveni pacircnă atunci amintim şi expre-siile imaginare a scrie a spune musca pe perete lsquoa spune lucruri fantasti-ce de necrezutrsquo şi de cacircnd se scria musca pe perete lsquode demult niciodatărsquo (cf MDA sv muscă) la P Ispirescu găsindu-se de fapt icircntr-un enunţ bimembru versificat cu rimă imperfectă bdquoDe cacircnd se scria musca pe părete Mai mincinos cine nu crederdquo (la icircnceputul basmului Tinereţe fără bătracircneţe) Icircn orice caz nu este acceptabilă ideea ce merge icircn sens invers şi anume că adj verzi a fost adăugat pentru a rima cu pereţi (cum lasă să se icircnţeleagă Tiktin)

2 Din perspectiva formei considerăm că lucrurile sunt destul de clare Ceea ce interesează cu adevărat icircn discuţie este sintagma (respectiv no-ţiunea de) laquocal verderaquo Chiar şi icircn eventualitatea icircn care structura re-spectivă provine dintr-un enunţ paremiologic de tipul Cine-a mai vă-zut cal verde şi grec sacircrb armean cuminte nu ajungem prea departe de vreme ce pentru icircntărire sau exagerare o noţiune absurdă este du-blată de o alta asemănătoare dar a cărei valabilitate poate fi confirmată (sau nu) icircn planul competenţei elocuţionale (sau al cunoaşterii bdquolucru-rilorrdquo) Pe un tipar identic şi cu acelaşi sens am icircntacirclnit formularea (icircn zona natală a Tecuciului) Ai (mai) văzut drac mort şi raţă icircnecată

21 Fără icircndoială Stelian Dumistrăcel are dreptate atunci cacircnd pla-sează icircn imaginar ivirea acestei formule Icircn ultimă instanţă aşa este Dar despre care imaginar este vorba Al romacircnilor Al altor popoa-re bdquoIcircntr-adevăr [spune Coşeriu] cunoaşterea lingvistică este de multe ori o cunoaştere metaforică o cunoaştere prin imagini care de altfel se orientează atacirct de des icircn aceeaşi direcţie icircncacirct ne face să ne gacircndim icircn mod serios la o anumită unitate universală a imaginaţiei umane dinco-lo de diferenţele lingvistice etnice sau culturalerdquo8 Icircnsă conform afir-maţiilor aceluiaşi savant prin poligeneză (sau universalii frazeologice) nu rezolvăm o problemă de etimologie

22 Pentru moment se conturează două posibilităţi de a stabili originea sintagmei cal verde (şi nu a expresiei icircn icircntregul ei romacirc-nească pe cacirct se pare) la racircndul lor acestea se pot desface icircn alte ipoteze de lucru cal verde este fie a) creaţie internă fie b) icircmpru-mut sau calc

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 155

221 Nimic nu ne icircmpiedică să admitem că romacircnii ar fi putut crea o atare expresie După Coşeriu dacă bdquoabsurdul poate fi gacircndit [atunci poate fi] şi exprimatrdquo9 (sau bdquolo absurdo es pensable y por tanto se pue-de expresarrdquo10) Ca logos semantikoacutes (icircn termenii lui Aristotel) limbajul poate exprima şi ceea ce nu există Este şi cazul icrelor verzi din expresia a umbla după icre verzi (amintită de St Dumistrăcel) sau al stelelor verzi (din consecutiva [icircţi dau una] de vezi stele verzi) Icircn principiu orice limbă ar trebui să aibă mijloacele pentru a desemna ideea de laquocal ver-deraquo Pe de altă parte e greu de crezut că la romacircni expresia a luat naşte-re de la reprezentările picturale ale unor cai verzi pe pereţii bisericilor sau ai unor peşteri (explicaţii plauzibile la alte popoare)

222 Icircn ceea ce priveşte ipoteza creaţiei bdquoexternerdquo ce ne-a parvenit prin calc sau icircmprumut aici trebuie făcută o distincţie icircntre α) influ-enţa pur lingvistică ndash icircn cazuri de bilingvism interferenţă lingvistică situaţie icircn care sintagma deja fixă cal verde ar fi putut proveni din lim-bile icircnvecinate (prin simpla conversaţie) şi β) influenţa lingvistică prin intermediul culturii11 Icircn acest al doilea caz ar trebui să avem icircn vedere iarăşi o distincţie căci sintagma ne putea veni pe β1) filieră religioasă (deci din sursă cultă mai exact din Biblie) sau pe β2) filieră folclorică (prin circulaţia basmelor străine bunăoară)

2221 Evident că pentru toate acestea ipotezele ar trebui verificate Deocamdată semnalăm faptul că discutacircnd expresia icircn cauză (pe care o ilustrează cu citate din I Creangă IL Caragiale şi I Ghica) Grigo-re Bracircncuş precizează că izolarea cal verde (= lucru imposibil) bdquoare un corespondent identic icircn albaneză kaleuml jeshil laquocal verderaquo (adică ceva inexistent imposibil) Ti do kaleuml jeshil laquoVrei cal verderaquordquo12 Icircn acelaşi timp lingvistul bucureştean trimite şi spre sintagma gr πρὰσινα άλογα icircnregistrată de P Papahagi şi de Eq Ccedilabej ndash acesta din urmă arătacircnd că expresia se icircntacirclneşte şi icircn poveştile albaneze şi greceşti De altfel un cal verde este descoperit şi de L Şăineanu (icircntr-un basm [neo]grecesc Fratele cel mic) bdquoUn cal verde din grajdul zmeului icircl aduse jos de pe munterdquo13

2222 O ipoteză care nu a fost luată icircn calcul pacircnă acum din cacircte ştim este posibila icircnracircurire biblică atacirct de puternică icircn foarte multe privinţe14 Icircn Biblie apare icircntr-adevăr un cal verde (ἵππος χλωρός) icircntr-un text deosebit de influent Apocalipsa lui Ioan icircn versetele ce descriu

156 R O M Acirc N Ăcei patru cavaleri apocaliptici Cel de-al patrulea călăreţ este icircnsăşi Moartea ce vine pe un cal verde bdquoκαὶ εἶδον καὶ ἰδοὺ ἵππος χλωρός καὶ ὁ καθήμενος ἐπάνω αὐτοῦ ὄνομα αὐτῷ [ὁ] Θάνατος καὶ ὁ ἅδης ἠκολούθει μετrsquo αὐτοῦrdquo (Apocalipsa 6 8)

Nu am identificat icircnsă pacircnă acum icircn nicio versiune romacircnească15 tra-ducerea icircmbinării de cuvinte ἵππος χλωρός prin cal verde Icircn tălmăciri-le romacircneşti s-a preferat cel mai adesea echivalarea prin cal galben (eventual cu variantele cal galbin galbacircn) probabil sub influenţa ver-siunii latineşti (Vulgata) unde apare equus pallidus Aşa este transpus icircn toate versiunile consultate (care ne interesează doar pacircnă spre mijlo-cul secolului al XIX-lea din motive lesne de icircnţeles) NT de la Bălgrad (1648) Biblia lui Şerban (1688) Biblia lui Micu (1795) Biblia de la 1819 Filotei 1854 Şaguna 1856-1858 De abia icircn versiunile lui Gala Galaction găsim transpunerea prin cal galben-vacircnăt care cu excepţia traducerii Cornilescu (1926) se menţine şi icircn versiunile ulterioare Icircn tălmăcirea lui Valeriu Anania (din 2001) aflăm un cal şarg cu explicaţia din notă bdquoGălbui verde-palid simbol al molimei şi al morţiirdquo Ca fapt divers totuşi remarcăm că icircntr-un NT catolic tradus de Emil Pascal şi tipărit la Paris icircn 1992 descoperim cal verziu

Cu toate acestea influenţa textului biblic chiar indirectă nu trebuie neglijată de vreme ce icircn diferite versiuni apărute icircn alte limbi ἵππος χλωρός este tradus prin sp caballo verde (de pildă icircn Sagradas Escritu-ras ndash 1569) it cavallo verde verdastro cheval vert engl pale green hor-se etc Reprezentarea unui cal verde ivit dintr-o sursă religioasă putea impresiona imaginarul colectiv icircn zonele icircn care astfel de traduceri au existat Motivul laquocalului verderaquo ar fi putut migra apoi şi icircn alte arii16 Este posibil aşadar să avem de-a face şi icircn acest caz cu interferenţe o explicaţie prin etimologie multiplă fiind convenabilă şi chiar dezira-bilă

3 Icircn linii mari cele de mai sus au fost susţinute icircn 2009 ca parte din-tr-un material mai amplu pe care l-am publicat icircn acelaşi an sub titlul Expresii idiomatice romacircneşti referitoare la regnul animal Precizări eti-mologice17 Faţă de cele spuse atunci simţim nevoia unor completări

31 Icircntr-un articol (Paştele cailor verzi) din toamna lui 2010 Rodica Zafiu (care nu avea cunoştinţă şi de textul nostru) aminteşte de expli-

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 157

caţia dată de St Dumistrăcel (la care subscrie) bdquoAşadar e posibil ca imaginea cailor verzi să fie icircmprumutată plasarea lor pe pereţi este icircnsă o contribuţie romacircnească produsă (cum observa profesorul Stelian Dumistrăcel icircn dicţionarul său Picircnă-n picircnzele albe expresii romacircneşti) prin joc de cuvinte prin amplificarea expresiei ca formulă ritmată şi cu asonanţărdquo18 De asemenea lingvista bucureşteană menţionează (tot după Grigore Bracircncuş vezi supra 2221) sintagmele similare din al-baneză şi neogreacă Icircn plus pentru expr ngr praacutesina aacuteloga lsquocai verzirsquo Rodica Zafiu precizează că bdquounele ipoteze explică formula grecească printr-o etimologie populară sau un joc de cuvinte (bazat pe apropie-rea icircntre aacutelogo lsquocalrsquo şi familia [lui] aloghistoacutes lsquoabsurdrsquo) mai probabil ar fi ca asemănarea să nu fi fost cauza iniţială ci doar un factor de menţi-nere icircn circulaţie al formuleirdquo19

32 Icircn acelaşi articol Rodica Zafiu apreciază că bdquoplasarea [cailor verzi] pe pereţi conferă vedeniilor o anume consistenţărdquo Am zice că este mai mult decacirct atacirct plasarea respectivă conferă produsului imaginar o anu-mită realitate Dacă ndash aşa cum spunea şi Coşeriu (vezi supra 221) ndash absurdul poate fi gacircndit (sau visat) atunci el poate fi şi reprezentat in-clusiv icircntr-o manieră plastică picturală Pereţii şi culorile (ca materie) au rolul de a face ca o formă de conştiinţă să devină intersubiectivă să fie cunoscută văzută şi de alţii Icircn consecinţă expresia noastră icircn va-rianta a umbla după cai verzi pe pereţi (aşa cum este consemnată de St Dumistrăcel) nu mai denotă o acţiune cu totul absurdă Chiar dacă icircn experienţa noastră extralingvistică nu avem de-a face icircn mod normal cu nişte cai verzi aceştia pot fi totuşi icircntacirclniţi (şi ca atare denumiţi) Aici Coşeriu dă exemplul cailor pictaţi care sunt cacirct se poate de reali caii lui Paul Gauguin sunt cai verzi iar cei ai lui Franz Marc ndash cai albaş-tri20 Caii reprezentaţi grafic sunt şi ei reali doar că ndash spre deosebire de cei pe care icirci aflăm icircn natură ndash au o altă existenţă (adică o altă bdquoraţiune de a firdquo) după cum ne icircnvaţă Aristotel (icircn Parva naturalia 2 450 b) 21

33 Interesantă ni se pare contaminarea a icircndruga cai verzi pe pereţi (vezi supra 11) pe care profesorul Dumistrăcel a identificat-o icircntr-o culegere de basme populare Icircngerul romacircnului (1913) alcătuită de C Rădulescu-Codin Frazeologismul a icircndruga verzi şi uscate semnifi-că (după DEX) lsquoa icircnşira a spune fleacuri minciuni vrute şi nevrutersquo mai rar icircnseamnă şi lsquoa face ceva icircn pripă a icircnjghebarsquo Nu este greu de

158 R O M Acirc N Ă

1 H Tiktin Dicţionar Romacircn-German vol I (A-C) [edi-ţie anastatică după ediţia din 1903] Editura Paideia Bu-cureşti 1998 p 258-2592 Vezi şi formula interogativă Cal verde şi arman cuminte ai mai văzut (icircn Elena Niculiţă-Voronca Datinile şi cre-dinţele poporului romacircn adunate şi aşezate icircn ordine mitolo-gică vol II Editura Polirom Iaşi 1998 p 153)3 Vezi Stelian Dumistrăcel Pacircnă-n pacircnzele albe [Dicţi-onar de] Expresii romacircneşti Biografii ndash motivaţii (ediţia a II-a revăzută şi augmentată) Editura Institutul European Iaşi 2001 p 68-704 Vezi pentru aceasta Cristinel Munteanu Oameni şi cai (de la Marin Preda citire) icircn bdquoLimba romacircnărdquo (Chişinău) anul XVII nr 10-12 2007 p 52-59

Note

văzut cum a apărut o asemenea interferenţă (a icircndruga verzi şi uscate + a spune cai verzi pe pereţi) de vreme ce ambele expresii se referă şi la lsquonăscociri minciunirsquo Partea comună o constituie adj verzi care icircnsă semnifică altceva icircn cadrul fiecăruia dintre cele două frazeologis-me amintite (verde opus lui uscat respectiv verde doar icircn calitate de lsquoculoarersquo) Cine cunoaşte etapele vechiului şi complicatului proces de prelucrare a cacircnepii nu icircntacircmpina nicio dificultate icircn a descoperi cum s-a ivit expresia a icircndruga verzi şi uscate cu sensul actual Verbul a icircn-druga icircnseamnă (tot după DEX) lsquoa toarce lacircnă sau cacircnepă icircn fire groase şi puţin răsucite necesare pentru anumite ţesăturirsquo Tortul de cacirclţi de cacircnepă obţinut prin icircndrugare era destinat pacircnzei pentru saci sau unor piese folosite la paturile de dormit deci nimic de soi din punct de ve-dere textil Deja numai a icircndruga putea să desemneze lsquoa vorbi fără şir fără noimărsquo (vezi şi icircntrebarea curentă Ce tot icircndrugi acolo cu care sunt interpelate persoanele care vorbesc incoerent) Se ştie că pentru a o toarce cacircnepa trebuia să fie complet uscată or a amesteca fire verzi şi uscate icircn timpul procesului (tehnologic) al icircndrugării echivalează cu a face o treabă de macircntuială (de aici şi sensul rar al expresiei icircn cauză lsquoa face ceva icircn pripărsquo)22 Un astfel de produs nu putea fi trainic de icircncredere şi la fel trecea icircn ochii comunităţii prin transfer metaforic discursul bdquodezlacircnatrdquo al cuiva Nu ne miră deloc un asemenea mod de a privi lucrurile Aceeaşi optică este ilustrată de icircnsăşi etimologia cuvacircn-tului text (lt lat textus lsquoţesăturărsquo lt texo -ere lsquoa ţesersquo) Pentru a fi credibil ori coerent sau apreciat textul trebuie să fie o bdquoţesăturărdquo bine legată

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 1595 Vezi Cristinel Munteanu Tehnica utilizării frazeologis-melor expresive icircn bdquoLimba romacircnărdquo (Chişinău) anul XVI nr 7-9 2006 p 150-1586 Cf Cristinel Munteanu Sinonimia frazeologică icircn limba romacircnă din perspectiva lingvisticii integrale Editura Independenţa Economică Piteşti 2007 p 199-2007 Ioana Vintilă Observaţii asupra expresiilor rimate icircn bdquoLimba romacircnărdquo (Bucureşti) 1963 (XII) nr 2 p 171-1768 Eugeniu Coşeriu Creaţia metaforică icircn limbaj icircn Eugeniu Coşeriu Omul şi limbajul său Studii de filozofie a limbajului teorie a limbii şi lingvistică generală (Antologie argument şi note de Dorel Ficircnaru) Editura Universităţii bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iaşi 2009 p 1799 Eugeniu Coşeriu Logica limbajului şi logica gramaticii icircn E Coşeriu Omul şi limbajul său p 27510 Eugenio Coseriu Competencia linguumliacutestica Elementos de la teoriacutea del hablar Editorial Gredos Madrid 1992 p 14511 Desigur că la rigoare şi influenţa bdquopur lingvisticărdquo este tot una bdquoculturalărdquo de vreme ce limbajul icircnsuşi este o for-mă a culturii (aşa cum de altfel sunt şi religia laolaltă cu mitologia şi arta adică ndash icircn acest caz ndash literatura fie ea populară ori nu) icircnsă aici am dorit să facem o distincţie netă icircntre icircmprumutul unei unităţi frazeologice şi icircmpru-mutul unui motiv (religios mitologic folcloric etc)12 Grigore Bracircncuş Istoria cuvintelor Editura Fundaţiei bdquoRomacircnia de Macircinerdquo Bucureşti 2004 p 49-5013 Lazăr Şăineanu Basmele romacircne icircn comparaţiune cu legendele antice clasice şi icircn legătură cu basmele popoarelor icircnvecinate şi ale tuturor popoarelor romanice (Ediţie icircngri-jită de Ruxandra Niculescu Prefaţă de Ovidiu Bicircrlea) Editura Minerva Bucureşti 1978 p 36014 Pentru limba romacircnă mai ales pentru calcuri o de-monstrează icircn special cartea de referinţă a lui Eugen Munteanu Lexicologie biblică romacircnească Editura Hu-manitas Bucureşti 200815 Icirci mulţumim şi aici Profesorului Eugen Munteanu de la Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iaşi pentru amabilitatea cu care a răspuns solicitării noastre de a ne furniza toate contextele (care ne interesau) din versiunile romacircneşti ale Bibliei de la primele traduceri pacircnă la edi-ţiile actuale16 Pentru o analiză aprofundată din perspectiva is-toriei religiilor a culorii cailor biblici din Apocalipsă (puşi icircn corespondenţă şi cu caii din cap Zaharia) vezi

160 R O M Acirc N ĂPierre Sauzeau amp Andreacute Sauzeau Les chevaux coloreacutes de lrsquolaquoApocalypseraquo icircn bdquoRevue de lrsquohistoire des religionsrdquo 1995 vol 212 nr 3 p 259-298 şi idem Les chevaux coloreacutes de lrsquolaquoApocalypseraquo II Commentaires iconogra-phie et leacutegendes de lrsquoAntiquiteacute au Moyen Age icircn bdquoRevue de lrsquohistoire des religionsrdquo 1995 vol 212 nr 4 p 379-396 Specialiştii francezi s-au ocupat şi de reprezentările cailor apocaliptici icircn iconografie ndash un argument icircn plus pentru identificarea eventualilor cai verzi pe pereţii bisericilor17 Vezi Cristinel Munteanu Expresii idiomatice romacircneşti referitoare la regnul animal Precizări etimologice icircn bdquoAna-lele Universităţii laquoDunărea de Josraquo din Galaţirdquo fascicula XXIV an 2 nr 1 [Actele conferinţei internaţionale Lexic comun Lexic specializat ediţia a II-a Galaţi 17-18 sep-tembrie 2009 coord Doina Marta Bejan Oana Cenac] Editura Europlus 2009 p 280-29018 Rodica Zafiu Paştele cailor verzi icircn bdquoDilema vecherdquo nr 346 30 sept ndash 6 oct 2010 p 719 Ibidem20 Icircn legătură cu unele aspecte legate de lexemaacutetica sa E Coşeriu se referă de mai multe ori la problema laquocailor verziraquo Iată două contexte grăitoare bdquoPor otra parte las sintagmas como cavallo verde cavallo azzurro son pro-bablemente menos frecuentes que cavallo bianco (sauro bigio leardo etc) ya que en nuestra experiencia extra-linguumliacutestica no encontramos normalmente caballos verdes y azules Pero si se conocen tales caballos por ejemplo caballos pintados (que son reales por lo menos en la mis-ma medida en la que lo son los caballos que se pueden cabalgar) no hay ninguna dificultad en llamarlos preci-samente cavalli verdi y cavalli azzurrirdquo (E Coseriu Las solidaridades leacutexicas [1967] icircn Eugenio Coseriu Princi-pios de semaacutentica estructural Editorial Gredos Madrid 1977 p 160) bdquoSeguramente hablamos raras veces de caballos verdes o azules porque no conocemos tales ca-ballos en la realidad extralinguumliacutestica Ahora bien desde el punto de vista de la lengua las expresiones caballo verde y caballo azul no son en absoluto desviaciones Las utiliza-mos sin maacutes cuando se crean caballos asiacute ndash por ejemplo en la pintura ndash Los caballos de Paul Gauguin son natu-ralmente caballos verdes y los caballos de Franz Marc son caballos azules No tenemos dificultad alguna en utilizar tales expresionesrdquo (Eugenio Coseriu Competencia lin-guumliacutestica Elementos de la teoriacutea del hablar Editorial Gre-dos Madrid 1992 p 242)

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 16121 Iată cuvintele lui Aristotel bdquoDar aşa cum animalul zugrăvit icircntr-un tablou este şi animal şi imagine ambe-le constituind o unitate şi un acelaşi lucru deşi existenţa celor două nu e aceeaşi astfel că-l putem considera sau ca animal sau ca imagine la fel trebuie să presupunem că şi imaginea din noi este icircn sine imagine dar icircn acelaşi timp şi o reprezentare a altui lucru Icircn ea icircnsăşi este o viziu-ne sau imagine dar icircntrucacirct se referă la altceva este ca o icoană sau un act de amintirerdquo (Aristotel Parva natura-lia Scurte tratate de ştiinţe naturale traducere de Şerban Mironescu şi Constantin Noica Editura Ştiinţifică Bu-cureşti 1972 p 52)22 Mai poate fi sugerată o explicaţie (deşi nu-i la fel de convingătoare) Cacircnd se culegea cacircnepa (pe la sfacircrşitul lunii iulie) erau alese mai icircntacirci firele cu flori (mai preţu-ite) cele cu seminţe urmacircnd a fi treierate După treierat firele cu seminţe erau şi ele prelucrate icircntr-o manieră ase-mănătoare doar că (amănunt demn de reţinut) acestea erau mai groase şi mai verzi decacirct cele cu flori

162 R O M Acirc N Ă

Anatol EREMIA Lilia StEgăREScuSate gemene cu denumiri identice

Toponimia din spaţiul geografic pruto-nis-trean icircn ansamblul ei prin conţinut şi formă este romacircnească Sub aspect social-istoric şi etnolingvistic aceasta prezintă trăsături co-mune cu cele din restul teritoriului dacoro-macircn icircncadracircndu-se astfel icircn sistemul toponi-mic general de limbă şi cultură romacircnească Identitatea numelor topice din teritoriile populate de romacircni rezidă icircn primul racircnd icircn unitatea limbii culturii şi tradiţiilor poporului romacircn Mediul social-economic identic mo-dul de viaţă comun condiţiile fizico-geografi-ce şi naturale asemănătoare sunt factorii care de asemenea au generat crearea aceloraşi de-numiri şi modele structurale icircn nomenclatu-ra topică romacircnească Circa 800 de localităţi din cele aproximativ 2000 de aşezări umane din Basarabia existente icircn prezent adică 40 la sută au denumiri identice sau asemănătoare cu peste 2350 de aşezări de pe teritoriul ac-tual al Romacircniei din numărul total de 13500 de sate şi oraşe

Pacircnă la icircnceputul sec al XIX-lea situaţia a fost alta şi icircn mod cert icircn favoarea denumirilor identice Regimul de oblăduire ţaristă icircn Ba-sarabia după anexarea provinciei la Imperiul Rusiei icircn anul 1812 pacircnă icircn anul 1918 a in-fluenţat negativ nomenclatura topică basara-beană Denumirile multor localităţi au fost denaturate prin adaptare la limbajul adminis-

AE ndash dr hab lingvist cercetător specialist icircn

onomastică A editat 25 de cărţi cele mai recente

fiind Dicţionar explicativ şi etimologic de termeni

geografici Chişinău 2006 Dicţionar geografic universal

Chişinău 2008 Localităţile Republicii Moldova Ghid

informativ documentar 2009

LS ndash cercet şt la Sectorul de istorie a limbii

dialectologie şi onomastică al Institutului de Filologie

al AŞM

i t i n e r a r l e x i c a l 163

traţiei ruse unele fiind traduse altele substituite Numelor romacircneşti icircn -ani -eni şi -eşti li s-au icircnlocuit formanţii prin terminaţiile străine -anicirc -eanicirc şi -eşticirc (Briceni ndash Briceanicirc Floreşti ndash Floreşticirc Racircşcani ndash Racircş-canicirc etc) Mai toate satele apărute de-a lungul sec al XIX-lea au fost denumite icircn ruseşte (Alexandrovka Borisovka Kostantinovka Mihai-lovka Nicolaevka Romanovka etc)

Ceea ce n-a reuşit să facă administraţia ţaristă icircn toponimia basarabea-nă icircntru icircnstrăinarea acesteia icircn perioada postbelică au continuat şi au realizat autorităţile sovietice Mutilate eronate ndash numai să nu semene icircntre ele denumirile de localităţi din stacircnga şi din dreapta Prutului Icircn perioada respectivă şi-au pierdut vechile denumiri circa 200 de locali-tăţi icircn urma substituirii lor cu alte denumiri considerate de ideologii bdquotimpului roşurdquo adecvate şi corespunzătoare politicii de colonizare şi de deznaţionalizare a băştinaşilor Multe denumiri identice au dispărut icircn urma lichidării aşezărilor respective fiind declarate de autorităţi ca lipsite de perspectivă socială şi economică

Convergenţele şi identitatea onimică dintre satele din Basarabia şi din restul spaţiului romacircnesc se manifestă sub diverse aspecte lingvisti-ce Din punct de vedere etimologic omogenitatea onimică rezidă icircn proprietatea numelor de localităţi de a avea aceeaşi origine lingvistică predominant romacircnească icircn tot spaţiul carpato-danubiano-pontic de la Tisa pacircnă la Nistru şi dincolo de Nistru Pretutindeni aici prevalea-ză numele de locuri şi localităţi de provenienţă romacircnească formate cu ajutorul procedeelor şi mijloacelor derivative proprii dintre care şi formaţiile icircn -eşti şi -ani -eni Avrămeni Focşani Băneşti Brătuleni Că-lineşti Costeşti Nicoreşti Mihăileni Stroieşti Todireşti Vărzăreşti Aceste nume topice cu bază antroponimică ne trimit adesea la vechi condu-cători ai obştilor săteşti (cnezi juzi vătămani) la foştii proprietari de moşii şi sate (demnitari curteni oşteni) la primii locuitori şi icircnteme-ietori de sate

Icircn plan lexical se impun numele topice provenite din apelativele moş-tenite din geto-dacă sau latină Cacircteva exemple Numele de obacircrşie carpatină Chicera explicate printr-un etimon autohton (kikhera ndash bdquodeal munterdquo) au descins spre sud şi spre sud-est prin Bucovina şi Moldova de Nord pacircnă icircn ţinuturile Lăpuşnei şi Tigheciului Le găsim atestate icircn stacircnga Prutului icircncă din sec XV-XVI Runcurile denumiri-

164 R O M Acirc N Ăle cu bază etimologică latină (lat runcus runcare ndash bdquoa curăţa un teren de buruieni şi mărăcinirdquo) ca şi Curăturile creaţiile onimice proprii (a cura bdquoa despăduri a defrişardquo + suf -(ă)tură) formează arii stabile icircn toate regiunile muntoase şi de pădure din acest imens spaţiu geografic Matca Runcului Valea Runcului sunt nume topice pe care le icircntacirclnim icircn centrul Basarabiei

Deosebit de numeroase sunt identităţile toponimice de factură to-pografică Cacircteva exemple Nume oronimice Găvanu microtoponi-me şi un nume de sat icircn fostul ţinut Tigheci (Basarabia) ndash Găvanu locuri şi Găvanele localitate icircn jud Brăila (Romacircnia) Hacircrtop 10 localităţi şi extrem de numeroase locuri icircn Basarabia ndash Hacircrtop Hacircr-toape sate icircn jud Neamţ Suceava Iaşi (Romacircnia) Măgura Măgura Nouă Măgureanca Măgurele icircn stacircnga Prutului ndash Măgura 19 sate icircn judeţele Bacău Braşov Constanţa Dacircmboviţa Hunedoara Olt Pra-hova Măgurele mai multe sate icircn judeţele Bistriţa-Năsăud Ilfov Me-hedinţi Tulcea (Romacircnia) Nume hidronimice Facircntacircna Albă sat icircn rn Edineţ Facircntacircna Zacircnelor localitate icircn fostul judeţ Ismail icircn plus circa 500 de locuri (Facircntacircniţa Facircntacircna Moşilor Facircntacircna Fetelor Facircn-tacircna din Zăvoi şa) la est de Prut ndash Facircntacircna Doamnei sat icircn judeţul Călăraşi Facircntacircnile localităţi icircn judeţele Alba Arad Bacău Dolj Iaşi Mureş Sibiu Suceava la care se adaugă o sumedenie de microtopo-nime similare din Romacircnia

Convergenţele şi identitatea de nume topice au fost generate de multe ori şi de factori particulari locali de anumite fapte evenimente şi icircn-tacircmplări din viaţa oamenilor Strămutarea populaţiei de pe malul drept al Prutului pe celălalt de exemplu a dat naştere mai multor aşezări cu aceleaşi nume Zbieroaia (jud Iaşi) ndash Zbieroaia (rn Nisporeni) Po-găneşti (jud Vaslui) ndash Pogăneşti (rn Hacircnceşti) Costuleni (jud Iaşi) ndash Costuleni (rn Lăpuşna) Paşcani (jud Galaţi) ndash Paşcani (rn Cahul) Medeleni (jud Iaşi) ndash Medeleni (rn Ungheni) şa

Oraşul Racircşcani din Republica Moldova (localitate denumită şi Racircşca-nu) precum şi Racircşcanii fostă moşie şi sat acum cartier al oraşului Chi-şinău i-au avut coproprietari de ocine icircn sec al XVIII-lea pe Toader Racircşcanu şi respectiv pe fiul său Constantin Racircşcanu descendenţi dintr-o viţă de neam Racircşcanu originară din Racircşca sat şi mănăstire icircn jud Suceava

i t i n e r a r l e x i c a l 165

Toader Bubuiog pacircrcălab de Roman (1516-1523) şi mare logofăt (1525-1537) sol al lui Petru Rareş icircn Transilvania (1527) Turcia (1528) şi Polonia (1532) ctitor al Mănăstirii Humorului (1539) stăpacircnea icircn sec al XVI-lea moşii pe dreapta şi pe stacircnga Prutului icircn cuprinsul cărora au luat fiinţă mai tacircrziu patru sate Bubuiogii pe Fru-muşiţa Bubuiogii de lacircngă lacul Beleu care icircmpreună cu Sărăienii au format mai tacircrziu localitatea Slobozia Mare de astăzi (rn Cahul) Bu-buiogii de pe Cahul (ţin Tigheci) Bubuiogii de pe Bacircc astăzi comună suburbană a Chişinăului cunoscută cu denumirea Bubuieci toate aşe-zările dispunacircnd de vechi atestări documentare

Crearea de slobozii a prilejuit apariţia unui mare număr de toponime identice circa 25 de localităţi icircn Republica Moldova (Slobozia Slo-bozia Mare Slobozia Doamnei Slobozia-Horodişte Slobozia-Măgura Slobozia-Şireuţi şa) şi 35 de localităţi icircn Romacircnia (Slobozia Slobozia Nouă Slobozia-Boteşti Slobozia-Cioreşti Slobozia-Oancea Slobozia-Suceava şa) Primele slobozii cunoscute datează icircncă de la icircnceputul sec al XV-lea Acestea erau bdquosate de milărdquo dăruite de domnitori mari-lor dregători curtenilor căpeteniilor de oşti bdquopentru dreapta şi credin-cioasa lor slujbărdquo faţă de domnie şi ţară Mai tacircrziu crearea de slobozii a urmărit şi alte scopuri consolidarea situaţiei economice a latifundi-arilor şi a mănăstirilor popularea locurilor bdquode pustiurdquo şi a satelor cu puţini locuitori sau părăsite cacircndva Icircn aceste localităţi aveau dreptul să se strămute oamenii veniţi din alte regiuni şi numai icircn rare cazuri oameni de pe loc dar bdquofără dăjdii şi fără birrdquo adică liberi icircn limbajul epocii slobozi De aici denumirile aşezărilor respective ndash Slobozii ter-menul-etimon slobozie devenind astfel nume propriu pentru nume-roase localităţi

Identitatea toponimică romacircnească a fost demult observată dar nu şi suficient de bine argumentată şi just interpretată Astfel la baza unor coincidenţe de nume ale satelor menţionate documentar icircn sec XV-XVI pe teritoriul Transilvaniei şi Moldovei a fost lansată te-oria migraţionistă conform căreia romanicii s-au deplasat spre est de Carpaţi anume icircn perioada atestării lor icircn documente (sec XV-XVI) şi nu mai icircnainte Astfel s-a icircncercat a demonstra prezenţa mult mai timpurie a slavilor icircn Moldova faţă de romacircni care chipurile au pă-truns aici mai tacircrziu şi deci reprezintă o populaţie venită migratoare

166 R O M Acirc N Ăcare bdquoa ocupatrdquo şi bdquoa colonizatrdquo aceste teritorii Au fost emise şi alte opinii potrivit cărora coincidenţa de nume topice ar fi icircntacircmplătoare sau mai mult artificială special creată de administraţia romacircnă icircn perioada antebelică Or lucrurile s-au petrecut după cum am văzut tocmai invers

A fost şi mai e nevoie de mari eforturi spirituale şi profesionale pen-tru a dăracircma temeiurile doctrinei bdquoprefabricaterdquo eronate conform că-reia moldovenii ar vorbi o limbă aparte o altă limbă deosebită de cea romacircnă din care cauză chipurile ei ar trebui să dispună deci şi de o altă scriere de o altă literatură de o altă onomastică şi prin urmare de o altă toponimie Politica aceasta este promovată şi astăzi de către liderii separatişti şi de unii politicieni impostori

Reconstituirea fondului toponimic romacircnesc revenirea la denumirile tradiţional-istorice ale satelor şi oraşelor noastre punerea icircn drepturi cu statut de aşezări independente de sine stătătoare a localităţilor odinioară comasate sau scoase de la evidenţă reglementarea scrierii numelor topice ndash toate aceste acţiuni vor restabili echilibrul identităţii onimice şi vor renova patrimoniul toponimic naţional basarabean

Icircn anul 1991 cacircnd luaseră amploare evenimentele din cadrul mişcării de eliberare din cătuşele totalitarismului sovietic şi de renaştere naţi-onală Societatea bdquoLimba Noastră cea Romacircnărdquo din Chişinău a lansat acţiunea de intensificare a legăturilor de prietenie dintre romacircnii din dreapta şi din stacircnga Prutului sub genericul bdquoSate gemenerdquo Icircn anii 1990-1995 săptămacircnalul bdquoLiteratura şi Artardquo unele ziare şi reviste ba-sarabene la rubrica bdquoHai să dăm macircnă cu macircnărdquo publicau articole cu acelaşi generic semnate de cercetătorii Anatol Eremia Emil Macircndacirc-canu Ion Holban Icircn 1998 Societatea bdquoLimba Noastră cea Romacircnărdquo din Chişinău şi Societatea bdquoŞtefan cel Marerdquo din Suceava au relansat acţiunea scopul preconizat fiind stabilirea unor stracircnse relaţii de fră-ţie şi icircntrajutorare pe toate planurile icircntre locuitorii satelor cu denu-miri identice situate pe ambele maluri ale Prutului Pentru a susţine icircn continuare această acţiune revista bdquoLimba Romacircnărdquo şi unele ziare din Chişinău timp de mai mulţi ani icircncepacircnd din septembrie 1998 au publicat la tema dată materiale cu caracter istoric şi lingvistic inclusiv repertoriile localităţilor cu denumiri identice sau etimologic icircnrudite din unele judeţe din Romacircnia şi din Republica Moldova

i t i n e r a r l e x i c a l 167

Drept consecinţă legăturile de prietenie şi frăţie ale locuitorilor din bdquosatele gemenerdquo icircntr-adevăr s-au amplificat şi şi-au lărgit spaţiul geo-grafic S-au stabilit relaţii economice şi culturale directe icircntre mai multe comune şi sate cu aceleaşi nume Colibaşi Vorniceni Stroieşti Pogăneşti Slobozia Costeşti Todireşti Medeleni şa Locuitorii de pe ambele ma-luri au desfăşurat acţiuni comune la nivel de localitate şcoală familie

Studiul identităţii numelor de locuri şi localităţi de pe ambele maluri ale Prutului va contribui negreşit la cunoaşterea istoriei limbii şi cultu-rii naţionale va servi drept prilej de a ne regăsi după ani şi ani de răzle-ţire după decenii de despărţire şi icircnstrăinare puse la cale de străini de a ne apropia unii de alţii organizacircnd icircn acest scop icircntruniri şi acţiuni comune la toate nivelurile şi icircn toate sferele de activitate

168 R O M Acirc N Ă

Diana VrabieReverberaţii ale modelului cultural francez icircn context european şi universal

Organizarea unui colocviu reprezintă un act de responsabilitate şi angajare deplină căruia nu i te mai poţi sustrage la un mo-ment dat chiar dacă implicarea epuizantă pe de o parte şi reticenţele inevitabile pe de alta icircţi pot prefigura retragerea fie şi en-glezească

Cu un an icircn urmă icircn plină vacircltoare academi-că ne icircncolţea ideea organizării unui colocviu de format francofon care să sfideze limitele activităților noastre abitudinale reunindu-ne sub emblematicele reverberaţii ale modelu-lui cultural francez Plecam de la opinia că pe parcursul evoluţiei istoriei moderne dimen-siunea protectoare a spiritualităţii franceze icircn raport cu cea romacircnă a devenit incontesta-bilă Infuzia de cultură francofonă icircn spaţiul romacircnesc din secolul al XIX-lea a impulsio-nat vizibil forţele intelectuale autohtone fe-nomen ce a condus finalmente la icircncadrarea culturii şi literaturii romacircne icircn circuitul valo-ric european Tabloul relaţiei franco-romacircne icircn secolul al XXI-lea este de o bogăţie şi de o diversitate fără precedent icircn istorie Astăzi icircn-trepătrunderea dintre cele două culturi are o infinitate de expresii noi rolul director al mo-delului francez menținacircndu-se cu fermitate icircn lingvistică literatură icircnvățămacircnt jurnalism politică etc

DV ndash dr conf univ Universitatea bdquoAlecu Russordquo

Bălţi Catedra literatura romacircnă şi universală

Autoarea volumelor Urme pe nisip (2005) Cunoaştere

şi autenticitate (Premiul Didactica al Salonului

Internaţional de Carte Iaşi 2009) Literatura pentru

copii (Premiul Ministerului Educaţiei al Salonului de

Carte pentru copii Chişinău 2010)

c o l o c v i u 169

Toate aceste idei au fost bdquomoşiterdquo o vreme fiind supuse interogaţiilor interioare care ne sugerau că astăzi cacircnd modelul anglo-american este tot mai expansiv cacircnd unele voci susţin că vremea fineţurilor a trecut şi că tăvălugul uniformizării globale e implacabilă un colocviu care ar valorifica impactul francofoniei poate părea oarecum desuet

Dar aşa cum orice idee are dreptul la existenţă am pornit icircn scurt timp la drum icircmpreună cu Maria Abramciuc şefa Catedrei de literatură ro-macircnă şi universală a Universităţii bdquoAlecu Russordquo din Bălţi Am elaborat conceptul colocviului i-am formulat obiectivele dacircndu-i un anume contur după care am răsfoit agendele electronice icircn căutarea susţi-nătorilor acestui concept şi ecourile nu au icircntacircrziat Printre primii din Aix-Marseille ne-a răspuns Estelle Variot care prin titlul formulat pentru colocviu (Les relations franco-roumaines influences et reacutecipro-citeacute) dădea tonul potrivit ideilor noastre Icircn scurt timp cercetătoarei din Franţa i s-au alăturat grupuri icircntregi de cercetători de la Institu-tul naţional de cercetare ştiinţifică din Montreal de la Universitatea bdquoAl I Cuzardquo din Iaşi de la Universitatea bdquoSpiru Haretrdquo din Bucureşti etc Era un moment decisiv cacircnd dialogul se instituise şi lucrurile tre-buiau armonizate Am constituit echipa de lucru comitetul ştiinţific şi lucrurile au intrat icircn făgaşul normalităţii Astfel că la 19 aprilie 2013 Sala Polivalentă a Universităţii bdquoAlecu Russordquo din Bălţi găzduia invitaţi din medii academice şi culturale din diferite spaţii Reuniunea ştiinţifi-că a fost organizată de către Catedra de literatură romacircnă şi universală Universitatea bdquoAlecu Russordquo din Bălţi icircn colaborare cu Catedra de lim-ba romacircnă pentru studenţi străini şi Catedra de jurnalism şi ştiinţe ale comunicării a Universităţii bdquoAl I Cuzardquo din Iaşi precum şi cu Centrul de studii multilingvistice şi interculturale al Universităţii bdquoSpiru Haretrdquo şi Institutul naţional de cercetare ştiinţifică Montreal

Deschiderea lucrărilor colocviului a fost marcată de cuvacircntul de salut al doamnei Valentina Priţcan (Universitatea bdquoAlecu Russordquo Bălţi) pro-rector pentru relaţii internaţionale şi integrare europeană care a subli-niat necesitatea acestui dialog al limbilor şi literaturilor europene

Şedinţa de deschidere a lucrărilor a fost susţinută de către cercetători marcanţi icircn domeniul literelor Astfel Constantin Pricop prof univ dr la Universitatea bdquoAl I Cuzardquo din Iaşi a subliniat ideea despre ro-lul modelelor directoare icircn orice cultură iar cercetătoarea Ana Bantoş

170 R O M Acirc N Ăconf univ dr hab s-a pronunţat asupra individualităţii alterităţii şi modernităţii confluenţelor literare romacircno-franceze

Colocviul a antrenat numeroşi profesori cercetători consacraţi şi doc-toranzi din diverse centre universitare ale Republicii Moldova şi Ro-macircnia interesaţi de relevarea şi investigarea modurilor de proiectare a limbii franceze icircn dinamica limbilor europene dar şi de evaluarea comparată a literaturilor europene icircn funcţie de cum se răsfracircnge icircn dezvoltarea lor modelul cultural francez

Lucrările Colocviului au fost organizate icircn mai multe secţiuni Litera-tura franceză icircn orizontul literar european şi universal Limba franceză şi arhitectura limbilor europene Jurnalismul francez şi dinamica jurnalismu-lui european Didactica şi provocările icircnvățămacircntului actual icircn noul peisaj lingvistic şi literar european Limba şi literatura franceză icircn orizontul euro-pean şi universal Posibilitatea extinderii colocviului a fost asigurată de o videoconferinţă realizată icircn centrul de reuşită universitară icircn cadrul căreia şi-au susţinut lucrările participanţi din Montreal şi Bucureşti

Pe parcursul celor două zile de dezbateri invitaţii au abordat icircn mod exhaustiv problematica impactului modelului cultural francez asupra limbilor şi literaturilor europene relevată icircn acumularea unor experi-enţe diverse şi complexe

Dacă literaţii s-au referit icircn comunicările lor la aspecte vizacircnd deschi-derile şi icircnchiderile de paradigmă literară icircn cacircmpul tensiunilor canonice romacircno-franceze influenţele poeticilor franceze icircn poezia romacircnească mo-dernă raportul identitate ndash alteritate influenţele franceze icircn tipologia co-mică a lui Vasile Alecsandri critica psihanalitică franceză şi modernitatea actului critic romacircnesc etc lingviştii au cercetat modelele franceze de for-mare a unităţilor lexicale icircn limba romacircnă aspectele transferului lingvistic icircn achiziţia limbii romacircne de către francofoni vocabularul biblioteconomic romacircnesc sub influenţa modelului francez adjectivele cromatice de origi-ne franceză icircn creaţia scriitorilor romacircni relaţia dintre subiect şi predicat (modelul tesnierian) etc

Un loc aparte icircn cadrul lucrărilor colocviului l-a avut secţiunea Jurna-lismul francez şi dinamica jurnalismului european care a oferit spaţiu dezbaterilor privind modelul cultural francez şi starea actuală a presei de cultură din Republica Moldova elementul cultural francez şi originile

c o l o c v i u 171

presei scrise romacircneşti transferul cultural francez icircn revista bdquoLiteratorulrdquo etc

Icircn cadrul videoconferinţei axată icircn special pe probleme de didactică au fost susţinute comunicări edificatoare pentru obiectivele coloc-viului cum ar fi Pour lrsquointeacutegration de la dimension culturelle agrave lrsquoeacutecole Pratiques de formation en arts plastiques des enseignants du primaire au Queacutebec Enseignement de la litteacuterature franccedilaise quelle didactisation

Icircn cele ce urmează vom oferi publicului interesat cacircteva dintre comu-nicările susţinute icircn secţiunile colocviului care din punctul nostru de vedere sunt relevante pentru dinamica acestei manifestaţii

172 R O M Acirc N Ă

Ana BAntoşConfluenţe literare romacircno-franceze individualitate alteritate modernitate

Autonomia individului de la o vreme este re-adusă icircn actualitate de către modernitatea sau chiar postmodernitatea icircnţeleasă ca fenomen recuperator al unor experienţe de limbaj şi ca posibilitate a scriitorilor de a repune omul icircn legătură cu universul cu cosmosul Acest lu-cru se icircntacircmplă deopotrivă icircn peisajul literar din diverse arealuri inclusiv cel francez şi cel romacircnesc din Romacircnia şi din Basarabia In-dividul are un rol esenţial icircn sensul că precum menţionează Nicolas Di Meo profesor la Universitatea Bordeaux 3 este bdquoun mediator prin excelenţă icircntre dimensiunea fragmenta-ră a existenţei istorice şi abisul ontologic in-finit pe care autorii icircşi propun să-l exploatezerdquo (Nicolas Di Meo Individu et individualisme chez Marguerite Yourcenar wwwrevue-relieforg) Icircn general individualismul este pus icircn directă legătură cu modernitatea şi cu desco-perirea Lumii Noi (1492) cacircnd este propul-sată icircn prim-plan icircntr-un mod specific şi pro-blema alterităţii Icircntacirclnirea dintre două lumi pune problema atitudinii faţă de necunoscut de străin de celălalt Toate acestea indică după cum afirmă Elisabeth Chelier-Visuvalin-gam autoarea lucrării Literatură şi alteritate asupra incapacităţii de a gacircndi diferenţa (bdquoin-capaciteacute de panser la diffeacuterencerdquo) Alteritatea se află icircn opoziţie cu sineitatea bdquoCelălalt e cel

c o l o c v i u 173

care nu sunt Eurdquo Viziunea franceză icircn acest sens după cum constată specialiştii icircn domeniu este configurată icircntr-un mod aparte de către Montaigne icircn Eseurile sale (1589) Montesquieu Diderot prin ter-meni precum cel de civilizaţie icircn opoziţie cu lumea primară sălbatică icircn spiritul iluminismului din secolul al XVIII-lea de către J-J Russo icircn Discurs asupra ştiinţelor şi artelor (1750) care pune problema icircn alţi termeni situacircnd natura mai presus de om Voltaire replicacircndu-i aces-tuia din urmă că bdquovrea să ne facă să paştem iarbărdquo Voltaire este acel care alături de Montesquieu pune accentul pe pasiunile şi caracterele specifice ale popoarelor La racircndul lor autorii cosmopoliţi conside-racircndu-se bdquocetăţeni ai lumiirdquo promovează inspiraţia exotică inclusiv cea de sorginte orientală făcacircnd carieră icircn literatura franceză Un capitol aparte icircl constituie viziunea lui Baudelaire Mallarmeacute Rimbaud exo-tismul din Florile răului avacircnd şi o semnificaţie morală gustul pentru frumuseţea imuabilă şi propulsarea autenticităţii individuale fiind reperele principale Din perspectiva lui Baudelaire modernitatea e o sinteză icircntre bdquoeternitateardquo Artei şi contingenţa Istoriei Pentru el după cum precizează Foucault bdquoModernitatea nu este pur şi simplu o formă de raportare la prezent aceasta e de asemenea un fel de raport pe care trebuie să-l stabileşti cu tine icircnsuţi Atitudinea voluntară a modernităţii e legată de un ascetism indispensabil A fi modern nu icircnseamnă să te accepţi pe tine icircnsuţi cel care eşti icircn fluxul momentelor ce trec aceasta icircnseamnă să te prinzi pe tine icircnsuţi ca obiect al unei elaborări complexe şi de duratărdquo (apud Elisabeth Chelier-Visuvalingam p 150) Punctul de vedere mallarmean se remarcă prin nota subiectivă Rimbaud dacircnd prioritate simbolului navigării spre necunoscut Icircn sec al XX-lea Anto-nin Artaud va exprima un punct de vedere conform căruia cultura eu-ropeană este marcată de raţionalism corpul fiind separat de spirit mai precis cultura europeană este contrariul culturii magice pe care auto-rul francez o cunoaşte icircn Mexic unde călătorind s-a inspirat pentru două dintre lucrările sale (Mesaje revoluţionare şi Tarahumarus 1936)

Privită din perspectiva manierei icircn care o cultură poate interpreta di-ferenţa caracteristică dialectica eului şi a celuilalt icircn contextul literar romacircnesc se proiectează către ceea ce Todorov defineşte drept trans-cendenţa nouă fondată nu pe divin ci pe socialitatea omului şi plura-litatea oamenilor Icircn interbelic confluenţele literare romacircno-franceze s-au axat anume pe acest principiu Sunt cunoscute numeroasele studii

174 R O M Acirc N Ăşi cercetări icircn plan comparativ francez-romacircn E de ajuns să amintim articolele din presa periodică semnate de către tacircnărul Mircea Eliade sau opiniile lui Ibrăileanu despre Proust sau faptul că psihologizarea ia proporţii la prozatorii din interbelic (Hortensia Papadat Bengescu Camil Petrescu) Aş aminti aici şi studiul Eleonorei Hotineanu Liri-ca interbelică din Basarabia şi poezia franceză modernă care se referă la influenţa poeziei franceze asupra celei basarabene din interbelic Icircn li-teratura romacircnă perspectiva asupra individualităţii este aceeaşi ca şi icircn literatura franceză Icircnsă e de menţionat faptul că despre modernism s-a discutat cu precădere icircn perioada interbelică iar icircn anii postbelici cel puţin icircn peisajul literar pruto-nistrean se discută icircn contradictoriu şi de multe ori rectiliniu sau nu se discută deloc Amintim că şi icircn contex-tul literaturii franceze unde au luat naştere şi au evoluat cel mai verti-ginos mişcările avangardiste modernismul s-a profilat din perspectiva ambivalenţei sale Astfel Apollinaire generalizacircnd de fapt atmosfera discuţiilor literare de la icircnceputul sec XX afirma că bdquodacă există un spirit nou care se traduce altfel decacirct prin imitarea romantismului sau a naturalismului este pentru că aşa se manifestă incertitudinile actu-ale ale imaginaţieirdquo (bdquoSrsquoil y a un esprit nouveau qursquoil se traduise aut-rement que par ces imitations du romantisme et du naturalisme par quoi se manifestent les incertitudes actuelles des imaginationsrdquo) (apud Antoine Compagnon Lrsquoantimodernisme de la NRF)

Un alt detaliu interesant al peisajului literar francez privit din per-spectiva modernizării constă icircn orientarea de dreapta şi de stacircnga antimodernismul venind dinspre stacircnga Urmacircnd calea deschisă de către Thibaudet literatura se orientează spre dreapta icircn timp ce pro-vincia este de stacircnga expresia bdquoLa France crsquoest un pays ougrave la litteacuterature srsquoappelle Paris exclusivement Paris et ougrave la politique srsquoappelle la pro-vince rien que la provincerdquo fiind cacirct se poate de elocventă

Icircn context romacircnesc icircntr-o discuţie recentă profesorul de filozofie Constantin Aslam abordacircnd problema fenomenelor culturale moder-niste de la icircnceputul secolului al XX-lea susţine că modernitatea clasi-că occidentală n-a fost urmată icircntocmai icircn toate ţările ţinacircndu-se cont de următoarele momente mai importante Individualism Capitalism Industrializare Alfabetizare Ştiinţă Icircn opinia autorului citat icircn spaţiul romacircnesc se poate vorbi nu de o abatere de la modelul occidental ci de un alt tip de modernitate icircn spiritul evoluţionismului din secolul

c o l o c v i u 175

al XIX-lea de la inferior la superior Căci după cum consideră C Aslam la noi fenomenul mai e perceput ca fiind icircn curs de constituire mo-dernizarea extinzacircndu-se pe arii restracircnse fiind considerată drept o mişcare icircn ariergardă propria modernitate reieşind din existenţa unei mase critice necesară pentru ca icircntreaga masă de oameni să icircnţelea-gă importanţa fenomenului respectiv ceea ce nu e valabil pentru Ro-macircnia unde conduita modernă nu este intrinsecă modului de a fi al romacircnului Icircn mod evident icircn contextul romacircnesc nu este neglijată modernitatea occidentală icircnsă e o diferenţă icircntre aspiraţie şi realitate Explicaţia concretă a acestei situaţii după expresia lui C Aslam constă icircn faptul că bdquotrăim icircntr-o zonă unde suntem tot timpul contestaţirdquo aici ciocnindu-se interesele marilor puteri motiv pentru care bdquotrebuia să ne păstrăm identitatea icircn condiţiile marilor presiunirdquo De aceea orga-nică modernitatea occidentală s-a făcut treptat mai icircntacirci dezvoltacircndu-se piaţa după care au apărut instituţiile Iar icircn arealul romacircnesc moder-nitatea a fost bdquode sus icircn josrdquo Icircntorşi icircn ţară romacircnii şcoliţi icircn Occident au aplicat cunoştinţele lor icircn practică

Deci acestea au fost condiţiile modernizării icircn Romacircnia şi nu se pu-tea ca ele să nu fie reflectate şi icircn literatura din perioada interbelică individualismul şi modernitatea aflacircndu-se icircn raporturi contradictorii Situaţia actuală nu diferă prea mult de cea din interbelic literatura ro-macircnă de la Est de Prut purtacircnd amprente mai evidente icircn acest sens Voi aduce un exemplu Nicolai Costenco

Configurarea alterităţii icircn perioada postbelică icircn creaţia aceluiaşi scrii-tor se cere raportată la icircnsuşi scriitorul Costenco cel care pentru a su-pravieţui a trebuit să se accepte pe sine icircnsuşi ca pe un altul Procesul acesta a icircnceput icircn Gulagul stalinist unde s-a aflat timp de cincispreze-ce ani Trebuie amintit că deportaţilor li s-a spus că ei nu vor mai vedea niciodată locurile de unde au plecat Anume aşa se explică hibridizarea conştiinţei scriitorului dacă putem spune aşa voinţa de a crede icircn vii-torul luminos Pe de o parte fără a fi un evlavios le va cere rudelor de la Bucureşti să-i boteze copiii la distanță şi pe de altă parte izgonit de către regimul comunist va icircncerca să creadă şi să exprime elanul vital Icircn aceste condiţii configurarea alterităţii cu ajutorul scrisului literar e poate cel mai complicat lucru icircn cazul lui Nicolai Costenco pentru care a fi icircn viaţă şi a trăi cu adevărat sunt lucruri diferite Abia odată cu publicarea postmortem a Poveştii vulturului icircncepe să se developeze

176 R O M Acirc N Ăalteritatea lui Costenco una dintre primele faţete ale acesteia ţinacircnd de regionalismul al cărui adept era autorul şi alta vizacircnd deschiderea spre orizonturile literare simboliste dar şi spre cele sămănătoriste

Dacă e să ţinem cont de opinia Iuliei Kristeva care consideră că di-agnosticul alterităţilor este echivalent cu diagnosticul crizelor atunci constatăm existenţa icircn scrisul lui Costenco a unui plan extins şi a altuia restracircns Acestea două nu pot fi suprapuse elanul şi criza neicircmpăcării sinelui cu celălaltul Elanul energia dorinţa de a crede icircl fac pe Cos-tenco să-şi creeze o realitate virtuală icircn care crede cu adevărat Anume aşa e concepută realitatea icircn romanul Severograd lucrare despre anii deportării nominalizată icircn 1957 la concursul unional pentru Premiul Cea mai bună scriere despre munca socialistă Ironia sorţii căci de fapt aici se ascunde adevărata măsură a crizei Icircntrucacirctva similară este şi situaţia protagonistei din proza Lidiei Istrati Configurarea alterităţii icircn cazul Nicăi are la bază aceeaşi moştenire a unei realităţi fals constru-ite Testul fragilităţii societăţii icircn care trăiesc şi activează personajele ţine de regresul colectiv icircn privinţa comprehensiunii Icircnsăşi autoarea pentru a se icircnţelege pe sine se separă de eul propriu icircncercacircnd să-şi asume perspectiva distanţării Inserţiile unor episoade ce ţin de stra-niu de un univers psihologizat depăşesc zona modernismului şi ating limitele unui postmodernism evident Anume aici are loc icircntacirclnirea dintre distinsa prozatoare cu unii dintre mai tinerii prozatori basara-beni care s-au afirmat cu icircncepere din anii rsquo80 şi pacircnă astăzi Pentru aceştia din urmă spectacolul alterităţii se constituie după criterii care la ora actuală nu diferă de cele occidentale Diferenţa dintre prozatorii basarabeni care se afirmă icircn ultimii ani şi Lidia Istrati predecesoarea lor constă icircn faptul că ei nu caută căi de reconciliere a conflictelor ci merg spre negocieri spre interacţiune De fapt criteriile sunt aceleaşi ca şi icircn romanul francez actual icircn care conturarea alterităţii are loc sub semnul dorinţei de a vorbi despre alteritate şi sub semnul dorinţei de a cunoaşte Aflaţi sub influenţa Noului Roman autorii francezi de roma-ne postmoderniste icircşi pun problema cum s-ar putea scrie după acest fenomen care evident a marcat literatura iar unul dintre interpreţii fenomenelor literare franceze recente Marc Gontard icircn lucrarea sa Le roman franccedilais postmoderne caracterizează specia literară respecti-vă drept bdquoune eacutecriture turbulenterdquo Bunăoară Michel Houellebecq icircn romanul său Harta şi teritoriul (2010) reflectă starea definită de criti-

c o l o c v i u 177

ca franceză drept bdquobarbaria postmodernărdquo Comportamentul artistului ordinar icircntr-o lume globalizată icircn care hotarele geografice nu mai par să aibă vreo importanţă diversitatea personajelor precum şi a preocu-părilor lor ieşirea din cadrul familial şi căutarea unor repere icircn afara acestuia pe care nu le găsesc (Ex dezorientarea tatălui lui Jed Martin protagonistul romanului) Tonul ironic prevalează icircn modul de reflec-tare a destinului artistului contemporan un fotograf realizacircnd hărţi pentru ghidurile Michelin şi reuşind să ajungă faimos cu ajutorul mij-loacelor de mediatizare postmodernă Jed Martin mai are ideea de a re-aliza şi o galerie de portrete ale celor care practică meserii intrate deja icircn istorie Unul dintre bdquomeseriaşiirdquo pictaţi reprezentacircnd icircndeletnicirea scriitoricească e chiar Michel Houellebecq autorul romanului Harta şi teritoriul Icircn aceste condiţii raportarea individualităţii la alteritate ia o icircntorsătură alambicată şi surprinzătoare Nota pesimistă a romanu-lui distins cu Premiul Goncourt şi tonalitatea ironică caracteristici ale scrisului lui Michel Houellebecq sunt deja cunoscute cititorului francez

Modalităţile prin care principiile alterităţii şi turbulenţa invadează cacircmpul reprezentărilor noastre afectacircnd percepţia realului sunt uşor depistabile icircn romanele lui Milan Kundera (scriitor ceh şi francez exi-lat icircn Franţa icircn 1975) Cel de-al doilea roman al său Identitatea scris icircn franceză şi care se icircnscrie perfect icircn tendinţele generale ale literaturii franceze personajele fiind exponenţi ai mediului actual francez vizea-ză lumea contemporană din perspectiva relaţiilor unui cuplu relaţii aflate icircn criză golirea de sens a unor noţiuni precum prietenie iubire familie fiind propulsate icircn prim-plan Iată ce afirmă Kundera despre prietenie bunăoară bdquoDacă eşti lovit de ura celorlalţi dacă eşti acuzat sfacircşiat de gloată te poţi aştepta la două reacţii din partea celor care te cunosc unii se vor alătura gloatei ceilalţi discreţi se vor preface că nu ştiu nimic că nu au auzit nimic icircncacirct ai putea continua să-i icircntacirclneşti şi să vorbeşti cu ei Această a doua categorie discretă delicată o for-mează prietenii Prietenii icircn sensul modern al cuvacircntuluirdquo Sau iată icircn ce termeni caracterizează bdquocercul sacru al familieirdquo bdquoHacircrtie igienică pam-perşi detergenţi crăpelniţă iată cercul sacru al omului pe care noi avem misiunea să-l descoperim să-l icircnţelegem şi să-l definim şi chiar mai mult să-l icircnfrumuseţăm să-l prefacem icircn cacircntec (Milan Kundera icircn Identitatea) Este de fapt un univers cu care şi cititorul basarabean

178 R O M Acirc N Ăe familiarizat datorită scrierilor recent apărute ale lui Iu Ciocan ca să ne referim la un exemplu

Nu pot trece cu vederea un capitol aparte pe care icircl constituie proble-matica identităţii icircn contextul migraţiei şi care este tot mai prezentă icircn peisajul literar basarabean Aş aminti aici romanul Claudiei Partole Totentanz icircn care e reflectată lupta pentru păstrarea eului identitar al femeii basarabence plecată icircn căutarea mijloacelor pentru existenţă Naraţiunea la persoana icircntacirci e alcătuită din episoade ce vizează desti-nul mai multor personaje feminine Unul dintre ele o fostă actriţă de teatru care lipsită de mijloace pentru a supravieţui trăieşte drama eşu-ării unei relaţii sentimentale nu se regăseşte pe sine icircn condiţia de emi-grant şi neaflacircnd modalitatea de raportare la lumea din jur clachează punacircndu-şi capăt zilelor Emigrarea icircn spaţiu şi icircn timp se completează reciproc Perspectiva asupra destinelor personajelor este cea a conexi-unii duble aici şi acolo acum şi atunci icircn viaţă şi dincolo de moarte mai multe filiaţii icircnscriind sinele icircntr-o anumită continuitate identitară cu locul de baştină Criza identitară e provocată de dubla conexiune a eului la locul de baştină şi la spaţiul pe care icircncearcă să icircl adopte Ra-portarea la alteritate este şi ea de două feluri una e relaţia cu doamna pe care o icircngrijeşte şi cu care se icircmprieteneşte naratoarea şi alta cu co-piii acesteia care sunt insensibili şi inumani anunţaţi despre moartea mamei lor aceştia se revoltă că au fost deranjaţi la miezul nopţii şi icirci dau indicaţii să lase mortul icircn casă şi cheile sub preşul de la uşă şi să ple-ce Icircn aceste icircmprejurări tulburările identitare sunt ţinute sub controlul unui eu stăpacircn pe sine tăria de caracter fiind trăsătura definitorie Re-laţia bărbat ndash femeie mamă ndash copil etc apelul la memoria eului toate fac parte din destinul alambicat al eului feminin contemporan aflat icircn căutarea icircmpăcării cu sinele şi cu alteritatea

Subiecte de acest fel sunt abordate cu preponderenţă icircn spaţiile unde e prezent fenomenul migraţiei icircn literatura canadiană de expresie franceză de exemplu Diferenţa constă icircn faptul că icircn peisajul literar canadian se vorbeşte despre emigrantul stabilit avacircnd totuşi un sta-tut constituit pe cacircnd la prozatoarea basarabeană este vorba despre condiţia protagonistului de emigrant provizoriu situaţie care nu e mai simplă ci dimpotrivă este mai complicată absenţa comunicării fiind cel mai greu de suportat căci icircn centrul raporturilor identitare se află tocmai problema comunicării bdquoIndividualul nu este o entitate pasivă şi

c o l o c v i u 179

este determinat de influenţa externărdquo afirmă Anthony Giddens icircntr-o lucrare despre identitatea sinelui icircn era bdquomodernismului icircnaltrdquo Proble-ma care nu e anunţată dar se citeşte printre racircnduri constă icircn nevoia protagonistului de a-şi păstra identitatea pe durata experienţei dure a aflării icircn străinătate pentru a supravieţui şocului cultural

Prevalarea dimensiunii individuale asupra dimensiunii colective ri-dicarea individualului la nivelul de valoare supremă transpare şi icircn romanul postmodernist basarabean de ultimă oră Acest moment e proiectat icircn scrierile lui Ştefan Baştovoi şi cele ale lui Iulian Ciocan de exemplu pe fundalul raportului copil ndash matur sau elev ndash icircnvăţător prozatorii luacircnd icircn răspăr sistemul de icircnvăţămacircnt din perioada ex-so-vietică Copilul şi condiţiile icircn care acesta icircşi formează identitatea icircn proza lui Iu Ciocan şi Ştefan Baştovoi atestă căutările de ultimă oră ale fundamentelor corelaţiei individualitate ndash alteritate icircn peisajul literar basarabean care este tot mai insistent contaminat de fenomenele lite-rare europene

Icircn condiţiile unei modernităţi secundare sau a bdquomodernităţii lichiderdquo cum a numit Zigmund Bauman postmodernitatea icircn care consideră el indivizii sunt liberi să se definească icircn toate circumstanţele literatu-ra icircşi multiplică şansele şi modalităţile de exprimare indiferent de locul unde este scrisă

180 R O M Acirc N Ă

Maria ABRAMCIUCModelul cultural francez tabloul unor conexiuni

MA ndash poet critic literar eseist Conf dr Catedra

de literatura romacircnă şi universală Facultatea de

Filologie Universitatea bdquoAlecu Russordquo din Bălţi

Membră a Uniunii Scriitorilor din Republica

Moldova şi a Uniunii Scriitorilor din Romacircnia A

publicat versuri articole de critică literară eseuri

icircn reviste din ţară şi de peste hotare bdquoBasarabia

bdquoContrafort bdquoDacia literară bdquoPoezia bdquoConvorbiri literare

bdquoFamilia bdquoSemn semnacircnd Margareta Curtescu Cărţi

publicate Prinsă icircntre clamele speranţei Chişinău

1997 Simple bluesuri Chişinău 2003 Eternul Orfeu Chişinău 2005

O reflecţie ştiinţifică asupra evoluţiei forme-lor lingvistice şi literare ale Europei moderne include icircn mod incontestabil şi ideea despre rolul conductor al modelului francez Rapor-turile sale cu limbile şi literaturile europene relevă acumularea icircn timp a unor experienţe diverse şi complexe Icircn acest sens invocăm existenţa unor tradiţii care icircşi au icircnceputu-rile icircn Evul Mediu cacircnd sunt atestate graţie contactelor economice politice şi spirituale primele confluenţe ale fenomenelor cultura-le europene cu cele franceze Atractiv pentru mai multe spaţii din Europa vestică şi estică modelul francez a dinamizat energiile cultu-rilor naţionale proiectacircndu-se icircn cele mai di-verse domenii politică icircnvăţămacircnt lingvisti-că literatură jurnalism artă etc

Importante icircn sensul explicării conjuncturii istorice care a propulsat respectivul model icircn arealul vechiului continent sunt disocierile lui Charles Drouhet francez de origine şi pro-fesor universitar din interbelicul romacircnesc bdquoAşa cum s-au petrecut lucrurile icircn ultima perioadă a Antichităţii cacircnd lumea civiliza-tă era una cu lumea romană secolul al XVI-II-lea este cum se ştie epoca icircn care cultura franceză ajunge să fie o cultură europeană icircn care Franţa devine arbitrul bunelor maniere ale Europei iar limba franceză devine a doua limbă maternă a păturii culte Această supre-

c o l o c v i u 181

maţie a limbii franceze se extinde de asemenea icircn estul Europei Limba franceză icircnlocuieşte italiana ca limbă diplomatică iar tălmăcitorii de la Poarta Supremă au fost obligaţi de acum icircnainte să cunoască franceza pentru a se putea icircnţelege cu ambasadorii marilor puteri şi pentru a redacta tratatelerdquo1

Toate se icircntacircmplă explică autorul acestor afirmaţii icircn contextul dimi-nuării factorului grecesc din zonele culturii şi ale ştiinţelor fapt ce a favorizat ofensiva elementelor franceze care se impuneau tot mai sigur pe diverse planuri bdquoicircntrucacirct la sfacircrşitul secolului al XVII-lea grecii re-nunţaseră la admiraţia totală pentru gloriosul dar icircndepărtatul trecut elen şi se apropiau prin intermediul culturii franceze de civilizaţia eu-ropeanărdquo2 Ca urmare a relaţionării limbilor de origine latină cu limba franceză acestea şi-au asigurat un substanţial fond neologic paradig-me expresive noi modelacircndu-li-se şi modernizacircndu-li-se icircn ultimă instanţă fiinţa

Limba franceză a avut un rol determinant şi icircn dinamica limbii romacircne Acest gen de influenţe s-a extins la un alt nivel şi icircn spaţiul anglo-saxon sau icircn cel slav Abordarea complexă a acestor realizări implică un şir de proble-me care pot constitui obiectul de studiu nu doar al romaniştilor

Evaluarea comparată a literaturilor europene icircn funcţie de răsfracircnge-rea icircn dezvoltarea acestora a modelului cultural francez dezvăluie o impresionantă reţea de contacte benefice Se ştie că un prim-impact asupra creaţiei literar-artistice europene l-a avut clasicismul fran-cez care prin intermediul operelor lui Pierre Corneille Jean Racine Moliegravere Nicolas Boileau Jean de La Fontaine a furnizat literaturilor continentale structuri dramatice şi fabulistice Ulterior la icircnceputul secolului al XIX-lea lirica romanticilor europeni icircşi adoptă modelul ce poartă numele lui Alphonse de Lamartine considerat unul dintre cei mai importanţi icircntemeietori ai poeziei franceze moderne Creaţia sa de racircnd cu cea a lui Alfred de Vigny şi a lui Alfred de Musset revi-gorează genul prin abordarea sensibilă a temelor romantice (iubirea natura timpul geniul viaţa şi moartea) icircn formula unor specii ca me-ditaţia pastelul şi elegia Theacuteophile Gautier icircn Istoria romantismului menţionacircnd aspectul novator al discursului liric din volumul Meditaţii poetice (1820) evocă icircntr-o evidentă manieră sentimental-exaltantă efectul magnific al acestei cărţi care a impus icircn primul racircnd icircn Franţa la icircnceputul secolului al XIX-lea un stil cu efecte iradiante icircn majorita-

182 R O M Acirc N Ătea spaţiilor lirice ale Europei de atunci bdquoAcest volum a icircnsemnat un eveniment rar de-a lungul secolelor Dezvăluia o icircntreagă lume nouă o lume a poeziei poate mai greu de descoperit decacirct orice Americă sau Atlantidă Icircn timp ce părea că trece cu indiferenţă printre oameni Lamartine călătorea pe mări necunoscute cu ochii aţintiţi spre steaua sa icircndreptacircndu-se spre un tăracircm unde nimeni nu ajunsese icircncă şi de unde se icircntorcea icircnvingător precum Columb Descoperise sufletul

E greu să ne imaginăm astăzi după atacirctea revoluţii prăbuşiri şi schim-bări ce-au avut loc icircn lume după ce s-au icircncercat şi s-au dat uitării atacirctea curente literare după atacircta prisos de gacircndire şi de limbaj poetic euforia generală produsă de volumul Meditaţii A fost ca o adiere de prospeţime şi tinereţe ca o bătaie de aripi ce atingea sufletul Tinerii fetele feme-ile au fost cuprinşi cu toţii de un entuziasm vecin cu adoraţia Numele lui Lamartine era pe toate buzele iar parizienii ce nu sunt totuşi nişte oameni icircnclinaţi spre poezie cuprinşi de nebunie precum locuitorii Abderei ce repetau fără icircncetare cuvintele din corul lui Euripide laquoO iu-bire Puternică iubireraquo se salutau unii pe alţii recitind versuri din Lacul Nicicacircnd nu s-a mai văzut un succes de asemenea proporţiirdquo3

Icircntr-un vast Eseu despre secolul al XIX-lea istoricul literar Mihai Zamfir observă că deşi bdquorevolta romanticărdquo din deceniile 1820-1830 echivalen-tă mental cu bdquorevoltardquo de alt tip de tip social a refăcut relieful Europei că valul profund propagat din Germania şi Franţa a schimbat faţa lucrurilor a adus continentul la o bdquooră romanticărdquo4 la o analiză formală a poeziei eu-ropene din primele decenii ale secolului al XIX-lea se constată totuşi o prelungire a retoricii din secolul anterior şi că bdquoVersul lui Musset Lamartine sau Victor Hugo debutant este versul neoclasicist din secolul precedent limbajul figurativ care face fiorul noutăţii pe la 1820-1830 apare astăzi extras din zona de poeticitate convenţională a secolului XVIIIrdquo5

Cu toate acestea foarte curacircnd productivul model liric lamartinian se impune rapid icircn poezia europeană ca unul tutelar producacircnd după 1830 o modificare de registru şi icircn poezia romacircnească aflată cum bine se ştie abia la etapa incipientă Sensibilitatea primilor noştri lirici (Ion Heliade Rădulescu Vasile Cacircrlova Grigore Alexandrescu Dimitrie Bolintineanu) rezona la pulsaţiile versului lamartinian cu inflexiunile sale nostalgice cu un accentuat sentiment al naturii sau al cosmicităţii Odată cu adoptarea acestei formule stilistice de către poeţii romacircni din primul val romantic se remarcă o evoluţie rapidă a fenomenului literar

c o l o c v i u 183

autohton care icircşi nuanţează formele icircşi multiplică structurile imagisti-ce icircşi defineşte reperele valorice bdquoIcircn general conchide istoricul literar Paul Cornea dincolo de echivalenţele de idei sau expresie fundamen-tală e mai ales icircnrudirea de spirit vădita sforţare a scriitorilor romacircni de a imita tiparele şi maniera discursiv-sentimentală a romanticului francezrdquo6 Icircn consens cu această idee Nicolae Manolescu afirmă bdquoIcircn legătură cu influenţa exercitată de poetul francez la noi trebuie spus că ea a fost o adevărată magie creacircnd pacircnă şi un ciudat arhetip biografic devin oarecum obligatorii după modelul poetului de la Milly o călă-torie şi o iubire icircn Italia (Asachi Alecsandri) sau moartea timpurie a muzei (Bolintineanu Cacircrlova)rdquo7

La sfacircrşitul secolului al XIX-lea icircn majoritatea literaturilor europene conceptul de poezie moderna avansează graţie simbolismului francez denumit astfel şi definit de poetul Jean Moreacuteas icircn articolul-manifest Le symbolisme (1886) Principiile noului concept liric promovate energic de Paul Verlaine Artur Rimbaud Steacutephane Mallarmeacute Francis Jammes şa au fost valorificate cu succes de poeţi din Anglia Germania Spa-nia Italia Curentul a icircnregistrat o impresionantă rază de extindere incluzacircnd şi literaturi ale ţărilor din centrul şi sud-estul continentului generacircnd şcoli naţionale icircn Polonia Ungaria Romacircnia

Simbolismul romacircnesc este lansat cum bine se ştie datorită ataşamen-tului pentru noua ideologie literară manifestat de poetul Alexandru Macedonski bdquoreceptiv şi faţă de atitudinile conceptuale ale parnasieni-lor cu predilecţia lor pentru icircncorporarea poetică a valorilor plastice icircn defavoarea (chiar dacă nemărturisită) a celor muzicalerdquo8 Icircn aceeaşi ordine de idei Matei Călinescu relevă rolul determinant al poetului-teore-tician la propulsarea icircn spaţiul liricii romacircneşti a celui mai icircn vogă con-cept liric de la sfacircrşitul secolului al XIX-lea simbolismul bdquoLa curent cu dezbaterile literare din Franţa contemporană poet de limbă franceză el icircnsuşi (colaborator la revista simbolistă La Wallonie care apărea la Liegravege sub conducerea lui Albert Mockel) Macedonski fără a-şi renega vreoda-tă marii idoli romantici ba chiar apăracircndu-le memoria cu patos ndash cum s-a icircntacircmplat cu Musset ndash este cel dintacirci care recomandă cititorului romacircn de poezie pe marii precursori şi pe reprezentanţii propriu-zişi ai simbo-lismuluirdquo Pe Baudelaire Mallarmeacute Joseacutephin Peacuteladan Moreacuteas

Insolită icircn contextul unei epoci icircn care se mai resimţea icircncă spiritul romantismului lirica lui Mallarmeacute a avut un impact real asupra poeziei

184 R O M Acirc N Ăromacircne de la icircnceputul secolului al XX-lea Modernismul romacircnesc icirci datorează poetului francez icircncifrarea la extremă limită sugestivitatea După Hugo Friedrich o formulă a poeticii lui Mallarmeacute include bdquoab-senţa unei lirici de sentiment şi de inspiraţie fantezie dirijată de inte-lect anularea realităţii şi a ordinilor normale atacirct logice cacirct şi afective operarea cu forţele impulsionare ale limbajului sugestivitate icircn loc de inteligibilitate conştiinţa de a aparţine unei perioade crepusculare a culturii atitudine dublă faţă de modernitate ruptura cu tradiţia uma-nistă şi creştină icircnsingurare conştientă de distincţia ei echivalarea poeziei cu reflecţia asupra poeziei icircn aceasta predominacircnd categoriile negativerdquo9

Ulterior icircn prima jumătate a secolului al XX-lea infuzia de cultură franceză icircn spaţiul european a mobilizat şi impulsionat forţele intelec-tuale naţionale din majoritatea ţărilor europene fenomen ce a condus la consolidarea icircn aceste zone a unor viguroase concepte literare al esteticii uracirctului iniţiat icircn lirică de Charles Baudelaire cel proustian valorificat cu mult succes de romancieri importanţi inclusiv şi de scrii-torul romacircn Camil Petrescu Opera lui Marcel Proust tradusă icircn multe limbi i-a asigurat reputația icircn lume şi metoda lui de a scrie a avut o puternică influență icircn proza secolului al XX-lea

Aprofundate şi nuanţate aceste raporturi icircnregistrează de-a lungul se-colului al XX-lea manifestări multiple benefice tuturor părţilor Men-ţionăm icircn context impactul asupra naratologiei europene a unuia din-tre cele mai influente curente din gacircndirea europeană structuralismul construit pe modelul lingvisticii lui Ferdinand de Saussure şi disemi-nat icircn literatură prin intermediul ideilor lui Roland Barthes Geacuterard Genette Jean Starobinski şa

Dincolo de rolul formativ modelul francez a oferit spaţiilor lingvisti-co-literare naţionale soluţii şi sugestii pentru rezolvarea problemelor identitare Aşa cum limba reflectă mentalul unui popor şi literatura for-mează atitudini şi comportamente studiul acestui gen de confluenţe ar trebui să conducă şi la icircnţelegerea şi dezbaterea unor idei la famili-arizarea cu evoluţia gacircndirii şi a valorilor europene Subiectul icircnregis-trează icircnsă şi interpretări icircntr-un sens refractare Icircn literatura romacirc-nă opiniile lui Beniamin Fundoianu cunoscut prin ataşamentul său exagerat pe unele segmente pentru spiritualitatea franceză ilustrează atitudinea sa de afrond icircn raport cu spiritul creativ romacircnesc Icircn prefa-

c o l o c v i u 185

ţa la volumul Imagini şi cărţi din Franţa (1921) scriitorul aducea acu-ze grave literaturii autohtone care pacircnă la moment nu demonstrase capacitatea şi voinţa de a converti achiziţiile străine la propriile valori Atenţionacircnd asupra unui complex mai vechi tacircnărul eseist animat de idei radicale decide să dea bdquoo lecţierdquo dură intelectualilor romacircni din epoca interbelică relevacircndu-le un adevăr incomod o problemă for-mulată poate prea drastic bdquoDacă literatura noastră a fost un continuu parazitism vina n-o poate culege cultura Franţei ci neputinţa noastră de a asimila ndash mai mult lipsa talentelor remarcabile capabile să facă dintr-o nutriţie străină ceva ordinar şi propriurdquo10 Beniamin Fundoianu consideră că există cu certitudine un fond francez al literaturii romacircne şi icircntr-o formulă categorică susţine că icircn raport cu literatura Franţei cea romacircnă bdquoa fost un simplu parazitismrdquo11

O altă afirmaţie avansează ideea că spaţiul cultural autohton a rezul-tat icircn exclusivitate din cel francez şi a rămas dependent de acesta bdquoCultura noastră a evoluat şi-a desenat o figură şi o stare a devenit o colonie ndash o colonie a culturii franţuzeştirdquo12 Se absolutizează astfel icircntr-un mod categoric rolul modelului francez icircn edificarea culturii romacircne minimalizacircndu-se icircn fine aportul intelectualilor băştinaşi la evoluţia spiritului autohton Icircn acelaşi timp contrar afirmaţiilor de mai sus intelectual icircşi va declara fără rezerve asentimentul pentru opera congenerilor săi George Bacovia Ion Minulescu Adrian Maniu Ion Călugăru Dumitru Anghel Se ştie cacirctă admiraţie nutrea pentru poezia lui Tudor Arghezi pe care icircn ierarhia valorică icircl va alătura lui Mihai Eminescu Stabilit icircn Franţa va continua să colaboreze la revistele In-tegral din a cărei redacţie pariziană făcea parte şi Unu editată de Saşa Pană va transpune icircn franceză versuri din creaţia poeţilor romacircni Tudor Arghezi Ion Vinea Adrian Maniu Ion Minulescu George Bacovia Al Philippide Ilarie Voronca

Icircn virtutea dimensionării propriei identităţi culturale raportarea la ce-lălalt ne defineşte poziţia icircn lume dar şi ne reliefează nouă romacircnilor impactul pe care l-au avut asupra fiinţei noastre culturale modelele di-rectoare icircntre care se distinge fără icircndoială cel francez Recunoaşterea rolului determinant al limbii şi culturii franceze icircn evoluţia spaţiului spiritual romacircnesc a devenit icircn prezent aproape un truism Mai mult decacirct atacirct icircn prezent unele voci se pronunţă icircmpotriva vehiculării la infinit a acestei aserţiuni care se crede ar favoriza platicizarea spiri-tului nostru volitiv şi ar promulga complexul de inferioritate dar şi

186 R O M Acirc N Ă

1 Charles Drouhet Studii de literatură romacircnă şi compa-rată Cuvacircnt-icircnainte de Zoe Dumitrescu-Buşulenga edi-ţie icircngrijită note tabel biobibliografic şi postfaţă de Silvia Burdea Editura Eminescu Bucureşti 1983 p 62-632 Idem ibidem3 Theacuteophile Gautier Istoria romantismului vol 2 tradu-cere şi note de Mioara şi Pan Izverna Editura Minerva Bucureşti 1990 p 1854 Mihai Zamfir Din secolul romantic Editura Cartea Ro-macircnească Bucureşti 1089 p 185 Mihai Zamfir op cit p 196 Paul Cornea De la Alecsandrescu la Eminescu Bucu-reşti Editura pentru Literatură 1966 p 1227 Nicolae Manolescu Poeţi romantici Editura Ştiinţa Chişinău 2003 p 268 Matei Călinescu Conceptul modern de poezie de la ro-mantism la avangardă ediţia a II-a Editura Paralela 45 Piteşti 2002 p 1859 Hugo Friedrich Structura liricii moderne de la mijlocul secolului al 19-lea pacircnă la mijlocul secolului al 20-lea trad de Dieter Fuhrmann Bucureşti Editura pentru Literatu-ră Universală 1969 p 98-9910 B Fundoianu Imagini şi cărţi din Franţa Institutul Cul-tural Romacircn Bucureşti 2006 p 611 Idem ibidem12 Id ibid13 Magda Carneci Francofonia şi macircndria httpwwwrevista22ro

Note

pentru că bdquoFrancezii icircnşişi privesc iradierea modelatoare a propriei lor culturi la care fac aluzie adesea romacircnii ca pe un fapt ce ţine de acum de istorie Deci de trecut Şi se deschid curajos către o nouă etapă de civilizaţie icircn care se confruntă cu globalismul şi se adaptează activ şi reactiv la el fără a-şi uita sau minimiza propria istorie dar şi fără a o invoca ca pe un fetiş glorios care i-ar scuti de efort şi de evoluţierdquo13

Este practic imposibilă configurarea icircn limitele unui studiu a spectru-lui de probleme avansat de acest subiect complex reunind sub arcada-i o multitudine de privelişti exegetice Excluzacircnd atitudinea mitizantă icircn raport cu modelul cultural francez putem afirma cu certitudine că spiritul impus de el de racircnd cu cel elen sau roman rămacircne ineluctabil peisajului cultural european impunacircndu-i coerenţa formelor şi a esen-ţelor

c o l o c v i u 187

Diana VRABIESpovedanie pentru icircnvinşi de Panait Istrati dimensiunea europeană a reportajului romacircnesc

Dincolo de faptul că Franţa a avut o contribu-ţie decisivă icircn perioada interbelică icircn marca-rea unei cotituri calitative icircn arta romanescă prin marile sale modele (Balzac Stendhal Proust Gide) aceasta a constituit şi un pivot cultural dominant icircn materie de reportaj De data aceasta modelele vin din patrimoniul emblematic al genului reprezentat de Albert Londres Edouard Helsey Ludovic Naudeau Blaise Cendrars Paul Morand Georges Sime-non şa

Ca şi icircn cazul romanului reportajul romacircnesc din perioada interbelică se afla pe calea tato-nării febrile a propriei identităţi care zăbovea să prindă chip Antecedentele firave icircl situau icircntr-o neconcordanţă stacircnjenitoare faţă de mutaţiile decisive din presa franceză

Icircn 1830 Gheorghe Asachi publica icircn bdquoAlbi-na romacircneascărdquo extractul din Jurnalul călă-torului moldovean inauguracircnd astfel ampla serie a reportajului romacircnesc de călătorie icircn lume pe care o vor ilustra icircn timp Nicolae Milescu Spătarul Dinicu Golescu Dimitrie Bolintineanu Alexandru Odobescu Vasile Alecsandri Nicolae Filimon Cezar Petrescu Demostene Botez Geo Bogza Zaharia Stancu Eugen Barbu şa

188 R O M Acirc N ĂPacircnă după Primul Război Mondial icircnsă nu se putea vorbi decacirct acci-dental de conştiinţa cristalizată a existenţei diferenţiate a reportajului icircn general şi a celui literar icircn special Acest gen de scriitură era confun-dat cu relatarea efemeră nota de călătorie pamfletul sau cu darea de seamă asupra unor evenimente

Unul dintre primele apeluri la animarea reportajului icircl constituie Ma-nifestul activist către tinerime (1924) al bdquoContemporanuluirdquo icircn care se susţinea că bdquoUn bun reportaj cotidian icircnlocuieşte azi orice lung roman de aventuri sau de analizărdquo Astfel eforturile noastre de sincronizare cu reportajul european se remarcă odată cu apariţia zgomotoasă a ge-nului icircn cercul avangardei literare a anilor rsquo20-rsquo30 şi continuă odată cu formarea unei elite gazetăreşti icircn special după 1933

Icircntre timp dezbaterile franceze asupra reportajului se icircncheiaseră de ceva vreme printr-o consolidare a statutului său devenind chiar una dintre formulele sigure de a obţine succesul public Această icircntacircrziere faţă de bdquomodelul francezrdquo ridică anumite nedumeriri dat fiind puternicul impact pe care icircl avea cultura franceză asupra celei romacircneşti icircn deceniile care preced icircntacircia mare conflagraţie mondială Cert este că primele dezba-teri asupra reportajului pornesc tot din racircndurile fostei avangarde prin contribuţia lui Geo Bogza care scrie Introducere icircn reportaj eseu care bdquoicirci justifică opţiunea şi icircn acelaşi timp oferă şi o privire asupra reportajului icircn contextul jurnalisticii moderne şi al frămacircntărilor sociale ale epociirdquo1

Pe acest fundal firav apare icircn librării la 15 octombrie 1929 icircn colecţia bdquoTemoignagesrdquo cartea lui Panait Istrati Spovedanie pentru icircnvinşi bdquoro-manulrdquo relaţiilor autorului cu Uniunea Sovietică Imediat Partidul Co-munist Francez prin organul său bdquoLrsquohumaniteacuterdquo dă semnalul atacurilor la care se raliază toată presa de stacircnga din Occident

bdquoCe reprezintă această carte icircn contextul operei istratiene Este bdquocartea de vizitărdquo a scriitorului cetăţean Panait Istrati combatant pentru liber-tate şi dreptate socială Cu sacrificiu de sine el a dezvăluit ndash printre primii ndash opiniei publice mondiale cangrena care rodea dictatura comu-nistă pusă icircn slujba unei caste ndash bdquonomenclaturardquo ndash ce trăia icircn opulenţă icircn timp ce poporul era asuprit icircnfometat şi exploatatrdquo2

După 11 ani de sejur icircn Occident Panait Istrati declanşează o campa-nie vehementă icircmpotriva valorilor occidentale reorientacircndu-se spre

c o l o c v i u 189

realităţile din primul stat din lume al muncitorilor şi ţăranilor Astfel icircn anul 1927 pleacă icircn URSS icircn calitate de invitat la sărbătorile celei de-a X-a aniversări de la revoluţie După icircncheierea festivităţilor icircm-preună cu unii dintre membrii delegaţiilor străine face o excursie pe traseul Moscova ndash Ucraina ndash Georgia ndash litoralul Mării Negre

La icircnapoierea din URSS Panait Istrati declară bdquoNu voi mai crede icircntr-un viitor mai bun decacirct icircn ziua cacircnd revoluţia va fi făcută sub semnul copilărieirdquo arătacircndu-se foarte sceptic faţă de icircnvăţătura socia-listă roasă de putreziciunea birocratică ndash bdquolepădătură care ndash ieri mo-derată azi fanatică ieri bălăcindu-se icircn bdquomarxismrdquo azi icircn bdquoleninismrdquo ndash ne arăţi aceeaşi figură stupidă te adevereşti cu totul neicircnduplecată icircnfige-ţi adacircnc ghearele icircn ceafa masei cu căluşul icircn gură şi sabotează astfel cea mai frumoasă operă de justiţie socialărdquo3

Deziluziile sunt atacirct de profunde icircncacirct cartea i se revarsă de la sine pe hacircrtie Icircn pofida icircncercărilor prudentului său prieten Romain Rolland de a-i tempera elanul sincerităţii Panait Istrati se arată ne-icircnduplecat bdquoŞtiu că trebuie să scriu carteardquo ndash şi aşterne spovedania omului intrat către sfacircrşitul vieţii icircn dezacord sentimental cu sine icircn-suşi dar şi cu cei din jur pentru că bdquoIcircnvinşi sunt oamenii care se află către sfacircrşitul vieţii icircn dezacord sentimental cu cei mai buni semeni ai lor Sunt unul dintre aceşti icircnvinşi Şi fiindcă există o mie de feluri icircn a fi icircn dezacord sentimental cu semenii săi precizez că este vorba aici de acea penibilă despărţire care aruncă un om icircn afara unei clase după o icircntreagă viaţă de aspiraţii comune cu această clasă şi cu sine icircnsuşirdquo4Dincolo de faptul că Spovedanie pentru icircnvinşi face parte din reconstitu-irea bazată pe memoria autorului icircntors la Paris după şaisprezece luni de sejur icircn URSS aceasta poate fi considerată o icircmbinare destul de aleatorie icircntre jurnal şi pamflet Aşa cum literatura sa este autobiogra-fică icircn proporţii impresionante reportajul său este pamflet icircn combi-naţii surprinzătoare bdquoPot oare să te menajez lepădătură macircrşavă Pot face public că am venit la tine icircn felul cel mai dezinteresat şi a fost cacirct pe-aici să mă bagi icircn buzunarul tău Pot ndash ca să-ţi fac plăcere şi pentru aşa-zisa bdquosă nu daţi arme burghezieirdquo ndash să dispreţuiesc mulţimea pe care tu o calci icircn picioarerdquo5 Reportajul său dobacircndeşte bdquoo alură pam-fletară icircntr-un crescendo remarcabil pe măsură ce iluzia se risipeşte şi

190 R O M Acirc N Ărealitatea icircncepe să invadeze imaginarul construit de propagandă şi de reminiscenţele literaturii socialisterdquo6Spovedaniile fruste ale lui Panait Istrati relevă toate datele obiective şi subiective ale unei experienţe umane care a gustat din icircnfracircngerea morală Tendinţa se explică icircn general prin necesitatea scriitorilor tre-cuţi prin experienţe decisive de a-şi exprima cu exactitate trăirile de care au fost marcaţi icircn mod netransfigurat reuşind totodată să atingă profunzimile ca şi icircn ficţiune Descins din tradiţia unui jurnalism preponderent pamfletar Istrati nu se poate menţine multă vreme icircn limitele prea icircnguste ale povestirii icircntacircm-plărilor icircntr-o succesiune clară Timpul cronologic este mereu bulversat de memoria afectivă care solicită noi afacircnări digresive bdquoAcum douăzeci şi şapte de ani icircntr-o mahala a Brăilei am auzit vorbindu-se pentru pri-ma oară despre dreptaterdquo7 Tranşant autorul chiar le anunţă pe alocuri bdquoAici o paranteză este necesarărdquo (p 15) sau bdquoŞi-acum iertaţi-mi această parantezărdquo (p 20) Unicul filon ordonator este memoria afectivă a repor-terului care reaşază evenimentele dacircndu-le sens unitarAutorul revelează lumii o realitate aşa cum o trăieşte şi o interpretează el icircnsuşi ca martor şi actor al evenimentelor racordacircndu-se astfel spiritului reportajelor europene Albert Fouilleacute definea spre exemplu reportajul drept o răsturnare a lumii dar una menită să găsească perspectivele ce se deschid spre adevăr Este tocmai ceea ce făcea Panait Istrati icircn călătoria sa icircn URSS amestecacircndu-se printre oameni icircncercacircnd să pătrundă raţiunile puterilor mari observacircnd culisele tenebroase vizitacircnd spitalul de tuberculoză bdquoSotiriardquo icircnchisoarea bdquoSingrosrdquo gustacircnd din ciocnirile stradale etc bdquoDocumentarea lui a icircnsemnat călătorie sute de convorbiri vizite icircn case sau instituţii trăirea unor experienţe personale iar la urmă refacerea icircntregului traseu din perspectiva unui eşec al crezului politic Este o reconstituire realizată din perspectiva unei idei dominante ceea ce repune icircntacircmplările icircntr-o ordine menită să lumineze un adevărrdquo ob-servă icircn mod justificat Radu Ciobotea8Dimensiunea europeană a reportajului lui Panait Istrati este conso-lidată şi de faptul că autorul nu priveşte realitatea pur şi simplu ci o suspectează găsind unghiul care inversează rolurile sociale şi acordă un acces sporit spre culisele evenimentelor Reportajul devine pentru Panait Istrati un mijloc de a găsi sursa obsesiei sale o modalitate de a

c o l o c v i u 191

răspunde unei icircntregi societăţi frămacircntate Icircn acest sens reportajul lui Panait Istrati ajunge să se identifice ca şi pentru Geo Bogza cu bdquocel mai bun corectiv al esteticii turnului de fildeşrdquo icircntr-o epocă icircn care bdquotragedii care privesc mase icircntregi de oameni aşteaptă să fie exprimate icircn scrisrdquo9

Autorul nu icircşi propune să povestească din afară ci să participe la po-vestea care prinde contur ca subiect Or subiectul nu este nici pe de-parte unul agreabil icircntrucacirct este menit să restabilească dreptatea acolo unde societatea prin instituţiile ei a gafat grav Astfel Spovedanie pen-tru icircnvinşi constituie bdquoun icircnceput spectaculos pentru reportajul politic romacircnesc chiar dacă a fost scris icircn limba franceză şi publicat la Paris Sau cu atacirct mai mult căci icircn această carte este vorba printre altele despre dimensiunea europeană a reportajului romacircnescrdquo10

Om de opinie care nu a icircnvăţat jocul retragerii ruşinoase Panait Istrati prin Spovedanie pentru icircnvinşi contribuie icircn mod decisiv la fundamen-tarea reportajului romacircnesc racordat la marile modele europene dar şi la formarea unei elite gazetăreşti

1 Radu Ciobotea Reportajul Tehnici de redactare Editu-ra Cartier Chişinău 2012 p 352 Alexandru Talex Cuvacircnt-icircnainte icircn Spovedanie pentru icircnvinşi Editura Dacia Cluj-Napoca [fa] p 63 Panait Istrati Spovedanie pentru icircnvinşi Editura Dacia Cluj-Napoca p 254 Ibidem p 135 Ibidem p 266 Radu Ciobotea op cit p 937 Panait Istrati Spovedanie pentru icircnvinşi ed cit p 138 Radu Ciobotea op cit p 93 9 Geo Bogza Introducere icircn reportaj Scrieri icircn proză vol II ESPLA Bucureşti 1957 p 19-2010 Radu Ciobotea op cit p 93

1 Geo Bogza Introducere icircn reportaj Scrieri icircn proză vol II ESPLA Bucureşti 19572 Radu Ciobotea Reportajul Tehnici de redactare Editu-ra Cartier Chişinău 20123 Panait Istrati Spovedanie pentru icircnvinşi Editura Dacia Cluj-Napoca4 Alexandru Talex Cuvacircnt-icircnainte icircn Spovedanie pentru icircnvinşi Editura Dacia Cluj-Napoca [fa]

Note

Bibliografie

192 R O M Acirc N Ă

Ana GhilAşCritica psihanalitică franceză şi modernitatea actului critic romacircnesc

Evoluţia şi modernizarea discursului critic-literar romacircnesc se datorează icircn mare măsu-ră psihanalizei şi icircn special criticii literare franceze de sorginte psihanalitică Se ştie că printre primii susţinători ai ideilor freudiste au fost scriitorii surrealişti francezi A Breton A Gide şa iar Ch Baudouin (prin studii-le sale Psihanaliza artei1929 Triumful ero-ului1943 Psihanaliza simbolului religios 1957) M Bonaparte (Viaţa şi opera lui Edgar Poe 1933 Cronos ndash Eros ndash Thanatos 1952) R Laforgue (Eşecul lui Baudelaire 1931) sunt reprezentanţii primei generaţii a criticii literare psihanalitice Şi astăzi Franţa bdquose sin-gularizează icircn mişcarea psihanalitică mon-dială printr-o reuşită şi echilibrată integrare a psihanalizeirdquo atacirct icircn plan teoretic cacirct şi icircn cel cultural ndash literatură filozofie politică şi instituţiile corespunzătoare ale icircnvăţămacircntu-lui superior observă V Dem Zamfirescu icircn Introducere icircn psihanaliza freudiană şi postfre-udiană Deschiderea criticii literare romacircneşti spre o hermeneutică psihanalitică icircn anii rsquo60 icircncepe prin revenirea la studiile franceze scri-se icircn perioada 1920-1950

Icircn anii interbelici psihanaliza pătrunde icircn spaţiul romacircnesc prin filiera franceză şi cea germană Medicul C Vlad care a practicat psihanaliza a scris două lucrări privind relaţia

AG ndash conferenţiar universitar doctor icircn

filologie Catedra literatura romacircnă şi teoria literaturii

Universitatea de Stat din Moldova Membru

al Asociaţiei de Filologie şi Hermeneutică Biblică

din Romacircnia Domenii de cercetare literatura romacircnă

contemporană relaţia Biblie ndash literatură artistică

psihologie şi literatură A publicat monografia

Romanul anilor rsquo60 Modelul bonus pastor (2006) mai

multe studii şi articole

c o l o c v i u 193

literatură ndash psihanaliză Icircn prima sa lucrare ndash Iubirea ura şi frica (1928) ndash el analizează personalitatea lui F Dostoievski şi legenda populară Meşte-rul Manole iar cea de-a doua Mihai Eminescu din punct de vedere psihana-litic (1932) a suscitat cum bine se ştie atitudini controversate lucrarea prezentacircnd totuşi interes din punct de vedere metodologic Spre deose-bire de medici oamenii de cultură din Romacircnia s-au arătat mai reţinuţi faţă de psihanaliză

Icircn Franţa icircn preajma celui de-al Doilea Război Mondial şi mai ales icircn pe-rioada imediat postbelică se observă o simbioză a psihanalizei cu majorita-tea orientărilor ce anunţă o bdquonouă criticărdquo Ch Mauron cu psihocritica sa se icircnscrie icircn racircndul celei de-a doua generaţii a criticii psihanalitice franceze Icircn studiul Mallarmeacute LrsquoObscur (1941) el se situează pe poziţiile criticii lui Thibaudet noutatea conceptului său psihocritic constă icircn faptul că niciun text al unui scriitor nu poate fi explicat de unul singur ci icircn raport cu toate textele poemele acestuia criticul relevacircnd rolul metaforelor obsedante icircn icircnţelegerea traumelor psihice refulate ale autorului Profesorul francez de la Universitatea din New York Serge Doubrowsky susţinea şi el icircn 1966 necesitatea unei legături a criticii bdquocu ştiinţele umaniste unde vor colabo-ra psihanaliza şi sociologia temelorrdquo Icircn 1968 icircn Theorie drsquoensemble (Paris) apare articolul lui Jean-Louis Baudry intitulat Freude et la critique litteacuteraire iar icircn 1972 Anne Clancier semnează studiul Psyhanalyse et critique litteacuteraire fapt ce demonstrează rolul conceptelor psihanalitice icircn evoluţia hermene-uticii literare

Un rol anume icircn evoluţia criticii literare l-au avut ideile psihanalitice ale lui J Lacan idei ce implică o anume legătură cu fenomenologia cu structuralismul cu problemele limbajului ultimele devenind dominan-te icircn concepţiile sale Prin abordarea bdquopsihicului-ca-textrdquo el susţine că structura psihicului presupune 3 categorii a simbolicului a imaginii şi a realului simbolicul avacircnd rolul esenţial şi cu toate că Lacan nu profesea-ză critica literară bdquosistemulrdquo său o implică La racircndul său structuralistul R Barthes pune accent pe primatul textului şi continuă structuralismul pe baze psihologice psihanalitice lingvistice El utilizează metoda psih-analitică de cercetare icircn studiul său Sur Racine (1965) De asemenea un rol important icircn hermeneutica textului literar l-a avut critica mitică franceză icircntemeiată de filozoful G Bachelard care bdquouneşterdquo psihanaliza cu fenomenologia icircn explicarea artei El propune o teorie a imaginaţiei

194 R O M Acirc N Ăşi a expresiei poetice susţinacircnd că fiecare creator posedă o imaginaţie arhetipală bazată pe cele 4 elemente fundamentale focul apa aerul şi pămacircntul pe care se sprijină temele şi imaginile Amintim aici şi de J Kristeva semiotician şi psihanalist icircn lucrările căreia se manifestă atacirct conceptele teoretice ale lui M Bahtin cacirct şi metodologia psihanalitică după J Lacan

Icircn spaţiul romacircnesc evoluţia discursului critic de sorginte psihanaliti-că icircn perioada postbelică se manifestă prin anumite aspecte 1) sfacircrşi-tul anilor rsquo60 ndash comunicări ale cercetătorilor literari privind tendinţe direcţii icircn critica franceză (sau europeană) 2) anii rsquo70-rsquo80 ndash traducerea unor articole sau studii semnate de criticii francezi sau studii despre critica franceză (europeană) analize de texte sau interpretări disparate după critici francezi 3) anii rsquo90 ndash de racircnd cu traducerea operelor com-plete ale psihanaliştilor S Freud C G Jung şa opera eminesciană este abordată din perspectiva intertextualităţii cu unele implicaţii psi-hocritice şi sau psihanalitice de sorginte jungiană studii teoretice vi-zacircnd relaţia artă ndash psihanaliză Astfel scindarea criticii literare franceze icircn texte de icircntacircmpinare şi texte de metodă a avut un impact benefic asupra modernităţii actului critic romacircnesc

Comunicările ştiinţifice privind critica europeană (N I Popa Criti-ca franceză actuală 1968 Academia Romacircnă) traducerea sau scrierea unor lucrări vizacircnd aceasta (volumul Analiză şi interpretare Orientări icircn critica literară contemporană 1972 care inserează şi articolul Ioanei Creţulescu Critica psihanalitică R Munteanu Metamorfozele criticii europene moderne 1975) sunt urmate de lecturi din perspectiva lui S Freud C G Jung K Abraham sau ale lui G Bachelard şi G Durand Icircn acest context prezintă interes interpretarea bachelardiană a poeziei lui L Blaga de R Munteanu icircn volumul său Lecturi şi sisteme (1977) ca şi studiul Elenei Indrieş Dimensiuni ale poeziei romacircne moderne Motive presocratice icircn poezia transilvană (scris icircn 1972-1981 dar publicat icircn 1989) icircn care autoarea analizează semnificaţiile apei focului pămacircn-tului ale pietrei icircn creaţia poetică a lui L Blaga O Goga Şt A Doinaş A Cotruş din perspectiva lui G Bachelard G Durand K Abraham

Icircn anii rsquo80 psihocritica lui Ch Mauron este abordată atacirct sub aspect teoretic şi icircn legătură cu semiotica şi stilistica cacirct şi la nivel de revenire re-lectură a unor texte artistice cunoscute Ne referim icircn primul racircnd

c o l o c v i u 195

la volumul Direcţii icircn critica şi poetica franceză contemporană (1983) icircn care Marina Mureşanu Ionescu readuce icircn discuţie o problemă actuală la acel timp ndash Mit şi mitologie personală icircn psihocritică relevacircnd mai tacircr-ziu varietatea semnificaţiilor textului eminescian din această perspecti-vă icircn monografia sa Eminescu şi intertextul romantic (1990)

Generaţiile de cercetători şi critici literari din anii rsquo90 cu lecturi din S Freud şi C G Jung unii traducători ai textelor freudiene sau jungi-ene au afirmat perspectiva psihanalitică asupra textului literar a relaţi-ei autor ndash operă şi asupra psihologiei procesului de creaţie (C Braga V Protopopescu şa) Un loc aparte icirci revine icircn acest context cerce-tătorului Corin Braga care prin studii de critică mitic-arhetipală de factură jungiană prin psihocritică şi sau psihobiografie (10 studii de arhetipololgie 1999 De la arhetip la anarhetip 2006 Psihobiografii 2011 şa) a validat un sistem teoretic şi metodologic icircn discursul critic romacircnesc de sorginte psihanalitică Starea actuală a demersului critic ne convinge că gacircndirea literară psihanalitică icircn diversele ei aspecte continuă să influenţeze nu doar ştiinţa literară ci şi viaţa intelectuală icircn ansamblu deschiderea spre posibilităţile textului-ca-lume afirmacircnd impactul său cultural

196 R O M Acirc N Ă

Cristian SabăuReflectarea unui tip de eveniment icircn presa europeana neolatină sau cacirctă icircncredere poţi să ai icircn presă

CS ndash inginer publicist şi traducător (din limbile

franceză spaniolă portugheză italiană) A

publicat peste 800 de articole icircn presa din tot

spaţiul romacircnesc (revistele bdquoFamilia bdquoVatra bdquoArca

bdquoArgeş bdquoCalende bdquoDrama bdquoCronica bdquoAteneu bdquoSemn

şa) parte din texte fiind traduse icircn alte limbi Mai

multe articole despre teatru şi traduceri au apărut icircn

cacircteva culegeri tematice (teatru) şi antologii (poezie

neolatină)

Doar icircn ultimele două luni icircn Europa şi icircn lume au fost cacircteva evenimente importante care au fost reflectate icircntr-o manieră foarte diferită de surse mass-media importante cu milioane de telespectatori radioascultători cititori Am avut retragerea din activitate prin voinţa exprimată public a papei Bene-dict al XVI-lea alegerea pentru prima dată a unui papă neeuropean cardinalul argentini-an Bergolio (devenit papa Francisc) decesul controversatului preşedinte al Venezuelei Hugo Chavez alegerea noului preşedinte al aceluiaşi stat şi funeraliile fostului premi-er britanic Margaret Thatcher Chiar acum cacircnd scriu aceste racircnduri Italia icircşi alege icircn parlament noul preşedinte după foarte ciu-date mişcări pe eşichierul politic al peninsu-lei-cizmă compromisă prin două decenii de berlusconism Am trăit (şi trăim) cu toţii aceste evenimente mai ales prin transmisiile postu-rilor de televiziune dar şi online prin relatări de la faţa locului ale trimişilor unor publicaţii de icircncredere cu rating ridicat pe piaţa foarte dinamică a informaţiei Ca să nu mai spunem şi de farsa pe care o reputată agenţie de pre-să ndash Reuters ndash i-a făcut-o magnatului George Soros (managerul revoluţiilor portocalii din

c o l o c v i u 197

spaţiul ex-sovietic) publicacircndu-i un necrolog deloc măgulitor De-ale informaţiei scăpate de sub control ca şi icircn cazul acuzaţiilor dovedite ca nefondate care-l acuzau pe noul papă (pe-atunci doar episcop) de complicitate cu dictatorialul şi sacircngerosul regim militar argentinian de la sfacircrşitul deceniului VIII al veacului trecut

Am reţinut dintr-o lucrare importantă a unui mare cunoscător al Gre-ciei Antice ndash Andreacute Bonnard ndash că icircn Atena lui Pericle bdquototul depindea de popor Iar poporul depindea de cuvacircntrdquo Aşadar o dependenţă abstru-ză greu de decelat dar care putea să dicteze o acţiune politică cu influ-enţă (mai mult sau mai puţin) directă asupra unor pături largi dacă nu a icircntregului popor Mă rog popor icircn sensul acceptat la acea epocă (adi-că fără sclavii care erau principală forţă de muncă a economiei) Este de remarcat faptul că icircn epoca twitter-ului a site-urilor de socializare a tabletelor şi telefoanelor isteţe cuvacircntul circulă (aproape) ca gacircndul informaţia fie dacircnsa exactă sau fitilită se propagă cu mare viteză poate fi multiplicată şi distorsionată (poate chiar contorsionată) iar efectul pu-blic al informaţiei poate fi icircn anumite cazuri ndash devastator Dar

Cacirctă icircncredere poţi să ai icircn informaţiile furnizate de presă

Nu ştiu dacă la facultăţile de jurnalism se predă şi icircnsemnătatea verti-calităţii icircn presă şi necesitatea asumării deschise şi transparente a unor poziţii editoriale Altfel spus un organ de presă al unui partid trebuie să-şi asume şi icircnsuşească valorile şi linia politică a partidului pe cacircnd publicaţiile independente (or mai fi existacircnd dacircnsele oare) pot să-şi făurească o linie editorială critică (sau adulativă) faţă de oricine dintre corifeii politici ai momentului şi faţă de orice organizaţie politică Si-gur că asta ar fi teoria complet epurată de zgura factualităţii şi niciodată nu va putea fi materializată icircn presa oricărui moment a oricărei epoci

Experienţa personală icircmi permite să afirm că aveam tendinţe de disident icircn prima preadolescenţă pe la 11-12 ani După aceea m-am adaptat la socialism nu şi la ultimii ani (5-6) de ceauşism N-am confundat nici-odată aceste noţiuni cum foarte uşor procedează foarte mulţi romacircni mai ales intelectuali Icircn perioada de disident pe cacircnd eram icircn clasele a V-a şi a VI-a ascultam pe ascuns (icircmpreună cu colegul meu de atunci Tudor Caragea din Turnu Măgurele) un post clandestin care se intitula

198 R O M Acirc N ĂbdquoRomacircnia viitoarerdquo şi care susţinea că emite icircn numele unor grupuri de rezistenţă de undeva din munții Făgăraş Transmisia era dificilă vocea celui ce vorbea se pierdea şi apărea iar noi aşteptam cu sufletul la gură să ascultăm ce mai spuneau grupurile de rezistenţă care susţineau că se bucură atacirct de sprijinul vestului cacirct şi de al locuitorilor din zonele li-mitrofe Nu eram singurii care ascultam aveam s-o aflăm nu mult mai tacircrziu cacircnd unul dintre colegii noştri mai mari (adică din clasa a VII-a) a fost exmatriculat pentru că intrase icircntr-un soi de rezistenţă şi icircmpreună cu alţi cacircţiva elevi şi tineri angajaţi la mina Aninoasa icircşi propuseseră să arunce icircn aer tribuna de la Petroşani icircnaintea demonstraţiei de 1 Mai Nu mai ştiu ce s-a mai icircntacircmplat cu acei colegi i-am pierdut din vedere Ştiu icircnsă că prin 1992-1993 la Radio Romacircnia am ascultat o emisiune in care un do-bi-toc (să folosim toate cuvintele limbii) povestea cum icircn anii rsquo60 lucra pentru posturile icircnfiinţate de serviciile de propagandă vestice şi cum transmitea din Grecia de la Salonic dacircndu-se drept post clandestin din munţii Făgăraş Dobitocul icircn cauză care nici n-avea simţul umorului racircdea copios despre farsa pe care le-o făcea comuniştilor romacircni Recu-nosc că dacă mi-ar fi fost pe aproape i-aş fi dat cu plăcere vreo două-trei scatoalce pentru minciunile turnate cu seninătate şi iluziile pe care le-a vacircndut ascultătorilor care se chinuiau să prindă postul din munţi

Dar asta este o chestiune romacircnească legată de politica americană icircn Europa de Est de icircnţeles icircn perspectiva macro-istoriei care-şi racircde de cazurile şi destinele individuale Pentru că ne aflăm pe meridianul de gacircndire francez să ne aplecăm asupra unei perioade agitate şi tulburi din istoria Franţei martie 1815 Napoleon exilatul de pe Elba se să-turase să şomeze profitacircnd de tacircmpeniile (cum spuneam ndash să căutăm cuvintele nimerite) pe care Bourbonii aduşi icircn furgoanele armatelor aliate ale Angliei Prusiei Austriei şi Rusiei şi reicircnscăunaţi la Paris le făceau icircn mod frecvent

Ei bine cititorii din martie 1815 au avut ocazia să cunoască dinami-ca marşului de apropiere a fugarului de pe Elba de capitala Regatului Franţei capitală pe care a ocupat-o fără a trage un singur foc de armă Ciudat este că după ce primul ministru englez (dramatizacircnd situaţia pentru a obţine efecte mai mari) vorbea de invadarea de către Napo-leon a Regatului Franţei presa engleză se icircntreba cu umorul specific naţiunii insulare cum poate un singur om să invadeze o ţară Dar mai

c o l o c v i u 199

bun decacirct comentariul este ştirea frustă aşa că icircn continuare oferim 10 paşi ai plimbării lui Napoleon prin Franţa bourbonică icircn 10 articole publicate de presă Ştiri atacirct de diferite ca abordare icircncacirct putea pune icircn icircncurcătură inteligenţa oricărui cititor Aceşti 10 paşi napoleonieni oglindiţi icircn 10 titluri din presă sunt1 Macircncătorul de oameni a fugit din cuşca sa (9 martie)2 Căpcăunul corsican a debarcat icircn Golful Juan (10 martie)3 Tigrul a ajuns la Gap Trupele regale se grăbesc să-i oprească icircnain-tarea şi să-l transforme pe aventurier icircntr-un fugar rătăcitor prin munţi (11 martie)4 Monstrul s-a apropiat de Grenoble (12 martie)5 Tiranul a ocupat Lyonul La apariţia lui populaţia a fost cuprinsă de groază şi teroare (13 martie)6 Uzurpatorul a fost văzut la 60 de mile de capitală (18 martie)7 Bonaparte avansează cu paşi repezi dar nu va intra niciodată icircn Paris (19 martie)8 Macircine Napoleon va fi sub zidurile noastre (20 martie)9 Icircmpăratul a ajuns la Fontainebleau (21 martie)10 Icircn mijlocul fidelilor săi supuşi maiestatea sa imperială a intrat ieri icircn palatul Tuileries Nici nu poate fi descrisă bucuria generală a francezilor (22 martie)

Ce să mai icircnţeleagă bietul cititor icircn Parisul lui martie 1815 dacă icircn doar 13 zile eroul articolelor a fost identificat consecutiv ca fiind Macircncătorul de oameni ndash Căpcăunul corsican ndash Tigrul ndash Monstrul ndash Tiranul ndash Uzur-patorul ndash Bonaparte ndash Napoleon ndash icircmpăratul ndash maiestatea sa imperială Icircntr-adevăr frumos traseu existenţial

Ca o materializare a epocii luminilor finalul secolului al XVIII-lea a adus nu doar o revoluţie care a schimbat faţa Europei ci şi un sistem nemaiicircntacirclnit icircn Franţa revoluţionară ndash ziarul Apărut la cacircteva doar luni după căderea Bastiliei (icircn noiembrie 1789 şi dispărut icircn 1901) mai icircntacirci ca o necesitate de a-i informa pe cetăţeni cu mersul revoluţiei apoi cu marea armată napoleoniană mai mult ca organ al legislativului francez a jucat un rol important pe tot parcursul secolului al XIX-lea (icircntre altele şi ca organ de publicare a romanelor-foileton) Ei bine

200 R O M Acirc N Ăacest celebru ziar al secolului XIX bdquoLe Moniteurrdquo a fost acela care a pre-zentat astfel apropierea lui Napoleon de Paris Abordări atacirct de diverse ale aceluiaşi ziar ndash icircntr-adevăr ndash nu fac decacirct să icircntărească icircncrederea cititorului icircn presă Icircntrebarea ndash foarte foarte legitimă ndash ar fi bdquoDe cacirctă verticalitate poate fi suspectată redacţia ziarului laquoLe Moniteurraquo ca icircn doar 13 zile un personaj să plece de la macircncătorul de oameni şi să ajungă la maiestatea sa imperialărdquo Fiecare poate să-şi facă propriile evaluări cacircntăriri aprecieri despre presa de atunci ca şi despre cea de acum

Poate că ar trebui să completăm tabloul general al icircnceputului presei icircn Franţa cu aprecierile pe care mai icircntacirci generalul şi consulul Bonaparte şi mai apoi icircmpăratul Napoleon le făcea icircn ceea ce priveşte rolul presei şi al relațiilor puterii politice cu acest fenomen media nou apărut icircn civilizaţia lumii şi istoria Franţei bdquoDacă presa n-ar fi ţinută icircn fracircu eu n-aş rămacircne la putere nici măcar 3 zilerdquo scria Napoleon icircn acelaşi Jur-nal al său icircn 1799

Icircntr-o notă din 1805 din acelaşi Jurnal (notă icircn care Napoleon se con-funda ca şi Regele Soare cu statul) acesta scria bdquoCum revoluţia icircn Franţa s-a cam terminat ar trebui ca directorii unor publicaţii să afle că dacă nu-mi servesc interesele nu-mi sunt utili şi niciodată n-o să le permit să publice ceva icircmpotriva intereselor melerdquo Noul comandant al francezilor nu admitea nici măcar tonul de pamflet pentru că bdquoputerea nu este niciodată ridicolărdquo scria icircn Jurnalul său icircn 1808 acelaşi icircmpărat Napoleon

Destul de clar sau nu

c o l o c v i u 201

Gina NIMIGEANTransferul limbii romacircne icircn intenţia multilingvismului promovat prin Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi

GN ndash asistent doctorand la Catedra de Limba

Romacircnă pentru Studenţi Străini Facultatea de Litere Universitatea

bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iaşi Domenii de cercetare

romacircna şi neoellena ca limbi străine cultură şi civilizatie romacircnească

limbă şi literatură romacircnă veche lexicologie romacircnă

şi neogreacă etimologie romanistică pragmatică

semiotică

Faptul că integrarea icircn cotidian a icircnvăţării lim-bilor integrarea diverselor programe de trans-fer (predare ndash asimilare) a tuturor idiomurilor Europei (fie ele limbi fie dialecte) face parte din procesul de configurare a noului peisaj so-ciocultural european ndash tinde să devină din ce icircn ce mai mult un loc comun icircnscris icircn nor-malitatea icircnceputului de mileniu III

Fenomenul cuprinde instituţii educaţionale consacrate de tip grădiniţă şcoală liceu uni-versitate dar e icircnscris şi icircn listele de activităţi ale instituţiilor paralele para-sistem co-edu-caţionale de tip asociaţie culturală ONG şcoală de re- supra- post- multi-calificare etc E sprijinit prin programe guvernamentale şi interguvernamentale la nivelul Consiliului Europei i se acordă fonduri şi facilităţi speci-ale include din ce icircn ce mai multe persoane Categoriile de cursanţi se extind continuu ca vacircrstă nivel de instrucţie prealabilă scop al icircnvăţării Re-locarea temporară a cursanţilor pentru a lua contact direct cu mediul lingvis-tic (cunoscuta imersie sau baie lingvistică) e posibilă icircn diferite maniere dintre care unele sunt sprijinite oficial Materialele de studiu icircmbracă toate formele ce se pot dovedi utile

202 R O M Acirc N Ătrecacircnd prin toate tehnologiile posibile de la fila de hacircrtie a manua-lului la CD (-ul eventual aferent) de la documentul electronic inert de tip doc pdf la cel semidinamic de tip pps ori gif icircnsoţit sau nu de secvenţa audio la cel dinamic de tip videoclip şi film cu posibili-tăţi de interacţiune corectare (auto)evaluare sau nu Variantele sunt ofertante şi productive din multe puncte de vedere rezultatele pe mă-sură Specialiştii ndash filologi psihologi sociologi medici antropologi istorici ndash studiază impactul şi implicaţiile imediate sau de perspectivă lungă icircncearcă să identifice mutaţiile probabile ce vor surveni icircn atitu-dini comportamente abilităţi dezvoltare neuro-psihică individuală parametri culturali la nivel de grup etc Nimic mai normal

E icircnsă o normalitate a momentului o normalitate a lui acum

bdquoProvocarea majoră a viitorului icircn domeniul educaţiei este aceea de a ajunge să ne reformăm sistemele de icircnvăţare icircncacirct să ne pregătim tinerii pentru locuri de muncă ce nu există icircncă unde vor folosi teh-nologii care nu au fost icircncă inventate ca să rezolve probleme ce nu au fost icircncă identificaterdquo1 spune Jan Figel (apud Etude sur la contribution 2009 25 ndash trad n ndash GN) Perspectiva globalizantă social-pragmati-că e uşor de citit icircn cuvintele fostului comisar european icircnsărcinat cu educaţia icircnvăţămacircntul şi cultura Dincolo de cizelarea individului ca un bun şi bine educat cetăţean se vede grupul icircn cooperare inventivă mai deschis decacirct niciodată urbi et orbi Şi de dincolo de rezolvarea problemelor greu imaginabile la momentul prezent transpar abilităţile intercomunicative speciale ale acestor oameni din viitor capacităţile crescute de a acţiona ca grup coerent ca echipă oricacirct de redusă ori amplă ar fi aceasta

Prin documentul numit Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi politica lingvistică europeană a ultimilor ani creează premisele ameliorării atitudinii faţă de culturile şi limbile europene (şi nu nu-mai) Mai mult oferă suport instituţional intenţiilor şi demersurilor de intercunoaştere culturală icircntre componenţii tradiţionali ai Europei iar mai nou extinde acest suport spre orice altă cultură oriunde va fi fiind aceasta amplasată geografic Icircn acest peisaj atitudinal programele de transmitere ndash icircnvăţare a limbilor icircşi demonstrează calitatea de am-basadori interculturali de structuri mobile ce favorizează amplificarea identitară a individului pacircnă la un novus homo europaeus

c o l o c v i u 203

Ca să putem avea o icircnţelegere justă asupra a ceea ce ni se icircntacircmplă acum şi să putem trage din ea concluzii utile şi funcţionale cel mai indicat este să luăm o anumită distanţă să lăsăm loc de formare perspectivei

Evaluacircnd informaţia şi dinamica transferului informaţiei la o compa-raţie a celor două perioade selectate (anii rsquo70 ai sec XX ndash deceniul al II-lea al sec XXI) sesizăm o mutaţie majoră de perspectivă şi o nouă selecţie a polilor

informaţie ştiinţifică rarr informaţie culturalăcanal dominant carte tom canal dominant ecran tv amp monitor de

computersuport fizic text scris amp imagine statică

suport fizic imagine dinamică amp sunet

cod intern diacronic liniar cod intern sincronic simultansecvenţialitate amp liniaritate icircn primi-rea asimilarea informaţiei

simultaneitate amp dezvoltare reticulară icircn primirea asimilarea informaţiei

şir bdquonarativrdquo unic şiruri bdquonarativerdquo multiple competitive icircntre ele pentru captarea atenţiei amp intere-sului destinatarului

destinatar pasiv cu atitudine bdquocoş de basketrdquo acceptantă preponderent cumulativă

destinatar activ(izat)-reactiv aflat la decizie cu atitudine bdquorachetă de tenisrdquo reactivă preponderent selectivă

comunicare inter-destinatari redusă comunicare inter-destinatari (hiper)activă

Constatăm că infrastructurile transferului informaţional sunt altele

Icircn acelaşi timp fără a-şi pierde ori diminua importanţa informa-ţia de tip ştiinţific cedează icircntacircietatea icircn faţa volumului (cantităţii) informaţional(e) de tip cultural

Venind la lucruri concrete icircn programele de icircnvăţare a limbii romacircne cursantul constată că icircntre limba sa şi romacircnă există anumite simili-tudini structurale elemente de continuitate sistemică cel mai repede ajung icircn acest punct nativii din aria latină

Oprindu-ne icircn interiorul ariei latine prezentăm pentru exemplificare numai cacircteva situaţii care de obicei sunt repede sesizate de studenţi şi care se bucură de un bogat inventar de apariţii

a) Verbul ndash a1) maniera icircn care acesta actualizează alternanţele voca-lice consonantice la conjunctiv subjunctiv pers a III-a singular (icircn anumite situaţii şi plural) icircn romacircnă-spaniolă-italiană-catalană funda-

204 R O M Acirc N Ămental sunt aceleaşi alternanţe deşi cu apariţie diferită pe subtipuri verbale

romacircnă spaniolă italiană catalană-e gt -ăvinE gt să vinĂ

-e gt -avienE gt que vengA

-e gt -aleggE gt que leggA

- gt -aconsent gt que consentAreconeix gt reconegA

-ă gt -ecacircntĂ gt să cacircntE

-a gt -e hablA gt que hablE

-a gt -eparlA gt que parlassE

-a gt -ecomprovA gt que comprovE

-[oae]şte gt -[oaea]scăcunoaŞTE gt să cunoaSCĂpriveŞTE gt să priveaSCĂ

-[oe]ce gt -[oa]zcaconoCE gt que conoZCApareCE gt que pareZCA

-[oi]sce gt -[oi]sca conoSCE gt que conoSCApreferiSCE gt que preferiSCA

-eix gt -isca ungeiX gt que ungiSCAinquireiX gt que inquiriSCA

a2) similitudinea structurală a conjunctivului prezent icircntre romacircnă şi greaca modernă cu particulă specifică să ndash να şi forme flexionare cu desinenţe specifice pentru persoană şi număr de ex să fac să faci să facă să facem să faceţi să facă ndash να κανω να κανεις να κανει να κανουμε να κανετε να κανουν

b) Articolul hotăracirct colegul colega colegii colegele care e corelat struc-tural cu pronumele personal el[u] ea ei ele cu pronumele adjectivul demonstrativ şi de identificare acel[u](a) ace(e)a acei(a) acele(a) ndash acel[u]aşi aceeaşi aceiaşi aceleaşi icircnsu(miţişi) icircnsă(miţişi) icircnşi(nevăşi) icircnse(nevăşi) de asemenea cu desinenţele de singu-lar plural la substantiv coleg[u]-colegi colegă-colege şi la adjectivele cu paradigmă completă pe gen şi număr albastru-albaştri albastră-al-bastre Motivacircndu-se etimologic şi istoric structurile din romacircnă icircşi găsesc echivalente icircn celelalte limbi romanice fireşte fără o perfectă izomorfie cu particularităţi icircn cazul fiecăreia dintre ele de exemplu icircn catalană el collega la collega els collegues les collegues el ella ells elles aquel aquella aquellos aquellas ell mateix ella mateixa ells mateixos ells mateixes Oslash ndash Oslash etc

Exemplele pot continua şi pot alcătui o foarte lungă listă de fapte co-mune Uneori (mult) mai departe de aria latină Alăturacircndu-se studi-ilor de ultimă oră din antropologie şi genetică ndash ce atestă dincolo de graniţe politice şi limite continentale evidente icircnrudiri icircntre etnii şi originea comună a icircntregii umanităţi icircn Africa de est2 ndash studierea com-

c o l o c v i u 205

parativă tipologică şi structurală a limbilor adună argumente din ce icircn ce mai numeroase care confirmă aceeaşi realitate comunitatea la nivel planetar

Practica ne-a arătat cum icircn desfăşurarea programelor de limbă (icircn mo-bilităţi de tip Erasmus Socrates Leonardo Comenius etc) surpriza constatării apoi acceptarea şi icircnţelegerea acestor fenomene duc icircn primă instanţă la reflexia asupra propriului idiom şi la conştientizarea structurilor subtile ale acestuia pe care pacircnă la momentul confrun-tării cu idiomul străin vorbitorul nativ neavizat le utilizează natural spontan fără a le problematiza De multe ori am primit atare date feed-back de la cursanţi Dar icircn special filologii studenţi ori profesori icircncepători vin cu asemenea informaţii Următorul pas de cele mai multe ori puternic amprentat afectiv este conştientizarea comunităţii de origine (mai mult sau mai puţin icircndepărtate icircn familia romanică sau mai adacircnc icircn timp icircn familia indo-europeană ndash uneori icircncă şi mai departe de atacirct) a similarităţii lingvistice şi emoţionale icircntre grupurile etnice Din zona lingvistică trecerea spre depistarea interconexiunilor culturale se face firesc prin figurile de stil de sorginte populară prin imageria folclorică proverbe superstiţii ritualuri tabu-uri credinţe prin mitologie etc Astfel icircncacirct orele cacircnd au loc astfel de discuţii devin şi rămacircn unele din cele mai vioaie interesante şi puternice evenimente care se transformă ulterior icircn amintiri importante semnificative deci-sive icircn reconstruirea imaginii de sine şi icircn construirea imaginii celuilalt care ndash lucru deja bine ştiut ndash din bdquostrăinulrdquo devine bdquoaproapelerdquo Icircn viito-rul fiecărui participant ele vor constitui filtre icircn considerarea şi evalu-area altor etnii şi bariere icircmpotriva generalizării pripite şi a etichetării icircmpotriva preluării fără discernămacircnt a prejudecăţilor

Icircn ce ne priveşte ne bucurăm să constatăm că se petrece o cunoaşte-re mai profundă a realităţilor de facto din Romacircnia Identificarea nu numai afectivă cu romacircnii cu limba romacircnă cu aria geografică ajută formarea imaginii juste despre o Romacircnie reală complexă nuanţată şi lucru deloc lipsit de importanţă grăbeşte demolarea prejudecăţi-lor apărute icircn ultimele decenii după deschiderea graniţelor şi a pieţei muncii icircn Europa Icircn cel care ajunge să cunoască se petrece o amplifica-re identitară se formează aşa-numita identitate extinsă care se sprijină pe competenţe interculturale semnificative pe acceptare apreciere respect

206 R O M Acirc N ĂIcircn tradiţia romacircnească se spune cacircte limbi vorbeşti atacircţia oameni eşti E lucru constatat şi argumentat ştiinţific multilingvismul lărgeşte ac-cesul la informaţie stimulează activarea şi dezvoltarea cerebrală creşte creativitatea şi potenţialul inventiv prin comparaţia şi conştientizarea diferenţelor dintre infrastructurile subtile ale limbii materne şi ale lim-bii icircnvăţate poate iniţia alte modalităţi de organizare a gacircndirii de uti-lizare a structurilor cognitive icircn ultimă instanţă amplifică inteligenţa capacitatea de procesare a datelor

Se pare că grupul coerent acţionacircnd icircn virtutea unor standarde agre-ate de toată lumea articulate pe valori unanime e formula care poa-te icircmpinge omenirea către faza următoare Se pare de asemenea că (cel puţin icircn Europa şi culturile răspacircndite de aici pe celelalte conti-nente) individualismul icircnălţat genial icircn Renaştere a obosit icircn disper-sia romantică icircn atomizarea şi nevrozele existenţialiste icircncercacircnd o spasmodică icircnviorare modernistă şi mai recent o agresivă revitaliza-re icircn postmodernismul deconstructivist la fel se pare că de dragul artei pentru artă a filozofiei pentru filozofie a ştiinţei pentru ştiinţă şi-a consumat resursele pacircnă la ultima şi de dragul exprimării de sine epuizacircndu-se aberant şi maladiv Evoluţiile ultimelor decenii ne indică o din ce icircn ce mai evidentă redescoperire a comunităţii a grupului a echipei Arată ca o reicircntoarcere la valorile antice ale oraşului-republică ale polis-ului care e puternic icircn virtutea puterii şi sănătăţii fiecărui cetă-ţean al său care face artă şi ştiinţă şi filozofie cu tendinţă adică pentru om pentru fiecare om Unde lucruri ca sanitas kalokagathiacutea eumorfiacutea şi eunoiacutea sunt la dispoziţia tuturor pot fi pentru toţi ba mai mult se bucură de sprijin instituţional Icircn această lume nouă unde toţi icircşi pot icircmpărtăşi experienţele unde există comunicarea cu condiţia utilizării minimei (deja) tehnologii care se cheamă computer Unde icircn sfacircrşit visul antic al Bibliotecii din Alexandria conţinătoare a icircntregii cunoaş-teri umane puse la icircndemacircna tuturor a devenit o realitate internetul

Ceea ce se prefigurează ca valoare majoră a prezentului şi a timpului viitor fără de care toate aceste facilitări şi facilităţi pot genera proprii-le atomizări nevroze şi spasme este responsabilizarea fiecărui om Ca proces de primă instanţă ce poate construi responsabilitatea ca atitu-dine icircn fiecare om Pe lacircngă asumarea propriilor deciziii şi acţiuni res-ponsabilizarea presupune atenţie icircndreptată către celălalt atenţia duce la cunoaşterea celuilalt cunoaşterea elimină fricile Simplu

c o l o c v i u 207

Nu ştim acum dacă lucrurile spuse mai sus vor fi benefice sau nu la sca-ra icircntregii umanităţi Ori dacă vor cuprinde sau nu icircntreaga umanitate Ar trebui să avem la icircndemacircnă perspectiva şi concluziile unui trăitor din secolul XXII ca să putem evalua consecinţele acestui proces care acum a intrat deja icircn viteză Ori să facem profeţii pe care să le taxeze drept inspirate ori inepte acelaşi trăitor din secolul XXII Ceea ce pu-tem icircnsă face fără riscuri (pe care oricum nu le cere nimeni) este să constatăm o schimbare de paradigmă icircn structurile cognitive ale indi-vidului şi o schimbare de viziune asupra bdquodescriptorilorrdquo (cu un cuvacircnt la modă) definitorii pentru individul-cetăţean

Icircnsă icircn spatele tuturor acestor lucruri frumoase şi benefice bine mas-cată sub reale şi bune intenţii iniţiative şi acţiuni rămacircne marja unui pericol potenţial bicefal pe care icircl putem deocamdată (bazacircndu-ne pe elemente deja existente şi vizibile) identifica icircn următoarele direcţii 1 entuziasmul agresiv şi supraevaluarea de sine 2 obsesia modele-lor E bdquobalaurulrdquo cu două capete care poate ameninţa culturile aşa-zis bdquomicirdquo care nu au provocat (icircncă) ecouri majore icircn celelalte culturi care (icircncă) nu au generat modele puternice exemplare duplicabile Faptul că există acum o susţinere atacirct de amplă şi consecventă poate genera icircncrederea arogantă sau la polul celălalt precauţia exagerată

Despre ce vorbim primul bdquocaprdquo al hidrei entuziasmul agresiv bine articulat pe o supra-auto-evaluare se iţeşte atunci cacircnd dintr-odată cineva individ sau grup consideră că totul e venit de la sine e posibil şi permis şi astfel icircşi poate justifica orice pretenţie icircn virtutea simplă a faptului că bdquoacum trebuie să ne afirmămrdquo Am putea icircnscrie aici ca pa-radigmatică cererea interuniversitară de lectori de limbi străine bdquoCan-didatul să aibă experienţă de predare de minimum trei ani [normal] să fie cadru universitar sau icircn cercetare [just] să vorbească cel puţin o limbă de circulaţie internaţională [corect] să posede titlul de doctor icircn domeniu [icircncă icircn regulă deşi puţin forţacircnd circumstanţele] să aibă atestare de doctor habilitat sau de conducător de doctorat [] O condiţie necesară [] este cunoaşterea la nivel performant a limbii X [adică limba autohtonă]rdquo Situaţie cu totul reală Din jenă nu spe-cificăm despre ce universitate străină e vorba dar documentul există este o invitaţie oficială girată de un rectorat anume primită la catedră icircn cursul anului academic 2012-2013 Stimaţi colegi ndash cu tot respectul cuvenit dar trebuie să o spunem ndash icircn maniera aceasta riscaţi să rămacirc-

208 R O M Acirc N Ăneţi fără lectori Şi nu e singura situaţie de acest fel Fireşte sunt cazuri izolate puţine nu toate la acelaşi nivel de aroganţă Dar ele există ndash şi constituie deja un simptom Analizabil

La extrema cealaltă se poziţionează obsesia modelelor convingerea că noi dacă suntem mai bdquomicirdquo şi mai puţin gălăgioşi icircn istorie ne situ-ăm icircntr-o permanentă (şi imperios) necesară bdquoardere a etapelorrdquo un galop permanent de ajuns pe alţii din urmă icircntr-un fel de handicap perpetuu care necesită icircn permanenţă un schelet exterior ndash dacă nu un schelet exterior măcar un corset metalic un cadru de mers o pereche de cacircrje un baston ceva ndash ca să ne putem ţine icircn picioare Eventual să facem cu parcimonie şi cacircţiva paşi clătinaţi Am trecut deliberat la persoana icircntacirci verbală pentru că din păcate acest al doilea cap al hidrei se ridică printre noi printre romacircni şi ni se uită hipnotic direct icircn pupile de deja mai mult de două sute de ani De pe vremea preroman-ticilor Focalizarea privirii pe culturile prolifice ale Vestului icircşi găsea justificare icircn epoca din jurul anilor 1830-1848 Pentru o vreme chiar după aceasta Pentru cauze prea bine ştiute şi motivate din necesităţi suficient discutate pentru a le mai relua aici Icircngrijorătoare nu e pri-virea spre marile culturi care sunt şi acum tot mari şi care pentru tot ce au dat vor rămacircne mari chiar dacă printr-un scenariu absurd vor obosi şi secătui cacircndva

Icircngrijorător e faptul că privirea nu se mai dezlipeşte de acolo nedisi-mulat obsedată de preluarea icircn cor de urgenţă şi fără discernămacircnt a manierei icircn absenţa unei substanţe care să se adecveze organic acestei maniere Ne icircntoarcem la formele fără fond ale secolului al XIX-lea Icircn contra cărora s-a epuizat scriind gazetarul Eminescu Mai mult de atacirct la cele tradiţionale adăugăm icircncă altele noi dinspre alte puncte geografice Ca să dăm exemple numai din vocabularul de ultimă oră nu ne mai concentrăm ci ne focusăm nu mai avem de dus la capăt sar-cini ci task-uri nu mai icircmpărtăşim cu alţii experienţe sau emoţii ci share-uim nu ne mai place ceva ci dăm un like nu mai avem scopuri ci target-uri De ce cacircnd limba romacircnă posedă o sumedenie de sinoni-me ne concentrăm ne focalizăm ne adunăm [icircn sine] sarcini misi-uni cerinţe icircndatoriri icircmpărtăşim icircmpărţim transmitem dăm comunicăm ne place agreăm simpatizăm acceptăm aprobăm scop obiectiv ţintă ţel Sunt numeroase situaţiile cacircnd nu putem găsi icircn alte limbi corespondentul pentru cuvacircntul romacircnesc pentru că

c o l o c v i u 209

romacircna are talentul bogăţiei de forme şi capacitatea naturală de a crea o vocabulă pentru fiecare nuanţă

Exerciţiu bdquo1 Căutaţi icircn limba engleză franceză corespondentul exact (lexicalizat existent ca un cuvacircnt aparte) pentru iar şi ci 2 Căutaţi icircn limba engleză franceză corespondentul exact şi explicaţi diferenţa semantică (nu motivată formal) dintre situaţiile [intru] icircn ndash [ies] din [intru] la ndash [ies] de la şi traduceţi exactrdquo

Putem explica ce icircnseamnă aceste vocabule dar nu le putem afla pe-rechile precise icircn alte limbi cel puţin nu icircn franceză engleză Icircn timp ce (1) pentru seria semantică intensificatoare asociere ndash diferenţă ndash opoziţie ndash contradicţie romacircna oferă 4 forme distincte gradate precise specializate semantic şi ndash iar ndash dar ndash ci3 engleza şi franceza au doar cacircte 2 and ndash but et ndash mais care aglutinează nuanţele semantice două cacircte două De aceea e dificilă icircnţelegerea lui iar şi ci de către străini Pen-tru aceasta trebuie să li se dea descrierea sensului lsquodiferenţărsquo respectiv lsquocontradicţiersquo La fel se petrece cu italiana spaniola greaca germana etc Sunt lucruri constatate practic şi icircndelung discutate cu vorbitori nativi unii dintre ei lingvişti romanişti de marcă şi cu experienţă icircn-semnată Romacircna lexicalizează abundent icircn multe cazuri depăşind icircn minuţiozitate şi precizie limbi cu prestigiu Nu vom da aici soluţiile pentru exerciţiul (2) ci icircl vom lăsa pentru meditaţie

Concluzia acestei exemplificări filologice este că dacă avem resurse su-ficiente pentru a construi icircn aşa manieră o limbă istorică avem ca et-nie resurse intelectuale suficiente pentru a nu copia de la alte neamuri pentru a nu mima şi a nu ne lăsa covacircrşiţi sub o exagerată şi complexată reverenţiozitate Americanomania de ultimă oră şi francomania deja tradiţionalizată ne vor aduce poate acceptarea din partea acestor cul-turi dar nu e deloc sigur că ne vor garanta recunoaşterea şi respectul lor Pentru că ele icircnsele au trecut prin perioade mimetice similare care ce le-au adus Icircncercacircnd să reduplice icircn politică hibridizacircndu-le două sisteme constituţionale foarte diferite aproape incompatibile englez şi francez America s-a ales cu Războiul de Secesiune Icircncercacircnd să reduplice icircn artă Antichitatea greco-latină Franţa s-a ales cu atacirct de blamatul academism şi cu atacirct de ridiculizatul pompierism Ambele ţări au scăpat de impostură abia cacircnd au revenit la ce era al lor specific şi autentic Strămoşii noştri spuneau Est modus in rebus Pacircnă unde

210 R O M Acirc N Ămergem cu a face carnaval naţional de 4 iulie şi cu hipertrofierea fran-cofoniei este o decizie care ne aparţine icircn totalitate Entităţi puternice de felul celor de mai sus ele icircnsele nu-şi doresc adulatori mimetici şi icircn ultimă instanţă deplorabili ci parteneri decenţi demni conştienţi de sine Nu te poţi asocia icircn mod real cu cineva pe care nu ai motive să-l respecţi

La finalul tuturor acestora vestea cea bună ca s-o numim astfel este că răul acesta e un rău (deocamdată) potenţial evitabil Dincolo de ceea ce de regulă icircnchidem sub ecusonul bdquoculturărdquo ca să putem apoi lăsa răspunderea pe seama instituţiilor şi aşteptacircnd ca altcineva (Statul Parlamentul Guvernul Ministerul Uniunea Europeană Con-siliul Europei Primăria Academia Consiliul local ) cheia o are icircn posesie personală fiecare dintre noi Prin precauţie atenţie păstrarea cu calm inteligenţă politeţe şi fermitate a specificului pro-priu icircnsoţite de permanenta deferenţă şi respectul faţă de persoana şi cultura partenerului de dialog

1 bdquoLe deacutefi majeur de lrsquoavenir dans le domaine de lrsquoeacuteducation est drsquoarriver agrave reacuteformer nos systegravemes drsquoapprentissage pour preacuteparer nos jeunes agrave des emplois qui nrsquoexistent pas encore ougrave ils utiliseront des technolo-gies qui nrsquoont pas encore eacuteteacute inventeacutees pour reacutesoudre des problegravemes qui nrsquoont pas encore eacuteteacute identifieacutesrdquo2 Lansacircnd icircn 2005 programul bdquoGenographic Projectrdquo National Geographic Waitt Family Foundation şi IBM şi-au propus ca pe baza mostrelor de ADN colectate din toată lumea să icircntocmească o hartă genetică globală a populaţiei de pe Terra După opinia geneticienilor pri-mii componenţi ai speciei homo au apărut acum 140000-200000 de ani icircn Africa Prin evidenţierea regresivă a mutaţiilor genetice totale petrecute icircntr-un grup de persoane icircn decursul a mii de ani se constituie aşa-nu-mitele bdquohaplogruprdquo-uri ramuri ale arborilor genealogici ai populaţiei respective Icircntocmiţi pe baza ADN-ului mi-tocondrial sau al cromozomului Y arborii genealogici la care s-a ajuns arată comunitatea genetică a rasei umane şi originea unică a tuturor oamenilor3 Nu mai includem aici dubletele paralele semantic pe cacircnd icircn timp ce pe cacirctă vreme (pentru iar) şi icircnsă (pen-tru dar) Constatăm din nou abundenţa formală şi capa-citatea de redare a nuanţei

Note

c o l o c v i u 211

literatură de specialitate1 Zoe Dumitrescu-Buşulenga Ce spun cuvintele icircn vol Educaţie şi limbaj coordonator Sorin Stati Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1972 p 31-34 2 EuroEd Foundation Anca Colibaba (Coord) eEu-roinclusion Developing a pan-European Network of Lan-guage Resource Centres for Less Widely Used Less Taught Languages The proceedings of the eEuroinclusion Inter-national Conference bdquoEqual Chances for Anz European Languagerdquo Iaşi ndash Romacircnia 309-02102005 3 Dorin Jurcău Căutarea originilor ndash odiseea genetică a populaţiilor umane 2009 httpwwwrevista-informareroshowartphpid=144amprev=5 (consultat la 5 aprilie 2013)4 Jean Livescu Funcţia formativă a icircnvăţămicircntului filolo-giilor străine icircn vol Educaţie şi limbaj coordonator Sorin Stati Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1972 p 221-224

documente publice europene1 Europublic scacva Etude sur la contribution du multi-linguisme agrave la creacuteativiteacute Rapport final eacutetude commandeacutee par la Commission europeacuteenne Direction geacuteneacuterale Edu-cation et Culture Bruxelles 2009 httpeceuropaeulanguagesdocumentsreport_creativity_frpdf (consul-tat la 2 aprilie 2013)

surse1 Conjugator catalan de verbe httpwwwverbscata-lanscomindexphp (consultat la 5 aprilie 2013)2 Conjugator spaniol de verbe httpconjugatorrever-sonetconjugation-spanishhtml (consultat la 5 aprilie 2013)3 Conjugator italian de verbe httpwwwitalian-verbscomverbi-italianihtm (consultat la 5 aprilie 2013)

Bibliografie

212 R O M Acirc N Ă

Dorin CIMPOEŞUCriza constituţională din Republica Moldova

Icircn proiectul politic vizacircnd constituirea celei de-a doua formaţiuni statale romacircneşti Re-publica Moldova un rol important l-au jucat instituţiile puterii icircn stat ndash Preşedinţia Parla-mentul Guvernul icircntre care cea prezidenţia-lă de regulă stabileşte şi caracterul regimului politic

Icircn cei peste douăzeci de ani de istorie recentă a Republicii Moldova regimul din cel de-al doilea stat romacircnesc a avut o evoluţie foarte sinuoasă marcată periodic de crize constituţi-onale şi a numărat cinci forme de expresie po-litică dintre care trei cu caracter parlamentar una prezidenţială şi una semiprezidenţială sau semiparlamentară după cum urmeazăndash republica parlamentară totalitară comunistă (pacircnă la 3 septembrie 1990)ndash republica parlamentară de tranziţie (3 sep-tembrie 1990 ndash 8 decembrie 1991)ndash republica prezidenţială (8 decembrie 1991 ndash 29 iulie 1994)ndash republica semiprezidenţială sau semiparla-mentară (31 august 1994 ndash 4 iulie 2000)ndash republica parlamentară democratică (5 iulie 2000 ndash prezent)

Desprinzacircndu-se dintr-un regim totalitar co-munist Republica Moldova s-a icircndreptat ca toate celelalte foste ţări ale vechiului sistem

DC ndash prof univ dr icircn istorie Academia bdquoAl I Cuzardquo

Bucureşti autor printre altele al volumelor

Guvernarea de centru-dreapta icircn Basarabia (Republica

Moldova) 1998-1999 (2009) Restauraţia comunistă

sovietică icircn Republica Moldova (2008) Republica Moldova icircntre Romacircnia şi

Rusia (Premiul Salonului Internaţional de Carte

Chişinău ediţia a XIX-a 2010) Specialist icircn Istoria

contemporană a Romacircniei inclusiv a Basarabiei (1918 ndash prezent) profesor de Istoria

contemporană a romacircnilor şi Istoria instituţiilor romacircneşti

contemporane

L E C Ţ I I L E I S T O R I E I 213

spre o construcţie statală democratică de tip occidental Numai că spre deosebire de majoritatea celorlalte ţări icircn Republica Moldova acest proces a fost destul de anevoios şi de lungă durată deoarece a fost condiţionat de o serie de factori specifici precumndash opoziţia la nou şi mentalităţile vechi totalitar-comuniste ale forţelor conservatoarendash duplicitatea şi lipsa de experienţă politică democratică a noilor lideri icircn marea lor majoritate ex-nomenclaturiştindash dependenţa economică energetică militară şi politică icircncă puterni-că faţă de fosta metropolă sovietică Moscovandash pacircrghiile de natură energetică economică şi politică folosite de Fe-deraţia Rusă pentru a menţine Republica Moldova icircn sfera sa de influ-enţă a icircncetini procesele democratice precum şi a icircmpiedica apropie-rea faţă de Romacircnia şi democraţiile europene consolidatendash crearea de către Federaţia Rusă a republicilor separatiste Transnis-tria şi Găgăuzia şi declanşarea conflictului militar din 1992 icircmpotriva Republicii Moldova precum şi multe altele

Icircn ciuda acestor impedimente şi greutăţi icircn Republica Moldova a avut loc o reformă constituţională care a dus icircn cele din urmă la crearea principalelor instituţii democratice ale puterii icircn stat

Aceasta s-a făcut la icircnceput pe scheletul Constituţiei comuniste din 1978 care a fost modificată pentru a permite instituirea unui regim po-litic prezidenţial Noul regim a fost introdus la 8 decembrie 1991 icircn urma primelor alegeri prezidenţiale din istoria Republicii Moldova care au dat şi cel dintacirci preşedinte al acesteia pe Mircea Snegur

Regimul politic prezidenţial s-a menţinut pacircnă la adoptarea primei Constituţii democratice a Republicii Moldova la 29 iulie 1994 de că-tre Parlamentul rezultat din primele alegeri de asemenea democratice desfăşurate la 27 februarie 1994 Dar prima Lege fundamentală a Re-publicii Moldova nu a fost supusă unui referendum naţional pentru a primi legitimitatea şi girul icircntregii populaţii cu drept de vot ci a fost creaţia unei majorităţi parlamentare conjuncturale care a reprezentat forţele conservatoare neocomuniste şi mentalităţile acestora tributare vechiului sistem

Pe lacircngă unele erori voite privind identitatea reală a populaţiei majori-tare din Republica Moldova care au consecinţe grave şi după douăzeci

214 R O M Acirc N Ăde ani de la adoptare Constituţia restracircngea foarte mult şi prerogativele preşedintelui extinzacircndu-le pe cele ale Parlamentului şi ale Executivu-lui Drept consecinţă regimul politic a luat un caracter semiprezidenţi-al care s-a menţinut pacircnă icircn luna iulie 2000

Din această cauză icircn următorii şase ani icircn ultima parte a preşedinţiei lui Mircea Snegur dar mai ales icircn timpul mandatului lui Petru Lucinschi (ales preşedinte la 17 noiembrie 1996) Republica Moldova a cunoscut o confruntare politică fără precedent icircntre instituţia Preşedinţiei pe de o parte Parlament şi Guvern pe de altă parte prima dorind recacircştigarea prerogativelor pierdute şi eventual o extindere a acestora iar celelalte două menţinerea sau chiar o icircntărire a status-quo-ului politic

Acest conflict care a dominat copios viaţa politică internă precum şi schimbarea raportului de forţe din Legislativ icircn urma manevrelor poli-tice ale comuniştilor şi acoliţilor lor frontişti au tranşat criza constituţi-onală icircn favoarea Parlamentului O nouă reformă constituţională icircnfăp-tuită la 5 iulie 2000 a marcat revenirea Republicii Moldova la situaţia din 1990 respectiv la regimul parlamentar dar de data aceasta icircntr-un context politic democratic

Această revenire a determinat o puternică criză constituţională deter-minată de neputinţa Parlamentului de a alege şeful statului după con-sumarea a două tururi de scrutin şi care s-a rezolvat numai după orga-nizarea la 25 februarie 2001 a unor alegeri parlamentare anticipate cacircştigate icircntr-o manieră categorică de către comunişti (peste 70 din-tre mandatele de deputat) care le-a permis să dea şi noul preşedinte al ţării icircn persoana lui Vladimir Voronin liderul partidului Odată cu revenirea la putere a comuniştilor caz unic icircn Europa post-totalitară s-a stabilizat şi situaţia constituţională şi politică din Republica Moldo-va Majoritatea parlamentară absolută şi concentrarea icircn aceleaşi macircini a funcţiilor de lider al partidului de guvernămacircnt (PCRM) şi de şef al statului au făcut din Vladimir Voronin un preşedinte autoritar care amintea de vremurile totalitare nu demult apuse

Cu toate că icircn timpul regimului politic parlamentar comunist cunoscut şi sub numele de restauraţia comunistă situaţia politică şi constituţio-nală s-a stabilizat lucru caracteristic regimurilor totalitare Republica Moldova a cunoscut cele mai grave derapaje ale democraţiei şi statului de drept icircn cei opt ani de guvernare comunistă

L E C Ţ I I L E I S T O R I E I 215

Această stare de lucruri explică puternica revoltă populară izbucni-tă la icircnceputul lunii aprilie 2009 care a determinat debarcarea de la putere a comuniştilor organizarea de alegeri generale anticipate şi venirea la conducerea Republicii Moldova a unor forţe politice democratice de orientare proeuropeană Numai că noua majoritate parlamentară Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) formată din coaliţia a trei partide politice destul de fragilă din punctul de vedere al numărului de deputaţi avea să se confrunte icircncă de la pre-luarea puterii cu o criză constituţională nereuşind să aleagă un nou şef al statului

Abia după trei ani de negocieri interminabile tentative de modificare a Constituţiei organizarea unui referendum constituţional1 nevalidat noi alegeri parlamentare anticipate (desfăşurate la 25 noiembrie 2010 ndash n ndash DC) şi obţinerea unui număr de voturi din partea unor deputaţi transfugi din grupul parlamentar al comuniştilor AIE a reuşit la 16 martie 2012 alegerea actualului preşedinte al ţării Nicolae Timofti de profesie judecător primul şef de stat provenit din afara spectrului politic

Aceasta demonstrează că reforma constituţională din anul 2000 are mul-te lacune şi creează serioase impedimente icircn alegerea şefului statului icircn condiţiile icircn care nu există o majoritate parlamentară consistentă care să prevină noi crize constituţionale De asemenea rezultă că deşi a fost ales un preşedinte problema constituţională nu a fost rezolva-tă icircn mod definitiv fiind necesară imperios modificarea Constituţiei actuale icircn sensul evitării pe viitor a unor noi perioade de instabilitate constituţională implicit politică

Prin alegerea judecătorului Nicolae Timofti icircn funcţia de preşedinte al Republicii Moldova la 16 martie 2012 criza constituţională şi insta-bilitatea politică au fost depăşite cel puţin pentru o perioadă de patru ani cacirct durează mandatul acestuia

Aceasta nu icircnseamnă icircnsă că icircn mod automat s-a rezolvat şi problema constituţională cu care se confruntă Republica Moldova icircncă din anul 2000 cacircnd s-a revenit la regimul politic parlamentar icircn urma unei re-forme constituţionale

Lacunele şi impedimentele create de revizuirea Constituţiei icircn anul 2000 rămacircn valabile icircn continuare şi ele pot duce la noi perioade de

216 R O M Acirc N Ăinstabilitate constituţională şi politică dacă nu sunt icircnlăturate de Par-lament pacircnă la expirarea mandatului actualului şef al statului

Chiar Nicolae Timofti recunoştea acest lucru icircn faţa deputaţilor cu oca-zia alegerii sale icircn icircnalta funcţie icircn stat cacircnd spunea că bdquoacea reformă a Constituţiei care a fost icircncepută icircn anul 2000 aşa şi nu a fost dusă pacircnă la capăt şi astăzi ne confruntăm cu mai multe probleme grave care vizea-ză nu doar cele mai importante instituţii icircn stat ci şi drepturile funda-mentale ale cetăţenilor Voi aduce doar un exemplu ndash dreptul cetăţenilor la iniţiativa populară de organizare a unui referendum Contradicţiile existente icircn Constituţie nu permit nici măcar de spus clar care e numărul minim necesar de semnături ale cetăţenilor cu drept de vot pentru a de-mara un referendum Eu nu mai vorbesc deja de mecanismul de alegere a şefului statului sau de acele neclarităţi şi neconcordanţe care există la capitolul atribuţii ale principalelor instituţii icircn stat Efectul acestor lacu-ne constituţionale fiecare dintre dvs dar şi fiecare cetăţean al Republicii Moldova l-a resimţit din plin icircn ultimii ani De aceea icircn calitatea mea de Preşedinte voi acorda tot suportul pentru perfecţionarea actualului cadru constituţional astfel icircncacirct să nu mai existe nici un fel de blocaje pe viitor iar prevederile Legii Supreme să asigure acel cadru eficient nece-sar pentru dezvoltarea armonioasă a ţăriirdquo2

Modificarea Constituţiei a devenit unul dintre obiectivele programa-tice ale AIE iar după alegerea sa icircn funcţia de preşedinte o sarcină prioritară şi pentru Nicolae Timofti

După depăşirea crizei constituţionale pe parcursul anului 2012 dez-baterile pe tema modificării Constituţiei icircn racircndul politicienilor dar şi icircn cadrul societăţii civile s-au intensificat Ideea generală la care s-a ajuns a fost aceea că textul Legii fundamentale ar trebui revizuit aproa-pe integral deoarece nu mai corespunde progresului şi realităţilor po-litico-sociale actuale din Republica Moldova Mai mult aceasta ar da şi posibilitatea corectării unor grave erori şi neadevăruri istorice intro-duse icircn Constituţia din 1994

Icircn acest context liderii politici s-au exprimat şi icircn ceea ce priveşte forma de guvernămacircnt Actualul preşedinte Nicolae Timofti consideră că for-ma de guvernare parlamentară cu alegerea şefului statului icircn Legislativ este cea mai potrivită pentru Republica Moldova acesta avacircnd icircmpu-terniciri suficiente Deşi prin poziţia sa se delimitează de opinia celor-lalţi lideri ai majorităţii preşedintele a subliniat că va promova politica

L E C Ţ I I L E I S T O R I E I 217

Alianţei pentru Integrare Europeană3 Vlad Filat preşedintele PLDM declarase anterior că liberal-democraţii optează pentru alegerea directă a şefului statului de către cetăţeni O poziţie oarecum asemănătoare a exprimat şi Marian Lupu care a arătat că Partidul Democrat se pronunţă pentru o formă de guvernare semiprezidenţială Liderul democraţilor a mai afirmat că bdquoNu alegerea şefului statului este elementul-cheie ci siste-mul politic icircn toată gama deoarece pentru PDM este important să asigu-re un echilibru Dacă alegem un sistem clasic s-ar putea să nu fie asigurat acest echilibru şi alunecăm icircntr-o guvernare totalitarărdquo4

Pentru Nicolae Osmochescu expert icircn drept constituţional există trei forme de guvernare care ar putea fi aplicate icircn cazul Republicii Moldo-va sistem de guvernare prezidenţial parlamentar-prezidenţial sau par-lamentar bdquoAfirmaţiile precum că ar putea exista o formă de guvernare semiparlamentară sunt aberaţiirdquo a specificat acesta5

Pe fondul acestor dezbateri politice interne Gianni Buquicchio preşedin-tele Comisiei de la Veneţia a atras atenţia asupra necesităţii revizuirii Con-stituţiei Republicii Moldova icircn concordanţă cu noile cerinţe ale timpului mai ales icircn ceea ce priveşte procedura de alegere a şefului statului Acesta a subliniat totodată că forţele politice de la Chişinău sunt cele care trebuie să aleagă momentul propice pentru actualizarea Constituţiei icircndemnacircn-du-le să coopereze pentru modificarea Legii fundamentale6

Icircn afară de declaraţii politice pe parcursul anului 2012 s-au făcut şi unii paşi concreţi icircn direcţia icircnfăptuirii unei noi reforme constituţionale

Un prim pas icircn acest sens a fost reactivarea la nivelul Parlamentului a Comisiei speciale pentru modificarea Constituţiei condusă de de-putatul liberal Victor Popa expert icircn drept constituţional care a fost icircnfiinţată la sfacircrşitul anului 2009 de către liderul liberal Mihai Ghimpu care atunci deţinea funcţia de preşedinte al Legislativului şi implicit pe cea de şef al statului interimar

Pasul următor a fost crearea unui grup de lucru format din cacircte trei reprezentanţi ai formaţiunilor politice din componenţa majorităţii parlamentare astfel de la Partidul Liberal deputaţii Mihai Ghimpu Valeriu Munteanu şi Victor Popa de la Partidul Liberal Democrat de-putaţii Valeriu Streleţ Oleg Efrim şi Tudor Deliu iar de la Partidul Democrat deputaţii Dumitru Diacov Alexandru Stoianoglo şi Raisa Apolschi Grupul trebuia să reia discuţiile asupra proiectului noii Con-

218 R O M Acirc N Ăstituţii elaborat icircn anul 2010 de către Comisia Ghimpu eventual să-l completeze cu noi amendamente după care să-l supună dezbaterilor icircn comisiile parlamentare permanente iar apoi icircn plenul Parlamentului

La elaborarea noului proiect al Legii fundamentale au lucrat pe lacircngă specialişti din Republica Moldova şi experţi străini inclusiv ai Comisi-ei de la Veneţia iar acesta a fost icircnregistrat la Parlament

Proiectul noii Constituţii cuprinde 30 de articole noi iar altele 70 din totalul de 143 au fost modificate7 Printre altele acesta prevede reve-nirea la forma semiprezidenţială de guvernare şi alegerea preşedintelui de către popor prin vot direct Alte prevederi se referă la introducerea limbii romacircne ca limbă oficială icircn locul celei moldoveneşti integrarea Republicii Moldova icircn Uniunea Europeană reorganizarea administra-tiv-teritorială a ţării prin trecerea de la sistemul sovietic de astăzi rein-trodus de comunişti la cel tradiţional romacircnesc format din sate comu-ne oraşe şi regiuni

Icircn anul 2013 demersurile pentru revizuirea Constituţiei au fost prac-tic abandonate Motivul l-a constituit de astă dată criza politică şi guvernamentală care a fost determinată de denunţarea la 16 februa-rie a Acordului AIE de către liderul PLDM demiterea prin moţiune de cenzură a Guvernului Vlad Filat şi formarea unui executiv nou pe scheletul aproape similar al fostei coaliţii majoritare condus de Iurie Leancă ex-viceprim-ministru şi ministru al afacerilor externe icircn gu-vernul anterior

1 Referendumul a fost organizat la 5 septembrie 2010 şi a avut ca obiectiv alegerea preşedintelui prin votul direct al alegătorilor Rezultatele acestuia nu au fost validate deoarece la urne s-au prezentat 3029 dintre alegători cvorumul necesar fiind de 13 dintre cetăţenii icircnscrişi pe listele de vot2 Alocuţiune rostită icircn Parlament icircnaintea icircnceperii vo-tului pentru alegerea sa icircn funcţia de preşedinte al Repu-blicii Moldova Agenţia Interlic din 16 martie 20123 Agenţia Infotag din 19 noiembrie 2012 4 Agenţia Moldpres din 25 septembrie 20125 Idem6 Icircn cadrul icircntrevederii cu preşedintele Nicolae Ti-mofti aflat icircn vizită la sediul Consiliului Europei de la Strasbourg Agenţia Moldpres din 3 octombrie 20127 Agenţia Publika din 17 iunie 2012

Note

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 219

Dinu PoştarencuLimba romacircnă icircn sfera icircnvăţămacircntului din Basarabia (I)Şcoli naţionale Icircnvăţămacircnt familial şi particular

Forme organizate de icircnvăţămacircnt icircn Mol-dova de Răsărit anterior anului 1812

Icircn istoriografia rusă din perioada ţaristă a do-minat ideea că pacircnă icircn 1812 pe teritoriul dintre Prut şi Nistru nu au existat şcoli Astfel Alexis Nacco a opinat bdquoPacircnă icircn 1812 icircn Basarabia nu a fost nici o şcoala de icircnvăţămacircnt public din care cauză stările de jos ale locuitorilor erau complet analfabete Icircn ceea ce priveşte clerul şi boierii apoi ei cu o oarecare excepţie nu prea străluceau faţă de oamenii din popor la compartimentul ştiinţei de carte De fapt doar funcţionarii ştiau să citească şi să scrie icircn moldoveneşte Aceştia icircnvăţaseră icircn şcoala de la Iaşi unica icircn acea vreme sau cu ajutorul pre-ceptorilorrdquo1 Aşa-dar chiar dacă icircn Basarabia după A Nacco nu au fost şcoli totuşi icircn Moldova a existat icircnvăţămacircnt pu-blic şi particular respectiv şi ştiinţă de carte fie şi la un nivel scăzut Deşi nu indică

DP ndash doctor icircn istorie Institutul de Istorie Stat şi Drept al AŞM cercetător ştiinţific superior Domenii

de competenţă istoria modernă a Basarabiei istoria

localităţilor genealogie Dintre lucrările publicate

Străzile Chişinăului Denumiri vechi şi actuale (1998)

O istorie a Basarabiei icircn date şi documente (1998) Anexarea

Basarabiei la Imperiul Rus (2006) Contribuţii la istoria

modernă a Basarabiei (2005)etc

220 R O M Acirc N Ăsursa se pare că el s-a documentat din studiul protoiereului Petru Ku-niţki apărut icircn 1813 din care cităm bdquoAtacirct icircn Basarabia cacirct şi icircn toată Moldova icircnvăţămacircntul e icircntr-o stare foarte proastă Nu numai locuito-rii de racircnd nu sunt instruiţi fiind complet analfabeţi dar chiar boierii şi icircnsuşi clerul nu prea străluceau faţă de oamenii din popor dar nu din cauza că nu aveau dorinţă şi aptitudini deoarece orice boier are unul sau doi icircnvăţători străini şi copiii boierilor reuşesc uşor să icircnveţe limbile Toţi boierii vorbesc cu excepţia limbii materne moldoveneşti icircn greceşte şi franţuzeşte iar mulţi minus şi nemţeşte şi italieneşterdquo2 Mult mai subiectivist s-a dovedit a fi Ioan Halippa un alt istoric basarabean care a declarat că odată cu icircncorporarea Basarabiei icircn Imperiul Rus bdquopentru misiunea culturală a Rusiei s-a deschis un nou tăracircm puţin sau aproape necultivat Pe toată icircntinderea noii regiuni icircncorporate nu era nici o şcoală temeinic organizată ndash publică ecleziastică sau una specială Şi aceasta nu a fost doar din cauza ocupării icircn decurs de şase ani (1806-1812) a principa-telor Moldova şi Valahia de către armatele ruse cu prilejul războiului cu Turcia icircntregul secol al XVIII-lea din istoria romacircnilor se caracteri-zează prin lipsa oricărei mişcări culturale Şcolile greceşti ce luau fiinţă din cacircnd icircn cacircnd ndash proiecte născute moarte ale domnitorilor fanarioţi care doreau să promoveze icircn principate cultura elenă ndash erau icircntr-o stare proastă nu se bucurau de simpatia societăţii şi erau slab frecventaterdquo3 Iar icircn continuare Ioan Halippa a expus părerea că icircn 1812 conştiinţa privind necesitatea şcolilor la populaţia provinciei romacircneşti anexate bdquosau cu to-tul lipsea sau era foarte vagărdquo Desigur Ioan Halippa a idealizat misiunea culturală a Rusiei icircn timp ce icircnsăşi populaţia acestui stat era icircn mare par-te analfabetă cota ştiutorilor de carte la mijlocul secolului al XIX-lea conform unor bdquocalcule generoaserdquo constituind circa 6 din numărul to-tal al locuitorilor4 Nefiind acceptate şcolile greceşti după cum susţine Ioan Halippa a existat oare ne icircntrebăm noi o atitudine binevoitoare faţă de cele cu predarea icircn ruseşte deschise de ţarism Iar enunţul că ro-macircnii basarabeni nu conştientizau necesitatea şcolilor denotă o lipsă de respect faţă de neamul său Prezenţa acestei necesităţi ne-o demonstrea-ză dezvoltarea icircn perioada respectivă a icircnvăţămacircntului icircn dreapta Pru-tului Şi romacircnii basarabeni aspirau să deschidă şcoli ei icircnsă nu mai erau stăpacircni icircn provincia răpită

Respingacircnd aserţiunea istoricilor ruşi despre inexistenţa icircn Basarabia icircn anul anexării la Imperiul Rus a şcolilor şi chiar a ştiutorilor de carte

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 221

Petre Cazacu a subliniat că ei au fost icircmpinşi să susţină un asemenea neadevăr nu numai din interesul politic de a-i trece pe ruşi ca bdquoelibera-torirdquo ai moldovenilor de sub jugul turcesc dar şi din dorinţa de a-i trece drept bdquoluminătorirdquo5

Nu toţi istoricii din perioada ţaristă au prezentat icircn modul acesta situ-aţia icircnvăţămacircntului de pacircnă la 1812 Bunăoară P N Batiuşkov a scos icircn evidenţă un tablou contrar Mai icircntacirci el a reprodus din cartea lui A Nacco6 o scrisoare a mitropolitului Gavriil adresată icircn 1771 feldma-reşalului Rumeanţev icircn care se menţionează că domnitorul Grigore II Ghica icircn prima sa domnie icircn Moldova (1726-1733) bdquoa icircnfiinţat şco-li cu limbile de predare icircn greacă slavonă şi romacircnărdquo Aceste şcoli au funcţionat pacircnă icircn 1770 cacircnd din cauza războiului şi a ciumei şi-au icircntrerupt activitatea7 Din aceeaşi carte a lui A Nacco a mai citat ur-mătoarele bdquoIcircn 1793 domnitorul Moldovei i-a poruncit mitropolitului Iacob să-l informeze cacircte şcoli existau icircn acel timp şi dacă ele aveau icircnvăţători Mitropolitul i-a adus la cunoştinţă că şcolile sunt icircntr-o sta-re proastă şi sunt slab frecventaterdquo8 Totodată icircl citează şi pe Axentie Stadniţchi care a menţionat bdquoIcircngrijindu-se de instruirea romacircnilor mitropolitul Moldovei Veniamin Costache a decis să icircnfiinţeze şcoli ro-macircneşti icircn Focşani Galaţi Bacircrlad Chişinău Roman şi Huşi dar răz-boiul ruso-turc care curacircnd a icircnceput l-a icircmpiedicat să-şi realizeze intenţiile salerdquo9

Icircn realitate aceste şcoli au fost icircnfiinţate nu numai graţie grijii mitropo-litului Veniamin Costache dar şi a domnului Moldovei Alexandru Mo-ruzi care a dispus prin hrisovul din 24 mai 1803 să fie deschise bdquope lacircngă şcoala ce este icircn Iaşi icircncă alte patru şcoale de limba elinească şi moldovenească adecă la tacircrgul Focşani i Bacircrlad i Galaţii şi Chişinăurdquo10

Referindu-se icircn continuare la icircnvăţămacircntul de pacircnă icircn 1812 P Ba-tiuşkov a utilizat informaţia pusă icircn circulaţie de Aleksandr Silin po-trivit căreia episcopul Dimitrie Sulima bdquovenind la sfacircrşitul anului 1811 icircn Basarabia a organizat o şcoală pentru copiii clerului la mănăstirea Curchi unde iniţial locuise el apoi a icircnfiinţat asemenea şcoli şi la mă-năstirile Dobruşa Hacircrjauca şi altelerdquo11 La drept vorbind din studiul lui A Silin nu este clar cacircnd episcopul D Sulima a fondat aceste şcoli Pe de o parte afirmă că icircn decembrie 1811 D Sulima bdquovine din Iaşi icircn Basarabia12rdquo iar pe de altă parte scrie că icircn ianuarie 1812 mitropolitul

222 R O M Acirc N ĂGavriil Bănulescu-Bodoni pleacă pentru cacircteva luni la Sankt Peters-burg13 Prin urmare icircn calitatea sa de vicar după plecarea mitropolitu-lui episcopul D Sulima trebuia să se afle la Iaşi dar nu icircn Basarabia Icircn plus A Silin a mai consemnat că episcopul Dimitrie bdquososind icircn Basa-rabia a locuit icircn primele luni la mănăstirea Curchi pacircnă i s-a pregătit locuinţa icircn oraşul eparhial principalrdquo adică Chişinău timp icircn care cu aprobarea mitropolitului Gavriil a deschis şcoli pe lacircngă mănăstirile menţionate anterior14 Dar aceasta s-a putut icircntacircmpla icircncepacircnd cu luna octombrie 1812

Icircn baza documentelor de arhivă Pavel Lotoţki a remarcat că pe terito-riul dintre Nistru şi Prut au existat şcoli pacircnă icircn 1812 După cum a con-statat icircnsă informaţia enunţată de A Silin despre organizarea şcolilor pe lacircngă mănăstiri de către D Sulima bdquonu se confirmă documentarrdquo Totuşi potrivit fermei sale convingeri şcoli primare pe lacircngă mănăstiri au existat Pavel Lotoţki a tras această concluzie citacircnd cererea din 28 aprilie 1813 a preotului Petru Ghentus din satul Alexăndreni ţinutul Soroca icircnaintată mitropolitului Gavriil de a-i permite să-şi dea copiii la icircnvăţătură la mănăstirea Dobruşa icircntrucacirct icircn satul unde păstorea nu era şcoală15 Dintr-o altă cerere a aflat că bdquoicircn aprilie 1815 negustorii şi alţi locuitori din Chişinău au adresat mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni rugămintea de a icircnfiinţa o şcoală şi de a le plăti icircnvăţătorilor potrivit vechiului obicei al pămacircntului din venitul oraşului numit al cotului Precum reiese din această cerere icircn Chişinău a existat o şcoa-lă numită domnească pentru care se aloca venitul cotului Către anul 1812 şcoala nu mai funcţiona Tot icircn această cerere se mai menţionea-ză că la 16 decembrie 1812 mitropolitul Gavriil l-a numit icircnvăţător pe dascălul Gheorghe Popa cu misiunea să icircnveţe copiii pe lacircngă biserica Sf Ilie Dar peste cacircteva luni casa icircn care se afla şcoala a fost utilizată de către clerul acestei biserici pentru alte necesităţi şi drept urmare procesul de icircnvăţămacircnt s-a icircntrerupt Apoi s-a dat pentru şcoală o casă a bisericii Naşterea Maicii Domnului unde au fost adunaţi copiii Icircnsă peste o vreme casa a fost dată protopopului Lupu şi şcoala iarăşi s-a icircnchisrdquo16 Pe lacircngă biserica Naşterea Maicii Domnului (Măzărachi) din Chişinău a existat o şcoală şi mai icircnainte Dintr-un dosar de arhivă din 1813 Constantin N Tomescu a aflat că icircn 1800 această biserică chişi-năueană a dat unui ecleziarh Vasile casă de locuit cu icircndatorirea să-i icircnveţe icircn ea carte pe copiii din parohie Icircntre timp biserica şi-a făcut

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 223

bdquocasă de şcoală alta cu dascăl racircnduitrdquo de mitropolie iar Vasile deveni preot17

Cercetacircnd dosarele despre hirotonisirea candidaţilor la preoţie de-pozitate icircn Arhivele Consistoriului din Chişinău arhiepiscopul Gurie Grosu a găsit icircn ele mărturii referitoare la studiile acestor candidaţi ele servind drept temei pentru a răspunde afirmativ la icircntrebarea dacă au existat şcoli icircn Basarabia icircnaintea răpirii ei de către Rusia Bunăoară icircntr-un dosar din 1814 Gurie Grosu a găsit că dascălul Ştefan Istrati a icircnvăţat la şcoala din satul Bumbăta candidatul la funcţia de preot la biserica Sf Dumitru din satul Selemet de curacircnd construită şi-a fă-cut studiile la şcoala din Holercani preotul Lupu Vartic hirotonisit icircn 1786 a icircnvăţat icircn satul Işnovăţ ţinutul Orhei icircn calitate de icircnvăţător al diaconului de la biserica Sf Nicolae din Dănuţeni se menţionează icircntr-un dosar din 1816 i-a fost preotul Vasile din satul Buda icircn 1816 a fost ridicat la rangul de preot diaconul de la biserica din Truşeni care hirotonisit diacon icircn 1796 a icircnvăţat carte de la dascălul Costache din Truşeni preotul de la biserica Sf Nicolae din Cobacirclca potrivit unui act din 1816 icircnvăţase carte de la dascălul Strătilă din satul Răspopeni dascălul Gavril Munteanu din satul Scumpia hirotonisit icircn 1816 pre-ot la biserica din Soci ţinutul Făleşti18 bdquoa icircnvăţat carte a ceti şi a cacircnta icircn şcoala din satul Scumpiardquo icircn martie 1813 locuitorii satului Parcani se placircngeau mitropolitului Gavriil că preotul lor macircniindu-se pe ei a dat ordin dascălului să nu-i primească la şcoală pe copiii lor19

Icircn decembrie 1813 dascălul Ioan Hacircncu de la biserica Sf Haralampie din Chişinău care icircnvăţase bdquocarte a ceti a scrie şi a cacircnta moldoveneşte la dascălul Ştefan din satul Săreţiirdquo a cerut să i se aprobe hirotonia icircn di-acon la biserica Naşterea Maicii Domnului (Măzărache) din Chişinău20

Despre existenţa pacircnă icircn 1812 a unei şcoli icircn satul Moleşti ţinutul Hotărniceni aflăm dintr-un document din februarie 1814 ce conţine date biografice referitoare la dascălul Gavril Robu de la biserica din acest sat Icircn vacircrstă de 20 de ani dascălul fuseseră botezat de preotul Ni-colae din satul Horeşti ţinutul Lăpuşna Pe cacircnd era mic după moar-tea tatălui său el a fost luat de către episcopul Meletie al Huşilor bdquope lacircngă care a icircnvăţat să citească şi să scrie icircn moldoveneşte Peste patru ani episcopul l-a dat sub icircndrumarea protoiereului Onufrie Baltagă de la biserica din Moleşti pentru a-i icircnvăţa pe copii icircn şcoala de aicirdquo

224 R O M Acirc N ĂDupă ce i-a icircnvăţat pe copii timp de doi ani el a icircndeplinit funcţia de dascăl la biserica din Moleşti21

Potrivit informaţiei dintr-un dosar de arhivă din 1815 consultat de Constantin Tomescu dascălul Gheorghe de la biserica din satul Ocniţa ţinutul Hotin icircnvăţase carte bdquola un dascăl vestit Proca Mihailrdquo din Iaşi La racircndul său dascălul Gheorghe a avut şcoală icircn satul Arioneşti Dintre copiii care au fost la el bdquola şcoalărdquo era şi unul care a devenit preot bdquoanumi Vasile tot din Arioneştirdquo22

Desigur susţine Petre Cazacu bdquoMoldova de pe acele timpuri n-avea mulţi cărturari sau chiar simpli ştiutori de carte nu erau timpurile ace-lea prielnice pentru cultură icircn genere şi cultură naţională icircndeosebi pe aceste locurirdquo Totuşi Moldova bdquonu putea fi socotită ţară fără ştiinţă de carte fără culturărdquo bdquoCă boierimea ştia carte moldovenească şi greceas-că menţionează icircn continuare Petre Cazacu se dovedeşte din actele scrise şi semnate de ei icircn acele timpuri din toate dosarele şi condicile administraţiei şi justiţiei moldoveneşti ţinute de cărturari moldoveni pacircnă la 1830 şi mai tacircrziu chiar Despre clericii moldoveni din acele timpuri şi despre călugări nu se poate vorbi ca despre agramaţi ei toţi ştiau a citi a scrie şi a cacircnta moldoveneşte altfel n-ar fi fost admişi la funcţiile lor Dovadă sigură despre acest lucru sunt condicile biseri-ceşti scrise moldoveneşte icircn Basarabia pacircnă la 1872 cu toate că este sigur chiar după istoricii ruşi că icircn Basarabia nu a fost deschisă de ruşi nici o şcoală specială moldoveneascărdquo23

Icircn pofida vicisitudinilor timpului procesul de instruire icircn Moldova medievală s-a manifestat nu numai icircn cadrul unor forme organizate de icircnvăţămacircnt dar şi ca urmare a aplicării instruirii particulare şi icircn familie24 care a persistat icircn stacircnga Prutului şi după actul fraudulos din 1812

Istoriografia sovietică moldovenească a tratat icircn mod echivoc problema referitoare la existenţa icircn Basarabia pacircnă la 1812 a unor forme organi-zate de icircnvăţămacircnt Pe de o parte a pus icircn circulaţie informaţia despre deschiderea la mijlocul secolului al XVIII-lea a unor şcoli la Iaşi Huşi Roman Rădăuţi icircn 1766 ndash bdquoicircn toate capitalele de ţinut ale Moldoveirdquo apoi ndash bdquope lacircngă mănăstirea Putna icircn Hotin şi icircn alte oraşe din Moldovardquo iar pe de altă parte pentru a sublinia pretinsa bdquoimportanţă progresistărdquo a

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 225

anexării Basarabiei la Imperiul Rus a comunicat cititorilor bdquoIcircn timp ce la Iaşi şi icircn alte oraşe din Moldova de peste Prut existau unele şcoli care funcţionau regulat icircn Basarabia nu erau asemenea şcoli De regulă aici se icircnvăţa carte numai pe lacircngă biserici şi mănăstirirdquo25 Prin urmare şcoli totuşi au existat Icircn plus cei care icircşi făceau studiile icircn şcolile din dreapta Prutului oare nu erau trimişi icircn calitate de funcţionari sau slujitori bise-riceşti prin icircntregul principat De pildă preotul Nicolae de la biserica din satul Căinari ţinutul Hotărniceni scria icircn 1814 că a icircnvăţat timp de cinci ani bdquola şcoala de la Socola după cum şi atestatul mă mărturiseşterdquo26

Pentru a amplifica confuzia cu scopul de a glorifica rolul Rusiei isto-riografia sovietică moldovenească a inventat icircn acest sens următoarea formulare bdquoPacircnă icircn 1812 icircn Basarabia n-a existat nici un sistem de şcoli permanente de stat Un astfel de sistem a luat naştere abia după 1812 prima instituţie de icircnvăţămacircnt de stat din Basarabia fiind Semi-narul Teologic din Chişinăurdquo27 Icircn primul racircnd este incorect să priveşti teritoriul dintre Prut şi Nistru ca porţiune izolată şi nu ca parte inte-grantă a Principatului Moldovei icircn cadrul căruia a existat totuşi un sistem de şcoli ele nefiind permanente din cauza războaielor ruso-tur-ce Icircn al doilea racircnd Seminarul Teologic din Chişinău era subordonat Eparhiei Chişinăului şi Hotinului iar Seminarul din Socola deschis icircn 1803 ndash Mitropoliei Moldovei adică tot unei instituţii ecleziastice şi atunci care seminar era de stat şi care nu

Deşi istoricul Andrei Eşanu a remarcat existenţa şcolilor icircn Chişinău icircn a doua jumătate a secolului al XVIII-lea ndash icircnceputul secolului al XIX-lea menţionacircnd icircn mod deosebit despre icircnfiinţarea şcolii domneşti28 isto-riografia oficială a continuat să propage ideea privind inexistenţa pacircnă icircn 1812 a unui sistem de şcoli icircn Basarabia29

Ca urmare a demascării icircncepacircnd cu anul 1989 a tendinţei de misti-ficare a istoriei Basarabiei A Eşanu a demonstrat din nou icircn lumina documentelor vremii că procesul de devenire a Chişinăului bdquoca centru de icircnvăţămacircnt a icircnceput nu după 1812 cum se arată frecvent icircn litera-tura de specialitate ci mult mai icircnainterdquo Evenimentul principal icircn isto-ria icircnvăţămacircntului din acest oraş de pacircnă la 1812 a fost deschiderea icircn 1803 a unei şcoli domneşti30 Ulterior A Eşanu a prezentat un tablou amplu al formelor organizate de instruire din Principatul Moldovei icircn secolul al XVIII-lea ndash icircnceputul secolului al XIX-lea din cuprinsul că-

226 R O M Acirc N Ăruia rezultă că pe teritoriul dintre Prut şi Nistru a existat pacircnă icircn 1812 un anumit sistem de şcoli31

Aşadar pacircnă icircn 1812 icircn Principatul Moldovei inclusiv icircn stacircnga Pru-tului au existat şcoli iar ocupaţia militară rusă instalată icircn perioada războiului ruso-turc din anii 1806-1812 a avut un impact negativ asu-pra activităţii lor

Şcoli romacircneşti icircn Basarabia după anexare

După icircncorporarea teritoriului dintre Prut şi Nistru al Principatului Moldovei icircn Imperiul Rus pe durata a cacirctorva decenii reţeaua de şcoli de tip rusesc din provincia romacircnească anexată a evoluat extrem de lent din cauza dezvoltării slabe a sistemului de icircnvăţămacircnt din cadrul imperiului instruirea icircn puţinele şcoli ale acestei reţele deschise icircntre timp efectuacircndu-se icircn limba rusă

Un timp sub regimul ţarist au funcţionat şi o serie de şcoli romacircneşti Icircnsă majoritatea dintre ele au avut o existenţă efemeră La drept vor-bind nici nu cunoaştem prea multe detalii despre aceste şcoli din ca-uza prezenţei unor puţine mărturii documentare ca urmare a faptului că ele nu erau subordonate instituţiilor statului Expunem icircn acest sens cacircteva probe documentare

Icircn cadrul şedinţei din 5 octombrie 1812 a Dicasteriei Exarhiceşti din Chişinău a fost examinată petiţia dascălului Ioan Bogdaproste prin care acesta a solicitat să fie confirmat icircn calitate de dascăl la biserica Sf Gheorghe din satul Gura Galbenei ţinutul Hotărniceni şi să i se permită să deschidă o şcoală icircn acest sat Mitropolitul Gavriil Bănules-cu-Bodoni a formulat următoarea rezoluţie scrisă icircn ruseşte pe cere-rea dascălului bdquoPetiţionarul să fie numit la această biserică Icircn afară de aceasta să i se icircngăduie să deschidă o şcoală moldovenească pentru a instrui copiii care vor dori să icircnveţe la elrdquo32

La 1813 funcţiona o şcoală pe lacircngă biserica Măzărache din Chişinău Dascălul Gheorghe Popovici de la această biserică i-a scris mitropoli-tului Bănulescu-Bodoni icircntr-o petiţie pe care i-a adresat-o icircn noiem-brie 1813 bdquoNeocolită bucurie am avut şi am de cacircnd cu a icirc p s voastre poruncă şi blagoslovenie m-am racircnduit icircnvăţătoriu de copii icircn limba

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 227

moldovenească la biserica lui Măzăracherdquo Iar icircn continuare a formulat rugămintea să i se dea bdquocacircţiva banirdquo deoarece bdquolipsa celor trebuincioase casii neertat cere cea de nevoie hrană şi icircmbrăcăminterdquo Deşi avea bdquoo viişoarărdquo aceasta icircnsă bdquopuţin sporiu aduce peste plata osteneliirdquo Mitro-politul a poruncit Dicasteriei să cerceteze dacă bdquonu ia acest dascăl plată de la copiirdquo S-a constatat că dascălul a luat plată bdquopentru icircnvăţătura co-piilorrdquo şi anume 5 lei de la Sacircrghi Lazăr 2 lei de la văduva Smaranda 4 lei de la Stati Grosu 12 lei de la Gheorghe Abăgeriul şi 3 lei de la Dima Cojocaru Icircn actul icircntocmit de secretarul Jadanov se menţionează că dascălul Popovici a primit bani numai de la aceşti cinci părinţi urmacircnd ca pentru ceilalţi copii să găsească bdquoun dascăl de limba rusărdquo33

Dintr-un dosar de arhivă Constantin Tomescu a aflat că icircn 1813 icircn satul Macircnzăteşti ţinutul Iaşi era un dascăl bdquodeosebitrdquo pe nume To-ader fiu de preot care bdquoicircnvaţă şi copii şi slujeşti şi la bisăricărdquo34 Tot acest cercetător a mai depistat informaţia că la 1814 era şcoală icircn satul Brătuleni la care icircşi dăduse copiii şi preotul Ştefan din satul Sărăţica ţinutul Hotărniceni35

Printr-un raport din 1814 protopopul Ioan Dimitriu al ţinutului Lă-puşna i-a comunicat mitropolitului Bănulescu-Bodoni bdquoVasăli holteiu ficiorul lui Pentelii din satul Mileştii ştiind puţănă carte l-au tocmit 8 oameni din satul Buiucanii ca să le icircnveţi copii carti fiind copii mici nefiind de vărstă di a mergi la altă şcoală la cari s-au dat şi casă pentru copii pentru icircnvăţăturărdquo36

La 5 decembrie 1823 locuitorii satului Buiucani ţinutul Orhei au solicitat conducerii Eparhiei Chişinăului şi Hotinului să i se dea voie dascălului Vasile Pintilie să-i icircnveţe pe copii bdquoicircn limba naţiei moldove-neştirdquo37 Dascălul Vasile Pintilie de 35 de ani fiu de ţăran era trecut la tagma duhovnicească prin ordinul din 29 iulie 1815 al Dicasteriei dar din acest an fiind inclus icircn lista slujitorilor de la biserica din Buiucani el nu a exercitat nicio funcţie bisericească Examinacircnd petiţia icircn cadrul şedinţei din 17 decembrie 1823 membrii Dicasteriei s-au oprit asupra certificatului eliberat icircn 1815 de către Dicasterie lui Vasile Pintilie icircn care se menţiona că el urma să icircnveţe copiii pacircnă cacircnd va fi numit icircntr-o funcţie Icircnsă după scurgerea a nouă ani constatau membrii Dicaste-riei V Pintilie nu numai că nu şi-a căutat un loc liber la vreo biserică dar nici nu s-a adresat conducerii eparhiale pentru a-i acorda un post

228 R O M Acirc N Ăvacant Prin urmare citim icircn verdict avacircnd icircn vedere această cauză dar şi faptul că el provenind din categoria socială a ţăranilor nu a prezen-tat niciun act ce i-ar da dreptul să fie admis icircn tagma duhovnicească solicitarea nu poate fi satisfăcută Mai mult decacirct atacirct membrii acestei instituţii ecleziastice au decis să fie anulat certificatul eliberat lui V Pin-tilie icircn 1815 şi totodată să se dea dispoziţie ca el să fie exclus din lista slujitorilor bisericii din Buiucani38

Deoarece şcolile cu predarea icircn limba romacircnă nu aveau statut oficial organele statului interveneau şi le sistau activitatea aşa cum s-a icircntacircm-plat bunăoară cu şcoala din Ciutuleşti

Icircn reclamaţia icircnaintată conducerii eparhiale postelnicelul Dumitru Răileanu din satul Ciutuleşti ţinutul Iaşi a explicat că el a construit icircn acest sat o biserică de stuf o clopotniţă şi gard de piatră icircn jurul bi-sericii Pe deasupra a zidit şi o casă de piatră pentru şcoală icircn care să icircnveţe copiii din sat stabilind pentru icircnvăţător suma de 200 de lei anu-al dar protoiereul Pavel Chişleacov i-a interzis dascălului să-i icircnveţe pe copii din care motiv a rugat să i se acorde dascălului permisiunea de a-i instrui Rezoluţia din 7 martie 1829 a arhiepiscopului Dimitrie Su-lima consemnată pe cererea postelnicelului a fost următoarea bdquoSă i se comunice protopopului Chişleacov ca el să nu-i icircmpiedice dascălului de la Ciutuleşti să-i icircnveţe pe copii să citească după cărţile bisericeşti să cacircnte cacircntece bisericeşti şi să scrierdquo39

Despre existenţa la mijlocul secolului al XIX-lea icircn judeţele Orhei şi Chişinău a cacirctorva şcoli romacircneşti se poate deduce din următorul caz Icircn cadrul şedinţei din decembrie 1856 a Consistoriului Duhovnicesc din Chişinău a fost audiată comunicarea oficială a supraveghetorului Şcolii Judeţene nr 2 din Chişinău Simion Tarapanov40 prin care aces-ta a adus la cunoştinţă că după cum i-a raportat icircnvăţătorul şcolii paro-hiale din Orhei icircn multe sate din judeţul Orhei sunt şcoli deschise fără permisiune din partea conducerii şcolilor Fiind icircntrebaţi pe ce temei legal icirci icircnvaţă pe elevi icircnvăţătorii acestor şcoli răspundeau că icirci icircnvaţă cu icircnvoirea Consistoriului La 30 aprilie 1856 S Tarapanov a vizitat personal şcolile aflate icircn subordinea sa şi a descoperit icircn satul Ignăţei judeţul Orhei o şcoală cu 12 elevi al căror icircnvăţător era Pavel Dascăl fiu de dascăl originar din satul Bursuc judeţul Soroca care poseda cer-tificat cu privire la deschiderea şcolii eliberat la 15 ianuarie 1856 de

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 229

către protopopul preotul Fiodor Vijinschi din satul Scorţeni Avacircnd icircn vedere cele expuse icircn comunicarea oficială pe care a prezentat-o Tara-panov a solicitat Consistoriului să-l informeze pe ce bază legală preoţii eliberează certificate prin care se acordă dreptul de a deschide şcoli icircn sate Concomitent el a mai rugat să i se pună la dispoziţie lista şcolilor din judeţele Chişinău şi Orhei deschise cu aprobarea Consistoriului41

Potrivit informaţiei pe care o deţinea Consistoriul şcolile de pe lacircngă bi-sericile din Eparhia Chişinăului şi Hotinului prevăzute pentru a-i icircnvăţa pe copiii sătenilor să citească să scrie să spună rugăciuni şi să cunoască noţiunile de bază ale catehismului bdquoau fost icircnfiinţate icircn virtutea decre-tului secret al Sf Sinod din 29 octombrie 1856 conducerea eparhială fiind obligată să cacircştige bunăvoinţa clerului din parohii şi să-l stimule-ze ca să deschidă şcoli pe lacircngă biserici care să fie simple şi adaptate la viaţa poporuluirdquo42 Anual protopopii urmau să prezinte Consistoriului informaţii privitoare la numărul şcolilor icircnvăţătorilor şi elevilor pe care Consistoriul la racircndul său avea să le adreseze Sinodului

Pentru a-i da răspuns lui Tarapanov Consistoriul a apelat şi la raportul din 20 ianuarie 1856 al protopopului judeţului Orhei protoiereul Si-mion Baltaga icircn care acesta a icircnfăţişat astfel situaţia icircnvăţămacircntului din cadrul judeţului 1 Icircn judeţul Orhei lipsesc şcoli pentru copiii săteni-lor icircntreţinute de biserici şi aflate icircn grija clerului independent de alte instituţii icircntrucacirct bisericile fiind sărace nu sunt icircn stare să icircntreţină asemenea şcoli 2 De asemenea lipsesc şcoli săteşti subordonate altor instituţii neicircntreţinute de cler dar care participă la instruirea elevilor din aceste şcoli 3 Pe timp de iarnă icircn multe sate din judeţul Orhei icircn condiţii de casă clerul personal sau cu ajutorul pisarilor rurali şi al altor persoane ştiutoare de carte icirci icircnvaţă pe copii să citească să spună rugăciuni să cunoască simbolurile credinţei şi noţiunile de bază ale ca-tehismului dar icircn ultima perioadă a anului 1855 ca urmare a ordinului dat de către şeful judeţului Orhei acest mod de a-i icircnvăţa pe copiii din localităţile rurale a fost suprimat sub pretextul că icircnvăţătorii trebuie să posede certificate eliberate de către Direcţia Liceului Regional din Chişinău ce ar adeveri dreptul de a instrui recomandacircndu-le sătenilor să-şi dea copiii la icircnvăţătură icircn şcoala parohială din Orhei43

Luacircnd icircn consideraţie informaţiile din raportul protoiereului Simion Baltaga şi ordinul şefului judeţului Orhei Consistoriul a constatat cle-

230 R O M Acirc N Ă

Note

rului i s-a poruncit să anunţe locuitorii acestui judeţ ca ei să nu-şi dea co-piii la icircnvăţătură persoanelor laice care nu dispun de certificate eliberate de către conducerea şcolilor dar nu să icircnchidă şcolile deschise pe lacircngă bisericile din judeţul Orhei ca urmare a ordinului emis la 29 mai 1836 de către Sf Sinod cu privire la copiii sătenilor prin care responsabilitatea de a-i instrui a fost pusă pe seama clerului De aceea icircncă la 29 noiembrie 1856 Consistoriul i-a dat dispoziţie protoiereului Simion Baltaga să re-stabilească şcolile care au existat pe lacircngă biserici

Icircn acest context Consistoriul a enumerat localităţile din judeţul Chi-şinău icircn care activau şcoli şi anume icircn satele Durleşti Truşeni Bă-cioi Lozova Străşeni Sadova Sireţi Costeşti Răzeni Mereni Bujor Cărpineni Volcineţ Nisporenii de Sus Mileşti Vărzăreşti Tuzora şi tacircrgul Hacircnceşti Icircnsă Consistoriul nu era informat pe ce bază preoţii eliberează certificate pentru a deschide şcoli icircn sate

Sfacircrşind examinarea comunicării oficiale Consistoriul a dispus supra-veghetorului Şcolii Judeţene nr 2 din Chişinău să i se comunice toată informaţia pe care Consistoriul o are referitor la subiectul abordat44

Nu icircncape icircndoială că icircnvăţătura icircn aceste şcoli decurgea icircn limba ro-macircnă din simplul motiv că erau organizate din iniţiativa preoţilor

Drept argument serveşte şi următoarea afirmaţie a scriitorului Aleksandr Afanasiev-Ciujbinski45 după ce a icircntreprins o călătorie prin Basarabia bdquoEste dificil să deschizi şcoli icircn satele moldoveneşti instruirea icircn moldo-veneşte nu este permisă iar icircn ruseşte se vor găsi puţini doritorirdquo46

1 Бессарабские областные ведомости nr 94 din 2 decembrie 1881 p 535 АН Очерк гражданского устройства Бессарабской области с 1812-1828 г icircn bdquoЗаписки Императорского Одесского Общества Истории и Древностейrdquo Одесса 1900 том XXII p 1512 П Куницкий Краткое статистическое описание заднестровской области присоединенной к России по мирному трактату заключенному с Портою Отоманскoю в Бухаресте 1812 года С-Петербург 1813 p 283 И Халиппа Очерк истории народного образования Бессарабии в первой половине XIX-го века icircn bdquoТруды Бессарабской Губернской Ученой Архивной Комиссииrdquo Кишинев 1902 том II p 1194 АГ Рашин Население России за 100 лет Москва 1956 p 2895 P Cazacu Moldova dintre Prut şi Nistru 1812-1918 Chişinău 1992 p 184

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 2316 А Накко История Бессарабии с древнейших времен Одесса 1876 часть II p 440-4417 ПН Батюшков Бессарабия Историческое описание С-Петербург 1892 p 1568 Ibidem9 А Стадницкий Меры о развитии просвещения в Бессарабии по присоединении ее к России в 1812 году icircn bdquoКишиневские епархиальные ведомостиrdquo 1889 nr 5 p 21510 Uricariul Cuprinzătoriu de hrisoave firmanuri şi alte acte ale Moldovei Sub redacţia lui Teodor Codrescu Iaşi 1853 partea a III-a p 2511 ПН Батюшков op cit p 15812 Realmente icircn perioada respectivă prin denumirea de Basarabia se subicircnţelegea doar zona de sud a spaţiului dintre Prut şi Nistru Evident prin această denumire geografică A Silin a avut icircn vedere tot spaţiul din stacircnga Prutului13 А Силин Димитрий архиепископ Кишиневский и Хотинский icircn bdquoКишиневские епархиальные ведомостиrdquo 1867 nr 2 p 47-4814 Ibidem p 48-4915 ПА Лотоцкий История Кишиневской Духовной Семинарии Кишинев 1913 р 11-12 Referitor la cererea preotului Petru Ghentus se menţionează şi icircn Arhivele Ba-sarabiei 1933 nr 4 p 31616 ПА Лотоцкий История Кишиневской Духовной Семинарии р 12 Documentul respectiv este publicat de Constantin N Tomescu icircn Arhivele Basarabiei (1936 nr 2-3 p 21-22) de unde icircl reproducem icircn continuare (vezi Anexa 1)17 CN Tomescu Diferite ştiri din Arhiva Consiliului Eparhial Chişinău icircn bdquoArhivele Basa-rabieirdquo 1933 nr 4 p 31918 După 1812 ţinutul Iaşi era numit icircn mod oficial şi Făleşti19 Arhiepiscop Gurie Cacircteva extrase din arhive despre şcolile bisericeşti din Basarabia icircna-intea anexării ei de către Rusia icircn bdquoRevista Societăţii Istorico-Arheologice din Chişinăurdquo 1921 vol XIII p 62-6420 CN Tomescu Diferite ştiri din Arhiva Consiliului Eparhial Chişinău icircn bdquoArhivele Basa-rabieirdquo 1934 nr 3 p 24521 ANRM F 205 inv 1 d 474 f 522 CN Tomescu Diferite ştiri din Arhiva Consiliului Eparhial Chişinău icircn bdquoArhivele Basa-rabieirdquo 1936 nr 2-3 p 5423 P Cazacu op cit p 18524 Ibidem p 187 A Eşanu Contribuţii la istoria culturii romacircneşti (Moldova medievală) Bucureşti 1997 p 283-287 362-36525 Istoria RSS Moldoveneşti Chişinău 1967 vol I p 387-388 49226 Arhivele Basarabiei 1935 nr 1 p 40-4127 IA Anţupov AI Babii VI Jukov IG Ivanov Icircnsemnătatea istorică a alipirii Basara-biei la Rusia icircn 1812 Chişinău 1969 p 8328 А Ешану Школы Кишинева во второй половине XVIII ndash начале XIX в icircn bdquoИзвестия Академии наук МССРrdquo Серия общественных наук 1978 nr 2 p 87-9329 Istoria RSS Moldoveneşti Chişinău 1984 p 202 ТА Крачун Развитие школы и педагогической мысли в Молдавии Кишинев 1985 р 48 ИФ Иовва Передовая Россия и общественно-политическое движение в Молдавии (первая половина XIX в) Кишинев 1986 р 192

232 R O M Acirc N Ă30 A Eşanu Şcoala domnească la Chişinău la icircnceputul secolului al XIX-lea icircn bdquoRevista de istorie a Moldoveirdquo Chişinău 1993 nr 3 p 14-1531 A Eşanu Contribuţii la istoria culturii romacircneşti (Moldova medievală) p 338-37832 ANRM F 733 inv 1 d 46 f 789v-79033 CN Tomescu Diferite ştiri din Arhiva Consiliului Eparhial Chişinău icircn bdquoArhivele Basa-rabieirdquo 1934 nr 3 p 229-23034 CN Tomescu Diferite ştiri din Arhiva Consiliului Eparhial Chişinău icircn bdquoArhivele Basa-rabieirdquo 1933 nr 4 p 31935 CN Tomescu Diferite ştiri din Arhiva Consiliului Eparhial Chişinău icircn bdquoArhivele Basa-rabieirdquo 1935 nr 2 p 14336 CN Tomescu Diferite ştiri din Arhiva Consiliului Eparhial Chişinău icircn bdquoArhivele Basa-rabieirdquo 1935 nr 1 p 35 Icircn sursa respectivă este scris eronat bdquosatul Butcaniirdquo37 ANRM F 205 inv 1 d 4303 f 238 Ibidem f 539 ANRM F 205 inv 1 d 6296 f 240 Simion G Tarapanov (1816-) fiu de negustor originar din judeţul Olviopol (sau Ananiev conform altei surse) gubernia Herson unde părinţii săi stăpacircneau 750 de de-setine de pămacircnt Absolveşte Şcoala Judeţeană din Chişinău şi la 21 februarie 1834 este numit icircnvăţător la Şcoala Judeţeană din Bender de unde la 9 iunie 1835 este transferat la Şcoala Judeţeană din Chişinău ca profesor de limba romacircnă Suplimentar predă şi is-toria La 26 august 1836 după ce a susţinut examenele la Liceul Regional din Chişinău el este confirmat icircn calitate de profesor de istorie Pe deasupra a predat desenul (august 1836 ndash februarie 1837) şi limba rusă (15 octombrie 1837 ndash 1 martie 1838) iar din 1842 a icircnceput să exercite şi funcţia de supraveghetor al şcolii La 25 mai 1850 S Tarapanov este trecut la Şcoala Judeţeană nr 2 din Chişinău icircn calitate de supraveghetor funcţie pe care o deţinea şi icircn 1874 [Informaţii extrase din ANRM F 152 inv 5 d 11 (stat personal din 1836) F 152 inv 5 d 19 f 4v-5 (stat personal din 1839) F 152 inv 5 d 38 f 13-16 (stat personal din 1840) F 152 inv 6 d 15 f 4-5 (stat personal din 1851) F 152 inv 6 d 23 f 3-8 (stat personal din 1852) F 152 inv 6 d 30 f 4-8 (stat personal din 1853) F 152 inv 6 d 145 (stat personal din 1874)]41 ANRM F 208 inv 1 d 26 f 212-21342 Ibidem f 21343 Ibidem f 214-21544 Ibidem f 216-21745 Aleksandr St Afanasiev (1817-1875) scriitor publicist şi etnograf ucrainean Pseudo-nimul literar Ciujbinski Este autorul culegerii de versuri icircn limba ucraineană Ce-am avut la inimă (1855) Dintre lucrările sale cu caracter etnografic o remarcăm pe cea intitulată O călătorie prin Rusia de Sud (1861 partea I 1863 partea a II-a) redactată icircn limba rusă Partea a doua a lucrării cu genericul Schiţe nistrene conţine informaţii referitoare la Ba-sarabia acumulate de autor icircn timpul călătoriei de documentare pe care a icircntreprins-o prin această provincie Opera А Афанасьев-Чужбинский Поездка в Южную Россию Часть II Очерки Днестра Санкт-Петербург 1863 440 р46 А Афанасьев-Чужбинский Поездка в Южную Россию Часть II Очерки Днестра Санкт-Петербург 1863 p 19

p o e s i s 233

Nicolae MĂTCAŞ

Ne-a spart fortuna-n două răsuflarea

Eu m-am născut icircn graiul dulce-al mameiM-au legănat şi muntele şi mareaPacircnă la Tisa se-auzea cacircntareaPe mal nistrean crestată-n buza lamei

Ne-a spart fortuna-n două răsuflareaŞi azi mai sacircngerează rana drameiCacircnd dai la Prut umil uiumul vameiSă poţi să duci la Putna neuitarea

Icircn geana toamnei cacircnd s-a stinge-n zareDuiosul jalnic ţipăt de cocorPe ultim drum mă duceţi la culcareSub tremur viu de falnic tricolor

Eu m-am născut icircn Romacircnia MareŞi-n Romacircnia Mare-aş vrea să mor

Vă eclipsează statul planeta Eminescu

S-au stins ca versul clasic printre cezuri şi rime

Dar au rămas icircn inimi sclipinde nestemate

NM ndash filolog lingvist prof univ poet publicist

traducător om de stat Membru al Uniunii

Scriitorilor din Romacircnia şi din Republica Moldova şi al Uniunii Jurnaliştilor din

Moldova Autor şi coautor redactor şi coredactor

a peste 30 de manuale elaborări metodice şi alte ediţii didactice şi a peste 250 de articole şi studii

Semnează icircn 2010 volumul Calvarul limbii romacircne din

Basarabia 552 p editat de Casa Limbii Romacircne bdquoNichita Stănescurdquo Ministru al Ştiinţei

şi Icircnvăţămacircntului din Republica Moldova (1990-1994) Fondator al revistei

bdquoLimba Romacircnărdquo

234 R O M Acirc N ĂPe stele călătoare planeţi unde-s gravatePe veci ale lor nume şi faptele sublime

Mai sunt icircn timpul nostru hacirczenii dacircnd din coateCu merite de paie şi nume anonime(Scofală Plagiatu Frustratu Neicanime)Să intre cu ciubota drept icircn eternitate

E un temei din veacuri al dreptului firesculNu-ţi cade fără merit din cer de nicăieri

Să fiţi voi regi ori cutre curtean sau cutărescuClonaţi icircn eprubete pe-o oră cavaleriCadavre-n debarale de astăzi şi de ieriVă eclipsează statul planeta Eminescu

Ca un Ogravecnus damnat ne-ncetat să-mpletească

Ca suveica prin rost prin granit trece daltaSe-nmlăd igravee ca joarda potrivnica rocăCoboracirctă din creste icircn silva barocăSă se-nşugraverube-n ceruri liană cu alta

Un feeric peisaj cacircnd o vezi cum revocăSiniliul din cer cu statura-i cobaltaInspiraţia dură nu ştie ce-i haltaCreatorul dă rocăi pecete de cocă

Se zgacircieşte uitarea să-ţi sfacircşie strunaLa cea moară din deal nu mai e morăriţaTu ornezi şi ornezi stofa ta adamască

p o e s i s 235

Ca un Ogravecnus damnat ne-ncetat să-mpleteascăO fracircnghie pe care i-o mugraversecă-ntrunaLa alt capăt iavaş insolent măgăriţa

N-am trecut prin viaţă ca prin hol

N-am trecut prin viaţă ca prin holZeci de chipuri icircmi icircnţes ogorulMacbeth Hamlet Stockman revizorulToate mi-s şi aisberg şi atol

Sună goarna-mi spune regizograverulCă e timpul frate rostogolSă porneşti bugigravea şi motorulSă-ţi interpretezi şi propriul rol

Intru-n dans cu toată pasiuneaMă sufoc Să-mi joace festa rolulSar nebune pulsul tensiunea

Gacirclgacircie-n furtun colesterolulBrusc un iacutectus stinge crud tirolulŞi-mi icircncheie sacră misiunea____Aici valsul tirolez

O fi fiind ea viaţa-n cer frumoasă

Icircşi pipăie ecluzele stihiaSe smulg din fracircu gheţarii telegariiLa pacircndă stau vulcanii ca ogariiPătrunde-n oase cancer agonia

236 R O M Acirc N ĂDolfanii-o iau spre cosmice fruntariiCupeacuteţu-şi mută-n buncăr prăvăliaUn cap-de-porc icircşi dibuie fracircnghiaSe roagă-a macircntuire tipicarii

Se-aruncă-n hău prostraţii mimacircnd doxeConvinşi că astfel urcă la Zamolxe

Din arcă-mi fac dibaci ca Noe casăRidic spre Ararat pacircnzele-n vacircntO fi fiind ea viaţa-n cer frumoasăDar mai frumoasă-i parcă pe pămacircnt

E cu ochi şi cu spracircncene cu asemenea şrapnele

Ţari setoşi de măreţie toţi sunt oale şi ulcioareDorm icircn colbul de arhivă schiţe planuri stratagemePacte note protocoale uneltiri făcute ghemeNumai nu şi testamentul ţarului Petru cel Mare

Lungul vis spre anatolii nu a fost surpat de vremeŢinta clară chiar de-i scapă marii flote militareO preia-n vizor flotila de femei şi fete careŞtiu să unduie la bară şi să joace la extreme

Şi-au scos blondele rusine tehnica de-naintareOchi albaştri ca cicoarea busturi tari icircmplătoşateMersul lin ca de felină unduiri de şolduri plateRăscroieli pacircn-la burice pacircn-la poli ndash posterioare

E cu ochi şi cu spracircncene cu asemenea şrapnelePoţi răzbi cu uşurinţă spre Bosfor şi Dardanele

p r o z ă 237

Vlad SărătilăMacircnzul cu coarne sau bdquoVacircrtejul icircn deşertrdquoNanoroman

VS ndash prof de literatură universală poet prozator

dramaturg originar din satul Slobozia-Vărăncău Soroca Dintre volumele

publicate Mici poeme cu dileme (2003) Drob

(2008) Portrete icircn alb (2010) Popasuri icircn țara bricelor și rozelor de foc (2011) Uverturi icircn Dor

major Uverturi icircn Fard minor (2012) Icircn proces de montare drama Un bilet cu destinația Olimp Membru al Uniunii jurnaliştilor şi al

Asociaţiei epigramiştilor din Republica Moldova

ndash Linişteeeeeeendash Silencendash Рты позакрывайтеndash Ţssssssssst

Icircn minte icircn inimi şi icircn organele interne e vamă Altceva nimic

Vama este biserica ministerului finanţelor icircn particular şi a guvernului icircn ansamblu Vama icircn viziunea lor este macircntuirea noastră

Lucru ştiut icircn biserică trebuie să te icircnchini să crezi şi să speri Dar mai mare decacirct credinţa şi speranţa a fost şi va fi dragostea fără rezer-ve pentru vameş fiindcă icircnfricoşata judeca-tă este munca Lui de fiecare zi

Judecătorul a anunţat pauză de cafea

Popoarele adunate de o parte şi de alta ale frontierei amuţiră ridicacircnd spre ceruri ochii icircnlăcrimaţi de puterea rugilor

Iisus Allah Buddha Crişna şi cu Rama Za-ratustra toţi zeii inclusiv isteţul Hermes pro-tectorul de bişniţă sunt rugaţi să facă uz de nemărginita lor putere ca să-i priască domnu-lui vameş cafeaua

Doar acel care nu a trecut vreodată dintr-o ţară icircn alta (din păcate avem şi din aceştia

238 R O M Acirc N Ădeşi noi ne-am deprins să ne mutăm pe parcursul istoriei dintr-un im-periu icircn altul cu tot cu grăniceri) nu ştie cacirct de important este să-i facă bine domnului vameş cafeaua

Buna derulare a ritualului trecerii licorii brune prin esofagul persoanei publice fericeşte naţiunile provoacă o icircncălzire globală icircn sensul poli-tic şi mai puţin politic al cuvacircntului

Cafeaua bună icircnseamnă ploaie la vreme fiindcă li se permite norilor să treacă frontiera Cafeaua proastă icircnseamnă agricultură fără tractoare şi poezie naţională fără haiku

Muriţi vameşul serveşte cafeaua

Gata vine ora adevărului

Ilie Calu vameş-maior pogoricirc din cerul lui vameş de tot şi se arătă mulţimii Privirea Sa trecu ca un laser prin oameni şi baloturi micşo-racircndu-le semnificativ dimensiunile După aceasta el binevoi sa icircnjure scurt fără răutate icircntr-o singură frază cu şase subordonate icircntreprin-derile textile din Turcia şi se aşeză pe un scăuieş de contrabandă pen-tru a resimţi gustul cafelei amărui ca soarta unui om icircmpovărat de grijile ţării

Nefericit gest

Icircn acest moment vameşul icircl prinse cu coada ochiului pe Mitică Tre-tinu sergent inferior şi şofer la securitate care se icircndrepta spre el pe picioarele sale curbate ca de ienicer crescut icircn şa

bdquoAcesta-i mare rahat te toarnă icircntr-o clipărdquo gacircndi speriat Calu şi unde răcni haiduceşte

ndash Bagajele la control

Mitică icircnsă aplecă spre urechea vameşului cele vreo 120 de kile pre-ponderent slănină pe care le avea cu titlu de proprietate privată şi şopti cu dragoste militărească ndash La loc comanda

p r o z ă 239

ndash Să trăiţi dom icirc-icirc-icirc-icirc-icirc-icircndash La loc comanda căpitane

Tretinu icircl coboricirc intenţionat pe maior cu un grad pentru ca acesta să se pătrundă de importanţa vizitei sergentuluindash Să trăiţi La loc comandandash Vino icircncoace

Retraşi Mitică icircndreptă arătătorul său scurt şi puhav spre unul dintre sutele de călători ndash Pe ăla jigărit l-ai văzutndash Văzut să trăiţindash Ce-ai observatndash Că-i jigărit să trăiţindash Bă tu nu eşti cal ci bou Ai băgat de seamă că icircn toată vama numai el nu are bagajendash O fi student să trăiţindash Mai degrabă spion Mdaa de unde oare o fi De la Mossad Nu cred ăia-s băieţi deştepţi ar fi avut grijă ca omul lor să nu se evidenţi-eze din mulţime Dar poate-i agent dublu şi nu doreşte să poarte gea-mantanele nimănui Eeeeh cacircnd dracu vor avea spionii week-end că m-am săturat să-i tot prind pe cont propriu

Nu ştiu de ce sergentul Mitică vroia să-l impresioneze pe vameş Era ca şi cum ar da un master-class icircn materie de contraspionaj Să captureze spioni era unicul lucru pe care el icircl făcea cu plăcere ndash Trebuie să-l supunem unui control minuţiosndash Să trăiţi

Peste cacircteva minute ciudatul pasager fără bagaje era adus icircn sala pentru control suplimentar

ndash Numele prenumele şi ce mai ai răcni sergentul Tretinu icircncacirct tre-mură slănina de pe el şi tencuiala de pe pereţi De altfel Mitică nu era ţipălău Pur şi simplu instrucţiunea de serviciu prevedea că duşmanul trebuie mai icircntacirci intimidat scos de pe fixndash Mmmacircnzu Ghi-Ghiţă

240 R O M Acirc N Ăndash Fratele tău geamăn tot Macircnzu Ghiţă estendash D-d-a-a desigur eu nu am niciun fratendash De unde viindash D-d-i-n Is-Istanbulndash Scopul vizitei Te previn icircn vamă bacirclbacircitul este interzis prin legendash Icircnţelegeţi c-c-icircndva ro-romanii i-au cuuucerit pe gre-greci prin forţa armelor iar gre-grecii i-au-i-au cucerit pe ro-romani prin cultură prin mi-mituri

bdquoAista-i mare svoloci gicircndi Mitică Dacă mai toarnă din astea icircl icircmpuşc pentru tentativă de evadarerdquo

ndash Băăi tu n-ai fost icircn Grecia Eu am informaţii de la agenţii secreţi Istanbulul se află icircn Turcia Ai crezut că SIS-ul doarme da

ndash Eu v-vreau să demonstrez că Imperiul Otoman a cucerit Mo-Moldo-va prin forţa armelor iar Mo-Moldova a cucerit Im-imperiul Otoman prin cu-cultură

ndash Adică turcii s-au aflat 300 de ani sub jug cultural moldovenesc

Astăzi Mitică avea orizont fiindcă icircn calitate de securist a tras cu ure-chea la mai multe mitinguri

ndash Nnu chiar aşa bicirclbacirci Ghiţă Micircnzu dar am gă-găsit probe Este vorba despre co-coarnele be-berbecului

ndash Al cui era animalul şi cum a trecut frontiera Arată-mi certificatul de origine certificatul veterinar declaraţia despre valoarea mărfii şi cele-lalte 22 de documente Altfel voi califica cele făptuite ca tentativă de contrabandă cu berbeci

ndash Co-coarnele be-berbecului este un or-ornament bicircigui Ghiţă Macircnzu Icircl găsim pe ar-articole brodate ori cioplite icircn lemn sau piatră covoare tra-tradiţionale moldave Dacă el se găseşte icircn Tu-Turcia icircnseamnă că noi i-am cu-cucerit pe turci din punct de vedere spi-spiritual

ndash Icircnseamnă că icircn conformitate cu articolul 12 din codul 14 eşti icircnvinuit de icircnaltă trădare de stat cu circumstanţe agravante pentru export ilicit de păsări şi bovine Coarnele ordon să fie anexate la dosar

p r o z ă 241

Mitică puse macircna pe cătuşe dar astăzi Macircnzu era norocos Din um-bră apăru discret un nou personaj pe care nu-l observase nimeni pacircnă atunci Era colonelul Armăsaru poreclit de iniţiaţii icircn probleme de se-curitate criticul literar

ndash Nu vă ambalaţi fraţilor zise el cu multă dragoste faţă de aproapele şi apoi se apropie de Ghiţă Macircnzu care o cam sfeclise

ndash Tinere daţi-mi voie să vă aduc mulţumiri din partea preşedintelui proaspăt ales parlamentului reales şi guvernului remaniat al ţării noastre pentru spiritul patriotic de care sunteţi invadat şi să vă doresc mari succe-se icircn realizarea nobilelor intenţii pe care le nutriţi Nu vă rog mult nu-mi mulţumiţi pentru că icircn acest caz m-aş alege cu procese suplimentare de conştiinţă pentru această tardivă intervenţie Vă rog să receptaţi cu inima cacircteva cuvinte simple icircn spatele nostru este Patria şi responsabilitatea ne face uneori să fim mai duri Scuzele noastre pentru disconfort

Eeeeh are dreptate cel care afirmă că adevărata fericire omul o poate sim-ţi doar icircn vamă Dacă nu atunci cacircnd intră atunci garantat cacircnd iese

Răvăşit din cauza trecerii inopinate de la rece la cald Ghiţă Macircnzu pupă ca unui socru macircna colonelului

ndash Vă mulţumesc nici nu vă imaginaţi cacirct vă sunt de recunoscător

ndash Toate bune Nu uita tinere să mă inviţi la nuntă

Peste o clipă Armăsaru ordonă convocarea unei şedinţe extraordinare la care urma să se discute noile pericole care pot afecta bunăstarea ţării şi implicit a poporului

Chemat să prezinte darea de seamă privind aplicarea programului de activităţi icircn vederea şi aşa mai departe vameş maiorul Ilie Calu icircncepu icircn mod tradiţional

ndash Onorată asistenţă vama este filtrul ţării

ndash iar icircn filtru icircntotdeauna rămacircne ceva interveni cam icircn zeflemea Armăsaru Apoi continuă cu o duritate şi un patetism năvalnic care icircn-totdeauna icirci icircnfrumuseţează pe şefi indiferent de calibrul lor

242 R O M Acirc N Ăndash Prea v-aţi bătut joc de ţară de străbuni de obicei

Noi stăm la straja intereselor Patriei icircncercă să se linguşească Ilie Calu dar mai rău făcu Vameş-vameş dar tot naiv el credea că un maior are dreptul să-şi iubească ţara şi poporul tot aşa ca un colonel Armăsaru icircl anihilă cu parafraza unui vers pentru copiibdquoUite vama ne iubeşteEa de toate ne-a adusEa ne-nvaţă şi ne creşteŞi ni-i dragă de nespusrdquo

Nedeprins cu poezia Ilie Calu căzu El plecă ruşinat cu tot cu gradul de maior pentru ca să revină mai tacircrziu la insistenţa unui văr mai armăsar decacirct colonelul Armăsaru Dar lucrul acesta pentru masele de oameni care construiesc icircn alte ţări viitorul ţării noastre contează mai puţin

Şedinţa era strict secretă Prezida colonelul Armăsaru asistau ndash Mitică Tretinu şi icircn calitate de grefier o tacircnără frumuşică cu chip de şcolăriţă Mai purta şi cosiţe scurte probabil pentru a-i monta pe spioni pe pistă falsă creacircndu-le iluzia că icircn ţara noastră ei se pot simţi icircn siguranţă Nu-mele conspirativ al tinerei era Lili şi Liliana şi venea dintr-un hit mult icircndrăgit de către colaboratorii instituţiei Icircntre noi fie vorba numele atri-buit nu prea i se potrivea fetei fiindcă ea era cuminte iar procesele ver-bale le scria citeţ şi fără greşeli grave de ortografie

Colonelul fu concis şi constructiv

ndash Concluzia e clară macircnzul acesta vrea să ne pună la toţi coarne şi l-am eliberat doar pentru a deconspira icircntreaga reţea Voi face chiar azi demersurile necesare către forurile conducătoare ale ţării pentru a finanţa operaţiunea bdquoVacircrtejul icircn deşertrdquo Cred că ţinacircnd cont de starea precară a economiei un milion de euro este suficient pentru ca ele-mentele nonpatriotice să icircnceapă a tremura gacircndind la noi

N-avea cine să-şi dea seama despre adevăratul şir logic ce se icircnfiripa icircn neadormita minte a colonelului Se apropie alegerile gacircndea el şi electoratul va avea nevoie de eroi pe care să-i urmeze icircn calea grea spre urne Eu voi purta drapelul Poporul trebuie să voteze nu cu mamifere mici icircn cap ci cu armăsari Pentru a transpune icircn fapt strategia mea

p r o z ă 243

secretă acest interfraier şi macircnz cu coarne este cel mai potrivit instru-ment

Ajuns cu gacircndul pacircnă aici colonelul dădu fracircu liber imaginaţiei şi aceasta icircl purtă pe nişte fantastice piscuri unde nu toţi icircndrăgostiţii de banii statului pot ajunge

Iar Ghiţă Macircnzu icircn acest timp gusta tihnit din fericirea de a constata că la frontierele ţării se mai găsesc urmaşi demni ai lui Ştefan Ţine-i doamne cacirct mai mult să aibă sănătate şi spor icircntru realizarea nobilelor lor intenţii

Acum tunetele sfacircntului Ilie (Calu) nu i se mai păreau groaznice

Trecură cam două săptămacircni din ziua convocării memorabilei şedinţe Icircn acest răstimp Icircnaltul Consiliu de Securitate luă act de informaţia co-lonelului Armăsaru din care reieşea că elemente ostile icircncearcă să pună icircn pericol bunul nume al ţării Icircn presă apărură primele ştiri din care se vedea clar că acest nume va fi apărat cu toată fermitatea Poporul se bucura şi aduna speranțe deşarte icircn desaga goală

Pacircnă a fi rezolvate şi problemele pecuniare căci uneori pe la noi inves-tiţiile vin atunci cacircnd lucrul este deja isprăvit misiunea supravegherii spionului ipoteticului proxenet şi prin cumul contrabandistului cu materie spirituală seculară a poporului icirci fu icircncredinţată domnişoarei Lili şi Liliana Ea trebuia să devina umbra nevăzută a duşmanului Lui Mitică să nu se supere Armăsaru i-a şoptit la ureche că va avea de icircn-deplinit o misiune mai importantă A fost unul dintre puţinele cazuri cacircnd colonelul nu minţea

Vacircrtejul icircn deşert se anunţa a fi tornado

Icircntr-o seară cacircnd becurile cu neon icircncepură a lumina icircn centrul oraşu-lui Ghiţă Macircnzu traversa o stradă de la periferie

244 R O M Acirc N ĂGacircndurile lui se icircndreptau spre strămoşi şi sensurile pe care aceştia din urmă le puseseră icircn macaturi şătrance şi borangicuri

Icircn vremea aceasta vreo patru vlăjgani icircl icircnconjurară şi-l rugară paşnic să le dea ceva de fumat scurta cămaşa pantalonii şi banii Icircn caz contrar tot paşnic icirci promiteau soarta ciobănaşului din Mioriţa Nu ar fi fost o problemă să le obţină pe toate căci Ghiţă al nostru era darnic din fire dar peste o clipă un fel de umbră trecu printre cei patru icirci icircncolăci ca o coadă de vacircrcolac luacircndu-le mersul Imediat s-au pomenit aşternuţi pe asfalt pupacircnd cu pietate papucii zăpăcitului Macircnzu Nimeni nu a icircnţeles ce a fost ştiau doar atacirct nu trebuie să treacă vreodată pe această stradă Icircncepură deci a se tacircricirc icircnapoi scacircncind urmăriţi de sărmanul Ghiţă care venea icircn neştire după ei cu pantalonii icircn macircnă

Colonelul Armăsaru ceru un raport asupra situaţiei la moment Lili şi Liliana ca o şcolăriţă exemplară recită Curriculum vitae al lui Ghiţă Macircnzu Este un taxator de troleibuz pasionat de etnografie părinţii ndash ţărani liberi (icircntre noi fie vorba liberi de mijloace tehnice şi alte mij-loace) trei surori la şcoală icirci place să cacircnte la chitară etc

Detalii desigur semnificative căci duşmanul trebuie cunoscut icircn pro-funzime dar Armăsaru căuta ceva mult mai important El căuta cheia rotiţa care pune icircn mişcare icircntreg mecanismul

Ajungacircnd la incidentul din stradă Lili ezită o clipă Timp suficient pentru ca experimentatul colonel să realizeze importanţa detaliului

ndash Insist să-mi vorbeşti despre ceea la ce te-ai gacircndit icircn ultima clipă

Lili şi Liliana icircşi recăpătă calmul şi vorbi

ndash Domnule colonel mie mi se pare că pe el nimeni nu-l iubeşte

ndash Da da sunt de acord acestea este elementul definitoriu exclamă colonelul de parcă ar fi găsit icircn acest labirint Firul Ariadnei Spionii şi proxeneţii nu pot simţi fiorii dragostei Primii din lipsă de inimă cei-lalţi ndash din abundenţa de spaţiu Aici s-ar putea să avem două patologii concomitent

p r o z ă 245

După aceasta colonelul căzu pe gacircnduri ca un yoghin Era clar el ela-borează strategia pune la punct detaliile viitoarei operaţiuni Se părea că delirează debitacircnd nişte fragmente de propoziţii cam de felul gre-cii i-au cucerit pe romani moldovenii ndash pe turci etnografia ca un călcacirci al lui Ahile de ce placircng chitarele a fi sau a nu fi ndash iată icircntrebarea căci dacă dragoste nu e nimic nu e

Peste vreun sfert de oră colonelul reveni pe Terra Ceva misterios şi totodată sprinţar icirci lumina interiorul

ndash Eu am ajuns la concluzia simplă că dragostea mişcă sori şi stele o luă el de departe Ce crezi despre aceasta sergent Tretinu

Mitică se juca cu un mosorel ascuns icircn buzunar

ndash Eu cred că se icircnvacircrte o făcu el pe isteţul

ndash Măi frumosule nu este vorba despre Galileo Galilei ci despre Dante cel care a trecut prin Infern Purgatoriu şi Paradis pentru ca tu să te poţi pătrunde de importanţa misiunii icircncredinţate de Patrie Altfel numele tău s-ar scrie nu cu bdquoTrdquo ci cu bdquoKrdquo

Nu era niciun pericol că Armăsaru l-a numit pe Mitică kretin fiindcă de zis i-a zis dar nu i-a explicat ce icircnseamnă Altceva conta pentru pri-ma dată icircn viaţă colonelul icirci spunea sergentului că e frumos Eh dac-ar fi ştiut Tretinu ce importanţă are frumuseţea pentru colonel şi pentru sfacircnta cauză a combaterii exportului de amor Nu bănuia dar avea să se convingă degrabă că Vacircrtejul icircn deşert nu este un nume care ar putea fi luat icircn deşert

ndash Concepţia operaţiunii este următoarea deveni sever colonelul Icircntrucacirct obiectul pe care-l ţinem icircn vizor nu este iubit de nimeni trebuie să-i dăm şansa de a cunoaşte dragostea Un spion icircndrăgostit este ca o corabie fără timonă iar un proxenet icircndrăgostit este ca un Ceahlău ce se opune imoralităţii Să trecem la misiuni sergentul Mi-tică Tretinu icircn trei zile intră icircn rolul unei fermecătoare domnişoare care a venit icircn ţara noastră din Turcia pentru a studia mostre de artă populară aplicată

La auzul acestor cuvinte cele 120 de kilograme ale lui Mitică eliminară pe loc vreo căldare de apă sărată

246 R O M Acirc N Ăndash Cu-cum eu tur-turcoaică (Mitică era icircnvăţat să fie patriot) Cu de-astea ţacircţe de domnişoară (Mitică era totuşi bărbat)

Miracircndu-se aşa sergentul aruncă o privire icircntrebătoare spre Lili şi Lili-ana care se poate spune era şi fermecătoare Colonelul nu lăsă această privire neobservată

ndash Icircnţeleg că doreşti să inversezi rolurile dar icircn acest caz cine o să scrie procesele verbale

Mitică nu avea un răspuns la această icircntrebare Atacircta doar resimţea un dureros regret că icircn anii de şcoală nu a icircnvăţat cum se scrie un proces verbal Totuşi icircncercă să se mai opună

ndash Dar kkkilogramele mele

ndash Avem profesionişti de marcă icircn acest domeniu

ndash Dar cei aproape 2 metri icircnălţime ai mei

ndash O-o-o Eşti un veritabil model

ndash Dar vocea mea de bas pantofii cu numărul 46 şi ochii albaştri

ndash Am răspuns deja la această icircntrebare Avem profesionişti Pot adăuga doar atacirct icircn arborele genealogic al familiei tale se găsesc nume de sul-tani fiindcă o străstrăbunică de a ta cu ochi albaştri a fost legată butuc şi nu a reuşit să sară de pe vas icircn valurile Dunării Aşa s-a pomenit icircn harem

Mitică mai să placircngă

ndash Eu sergent de securitate să fac declaraţii de dragoste unui entograf

(Dincolo de toate Mitică icircşi iubea meseria)

ndash O femeie de valoare nu face declaraţii de dragoste Ea acceptă sau respinge declaraţiile altora Icircn numele prosperităţii Patriei icircţi ordon să le accepţi

ndash Şi dacă-i va trece prin cap să mă

ndash Icircmi place că icircncepi să gacircndeşti strategic Icirci vei spune că te doare ca-pul din cauza turbulenţelor magnetice Icircnfracircnacircndu-i pornirile sexuale icircl vei face să arunce icircn luptă rezervele să scrie poezii şi icircn sfacircrşit să-ţi destăinuiască criminalele sale intenţii

p r o z ă 247

Nimeni nu avea vreo şansă să afle că Armăsaru icircl făcea pe Mitică fată mare mai mult pentru sine dar de cine a spus că e interzis să icircmbini icircn munca ta utilul cu plăcutul

Mitică Tretinu era emoţionat ca icircn faţa unei devastatoare iubiri de care vrei să scapi dar icircnţelegi că nici moartea nu te poate salva

Ghiţă Macircnzu icircşi făcuse recent viză de reşedinţă icircn sacircnul lui Dumnezeu

Cercetările sale ştiinţifice despre care nu suflase un cuvacircnt icircn altă parte decacirct icircn vamă i se părea că vor aduce degrabă roade icircmbogăţind şti-inţa naţională cu date şi concluzii inedite Cariera unui strălucit savant etnograf icirci zacircmbea dincolo de copertele a cacircteva caiete de 12 pagini cu-sute la un loc şi icircmpestriţate cu notiţe de călătorie Una peste alta şeful parcului de troleibuze o brută greu de găsit icircn altă parte icircncetă să mai icircnjure cacircnd icircl vedea iar la o adunare icircl pomeni de bine deşi nu prea avea pentru ce Icircngerul păzitor icirci era aproape şi cei care icircncercau să-l ofenseze icircşi cereau scuze fără ca el să le ceară acest lucru Nişte vlăjgani care au vrut să-l agreseze i-au propus pace şi icirci ofereau fără plată ca unui frate scurtele şi pantalonii lor

Ce să-şi mai dorească un om căruia icircn afară de bani doar acestea toate icirci lipseau Se ştie ce ndash dragoste Poţi să fii patronul parcului de trolei-buze dar dacă dragoste nu ai eşti şomer Inima lui se deschisese ca o floare de la porţile de piatră ale meşterilor populari şi nu mai vroia nici să se ofilească nici să se icircnchidă Inima lui aparţinea dragostei şi dragostea umbla hai-hui

Dar Ghiţă Macircnzu nu se mutase degeaba cu traiul icircn sacircnul lui Dumne-zeu Minunile continuau să se icircntacircmple

Icircntr-o seară cacircnd troleibuzul său se golise de pasageri icircn salon intră ca un dar nepreţuit al Proniei o tacircnără fecioară Doamne ce frumoasă era Avea trupul tras ca prin inel iar pletele negre se jucau pe umerii dezveliţi discret Sacircnii tari ca de piatră (sau de os) icirci veneau lui Ghiţă la nivelul ochilor şi-l hipnotizau Icircn jinduitul racirculeţ dintre mamele o Doamne atacircrna pe un lănţişor de aur un semn mai degrabă un orna-

248 R O M Acirc N Ăment pe care etnografii icircl numesc Coarnele berbecului Multicolora haină orientală acoperea picioarele misterioasei necunoscute şi te obliga să le redesenezi tu icircnsuţi cu puterea imaginaţiei Se icircnţelege icircntr-un ase-menea desen nu era loc pentru nişte picioare de cavalerist Şi toate toate contrastau halucinant cu nişte ochi făcuţi din peruzeaua Mării Marmara şi cu nişte buze date icircn flăcări Ah această necunoscută ve-nea concomitent din Eden şi din harem

Ghiţă icircnlemni icircşi feri ochii simţindu-se nevrednic să admire o asemenea minune dar minunea icirci zacircmbi anume lui Nepămacircnteasca făptură icircl sa-lută icircn turceşte ducacircnd graţios palma cu degete lungi inelate la tacircmplă

ndash Bonjour

ndash Bu-bu-bu-na bi-bi-bi-ne aţi răspunse icircn limba de stat nenorocitul Ghiţă

ndash Eu sunt Sultana-Şahrazada-Roxolana de Baiazid Am venit din Tur-cia pentru ca să te cunosc Mi-am pierdut liniştea cacircnd te-am văzut icircn Istanbul la un butic de shaurma macircncacircnd durum şi am icircnţeles că este ceva cu mult mai important decacirct toate lăzile cu aur şi diamante pe care le-am moştenit de la străbuni Mai e mult pacircnă termini munca

Ghiţă nu-şi icircncheiase programul dar icirci făcu semne şoferului că poate pleca cu troleibuz cu tot unde o vrea inclusiv la bunica la ţară şi ieşi ameţit de parfumuri şi vise din salon

ndash Doamne dacă mi le dai toate pe pămacircnt ce-mi rămacircne icircn cer Dar oricum icircţi mulţumesc

Tremurătoare ca frunza plopului din cauza sentimentelor multe şi de tot soiul străstrănepoata lui Baiazid icircl prinse stracircns pe Ghiţă de braţ Poate se temea că alesul ei ar putea să fugă din viaţa ei Tot de emo-ţie biata fată şchiopăta ceea ce-i conferea şi mai multă graţie Ghiţă se simţi subit bărbat şi jură icircn barbă să o apere de toate gropile agresive ale trotuarului Vroia să-i spună ceva ca să spargă penibila tăcere şi prima ce-i trecu prin cap fu să-i recite un fragment din Scrisoarea a III-a Aşa şi făcu icircncheind cu celebra icircntrebare retorică

p r o z ă 249

ndash Voi sunteţi urmaşii Romei

Poezia i-a plăcut tare mult Sultanei Pesemne că o aude pentru prima dată Icircn acelaşi timp ar fi vrut să afle şi ceva din viaţa şi preocupările flăcăului pentru care a făcut atacircta amar de drum

ndash Aş vrea să-ţi cunosc visele şi tainele

Acesta era colacul salvator pentru Ghiţă Macircnzu Icircncepu să povestească fără şir despre preocupările ţăranilor noştri atunci cacircnd nu luptau cu turcii Ei creşteau pe lacircngă case o plantă care icircn latineşte se cheamă canabis (Turcoaica deveni deosebit de curioasă dar nu urmă decacirct Povestea cacircnepii) Mai apoi ţăranii adunau coji de ceapă coji de nuci rădăcini de plante poame şi cu ele vopseau cacircnepa şi lacircna toarsă Culo-rile naturale nu-şi pierd intensitatea nici după o sută de ani nu-ţi otră-vesc ochii prin stridenţa lor şi nu sunt cancerogene Ţărancele purtau fote şi ii cu racircuri brodate iar poalele cămăşilor le icircmpodobeau cu macircţi-şori elemente ornamentale icircmpletite

Sultana asculta respiracircnd greu de emoţie Povestea dură cam patru ore şi jumătate

Normal o lecţie atacirct de extinsă de etnografie o cam obosi pe frumoasa turcoaică şi aproape de miezul nopţii o prinse un nestăvilit dor de casă Eliberă deci braţul alesului şi făcu un pas icircnapoi Ghiţă Macircnzu nu icircndrăzni să-i reţină macircna dar oricum făcu un pas spre ea Fata se icircmpotrivi

ndash Nu căci dacă mă află mama Şi apoi turbulenţele acestea magnetice

Ar fi fost mai convingător să zică bdquotatardquo dar atunci icirci apărea icircn minte chipul colonelului Armăsaru şi risca să rămacircnă demachiată

Sultana porni şchiopătacircnd fermecător iar Ghiţă Macircnzu o privea para-lizat din al nouălea cer La vreo sută de metri un cetăţean turmentat o icircntrebă pe turcoaică dacă n-ar vrea să se culce cu dacircnsul dar icircn aceeaşi clipă o coadă de vacircrcolac trecu pe lacircngă el şi icirci luă piuitul

ndash Ah Şahrazada parcă am fi din O mie şi una de nopţi şopti icircnfiorat Ghiţă Atacircta doar că se icircntacircmplă icircntre un taxator şi o descendentă din neam de sultani Greu de crezut căci dacă e să fiu sincer mă icircntreb ce a găsit ea icircntr-un cenuşar

250 R O M Acirc N ĂSultana nu găsise deocamdată nimic dar spera să ia un premiu pentru munca supraprogram şi evident pentru sacrificiu icircn numele prosperi-tăţii ţării

La a doua icircntacirclnire Ghiţă veni cu o torbă de medicamente icircmpotriva răcelii căci i se păru că iubita lui are vocea puţin căzută Era semn clar de dragoste Sultana icirci răspunse că preferă tratamentul naturist Ghiţă deveni macircndru aflacircnd că fata este nu numai frumoasă dar şi icircnţeleap-tăndash Are grijă de sănătatea urmaşilorFără să fie icircntrebat băiatul icirci destăinuindash Sultana eu am citit astă noapte biografia marelui Baiazid Mie mi se pare că Timur-Lenc nu trebuia să se poarte aşa de uracirct cu el

Icircn acel moment i se păru că fata tremură de macircnie Ca să-i treacă Ghiţă trase aer mult icircn piept şi turnă dintr-o singură expirare

ndash Sultanaeuteiubesc

Era prea mult pentru o fiinţă firavă niciodată sărutată de un băiat şi fata duse palmele la ochindash Lasă-mă să mă gacircndescStătu aşa pe gacircnduri vreo zece secundendash Dar dacă accept icircmi vei povesti totul-totul despre tinendash Tot ce vrei Lumea va fi a noastrăndash Bine am să-ţi spun macircine

Şchiopătacircnd de emoţie Sultana se icircndepărtă Ceva se schimba icircn in-teriorul ei Schimbarea era provocată de gustul amar al unei icircntrebări fără răspuns

ndash Pe el se zice nimeni nu-l iubeşte Dar pe mine pe mine cine m-a iubit vreodată

O misterioasă sevă i se prelinse pe inimă şi ea făcu bdquoţacrdquo ca un schim-bător de viteză

p r o z ă 251

Operaţiunea Vacircrtejul icircn deşert lua amploare

ndash Proxenetul va face nişte dezvăluiri dar acesta nu este decacirct un pas vorbi la următoarea şedinţă secretă colonelul Armăsaru Oricacircnd se poate dezice de nişte cuvinte dictate de febra iubirii Trebuie prins icircn flagrant Icirci vom da şansa de a vinde pe cineva icircn Turcia Evident Sulta-na nu poate fi traficată din două motive icircn primul racircnd proxenetul o iubeşte icircn al doilea racircnd ea este turcoaică şi de neam mare Momeala va fi Lili şi Liliana Epicentrul acţiunilor se mută deci icircn Istanbul Pen-tru rezolvarea detaliilor tehnice ndash o săptămacircnă Chiar azi Sultana icircl va invita pe iubitul ei icircn Turcia pentru a-i face cunoştinţă cu socrii Icircl va ajuta să-şi icircntocmească şi actele necesare Acu-i-acu fraţilor

Fraţi icircn sala de şedinţe nu erau

Mitică era nu numai sergent dar şi băiat ca toţi băieţii Ştia să delimite-ze funcţiile de serviciu de plăcerile vieţii Icircnainte de plecarea icircn Istan-bul icircntacirclni o tacircnără drăguţă care-i plăcu Relaţiile avansaseră repede şi la cacircteva zile el o invită icircntr-un cadru intim la el acasă Fata acceptă Se făcură nişte preparative sumare şi iată-i icircn doi Mitică povesti despre apropiata plecare icircn Turcia Icircn detalii nu intră nu nu-i nimic serios trebuie să prindem un spion O mai icircntrebă ce să-i aducă din Istanbul şi scaunele pe care stăteau cei doi au icircnceput a se apropia unul de altul Icircntacircmplător parcă mai trebăluind prin jurul mesei fata se pomeni cu-prinsă de braţele vacircnjoase ale tacircnărului Cacirct de puţin rămăsese de fă-cut dar icircn următorul moment interveni catastrofa Icircn ultimul moment Mitică nu se mai simţi bărbatul de odinioară ci fata din Turcia

Icircnţelese icircntr-o clipă drama pe care o trăia şi vorbi singur cu o fermitate de om nebun

ndash Icircl omor

Pe cine vroia să omoare nu preciză Cred că pe primul icircntacirclnit icircn cale dacă acesta ar avea numele Ghiţă

252 R O M Acirc N ĂDar pericolul cel mare venea asupra etnografului amator din altă parte fiindcă puţini sunt cei care ar ezita să sacrifice icircn numele unei vieţi mai bune un macircnz

Icircn ciuda gabaritelor sale Boeing-ul alunecă uşor pe pistă şi se avacircntă spre tării cu cutezanţa viselor lui Ghiţă Macircnzu

Icircntacircmplarea făcu să se afle pe locul de alături Lili o tacircnără drăguţă cu chip de şcolăriţă şi lucrul acesta icircl lăsă pe băiat un pic contrariat

ndash Ce mai părinţi Cum să laşi copilul să se plimbe de capul lui cu avio-nul Ei nu i-ar strica să se mai joace cu avionuţe pe terenul picilor

Puştioaica era cuminţică dar dornică de vorbă La icircnceput lucrul aces-ta fu un pic enervant pentru băiat fiindcă el pierdea mereu firul discu-ţiei şi-şi icircndrepta privirile spre hublou unde pe fundal albastru-pro-fund se profila chipul unei frumoase turcoaice chip pe care numai el icircl putea desluşi

Ei dar un sentiment mare icircncape cu greu icircntr-un piept mic Fata icircl luă cu binişorul şi el icirci povesti despre ce minuni i se icircntacircmplă icircn ultima vre-me despre dragostea ce l-a copleşit despre icircntacirclnirea ce urma s-o aibă cu descendenţii străluciţilor sultani şi despre apropiata sa icircnsurătoare

O sinceritate tu eşti cel mai frumos arhaism

La racircndul ei tacircnăra i se placircnse că o duce cam greu căci are icircn grija sa trei surori mai mici Pleacă deci icircn Turcia unde i s-a promis un loc de muncă Ea ştie să danseze şi să cacircnte la chitară şi dacă-i merge bine băiatului poate găseşte şi pentru ea ceva

ndash Eu sunt cam zăpăcită poate luaţi la păstrare paşaportul meu ca să nu-l uit pe undeva

Flăcăul acceptă cu bucurie

Savanţii au constatat că avionul zboară de două ori mai repede dacă oameni iau cu sine de acasă un capăt de vorbă La aterizare lui Ghiţă i se părea că soarta i-a mai dăruit o şansă Mai aveau timp şi au mers

p r o z ă 253

să se plimbe de la Cornul de aur pe prospect pacircnă la catedrala Sfacircnta Sofia Prin pacircnza ornamentelor ei găseau şi unele caracteristice artei medievale din Moldova şi unisonul de idei le făcea bine Atacirct de bine icircncacirct flăcăul icircşi şopti

ndash Dacă nu ar fi fost Sultana

Ce să-i faci nu noi alegem dragostea dragostea ne alege pe noi Icircntr-un tacircrziu cacircnd ajunseră la o adresă pe care Ghiţă o avea scrisă el zise cu emoţii

ndash Ei doreşte-mi succes mă aşteaptă soarta Eu nu voi uita de tine

ndash Baftă

Pentru mai multă siguranţă fata icircl petrecu pacircnă la uşă şi cacircnd aceasta se deschise icircl icircmpinse uşurel icircnainte Ştia că nu este treabă uşoară as-censiunea pe muntele fericirii

Noaptea din pletele Sultanei lăsase un colţ de văl şi pe chipul ei Placircn-gea ceva icircn ea dar ce să-i faci icircn adacircncurile inimii apa e de cele mai multe ori sălcie

Ghiţă uită de lume şi icircngenunchind icircncepu să-i recite ceva dintr-o te-lenovelă Tirada o lăsă pe descendenta lui Baiazid rece Erau la cam a zecea icircntacirclnire şi Sultana şi-a dat seama ce fel de spion şi traficant este Ghiţă Macircnzu Ea adică el se simţi jertfa unui moft sau joc

ndash E ca icircn partidele politice gacircndi unii aleargă şi alţii trag foloasele

Această circumstanţă n-avea cum să-l absolvească pe Ghiţă de vină fiindcă din cauza acestuia Tretinu a pierdut tot ce a avut mai scump Orice joc trebuie să aibă un final

Mătăsurile foşniră şi de sub ele ieşi la iveală surdina unui pistol

ndash Pacircnă aici Vei plăti jigodie pentru toate

Vai de cel care n-o icircntreabă la vreme pe femeie ce o doare El riscă să se convingă că tristeţea ei este umbra pe care o lasă fulgerul lui Zeus

254 R O M Acirc N ĂGhiţă aştepta glontele cu gura căscată Cătarea pistolului se ridică icircncet spre fruntea tacircnărului apoi coboricirc puţin căutacircnd ceea ce-l deo-sebeşte fiziologic pe bărbat de femeie Răzbunarea trebuia să fie una specială

Şi de data aceasta Ghiţă Macircnzu fu norocos O umbră misterioasă ca o coadă de vacircrcolac se roti icircn jurul Sultanei şi peste o clipă răsună o tiradă de sunete seci Plesneau cataramele de la corsete Biata Sultana icircncepu să capete pe loc proporţii mătăsurile plesniră şi ele lăsacircnd ve-derii un piept icircmpădurit şi nişte picioare viguroase de ienicer crescut icircn şa Transformarea nepoatei lui Baiazid icircn sergent de poliţie poate fi demnă de inspirata pană a lui Ovidiu Doar icircn Metamorfozele exilatului poet s-ar fi putut găsi aşa ceva

Cacircnd icircn cameră intră ca un sfetnic bun colonelul Armăsaru atmosfe-ra era dezolantă Mitică placircngea şi icircnjura bătacircnd cu pumni icircn podea iar Ghiţă Macircnzu se ruga să vină moartea

Armăsaru ar fi icircndeplinit ruga lui Ghiţă şi sfacircrşitul ar fi fost logic dar icircn-tre cei doi stătea cuminte ca o şcolăriţă cu pistolul lui Mitică icircn macircnă Lili şi Liliana Ea fusese vacircrcolacul Colonelul renunţă la planul iniţial fiindcă la moment Mitică prezenta un interes mai mare Armăsaru se aplecă spre sergent şi-i macircngacircie părul negru ca abanosul de sub care răzbeau fire blonde

ndash Ai făcut un lucru mare dragul meu Am emis ordin de premiere

Mitică mai sughiţa dar nu ca la icircnceput

ndash De facto continuă colonelul unicul beneficiar al icircntregii operaţiuni eşti tu Mitică De curacircnd a fost adoptată legea şanselor egale Icircn faţa ta se deschid nişte perspective nebănuite Ai dreptul să alegi Unde ai vrea să te duc ndash la spital sau la miting

Mitică tăcu căci alegerea nu era dintre cele uşoare Icircn cele din urmă bacircigui

ndash La miting

ndash Bravo iubitule Am ştiut icircntotdeauna că eşti deştept şi ai grijă de pro-priul viitor Acum avansează apără-ne drepturile

p r o z ă 255

Icircn camera de hotel au rămas doi Ghiţă Macircnzu şi Liliana O icircntrebare nu-l lăsa pe băiat să respirendash Spune-mi te rog totul a fost de la bun icircnceput o icircnscenare

ndash Nu mie mi-ai plăcut cu adevărat Apoi orice om trebuie să aibă măcar un fragment din simţul dreptăţii Ziceai adineaori de soartă şi atunci m-am gacircndit şi la mine Ce ar fi dacă durăm soarta icircn doi

Ghiţă avea o fisură icircn suflet dar observă că această copilă reuşeşte să acopere golul exact ca un element de puzzle Se ridică şi o primi icircn braţe ca pe un pui care caută alinare Mai apoi ca să nu mai fie vreo vrăjeală cei doi au mers la celebra coloană ce transpiră care se zice le limpezeşte oamenilor privirea

E-e-e-h ciudată-i viaţa asta uneori moartea dragostei pune temelie iubirii

Cam atacirct

Colonelul Armăsaru a avut nişte proxeneţi de rezervă şi a ştiut cum să justifice cheltuielile Electoratul care de cacircnd s-a născut vrea un trai mai bun a rămas impasibil dar a venit aproape sergentul superior Mitică Tretinu Acesta din urmă a avansat mult icircn munca de combatere a discri-minării sexuale şi uneori simte o irezistibilă dorinţă de a fi cadacircnă

Ghiţă Macircnzu după căsătorie şi-a schimbat numele icircn Roibu Ciudă-ţeniile sergentului superior Tretinu nu-l interesează El stă bine-mersi lacircngă nevastă şi fiindcă o iubeşte nu ia niciodată bătaie El icirci cacircntă soa-ţei la chitară şi ea lui ndash din gură

Somnul conform miturilor este fratele morţii şi de aceea SIS-ul nu doarme Acum pregăteşte icircn mare taină o operaţiune masivă de com-batere a birocraţiei şi corupţiei Parte din acţiunile operative vor fi de-rulate icircn pădurile dintr-o Guinee Conducătorilor unor triburi de cani-bali de acolo se zice supuşii le fac la sărbători cadouri deşi legislaţia icircn vigoare nu prevede aşa ceva Este clar aceste cadouri se fac pentru ca supuşii să nu fie macircncaţi

Nu dormiţi e pericol ca acest prost obicei să ajungă şi pe la noi

256 R O M Acirc N Ă

Ion ONUC NEMEŞPe urmele mitice ale copilariei

ION ndash jurnalist şi cadru didactic Facultatea de

Jurnalistică Universitatea bdquoLucian Blaga (2001-2004)

Director al Bibliotecii judeţene bdquoAstra Sibiu (2004-2011) Membru

icircn Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Sibiului

vicepreşedinte al Asociaţiunii Astra

Aşezat sub Dealul Topii la cumpăna ce des-parte apele Someşului de cele ale Almaşului satul meu Sacircncraiu Almaşului icircmparte la ju-mătate distanţa dintre Cluj şi Zalău Se icircnveci-nează la Sud cu Topa Mică la Vest cu Cuble-şu la Nord-Vest cu Sutor-ul la Nord cu Dolu iar la Est cu Aşchileul-Mic Distanţa icircntre sate fiind mică oamenii se cunosc au neamuri şi prieteni Al doilea cerc de sate este format din localităţile Berindu Mihăieşti Corneşti Aghireşu Stoboru Ruginoasa Ticu-Colonie Zimbor Ugruţiu Aşchileul-Mare Din Dealul Topii se deschide un orizont larg de dealuri egale şi domoale pacircnă pe Munţii Meseşului Printre dealuri se strecoară mai tot timpul icircmpreună valea şi bdquodrumul ţăriirdquo Valea se var-să icircn Someş la Jibou Drumul se desprinde icircn trei ramuri principale cea dintacirci din Sutor duce spre Huedin icircn Munţii Apuseni iar cea spre Romacircnaşi se rupe la racircndul ei icircn două una spre Jibou Satu Mare şi alta spre Zalău Icircn literatura geografică zona cuprinsă icircntre Munţii Apuseni şi grupul nordic al Carpaţilor Orientali e denumită Platforma Someşeană Cum valea din satul meu este un afluent mic al Văii Almaşului apa curge pe vale doar cacircnd plouă icircn rest e mai tot timpul seacă De aici şi o atitudine cel puţin ciudată a unor săteni

Fragment din cartea Astra icircn satul meu De la bdquoComuna Viitorulrdquo la bdquosatul modelrdquo Editura Asociaţiunea Astra Sibiu 2012

a r h i p e r s p e c t i v e 257

icircn raport cu apa Cacircnd e rupere de nori şi valea iese din albie inundă cacircteva gospodării dar fără pagube mari O icircntacircmplare legată de bdquova-lea marerdquo a stacircrnit uşoare ironii la adresa unui fecior din sat a cărui gospodărie a fost inundată iar el speriat icircn apă pacircnă la bracircu icircncerca prin ocol să salveze de la icircnec cacircteva raţe pe care le avea icircn gospodărie lăsacircnd găinile icircn plata Domnului E modul tipic ţărănesc de a face haz de necaz atunci cacircnd necazul nu e mare şi poate fi depăşit printr-o glumă Icircn folclorul local Valea Almaşului este supranumită bdquoValea lui ţucu-terdquo pentru laitmotivul care icircnsoţeşte aproape fiecare dialog bdquo Ce mai faci ţucu-terdquo bdquoŢucu-ţrsquo mărsursquo şicirc vinitursquordquo bdquoDarsquo de-a cui eşti ţucu-terdquo bdquoTucu-ţrsquo norocursquo tăurdquo bdquoAi ţucu-te darsquo mare-ai crescutrdquo sau bdquoValea lui dragă-n sus şi dragă-n josrdquo bdquoCe faci dragărdquo bdquoDi unde vii dragărdquo bdquoAşe-i dragărdquo bdquoDarsquo cum să nu dragărdquo etc ceea ce dă icircntacirclnirii o notă de familiaritate prietenoasă şi caldă

Fascinantă această privelişte a dealurilor care coboară lent spre Mun-tele Meseş şi puţin mai la dreapta către Capitala Daciei Porolissensis ndash Porolissum Părintele Vasile Cosma icircn monografia sa1 descrie acest drum roman bdquoDrumul lui Traianrdquo ce lega Apulum (Alba Iulia) prin Napoca (Cluj) de Porolissum Era cel de-al IV-lea drum principal ce unea Dacia Felix de Roma drum bătut cu piatră de legionarii icircmpăra-tului Traian Apulum (Alba-Iulia) Potaissa (Turda) Napoca (Cluj) pe Valea Nadăşului prin Cordoş Baciu Rădaia Nădăşel Şardu prin Valea Cubleşului Stoboru Ruginoasa Bozolnic Sutor Zimbor Sacircnmihaiu Almaşului Unguraş (azi Romacircnaşi) Romita Porolissum O adevărată linie strategică prevăzută pentru pază cu castre (fortăre-ţe militare) Mihăieşti Sutor2 (Castrum Stativum bdquoLargianardquo) Suceag (bdquoMacedonicardquo) Gacircrbou (bdquoOptatianardquo) Romita (bdquoCertiardquo) şi case de pază (specula)

Vara icircn vremea pracircnzului cacircnd vitele se odihneau bunicul mă ducea icircn pădure să-mi arate nişte pietre mari care zicea făceau parte din ve-chiul drum roman Odată aflacircndu-mă la Roma pe Via Apia mi-am zis că dacă o ţin tot icircnainte spre nord ajung pacircnă icircn satul meu fără să mă rătăcesc Nu icircntacircmplător se spunea că bdquotoate drumurile duc la Romardquo

Piatra acestor castre a fost folosită la temelia drumului ţării vechiul drum al poştei De-a lungul anilor oamenii au descoperit sub lama plu-gului fragmente de ceramică bdquopietre cu scrisorirdquo (terra sigillata) me-

258 R O M Acirc N Ădalii epitafe de la morminte medalioane fragmente de statuete Din perioada romană sunt semnalate două aşezări (colonii) pe teritoriul satului meu una icircn Pustă şi alta icircn Husubic3 Un cap de leu l-am văzut prins icircn zidul unei case din satul vecin Sutor luat din ruinele vechiului castru roman din localitate Ceea ce ne aminteşte de unicitatea con-strucţiei celebrei Biserici din Densuş4 ridicată din pietrele luate de la Sarmizegetusa Arheologul dr Ioan Bejinariu de la Muzeul de Istorie şi Artă din Zalău ne-a comunicat (11 februarie 2013) că a văzut icircn urmă cu zece ani mai multe piese şi resturi sculpturale romane icircn gră-dina de flori şi icircn casa parohială din Sutor Piesele provin probabil din zona castrului de la Sutor sau din necropola unei aşezări aflate icircn zonă Autostrada bdquoTransilvaniardquo (icircn construcţie) va trece prin hotarul satului meu şi respectă icircn mare parte bdquodrumul lui Traianrdquo ceea ce dovedeşte dacă mai era nevoie geniul constructor al romanilor

De aici din deal văd satul meu şerpuind pe lacircngă drumul ţării ca o carte deschisă cu poveşti strigatul din deal (bdquondash Cheamă mă cheamă ndash Cine mă cinerdquo) ndash cel mai sever tribunal cu rol profilactic moral şi etic ro-ţile de foc prăvălite peste sat icircn noaptea de Anul Nou ndash purificare prin ardere a răului ca să crească mai vacircrtos binele ascunderea şi icircncurcatul porţilor ndash prima glumă cu care se intra icircn noul an şi stimul al dialogului pentru familiile care nu-şi vorbeau umplerea ieslelor animalelor cu facircn şi cu otavă la familiile zgacircrcite moşii şi bebele la porţi ndash expresie plastică a judecării infidelităţilor conjugale şi cacircte şi mai cacircte

Cacircnd cerul e limpede din Dealul Mare se vede departe-departe Mun-tele Mare al Apusenilor cu Vacircrful Vlădeasa (1836 m) cu căciula lui albă pacircnă tacircrziu icircn vară alteori tot anul Peticul acela alb din depărtare mi-a fost reazem pentru un azimut pe care icircn copilărie icircmi construiam tot felul de poveşti şi iluzii Mai tacircrziu l-am asociat Zăpezilor de pe Ki-limanjaro5

Vechea vatră a satului meu era icircn partea dreaptă a drumului roman Icircn copilărie bunicul m-a dus la facircntacircna satului părăsit unde icircmi zicea sub podele groase de lemn stau icircngropate clopotele bisericii Era vorba de clopote trase după un om spacircnzurat şi ele nu mai puteau fi folosite Mă icircndemna să mă culc cu urechea la pămacircnt ca să aud placircnsul clopotelor Şi ca orice copil le auzeam placircnsul Graniţă icircntre miracol şi adevăr nu există pentru copii

a r h i p e r s p e c t i v e 259

Acelaşi lucru se spunea şi despre clopotele Macircnăstirii de la Vad din satul Berindu icircngropate tot icircntr-o facircntacircnă cărora li se auzea glasul tacircn-guios icircn noaptea Paştilor Macircnăstirea avea călugări care pe lacircngă sfin-tele slujbe ţineau şi şcoală pentru pregătirea cacircntăreţilor din strană şi a bdquomoraliştilorrdquo pentru preoţie Ca pedeapsă faţă de cei ce se icircmpotri-veau Unirii cu Roma (trecerea la catolicism) generalul de tristă amin-tire Buccow6 a dat ordin ca macircnăstirile de lemn să fie arse iar cele de piatră să fie dăracircmate cu tunul Macircnăstirea din Berindu s-a icircnscris icircn această măsură Din ordinul generalului călugării au fost icircndepărtaţi din macircnăstire iar sfacircntul locaş a rămas fără stăpacircn Credincioşii din satul vecin Sumurduc din lipsă de biserică icircntr-o noapte i-au desfăcut bacircrnele au icircncărcat-o pe care şi au dus-o la ei Pe una din bacircrne era o inscripţie cu anul 1715 Peste 150 de macircnăstiri şi schituri din sudul Transilvaniei au fost distruse cu tunul sau arse din ordinul generalu-lui Cacircnd construiam noul sediu al Bibliotecii Astra din Sibiu (2006) situat chiar pe zidul ce icircmprejmuia cetatea am auzit o legendă despre acest general care se zice icircntr-o noapte cacircnd se afla icircn inspecţie a că-zut de pe zidul cetăţii şi de aici i s-a tras moartea O altă versiune spune că moartea i-ar fi venit icircn urma unui accident cu trăsura prin Sibiu Şi una şi alta din variante căutau să găsească o pedeapsă postumă pentru nelegiuirile la care generalul i-a supus pe credincioşii ortodocşi

Icircntr-o dimineaţă de duminică tata m-a trezit cu noaptea-n cap ca să mergem icircntr-un sat mai icircndepărtat Icircmprumutase bani de la un prie-ten şi termenul restituirii era icircn acea duminică bdquola ieşirea din bisericărdquo Mama l-a sfădit pe tata că mă scoală aşa de dimineaţă şi mă duce atacircta drum pe jos Fără să zică nimic tata m-a luat de macircnă şi am plecat A fost drum greu şi lung urcam un deal coboram o vale un sat alt deal altă vale La ieşirea din biserică eram icircn faţa uşii Tata a plătit datoria a mulţumit şi din nou deal ndash sat ndash vale ndash deal pacircnă seara tacircrziu Nicioda-tă tata nu mi-a spus de ce a ţinut morţiş să mă ia cu el Abia mai tacircrziu am icircnţeles rostul acelei oboseli din tăcerea prelungă a părintelui meu Aşa era icircn sat Tăcerile vorbeau mult

După moartea tatălui meu icircn urmă cu cincisprezece ani am trecut dealul icircn satul Cubleşu unde am avut o mătuşă şi un văr de vacircrsta mea Aurel (bdquoRelurdquo) la care icircn copilărie mergeam des Suiam un deal apoi prin pădure coboram icircn vale traversam vechiul drum roman şi ajun-

260 R O M Acirc N Ăgeam icircn sat Un sat de vreo 150 de case aşezat icircntr-o fundătură de dea-luri Cacircnd am ajuns la Monumentul Eroilor din mijlocul satului bdquoLa strajărdquo am icircntacirclnit stacircnd pe trepte patru femei şi doi bărbaţi oameni de ani mulţi Am icircntrebat unde este satul şi mi-au răspuns bdquoSatul sun-tem noirdquo Iar după o scurtă pauza bdquoPacircnă ce suntem şasă oamini icirci bine că ne putem duce pe oricare din noi la groapă icircn cimitir Rău a fi cacircnd n-om mai fi atacircţiardquo

Icircmi vin icircn minte toate aici pe ramura aceasta de deal Dealul Topii (sau Dealul Popii cum icirci zic sătenii) de unde privesc ondularea moale a dealurilor printre care curge o istorie de peste două mii de ani şi care iese şi acum la lumină de sub brazda plugului

Pe dealul acesta preotul Ioan Podoabă a ridicat icircn 1875 o moară de vacircnt După cum mărturiseşte icircn monografia sa părintele Vasile Cos-ma7 preotul Ioan Podoabă nu avea prea multă carte dar era un om vrednic un măiestru bărdaş renumit icircn zonă El a cioplit lemnele pen-tru Biserica şi Şcoala din Mihăieşti a ridicat casele parohiale din Topa şi din Sacircncrai şi alte multe construcţii sunt făcute de macircna sa de om priceput Om cu icircndrăzneală şi cu nelinişte creatoare n-a avut astacircm-păr pacircnă n-a ridicat aici icircn vacircrf de deal unde veşnic suflă vacircntul o moa-ră falnică de vacircnt Pentru asta a umblat prin bdquoţara ungureascărdquo să vadă astfel de instalaţii de unde a adus un meşter morar şi a ridicat moara Vestea morii s-a dus repede iar oamenii de prin satele vecine veneau la ea ca la minune să vezi şi să nu crezi Vacircntul sufla moara măcina pă-rintele era macircndru de moara sa iar sătenii mulţumiţi că nu mai trebuie să icircnvacircrtă la racircşniţă Şi poate că moara ar fi măcinat şi astăzi dacă icircntr-o bună zi nu s-ar fi pornit un vacircnt puternic care a icircnvacircrtit braţele lungi ale morii cu zgomot icircnspăimacircntător Satul s-a speriat şi a ieşit cu mic cu mare să oprească moara Dar cum să opreşti dihania Au aruncat funii pe roată oamenii ţineau de capete ca s-o oprească dar natura e mai puternică decacirct braţele unor săteni pe care icirci arunca cacircnd icircntr-o parte cacircnd icircn alta tracircntindu-i unul icircn celălalt Ba unul mai icircndrăzneţ care s-a agăţat cu macircinile de roată a fost icircnvacircrtit de cacircteva ori şi apoi azvacircrlit cacirct colo cu oasele zdrobite Ceea ce a urmat după icircntacircmplarea aceasta e lesne de icircnţeles Sătenii icircn frunte cu popa au demontat racircnd pe racircnd icircntreaga construcţie şi s-au icircntors la racircşniţa cea cuminte ca să-şi macine mălaiul Dar din tot ce a fost s-au ales cu un toponim ndash bdquoDealul Popiirdquo

a r h i p e r s p e c t i v e 261

Icircntacircmplarea musteşte de parfum don quijotesc Moara ar merita să fie ridicată cu valoare de simbol deasupra dealurilor acestea ce ne leagă de o capodoperă a literaturii universale8 precum şi de ţara de origine a icircmpăratului roman Marcus Ulpius Traianus Hispania

Aşa erau satele Toată tipologia umană se regăsea icircn fiecare dintre ele Bunicul meu icircmi povestea de un om din satul vecin Cubleşu care a participat la o mare expoziţie internaţională la Budapesta unde ar fi prezentat o bicicletă din lemn şi un avion Aflasem mai tacircrziu despre acest om că era un pic ciudat ceea ce desigur nu excludea geniul ba dimpotrivă

Ce se va alege de aceste sate Vor fi o Topa-deşartă9 cum icircşi numeşte sa-tul natal cel mai mare poet imnic al romacircnilor Ioan Alexandru Vor fi ele ceea ce sunt astăzi castrele Cioburi icircn care se agaţă plugul ca un strigăt icircngropat de viu

1 Vasile Cosma Cinci sate din Ardeal Cluj 1933 p 142 Sutor -oris lat ndash cizmar Numele localităţii poate fi asociat cu prezenţa şi nevoile militare ale castrului roman din Sutor3 Vasile Cosma op cit p 132 4 Biserica din Densuş judeţul Hunedoara (sfacircrşitul sec XIII ndash icircnceputul sec XIV) construită pe locul unei con-strucţii din sec IV cu pietre luate din ruinele de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa5 Ernest Miller Hemingway (1899-1961) prozator ame-rican Premiul Nobel pentru literatură 1954 Romanul Zăpezile de pe Kilimanjaro6 Icircn primăvara anului 1761 Curtea din Viena a trimis icircn Transilvania icircn calitate de comandant al trupelor de aici pe generalul Nicolaus von Buccow cu misiunea cla-ră de a anula orice mişcare de rezistenţă a credincioşilor ortodocşi dar mai ales de a consolida uniaţia Generalul aducea cu el noi unităţi de cavalerie şi infanterie pentru a icircntări efectivul militar din Transilvania şi pentru a insufla populaţiei autohtone un sentiment de teamă faţă de au-torităţi Din ordinul lui au fost distruse şi transformate icircn ruine 150-200 de macircnăstiri şi schituri ortodoxe7 Vasile Cosma op cit p 94-958 Miguel de Cervantes Saavedra şi capodopera sa Iscusi-tul hidalgo Don Quijote de la Mancha9 Topa Mică (Topa-deşartă) Topa (sl) = plop Denumi-rea e dată de vechea vatră a satului din bdquoPustărdquo (deşert) Pusta Topa

Note

262 R O M Acirc N Ă

Ludmila COTOMAN Eugen STERPUArgumente icircn favoarea pastelului

ndash Deși de formație sculptor de-a lungul iti-nerarului tău artistic ai tratat icircn mod prefe-renţial pastelul De ce anume pastelul

ndash La icircnceput a fost desenul iar desenele nu erau decacirct nişte schiţe pentru potenţialele mele sculpturi Dar pentru că sculptura deve-nise un lux pentru acea vreme (anii rsquo90) am icircnceput să le adun pe toate icircntr-o mapă Pacircnă cacircnd icircntr-o bună zi cineva mi-a dăruit un set (o cutie) de pasteluri Anume atunci mi-a ve-nit ideea să scot sculpturile din mapă şi să le aştern pe suprafaţă plană icircn aşteptarea tim-pului cacircnd le voi putea trece icircn materialul lor adecvat cum ar fi bronzul sau piatra Aşadar acele desene colorate cu timpul au prins for-ma unor tablouri independente de sculptură Au apărut naturi statice figuri umane şi por-trete (mai degrabă chipuri) pe diverse fun-daluri M-am simţit atras icircn mod special de arhitectură Am găsit icircnsă un refugiu icircn pastel Treptat acesta m-a cucerit ca tehnică

ndash Ce este totuși pastelul

ndash Mi se pare cel mai potrivit material pentru a reda flori portrete nuduri (muze dezgolite frumos) peisaje peisaje marine etc Tot mai frecvent sunt utilizate noţiunile tonuri paste-late gamă pastelată care se asociază nu se ştie de ce cu sentimentul de gingăşie Şi spun astea cu un suracircs fugar Ca să vezi Flori nu mi-am

D I A L O G U L A R T E L O R 263

dorit să pictez niciodată Le admir aşa vii cum sunt de la mama-natură Motivul este mai degrabă unul pentru firea sensibilă a femeii Marea pe fundalul cerului azuriu la fel nu este tema mea ndash nu-mi este aproape de suflet Şi apoi icircn icircntreaga lume sunt atacirctea tablouri-ilustraţii ndash cred că mai mult de un miliard icircn afară de (mai nou) postere Pastelul spre deo-sebire de ulei acuarelă acril dar şi de alte tehnici nu poate fi amestecat Dacă de exemplu din tub storci două culori reci de alb şi negru ameste-cacircndu-le icircn proporţii diferite poţi obţine o sumedenie de nuanţe reci de gri iar din trei culori obţii o gamă icircntreagă Nu acelaşi lucru se icircntacircmplă şi cu pastelul De la alb şi pacircnă la negru sunt necesare mai multe nuanţe de gri şi asta se referă la icircntreaga gamă cromatică Culorile diferă de la un producător la altul Nu poţi miza doar pe unele dintre ele (oricacirct ar fi de bună calitatea acestora) Nu este neapărat nevoie să foloseşti toate nuan-ţele icircntr-un singur tablou Sunt culori pe care nu le-am icircncercat icircncă dar asta nu icircnseamnă că nu le va ajunge racircndul cacircndva icircntr-o zi Odată chiar am vrut să aflu cu precizie cacircte nuanţe am Am ajuns pacircnă la vreo 800 după care m-am icircncurcat şi am lăsat-o baltă Cred că am peste 1000 de nuanţe icircn pastelurile mele

ndash Lucrările tale se prezintă ca niște construcţii sculpturi monumen-tale trecute icircn pastel pe hacircrtie

ndash Adevărul e că sculptorul chiar şi desenul icircl percepe cu alţi ochi mai altfel diferit Pentru el contează cel mai mult perceperea volumetrică a obiectului desenat şi nu suprafaţa totală a hacircrtiei Fundalul pentru sculptor reprezintă un spaţiu inutil dimprejurul obiectului desenat Pentru pictor icircnsă formează un tot icircntreg la un loc cu obiectul desenat iar dacă acesta (obiectul) este de culoare icircnchisă apasă din răsputeri pe creion pentru a-l scoate icircn evidenţă

ndash Cacircnd lucrezi urmărești să obţii icircn primul racircnd o imagine sau un obiect

ndash De foarte multe ori aş vrea ca pictura mea să fie prezentă şi ca obiect Ideea de a ilustra ceva de a face tablouri mă deranjează fiindcă m-ar duce fără să vreau la un tip de pictură prea bine cunoscut ndash aş merge pe căi bătătorite Vreau să pictez mereu ca la icircnceput să inventez să nu fie o treabă de rutină Icircmi plac mult arta populară şi arta veche unde obiectul chiar dacă poartă o pictură este şi el important iar pictura contează şi ca obiect

264 R O M Acirc N Ăndash Cultivi forma icircn sine sau

ndash Forma vine de la sine pentru a icircmbrăca ideea Dau formă unei idei

Referitor la formă Bracircncuşi susţinea bdquoRealitatea nu este reprezentată de forma exterioară ci de ideea din spatele ei de esenţa lucrurilorrdquo Cred că toate operele lui Bracircncuşi sunt de fapt una singură Icircntreaga sa creaţie a fost adunată parcă icircntr-un ou pe care l-a şlefuit şi l-a cor-colit toată viaţa lui pentru a-l aduce la desăvacircrşire

ndash La Bracircncuși ajungeam oricum Marea provocare a fost să văd lucrarea Obeliscul (icircn cadrul expoziţiei personale Chișinău ndash Tallinn ndash Chișinău Muzeul Naţional de Artă al Moldovei) ndash acea scară care urcă spre ceruri și care prin asociere m-a dus cu gacircndul la bdquoColoana fără sfacircrșitrdquo Atunci a și icircncolţit ideea acestui interviu

Mă interesează ce este dincolo și dincoace de lucrare Te bazezi pe un concept bine constituit sau improvizezi icircn faţa șevaletului

ndash Cacircnd lucrez nu-mi este foarte limpede cum va arăta la sfacircrşit lucrarea mea ea se developează ca o fotografie icircn soluţie icircn funcţie de starea interioară Lucracircnd ascult de ceea ce simt atunci la momentul respec-tiv Ceea ce mi s-ar fi părut că iese din preocupările mele constat mai tacircrziu că se icircncheagă destul de bine se icircntregeşte parţial cu celelalte lucrări Chiar terminate fiind unele lucrări par icircncă icircn lucru ndash este de fapt o luptă o luare mereu de la capăt cu nenumărate icircncercări şi ezi-tări Căutările zbuciumul unui artist pot fi comparate cred cu muzica icircn mod special cu jazz-ul unde sunt instrumente şi limite generale iar icircn interior ndash improvizaţia mereu nouă şi diferită Ţi se pare că de-ţii (stăpacircneşti) instrumentul dar condus eşti tu aidoma unei bărci pe cursul racircului

ndash Lucrarea este aceea care conduce o ia icircnaintea gacircndului

ndash Da pentru că o fac deşi gacircndul este cel care conduce macircna Uneori se mai icircntacircmplă ca lucrarea să depăşească gacircndul iniţial Atunci este chiar şi pentru mine autorul o surpriză o revelaţie Clarificarea şi ela-borarea sunt foarte dificile Artistul naşte o operă şi după aceea lucrează la ea Icircn acest sens icircmi place să mă refer la o dublă icircnrădăcinare viaţa şi munca artistului icircnseamnă a trăi după ce lucrarea s-a născut şi icircmi conduc munca icircn atelier pacircnă la epuizarea unei stări sau a unui ciclu

Necunoscuta pastel pe hacircrtie 62x52 cm 1998

DIALOGUL ARTELOR I

Pictura ca obiect

Eugen STERPU

Construcţie mare pastel pe hacircrtie 80x125 cm 1998

II R O M Acirc N Ă

DIALOGUL ARTELOR III

Salutari lui Escher Salutari de la Escher II pastel pe hacircrtie 80x80 cm 2013

IV R O M Acirc N Ă

Copac pastel pe hacircrtie 2005

DIALOGUL ARTELOR V

Sferic pe negru pastel pe hacircrtie 80x80 cm 2008

VI R O M Acirc N Ă

Chip pastel pe hacircrtie 1997

DIALOGUL ARTELOR VII

Nuca cea mare pastel pe hacircrtie 66x80 cm 2002

Calvarii II pastel pe hacircrtie 1993

VIII R O M Acirc N Ă

D I A L O G U L A R T E L O R 265

ndash Lucrezi icircn cicluri Respecţi continuitatea

ndash Deseori se icircntacircmplă ca un tablou să dea naştere altuia devenind icircntr-o măsură oarecare prelungirea lui Se mai icircntacircmplă ca unele doar une-le dintre fragmentele necesare mie să fie transferate de la o lucrare la alta dar asta nu icircnseamnă sub nicio formă repetarea acesteia sau mai popular ndash o replică (copie) Am cacircteva lucrări cu titlul Sferic pe negru Sigur se repetă forma generală a sferei nu icircnsă şi conturul propriu-zis Fiindcă au fost construite din nou ele sunt diferite şi se deosebesc una de alta precum se deosebeşte Marte de Jupiter De exemplu una dintre aceste lucrări atacircrnă pe peretele unui savant icircn chimia nucleară de la Moscova care cu zacircmbet dar şi cu o doză de gingăşie a supranumit-o Molecula cea mare Ce-aş putea avea icircmpotrivă Poftim Icircmi place şi chiar mă bucură asemenea interpretare

ndash De aici să icircnţeleg că privitorul (publicul) icircnsuși te poate pro-voca la realizarea unei lucrări

ndash Se mai icircntacircmplă De exemplu despre Nuca cea mare am fost icircntrebat icircn repetate racircnduri ce reprezintă un creier imens Nu nu este un creier Cacircnd am lucrat la ea nu m-am gacircndit la creier şi nici măcar nu am văzut vreodată cum arată acesta Este simplu de tot Poţi lua o lupă şi privi prin ea la această nucă Alţii s-au interesat de cub de sferă şi de alte construc-ţii ale mele bdquoOoo Vă preocupă Escher (M C Escher pictor şi grafician olandez [1898-1972] celebru pentru lucrările lui inspirate din structuri de geometrie matematică cu o mare icircncărcătură filozofică) Am făcut o replică mărită a Asteroplanului (Escher) pentru a risipi icircndoielile celor curioşi care de altfel m-au şi provocat la realizarea acestui tablou Tot pentru ei răspund da domnilor icircmi place mult Escher

ndash Figura omului nu apare pregnant icircn lucrările tale ndash mai mult prin urme prin atribute prin obiecte simboluri Este dacă vrei un altfel de a te icircntreba ndash de ce copacii tăi sunt goi

ndash Copacii mei icircntr-adevăr sunt goi pe motiv că nu sunt simple ilustra-ţii de peisaj ci reprezintă un simbol Icircncerc să evit ilustrativismul Na-tura este perfectă locurile pitoreşti sunt splendide aşa icircncacirct după pă-rerea mea devine absolut inutilă intervenţia artistului Este ca şi cum ai icircncerca să ilustrezi sa zicem balada Mioriţa sau Meşterul Manole cre-aţii de geniu care nu au nevoie de un alt mod de interpretare Mai mult

266 R O M Acirc N Ădecacirct atacirct mă irită grozav icircncercarea frivolă a unor cineaşti oameni de teatru de a aduce icircn scenă opere nume consacrate şi interpretarea prin prismă modernă a acestora Ar fi banal să mă ocup de descrierea lucră-rilor mele şi nici n-ar avea vreun sens Ce-am avut de spus am trecut icircn pastel pe hacircrtie E ca şi icircn muzică limbajul este intraductibil cuvintele nu-şi mai au rost Contemplezi pur şi simplu

ndash Este pictura și cunoaștere de sine și cunoaștere a lumii

ndash Este mai degrabă un acord icircntre sine şi lume Pictacircnd icircţi ordonezi informaţii de tot felul date afective conceptuale mobilizacircnd astfel toate funcţiile psihice şi angajacircnd un icircntreg fond existenţial şi cultural

ndash Ce rol au celelalte experienţe ndash să spunem lectura teatrul mu-zica natura cultura icircn general ndash și cum te determină icircn creaţie

ndash Foarte mult contează căci toate acestea aparţin vieţii şi icircmi aduc o nouă dimensiune icircn creaţie Pictorul e un om şi pictura sa icircl reprezintă Cred că arta de bună calitate răsare numai pe un teren bine cultivat Culoarea lumina sunetul sunt nişte vibraţii Doar atunci cacircnd acestea se află icircntr-o armonie deplină pătrund icircn noi şi rezonează cu starea noastră interioară Adevărul e că nu icircntotdeauna ne reuşeşte acest dialog De exemplu une-le curente din muzică şi arte plastice au un efect distructiv asupra mea Din acest motiv nu ascult orice muzică şi nu vizitez toate expoziţiile Nu ştiu e de bine e de rău E aşa cum este Ceea ce rămacircne cert este mun-ca orice muncă făcută cu dragoste are armonie şi conţinut ndash cele mai importante lucruri pentru mine Armonia trebuie să domine icircn toate Creaţia icircn general este rodul trăirilor şi stărilor interioare esenţa cărora este alimentată şi de surse spirituale exterioare iar aici fiecare este liber să-şi facă alegerea după chipul şi asemănarea sa Or după cum afirma C Noica bdquoDin civilizaţie iei cacirct vrei iar din cultură cacirct poţirdquo

ndash Icircn toate lucrările tale se citește siguranţă dar și claritate

ndash Aşa trebuie să fie lucrurile clare Natura este clară dar ascunsă ochiului care nu ştie să o privească Obiectul artistic trebuie să pară născut după toate legile naturii să ai impresia că a crescut din pămacircnt S-ar putea să orbecăieşti toată viaţa prin munca mea către o idee clară despre viaţă Trăiesc icircn imediat dar nu mă leg de imediat ci caut universalul Mă refe-ream aici la icircntrebările veşnice

D I A L O G U L A R T E L O R 267

ndash Obeliscul sau Icircn memoria Arhitecturii Pierdute (cum l-ai supra-numit) pare născut după toate legile naturii a mai rămas doar să crească din pămacircnt adică să fie trecut icircn piatră sau icircn bronz Ar fi visul vieţii tale

ndash Ideea Obeliscului s-a născut atunci cacircnd am vizitat oraşul Narva Esto-nia (anul 2001) şi am văzut icircntr-un album de fotografii (unicat) din epo-ca interbelică imaginea Narvei din Evul Mediu Era o perlă a arhitecturii medievale nord-europene Icircn anul 1944 oraşul a fost bombardat şters practic de pe faţa pămacircntului Tot ce a fost creat trudit de oameni de-a lungul secolelor a fost icircntr-o clipă transformat icircntr-un cimitir de piatră Ce poţi vedea acum vizitacircnd acest oraş Aproape nimic Castelul reno-vat cu mari eforturi şi icircncă cacircteva rămăşiţe jalnice ale oraşului vechi care icircn icircncercarea de a fi restaurate şi-au pierdut complet aspectul de odini-oară Mai poţi icircntacirclni o arhitectură mediocră din timpurile sovietice dar şi pe cea din timpurile noastre ndash şi mai proastă şi mai lipsită de valoare Mi-aş fi dorit bineicircnţeles să găsesc acolo un loc unde să icircnalţ Obeliscul ndash Icircn memoria Arhitecturii Pierdute Acest monument ar icircnsemna un omagiu nu numai memoriei Narvei dar şi Varşoviei Dresdei Berlinului memo-riei tuturor oraşelor clădirilor construcţiilor care au fost şi mai continuă să fie distruse din prostia omenească Poate fi sculptură făcută din detalii concrete şi elemente arhitecturale sau o arhitectură nefuncţională cu fragmente sculpturale sau o altă formă care n-ar fi ea important e să fie păstrat mesajul care să ne amintească de ceva existenţial dar pierdut ireversibil Idee absurdă S-ar putea Dar mi se pare că astfel de monu-ment are dreptul la existenţă poate mai mult decacirct oricare monstru de Supermarket din beton şi sticlă care aminteşte de coşuri icircncărcate pacircnă la refuz şi toate doar pentru digestie Şi nimic dar absolut nimic şi pentru suflet icircn afară de picături calmante sedative Sigur mi-aş dori ca ideea acestui obelisc să se materializeze cacircndva să nu rămacircnă doar o schiţă pictată icircn pastel pe hacircrtie şi icircnghesuită sub sticlă Te asigur Nu este nici pe departe satisfacerea unui orgoliu E dacă vrei un strigăt de durere Un avertisment

ndash Ce alte proiecte de viitor se mai conturează

ndash Am primit la icircnceputul anului o invitaţie de la Asociaţia Franceză de Pastel să particip la trei saloane internaţionale de pastel care vor fi organizate icircn acest an iar icircn toamnă ndash la Bienalele de Pastel din Ovie-

268 R O M Acirc N Ă

Eugen Sterpu s-a născut la 10 iunie 1963 icircn satul Dămăşcani raionul Racircşcani Şi-a făcut studiile la Şcoala Republicană Internat de Arte Plastice (1975-1981) Icircn anii 1981-1989 studiază la Institutul de Arte Catedra de sculptură din Tallinn Estonia unde se şi stabileşteDebutează icircn 1984 icircn cadrul expoziţiilor de sculptură şi pictură (pastel) Printre ex-poziţiile personale ale artistului pot fi menţionate Galeria Uniunii Artiştilor Plastici Cluj-Napoca Romacircnia (1995) Galeria Dominicanes Tallinn (1996-2012) Galeria Teatrului Rus de Dramă Tallinn (1997) Galeria Draakon Tallinn (1998) Galeria de Artă Sillamaumle Estonia (1998) Muzeul de Artă Narva Estonia (1999) Galeria Porthan Helsinki (1999) Muzeul de Artă Contemporană Paumlrnu Estonia (2002) Galeria Ambasadei Federaţiei Ruse la Tallinn (2002) Muzeul de Artă Holstebro Danemarca (2002) Teatrul Oraşului Vechi Tallinn (2003) Castelul Narva Estonia (2006) Galeria Passage Tallinn (2006) Galeria Baroti Klaipeda Lituania (2007) Galeria Regina Turku Finlanda Muzeul Naţional de Artă Chişinău (2012)Autorul a participat la expoziţii de grup Bucureşti (1994) Moscova (1996) Tallinn (1996 1997 1999 2000 2001 2003 2004 2005 2006 2010) Stockholm (1998) Helsinki (2000) Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Estonia

do Spania Icircn asemenea ţări Franţa Spania Elveţia pastelul are un alt statut diferit de cel din ţările de nord şi cele de vest unde pastelul este considerat ca un material uşor de trecere de la desen la ulei adică desconsiderat

ndash dar și desenul este deseori nedreptăţit fiind considerat de că-tre unii doar un mijloc de notare rapidă dar sumară a observaţiei un element al actului de creaţie subordonat picturii și sculpturii scheletul pe care ar urma să se edifice o construcţie dar nimeni nu a contestat autonomia desenului ca gen al artelor plastice

ndash Da poate fi un mijloc de notare rapidă dar poate fi şi un gen auto-nom Depinde cred de intenţia şi atitudinea individuală a artistului Şi vopseaua aerosolică este un simplu material de vopsire a suprafeţe-lor dar am văzut lucrări executate icircn acest material care sunt adevărate opere de artă Graffiti de exemplu demult a devenit un gen de sine stătător al artelor vizuale

ndash Ești dispus să admiri ce lucrează colegii tăi

ndash Desigur cred că şi ceilalţi oameni de creaţie o fac Şi mai cred că a nu-ţi analiza şi preţui (admira) colegii este de cele mai multe ori o mască pentru o icircntărire artificială şi limitată a eului

ndash Mulţumesc pentru bunăvoinţă Te mai așteptăm acasă și cu alte expoziţii

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 269

Angela SAvin-ZgArdAnO carte necesară filologilor Studii de gramatică și istorie a limbii romacircne literare

AS-Z ndash dr icircn filologie cercetător ştiinţific superior

la Institutul de Filologie al AŞM Autoare a trei

monografii a unui dicţionar şi a multiple studii şi articole

ştiinţifice

Culegerea domnului Petru Butuc doctor icircn filologie conferențiar la Catedra de limba ro-macircnă și filologie clasică a UPS bdquoIon Creangărdquo Studii de gramatică și istorie a limbii romacircne li-terare (Tipografia Centrală Chișinău 2012) icircmbină modul tradiţional de cercetare a fap-telor de limbă cu punctele de vedere mai noi ale lingvisticii funcționale-integrale Autorul propune o analiză sintactică a propozițiilor și frazelor icircn conformitate cu principiul logi-co-semantic și funcțional Totodată autorul abordează unele probleme controversate și chiar contradictorii de gramatică care mai ră-macircn parțial nesoluționate Dintre toate temele propuse conferențiarul Petru Butuc a selectat icircn mod intenţionat numai o parte din aspecte-le cele mai dificile și mai discutabile care sunt insuficient elucidate icircn literatura de specialitateScopul acestei culegeri rezidă icircn demonstra-rea faptului că principiul onomasiologic icircn gramatică icircndeosebi icircn sintaxă este mult mai eficient și mai rezultativ icircntrucacirct concepe cer-cetarea faptelor de limbă de la conținut spre formă sub aspectul relațiilor comunicativ-in-formative icircn baza unei semantici și logici na-turale vii reale pentru a identifica icircn primul racircnd semnificația substanțială (conţinutal-in-formativă) determinacircnd astfel nu numai vo-

270 R O M Acirc N Ălumul componențial al structurii unei unităţi sintactice propoziţionale sau frastice dar și titlul lor tipologicDe aceea după părerea dlui prof Petru Butuc a nu respecta criteriile semantice la analiza sintactică a propoziţiei și frazei icircnseamnă a crea icircn primul racircnd o suprapunere a părţilor de propoziţie cu părţile de vorbire ajungacircndu-se pacircnă la bdquomorfologizarea sintaxeirdquo Icircn acest sens autorul a invocat drept exemplu titlurile sintactice ale subtipurilor de atribute bdquosubstantivalerdquo bdquopronominalerdquo bdquoadjectivalerdquo bdquoverbalerdquo și bdquoad-verbialerdquo care icircn literatura de specialitate sunt determinate și denu-mite icircn conformitate cu partea de vorbire prin care se exprimă ceea ce creează icircn gramaticile actuale ale limbii romacircne niște situații sintactice nemotivate știinţific și chiar paradoxale (p 20-24)Autorul monografiei icircn cauză menţionează că aceste tipuri de atribute nu dispun de definiții sintactice icircn niciun manual de gramatică consta-tacircndu-se doar părţile de vorbire ce le exprimă Drept concluzie auto-rul lucrării susține că o astfel de interpretare tipologică a atributelor icircn limba romacircnă nu este deloc sintactică ci numai morfologică (p 22)Așa-zisele predicate bdquointerjecționalerdquo și bdquoadverbialerdquo cer după părerea autorului un comentariu aproape identic cu cel al atributelor sus-numi-te icircntrucacirct din punct de vedere structural predicatul interjecțional se exprimă printr-o interjecţie iar predicatul adverbial ndash printr-un adverb Ambele aceste tipuri de predicate icircnsă echivalează semantico-informa-tiv cu ideea despre acţiunea unui singur verb ceea ce icircl face pe autorul monografiei să constate că icircn așa situaţii sintactice este vorba de predica-te verbale și nicidecum de predicate interjecţionale și adverbiale (p 22)Dl prof Petru Butuc susține pe bună dreptate că problema tipologiei părţilor de propoziție icircn general cacirct și clasificarea lor este pe cacirct de importantă pe atacirct și de dificilă De aceea pentru a evita orice alune-care icircn extrema morfologizării părţilor de propoziţie e necesar ca icircn sintaxă să se facă o distincţie a raporturilor existente icircntre noţiunile de bdquotiprdquo bdquofuncțierdquo și bdquofuncţionalrdquo vizavi de noţiunile de bdquorelaţierdquo și de bdquosemnificaţierdquo (p 22)Tot din cauza nerespectării principiilor onomasiologice bdquoicircn unele cărți de gramatică a limbii romacircne s-au infiltrat certe forme de manifestare a descriptivismului-formalistrdquo Drept dovadă este invocată neglijarea sau inacceptarea particulelor (ca părţi de vorbire distincte) prin dizol-varea lor icircn categoria morfologică a adverbelor fiind considerate ne-

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 271

justificat subtipuri de adverbe care după Gramatica Academiei Ro-macircne (București 2005) bdquose disting prin trăsături sintactico-semantice ce aparţin clasei cliticelor reprezentacircnd subclasa cliticelor adverbiale sau a semiadverbelorrdquo

După părerea dlui prof Petru Butuc a dizolva particulele icircn adverbe și a nu le accepta ca părţi de vorbire cu statut morfologic aparte icircnseam-nă a genera o greșeală evidentă icircn gramatica romacircnească actuală este chiar o abatere certă de la normele structuralismului saussurian icircn ling-vistică construindu-se astfel o morfologie artificială alcătuită numai din părţi de vorbire de sine stătătoare Nu există fenomene icircn limbă care ar fi alcătuite exclusiv din componente principale (semnificative) Aceasta este chiar o legitate universală icircntrucacirct se știe că toate feno-menele lumii icircnconjurătoare (materiale naturale sociale etc) implică atacirct aspecte principale cacirct și secundare dar tot atacirct de importante căci doar icircmpreună pot forma un sistem integru funcțional motivat și sis-temic (p 92-103)

Sarcina acestei culegeri de articole este de a demonstra că principiul logico-semantic icircn gramatică icircndeosebi icircn sintaxă este mai eficient mai rezultativ deoarece concepe cercetarea faptelor de limbă de la conţinut spre formă sub aspectul relațiilor comunicativ-informative icircn baza unei semantici și logici naturale vii reale pentru a identifica icircn primul racircnd semnificația substanțială conţinutal-informativă deter-minacircnd drept rezultat nu numai structura componenţială a părţilor de propoziție dar și titlul lor tipologic (p 11-20)

Icircn axa acestor formule teoretico-aplicative (a raportului dintre formă și conţinut ultimul consideracircndu-se prioritar) sunt elaborate studiile incluse icircn respectiva carte a conferenţiarului Petru Butuc ce pledează insistent ca principiile semantice și logice icircn sintaxă să fie icircnsușite co-rect și reţinute cu adevărat căci bdquonimic nu poate fi icircnvăţat fără a fi mai icircntacirci memoratrdquo (p 7)

Icircn Capitolul al II-lea sunt luate icircn discuţie unele probleme de istorie a limbii romacircne literare care din cauza șubredului context social-politic din Republica Moldova sunt tratate icircn corelație cu cele de sociolingvis-tică Este examinat raportul dintre limbă și istorie limbă și societate care icircn viziunea autorului monografiei presupune legătura indisolu-bilă dintre istoria limbii romacircne literare și cultura noastră națională Semnificația acestor probleme ale lingvisticii ține icircn primul racircnd de

272 R O M Acirc N Ăicircnțelegerea corectă a fenomenului apariţiei evoluţiei și dezvoltării lim-bii romacircne literare fenomen ce se prezintă ca unul avacircnd caracter ge-neral-european căci romacircna literară a apărut și s-a dezvoltat asemenea tuturor limbilor literare de cultură din Europa (p 129-153) Astfel evoluţia romacircnei literare (romacircna de cultură romacircna scrisă) nicide-cum nu a fost un proces tehnologic național icircnchis Mai mult decacirct atacirct și romacircna literară dintre Prut și Nistru a apărut concomitent cu romacircna literară din toate regiunile vorbitoare ale acestei limbi fiind răspacircndită și promovată la fel Este ușor de icircnțeles că și romacircna litera-ră de la Chișinău este o consecinţă a lansării graiului muntenesc prin cele 11 tipărituri ale diaconului Coresi de la Brașov publicate icircntre anii 1559-1581 iar mai departe prin contribuția tuturor cărturarilor din toate provinciile Daciei a crescut și s-a dezvoltat icircn paralel atingacircnd icircn anul 1881 faza supremă de modernizare (p 130-131)

Capitolul al III-lea cuprinde unele recenzii concepute de asemenea icircn spiritul criteriilor funcționale-integrale icircn gramatică constituind o expresie vie și directă a operelor asupra cărora a insistat dl prof Petru Butuc Paragrafele referitoare la problemele teoretice de sintaxă sunt tratate dintr-o perspectivă nu doar lingvistică dar și estetică icircntrucacirct autorul analizează faptele de limbă conform criteriilor de interferenţă gramaticală stilistică și poetică

Icircn icircncheiere am vrea să subliniem că Studii de gramatică și istorie a limbii romacircne literare de Petru Butuc are dimensiunea unei distincte elaborări știinţifice Icircn acest volum autorul a lansat mai multe propu-neri judicioase (avem icircn vedere bdquocategoria cazului morfologic și sin-tacticrdquo (p 103-125) bdquoteoria simbolurilor de subliniere a părților de propozițierdquo (p 39-49) bdquostatutul morfologic și sintactic al particulei icircn limba romacircnărdquo (p 92-103) care au putut fi demonstrate doar prin cunoașterea temeinică a realizărilor știinţifice actuale din domeniul gramaticii funcționale integrale Monografia va fi cu certitudine un instrument de lucru al studenţilor și profesorilor de limba romacircnă

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 273

Vasile BAJUREANULingua Latina Iuridica ndash un imperativ inerent al demersului specializat

VB ndash dr icircn filologie prof de limba şi literatura romacircnă limba latină

şi literatura universală Liceul teoretic bdquoL Damianrdquo

Racircşcani Domenii de interes ştiinţific sintaxa funcţională

corelaţia sintaxă logică semantică Autor al

monografiei Studiu asupra sincretismului sintactic la nivelul frazei joncţionale

(2010)

bdquoQuamquam lingua latina mortua considera-ta erat tamen vivatrdquo ndash ne permitem astfel să afirmăm că limba latină nu numai că bdquotrăieşterdquo dar şi contribuie continuu la dezvoltarea atacirct a limbilor romanice cacirct şi a limbilor ce apar-ţin altor grupuri de limbi Susţinem ideea că aceasta rămacircne la baza limbilor romanice care au apărut s-au dezvoltat şi au evoluat icircn diver-se perioade păstracircnd totodată la niveluri di-ferite anumite aspecte ale veşmacircntului autoh-ton (ad-stratul) fonetic lexical şi structural

Manualul de faţă Lingua Latina Iuridica ale cărui autoare sunt dr conf univ Lucia Cepra-ga şi dr conf univ Svetlana Bicircrsan (referent dr conf univ Claudia Cemacircrtan) reprezintă un studiu didactico-ştiinţific util nu numai pentru specia-litatea de drept din cadrul Facul-tăţii Economie generală şi drept a Academiei de Studii Economi-ce din Moldova ci şi pentru facul-tăţile de istorie limbi moderne filologie romacircnă medicină etc

274 R O M Acirc N ĂDin punctul de vedere al structurii prezenta lucrare se icircncadrează per-fect icircn statutul unui manual de limbă-bază a limbii romacircne contempo-rane care a moştenit şi a preluat pe cale livrescă un număr majoritar de cuvinte ce aparţin diverselor domenii inclusiv cele ce constituie cacircm-pul lexical al jurisprudenţei După cum afirmă icircnseşi autoarele icircn Argu-mentum bdquolucrarea propune studierea limbii latine nu ca scop icircn sine ci din perspectiva integratoare a culturii şi civilizaţiei romane reper fundamental al Europei din totdeauna de asemenea sunt aborda-te interdisciplinar şi unele ştiinţe precum istoria dreptul economia mitologia artele etcrdquo (p 5)

E de menţionat faptul că deoarece planul-cadru pentru acest curs la facultate prevede doar 30 de ore autoarele s-au limitat la abordarea a două compartimente ale limbii fonetică icircn special ortoepie şi morfo-logie Chiar de la prima lecţie autorii insistă ca prin semne diacritice accentul fonetic marcarea silabelor lungi şi scurte să orienteze studen-ţii la citirea pronunţarea corectă a cuvintelor latineşti fapt ce va con-tribui ulterior la icircnsuşirea cuvintelor din subdomeniul etimologic

De asemenea sunt binevenite şi rubricile din cadrul lecţiilor care ţin de instruirea problematizată şi prin descoperire cum ar fi bdquoNominardquo bdquoSententiaerdquo oferind cunoştinţe şi posibilităţi de icircmbogăţire a vocabu-larului a nivelului de cultură generală şi a diversităţii mijloacelor de exprimare icircn mod logic concis şi plastic

Revenind la compartimentul bdquoOrtoepierdquo deşi e dificil să ne expunem părerea icircn mod categoric deoarece pe timpul romanilor nu au existat mijloace acustice şi fonice pentru a imprima sonoritatea acestei limbi iar opiniile lingviştilor romanişti contemporani gramaticieni compa-rativişti sunt icircmpărţite autorii manualului de faţă afirmă bdquoromanii au cunoscut doar pronunţarea clasică Pentru o mai bună percepere a in-formaţiei de specialitate şi pentru a se observa mai facil fondul lexical latinesc icircn icircnvăţămacircntul romacircnesc s-a acceptat varianta de pronunţare tradiţională cu bdquoce-čerdquo bdquoci-čirdquo bdquoge-ğerdquo bdquogi-ğirdquo pentru majoritatea ter-menilor juridici proveniţi din latinărdquo (bdquoAnnotationesrdquo p 18)

Această opinie e una plauzibilă icircnsă savanţilor romanişti le rămacircne su-ficient teren de cercetare a aspectului ortoepic al limbii latine şi al celei populare (vulgata)

Deşi majoritatea lingviştilor cu orientare filologică şi metodologică materialistă afirmă că icircn limba strămoşilor noştri prima parte de vor-

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 275

bire icircn vocabularul lor a fost bdquointerjecţiardquo autorii manualului pornind probabil de la faptul că totuşi Verbum est motus au icircnceput studierea părţilor de vorbire de la verb ca nucleu al comunicării

Genericul bdquoLingua latina est fundamentum linguae nostrae et iurispru-dentiaerdquo aduce icircn discuţie problema originarității limbii noastre impli-cit din perspectiva lexicului specializat al stilului juridic-administrativ

Sunt de un real ajutor icircn manual rubricile care presupun studierea icircn plan comparativ a limbii latine şi a celei romacircne Icircn Materiae (Subiecte) se icircncearcă o actualizare a cunoştinţelor teoretico-practice despre ver-bul latin ulterior autorii intenţionează să mobilizeze prin paşi adecvaţi discipolii icircn a cunoaşte asemănările şi deosebirile dintre verbul romacircn şi cel latin

Textele inserate icircn prezenta lucrare propuse studenţilor pentru tradu-cere constituie icircn marea lor majoritate o adevărată bdquocomoarărdquo bdquoarse-nalrdquo din icircnţelepciunea timpurilor fapt ce va contribui incontestabil la formarea dezvoltarea şi prosperarea intelectuală a viitorilor specialişti icircn domeniul jurisprudenţei

Lucrarea oferă studenţilor şi un bdquoGlossariumrdquo specializat (p 231-256) spre a icircnlesni traducerea şi icircnţelegerea textelor latineşti fie icircn cadrul orelor de curs fie icircn afara acestora

De asemenea nu lipseşte din manual nici rubrica bdquoLabor erga tex-tumrdquo (Sarcini icircn baza textului) menită să aprofundeze sensul anumitor structuri idei dezvoltarea gacircndirii logice icircmbogăţirea vocabularului şi aplicarea cunoştinţelor teoretico-practice

Sunt binevenite şi rubricile cu aspect de curiozitate ca bdquoScivistnerdquo (bdquoŞtiai astardquo) bdquoFacta notabiliardquo bdquoNomina iurisrdquo bdquoSententiaerdquo bdquo Plus cognosciterdquo ce ţin nemijlocit de specificul viitoarei profesii

Pe lacircngă verb lucrarea tratează şi celelalte părţi de vorbire din limba la-tină Substantivul (declinarea şi declinările) (p 36-58 69-84 85-101 158-172) Adjectivul (gradele de comparaţie) (p 177-193) Numeralul (p 120-138) Pronumele (Lectio III Lectio V) Adverbul (Lectio XIV)

Lucrarea de faţă complementează lista manualelor şi a studiilor apa-rute pacircnă acum semnate de N Grinbaum A Ciobanu C Cemacircrtan E Cucerova latinişti notorii din republica noastră şi ne alimentează speranța că icircn viitor vom avea parte şi de titluri precum Lingua Latina Biologica Lingua Latina Medicina etc

276 R O M Acirc N Ă

Alina NOURFoka ndash simbol al deportării bdquobineluirdquo icircn bdquorăurdquo şi viceversa

AN ndash scriitoare Iaşi ndash Paris

Foka este titlul unui roman pe care din start icircl recomand să-l citească toţi romacircnii şi cei basarabeni şi cei din Ţară şi cei zişi bdquode pre-tutindenirdquo Icircn sfacircrşit vom icircnţelege de ce un comisar raional de NKVD pe nume Fokin descendent dintr-o familie boierească de ro-macircni Foca unul dintre mulţii căpitani de oas-te ai lui Dimitrie Cantemir care l-au urmat pe domnitor icircn pribegia rusească ajunge icircn iulie 1949 să coordoneze la scara raionului Stră-şeni deportarea icircn Siberia a sute de romacircni din Basarabia iar pe cei rămaşi la vatră icirci bagă mai apoi forţat icircn bdquoraiulrdquo sovietic cu numele colhoz

Foka aşadar derivă din Fokin şi este simbol al deportării bdquobineluirdquo icircn bdquorăurdquo şi viceversa al rusificării şi man-kurtizării romacirc-nilor basarabeni şi nu numai basa-rabeni exponen-tul distorsionat al neamului care şi-a abolit me-moria genetică deşi nu definitiv Or autorul-nara-tor ne sugerează că anume unele

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 277

mici sclipiri de bdquomemorie geneticărdquo l-ar fi determinat pe Fokin să-i sca-pe de deportare pe Nichita Donică şi Grigore Anton icircn schimb punacircnd la cale să-i folosească pe aceşti ţărani gospodari drept activişti la orga-nizarea colhozului icircn satul lor de baştină sat de codreni răzeşi macircndri şi icircndărătnici Salvarea celor doi icircnsă se transformă icircn capcană Scăpacircnd de Siberia cea adevărată o altă Siberie mai voalată şi mai subtilă le este adusă direct icircn sat sub formă de colectivizare şi sovietizare

Este o carte cu multă istorie dar şi cu multe istorii şi istorioare despre destine umane impresionante Personal am icircnţeles istoria de 100 de ani a Basarabiei descrisă icircn roman icircncepacircnd cu august 1893 cacircnd din armata ţaristă după 25 de ani de slujbă se icircntoarce la vatră basarabeanul Zaharia Donică şi terminacircnd cu 27 august 1991 cacircnd naratorul strănepot al lui Zaharia şi nepot al lui Nichita Donică protagonistul romanului-cronică participă cu mult entuziasm la Marea Adunare Naţională la care a fost declarată Independenţa Republicii Moldova Deci icircntre data demobili-zării podporucicului Zaharia Donică numit de către guvernatorul Basa-rabiei icircn funcţia de administrator al moşiei ţarului din Romacircneşti şi data declarării Independenţei Republicii Moldova s-au derulat evenimente sociale şi politice de anvergură Primul Război Mondial Revoluţia rusă din Februarie 1917 apoi cea zisă Marea Revoluţie Socialistă din Octom-brie 1917 declararea Republicii Democrate Moldoveneşti şi votarea de către Sfatul Ţării a Marii Uniri cu Romacircnia icircn martie 1918 ocuparea Basarabiei icircn iunie 1940 de către URSS al Doilea Război Mondial includerea forţată a Basarabiei icircn componenţa URSS icircn 1944 foame-tea organizată din 1947 deportările din iunie 1941 şi iulie 1949 colec-tivizarea lupta basarabenilor icircn perioada sovietică pentru menţinerea trează a conştiinţei naţionale şi păstrarea valorilor naţionale a limbii datinilor şi obiceiurilor strămoşeşti destrămarea imperiului sovietic Este uluitor faptul că scriitorul Ion Anton izbuteşte să fixeze toate aceste evenimente prin viaţa unor personaje concrete şi destine elocvente dar o face nu icircn stil lapidar de cronică ci icircn pagini de proză artistică veritabi-lă Icircn plus la trăsăturile arhetipale ale eroului central sunt bine conturate personajele istorice secundare cum ar fi regele icircntregitor Ferdinand şi fiul său regele Carol al II-lea protagoniştii Unirii Pantelimon Halippa şi Constantin Stere ajunşi deputaţi şi miniştri icircn Romacircnia Mare mareşa-lul nobilimii din Basarabia Pavel Dicescu promotor al romacircnismului pe timpul ţarismului şi fiicele acestuia Anastasia şi Iulia prozatorul Mihail

278 R O M Acirc N ĂCuricheru care a lucrat timp de doi ani ca icircnvăţător icircn comuna unde se desfăşoară acţiunea romanului ndash Ghelăuza ndash şi la despărţire i-a lăsat bdquobiblioteca ambulantărdquo a sa ţăranului Grigore Anton Apropo icircn iunie 1940 Mihail Curicheru a fost deportat icircn Siberia unde supus maltrată-rilor s-a stins prematur din viaţă

Toate aceste personaje istorice marcante icircşi icircmpletesc organic viaţa şi activitatea lor cu viaţa cotidiană şi năzuinţele tuturor ţăranilor din Ghelăuza şi Saca eroi de rutină bdquosarea pămacircntuluirdquo cea de toate zilele Fie că are loc marea icircmproprietărire a ţăranilor basarabeni icircn cadrul reformei agrare promovate de guvernul Romacircniei icircn Basarabia anilor 1920-1924 fie că aceeaşi ţărani sunt deposedaţi de pămacircnt icircn procesul colectivizării forţate din 1949 chipurile marilor icircnaintaşi le inspiră oa-menilor tărie şi spirit de rezistenţă Iată că anume acest spirit protector este punctul forte al bdquoagronomului icircnvăţatrdquo Nichita Donică cel care se salvează de deportare dar ca om gospodar i se pune condiţia de a fi printre liderii colectivizării astfel servind drept exemplu bdquomolipsitorrdquo Şefii de la raion icircnsă nu se aşteptau ca acest bdquochiaburrdquo să fie stimat atacirct de mult de localnici icircncacirct să şi-l aleagă preşedinte de colhoz Comi-sarul Fokin şi secretarul comitetului raional de partid Volkov veniseră cu un alt candidat la preşedinţie care era participant la război de partea Armatei Sovietice dar tot el prin absurd era fiul gospodarului depor-tat Andrei Anton Puterea raională vroia să pună icircn aplicare fraza lui Stalin despre aceea că părinţii nu răspund politic pentru copii şi nici copiii nu poartă răspundere politică pentru părinţi Localnicii icircnsă au dat peste cap planurile conducerii raionale şi l-au ales unanim preşe-dinte pe bdquoconu agronomrdquo Nichita Donică

Ei bine icircn romanul-cronică Foka precum nici icircntr-o altă operă litera-ră din Basarabia este redat obiectiv şi veridic procesul colectivizării survenită imediat după groaza băgată icircn ţărani cu deportările operate icircn luna iulie 1949 Naratorul pe atunci student la jurnalism documen-tacircndu-se direct din prima sursă (Nichita Donică i s-a spovedit o vară icircntreagă) a zugrăvit o epocă importantă din gospodărirea agricolă practicată icircn Moldova fără a reda evenimentele numai icircn negru sau nu-mai icircn alb Pare destul de firească sugestia că pacircnă şi o revoluţie agrară nedorită poate evolua cu anumite beneficii dacă este dirijată de factori umani competenţi cum era bdquoconu agronom Nichitardquo Paradoxală era

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 279

icircnsă atitudinea conducerii raionale faţă de preşedintele Donică care prin profesionalism şi har de conducător reuşeşte să ridice bunăstarea oamenilor Cei de la raion mai ales secretarul de partid Volkov se te-meau că acest chiabur icirci va face chiaburi pe toţi consătenii săi Volkov icircl admonesta pentru că dădea oamenilor cantităţi prea mari de pacircine la o zi-muncă Şefii ignorau cu bună ştiinţă faptul că bdquoViaţa nouărdquo (aşa se numea colhozul condus de Nichita Donică) icircşi icircndeplinea norme-le de predare la stat a produselor agricole pretinzacircnd ca acest colhoz să transmită statului icircntregul surplus de produse astfel acoperind şi cota-parte a celor care nu izbuteau să-şi icircndeplinească obligaţiile Icircn fine icircn rezultatul unei lupte icircntre şefii din raion şi bdquoconu Nichitardquo con-ducerea colhozului bdquoViaţa nouărdquo este transmisă unui ins pe nume An-drei Cernov un rus venit din Ucraina Unica lui calitate era legătura de rubedenie pe linia soţiei cu ministrul securităţii din Moldova Iosif Lavrentievici Mordoveţ Icircn scurt timp rusul Cernov lucracircnd iniţial pe post de agronom-şef delapidează o parte importantă din averea col-hozului dar preşedintele Nichita Donică suferă consecinţele fiind dat afară din funcţia de preşedinte şi icircn locul lui fiind icircnscăunat Andrei Cernov Pacircnă la urmă făcacircnd uz de o veche prietenie bdquoconu agronomrdquo va obţine să triumfe dreptatea Andrei Cernov este descoperit şi ju-decat Numai că obosit de nedreptăţi Nichita Donică nu mai vrea să conducă mai departe colhozul gospodărie fruntaşă care icircn curacircnd va fi comasată cu cea din centrul raional

Dincolo de realităţile sociale şi politice ale timpurilor desprindem din filele acestui roman dens icircn linii de subiect şi cacircteva drame sufleteşti dar şi cacircteva istorii impresionante de dragoste Dragostea este prezen-tată icircn roman drept liantul tuturor timpurilor şi regimurilor sociale acest sentiment icircnălţător şi dătător de viaţă nouă fiind acelaşi icircn Franţa anului 1914 (tacircnărul agronom Nichita Donică icircşi va face stagiul practic icircn regiunea vinicolă Bordeaux şi va avea acolo o primă aventură amo-roasă) icircn Romacircnia anului 1920 icircn URSS-ul anului 1952 sau icircn Mol-dova anului 1978 Dragostea ne sugerează cu multă forţă de convin-gere autorul este sentimentul care sfidează hotare statale prejudecăţi naţionale ideologii şi sisteme sociale născocite de om

Astfel romanul Foka este icircn egală măsură roman de istorie dar şi roman de istorii incitante de dragoste roman social dar şi roman de familie

280 R O M Acirc N Ăroman despre ţărani-plugari dar şi roman despre orăşeni-intelectuali roman autobiografic dar şi roman al biografiei icircntregii Basarabii

Impresionează profundele şi originalele meditaţii lirico-filozofice bdquode autorrdquo care generalizează pe filiera etico-morală majoritatea acţiunilor şi deciziilor eroilor centrali şi personajelor mai importante Icircn aceeaşi ordine de idei se cere remarcat faptul că poemele icircn proză despre stră-moşii daci aşa-zisele bdquovacircrtejuri liricerdquo ale personajului Grigore Anton semnifică rezistenţa taciturnă paşnică dar eficientă ca salvare spiritu-al-morală a ţăranului basarabean icircn faţa regimului sovietic totalitar

Icircn final ţin să menţionez că alături de asemenea opere ca Tema pentru acasă de Nicolae Dabija proza romacircnă contemporană s-a icircmbogăţit cu un roman-cronică de excepţie icircn care timpurile trecut prezent şi vii-tor fuzionează unul cu celălalt tumultuos şi cu multe coliziuni sociale şi psihologice iar ficţiunea artistică se combină armonios cu faptele de cronică Foarte originală este icircnsăşi concepţia romanului icircn care naratorul ne descrie acţiunile de subiect icircnainte de a se naşte şi după naşterea sa Păstrarea numelor reale ale eroilor şi personajelor ale lo-calităţilor icircn care se derulează evenimentele imprimă romanului mai multă credibilitate şi realism istoric Cele cacircteva elemente autobiogra-fice inevitabile icircn subiectul romanului au menirea să creioneze chipul unui scriitor icircncepător dar şi să evoce un icircntreg bdquopomelnicrdquo de pro-fesori universitari şi exegeţi literari (Mihai Cimpoi Ion Ciocanu Ion Osadcenco Alexandru Cosmescu Gheorghe Mazilu şa) care icircntr-o măsură mai mare sau mai mică au contribuit la formarea naratorului ca scriitor Mai rar asemenea gesturi de recunoştinţă pe file de roman

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 281

Ion CIOCANUCugetări incitante memorabile

O surpriză plăcută ne-a oferit Editura Epi-graf cartea Gacircnd şi Cuvacircnt o culegere de cugetări despre gacircndirea şi exprimarea noas-tră a basarabenilor reflectată icircn procesul viu al activităţii unor personalităţi notorii est-prutene cu icircncepere din anul 1940 pacircnă icircn 2012 (icircn cazurile icircn care un om de artă sau de ştiinţă a propus exemple concludente sub aspectul presupus de subiectul abordat de autoarea selecţiei) şi valabile nu doar ieri şi azi ci ndash nu ezităm să credem ndash oricacircnd icircn condiţiile social-politice şi culturale din Re-publica Moldova Că atacirct personalităţile cacirct şi compartimentele evidenţiate icircn paginile cărţii au fost sunt fixate la libera opţiune a autoarei selecţiei este absolut firesc Am avut şi avem oameni de vază care merită să fie prezenţi icircntr-o atare carte (Anatolie Ciobanu Nicolae Testemiţanu Leonid Ce-mortan Vasile Melnic Nicolae Raevschi Vasile Pavel Alexandru Bantoş Ana Bantoş Ion Melniciuc) şi sperăm că cel puţin unii dintre aceştia şi posibil alţii icircşi vor găsi lo-cul icircntr-o eventuală ediţie care va urma după epuizarea tirajului iniţial

Acum ne propunem să informăm cititorul icircn privinţa caracterului incitant şi memorabil al cugetărilor cuprinse icircn carte aşa cum a conce-put-o şi realizat-o neobosita activistă pe tăracircm cultural Ala Bujor cunoscută şi prin florilegii-

IC ndash prof univ dr hab colaborator ştiinţific

principal la Institutul de Filologie al AŞM critic şi

istoric literar lingvist Autor a 37 de cărţi majoritatea ndash de critică şi istorie literară

de sociolingvistică şi de cultivare a limbii Lucrări

apărute recent Efortul salvator (2006) Salahorind (2008) Darul lui Dumnezeu

(2009) Noi şi cuvintele noastre (2011) Cărţile din noi

(2011)

282 R O M Acirc N Ăle de poezie şi proză naţională şi universală Poieniţa veselă (2003) 100 de poeţi ai lumii (2005) Pagini alese din literatura pentru copii (2005) 100 de scriitori notorii ai lumii (2006) şa

Atenţia Domniei Sale a fost cotropită icircnainte de toate de cacircteva vacircr-furi semeţe ale artei exprimării verbale ca Nicolae Corlăteanu Silviu Berejan Vasile Coroban Valentin Macircndacirccanu Grigore Vieru Leoni-da Lari Ion Vatamanu Nicolae Dabija Aureliu Busuioc Vladimir Be-şleagă Serafim Saka Nicolae Mătcaş N-au rămas icircn afara copertelor cărţii politicieni din categoria lui Mircea Druc Ilie Ilaşcu Gheorghe Ghimpu Nicolae Costin actori de teatru şi cinema regizori ca Ion Ungureanu Emil Loteanu Iacob Burghiu Anatol Codru muzicieni cunoscuţi ca Maria Bieşu Eugen Doga Ion şi Doina Aldea-Teodoro-vichi Nicolae Botgros plasticieni de talia lui Mihai Grecu Igor Vieru Aurel David Glebus Sainciuc Andrei Mudrea şa dar şi ndash atenţie ndash personalităţi din domeniul medicinei cum sunt academicienii Ghe-orghe Ghidirim şi Vasile Anestiade Spectrul personalităţilor poate fi oricacircnd lărgit (eventual pe contul unor citate oarecum icircntinse şi mai puţin concludente) Spectrul termenilor ni se pare destul de cuprin-zător impresionant plăcut şi instructiv deşi la o adică şi icircn această privinţă rămacircne loc pentru perfecţiune

Ca om de ştiinţă şi de artă preferăm să punem icircn evidenţă şi icircn valoare cacircţiva termeni care ne privesc icircn mod direct şi deosebit Ce este aşa-dar ştiinţa bdquoDatoria omului de ştiinţă este de a sta de veghe la focul sacru al cugetului şi al conştiinţei de a da ripostă hotăracirctă uneltirilor puse la cale de minciunărdquo e opinia reputatului savant doctor habilitat icircn filologie profesor universitar doctor honoris causa al Universităţii bdquoAl I Cuzardquo din Iaşi (1993) profesor honoris causa al Universităţii din Bucureşti (1994) cavaler al Ordinului Republicii Nicolae Mătcaş Domnia Sa nu se limitează la această constatare verbală a sarcinii pri-mordiale a savanţilor ci ne instruieşte la fel de corect icircn continuare bdquoŞtiinţa nu trebuie să se afle la cheremul cutărui sau cutărui conducă-tor sau partid scopul suprem al ei constacircnd icircn a sluji adevărulrdquo

Justeţea acestei afirmaţii se verifică prin capacităţile savanţilor de a sin-tetiza cele mai icircntemeiate opinii ale specialiştilor din domeniu şi de a trage concluziile de rigoare icircn privinţa denumirii limbii literare vorbi-te icircn Republica Moldova de exemplu Icircn 1994 o şedinţă a Prezidiului

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 283

Academiei noastre s-a icircncheiat cu decizia că denumirea corectă a lim-bii literare vorbite la noi e limba romacircnă Peste doi ani aceeaşi conclu-zie a fost votată de Adunarea Generală a forului ştiinţific adevărul icircn cauză fiind bazat pe opiniile unor savanţi de mare autoritate de la noi dar şi din Rusia (Vladimir Şişmariov Ruben Budagov Dmitri Mihalci şa) Ucraina (Stanislav Semcinski) Italia (Carlo Tagliavini) Suedia (Alf Lombard) şi din alte ţări Interesele partidelor şi ale grupărilor parlamentare inerent diferite icircntre ele pot numai să deruteze opinia publică icircn special pe oamenii lipsiţi de cunoştinţe filologice adacircnci temeinice De aceea e natural să dăm prioritate opiniilor specialiştilor de marcă

O altă categorie esenţială icircn domeniul ştiinţei şi artei ndash talentul ndash este icircnţeleasă just şi profund de exemplu de cunoscutul pedagog şi lite-rat Aurelian Silvestru conform căruia bdquotalentul nu este un mare dar ci o mare datorierdquo Cui serveşte aptitudinea de a crea ce cauză pledea-ză talentul sunt probleme de maximă importanţă icircn cazul oricărui om de ştiinţă şi de artă ca de altfel din oricare alt domeniu al activităţii socioumane Compozitorul şi interpretul de muzică uşoară Mihai Dol-gan a bdquoprinsrdquo cu precizie capacitatea primordială a talentului şi anume aceea de a icircnfrunta cu demnitate obstacolele ivite icircn calea lui şi de a se afirma pacircnă la urmă icircn pofida oricăror piedici bdquoTalentul adevărat răzbate la lumina zilei ca firul de iarbă prin asfaltrdquo

Ce-i drept talentul nu se dezvoltă bdquode la sinerdquo ci necesită o muncă per-manentă din partea omului icircnzestrat cu dumnezeiasca aptitudine de a-şi imagina o altă realitate expresie specifică şi originală a realităţii obiective o realitate artistică bdquoTalentul n-are zile de odihnărdquo a obser-vat cu toată icircndreptăţirea acelaşi Aurelian Silvestru Şi tot Domnia Sa constată fără ezitare că bdquotalentul care nu munceşte este depăşit de me-diocritatea care dă din coaterdquo Scriitorul George Meniuc a nutrit con-vingerea că bdquotalentul fără cunoştinţe n-are cheagrdquo iar Ianoş Ţurcanu evidenţiază o particularitate a omului icircnzestrat cu talent despre care (particularitate) se vorbeşte puţin mai mult icircn surdină bdquoTalentul icircn-seamnă muncă plus o picătură de nebunierdquo Aici referinţa la bdquonebunierdquo urmează să fie icircnţeleasă ca o cutezanţă a posesorului talentului de a face lucruri inedite de obicei greu accesibile celor mulţi de a perseve-ra icircntru realizarea a ceva nou inimaginabil greu de crezut şi mai ales

284 R O M Acirc N Ăde acceptat E ceea ce spune cu niţel alte cuvinte şi Aureliu Busuioc după care omul de talent bdquocombină mii şi mii de elemente descoperite sau inventate ca pacircnă la urmă să emită preţiosul şi nu icircntotdeauna una-nim acceptatul nourdquo (aici şi icircn continuare sublinierile din citate ne apar-ţin ndash IC) Icircncă mai departe merge Dumitru Matcovschi bdquoOamenii cu talent sunt proscrişirdquo ceea ce va să icircnsemne că sunt expuşi unor tratări neaşteptate uneori insuportabile din cauză că ei văd simt icircnţeleg şi ceea ce multor concetăţeni nu le este clar ba chiar nu li-i pe plac icirci supără icirci scandalizează E ceea ce spune şi Ion Druţă ndash că talentul bdquoeste o adevărată nenorocire pentru societaterdquo icircn sensul că poate dezvălui lumii ceva de neicircnchipuit la ora respectivă a societăţii date

Evident ne interesează şi termeni cuvinte ziceri inspirate şi din alte domenii ale vieţii De aceea e locul să spunem că icircntreaga carte Gacircnd şi Cuvacircnt este o sumă impunătoare de dictoane memorabile aparţinacircnd celor mai diferite personalităţi basarabene Transcriem icircn continuare doar unele afirmaţii care ni se par demne de a fi puse icircn atenţia tutu-ror bdquoDacă stai cu macircinile icircn sacircn e imposibil să icircmbrăţişezi ceva sau pe cinevardquo (Eugen Doga) bdquoCe trebuie să faci trebuie să icircnveţi de la cine face ce trebuie Cum trebuie să faci trebuie să icircnveţi de la cel care face cum trebuie Nu poţi realiza ceva decacirct fiind un semn laquo+raquo icircntre ce şi cum ce faci capătă sens şi durată doar prin cum facirdquo (Vasile Roman-ciuc) bdquoVine o vreme icircn care noţiunea de oboseală nu mai e operaţio-nală Există doar crucea pe care ai aruncat-o icircn spaterdquo (Constantin Tănase) bdquoAud zgomotul morii dar nu văd făinardquo (Nicolae Costin) bdquoMarile adevăruri nu se icircnvaţă niciodată din cărţi ci numai şi numai pe propria piele adică răsar din zbuciumul şi chinurile vieţii talerdquo (Vla-dimir Beşleagă) bdquoFemeia şi floarea cartea şi femeia trebuie admirate de unul singur şi icircn tăcererdquo (Grigore Vieru) bdquoVrabia nu aleargă după fluturi Aşteaptă să se facă omizirdquo (Efim Tarlapan) bdquoMai bine să te culci sărac decacirct să te scoli datorrdquo (Ianoş Ţurcanu) bdquoDialogul se termină odată pentru totdeauna cacircnd cei care conversează cad icircntru totul de acordrdquo (Iuliu Edlis) bdquoPe teritoriul copilului se dă marea bătălie pentru sufletul omuluirdquo (Spiridon Vangheli) bdquoCredinţa este rădăcina noastră icircn Cerrdquo (Petru Buburuz) bdquoE rău cacircnd te laudă un prost dar şi mai rău e cacircnd te criticărdquo (Petru Cărare) bdquoNefericirea criticilor ndash de a muri odată cu literatura icircn care au trăitrdquo (Eugen Lungu) bdquoDacă nu ne scu-lăm dimineaţa să punem caii la căruţă să punem plugul icircn căruţă şi să

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 285

mergem la arat şi semănat nu ne iese nimicrdquo (Mircea Druc) bdquoIcircn artă numai pornind de la rădăcina neamului tău poţi ajunge acolo unde vi-sezirdquo (Andrei Mudrea)

Am transcris aici expresii aforistice din primele 70 de pagini ale cărţii Imaginaţi-vă onoraţi cititori cacircte asemenea expresii incitante şi me-morabile ori ndash de ce nu ndash poate chiar şi mai reconfortante puteţi găsi dumneavoastră icircnşivă icircn toate cele peste 400 de pagini Lansăm tot-odată icircndemnul să fiţi atenţi la nişte discuţii apărute spontan firesc pacircnă la urmă extrem de binevenite icircntre unii coautori ai cărţii Bunăoa-ră icircntre Anatol Codru şi Ion Hadacircrcă A zis primul bdquoCu fiecare carte de noi necitită noi sălbăticim cărţi Eu repet noi săl-bă-ti-cim cărţirdquo Icirci răspunde icircn felul său corect şi decent confratele icircntru poezie bdquoCu fiecare carte necitită Tot noi sălbăticim Nu cărţilerdquo Jocul imagi-naţiei urmat logic de jocul ideilor nu poate să nu ne amuze să nu ne pună mintea icircn mişcare şi să nu ne placă

Icircl cităm acum şi pe Serafim Saka bdquoGacircndurile se cer spuse clar iar du-rerile durerile pot fi tăcuterdquo Prea bine dar icircl contrazice Mihai Grecu bdquoDurerile se cer strigaterdquo Avem ce discuta

Şi icircn genere Gacircnd şi Cuvacircnt este o carte icircn măsură să dea imbold cu-getării noastre să ne incite la discuţii spre icircmbogăţirea spirituală a fie-căruia dintre noi

286 R O M Acirc N Ă

Doina CERNICAIlie Boca şi drumul care se face mergacircnd

Capete de curcubeu arcuit peste racircul vieţii un album somptuos ndash Ilie Boca de Georgeta Djordjevic Editura Eurograma Invent Bucu-reşti 2010 şi o carte caldă ca o poveste spusă şi ascultată pe prispa casei părinteşti Carte cu Ilie Boca de Carmen Mihalache Editura Corgal Press Bacău 2012 ndash sărbătoresc la o vacircrstă frumoasă un mare artist romacircn con-temporan pe pictorul Ilie Boca născut la 21 februarie 1937 icircn Botoşana Sucevei Primul ne prilejuieşte o icircntacirclnire majoră cu opera şi de aici cu omul icircn măsura icircn care cum visa icircn pagina Cărţii aceasta este icircnsufleţită de trăiri-le şi de amintirile sale fiind bdquoo alcătuire vie cu memorie cu sentimentrdquo Cea de-a doua dez-văluie omul care icircşi priveşte opera icircn cel mai complet icircnţeles cu putinţă al creaţiei plastice şi al construcţii-lor propriei vieţi Amacircndouă icircnsă icircn oglindă icircn oglinda paginilor de hacircrtie

Carte cu Ilie Boca nu este icircnsă pur şi simplu o carte confesivă critic teatral cu simţul icircntacircmplărilor al

DC ndash membră a Uniunii Scriitorilor din Romacircnia

a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din Romacircnia şi a Uniunii Internaţionale a Presei Francofone este

autoare a unor cărţi de proză şi publicistică traducătoare

şi realizatoare a paginilor săptămacircnale de literatură

şi artă de la cotidianul bdquoCrai nourdquo Suceava Distinsă cu premii naţionale şi

internaţionale Icircn anul 2011 oraşul Terville (Franţa) i-a

acordat Marele Premiu bdquoPentru calitatea scrisului

şi pentru talentul de povestitoarerdquo

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 287

trăirilor al detaliilor semnificative care pot să captiveze spectato-rul cititorul Carmen Mihalache ştie să provoace aducerea lor pe scenă şi să le plaseze icircn lumina reflectoarelor Curgerea este marca-tă inspirat de fotografii şi de picturi care ceracircndu-ne să icircntacircrziem asupra lor cu forţa tandră a frumuseţii ne impun firesc pe lacircngă cuvacircntul de laudă pentru Carmen Mihalache şi unul pentru editor Cornel Galben care icircnainte de retragerea sa din lume colaboracircnd probabil icircndeaproape şi cu artistul a atins cu acest volum vacircrful anilor dedicaţi activităţii editoriale Pe hacircrtia ecologică de o lumi-nozitate blacircndă reproducerile păstrează maximum din picturi im-pulsul de a atinge de a simţi tuşeul mătăsos al paginii este aproape irepresibil Ca şi Carmen Mihalache Cornel Galben a pus la bătaie icircn realizarea Cărţii respect şi prietenie dragoste şi admiraţie De la om pentru om dinspre o vacircrstă spre alta de la iubitorul de pictură către pictor Acestor simţăminte trăite la o altitudine intelectuală care ridică altitudinea convorbirii Carmen Mihalache le adaugă atuul unei bune cunoaşteri a domeniului să ne amintim de cartea sa Dialoguri icircn atelier şi a personalităţii lui Ilie Boca şi a creaţiei sale probată cuceritor icircn Magia amintirii

Ilie Boca şi Carmen Mihalache icircmpreună cu criticul Constantin Călin la lansarea cărţii la Bacău

288 R O M Acirc N ĂIcircncadrat de două autoportrete Ilie Boca volumul se deschide cu un portret al artistului creionat cu o macircnă sigură de Carmen Mihalache icircn icircntregime citabil icircnsă pe care spaţiul nu ne permite să-l reprodu-cem integral rămacircnacircnd un dar al Cărţii din care reţinem doar cacircteva bdquoliniirdquo bdquoAre o memorie de-a dreptul fabuloasă nimic nu i-a scăpat din trecerea sa prin viaţă şi totul a rodit pe urmă icircn pacircnzele icircn care şi-a revărsat preaplinul E un bucovinean hacirctru care gustă vorbele de duh le savurează miezul carnea şi mustul () E un mare regizor al unui extraordinar mirific spectacol plastic () nu face decacirct ceea ce-i place cu adevărat ceea ce are acoperire icircntr-o mare poftă de lucru Ilie Boca pictează cu sentimentul că o ia mereu de la capăt şi aşa icircşi icircntreţine o uimitoare stare de prospeţime continuacircnd candid şi tenace să ca-ute laquonedescoperitulraquo Utopist fermecător are năzuinţa ca frumosul să devină un ingredient al vieţii cotidiene () Are darul comunicării are generozitate () E mereu icircntr-o facere Icircşi urmează inima icircşi ur-măreşte visurile icircşi icircmplineşte laquolegenda personalăraquo () Cu el te poţi icircmprieteni uşor pentru că icircşi păstrează intact sufletul de copilrdquo

Icircn continuare Cartea se construieşte pe bdquotemelerdquo esenţiale ale vieţii ar-tistului satul cu tradiţiile sale pietrele de temelie şi construcţiile fami-lia şi prietenii visurile şi desigur omniprezentă vitală pictura Avacircnd un nume Botoşana bdquocel mai frumos loc unul esenţialrdquo satul reprezintă icircnsuşi fundamentul creaţiei lui Ilie Boca bdquoMă regăsesc icircn această civi-lizaţie a locului meu de naştere icircn tot ce am eu mai adacircnc icircntipărit icircn mine Locul de naştere nu ţi-l alegi El te alege pe tinerdquo Totul a icircnceput acolo cu primele desene făcute cu cărbunele din vatră şi s-a icircnălţat de acolo pacircnă la Premiul Caravaggio ndash Roma Marele Premiu Voroneţi-ana ndash Suceava Premiul Special pentru un artist din Romacircnia acordat de Uniunea Artiştilor Plastici din Moldova Marele Premiu bdquoGeorge Aposturdquo acordat de Centrul Internaţional de Cultură bdquoGeorge Aposturdquo Bacău Marele Premiu al Uniunii Artiştilor Plastici din Romacircnia pre-miu de care un artist plastic nu poate să aibă parte decacirct o singură dată icircn viaţă Premiul bdquoMihail Grecurdquo al Uniunii Artiştilor Plastici din Repu-blica Moldova Premiul bdquoConstantin Bracircncuşirdquo al UAP Chişinău ca să amintim doar cacircteva recunoaşteri ale breslei dintr-un palmares cu mult mai bogat cărora trebuie să le alăturăm dintre atacirctea şi atacirctea dovezi de preţuire ale societăţii titlurile de Cetăţean de Onoare al comunei Botoşana al municipiului Bacău al judeţului Bacău Steaua Romacircniei

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 289

icircn Grad de Ofiţer Asupra acestor recunoaşteri icircnsă important nu se insistă cel mai adesea nici nu se pomeneşte icircn mărturisirile făcute lui Carmen Mihalache cititorul le găseşte icircn ultima secvenţă a Cărţii cu patru racircnduri dedicate vieţii şi cu patru pagini consacrate expoziţiilor personale din ţară şi de peste hotare (una la Galeriile UAP Chişinău) expoziţiilor colective din străinătate taberelor de creaţie călătoriilor de studii şi documentare distincţiilor burselor şi premiilor

Om al cetăţii artist cu vocaţie de lider şi arhitect-constructor Ilie Boca a icircmbogăţit cu creaţiile sale nu doar galerii şi muzee de artă nu numai atelier şi colecţii ci şi lumea icircn care trăieşte şi pictează a pus temelia Fi-lialei Bacău a Uniunii Artiştilor Plastici din Romacircnia şi a zestrei sale de ateliere şi galerii a celei mai importante grupări de artişti naivi din ţară a taberelor de la Berzunţi Letea Tescani bdquounde spune Carmen Mi-halache s-a petrecut un fenomen extrem de important reicircntoarcerea la natură S-a vorbit mult şi se vorbeşte despre o laquostare de Tescaniraquo chiar despre o şcoală creată aicirdquo şi unde povesteşte Ilie Boca lucrul icircn natură s-a icircmpletit cu prietenii dincolo de vacircrste şi graniţe statale ducacircnd cum trebuie să se icircntacircmple permanent icircn cazul taberelor la bdquoconstituirea unor colecţii de artă contemporană a unui patrimoniu muzeisticrdquo Ca icircntotdeauna zgacircrcit cacircnd e vorba de meritele proprii Ilie Boca nu insistă asupra contribuţiei sale la icircnfiinţarea bdquoSaloanelor Moldoveirdquo bdquosingura manifestare organizată de Romacircnia şi Republica Moldova dorită cu adevărat şi icircndrăgitărdquo subliniindu-le doar necesita-tea pentru mai buna cunoaştere cu artiştii de peste Prut pentru comu-nicare şi pentru sporirea experienţei reciproce Dar iniţiate de pictorul Ilie Boca de Constantin Donea diriguitorul Culturii icircn judeţul Bacău o lungă şi fertilă perioadă şi de pictorul basarabean Sergiu Cuciuc că-rora e drept să le alăturăm şi alte nume icircntre care şi al Getei Barbu şi al regretatului Mihail Grecu bdquoSaloanele Moldoveirdquo reprezintă cea mai amplă manifestare plastică a ultimelor două decenii din Moldova (şi din stacircnga şi din dreapta Prutului) decenii atacirct de deosebite faţă de jumătatea de secol care le-a precedat Iar implicarea intensă a celor deja amintiţi şi a sutelor de participanţi atraşi au făcut ca acest pod să fie important şi rezistent şi să rămacircnă din păcate unicul Observaţie care se impune cu gacircndul la atacirctea lucruri icircncepute icircntre romacircnii din Ro-macircnia şi romacircnii din Republica Moldova cu entuziasm şi abandonate fie din lipsa banilor fie din cauza politicii dar şi a scăderii temperaturii

290 R O M Acirc N Ăumane cu care au fost puse la cale Participantă icircn 2010 la ediţia ju-biliară XX am reţinut şi simt nevoia să reproduc aici simţămintele şi cuvintele Getei Barbu că bdquoSaloanele Moldoveirdquo au fost avantajate şi de prezenţa unor artişti de talia lui Mihail Grecu Marin Gherasim şi Ilie Boca bdquocare a obligat icircntotdeauna juriul la mare atenţierdquo şi ale lui Du-mitru Bulboceanu că bdquo20 de ani conturează un punct de pornire spre viitor Nici nu icircncercăm nici nu vrem să renunţăm la laquoSaloanele Mol-doveiraquo Reprezintă cel mai important proiect al nostru mulţi s-ar bu-cura dacă am renunţa la el dar nu vom da bucurie duşmanilor noştrirdquo

Cu discreţie dar şi cu o recunoştinţă şi o macircndrie care se simt icircn gacircndu-rile rostite şi se văd icircn cacircteva dintre fotografiile alese pentru Carte apar icircn pagină soţia Lica şi icircndeosebi fiica Ioana care acum doctor icircn isto-rie lucrează la Fundaţia Academia Civică bdquoe preocupată de descoperirea unor tineri talentaţirdquo bdquose implică icircn programele unor şcoli de vară care-i reunesc pe aceşti adolescenţi curioşi neliniştiţi icircn căutare de repere in-telectuale morale de certitudinirdquo după ce ani la racircnd a fost icircnsoţită de privirea plină de dragoste şi bucurie nu doar a tatălui ci şi a artistului bdquoam pictat-o pe Ioana la diferite vacircrste Icirci urmăream toate transformările E captivant spectacolul creşterii unei fiinţe căreia i-ai dat viaţărdquo Cu bucu-rie şi plăcere cititorul icirci bdquoascultărdquo şi amintirile cu George Apostu Horia Bernea Dan Hăulică Andrei Pleşu creionaţi cu afecţiune şi considera-ţie dar şi visul muzeului bdquosăurdquo bdquoAr fi o colecţie de lucrări care-mi plac din opera unor artişti importanţi Şi m-aş orienta desigur spre acei au-tori care-mi sunt apropiaţi prin tipul de cercetare Selecţia mea s-ar ghida nu după nume artişti pentru că e complicat să fac asta m-aş hazarda ci după lucrările cele mai reuşite din creaţia unora dintre ei Din muzeul meu imaginar nu ar lipsi miniaturi din Asia Centrală stampe japoneze şi icircn general lucruri din toate timpurile din toate colţurile lumii pe care le găsesc expresive care au ceva nou Sunt mereu icircn căutare de inedit de noutaterdquo

bdquoLa ce anume vă gacircndiţi cacircnd spuneţi asta ce urmăreşte cercetarea dumneavoastrărdquo icircl icircntreabă Carmen Mihalache la care Ilie Boca răs-punde aruncacircnd una dintre numeroasele lumini asupra drumului pe care icircl parcurg de-o viaţă pictorul şi pictura sa bdquoMă gacircndesc la felul icircn care voi organiza o suprafaţă şi cum voi folosi elementele picturale icircn chip unitar coerent La cum voi distribui aceste elemente icircn funcţie de

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 291

importanţa lor de proporţii icircn cadrul icircntregului Umplu o suprafaţă cu o anumită figuraţie cu semne făcacircnd parte dintr-o familie de forme pe care le repet Cu portrete fizionomia umană fiind cea mai importantă pentru mine cu animale păsări plante Icircn portrete mă interesează să surprind mereu alte trăiri sentimente Aş vrea ca o lucrare să aibă o stare cacirct mai proaspătă vie lupta icircn mine dacircndu-se icircntre această do-rită spontaneitate şi exigenţele limbajului plastic ale stilului Cerce-tarea mea are ca finalitate realizarea unui spectacol plastic expresiv şi ineditrdquo Aceste lumini constituie dominanta Cărţii cu Ilie Boca fără să-i cuprindă integral pictura deoarece crede artistul nu poţi explica bdquoicircn-totdeauna icircn cuvinte chiar tot ce facirdquo arta trebuind de altminteri să-şi aibă bdquopartea ei de misterrdquo Şi desigur fără să-i cuprindă icircn totalitate nici viaţa fiindcă icircn plină maturitate creatoare pictorul Ilie Boca se află sub soarele urcat la zenit pe bdquodrumul care se face mergacircndrdquo

Carte cu Ilie Boca de Carmen Mihalache cartea unui mare şi original autor de spectacol plastic care vrea bdquoca orice linie trasă de mine să fie icircnsufleţitărdquo şi a unui om de teatru talentat care ştie să imprime ritm prin icircntrebări poveştii sale şi nu o dată să o completeze prin plusul de informaţie pe care acestea icircl conţin reprezintă o lectură captivantă o bucurie pentru cititor şi privitor şi deopotrivă un document sensibil şi important al istoriei picturii romacircneşti contemporane

292 R O M Acirc N Ă

Vlad MISCHEVCAbdquoPrutul esta ni dispartirdquo

VM ndash dr cercet şt coord la Institutul de Istorie al AŞM

conf cercet (Associate professor PhD) Domenii de competenţă istoria relaţiilor internaţionale din Sud-Estul Europei (sec XVIII ndash icircnc sec

XIX) genealogia dom-nilor fanarioţi vexilologie

heraldică raporturi istorice moldo-elene (icircn special cu

Sf Munte Athos) Distins cu medalia bdquoMeritul Civicrdquo

Diplomele de gradul I şi II ale Guvernului Republicii Mol-dova premii ale Academiei

de Ştiinţe a Moldovei

Despărţirea neamului şi stabilirea unor hotare arbitrare imperialiste pe bdquotrupul viu al Ţăriirdquo prin graniţa pe Prut ne-a marcat adacircnc desti-nul timp de două secole1 Din acea zi de tristă pomenire ndash 16 (28) mai 1812 denumirea de Prut printr-un joc de cuvinte singurul posi-bil prin recombinarea literelor sale a icircnceput să fie citită bdquotrup ruptrdquo2

Moldova bdquoruptărdquo prin graniţa blestemată despărţitoare de neam şi-a deplacircns soarta icircn cacircntecele populare Considerăm că din raţi-uni privind antropologia culturală şi socială aceste poezii şi cacircntece trebuie adunate şi cu-noscute meritacircnd să facă parte dintr-o Anto-logie de versuri consacrată Anilor de cumpănă a romacircnilor 1812 1940 Icircncepacircnd din seco-lul al XIX-lea sacircrma ghimpată de pe malurile Prutului a fost blamată şi osacircndită bdquoPrutul esta ni dispartiPrutul esta n-are moarteDar ne-om pune noi cacircndvaŞi cu gura l-om săcardquo

Vasile Alecsandri icircn ale sale Cacircntice din Basa-rabia consemnase că bdquode multe rele ce-au venit de peste Prut de cacircnd Basarabia e icircn stăpacircnirea ruşilor precum holera locuste invazii de ar-mate vacircnturi secetoase etc a ieşit icircn ţară vor-ba slut la Prut şi cacircntecul Prutului care icircncepe astfel Prutule racircu blestematrdquo Astfel Prutul icircn

n a ţ i o n a l u l icirc n r a m ă 293

memoria colectivă a poporului nostru s-a icircntipărit ca un racircu rău o apă a melancoliei şi durerii un racircu dezbinător de ŢarăbdquoPrutule racircu blăstemat3

Face-te-ai adacircnc şi latCa potopul tulburatMal cu mal nu se zăreascăGlas cu glas nu se loveascăOchi cu ochi nu se agiungăPe-a ta pacircnză cacirct de lungăLocustele cacircnd or treceLa ist mal să se icircneceHolerile cacircnd or trecePe la mijloc să se-neceDuşmanii ţării de-or treceLa cel mal să se icircneceIar tu-n valurile taleSă-i tot duci să-i duci la valePacircnrsquo la Dunărea cea marePacircnrsquo icircn Dunărea şi-n marerdquo (Prutul)4

Icircn cele XVI Cacircntice din Basarabia ale romacircnilor bdquoce se află sub stăpacirc-nirea ruseascărdquo publicate de Alecsandri de cacircteva ori este prezent şi hidronimul versificat ndash PrutulbdquoDrag mi-a fost drumu-ntracoaceŞi n-am pentru cine-l facePuiculiţa ce-am iubitZice că m-am moscălitŞi-mi vorbeşte duşmăneşteDe pe mal cacircnd mă priveşteŞi-mi tot zice Fugi departeCă de mine tu n-ai parteCacircnd erai romacircn curatSufletul meu ţi l-am datDar de cacircnd te-ai căzăcit

294 R O M Acirc N ĂEşti ca dracul de uracirctPrutu-i mare şi nu potPacircnrsquo la ea să-l trec icircnotPrutul vine ca un zmeuCacircnd sosesc pe malul săurdquo5

Cum bine a punctat Titu Maiorescu ndash poporul bdquocacircnd face poezie nu face politicărdquo iar dacă sunt abordate aceste subiecte politice ndash putem conchide că sunt motivate de o mare durere bdquofiindcă străinul icirci rămacircne străin sub orce formă politică l-ar subjugardquo6

După războiul din Crimeea s-a icircncercat restabilirea hotarului de pe Nistru şi a fost cerută icircn mod expres restituirea Basarabiei de către lo-cuitorii Principatului Moldovei care au adresat la 1856 o bdquoPetiţiune Sublimei Porţirdquo bdquoBuna credinţă ecvitatea securitatea Europei intere-sată de a ni acorda un hotar care să poată pre lesne să fie apărat şi să nu deie prilej prin o hotărăre sigură şi firească la nici un feliu de contes-taţie comunitatea de origină de limbă de morave toate consfinţesc dară dreptul nostru secular ca să recăştigăm vechele noastre hotare şi să le icircntindem (de la Prut ndash nn) pănă la Nistrurdquo7

Comparacircnd starea Moldovei de la 1857 cu trecutul ei istoric clasicul literaturii naţionale Vasile Alecsandri avea să o deplacircngăbdquoScumpă Moldovă ţară de jaleAh icircn ce stare tu ai ajunsLasă-mă-a placircnge rănile taleCăci pacircn-icircn suflet mă simt pătruns

Tu ce eşti bună dulce iubităTu ce eşti fiica lui DumnezeuCum te loveşte soarta cumplităCum te icircneacă amarul greu

Lupii şi corbii şi vulpi străineFac a lor hrană din corpul tăuŞi tu Moldovă plăteşti cu bineLa toţi aceia care-ţi fac rău ()rdquo (Moldova icircn 1857)8

n a ţ i o n a l u l icirc n r a m ă 295

Icircn epoca lui Alexandru Ioan Cuza icircn lunca Prutului s-a cacircntat şi aceas-tă doină de jale (auzită de la Filip Iene din Cobacirclca de T Roşculeţ)bdquoPelinaş frunză amarăCacircnd muscalursquoni-ocuparăAcea vară n-a fost vară Şi-a fost un potop şi-o parăDe ne-o ars la inimioară

Frunzuliţă de cireşDe s-ar face dealursquoşesŞi pădurea condeieş De la muscal să mai iesCă muscalu-i macircngacirciosCa un şarpe veninos

Arză-l focursquode muscalC-a făcut PrutursquohotarŞi-a rupt fratele de frateŞi-a adus prăpăd şi moarteArză-l para foculuiIcircn cazanursquoiaduluiIcircn cela mai clocotitCă uracirct ne-a urgisitrdquo9

Anul 1812 este prezentat icircn publicistica eminesciană drept un bdquoper-sonajrdquo nefast icircntr-o totală negativitate valorică Cum a nuanţat acad Mihai Cimpoi bdquoEl joacă aici un rol de Satan cu semnificaţie biblică de diavol icircmbrăcat icircn roşu şi cu furca icircn macircnă simbol al distrugeriirdquo10 Concluzia logică a profetismului negru eminescian e că acest tăvălug al bdquodeşertului sufletescrdquo al bdquouracirctuluirdquo se va extinde şi asupra romacircnilor basarabeni bdquoŞi dacă o asemenea soartă aşteaptă pe slavi chiar icircn icircm-părăţia Moscului ce soartă va aştepta oare pe bieţii romacircni din Basa-rabiardquo11 De remarcat intuiţia de vizionar a lui Eminescu care făcacircnd o radiografie a situaţiei Rusiei a scris bdquoaceastă putere este poate unica care bătacircnd s-a lăţit bătută n-a pierdut nimic sau aproape nimic căci icircnlăuntrul ei toate s-au făcut cu icircncetul fără nici un fel de săritură Ţa-

296 R O M Acirc N Ărigradul a fost visul neicircmbătracircnit al slavilor de nordrdquo12 Marele romacircn Mihai Eminescu icircn a sa chemare ndash bdquoLa armerdquo şi-a icircnceput versurile patriotice cu vibrantele strofe adresate fraţilor de peste PrutbdquoAuzi Departe strigă slabiiŞi asupriţii către noiE glasul blacircndei BasarabiiAjunsărsquon ziua de apoi ndashŞi sora noastră cea mezinăGemacircnd sub cnutul de CalmucLegată-n lanţuri e-a ei macircnăDe ştreang tacircracirctă ei o ducMurit-a Poate numai doarmeŞi-aşteaptă moartea de la cacircniLa armeLa arme dar Romacircnirdquo

Eminescu ndash poet şi istoric ndash a demonstrat ca nimeni altul din generaţia sa adevăratul romacircnism şi compasiunea faţă de drama Moldovei scri-ind bdquodespre BasarabiardquobdquoNu e destul că oameni de-origine barbarăMoşiarsquon jumătate nemernic ţi-o furarăCă icircntre Prut şi Nistru pe-olatele bătracircneDomnesc pe neam şi ţară calmuci cu cap de cacircneA căror mutră slută şrsquoadacircnc dobitoceascăNrsquoorsquontrece decacirct doară inima lor cacircneascăNu e destul crsquoacolo icircn neagră lsquontunecimeCopiii-şi blestăm soarta neascultaţi de nimeCă cnutul icirci zdrobeşte ndash şi roiuri de sălbaticiTrăind sardanapalic beţivi şi muieraticiSă stingă-orice lumină să smulgă limbi din gacirctCacircnd unul romacircneşte o vorbă arsquondrăsnitrdquo

Icircn anul cacircnd Rusia ţaristă celebra un secol de la anexarea Basarabiei E Revent a scris cacircntecul durerii ndash Anul 1912bdquoSă tragem clopotele-a moarteCăci azi e sfacircnta dezgropare

n a ţ i o n a l u l icirc n r a m ă 297

A gloriei din vremi bătracircneDin Prut şi Nistru pacircnrsquola Mare()Se lasă jale tot mai neagrăIcircnspre Suceava şi BenderŞi lacircngă Prutul plin de lacrimiRămas-a Iaşul trist stingher

Moldovei noastre sacircngeracircndeDuşmanii rana i-o dezleagăŞi Bucovina-şi placircnge soartaCu sora ei atacirct de dragă()Şi-n groapa lui tresară ŢarulCe ne-a răpit pămacircntul ţăriiŞi ţărna lui să se-nfioareDe fulgerele racirczbunăriirdquo13

Cu toate acestea după cum relata ziarul fondat de Nicolae Iorga bdquoNea-mul Romacircnescrdquo bdquoConştiinţa naţională a moldovenilor dintre Prut şi Nistru s-a păstrat nealterată Basarabenii s-au numit şi pe mai departe moldoveni Icircn cacircntecele lor şi-au exprimat aspiraţiunile naţionalelaquoPrutule dac-ai secaNoi ca fraţii ne-om aveaFraţi de cruce fraţi de sacircngeDupă mine n-ai mai placircngeraquo

Icircn 1918 fraţii noştri basarabeni au fost cei dintacirci cari s-au alipit Ţării vechirdquo14

Conform aforismului lui Efim Tarlapan bdquoDupă pactul Hitler-Stalin Romacircnia a devenit o ţară fără maluri Fără malul stacircng al Prutului fără malul drept al Nistruluirdquo15

Calvarul s-a repetat din nou icircn vara anului 1940 cacircnd a fost bdquoruptă fără nici o vină o parte din trupul ţării locuit dintr-un capăt la altul al ei cu blajini moldoveni icircn amintirea cărora au rămas vii plăeşii lui Ştefan

298 R O M Acirc N Ăapărătorii graniţei din cetăţile Hotinului Soroca ori Cetatea-Albă icircn zidul căreia mai străjueşte stema Moldoveirdquo Prof I Simionescu mem-brul Academiei Romacircne scria icircn acele zile tragice bdquoForţa a fracircnt brutal legea dreptăţii netăgăduite Prutul a ajuns iarăşi racircu blestemat icircn vadu-rile căruia curg potop de lacrimi ale fraţilor despărţiţi de fraţirdquo16

Una dintre cele mai vibrante poezii patriotice ndash Doina Prutului ndash a fost scrisă de poetul George Buznea (autorul fiind mai cunoscut pentru traducerea din limba italiană a lucrării Divina Comedie de Dante Alighieri) originar din satul Vetrişoaia situat pe malul Prutului icircn dreptul oraşului Leova icircn chiar vara anului 1940 cacircnd icircn urma ulti-matumului Uniunii Sovietice din 27 iunie Romacircnia era obligată să ce-deze Basarabia Bucovina şi ţinutul Herţa Poezia este cu adevărat un document al epocii o mărturie a unui nou calvar al moldovenilor după cel din anul 1812 exprimacircnd jalea şi tristeţea ce au icircnnegurat sufletele romacircnilor icircn vara acelui an de tristă amintire icircn care se prăbuşeau ho-tarele Romacircniei MaribdquoPrutule apă bătracircnăPrutule apă romacircnăPrutule icircntunecatMacircl cu placircns amestecat

Prutule adacircncă ranăPeste ţara cea ŞtefanăTu desparţi ca un duşmanMoldovean de moldovean

Grai de grai de la o mamăŞi năframă de năframăUndersquoi placircns sub cer icircnaltŞi pe-un mal şi pe celrsquolalt

Şi desparţi de la CarpaţiPacircnă lsquon vale la GalaţiBrazda lungă răzăşeascăDe-altă brazdă romacircnească

n a ţ i o n a l u l icirc n r a m ă 299

Şi de văi icircngemănateDesparţi frate de alt frateŞi pe-un plai cu aceeaşi horăDesparţi soră de-altă soră

Şi prin neguri şi prin ceaţăDesparţi viaţă de-altă viaţăŞi prin ploaie şi prin vacircntUn mormacircnt de alt mormacircnt

Că nu e hotar sau carteSă ne poată rsquon veci desparteCum nu sunt nici frontiereSă despartă o durere

Decacirct placircnsul icircn tăcereSă se schimbe icircn putereCa să rabde şi s-aştepteŞi cel mic hotare drepte

Prutule cu Siret frateŞi cu Nistrul jumătatePrutule care nersquomparţiCacirct o să ne mai desparţi

Ca să-mi văd tata şi mamaCacirct ai să-mi mai ceri tu seamaPrutule care ne fracircngiCacirct şi tu ai să mai placircngi

Măi frăţacircne măi vecineCe-ai avut şi ce-ai cu mineCă din Prutul romacircnescAi făcut şi Prut rusesc

300 R O M Acirc N ĂIar din harta pacircnă rsquon sloveAi făcut două MoldoveCare vin şi placircng la PrutCă azi iar le-ai desfăcut

Cum desfaci din rădăcinăO tulpină de tulpinăCa să-şi placircngă apoi soartaUnarsquon stacircnga altarsquon dreapta

Ca să placircngă totdeaunaCă sunt două rsquon loc de unaDouă care au şirsquon humăŞi rsquon azur aceeaşi mumă

Cacirct li-e neamul şi moşiaMama noastră RomacircniaRomacircnia celei careIar i-ai pus stracircmbe hotare

Prutule racircu blestematPrutule icircntunecatFace-te-ai pe veci mutatLacircngă Nistrul icircnspumat ndash

Să ne fii acolo hatrdquo17

Şi după cel de al Doilea Război Mondial moldovenii şi-au icircngacircnat cacircn-tecele triste evocacircnd nedreptul hotar ca pe un gard icircmpletit din nuiele şi din bdquojelerdquobdquoCine nu-i macircncat de releNu ştie-a cacircnta de jeleCacircnd mă uit printre nuielePeste Prut la nemurelerdquo18

Icircn perioada postbelică bdquoPolitica abraşă a Rusiei şi politica laşă a Romacirc-niei au transformat Prutul din apă curgătoare icircn tacircracirctoarerdquo19 Iar tacircnă-

n a ţ i o n a l u l icirc n r a m ă 301

ra generaţie de pe ambele maluri ale Prutului readuce icircn discursul său drama neamului şi racircului despărţitor Ca de exemplu poetul romacircn expulzat de autorităţile comuniste icircn 2008 din Republica Moldova Vlad Pacircrău care scria bdquoNoi vă zicem să trăiţiDincolo de PrutŞi cu noi să vă uniţiDincoace de PrutSă daţi jos sacircrma ghimpatăDe pe racircul PrutSă fim iar ce-am fost odatăUn nou icircnceputrdquo

De acelaşi Vlad Pacircrău este şi Imnul Basarabiei bdquoPe Prutul ars de soare pe Prutul ars de sacircngeIstoria se scrie istoria se placircngeŞi stăm uitaţi de veacuri statui icircn hora mareFractură-a unităţii icircmbrăţişarea doarerdquo

Autorul mai scrie şi Icircn Basarabia-i priveghi şi cacircnt de jalebdquoPrivind la graniţele sfacircşiateLa Prutul care apă nu-i ci-i sacircngeIcircntreaga Romacircnie-n chin se zbateTrecutu-nveninate lacrimi placircngerdquo

Dimitrie Rachici este semnatarul poeziei Dor de BasarabiabdquoVino Basarabie rsquonapoi ndashCer spuzit de roditoare ploiVino răsărit pictat cu sacircngeVatra veche după tine placircngerdquo

Pacircnă la urmă Verbul ne-a păstrat şi cu siguranţă ne va păstra unita-tea naţională de pe ambele maluri ale Prutului Poetul Nicolae Dabija aminteşte că bdquoNumind lucrurile ndash le stăpacircnimrdquo20 iar icircn poezia De la noi icircnfățişează bdquodistanţardquo care ne mai despartebdquoPe sub gheaţă pe sub sloicurge Prutul icircnapoi ndash

302 R O M Acirc N Ăde la noi şi pacircnrsquola voide la voi şi pacircnrsquola noiDe la noi şi pacircnrsquola noirdquo21

Prutul se prezintă şi icircn secolul al XXI-lea nu doar ca o frontieră geo-grafică ci şi ca un hotar geopolitic ce delimitează Europa Unită de Eu-ropa de Est Apele racircului rămacircn a fi o distanţă icircntre Noi şi Noi Gardul de bdquosacircrmă ghimpatărdquo precum scria Grigore Vieru icircncă mai bdquotrece prin grădina noastrărdquo

Poetul romacircn care a copilărit pe bdquomalurile tragicului racircurdquo şi o bdquoviaţă icircntreagărdquo a dorit să treacă Prutul (bdquoCacircnd pe lume-am apărut La o margine de Prut Lacircngă racircul pătimitrdquo) le-a versificat icircn scrierile sale Iar icircn aceste bdquoVremuri cacircnd Nici apele Prutului Nu mai ştiu De vor ajunge la marerdquo Grigore Vieru consemnase profund şi pateticbdquoCurge Prutul icircntre noi şi placircngeCă ni-i greu şi lui la fel i-i greuLa un val de apă trei de sacircngeBietul Prut uitat de Dumnezeu()Şi din cer icircntregul loc aratăCa un rai icircnsacircngerat la bracircuVino frate să legăm odatăMalurile tragicului racircurdquo (Maluri de Prut)

Poetul icircn cartea sa Acum şi icircn veac enunţă fără echivocbdquoM-am săturat de simboluriPictează-mi o mirişteMi-e dor de copilărieDe Prut De linişterdquo (Pictează-mi o mirişte)22

Iar icircn acest context tema Basarabiei este prezentă emblematic prin drama racircului de graniţă bdquoSunt Prutul singur şi istoricGhimpată sacircrmă icircl răneşteIcircl suge de-o vecie mareaEl de-o vecie izvorăşterdquo (Poezia Sunt)23

Tot Grigore Vieru scrie

n a ţ i o n a l u l icirc n r a m ă 303

bdquoPoate că chiar PrutulCu suferinţele sale de aziEste cacircntecul acelaPoate că el estePodul icircntins pesteIcircntreaga Ţarărdquo (Eu cred că Prutul)24Poetul conştientiza căbdquoapele Prutului nostru ndashAtacirct de al meu esteŞi toată ŢaraE un pod peste Prutrdquo (Drumul)25bdquoValuri vechi şi valuri noiCurge Prutul fără noiNeavacircnd noapte şi ziDe cine se alipirdquo (Podul)26bdquoFără de viaţăSe duce Prutul la valeDeasupra luiCa deasupra unui mortPlacircng ochii noştriAlt PrutVine din urmăTinere şi limpeziŞi pline de numele nostruAuzit de la strămoşiAleargă undele salerdquo (Vii tu)27Regretatul nostru poet naţional cu o viziune de profet ne-a lăsat drept testament flacăra vie a eternei chemăribdquoLacircngă doină şi izvorNu-i uşor să-ţi fie dorNu-i uşor să fii curatPe pămacircnt icircnstrăinatVă las dorul cel durutŞi nădejdea de la PrutV-am crescut v-am ridicat

304 R O M Acirc N ĂMă pot duceMă pot duce icircmpăcatrdquo (Testament)28

După 200 de ani ce s-au scurs precum apele tulburelui racircu din ziua rap-tului Basarabiei icircncă mai bdquostăm neputincioşi unii icircn faţa altora cu Prutul icircntre noi care icircnsingurat de atacircta vreme nu pricepe ce se icircntacircmplărdquo29

Icircnsă generaţia nouă ndash copiii noştri ndash nu uită istoria şi vechile hotare ale Ţării Un frumos exemplu poetic icircn acest sens icircl constituie totalurile Festivalului de Poezie Patriotică pentru elevi şi studenţi (ediţia a cin-cea 2012) organizat de Forul Democrat al Romacircnilor din Republica Moldova Următoarele strofe selectate din creaţia laureaţilor acestui festival abordează tocmai tema bdquoBasarabieirdquo şi a bdquoPrutului ndash hotar icircn lume şi pe hartărdquo30

Diana ENACHEDe la Ungheni la Iaşi

bdquoDe la Ungheni la Iaşi e cale lungă Prutule nu este vina ta E vina celor ce-au sădit poruncă Şi graniţe au pus pe apa ta()Prutule ţi-e dacircrză veşnicia Şi vrednică-i puterea care-o ai Sperăm ca Dumnezeu să pună Romacircnia Şi Basarabia pe un acelaşi plai

Să nu mai fii hotar ci să fii scut Şi apele icircn freamăt să icircţi laşi Atunci şi drumul ar părea mai scurt ndashUn drum frumos de la Ungheni la Iaşirdquo

Nicoleta ROTARUPe malul Prutului icircngenunchez icircn lacrimi

bdquoPe malul Prutului icircngenunchez icircn lacrimiŞi placircng şi vreau un alt destinŞi vreau ca tu mereu să-mi fii aproape

n a ţ i o n a l u l icirc n r a m ă 305

Fruct dulce interzis frate străin()Pe malul Prutului icircngenunchez icircn lacrimiDar cred Eu ştiu că nu-i tacircrziu Noi ne vom da macircnă cu macircnă frateŞi vom schimba al nostru trist destinrdquo

Nicoleta DONOS Vocea Basarabiei

bdquoVocea Basarabiei ţipă a dor Despărţirea nu-i lucru uşor Fraţilor gemeni de peste Prut Li s-a prefăcut inima-n lut

Urlă Nistrul cu jale Că ne este hotarul mare Doamne cum poţi despărţi Ţară de ţară romacircni vom fi

Se surpă cerulŞi icircncepe a lăcrima pămacircntulNistrul şi Prutul icircn spume s-au prefăcutPacircnă vor fi frate cu Dunărea ca icircn trecut ()rdquo

1 Cf Vlad Mischevca Anul 1812 (Două secole de la ane-xarea Basarabiei de către Imperiul Rusiei) bdquoElan Incrdquo SRL Chişinău 2012 p 118-1252 Vlad Cubreacov PRUT ndash TRUP RUPT sau despre debe-latio de la 16 mai 1812 icircn bdquoFLUXrdquo 13 mai 2011 httpwwwfluxmdarticole117533 Nota editorului bdquoIcircnainte de luarea Basarabiei de mos-cali cacircntecul zicea Nistrule racircu blăstemat fiindcă toate relele veneau de peste Nistrurdquo 4 Vasile Alecsandri Opere icircn zece volume vol III Editura Hyperion Chişinău 1991 p 387 Cf Ch Upsan Clark United Romania The Eastern Europe collection Ayer Pu-blishing 1932 p 8 5 Vasile Alecsandri Opere icircn zece volume vol III Editura Hyperion Chişinău 1991 p 537

Note

306 R O M Acirc N Ă6 Titu Maiorescu Poezii populare romacircne Recenzie la Poezii populare ale romacircnilor adunate şi icircntocmite de Vasile Alecsandri tipărită cu spesele azilului Elena Doamna 1 vol icircn 8 VIII şi 416 pag Tipografia Lucrătorilor Aso-ciaţi Bucureşti 1866 httprotititudoranceaorgztitu_maiorescu_poezii_populare_romanehtm (ultima accesare 22012013)7 Pressa francesă şi Principatele Romicircne Articole etrasse din Zimbru de Teodor Codrescu Iaşi 1856 p 1538 Vasile Alecsandri Opere icircn zece volume vol I Editura Hyperion Chişinău 1991 p 2269 Materiale folclorice vol II Iaşi 1929 Cit după C Ma-nolache Alexandru Ioan Cuza icircn memoria contemporani-lor săi Ploieşti 2012 p 4410 M Cimpoi Anul 1812 icircn proiecţiile vizionare eminescie-ne icircn bdquoAkademosrdquo nr 2 (25) 2012 p 2511 Ibidem p 2612 Mihai Eminescu Icircntre Scylla şi Charybda Opera politică ed a 2-a Editura Litera Internaţional Chişinău 2008 p 5813 D Munteanu-Racircmnic Pentru Basarabia Culegere de texte ed a II-a revăzută şi icircngrijită de C Manolache Plo-ieşti 2012 p 87-8814 Ziarul bdquoNeamul Romacircnescrdquo 10 iulie 194015 E Tarlapan Aforismele istoriei icircn bdquoDestin romacircnescrdquo 2012 nr 2 (78) p 18816 Ziarul bdquoNeamul Romacircnescrdquo 10 iulie 194017 Apud revista bdquoMaluri de Prutrdquo Anul III nr 4 ianuarie 2010 p 918 N Dabija Jocuri de copii icircn bdquoLiteratura şi Artardquo nr 18 (3426) 5 mai 2011 p 119 E Tarlapan op cit p 18920 M Dabija Partea noastră de veşnicie ndash Limba Romacircnă icircn bdquoLiteratura şi Artardquo 3 septembrie 2012 p 121 N Dabija Prutul are două maluri Vicovia Babel Ba-cău 2012 p 422 Gr Vieru Acum şi icircn veac poeme cacircntece confesiuni Editura Litera Bucureşti ndash Chişinău 2001 p 10423 Ibidem p 20124 Ibidem p 15025 Ibidem p 16126 Ibidem p 18427 Ibidem p 21328 Ibidem p 21529 Ibidem p 27830 bdquoLiteratura şi Artardquo nr 52 (3513) 27 decembrie 2012 p 5

j u r n a l 307

Leo BUTNARUJurnal despre amacircnatul sfacircrşit al lumii (I) (Lituania 21-28 mai 2012)

21 mai

După-amiaza zilei Icircn aerul condiţionat din sala aeroportului Chişinău rememorez ndash cum retro-senzitiv ndash aerul necondiţionat absolut liber al iernii de acum 30 de ani din spaţiile baltice icircn decembrie 1982 inclusiv la Cră-ciun eram icircntr-un periplu cultural prin Litua-nia şi Estonia De data aceasta voi ajunge şi la Riga capitala celei de-a treia ţări baltice Leto-nia icircnsă doar pentru a lua de aici avionul spre Vilnius Iar icircn memorie capitala lituaniană icircmi apare cu mai puţine repere distincte după care să refac o atmosferă sau o stare de spirit de acum trei decenii Probabil e din motivul că Vilniusul era oarecum bdquodepersonalizatrdquo de cuvertura de zăpadă ce uniformiza reliefurile arhitecturale cromatica urbei Icircnsă ceea ce ţin minte icircmi apare totuşi distinct pe ecranul me-moriei icircn special două turnuri ndash cel al lui Ge-diminas icircn cărămiziul vertical al cărămizilor din care a fost ctitorit aflat pe culmea din cen-trul capitalei şi tot icircn centrul Vilniusului dar oarecum icircn vale cum zicem noi turnul alb cu ceasuri pe patru laturi din faţa catedralei Pe aici icircn perimetrul celor două turnuri care de altfel se află la o distanţă de puţin peste o sută de metri unul de celălalt ar fi şi centrul Vilniusului cu dimpreună partea sa veche şi

LB ndash poet prozator eseist traducător Chişinău

Cele mai recente volume publicate Căruţul cu icircngeri

Chişinău 2004 Icircn caz de pericol antologie Iaşi

2004 Micşorarea distanţei Timişoara 2004 Sfinxul

itinerant Bucureşti 2004 Ultima călătorie a lui Ulysse

Bucureşti 2006 Liberi icircn oraşul interzis (icircn colab)

Bucureşti 2007 A opta zi Bucureşti 2008 Copil

la ruşi 2008 Enciclopedia sufletului rus amp Gombrowicz

2008 Ruleta romacircnească 2010 Traduceri Avangarda

rusă 2006 100 de poeţi ai avangardei ruse 2008

etc Laureat a numeroase premii literare decernate

de Uniunile Scriitorilor din Moldova şi din Romacircnia

308 R O M Acirc N Ăcea modernă Şi dat fiind că nu sunt prea superstiţios las să mă icircncerce şi amintirile despre vizita la Muzeul Dracilor din Kaunas pe care o fă-cusem atunci spre sfacircrşit de an 1982

Astăzi cu ce ocazie spre Lituania Sunt unul din cei 10 invitaţi-partici-panţi din tot atacirctea ţări la celebrul festival ndash e deja la a XL-a ediţie ndash (transcriu de pe invitaţia-program) bdquoPoezijos pavasarisrdquo pre limba noastră ndash bdquoPrimăvara poezieirdquo ce se desfăşoară icircn plan naţional icircnce-pacircnd de pe 13 mai noi bdquointernaţionaliirdquo incluzacircndu-ne icircn manifestări icircn ce-a de-a doua săptămacircnă a sa 22-27 mai

Eu plec cu o zi avans (bdquoDe vii mai icircnainte nu te lăsăm noi icircn stradărdquo icircmi scrisese cu o nuanţă de umor Donatas Petrošius directorul de la relaţii internaţionale al Uniunii Scriitorilor din Lituania) deoarece compania bdquoAir Balticrdquo are zboruri din Chişinău peste o zi iar ziua-sincopă s-a dovedit a fi chiar cea de 22 mai cacircnd sunt aşteptaţi invitaţii

Pacircnă la icircmbarcare mai e timp aşteptăm Un tacircnăr mă roagă să-i fac o poză-două icircntinzacircndu-mi aparatul de fotografiat Luăm capăt icircn vor-bă Unde merge bdquoLa Surgutrdquo zice şi eu bineicircnţeles mă mir există zbor Chişinău ndash Surgut Păi dacă tacircnărul e cu biletul la macircnă sigur că de aici se zboară direct icircn Siberia Icircnseamnă că mai este mai este lume de pe la noi acolo dincolo de Ural Icircmi amintesc că prin anii 1990-1991 cacircnd se mergea spre independenţă tirajul revistei pentru copii bdquoSteluţardquo din Chişinău se pomenise cu aproape 30 de mii de abonaţi icircn Siberia Să-ţi imaginezi cacircte tinere familii de basarabeni munceau icircn acele icircntinsuri nu prea prietenoase Iar tacircnărul cu care discut e din Edineţ din satul Facircntacircna Albă bdquoDe unde-i şi scriitorul Andrei Stracircm-beanurdquo precizează el Ce face la Surgut De toate A fost şi concediat de la locul de muncă (reduceri de personal) s-a angajat icircn altă parte sau electrician sau lăcătuş nu reţin exact E cu soţia aşteaptă un copil acolo icircn bdquocapitala petrolierărdquo a Rusiei Păi se mai nasc se mai nasc ro-macircni icircn Siberia Iar colegul A Stracircmbeanu icircmi spunea că şcoala din satul său de baştină e pe cale de dispariţie nu mai sunt copii pentru băncile ei

Icircmbarcarea Reporterul bdquodin minerdquo poate chiar reporterul care mai sunt (asta e consecinţele profesiei impregnată icircn firea mea de foarte demult icircncă de pe cacircnd eram student la anul trei fusesem angajat

j u r n a l 309

icircntr-o redacţie sadea bdquoTinerimea Moldoveirdquo) reţine detalii uşor neo-bişnuite Spre exemplu pe scara avionului constat că vom zbura cu un bdquoBombardier Q 400rdquo O fi o aeronavă construită iniţial ca una de luptă apoi icircn urma dezarmării (e drept nu tocmai generale ruşii o mai ţin pe vechi ca şi icircn ortodoxie) a fost reutilizată pentru civilie Curiozita-tea mea nu a durat mult cacircnd iau loc icircn avion icircn buzunarul fotoliului din faţă găsesc mai multe pliante şi reviste informative inclusiv cu date despre bdquoBombardierrdquo care da capo nu a avut nimic cu milităria (cu războiul stelelor) E pur şi simplu o navă absolut paşnică concepută ca atare dintru icircnceput de mai multe modele bdquoQ 400rdquo apăracircnd pe linii acum 12 ani Zboară cu 585 de kilometri pe oră plafonul maxim fiin-du-i de 7600 de metri Modelul cu măşti de oxigen care icircn caz de ne-cesitate cad din tavanul cabinei atinge icircnălţimea de 8 200 de metri Al nostru e din cele cuminţi fără măşti (să nu ajungem a juca teatrul groazei) Iar eu sunt unul din cei 78 de călători luaţi la bord(-ul ful)

Curioasă şi lumea asta pruto-nistreană Dacă unul din tineri pleca spre Siberia vecinul meu de fotoliu Mihai Munteanu un june politician la PD ce ţine calea cerului spre Suedia la o conferinţă bdquode specialita-terdquo De parcă unii basarabeni se văd nevoiţi să zboare spre trecut icircn Siberia alţii iată o iau spre viitor Condrumeţul conzburătorul meu e angajatul unei bănci din Căuşeni merge la bdquoschimbul de experienţărdquo politică icircmpreună cu o colegă Liliana Grigoraş care e şi preşedinta organizaţiei de tineret PD din raionul lor Apoi doi seniori ai acestei formaţiuni politice unul dintre ei fiind primarul de Căinari celălalt ndash un domn (sau poate tovarăş la PD lucrurile nu sunt tocmai clare) şef de delegaţie din Chişinău Ne aflăm icircn acelaşi avion deoarece ae-roportul Riga este unul de tranzit spre multe alte destinaţii europene Mihai zboară pentru prima oară icircn viaţă dar precum se ţine e icircn toate un tacircnăr dezinvolt netimorat de cine ştie ce lucruri ce nu i se mai icircn-tacircmplaseră pacircnă la acest moment Nu mai ştiu dacă este interzis (pe vremuri ndash era) să fotografiezi din avion iar tacircnărul politician icircşi tot re-glează distanţa bdquoNikonrdquo-ului său şi ia cadre de acolo de jos sau pur şi simplu din nori de deasupra acestora

După vreo oră de zbor peisajul e de-a dreptul impresionist Prin ver-deaţa primăverii prin icircntinderi de păduri ndash fel de fel de figuri gal-ben-deschise Nenumărate cacircmpuri parcele de rapiţă icircn floare Icircn faţa

310 R O M Acirc N Ăacestor privelişti fantezist-geometrice dar şi suculent-vegetale (se icircnţe-lege asta chiar şi de la peste 7 kilometri icircnălţime) impresioniştii poan-tiliştii de cacircndva (cei de astăzi sunt favorizaţi putacircnd urca oricacircnd icircntr-un avion) ar fi icircnmărmurit un timp cu pensula icircnţepenită icircn macircnă după care fascinaţi icircntr-o efervescenţă creatoare irepetabilă ar fi prins să descompună vastele pete de culoare icircn puncte şi liniuţe de nuan-ţe cromatice pure mozaicacircndu-le ingenios pentru ca din amestecul lor optic să rezulte tonalităţile jinduite Panoramarea expresionistă cu galbenul-deschis al rapiţei icircn lină icircnflorire durează aproape două ore pentru că zborul e peste plaiuri prielnice acestei culturi crucifere ndash be-loruse lituaniene (de la Riga-dispeceră avem a ne reicircntoarce spre Vil-nius) La decolarea spre capitala lituaniană un loc anume al imensului aeroport leton icircţi oferă priveliştea lugubră a unui cimitir aero-teres-tru de tehnică de zbor sovietică aflată icircntr-o stare deplorabilă adunată cam la icircntacircmplare icircntr-un careu-ţarc elicoptere bdquope coapserdquo cu stele roşii mari ce au prins deja a rugini avioane de luptă care acum vreo treizeci de ani icirci icircngrijorau credeau generalii roşii pe cei din NATO chiar dacă nu era deloc aşa Eu presupun că respectiva expoziţie e una cu intenţie lăsată special icircn ochii lumii icircn ochii turiştilor occidentali tot mai numeroşi icircn călătoriile lor prin ţările baltice Ar fi şi aceasta o atitudine faţă de defuncta URSS ce ne-a ţinut sub cizmă un răzbun pe regimul nebun

La ieşire din aeroportul din Vilnius aveam să trăiesc o mică nedume-rire pe toate filele de hacircrtie cu numele celor aşteptaţi de cineva nu găsesc şi scumpul meu cognomen Ah dar iată-l Vorba e că toate ce-lelalte erau printate cu litere mari cărbunii pe cacircnd prenumele meu scurtisim e unul icircncondeiat pictural aş spune cu litere mari unduite chenar brun şi bdquoalburnrdquo-miez galben amintind ndash să vezi ndash culoarea cacircmpurilor de rapiţă peste care am zburat Coala A4 o ţine icircn macircini colegul care mă asigurase că mă va aştepta Donatas Petrošius

Hotelul bdquoAmbasadorrdquo de pe bulevardul central Gediminas De la locul de cazare pacircnă la sediul Uniunii Scriitorilor nu ar fi decacirct vreo 50 de paşi Iar icircn dreapta de asemenea nu prea departe la capătul de est al bulevardului văd ndash revăd după 30 de ani ndash turnul cu ceasuri din faţa catedralei Revăd centrul Vilniusului prin care icircnsoţit de generosul meu tacircnăr coleg Petrošius prind a colinda Prin partea veche a oraşu-

j u r n a l 311

lui unde icircncerc prima umbră de nedumerire eu credeam că Lituania ar fi deja icircn zona euro dar nu e astfel că trebuie să schimb euro icircn litas monedă naţională lucru care icircnsă se dovedeşte imposibil la această oră (aproape de 20) pentru că băncile sunt deja demult icircnchise iar ndash sur-priză ndash exchange-urile stradale pe care icircn Chişinău sau Bucureşti le icircntacirclneşti la fiecare 50-100 de metri aici par a lipsi cu desăvacircrşire Bineicircnţeles nu e chiar aşa icircnsă ele sunt extrem de puţine chiar şi icircntr-un oraş atacirct de turistic precum Vilniusul Prin urmare sau foloseşti car-dul bancar sau aştepţi pacircnă macircine dimineaţă să se deschidă băncile şi foarte rarele puncte de schimb valutar Numai că fiind icircmpreună cu Donatas bineicircnţeles că nu te pierzi Stăm la o terasă ne bem berea macircncăm ceva Apoi o luăm din nou agale prin oraşul vechi discutăm de una de alta inclusiv despre ceea ce spune tacircnărul meu coleg litua-nian bdquoPe aici pe la noi problemele nu se trag atacirct de la Adam cacirct de la Potsdamrdquo E de icircnţeles nu Da e vorba de Conferinţa de la Potsdam din iulie-august 1945 la care bdquocurajoaselerdquo forţe aliate cu URSS ndash SUA şi Anglia ndash le-au lăsat sovieticilor Statele Baltice precum şi Moldova Es-tică Deci şi problemele noastre tot de pe acolo icircncep dragă Donatas

Uitasem să spun că acest tacircnăr coleg lituanian la aeroport m-a icircntacircm-pinat cu un perfect articulat romacircneşte bdquoBuna ziuardquo Bună să-ţi fie ini-ma Donatas a vizitat Romacircnia acum nu prea mulţi ani la un festival de poezie A fost cazat bdquoLa Cetaterdquo la Mircea Dinescu I s-au tradus icircn romacircneşte şi cacircteva poeme dar nu a memorizat numele translatorului Şi acest tacircnăr poet (are 34 de ani) icircmi aminteşte de să zic prima mea icircntacirclnire pe viu cu Lituania icircmi aminteşte de un alt poet de acum 36 de ani cu care icircn toamna anului 1976 ne-am icircntacirclnit icircn Tadjikistan la un festival al tinerilor poeţi din republicile sovietice unionale Antanas A Jonynas bdquoIcircn prezent el este chiar preşedintele Uniunii Scriitorilorrdquo icircmi spune Donatas calm icircn spirit perfect baltic ndash da calm ndash ceea ce pe mine mă mă scoate din ţacircţacircnile emoţiei Eu şi Antanas fusesem repartizaţi să cutreierăm regiunea Kuleab (munţii Pamir) de la hotarul cu Afganistanul Ne icircntacirclneam cu cultivatorii de bumbac (e drept pe atunci cacircmpurile de bdquoaur albrdquo fuseseră deja recoltate icircnsă eram duşi pe la icircntreprinderi icircn preajma cărora stăteau adevărate coline din puf de bumbac) Ne icircnsoţeau cadre de partid de cel mai icircnalt nivel pentru că ndash nu ndash eram fruncea tinerei literaturi sovietice şi trebuia să fim tra-taţi ca atare) Pacircnă poimacircine Antanas-preşedintele se află icircn Elveţia

312 R O M Acirc N Ăpare-se de asemenea la manifestări literare astfel că ne vom vedea joi astăzi fiind marţi După care voi reveni cu detalii memorabile din acea călătorie a noastră cacircnd ne-am şi icircmprietenit acum mai consemnacircnd doar atacirct amfitrionii noştri tadjici chiar dacă turnau vodca nu din sticlă ci din ceainic (o precauţie sau poate ceva legat de religie) s-au dovedit şi ei să nu ducă bdquopaharul la urecherdquo cum se spune astfel că la vilele de partid unde eram cazaţi agapele se derulau icircn cel mai lent şi serios mod posibil trecacircnd spre orele mici Iar odată culcacircndu-ne tacircrziu şi cam obosiţi dimineaţa ne-am trezit cu tencuiala din tavan pe plapumele noastre Asta e fusese un puternic cutremur de pămacircnt pe care noi icircnsă tinerii poeţi lipsiţi de griji nu-l resimţisem Pe atunci eram şi mai tineri decacirct noul meu prieten Donatas Petrošius (de cele mai multe ori poeţii se icircmprietenesc de la prima vedere)

Fugitiv rememorez ce mi s-a mai icircntacircmplat mie icircn spirit lituanian de la acea icircntacirclnire cu Antanas Bineicircnţeles icircn primul racircnd lecturi Cine (Rămacircn la discuţia cu Donatas) Celebrul pe atunci Eduardas Mieže-laitis Rostesc acest nume pomenindu-mă imaginar icircn bdquoamurgul zeilorrdquo la detronarea bdquofoştilorrdquo tacircnărul coleg lituanian spunacircndu-mi că pe lacircngă modernismul de faţadă al poeziei acestuia Mieželaitis e considerat un colaboraţionist la nivel ideologic cu ocupantul sovietic Ne oprim aici Pentru a trece la un alt poet pe care icircl citeam cu interes Justinas Mar-cinkevičius De data aceasta Donatas nu-şi poate ascunde simpatia Da şi lui Marcinkevičius icircncepuseră să i se caute hibe neconcordanţe de bi-ografie atitudine comportament icircn perioada sovietică dar şi icircn timpuri de icircntoarcere de filă a istoriei bdquocercetacircndu-i-serdquo minuţios orice pas orice gest orice cuvacircnt din perioada cacircnd a icircnceput lupta făţişă pentru inde-pendenţa ţării şi ulterior Presa mai şi inventa ceea ce l-a marcat pe poet dar drept concluzie pe care o poate trage icircnsuşi cititorul reţin spusele lui Donatas bdquoDacă ar fi dorit dar nu a acceptat ar fi putut să ajungă pre-şedintele Lituaniei La icircnmormacircntarea sa oamenii stăteau icircn racircnd kilo-metri icircntregirdquo Iar poezia lui Justinas Marcinkevičius face deja parte din patrimoniul clasic al literaturii lituaniene e prezentă icircn marile biblioteci ale lumii

Icircntre timp (şi răstimp de peste trei decenii) ce mi s-a mai icircntacircmplat icircn spirit lituanian Nu pot să nu-mi amintesc fără efort că am tradus din poezia celeia care ca pseudonim icircşi luase numele racircului Nėris (Ne-

j u r n a l 313

man) ce străbate Vilniusul Salomėja Nėris (născută Bačinskaitė) Pu-blicasem ceva icircn 1984 cacircnd se icircmplineau 80 de ani de la naşterea ei apoi am plasat un amplu grupaj de traduceri icircntr-o antologie de lirică universală feminină Iar acum un an mi-a scris poetul Vladas Braziūnas (ne cunoscusem la o bienală a poeţilor la Moscova icircn 2009) rugacircn-du-mă să-i traduc un grupaj de poeme dat fiind că Ambasada Lituaniei icircn Romacircnia icircl invită la manifestări culturale va avea lecturi icircn Piteşti şi la Muzeul Literaturii astfel că ar vrea ca versurile sale să fie pe icircnţelesul consacircngenilor noştri La racircndul său Vladas a tradus poeme de-ale mele pe care le regăsesc iată icircn almanahul festivalului bdquoPrimăvara po-eţilorrdquo pe care mi l-a oferit Donatas (Apropo poezia lituaniană am cunoscut-o şi prin două antologii apărute una la Chişinău alta la Bucureşti avacircndu-i de traducători pe Ion Vatamanu şi Aurel Covaci una icircn 1981 cealaltă ndash icircn 1988 şi de care voi aminti vorbi la icircntacirclni-rile mele de aici)

Pe la ora 23 ne despărţim Donatas rostind perfect romacircneşte bdquoNoapte bunărdquo ceea ce ne face icircnsă să ne reţinem cacircteva minute eu icircntrebacircndu-l dacă icircn scurtul său sejur romacircnesc a reuşit să icircnveţe mai multe cuvinte bdquoautohtonerdquo bdquoDa cunosc mai multe icircnsă la modul atomizat disparat venindu-mi greu să le unesc icircnde elerdquo bdquoBine o voi face eu icircn locul tăurdquo zic zacircmbindu-ne şi stracircngacircndu-ne macircna Şi chiar o fac icircn acest jurnal

22 mai

Dimineaţa odihnit icircnseninat sufleteşte mă trezesc cu gacircndul la diho-tomica stare de spirit din titlul conferinţei preconizate pentru 24 mai icircn cadrul participării noastre la festival ndash bdquoSfacircrşitul lumii E timpul să scriem poeziirdquo E un vers al poetului Aidas Marčėnas despre care aflu din antologia bdquoPrimăvara poeziei 2012rdquo că e cu zece ani mai tacircnăr ca mine şi că e unul din cei mai importanţi scriitori contemporani lituani-eni E o intrigă frumoasă dar mai ales fructuoasă icircn această sintagmă Icircn respectivul vers e un bărzăun care bacirczacircie mereu icircn conştiinţa ta ceracircndu-ţi implicit propriile păreri comentarii Astfel că după ce re-vin de la micul dejun mă pomenesc că chiar am unele glosări la bdquoSfacircr-şitul lumirdquo etc Prin urmare pun pe hacircrtie cacircteva detalii din viitoarea mea comunicare

314 R O M Acirc N ĂbdquoIcircntr-adevărrdquo (oare sunt icircndreptăţite aici ghilimelele) icircn ziua (sau poate noaptea) de 21 decembrie a acestui an 2012 (icircn decembrie 1982 eu am vizitat Lituania pentru prima oară) se va icircntacircmpla Sfacircr-şitul Lumii precum se tracircmbiţează escatologic de unii de unele de etc Oricum anticipat această zi a generat o revigorare a fenomenului ipotezelor fine-mundane (ce sunt sau nu prea şi fine) de data aceasta dacircndu-i o tentă modernă Uimitor dar presupusul bdquoapropiat sfacircrşit al lumiirdquo a adus a coboracirct pe mapamond şi foarte multă poezie Scrisă sau doar intuită rămasă icircn intimitatea omului icircn cinemateca de aur a visurilor sale E poezie racircnd de vers icircn icircnsăşi numirile acestor ipoteze Voi icircnşira-lega cacircteva din ele ca pe nişte metafore icircnfrigurate dar parcă nu icircngrijorătoare (Dar de aici icircncolo voi avea nevoie de bdquoconsultaţiirdquo pe net aşa că amacircn pacircnă voi merge la US să deschid calculatorul) De-ocamdată pot trage doar o concluzie de etapă sugerată de bdquofoarte mul-tă poezierdquo declanşată de ceea ce ar icircnchide de fapt orice declanşator al zilei de macircine sfacircrşitul lumii Iar concluzia e că din cacircte se vede nu am mai avea motive să ne temem ci doar motive de a crea icircn continuare poezie dragă coleg Aidas Marčėnas (pe care deocamdată nu te cunosc personal) Spunacircnd bdquoSfacircrşitul lumii E timpul să scriem poeziirdquo tu ai confirmat icircncă o dată că de fapt poetul este cel mai bun bdquospecialistrdquo icircn domeniul sfacircrşitului lumii (A fost poet şi Nostradamus dar icircnaintea sa ndash proto-părintele tuturora Nostru-Adamus)

Las bdquosfacircrşitul lumiirdquo la hotel şi icircncep promenada mea matinală O iau spre turnul cu patru ceasuri spre catedrală Icircn interiorul vast boltit ndash pe stacircnga o garderobă la vedere cu umeraşe pe care stau robele albe ale preoţilor şi ajutoarelor ce vor ţine slujba Vine un slujitor şi icircmpinge garderobă pe rotile spre dreapta prin centrul catedralei apoi spre stacircn-ga icircn faţă după care intră cu ea pe o uşă de pe latura altarului

Probe de orgă Cum mai sună ele icircn acest timp ce urmează nu cu mult după zori Ce inexplicabil straniu-icircnfiorător e sunetul erupt din ţevile lucitoare de prima apăsare de clapă ndash oarecum neaşteptat surprinză-tor

Aflarea icircn acest spaţiu catolic al evlaviei icircmi readuce icircn minte momente din cele cacircte le-am discutat icircn ajun cu Donatas Tacircnărul coleg icircmi vor-bea cu o anumită veneraţie dar şi nostalgie parcă de timpurile cacircnd Lituania se mai icircnchina zeităţilor păgacircne Vreau să spun că nu vibră

j u r n a l 315

tresări la invocarea de către mine a ideii că dacă am fi fost catolicizaţi şi noi romacircnii sigur că destinul ne era cu totul altul Pentru că icircntr-un anumit mod catolicizarea Lituaniei a icircnsemnat şi dependenţa ei (fără independenţă) ba de nemţi ba de polonezi (şi aceştia catolici) care avacircnd ambiţii imperial-colonizatoare atentau la suveranitatea baltici-lor supunacircndu-i deznaţionalizării De aici şi incertitudinea icircn atitudi-nile colegului meu care probabil nu ar fi susţinut că păgacircnismul stră-moşilor săi ar fi fost o cale de salvare (pur şi simplu istoria a neantizat ireconciliabil o atare formă de spirit religios) dar nici nu poate să uite şi unele umbre pe care le-a lăsat catolicismul icircn destinul lituanienilor

Pornesc fără grabă uşor pieptiş prin partea veche a oraşului Clădiri de patrimoniu dar ne-făloase adică deloc icircnalte masive ci cadracircnd cu buna măsură icircn arhitectură şi necesităţi funcţionale umane institu-ţionale Cele mai impunătoare sunt bisericile inclusiv cele ortodoxe ce amintesc că nu cu mult timp icircn urmă pravoslavnicii icircn Vilnius erau icircn număr considerabil Surprize de tot felul chiar pe zidul de vizavi al unui locaş de cult cineva a icircncleiat bdquopăgacircneşterdquo un fel de abţibild ce re-prezintă un mădular bărbătesc cu aripi E o sfidare o profanare o De toate cacircte puţin După care dispoziţia mi-o icircnseninează o sculptură nu foarte arătoasă dar destul de ingenioasă bdquoScară la cerrdquo Un om cu picioarele pe ultimii doi fuscei ai scării şi cu braţele icircntinse spre firma-ment pe albăstrimea căruia se şi profilează distinct icircncadrat de cre-nelurile clădirilor de pe o parte şi cealaltă a străzii icircnguste sculptura fiind plasată icircntr-o piaţă miniaturală Omul de pe fuscei mă face să-mi amintesc de titlul romanului lui Mircea Eliade bdquoScară la cerrdquo aflat icircn biblioteca-mi personală şi icircnsemnat pe cotor de o pată cafenie urmă lăsată de mama sau de tatăl meu acolo la Negurenii de baştină unde icircmi ţineam tomurile agonisite icircn studenţie şi cacircţiva ani după aceea au dat cu peria pe marginile poliţelor dar fără a lua cărţile de pe acestea Şi iată că azi şi acea pată icircntacircmplătoare de vopsea mi se pare un semn atacirct de scump rămas de la părinţi

Icircmi continui plimbarea timpul trece lumea se icircnmulţeşte pe stradă eu ndash cu ochii şi pe chipurile matinale ale oamenilor după o vreme tră-gacircnd concluzia că chiar de sunt baltici lituanienii nu se deosebesc vizibil de cei care populează Chişinăul ndash e un amestec de tenuri bu-cle culori ale ochilor etc Păi da ieri seară Donatas icircmi spusese cam

316 R O M Acirc N Ăaşa bdquoUite cacircnd merg la Riga dintr-o dată se face remarcată deosebirea dintre noi lituanienii şi ei letonii Dacircnşii sunt balticii puri Blonzi cu ochi albaştri Pe cacircnd noi venim dintr-un conglomerat de popoare care au convieţuit aici icircn pace sau războirdquo Asta e şi războaiele sau mai ales ele contribuie la modificarea substraturilor etnice ale lumii Ce să zicem noi cei care bdquode la Racircm ne tragemrdquo

Ca de popas la pas icircntorc icircndărăt spre Uniunea Scriitorilor de unde să-mi ridic ndash am fost poftit ndash onorariul pentru viitoarele manifestări la care voi conferenţia voi citi versuri Dar şi pentru a mă icircntacirclni pentru unele documentări-precizări cu vreun computer

Scriitorii au o casă frumoasă icircn special icircn interior semănacircnd ca mă-reţie de odinioară cu sediul USR de pe Calea Victoriei 115 Poate la scară ceva redusă dar frumuseţea bogăţia arhitecturală e pe potrivă Onorariul şi alte detalii mi le dă deja doamna Janina Rutkauskiene care este directoarea ediţiei curente a bdquoPrimăverii poezieirdquo US din Litu-ania icircntruneşte peste 350 de membri de pretutindeni cum zicem noi adică din ţară sau cei ce locuiesc icircn diferite spaţii ale lumii europene sau transoceanice

Pe bancnotele primilor litas (valuta naţională) remarc şi portretul in duo al celebrilor piloţi lituanieni al căror muzeu l-am vizitat icircn 1982 la Kaunas Destine tragice fracircnte la un capăt de cale ce părea să fie şi glorioasă şi luminoasă Glorioasă avea să rămacircnă icircnsă Este vorba de piloţii Steponas Darius şi Statys Girenas (numele sunt şi ele date pe bancnota de 10) care s-au angajat să atingă un nou record mondial de depărtare Icircn 1933 au decolat din New York cu avionul bdquoLituanicardquo au transgresat cu succes Oceanul Atlantic icircnsă s-au prăbuşit icircn condiţii neelucidate cacircnd pacircnă la Kaunas (pe atunci capitala Lituaniei) nu le rămăsese de parcurs decacirct a zecea parte din traseu

Dincolo de tandemul muzical bdquoDoinardquo la noi şi bdquoDainardquo la ei care ar mai fi similitudinile dintre romacircni şi letoni

Icircn după-amiaza zilei la Muzeul Naţional fac cacircteva ore de istorie com-parată carpatino-baltică Iar prima surpriză adevărată vine de la consta-tarea că nu doar noi bdquoDe la Racircm ne tragemrdquo ci ipotetic acelaşi lucru l-au crezut au vrut să-l creadă şi lituanienii Pe la mijlocul secolului XV deci cam pe cacircnd la noi şi-a icircnceput domnia Ştefan viitor ndash cel

j u r n a l 317

Mare pe aceste meleaguri baltice bdquodescalecărdquo o legendă conform căreia lituanienii descind din romani Se spunea că salvacircndu-se de urmăririle tiranului Nero icircnaltul demnitar roman Palemonas (Publius Libon) a debarcat pe ţărmurile baltice icircmpresurate de chihlimbar de unde a şi pornit seminţia principilor lituanieni (A principilor şi principiilor de icircntemeiere etnică) Deci asemenea nouă şi lituanienii au avut obsesia grigoreurecheană conform căreia de la Racircm ne tragem Scopul acestei legendomitizări fiind similar cu al nostru a se distinge ca personalizare etnică pentru a nu se pierde icircn oceanul slav (vorba lui Nicolae Iorga) Cu timpul mitul trece din cronicile lituaniene icircn opere istorico-pu-blicistice artistice utilizate icircn lupta ideologică cu şleahta poloneză Reieşind din teoriile retro-romantice-romanice se propunea ca limba latină (bdquomoartărdquo) să devină limba oficială (vie reicircnviată) a Marelui Ducat al Lituaniei pe la mijlocul secolului XVI ea fiind deja folosită pe larg icircn scris pregătindu-se perspectivele pentru o mişcare generală re-formatoare (Icircn ce priveşte opinia slavilor despre geneza acestui popor baltic o legendă rusească spune că Sfacircntul Petru i-a plămădit frămacircn-tat pe lituanieni din făină de gracircu Icircn timp ce aluatul se usca la soare veni un dulău şi-l icircnghiți Sfacircntul aleargă după patruped şi de cum icircl prinde icircl izbeşte de pămacircnt să salveze neamul lituanian) Iar dacă acel icircnalt demnitar roman Publius Libon icircn ortografierea şi rostirea celor pe care i-a propulsat ca popor se numeşte Palemonas lituanienii i-au rămas adacircnc recunoscători legendarului lor proto-părinte icircn diferite colţuri ale Lituaniei apar 25 de localităţi oraşe şi sate ce se numesc anume aşa ndash Palemonas una dintre ele aflacircndu-se la 84 de kilometri de Vilnius iar o alta ndash la 11 kilometri de Kaunas vechea capitală a ţării

Icircntr-o altă sală a muzeului icircntr-un alt spaţiu al Istoriei aflu că ne ase-mănăm cu lituanienii pacircnă şi icircn scris icircn toate implicaţiile şi imprecaţiile slavone din domeniu Marele Ducat Lituanian a icircnceput să se dezvolte icircncepacircnd cu sfacircrşitul secolului XIV fiinţacircnd pacircnă la finele secolului XVIII din 1569 intracircnd icircn Uniunea statală polono-lituaniană (Žečpospolita ori Abiejų tautų respublika) Marele Ducat Lituanian era polietnic şi policon-fesional icircn componenţa lui adunacircndu-se pămacircnturi din vecini cum s-ar spune Chiar dacă nucleul statal icircl formau lituanienii nu putea să nu se icircntacircmple aproape o predicţie o axiomă poate cei care bdquointrărdquo icircn tine sau pe care icirci aduci tu la sacircnul tău pacircnă la urmă icircţi fac bucata Prin urmare bdquonucleulrdquo rămacircnacircnd ca şi minoritar pe parcursul a circa trei secole lim-

318 R O M Acirc N Ăba oficială a ducatului baltic a fost slavona veche cu implicaţii beloruse ucrainene şi polone Dar şi cu lituanienisme şi latinisme Icircntr-un astfel de limbaj mozaicat a fost elaborat Statutul Lituanian (cod de legi redac-tat icircn 1529 1566 1588) Icircn această limbă confederativă ca icircntocmire convenire au fost scrise primele letopiseţe lituaniene de o compoziţie liberă să zicem cu multe inserţii ndash episoade istorice evenimente legen-de printre care aproape că lipsesc motivele religioase Cu timpul icircnsă icircn Marele Ducat Lituanian se intensifică practica şi influenţa iezuiţilor apar primele cărţi cu mesaj catolic De remarcat că icircn traducerea icircn lituania-na veche a unei cărţi de cult poloneze icircn 1599 icircn prefaţa ei Mikaloius Daukas apăracircnd dreptul limbii lituaniene de a fi utilizată icircn viaţa socială culturală spunea că a-i lua unui popor limba e ca şi cum ar lua cineva soa-rele de pe cer distrugacircnd ordinea lumii nimicind viaţa şi gloria Daukas este considerat icircntacirciul stilist lituanian

Prima traducere a Bibliei icircn limba lituaniană a fost realizată icircn perioada anilor 1579-1590 Să comparăm cu traducerile parţiale icircn limba romacirc-nă a Evangheliei slavo-romacircnă (1551) Evangheliei lui Coresi (1561) Cărţii Psalmilor de la Braşov (1570) Palilei de la Orăştie (1582) pacircnă la traducerea completă a Bibliei (de la Bucureşti) făcută icircn anul 1688 de către Radu şi Şerban Greceanu

Apoi Lituania parcă ar fi trecut şi ea icircntr-o albie asemănătoare celei a nefericitului destin al Moldovei Estice ruptă de ruşi din integritatea moldavă romacircnească icircntre anii 1864-1904 icircn această ţară colonizată este interzisă editarea cărţilor cu caractere de litere latine (Şi icircn sala de muzeu icircn spaţiul Istoriei eu icircmi imaginez cum asemenea nouă icircn 1988-1989 cu un secol şi ceva icircn urmă mulţimile de lituanieni ar fi scandat bdquoLimbă alfabetrdquo Da e aici niţel din ceea ce se numeşte ironia sorţii Sorţilor ndash da şi ca destine şi ca zaruri)

O altă afinitate dintre noi din păcate tristă şi ea ne-o oferă destinele documentelor originale ale declaraţiilor de independenţă a Lituaniei şi Moldovei Precum pe 7 aprilie 2009 s-a pierdut originalul declaraţi-ei de independenţă păstrat icircntr-un seif la preşedinţia din Chişinău icircn vicisitudinile timpurilor a dispărut şi documentul iniţial despre inde-pendenţa Lituaniei (Lietuvos Nepriklausomybės Aktas) dar ca moşte-nire sine qua non s-a păstrat spiritul său acele precepte laconice consti-tuind baza constituţională a statului baltic modern

j u r n a l 319

De fapt precum reiese din tristele noastre exemple uneori căutarea ac-telor statale de bază duc la fascinante aventuri impuse de ocurenţe nu dorite de cineva icircn mod special Astfel originalul declaraţiei de inde-pendenţă a Lituaniei fusese icircncredinţat spre păstrare lui Jonas Basana-vičius preşedintele Consiliului la semnarea Actului de la 16 februarie 1918 act care mai apoi nu a fost niciodată publicat sau utilizat icircn vreo chestiune sociopolitică Despre existenţa sa presa a scris abia icircn 1933 fără icircnsă a se şti unde s-ar găsi documentul a cărui copie era utilizată icircn probleme cotidiene păstrat icircn arhivele prezidenţiale pacircnă icircn 15 iunie 1940 zi icircn care Lituania se pomeneşte icircn faţa ultimatumului URSS care i-a şi curmat independenţa (Icircn Moldova Estică parte componen-tă a Romacircniei hoardele sovietice au năvălit pe 28 iunie 1940) După acea dată s-au pierdut atacirct urmele originalului cacirct şi ale copiei declara-ţiei de independenţă care continuă să fie căutate de istorici dar şi de simpli aventurieri Icircn 2006 la cercetarea zidurilor casei omului politic Petras Vileišis au fost descoperite două facsimile ale copiei respectiv din 1928 şi 1933 ce reproduc relativ fidel dar nu exact varianta iniţia-lă a declaraţiei de independenţă

Am remarcat nu o dată că atunci cacircnd stai cu carnetul icircn macircnă şi iei note din legendele vitrinelor exponatelor trezeşti interesul lucrători-lor unui muzeu sau altuia Aşa mi s-a icircntacircmplat şi la Vilnius cacircnd fără să fi solicitat un ghid s-a apropiat icircnsuşi ghidul bdquobenevolrdquo şi generos de mine După un scurt dialog de cunoaştere recunoaştere mutuală dna Danute se oferă să mă ajute icircn elucidarea momentelor care m-ar intere-sa despre Lietuvos nacionalinis muziejus fondat icircn 1952 Predecesorul instituţiei a fost Muzeul de antichităţi din Vilno icircntemeiat cu o sută de ani mai icircnainte de Eustachy Tyszkiewicz Pe la sfacircrşitul secolului XIX icircn fondurile sale se aflau peste 12 mii de exponate printre care mari colecţii de bronz din diferite ţări grafică mumii egiptene şi statuete ale mulţimilor de zeităţi arme goblenuri picturi ediţii bibliografice rare sculpturi vase etrusce pacircnzeturi japoneze şi chineze ceramică etc

M-am oprit icircndelung icircn faţa vitrinelor cu rămăşiţele de uniformă ale ofi-ţerilor şi oştenilor lui Napoleon galoane caschete ca nişte jobenuri de luptă Mă scoase din adacircnca-mi concentrare vocea dnei Danute bdquoVilniu-sului i se mai spune oraş construit pe oseminte umanerdquo Da uşor de icircnţeles această grea constatare pe aici au fost cacircmpurile de bătălie ale

320 R O M Acirc N Ălui Napoleon ale ruşilor prusacilor polonezilor hitleriştilor bolşevici-lor partizanilor lituanieni O bătălie care cu intermitenţe nu prea mari a durat cam două secole la racircnd Acum vreo doisprezece ani cacircnd se de-molau clădirile şubrede de pe la periferiile capitalei a fost descoperit un mormacircnt comun ndash imens cu mii de schelete umane aranjate ordona-te icircn straturi Obiectele rămăşiţele de tot felul şi monedele descoperite acolo dovedeau că necropola era de pe timpurile lui Napoleon din acea iarnă de groază a anului 1812 (noi pruto-nistrenii icircncă nu căzuserăm sub cizma muscălească mai era pacircnă la 16 mai) care a şi decimat pacircnă atunci jumătate de an să zicem glorioasa armată franceză Armată spul-berată (şi) de spulberele iernii diavoleşti cu temperaturi de pacircnă la fost minus 37 de grade Celsius După dezastru corsicanul icircncoronat spuse-se bdquoAm comis două erori Prima a fost că am mers la Moscova A doua că am rămas prea mult acolo De la sublim la ridicol nu-i decacirct un pas Pacircnă pe 6 noiembrie eram stăpacircnul Europei Acum nu mai suntrdquo Icircnsă armata bdquodrogatărdquo de fascinaţia geniului (nu obligatoriu bun) al icircmpă-ratului Napoleon a regenerat a reapărut parcă icircn toată fala sub tricolo-rul Franţei numai că icircn iunie 1915 la Waterloo avea să lase icircn urma ei dramaticul sugrumatul nazonatul ecou al acelei exclamaţii bdquoLa garde meurt mais ne se rend pasrdquo Dna Danute mă conduce spre un monitor din adacircncul sălii spunacircndu-mi că pot viziona filmul bdquoArmata pierdută a lui Napoleonrdquo icircn care se vorbeşte şi despre necropola de la Vilnius Icircnsă documentarul are o durată de peste 50 de minute astfel că doar iau act zicacircndu-mi să-l vizionez pe net adresa ndash chiar şi una romacircnească ndash fiin-du-i următoarea wwwtrilulilurovideo-culturaarmata-pierduta-a-lui-napoleon-documentar-2011 (Sper că şi cititorul va lăsa filmul pentru bdquomai apoirdquo continuacircnd să citească prezentele note) Prin urmare mi-lităreşte fac stacircnga-mprejur de la display continuacircnd să hălăduiesc prin alte săli ale imensului muzeu culegacircndu-le genericele tematice Marele Ducat al Lituaniei Lituania icircn sec XIX Viaţa ţăranilor textile de interior şi veşminte Interiorul caselor Muzica Confecţionarea crucilor ndash icircn această expoziţie ce reflectă o icircndelungată tradiţie autohtonă aflacircndu-se mo-numente memoriale sculptură populară cruci din fier forjat cioplite icircn lemn icircn dependenţă de caracteristicile etnografice regionale O mulţi-me de figurine ale icircngerilor fotografii cu procesiuni ritualice Acum mai mulţi ani această tradiţie a fost inclusă de UNESCO icircn Catalogul capo-doperelor orale şi nemateriale ale moştenirii umanităţii

j u r n a l 321

Rezumativ vorbind icircn compartimentele sale (istorie şi istorie nouă arheologie etnografie numismatică şi iconografie) Muzeul Naţional deţine circa 800 de mii de exponate

Icirci mulţumesc doamnei Danute pentru ghidaj ies icircn spaţioasa curte a muzeului icircn faţa căruia domină statuia Regelui Mindgaus pe tron La cacircţiva paşi ndash parcul bătracircn dar nu prea mare pe una din băncile căruia mă odihnesc o vreme Soarele e cu adevărat torid iar umbra arbori-lor seculari ndash icircntremătoare Şi ndash o rememorare despre ceea ce simţeam acum cacircteva secunde dacă afară sunt plus 27 de grade Celsius icircn săli-le muzeului (prelung clădirea cu două niveluri are cam peste 100 de metri ndash e tot de mers prin ea icircntr-un capăt apoi icircn celălalt) era bdquointer-natrdquo parcă un mijloc de lună martie probabil cu vreo 15-18 grade icircn termometre

Icircn complexul muzeal naţional intră şi Turnul lui Gediminas spre care contra a 5 litas (16 euro) mă urcă funicularul Icircntregul complex arhi-tectural din bolovani masivi de piatră şi cărămidă (nenumărată) con-stituia un castel icircnălţat (sec XIII) din ordinul icircntemeietorului oraşului Vilnius marele duce Gediminas Era castel dar şi bastion de apărare şi temniţă astăzi ndash unul din cele mai atractive spaţii pentru turişti fie şi din motivul că dimpreună cu colina pe care se află fiind icircnalt de 48 de metri se vede din fiece punct al capitalei Dar pacircnă a ajunge aici turnul e remarcat de vizitatorii străini şi pe herbul capitalei dar şi pe simbo-lica statală lituaniană După reinstaurarea independenţei la 1 ianuarie 1918 icircn vacircrful turnului a fost arborat pentru prima oară drapelul Litua-niei Din păcate nu pentru mult timp Curacircnd Lituania a fost ocupată de Polonia iar a doua oară tricolorul apare icircn turn icircn octombrie 1939 Dar interveni noua ocupaţie cea mai dură sălbatică ndash sovietică (Alte asemănări dintre noi pruto-nistrenii şi lituanieni consecinţele macircrşă-viei istorice numită Pactul Ribbentrop-Molotov) Icircn timpul războiului al doilea mondial turnul a avut de suferit mult La icircnceputul mişcării de eliberare naţională de la sfacircrşitul secolului trecut pe 7 octombrie 1988 tricolorul lituanian este din nou arborat aici Probabil de data aceas-ta pentru totdeauna Aşa să fie Ita sit (lat) Taigi bukite (lit) ndash zic amintindu-mi de acel lanţ viu de oameni ţinacircndu-se de macircini pe dis-tanţa Vilnius ndash Riga ndash Tallinn lanţ pentru a consfinţi libertatea noastră dar şi a lor libertatea Statelor Baltice atacirct de urgisite şi ele ca şi noi de

322 R O M Acirc N Ăaceleaşi nedreptăţi sovietico-barbare De pe colina unde se află turnul Gediminas văd icircn dreapta departe peste Neman (Neris) turnul de televiziune unde icircn 1990 tancurile sovietice au strivit tineri lituanieni care icircşi apărau libertatea cuvacircntului ce trebuia să fie auzit şi bdquovăzutrdquo de lumea icircntreagă libertatea asediată de trupele speciale demente asedi-ată icircn turnul de televiziune de unde clama viitoarea re-independenţă re-eliberare re-icircnălţare icircntru demnitate de popor de stat ndash baltic ne-icircnfricat

Urc cele trei niveluri ale turnului Gediminas La al doilea cat rog un domn neamţ să mă fotografieze lacircngă o fantomă teutonă zalele cap ndash picioare ale unui fost cavaler plasat cuminte icircntr-o nişă cu gură de foc cacircndva astăzi ndash gură din care se deschide un unghi al unei părţi din panorama Vilniusului Iar sus icircn turn sub soarele arzător sub facirclfacircitul sonor al drapelului lituanian vacircntul icircţi resfiră pletele (pentru ca pro-babil să ţi se bronzeze şi creştetul) Panorama deplină a capitalei cu apa strălucitoare a Nemanului Declanşatoarele aparatelor de fotogra-fiat Cred că lui Marc Chagall i-ar fi plăcut şi acoperişurile Vilniusului să le picteze ca pe cele din Vitebsk

Sentimentul de a nu-ţi veni să cobori pentru că e bine aici frumos maiestuos chiar Ce curios şi benefic melanj de jar solar şi răcoare de briză altisimă Icircnsă acolo jos urbea e ademenitoare cu alte şi alte vesti-gii astfel că foarte atent faci primul pas al doilea al treilea pe scările destul de abrupte sprijinindu-ţi antebraţul de arama rece a balustradei şi această bdquoinjecţierdquo la diferenţa de temperatură metal ndash corp uman te icircnfiorează parcă ţese ceva icircn interiorul tău

Pe aleea ce o ia icircn diagonală de la pragul muzeului spre piaţa catedralei ţi se icircntacircmplă să vezi şi reversul vieţii obişnuite pe două bănci stau in-stalaţi bdquoca acasărdquo trei boschetari Doi bărbaţi şi o femeie ce au discuţia şi grijile lor Donatas icircmi spunea ieri că icircn Lituania cerşetoria este in-terzisă prin lege ceea ce icircnsă nu poate icircmpiedica pe vreun biet nevoiaş sau nenorocos (şi) din proprie vină slăbiciune de caracter să icircntindă macircna pentru un ban Şi parcă aceasta aici nu se icircntacircmplă defel mai rar ca la Chişinău ba chiar ceva mai des ca la Bucureşti

La capătul aleii pe dreapta ndash un monument nearătos dar ingenios ce-mi icircnseninează oarecum firea icircmi luminează chipul Pentru că am

j u r n a l 323

icircntacirclnit un cunoscut compoziţia de aramă cu basorelieful celui pe care icircl invocă ndash M Dobujinski Da e vechiul meu prieten cu care m-am icircntacirclnit icircn studiul avangardismului şi icircn travaliul de elaborare a unei pa-norame a poeziei numeroaselor curente novatoare din primele decenii ale secolului trecut Amacircn precizările pacircnă diseară sau macircine diminea-ţă cacircnd icirci voi extrage de pe stick atacirct CV-ul cacirct şi unele poeme pe care i le-am tradus pentru antologare

Icircn elementele-i implicite prin spaţiile aerate dintre manifestări (din program constat că acestea se vor icircntacircmpla icircn principiu icircn după-amiezi) un festival de poezie icircţi permite să cunoşti mai bine ndash dacă icircţi propui şi aşa ceva ndash icircntr-un mod inerent comparativ (nu poţi face abstracţie de mediul din care vii) realităţi culturale intelectuale toate ndash sociale cum ar veni icircntre limite geografice bdquofixerdquo (aici ghilimelele ar vrea să sugereze multă relativitate ndash icircn manifestarea spiritualităţii unui popor sau a altuia nu pot exista hotare decacirct concepute relativ şi delimitativ precum avem noi romacircnii de pretutindeni astfel există şi lituanieni de pretutindeni stabiliţi icircn multe orizonturi statale internaţionale) Iar dat fiind că hotelul icircn care stau este icircn imediata apropiere a Teatrului Na-ţional bineicircnţeles că gacircndul mă duce şi la eminentul regizor Eimuntas Nekrosjius personalitate de renume mondial care sondează icircn zonele arhaice icircn proto-mitologia folclorului poporului său cu misterioase ră-dăcini păgacircne dar şi a celei baltice icircn general creacircnd reprezentaţii po-etic-metaforice ce pot fi numite ale sincretismului simbolistic bdquoprelun-gitrdquo spre un suprarealism postmodern Această invocaţie e stimulată şi de panourile ce anunţă că peste două zile icircn capitală se va deschide cel de-al XL-lea festival internaţional de folclor

Seara ca pentru o anulare de amacircnare revin la Mstislav Dobujinski cu monumentul căruia m-am icircntacirclnit spuneam chiar icircn plin centrul Vilniusului icircntre Muzeul Naţional şi Turnul Catedralei S-a născut (1875) icircn Novgorod icircn familia unui ofiţer de artilerie familie ce des-cindea dintr-o veche spiţă de nobili lituanieni Frecventează gimnaziul la Vilno (Vilnius) Icircn anii 1895-1899 studiază dreptul la Universitatea din Petersburg După primul curs icircncearcă să susţină admiterea la Aca-demia de Arte dar eşuează Icircnvaţă pictura icircn studiouri particulare Icircn 1899-1901 la Muumlnchen frecventează şcoala lui A Achbe Debutează icircn calitate de grafician ilustracircnd cărţi şi reviste printre care operele lui

324 R O M Acirc N ĂF Sologub A Remizov V Ivanov G Ciulkov dar şi pe cele ale clasici-lor literaturii universale ndash A Puşkin F Dostoievski H-C Andersen Grafica icirci aduce celebritatea A activat icircn diverse teatre importante din cele două capitale ruse Icircn 1924 icircşi ia cetăţenia lituaniană lucracircnd icircn teatrul din Riga şi cel din Kaunas Icircn 1939 pleacă icircn SUA să elaboreze decorul spectacolului dostoievskian bdquoDemoniirdquo Nu mai revine icircn Li-tuania ocupată de sovietici trecacircnd printr-o perioadă de privaţiuni şi grele icircncercări Moare icircn 1957

Dintre textele pe care i le-am tradus icircl reţin pe acesta intitulat După reprezentaţia piesei Teatrul de bacirclci a lui Blok bdquoUmbre pe pereţi Pe măşti Plescăie-n ciudată horă Umbre şi măşti ndash Icircn Lume ndash totul Sub măşti ndash măştile Sub ele icircnsă ndash Nimicul bdquoNimiculrdquo se repetă Apăru dublura lui Pierrot ndash Arlechin ndash Miri gemeni O singură mireasă După uşă ndash Moartea Dincolo de pămacircnt sub picioare ndash Tăcere ndash Nimic Icircntr-acolo ndash Arlechinul Dintr-acolo ndash Moartea ndash Eternă mireasă Soţie şi Mamă ndash Bucură-te Pierrot Tu eşti unul şi mire Mireasa-i icircn urmă ndash Aşteaptă nu vezi Nu placircnge Pierrot Tu eşti mire ndash tu eşti dublat Vei icircmbrăţişa Arlechinul Icircn icircmbrăţişa-rea Eirdquo

Aceste versuri par a fi perfect potrivite cu vecinătatea Teatrului Naţi-onal pe frontispiciu cu un trio de statui trei graţii icircn negru ce poartă măşti aurii-stălucitoare E o faţadă destul de expresivă

J u r n a l 325

Antonina SAcircRBUOmul condamnat la memorie

A şti icircnseamnă să-ţi aduci aminte

Printre icircntacircmplările obişnuite ale unei zile de toamnă intervine uneori glasul preaclar al memoriei Sacircmbătă 13 octombrie 2012 am călătorit spre Mănăstirea Frumoasa din zona Codrilor seculari ai Moldovei Nu mai fuse-sem la mănăstire de vreun an Fiindcă navi-găm mereu sub zodia lipsei de timp fiindcă indiferenţa şi goana după vacircnt fac imposibilă ieşirea pe drumul cel icircngust

Sacircmbătă am auzit o voce care parcă a strigat şi am pornit spre mănăstire Ploiţa paşnică a icircnceput pe la Vatra şi ne-a ţinut motiv de bu-curie icircn drumul tur-retur La poartă aglome-raţie mare de autocare şi maşini mici Lume multă O fi fiind sărbătoare

Icircntreb pe primul icircntacirclnit ce eveniment se icircn-tacircmplă la mănăstire e poate vreo sărbătoare ortodoxă Răspunsul vine de la femeia ţinacircnd stracircns de macircnă un copil de vreo 5 anişori bdquoLa mănăstire icircn fiecare zi e sărbătoare aici icircn fie-care zi ne rugăm pentru pacea lumii Noi am venit de la nord am adus copiii icircn excursie Icircn drumurile noastre de zi cu zi adeseori se icircntacircmplă să descoperi locuri care-ţi rămacircn la inimă locuri de suflet unde simţim din plin icircnălţarea sufletească liniştea purificarea de care icircn lumea noastră zbuciumată şi violentă avem atacircta nevoie Locuri ale lui Dumnezeu

AS ndash jurnalistă membră a Uniunii Jurnaliştilor

din Moldova autoarea volumelor de proză Colaje (2006) Pe muntele Hermon

ninge (2008) alcătuitor al culegerii Mănăstiri

basarabene (1995)

326 R O M Acirc N Ăpentru noi oamenii Am gacircndit să le arătăm şi copiilor Astfel de col-ţuri de ţară amintesc de trecutul neamului şi de oameni care au fost şi care au lăsat astfel de laquourmeraquo Ne macircndrim că le avemrdquo Doamna a stracircns şi mai tare macircnuţa băieţelului şi privind mirată geanta noastră burduşită s-a icircntors zicacircnd bdquoSă mergem Mircea că ne udă ploaiardquo Cu certitudine predă istoria sau limba romacircna şi a avut şansa să se pro-ducă Mie mi-a fost dragă femeia venită din nord Pentru atitudine Pă-cat că nu am icircntrebat-o cum se numeşte păcat

Mănăstirea Frumoasa este unul dintre acele locuri despre care vorbise doamna care ţinea un copil de macircnă

La 1937 icircn luna iulie preotul Dimitrie Micşunescu a vizitat mănăs-tirea lăsacircnd următoarea impresie bdquo22-23 iulie 37 Mănăstirea Fru-moasa Oprim icircn faţa chiliilor de la stăreţie Iată şi părintele stareţ pro-tosinghelul Nicolae Ivancenco plin de viaţă şi veşnic cu zacircmbetul pe buze trăind blacircndeţea şi bunătatea inimii sale Ne vorbeşte cu multă prietenie şi dragoste despre sfacircnta mănăstire laquoAici şi-a avut metania şi Iosif Naniescu Mitropolitul Moldovei care a adus icircn dar multe cărţi moldoveneşti pe care citim şi cacircntăm noi azi neuitacircnd că aici a slujit ca frateraquo Soarele coboară spre seară iar călugării icircmbujoraţi de soare cu plete cărunte intră unul cacircte unul sosind de la cacircmp şi se icircndreaptă spre trapeză spre a cina viaţa fiind de obşte Simţi o nesfacircrşită dulceaţă privindu-irdquo

Dacă Mănăstirea Frumoasa nu ar fi fost supusă calvarului invaziei unei oracircnduiri nedrepte prin care au trecut toate locaşele de cult din Basarabia poate că acel peisaj acel Duh despre care scria cu emo-ţie părintele Micşunescu sporea Nesfacircrşita dulceaţă creştea Dar devastarea din perioada sovietică a ajuns pacircnă acolo icircncacirct mănăsti-rea a găzduit mai multe instituţii civile orfelinat şcoală pentru copii surdo-muţi penitenciar pentru minore şcoală internat pentru copii alienaţi mental

Numele şi fapta celor cacircţiva monahi şi monahii care au schimbat faţa Mănăstirii Frumoasa de la 1994 icircncoace le vor bdquoicircncăpeardquo un manual de istorie a neamului Sau o simplă cronică a Mănăstirii Frumoasa le va icircnveşnici slujirea Cineva icircmi şopteşte la ureche Dumnezeu scrie cărţile altfel

J u r n a l 327

Dacă există o conştiinţă aminteşte-ţi

Mă icircntorc icircn peisajul zilei de 13 octombrie 2012 La trapeză miros de sarmale şi colivă Maica Andreea ne invită la o masă de pomenire pen-tru monahia Pahomia de la a cărei trecere Dincolo se icircmplineşte jumă-tate de an

Racircnd pe racircnd apar măicuţele Icircşi spală macircinile şi se aşază la masă Părin-tele binecuvacircntează sfacircnta pacircine Maica stareţă egumena Benedicta icircmi povesteşte cu bucurie bdquoAzi am icircncheiat amenajarea cimitirului Zi de mare pomenire Am dat ţăracircnei am icircntors osemintele pe care le-am scos din vechiul cimitir Cacircnd s-au icircnceput lucrările de reamenajare renovare a mănăstirii am descoperit mai multe oseminte Am desco-perit şi două cărămizi pe care erau gravate numele călugărilor Există o tradiţie icircn ortodoxie monahilor li se aşază la căpătacirci o cărămidă pe care este sculptat numele de călugărie Presupunem că cimitirul vechi a fost icircn dreapta Bisericii Adormirea Maicii Domnului Tot ce am găsit acolo şi ce am putut salva am aşezat icircn noul cimitir care se află acum icircn par-tea dreaptă de la poarta de intrare icircn mănăstire Locul este deschis are amplasament bun este luminat de răsăritul soarelui Cu icircntreaga obşte am reuşit să aşezăm acest loc sacru al celor care sunt şi care vor mai fi insulă a strămoşilor a focului aprins Cine are ochi icircntrezăreşte printre inscripţii semne şi simboluri ce vom fi noi macircine Iar ce am fost ieri ne icircndeamnă să ne amintim Cimitirul este un sfacircnt osuar al celor care au crescut locaşul Din acest 13 octombrie cimitirul Mănăstirii Frumoa-sa nădăjduim să nu mai repete soarta celuilalt celorlalte Dacă există o conştiinţă ea te icircndeamnă ndash aminteşte-ţi de strămoşi Cinsteşte-irdquo

Final

Sacircmbătă venisem la Frumoasa să asist la un ritual pentru mătuşa mea Lidia Apostol care a părăsit această Vale a Placircngerii pe 14 septembrie 2012 Dumnezeu să o aşeze cu drepţii

Părintele Teodosie a oficiat slujba care se numeşte bdquotrecerea celor 24 de vămi ale văzduhuluirdquo Recunosc a fost pentru mine o noutate Maica Paisia a cacircntat Maica Andreea a urmat serviciul la pangar unde avea as-cultare Cacircnd Părintele spunea numele mătuşii mele icircmi aminteam de anul 1991 Atunci un preot venit din Vest mi-a povestit despre prima femeie care s-a creştinat bdquoSă ţii minte se numea Lidiardquo Interesant

328 R O M Acirc N Ăde ce rudele o strigau Lida Toate natura şi Duhul erau icircn spiritul mă-tuşii mele Ploaia cuminte racircnduiala ndash cu icircncetul oamenii cei pe ca-re-i iubea Alesesem să venim la Mănăstirea Frumoasa tot respectacircnd o ultimă dorinţă testamentară a celei plecate de curacircnd Ultimele luni măcinată de durere şi devastată de tristeţea plecării pe care o vedea inevitabilă căuta liniştea ca pe o apă vie Icircn lunga căutare se aşeza pe pragul din verandă şi privea afară Facircntacircna florile masa scaunele Par-că le vorbea bdquoAcestea toate acolo nu le voi mai icircntacirclni Totul rămacircne oamenilor altora care vinrdquo

Stropii reci de ploaie adierea vacircntului din acest peisaj autumnal icircmi cuprind sufletul şi parcă icircl eliberează de despărţirea staţionată de o veş-nicie icircn forul meu interior Privesc calm pămacircntul aşezat peste mor-mintele proaspăt ridicate icircn cimitirul Mănăstirii Frumoasa ndash loc plin icircncă de verdeaţă de culoare şi unde liniştea perfectă a unei dimineţi de sacircmbătă te icircndeamnă să-ţi aminteşti

3

S UMAR

PRO DIDACTICA

ARGUMENT

Doina Drăguţ

Dorina BALMuŞ

Constantin ŞChiopu

Simona ChiŞ

Stejărel oLAru

Adrian Dinu rAChiEru

Maria ChEţAn

Doris MironESCu

iulian BoLDEA

Ana BAnToŞ

iulian BoLDEA

Postmodernismul o reluare didactică 99

Dimensiuni ale ontopoeticii eminesciene 107

Interpretarea textului literar prin tehnica generării de alternative 86

Arta cuvacircntului icircn teatrul lui Marin Sorescu 93

Limba romacircnă marca noastră identitară 8

Un proiect de maximă oportunitate 7

Fănuş Neagu un dionisiac 33

Profilul omului demonic icircn Vizita stelei personale de Ştefan Aug Doinaş 57

M Blecher şi revelaţiile bolii Inimi (deloc) cicatrizate 67

Expresivitatea interogaţiei critice 48

Literatura de la Est de Prut şi reflexele brutalităţii istoriei Nicolai Costenco 10

Acad Alexandru Surdu şi fascinaţia conceptelor 76

CRITICĂ ESEU

PORTRET

4 R O M Acirc N Ă

Ana BAnToŞConfluenţe literare romacircno-franceze individualitate alteritate modernitate 172

ion CojA

Cristinel MunTEAnu

Cristinel MunTEAnu

Adriana Maria roBu

Anatol ErEMiA Lilia STEgărESCu

Diana VrABiE

Cristian SABău

Diana VrABiE

Servici sau serviciu 147

Despre motivarea contextuală a frazeologismelor 116

Despre expresia cai verzi pe pereţi (o icircncercare etimologică) 152

Specificul funcţiilor textuale coşeriene icircn discursul publicitar 129

Sate gemene cu denumiri identice 162

Reverberaţii ale modelului cultural francez icircn context european şi universal 168

Reflectarea unui tip de eveniment icircn presa europeana neolatină sau cacirctă icircncredere poţi să ai icircn presă 196

Spovedanie pentru icircnvinşi de Panait Istrati dimensiunea europeană a reportajului romacircnesc 187

LIMBA ROMAcircNĂ AZI

COŞERIANA

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

ITINERAR LEXICAL

COLOCVIU

Maria ABrAMCiuC

Ana ghiLAŞ

Modelul cultural francez tabloul unor conexiuni 180

Critica psihanalitică franceză şi modernitatea actului critic romacircnesc 192

Valerica DrAiCA Dumitru DrAiCA60 de ani de la ultima reformă ortografică icircn limba romacircnă (1953-2013) 138

5

Dorin CiMpoEŞu

gina niMigEAn

Criza constituţională din Republica Moldova 212

Transferul limbii romacircne icircn intenţia multilingvismului promovat prin Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi 201

ion onuC nEMEŞ

Vlad SărăTiLă

Dinu poŞTArEnCu

Ludmila CoToMAn Eugen STErpu

Angela SAVin-ZgArDAn

Pe urmele mitice ale copilariei 256

Macircnzul cu coarne sau bdquoVacircrtejul icircn deşertrdquo 237

Limba romacircnă icircn sfera icircnvăţămacircntului din Basarabia (I) 219

Argumente icircn favoarea pastelului 262

O carte necesară filologilor Studii de gramatică și istorie a limbii romacircne literare 269

Eugen STERPU Pictura ca obiect (pagini color) i-Viii

POESIS

ARHIPERSPECTIVE

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

LECŢIILE ISTORIEI

nicolae MăTCAŞNe-a spart fortuna-n două răsuflarea Vă eclipsează statul planeta Eminescu Ca un Ogravecnus damnat ne-ncetat să-mpletească N-am trecut prin viaţă ca prin hol O fi fiind ea viaţa-n cer frumoasă E cu ochi şi cu spracircncene cu asemenea şrapnele 233

6 R O M Acirc N Ă

ion CioCAnu

Doina CErniCA

Cugetări incitante memorabile 281

Ilie Boca şi drumul care se face mergacircnd 286

Vlad MiSChEVCA

Leo BuTnAru

Antonina SAcircrBu

bdquoPrutul esta ni dispartirdquo 292

Jurnal despre amacircnatul sfacircrşit al lumii (I) (Lituania 21-28 mai 2012) 307

Omul condamnat la memorie 325

NAŢIONALUL IcircN RAMĂ

JURNAL

Vasile BAjurEAnu

Alina nour

Lingua Latina Iuridica ndash un imperativ inerent al demersului specializat 273

Foka ndash simbol al deportării bdquobineluirdquo icircn bdquorăurdquo şi viceversa 276

7

Un proiect de maximă oportunitate

Deşi icircn ultimii ani s-a icircnregistrat o creştere a numărului de cărţi broşuri ziare cu grafie latină icircn colecţiile bibliotecilor publice ponderea acestora rămacircne icircncă mult sub nivelul necesităţilor reale Astfel din fondul total de publicaţii gestionat de biblioteci potrivit unor statistici cartea icircn lim-ba romacircnă constituie aproximativ 25 Prin urmare şi după trecerea a 24 de ani de la aprobarea legislaţiei lingvistice bibliotecile noastre se confruntă cu o mare lipsă de literatură indispensabilă organizării proce-sului de icircnvăţămacircnt Avacircnd icircn vedere că biblioteca şcolară este o compo-nentă esenţială a oricărei strategii pe termen lung de educaţie informare şi dezvoltare economică socială şi culturală considerăm că implementa-rea proiectului bdquoRevista laquoLimba Romacircnăraquo icircn fiecare şcoală din Republica Moldovardquo este de maximă oportunitate şi sperăm că acesta va contri-bui la satisfacerea exigenţelor actuale de informare a elevilor studenţilor şi cadrelor didactice Am dori foarte mult ca prin intermediul bdquoLimbii Romacircnerdquo să sporim cantitativ şi calitativ şansa de a asimila metodele performante de predare şi studiere a limbii şi literaturii romacircne Ne pro-punem cu susţinerea specialiştilor icircn domeniu să revigorăm schimbul de idei şi de experienţă icircntre profesorii interesaţi de noutăţile didactice să stimulăm interesul general pentru studiul limbii literaturii şi culturii romacircne icircncurajacircnd caracterul sistematic de icircnsuşire şi răspacircndire a cu-noştinţelor

Icircn acest context adresăm bibliotecarilor profesorilor studenţilor licee-nilor elevilor rugămintea de a ne ajuta să instituim un flux informativ continuu cu finalităţi reciproc avantajoase pe dimensiunea revistă ndash ci-titor ndash icircnvăţămacircnt

Aşteptăm mesajele dumneavoastră pe adresa Căsuţa poştală nr 83 bd Ştefan cel Mare nr 134 Chişinău 2012 sau pe adresa de e-mail romanainscoalagmailcom Vă rugăm să ne comunicaţi opiniile dum-neavoastră despre revistă să ne sugeraţi ce teme subiecte aţi dori să abordăm icircn bdquoLimba Romacircnărdquo aşa icircncacirct publicaţia noastră să răspun-dă intereselor şi exigenţelor procesului educaţional actual şi desigur să icircntrețină un consens cu preocupările şi aşteptările dumneavoastră

Colegiul de redacţie

8 R O M Acirc N Ă

Stejărel OLARULimba romacircnămarca noastră identitară

SO ndash Secretar de Stat Ministerul Afacerilor Externe al Romacircniei Departamentul

Politici pentru Relaţia cu Romacircnii de Pretutindeni

Limba este un prim element de identitate icircn evoluţia unei persoane Aşa cum spunea foarte sugestiv Nichita Stănescu limba este o patrie icircn sine icircn care locuim icircn care ne simţim con-fortabil prin care comunicăm ne facem cu-noscuţi pe noi şi ideile noastre Limba romacircnă reprezintă o marcă identitară veche pentru că ea este vorbită icircn acelaşi spaţiu de multă vreme Prezenţa şi statornicia ei pe un teritoriu extins sunt o dovadă a importanţei acestei frumoase limbi romanice studiată şi icircn Occident icircn Chi-na sau Japonia Să ne aducem aminte de faptul că Mihai Eminescu a fost tradus icircn limba chi-neză iar Nichita Stănescu este unul dintre la-ureaţii romacircni ai prestigiosului premiu Herder Aceste realităţi se traduc printr-un interes larg răspacircndit pentru limba romacircnă care fără a fi o limbă universală a reuşit să pătrundă pe pieţe intelectuale dintre cele mai variate

Aşadar putem afirma că limba romacircnă este o prezenţă notabilă prin bogăţia ei lexicală prin fondul deosebit de cuvinte prin influenţele şi icircmprumuturile prin care a trecut Ea rămacirc-ne limba romacircnilor oriunde s-ar afla aceştia poarta către o identitate aparte aceea a celor care vorbesc şi preţuiesc limba romacircnă

Recunoaştem şi apreciem rolul foarte impor-tant al revistei bdquoLimba Romacircnărdquo care pe par-

a r g u m e n t 9

cursul a două decenii promovează neicircntrerupt atacirct valoarea estetică şi stilistică a limbii romacircne cacirct şi dezbaterile despre evoluţia ei O astfel de prezenţă este indispensabilă icircn Republica Moldova din mai multe motive Icircn Republica Moldova se vorbeşte limba romacircnă fapt care nu poate fi tăgăduit sau contrazis de nimeni Peste Prut se vorbeşte o ro-macircnă foarte frumoasă densă şi nuanţată capabilă să icirci icircnzestreze pe vorbitorii ei cu un bdquopaşaportrdquo lingvistic european limba romacircnă

Icircn Republica Moldova există un public generos şi sensibil la fenome-nele culturale actuale receptate mai ales prin intermediul limbii romacirc-ne Cititorii de aici preţuiesc proza şi poezia de limba romacircnă drama-turgia şi tot ce se transmite valoros prin limba romacircnă Chişinăul este un oraş cosmopolit cu oameni care au nevoi culturale rafinate cu un public exigent cu o bogată şi diversă viaţă literară şi artistică Şi icircn acest climat spiritual excepţional limba romacircnă se poate considera la ea acasă

Salut aşadar derularea proiectului bdquoRevista laquoLimba Romacircnăraquo icircn fie-care şcoală din Republica Moldovardquo lansat chiar cu prilejul Zilei Lim-bii Romacircne la 31 august Doresc mult succes publicaţiei viaţă lungă şi realizări fructuoase Icircmi exprim convingerea că multe dintre contribu-ţiile revistei vor genera reacţii intelectuale de succes vor spori numărul de cititori şi vor conduce la consolidarea unei reţele a celor care studi-ază limba şi literatura romacircnă

10 R O M Acirc N Ă

Ana BANTOŞLiteratura de la Est de Prut şi reflexele brutalităţii istoriei Nicolai Costenco

Traseul pe care poate fi urmărită identificarea lui Nicolai Costenco cu propriul eu uman moral artistic este cacirct se poate de sinuos pes-te caracterul complicat şi destinul dramatic al omului Nicolai Costenco suprapunacircndu‐se drama poporului romacircn Nicolai Costenco ilustrează poate cel mai complex şi mai distor-sionat destin al creatorului basarabean din se-colul al XX‐lea Icircn mare parte creaţia sa a fost judecată după scrierile sale apărute pacircnă prin anii rsquo80 cacircnd icircncă nu erau cunoscute Povestea Vulturului scrisă icircn 1955 şi apărută icircn 1998 şi Din bezna temniţei (scrisori din Gulag) pu-blicată icircn 2004 subiectivismul celor care i‐au estimat scrierile fiind determinat şi de graba de a da verdicte Deocamdată un punct de vedere mai echilibrat icircn acest sens a icircncercat să‐l formuleze Theodor Codreanu (vezi arti-colul Nicolai Costenco văzut de Victor Teleucă bdquoLimba Romacircnărdquo 2012 nr 1‐2 p 177‐180) care identifică icircn Costenco icircn bdquodemnitatea singurătăţiirdquo acestuia modelul existenţial al lui Victor Teleucă

Autocaracterizacircndu‐se icircn Povestea Vulturului Nicolai Costenco afirmă că icircn perioada activi-tăţii sale la bdquoViaţa Basarabieirdquo era un continua-tor al bdquovechiului curent ţărănesc promovat de revista bdquoSemănătorulrdquo şi colaboratorii ei bdquosă-mănătoriştii Vlahuţă Coşbucrdquo Va fi adeptul

AB ndash conf univ doctor habilitat icircn filologie

cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Teorie

Literară bdquoG Călinescurdquo Academia Romacircnă Direcţii

de cercetare literatura romacircnă literatura universală

şi comparată teorie literară Publicaţii recente

Reabilitarea autenticului Culegere de articole și

studii critice Chişinău 2006 Deschidere spre universalism

Literatura romacircnă din Basarabia postbelică

Monografie Chişinău 2010 Literatura basarabeană şi

modelele literare europene Bucureşti 2013

c r i t i c ă e s e u 11

poziţiei de clasă şi icircşi va exprima simpatia faţă de ţăranii răzeşi faţă de firea lor independentă harnică din această pătură făcacircnd parte şi bu-nicii săi dinspre mamă după cum reiese din lucrarea sa memorialistică Povestea Vulturului

Icircn volumele interbelice scrisul pe care icircnsuşi autorul şi‐l autocaracteri-zează icircn aceeaşi lucrare drept bdquoermetic simbolist deşi sincer nu se dă uşor la prima citirerdquo este impregnat de mediul literar romacircnesc de cel european şi de cunoştinţele sale icircn domeniul literaturii ruse din care a şi tradus Icircntr‐un studiu intitulat Lirica interbelică din Basarabia şi poezia franceză modernă E Hotineanu icircl prezintă pe poetul Costenco din per-spectiva oscilării icircntre simbolism şi parnasianism evidenţiind icircn volu-mul Elegii păgacircne motivele antice ca expresie a artei parnasiene (p 104) Autoarea concluzionează că scriitura lui Costenco bdquose vrea o chintesenţă icircntr‐o variantă locală autohtonizată a unui subiect devenit universalrdquo (p 106) Prin Cleopatra sau Ofelia Costenco aduce către cititorul ba-sarabean motive antice de largă circulaţie care nu prea erau populare icircn mediul literar de la Est de Prut Motivele parcului al grădinii al peisaju-lui venind pe filieră verlainiană sunt prezente la Costenco icircn mai multe poezii icircn care autoarea studiului depistează bdquoun amalgam de lumini şi fluiderdquo bdquode sunete şi amintiri suaverdquo De provenienţă simbolistă parcul autumnal este autohtonizat de către Nicolai Costenco bdquoAm trecut prin vechiul parcrdquo

Icircn poezia lui Nicolai Costenco icircnsă prevalează un univers al satului ba-sarabean cu icircnsemnele sale inconfundabile adiind a lapte leuştean şi mămăligă casele albastrului cătun ghemuite lacircngă colină gardurile de nuiele dormind ascunse icircn urzici cu facircntacircni schiţate pe omăt ca ieroglife cuneiforme codrii şi bălţile cu stuf casa bunicilor albind printre copaci şerpuie drumuri de care Construită sub influenţa poveştii puşkiniene Mitologia basarabeană a lui Nicolai Costenco icircmbină imagini şi chipuri din spectrul biblic şi din cel al basmului popular Rapsodia basarabeană contrazice imaginea trufaşă a creatorului corectacircnd infatuarea iubita e prevenită să se plece pentru a trece pragul căsuţei de la ţară o căsuţă de văzduh dragă poetului bdquoAi să intri dar ia seama nu sta macircndră ci să‐ţi pleci tufa asta de tăciune pragul cacircnd va fi să‐l trecirdquo Poetul icircşi icircnsuşeşte peisajul rustic basarabean convertindu‐şi nostalgia pentru depărtarea vagă aplanacircnd dorul de depărtări ademenitoare

12 R O M Acirc N ĂbdquoHăt departe unde cacircmpu‐i un deşertPacirclc de arbori parcă‐s palmieriNe‐ndulcise rostul unei păreriDorul altei lumi cu sens incertrdquo

Inima dospită cu otravă icircn mijlocul durerii omeneşti şi temeritatea tinerească sentimentul suav al primei iubiri sentimentalismul declarat (bdquoMi‐e inima flămacircndă de o romanţă sentimentală de o petală presată icircntre foi de‐o ştanţărdquo) eliberarea bdquoMi‐e scacircrbă de acelaşi cacircntec vier-mos murdar de slugărdquo sentimentele impure viaţa şi literatura ce se iau la icircntrecere sunt reflectate icircn versurile sale din tinereţe icircntr‐un mod sprinţar nepretenţiosbdquoDe‐acuma viaţa e a meaFetiţă subţirică şi icircnaltăNu crezi că pentru tine toateEu le las baltăLa coş cu filosofiiCu poeţiiCu toţi deştepţiirdquo

Nepăsători ca doi prunci icircntr‐o lume putredă de silă şi murdărie icircndră-gostiţii din poezia interbelică a lui Nicolai Costenco poartă amprenta scrierii decadentiste Ecouri icircndepărtate vin din lirica franceză acest aspect fiind analizat de către Eleonora Hotineanu icircn a sa disertaţie des-pre lirica basarabeană şi lirica franceză Icircn atmosfera bacircntuită de ploa-ia autumnală tăcerea vastă traversată de şoapte care icircnfioară noaptea fără de sfacircrşire ceaţa bezna vacircntul jilav dominat de voluptate malignă personajul liric are sentimentul destrămării (bdquoEu sunt o părere Sunt un pumn de scrumrdquo) se simte neicircnţeles Contaminat de mediul cărţilor dar şi de umeda verdeaţă (bdquoStau printre cărţi ndash un intelectu-al Dar creşte‐n mine‐o umedă verdeaţărdquo) Motive biblice cu Iisus suind Golgota icircmpetritei cruci la fel ca şi pasiunea păgacircnă naturalul opus ipocriziei moralităţii timidităţii precum şi aerul satisfăcut sufi-cienţa cuceritorului de inimi ce se vrea ţinut icircn fracircie ndash fac dovada unui anume sentiment al icircndrăgostirii de sine icircnsuşi Dubla natură a per-sonajului se desfăşoară icircntre jocul cu iluziile şi mistuitoarele nostalgii tăcute chemarea altor lumi bdquoplacircnsul duhurilorrdquo bdquoşi‐această rea căţea

c r i t i c ă e s e u 13

viaţardquo icircncolţindu‐i bdquope cei fără iertarerdquo autorul autodefinindu‐se drept bdquoo oază de mister icircntr‐un spaţiu de luminărdquo Icircn altă parte bdquoicircşi placircnge infinitul sirenele de gheaţărdquo Limbajul serii e bdquodulce şi concisrdquo liniştea şi pacea sunt icircnşelătoare convertite fiind icircn tablouri preţioase precum acesta bdquoIcircn ochii mei profilul e calm şi e corect Doar pieptul tulburat se zbuciumă sălbatic Un murmur păsăresc şi‐un gacircngăvit insect Oficiază‐n codru de aur şi jăraticrdquo (Charmion) e contrazis de iubirea şi facerea de bine pe care le promovează ca valori umane supreme (icircn poezia Amurg) de dorinţa de asumare a condiţiei sale de om de la ţară

Problema regionalismului pe care o promovează la bdquoViaţa Basarabieirdquo e o chestiune aparte Deschis spre mişcările literare europene icircn arti-colele publicate icircn revista pe care o conducea Nicolai Costenco va pro-mova un program artistic din care reiese că icircnţelege menirea complica-tă a scriitorului basarabean pus icircn faţa necesităţii arderii etapelor icircndemnacircndu‐şi confraţii icircn felul următor bdquoNoi trebuie dintr‐o dată să creăm şi pentru clasici şi pentru romantici şi pentru parnasieni sămă-nătorişti poporanişti modernişti şi pentru cei cu tendinţe socialerdquo (Nicolai Costenco Literatura basarabeană de astăzi VB 1937 nr 7‐8 p 114) Icirci va susţine şi pe colegii săi de generaţie de la revista bdquoBugea-culrdquo editată la Bolgrad icircndemnacircndu‐i bdquoIcircnvăţaţi să vă păstraţi cumpătul lacircngă periculoasa vecinătate a geniilor altfel vă pacircrjoliţi aripile plăpacircn-de de libelule şi pieriţirdquo (apud Gheorghe Gheorghiu Destine literare 1998 p 135) Sprijinind originalitatea şi spiritul local la icircnfiinţarea Societăţii Scriitorilor Romacircni din Basarabia Nicolai Costenco va menţiona că specificul trebuie promovat bdquofără a‐l rupe din sacircnul fami-liei latine romacircneştirdquo La doar patru ani după ce a făcut aceste afirmaţii bdquomoldovenistulrdquo Nicolai Costenco va fi judecat pentru agitaţie antiso-vietică propagarea alfabetului latin icircnlocuirea limbii moldoveneşti cu limba romacircnă şi nerecunoaşterea metodei realismului socialist De aceasta din urmă Nicolai Costenco s‐a dezis icircn mod public la o şedinţă a scriitorilor sovietici desfăşurată la Chişinău icircn 23 iulie 1940 icircn ca-drul căreia scriitorul ucrainean Ivan Lee o propaga de la tribună Cura-jul de a spune a fost extrem de scump plătit de către revoltatul scriitor basarabean Spirit cultivat va continua şi icircn Gulag după restabilirea relaţiilor cu ai săi să solicite anumite cărţi şi discuri cu muzică popula-ră romacircnească pentru a‐şi menţine aceeaşi stare de creativitate ce‐l caracteriza la bdquoViaţa Basarabieirdquo Nicolai Costenco vrea să fie la curent

14 R O M Acirc N Ăcu viaţa literară şi se documentează icircn vederea reluării activităţii sale scriitoriceşti Icircnainte de a fi deportat scriitorul se afirmase ca poet ca publicist şi icircn calitate de eseist foarte activ realizacircnd cronici ale cărților semnate de colegii săi de breaslă etc Ca prozator abia urma să se ma-nifeste cea mai importantă proză fiind Povestea Vulturului scrisă icircn Si-beria dar care nu a văzut lumina tiparului icircn timpul vieţii lui Nicolai Costenco decedat icircn 1993 adică după destrămarea Uniunii Sovietice Care să fi fost motivele nepublicării acestei lucrări foarte importante cu mult superioară Severogradului şi icircn care Nicolai Costenco icircşi dezvă-luie adevărata sa fire ca de altfel şi icircn Din bezna temniţei (scrisori din Gulag) Prima concepută sub formă de memorii după moartea lui Stalin este scrisă icircn Gulag de la 11 octombrie pacircnă la 16 decembrie 1955 icircn fond fiind vorba de trei luni Iar a doua e alcătuită din unspre-zece scrisori adresate familiei sale aflate la Bucureşti (mama tatăl vi-treg şi fratele de pe mamă) cinci scrisori adresate lui Dominte Timonu şi şapte scrisori adresate lui Nicolai Costenco de către Dominte Timo-nu Cel mai sincer fiind icircn scrisori avem tot temeiul să considerăm că anume aici avem datele cele mai exacte despre cel care a fost Nicolai Costenco Icircn scrisoarea din 23 februarie 1956 bunăoară adresată lui Dominte Timonu care era refugiat la Bucureşti Nicolai Costenco se autocaracterizează drept un revoltat bdquoicircn primul racircnd eram revoltat că deşi eram nepot de răzeş după familie printre romacircni eram consi-derat de o rasă inferioarărdquo alte motive de revoltă constacircnd icircn faptul că bdquoicircn fruntea norodului s‐a erijat prostituţia ereditară şi ne dă poveţerdquo bdquoEram revoltat mai scrie el că voitorii de bine ai norodului politicienii erau nişte demagogi care umblau după caşcavalul puterii ca şoareciirdquo Nicolai Costenco este un revoltat şi icircmpotriva propriei sale firi bdquoEram un revoltat icircmpotriva mea icircnsumi că n‐am aşa o reputaţie de geniu ca Goethe ()rdquo (Este trecut sub tăcere aici dar nu şi icircn memoriile sale motivul revoltei copilului icircmpotriva mamei care părăsită de soţ se va recăsători micul Colea consideracircnd gestul ei ca o trădare Neaccepta-rea tatălui vitreg icircntr‐o primă perioadă este exprimată la tot pasul icircn memorii) Va rămacircne un revoltat şi icircn Siberia unde se simte icircn 1955 bdquoca icircn cămaşă de forţărdquo Comportamentul şi afirmaţiile sale din scriso-rile trimise familiei trebuie raportate la situaţia concretă icircn care se afla bdquoCu lupii fiind urlă ca şi ei dacă nu vrei să fii macircncatrdquo Fire indepen-dentă el icircşi va motiva rămacircnerea icircn Basarabia contrar icircndemnului lui

c r i t i c ă e s e u 15

Pan Halippa (familia lui Nicolai Costenco aflată la odihnă icircn Romacircnia nu va mai reveni icircn Basarabia) icircn felul următor bdquoCacircnd a venit sfacircrşitul lumii vechi (este vorba de fapt despre anexarea Basarabiei la Uniunea Sovietică ndash AB) desigur nu eu am fost acel care să fugă de ruşi căci şi eu eram oleacă de rusrdquo Nicolai Costenco era conştient de ceea ce poate să i se icircntacircmple dacă rămacircne şi totuşi a preferat să‐şi icircnfrunte destinul bdquoEu am rămas cu cei săraci cu duhul deşi eram mai mult decacirct convins că voi duce crucea reeducării Prevederile nu m‐au icircnşelat dar de fugit nu mi‐a trecut prin minterdquo Nicolai Costenco pune comportamentul său icircn acest moment de convulsii cumplite ale istoriei pe seama curio-zităţii sale bdquofără astacircmpărrdquo bdquoO curiozitate fără astacircmpăr mă făcea să primesc totul ca să cunosc totulrdquo Motivele pentru care el n‐a plecat din Basarabia ocupată de ruşi mai erau icircnsă şi altele bdquoŞi mai am macircndria basarabeană de a fi rămas pe pămacircntul meu lacircngă buneii mei care au preferat cimitirului Bellu o groapă uitată pe pămacircntul strămoşesc uitat icircn nevoie de floarea copiilor săi care au luat‐o la sănătoasa pentru cerdquo De aici icircncolo icircncepe judecarea celor plecaţi Nicolai Costenco deportatul făcacircndu‐le proces basarabenilor refugiaţi un proces de pe poziţii de clasă icircn conformitate cu singurul tip de stratificare politică şi socială cunoscut icircn societăţile europene de atunci bdquoPentru ca să nu‐şi piardă o macircnă de galbeni un cufăr de ţoale o conştiinţă pătată Au năzuit la ce La confortul acordat lor de stăpacircnii cărora le‐au slujit cu credinţărdquo Aici firul gacircndurilor şi al explicaţiilor scriitorului se complică mult Nicolai Costenco cel care vrea să‐şi icircnfrunte destinul ndash poate şi pentru a nu repeta gestul tatălui său care funcţionar icircn administraţia rusă de la Chişinău necunoscător al limbii romacircne şi nutrind anumite sentimente de dispreţ faţă de bdquomămăligarii basarabenirdquo după unirea din 1918 a preferat să dezerteze rămacircnacircnd un neconvertit ndash icircncearcă să‐şi icircnţeleagă părintele de către care a fost abandonat icirci analizează comportamentul şi pune gestul evadării pe seama firii independente a nesupunerii faţă de noua administraţie romacircnă şi comparacircndu‐l cu cei rămaşi şi convertiţi icircn ochii cărora o administraţie nouă nu e decacirct o altă administraţie Judecacircnd de pe poziţia de adept al libertăţii şi icircn ca-litate de bdquoveteran al legiunilor celor dacircrjirdquo Nicolai Costenco icircn aceeaşi scrisoare icircşi expune icircn faţa colegului său de generaţie şi odinioară de idei concepţia sa proprie despre libertate pe care pretinde că şi-a for-mat‐o fiind icircmpăcat cu toate cacircte i s‐au icircntacircmplat şi trecacircndu‐le pe toa-

16 R O M Acirc N Ăte la capitolul bdquoplata pentru libertaterdquo Să nu uităm că scriitorului i s‐a permis să plece de la Dudinca abia după moartea lui Stalin Astfel icircncacirct discursul său despre libertate va fi marcat de accente propagandistice Ispăşind o pedeapsă pentru curajul de a fi un revoltat el este icircnsufleţit de bucuria eliberării sentiment căruia icirci dă o formă discursivă transfi-gurată sub influenţa propagandei comuniste (p 50) Icircn acest context este foarte elocventă o afirmaţie a lui I D Sacircrbu bdquoDeţinutul politic ndash oriunde ar fi icircnchis ndash nu este decacirct pionierul simbolic al unei lumi ce alunecă tot mai mult spre icircmpuşcărire generală multilaterală multina-ţionalărdquo (I D Sacircrbu Jurnalul unui jurnalist fără jurnal vol I Scrisul romacircnesc Craiova 1996 p 87) Poate că anume aici se conţine răs-punsul la multe dintre icircntrebările legate de identificarea lui Nicolai Costenco cu sine icircnsuşi Arestarea şi deportarea presupune suspenda-rea oricărui act de justiţie oamenii fiind icircnchişi după cum consideră Anne Applebaum autoarea cărţii Gulagul o istorie bdquonu pentru ceea ce făceau ci pentru ceea ce eraurdquo Gulagul extinzacircndu‐se din interior din bdquomalenkaia zonardquo spre exterior spre bdquobolişaia zonardquo cum era numită Uniunea Sovietică

Nesiguranţa şi complexitatea lui Nicolai Costenco reies şi din mărtu-risirile sale cele mai sincere icircn scrisoarea din 20 august 1955 adresată fratelui său bdquoIcircţi scriu pur şi simplu ca celui mai capabil să‐mi icircnţeleagă potrivirea cuvintelor ca nişte mărgele pe aţa toarsă din acelaşi natal ca-iet sufletesc eu fiind un incoruptibil patriotrdquo

Hannah Arendt consideră că nu motivaţia personală este determinan-tă sub regimul totalitar ci absenţa ei Nicolai Costenco vorbeşte nu icircn numele său ci al celor prost dirijaţi Absenţa interesului pur personal icirci conduce pe indivizi să adere la mişcările totalitare capabile să dea sens vieţii lor La ieşirea din icircnchisoare Nicolai Costenco e gata să creadă că după moartea lui Stalin totul se va schimba el crede icircn forţa benefică a Partidului Comunist

Povestea Vulturului culminează cu dezvăluirea nedreptăţii ce i s‐a făcut icircn copilărie fiind respins la liceul militar din cauza numelui rusesc pe care icircl poartă Momentul acestei rememorări coincide cu intrarea gardienilor icircnchisorii care ordonă să iasă bdquoUşa scacircrţacirci strident intrară trei gardieni icircn chipiuri albastre

c r i t i c ă e s e u 17

Costenco Na vacirchod S veşceamirdquo

Cu alte cuvinte este anunţat că urmează să părăsească icircnchisoarea de aici icircncolo putem presupune protagonistul se aşteaptă la o altă viaţă Anume aflat pe unda acestui optimism Nicolai Costenco icirci icircmpărtăşeş-te prietenului de la Bucureşti Dominte Timonu gacircndurile sale exal-tate bdquoDacă eu vorbesc deschis judec aşa cum cred la asta icircmi dă voie articolul din paşaport Eu am fost izolat pentru că spuneam verde icircn ochi de pe tribună şi icircn scris ceea ce credeam indiferent de persoane Mojicia asta dacă o icircnghite uşor mojicul de racircnd tovarăşii care erau la putere o priveau chioracircş deoarece ei erau cei vizaţi de mine icircn primul racircnd Şi de ce Apoi fiindcă ideile comunismului icircmi plac şi eu sunt un comunist apartinic dar pigmeii care trag spuza pe propria turtă şi vor să pună interesele proprii icircn pofida doctrinei de partid mi‐au fost duşmani şi icircmi vor fi

Moartea tiranului a rezolvat o problemă dureroasă icircn conducere Ideea leninistă a conducerii colective după decesul neaşteptat a fost promo-vată şi dusă cum vedeţi succesele sovietice pe toate tăracircmurile se ţin lanţrdquo Crezacircndu‐se liber Nicolai Costenco crede icircn propaganda unei vieţi mai bune fără a bănui că Hruşciov la congresul al XX‐lea al PCUS icircnlocuindu‐l pe Stalin a optat pentru păstrarea esenţei sistemului as-cunzacircnd culpabilitatea regimului icircn ansamblu aşa cum menționează H Arendt bdquodans les purges massives et la deportation de peuples en-tiersrdquo Propaganda avea scopul de a cuceri masele şi de a le izola de lumea din afara Uniunii Sovietice considerată ostilă Uniformizarea maselor după ce pas cu pas metodic clasele au fost desfiinţate mai icircn-tacirci ţărănimea mijlocaşă prin deportări apoi au fost distruse elitele po-litice muncitoare intelectuale etc ajungacircndu‐se astfel la atomizarea societăţii care icircn felul acesta era mai uşor de manipulat Anume datori-tă pierderii statutului social individul după Hannah Arendt este mai uşor supus activităţii propagandistice statul totalitar folosind violenţa nu doar la constituirea acestuia ci aflacircndu‐se icircntr‐un continuu război cu propria populaţie inventacircnd mereu noi duşmani pentru a continua teroarea Mişcarea totalitară se bazează pe un război psihologic propa-ganda servind interesul lumii totalitare de a‐şi prelungi existenţa Totul se ţine pe necunoaşterea realităţii pe faptul că masele acceptă mitul Icircn paranteză amintim aici că la o icircntrunire de nivel unional la care au

18 R O M Acirc N Ăfost invitaţi toţi redactorii‐şefi ai publicaţiilor din Uniunea Sovietică icircn 1988 la Moscova Alexandr Iakovlev arhitectul perestroikăi a afir-mat că nu există istoria Partidului Comunist Rupţi de realitate tră-ind icircntr‐o lume virtuală oamenii erau icircndemnaţi să creadă icircntr‐o lume mai bună ceea ce face şi Nicolai Costenco Acceptarea propagandei comuniste a coerenţei sistemului care e unul totalitarist este icircn de-trimentul libertăţii individului dar de acest lucru Nicolai Costenco se va convinge mai tacircrziu Anume pentru că preferă coerenţa sistemului icircn care se icircncrede Nicolai Costenco devine patriot al locului unde a fost deportat (bdquoAm devenit mă copile patriot al Dudincăi Pricepi tu asta Din scrisorile tale văd că nu preardquo) contopindu‐se cu o masă de oameni şi pierzacircndu‐şi identitatea bdquoPoate vrei să spui ceva despre pa-triotism c‐aş fi moldovean romacircn sau aşa ceva Da icircn inimă păstrez ca o icoană Basarabia Dar eu mă simt patriot al icircntregului pămacircntrdquo Interesul şi scopul lui Nicolai Costenco nu se vede aici Individul se contopeşte icircntr‐o masă de oameni icircn numele căreia vorbeşte mase-le aflacircndu‐se conform lui Alexis de Tocqueville la baza tiraniei mo-derne sistemul totalitar folosindu‐se perfect de aceasta Promovacircnd aşa‐numita revoluţie permanentă lichidează opoziţia folosindu‐se şi de instrumentalizarea ideologică a literaturii Rezistenţa literaturii icircn faţa politicii cedează arta populară fiind promovată ca artă patriotică Pericolul care vine de aici constă icircn hiatusul icircntre artistic moralitate politică şi ideologie Este pusă pe cacircntar moralitatea icircn viaţă şi morali-tatea icircntr‐o operă

Postulatul de la care Hannah Arendt icircşi icircncepe demonstraţiile icircn ceea ce priveşte originile totalitarismului constă icircn faptul că totalitaris-mul este icircn primul racircnd un atac inspirat de o ideologie contra integrităţii individului Integritatea individului a icircnceput să se des-trame odată cu procesul modernizării şi impregnate icircn scrierile din interbelic ale lui Nicolai Costenco acestea vor transpare icircn palim-psest şi icircn unele poezii şi poeme din perioada postbelică Astfel icircn poemul Ziliana un personaj complex cum e Vameşul care răsare din orice situaţie icircntr‐o formă nouă e asociat de către Nicolai Costenco cu bdquoveacul greu de fierrdquo ce zdrobeşte păşind prin zi bdquomomentul ca pe‐o frunză de curechirdquo teroarea şi neliniştea fiind cauzate şi de con-cepţia schimbată despre timp despre ritmurile vieţii etc Acestea din urmă sunt utilizate cu scopul reconstituirii drumului către eul său

c r i t i c ă e s e u 19

adevărat proces care nu era posibil icircn acele condiţii decacirct pe calea icircncifrării

Cu totul altfel a fost concepută Povestea Vulturului icircn 1955 cacircnd auto-rul icircncepuse să creadă icircn eliberarea sa mai mult sau mai puţin decisivă Postulatele după care se construieşte naraţiunea din memorii constau icircn developarea episodică şi realistă a eului Povestirea organică a vie-ţii se icircmpleteşte aici cu alta episodică Autobiografia şi autoportretul sinelui icircncep cu arestarea drumul de calvar cu trenul spre Siberia din icircnchisoarea din Chişinău la cea din Tiraspol cu specificul ei Razdel-naia Nicolaev şi mulţimea de oraşe icircntre care se aştern sute mii de kilometri Bombardamentul şi bdquogroaza de moarte afişată icircn modul cel mai animal posibilrdquo (p 42‐43) decorul sinistru de război prin care tre-ce trenul groazei cu deportaţi spre Siberia traversacircnd gări bombardate tabere de femei copii şi bătracircni porniţi pe drumul bejeniei etc Macircn-carea alcătuită din buhanca de pacircine peşte sărat ceapă verde şi puţin zahăr microbii baia şi etuva de la Omsk paraşa ndash toate icircntruchipacircnd degradarea fizică şi cea morală frica de moarte (p 43‐44) Comenta-riul interpretarea faptelor tonul voalat ironic (Konvoirii sunt numiţi bdquocavaleri ai Apocalipsuluirdquo) inclusiv portretizările sunt elocvente bdquoCenaclul nostru era compus din poetul basarabean autor de Elegii păgacircne şi creştine sau nici una şi nici alta servind pe masa literară a revistei laquoViaţa Basarabieiraquo lunară de cultură generală şi literatură cu pretenţia de apolitică icircn fond făcacircnd o politică regională fără prea mare sorţi de izbacircndă ndash Costenco prozatorul care cunoştea bine viaţa de la coarnele plugului dar vroia ca şi el să fie suferit la masa boierilor literelor romacircne deşi opincile icircncă icircl jenau şi contrastau comic cu la-valiera fondată şi freza arhiabundentă Mişa Curicherurdquo Identificarea personajului narator de-a lungul unei istorisiri detaliate a copilăriei este presărată cu icircntacircmplări legate de viaţa la ţară la bunicii din Chigo-reni şi cea de la oraş relaţiile cu rudele cu mama icircn primul racircnd amin-tirile despre tatăl său sumare şi marcate de trauma despărţirii senti-mentul că abia după recăsătoria mamei sale el este cu adevărat orfan pentru că a fost icircndepărtat icircn concepţia sa de copil icircn mod brutal de lacircngă mama de care era foarte ataşat relaţia complicată cu tatăl vitreg pe care nu‐l poate accepta evadarea de acasă şi aventurile povestite cu lux de amănunte care i s‐au icircntipărit icircn minte la o vacircrstă fragedă prin-tre ele nefiind lipsă detaliile semnificative despre lumea de atunci aşa

20 R O M Acirc N Ăcum o vedea protagonistul nostru de odinioară şi cum o vede icircn mo-mentul naraţiunii cacircnd Nicolai Costenco se afla icircn icircnchisoarea bdquoAle-xandrovskii Ţentralirdquo Astfel naraţiunea episodului cu evadarea de aca-să ajuns la mănăstirea Ţacircpova de pe malul Nistrului este pigmentată cu sumarele cunoştinţe despre cele ce se petreceau icircn afara sufletului său de copil sturlubatic care nu găsea limbaj comun cu familia sa Icircn timpul unui scurt popas pe stacircncile din preajma Nistrului el icircmpreu-nă cu Sisoe noul său părtaş de aventuri privesc lanurile de peste apa curgătoare bdquoSus ne‐am aşezat cu genunchii la gură şi priveam cum se lasă seara pe pămacircnturile uniunii sovietice ce se icircntindea cu lanurile colhoznice ca nişte moşii boiereşti Aceiaşi oameni dar Nistrul era nu numai hotar a doi vecini ci a două lumi la noi lumea veche dincolo o lume nouă numită socialistă Eu nu pricepeam tacirclcul acestui cuvacircnt nou ci ştiam din propaganda romacircnească de preoţi fripţi la grătar ca mititeii de boieri prăjiţi icircn cuptor ca purceii de fugari peste Nistru sub icircmproşcăturile de gloanţe ale mitralierelor dar toate aceste braşoave erau pentru mine scrie autorul ca şi grozăviile martirilor pictate de monahii zugravi cu fantezie bogată dar măiestrie primitivă icircn prid-voarele bisericilor fantazări stereotipe pentru babe Mai ştiam eu că poporul adică cei fără o leţcaie icircn buzunar şi fără sfinţi icircn suflet au pus macircna lor zoioasă pe putere şi şobolanii şi şoarecii au nimerit icircn cap-cane şi curse dar icircmi părea să fie şi drept cum era şi icircn poveşti Mă nedumerea icircnsă faptul că de ce atacircta vorbărie pentru nişte răufăcători care din opincă plină de glod şi acela străin s‐au trezit peste noapte vlădici icircncotoşmănaţi icircn blănuri de gospodar iar ultimii ca să nu‐şi ceară icircnapoi averea au fost prăjiţi ori icircnecaţi ca nişte motănaşi chiori Mă gacircndeam că aşa le trebuie dacă n‐au putut de la bun icircnceput să‐şi arate ghearele şi colţiirdquo Brutalitatea istoriei năpustindu‐se ca o avalanşă peste paşnica Basarabie reiese din duritatea cu care sunt apostrofaţi cei doi copii privirile cărora la un moment dat au rămas uitate pe icircntin-surile de peste apa curgătoare de către grănicerul icircn uniformă bdquoMă ce staţi voi şi vă beliţirdquo (p 161) Pacircnă aici naraţiunea este icircn numele acelui copil de zece ani pornit icircntr‐o aventură a cunoaşterii neordinare Naraţiunea episodului se icircncheie cu reflecţiile din perspectiva prezen-tului relatării cea a deportatului aflat la Dudinca bdquoŞi iată această ţară care la urma urmei ne‐a primit cu toată ospitalitatea de care e posibi-lă o vedem icircn faţa ochilor icircn haine de lanuri s‐o ajungi cu macircna Pacircnă

c r i t i c ă e s e u 21

azi nu icircnţeleg cum de nu mi s‐au luat vederile cacircnd priveam la viitorul meu infernrdquo (p 159) Icircntrebarea retorică ascunde icircnţelesuri nedesci-frate pacircnă la capăt şi care urmează să mai fie disociate Aceste descifrări pot fi căutate icircn reflecţiile lui Nicolai Costenco despre victimă şi călău icircn peregrinările sale de evadat de acasă umblacircnd pe malul Nistrului micul aventurier a dat de un bdquoşarpe galben care icircnghiţea un peşte mult prea mare pentru trupul lui subţire Şi victima şi călăul erau morţi şi aruncaţi de valul Nistrului la mal scrie autorul care face următoarea concluzie conform moralei care se cerea de la sine icircn situaţia dată bdquoNu icircnghiţi după lăcomia ochilor ci după putinţele gacirctlejului Zisa asta se referea la existenţa agresorului iar bietei victime nici icircn morală nu i se lăsa un locuşor Viaţa icircnsăşi din natura lucrurilor e făcută ca cel tare să‐l nimicească pe cel slab Viaţa se vede nu e nici umană nici miloasă nici nobilă nici dreaptă Ci e aşa cum a făcut‐o fireardquo

Deplasacircndu‐se de la amintirile din trecut la prezentul naraţiunii na-ratorul va continua bdquoPe noi fraţilor de cameră ne‐a icircnghiţit balena noii realităţi politice şi ca Iona din Biblie noi trăim icircn acest stomac ce va trebui ori să ne mistuie ori să ne arunce afară din sine De vom fi cu priinţă vom icircntări trupul acesta imens gura căruia doar cu ţelul acesta ne‐a icircmbucat iar de nu ndash se va lipsi de noi icircn cele din urmă ori vărsacircndu‐ne pe gură ori excreţindu‐ne prin intrarea din dosrdquo (p 164)

La Costenco momentul depăşeşte dimensiunile biblice ţinacircnd cont de locul unde se află cel căruia icirci aparţin reflecţiile (pe narele din icircnchisoarea bdquoAlexandrovskii Ţentralirdquo) tonul este cacirct se poate de realist şi nu lasă loc unei eventuale şi false impresii de cinism Cu toţii şi povestitorul şi cei din baracă fascinaţi de talentul naratorului sunt victime ajunse icircn pacircnte-cul lacom al istoriei al cărei viitor nu aveau cum să‐l prezică Prezicerile optimiste ale lui Mişa Curicheru confratele de condei al naratorului icircm-părtăşind aceeaşi experienţă dezumanizantă a deportării şi care aştepta cu icircnfrigurare minunea eliberării icircn care credea ca un copil icirci trezesc lui Costenco un sentiment de reticenţă icircn faţa istoriei Prins icircn stracircnsoarea icircn capcana mortală a noilor realităţi el se vede ameninţat şi icircn cazul even-tualei victorii a armatei germane deoarece fiind căsătorit cu o evreică era conştient că nu‐l aşteaptă nimic bun

Sentimentul faţă de Basarabia este exprimat icircntr‐un discurs memora-bil care poartă amprenta efuziunilor romantice ale lui Alecu Russo cel

22 R O M Acirc N Ădin Cacircntarea Romacircniei icircnaintaşul nostru din secolul al XIX‐lea fiind motivat de contextul istoric european al constituirii statelor naţiuni Icircn cazul deportatului Nicolai Costenco motivaţia este alta apărarea iden-tităţii umane nevoia de a supravieţui ca entitate e pe primul loc Vizi-unea colectivă care e luată icircn considerare icircn cazul lui A Russo este ex-ploatată icircn cu totul alt mod icircn perioada totalitaristă Icircn comparaţie cu aceste contexte deportarea icirci bdquoconfecţioneazărdquo celui deportat un alt fel de percepere a lucrurilor icircnchişi icircn vagoane pentru vite bdquoicircmpodobiterdquo cu inscripţia bdquofasciştirdquo fără hrană fără apă avacircnd icircntre ei cadavrul unui decedat descompunacircndu‐se huiduiţi prin icircntinderile vaste ale Rusiei cu cuvintele bdquotrec lacrimile noastrerdquo supravegheaţi de convoiri sălbăti-ciţi de regim păziţi de dulăi dresaţi ndash aceştia sunt deportaţii bdquoadunaţi ca oilerdquo şi scăpaţi ca prin minune cu viaţă Naratorul care deşi a văzut cacirct au avut de suferit icircn urma evadării doi deţinuţi din trenul morţii nu renunţase la gacircndul evadării ajuns la locul destinaţiei după Cercul Po-lar va susţine fără niciun fel de ocolişuri că de aici nu‐ţi mai trece prin minte să evadezi Putem oare vorbi icircn aceste condiţii de conformism şi de laşitate de renunţare voită la libertate N Costenco va nutri icircn per-manenţă un gacircnd la libertatea asociată cu bdquolărgimea cerului albastrurdquo al Basarabiei bdquoBasarabia mea Basarabie Nimeni nu te vede cum te văd eu Mulţimea care foieşte icircn tacircrguri şi se icircneacă de fum icircn cabinete şi odăi mulţimea satelor care sudori varsă să scoată din pielea ta cacirct mai mult folos ndash te privesc ca pe o vacă de muls Cine afară de mine icircnţelege lărgimea cerului tău albastru cu soare luminos revărsacircnd va-luri de căldură ce pătrunde pacircnă la coardele cele mai gingaşe ale sufle-tului beat de libertaterdquo (p 154) Destinul basarabenilor icircl frămacircntă icircn mod deosebit firul narativ despre refacere relaţia eului identitar cu sine icircnsuşi incluzacircnd şi bdquopildardquo despre identitatea bdquomoldovenimiirdquo bdquoŞi după pilda şi asemănarea omenească moldovenimea să mă iertaţi că gura păcătosului adevăr grăieşte trăgea la Rai ca musca la miere Nu-mai că mierea nu era pe degeaba şi mai mult era pentru trăitorii din chilii decacirct pentru albinele flămacircnde de harul cel de sus Una şi bună o ştiu moldovenii au făcut şleah la Kiu (Kiev) dar cacircnd am fost pe la uşa Raiului nici urmă de moldovean n‐am văzut pe acolo Şi sfacircntul Petru din prag mi‐a spus cu mirare că de‐aşa naţiune nici n‐a auzit Pe globul pămacircntesc care‐i sta dinainte i‐am arătat o tocikă cu numărul 1001 scris cu caracter petit şi acela şi el a pornit a racircde

c r i t i c ă e s e u 23

ndash Mă dreptcredinciosule poet dacă din ţara asta pe care scrie cu litere groase Rusia nu nimereşte la noi nimeni afară de icircmpăratul Neculai al doilea cu cimotia lui ce mai icircntrebi de nişte ghiogari de moldoveni

ndash Mulţumesc de lămurire şi aufniderzehen icirci zic eu

ndash A gut a zis Sfacircntul Petrea El era ovreu ca şi Dumnezeul lui şi eu m‐am uluit că bieţii moldoveni credeau că icircn afară de apă untişor bracircnzică şi colăcei un dumnezeu străin va face loc şi sufleţelului lor icircntunecat ca o parabolă evanghelică icircn Raiul său cacirct o gămălie de mac cu răsuflători sub tichie

Acestea le‐am visat odată să am iertare de parantezărdquo (p 179) icircncheie naratorul

Vorbitor de limba rusă icircn primii ani de viaţă micul Nicolai Costenco icircşi petrece cea mai mare parte a copilăriei la ţară la bunici unde icircnsuşeşte bine limba vorbită pătrunzacircnd icircn nuanţele ei cele mai subtile cunoş-tinţe cu care se va macircndri ulterior bdquoSunt mai presus de filozofi scrie autorul (probabil s‐a strecurat o greşeală fiind vorba mai curacircnd de filologi ndash AB) şi mai presus de dialectologirdquo şi care dincolo de unele dificultăţi de receptare conferă un farmec aparte scrisului lui Nicolai Costenco Scriitura este mai adecvată obiectului abordat vieţii basa-rabene Făcacircndu‐şi studiile la şcoala romacircnească icircşi va cizela sensibili-tatea lingvistică şi va acumula cunoştinţele necesare pentru a conduce revista bdquoViaţa Basarabieirdquo promovacircnd aici o politică a regionalismului care după cum va recunoaşte icircn 1955 icircn Povestea Vulturului nu avea sorţi de izbacircndă Icircn privinţa limbii icircnsă iată ce scrie Nicolai Costenco bdquoLimba romacircnă Şi mai ales graiul moldovenesc aţi observat şi dum-neavoastră ce plastică e limba moldovenilor Cacircnd vorbeşti parcă vezi ce spui Un şir de metafore limbă a unui popor poet Nimic din abs-tracţia şi scolastica altor limbi dacircrdacircitoare Te iubesc limbă a părinţilor mei şi fel de vorbire a poporului care cu limba zugrăveşte şiraguri de imagini ce le pipăi cu ochii cum ai pipăi mătasea cu degetelerdquo (p 159)

După revenirea din exil atacirct poezia cacirct şi proza lui N Costenco vor avea o conotaţie aparte care vine dinspre reconvertirea la un alt fel de scriere Scriitura distantă şi voit obiectivă icircn proză orientată să bdquocori-jezerdquo istoria pentru a justifica prezentul face să se işte icircntrebarea Icircn ce măsură romanul Severograd reflectă profunzimea interioară a auto-

24 R O M Acirc N Ărului Aici autorul recurge la deghizarea autobiografiei la minciuna stilistică la falsificarea trecutului cu scopul de a arăta că prezentul e favorabil Prin naraţiune e urmărită căderea icircn afara istoriei justificarea gestului una parţială constacircnd icircn faptul că neantizarea vieţii icircn litera-tură e inevitabilă icircntr‐un anume sens şi că literatura pentru a deveni literatură trebuie să se detaşeze de viaţa concretă trăită Icircn momentul icircn care autorul nu scrie la persoana icircntacirci icircnseamnă că se detaşează de viaţa sa Jurnalul icircnseamnă contemplarea propriei vieţi Jurnalul este rivalul literaturii adevărate icircn sensul păstrării raportului cu sinele Dar scrierea icircn sensul adevărat a sinelui se depistează dificil icircn cazul lui Costenco ea nu e una intimă cu excepţia corespondenţei din Gulag Să nu uităm că deşi vorbeşte despre o perioadă foarte dură a vieţii sale la momentul scrierii romanului el este icircncercat şi de sentimentul deta-şării de iadul prin care a trecut La prima vedere personajul său nu pare a fi obsedat de singurătate deşi la o disociere mai atentă vom constata că discursul romanesc e conceput ca o formă a respingerii sentimentu-lui de icircnchidere icircn sine La acest gacircnd te poate duce icircntrebarea simplă icircn ce măsură este developat infernul Gulagului E o icircntrebare care nu va icircnceta să‐l frămacircnte pe cititorul curios să cunoască adevărul des-pre destinul unui scriitor basarabean trecut prin Gulag şi care a creat după al Doilea Război Mondial icircn această parte a Europei despre care scriitorul ceh Milan Kundera de exemplu afirma următoarele bdquoIstoria s‐a năpustit asupra micilor naţiuni din Europa Centrală ca un monstru implacabil şi inexplicabil asupra căruia voinţa umană nu mai avea nicio putererdquo (M Kundera Le testament des somnambules bdquoLe Nouvel Observateurrdquo 9 avril 1982)

După revenirea din Gulag Costenco nu scrie nimic concret despre de-portare şi faptul este explicabil căci nu are cum Dar chiar din start de la icircnceputul romanului cititorul e introdus icircn atmosfera luptei omului pentru supravieţuire icircn condiţiile stihiilor naturii purgaua viscolul Insistenţa cu care autorul stăruie asupra acestui fenomen dezastruos ne spune ceva e o metaforă a deportării O altă metaforă e cea a ghe-ţarilor care mătură totul icircn calea lor De fapt nu descrierea acestora este obiectivul scriitorului ci ceea ce transmit ele Fixacircnd icircn Povestea Vulturului ceea ce reţine din drumul de calvar parcurs cu trenul pen-tru vite de către miile de deportaţi basarabeni Nicolai Costenco face palpabilă imaginea omului care nu mai contează icircn societatea totalita-

c r i t i c ă e s e u 25

ră Hannah Arendt la racircndul ei afirmă că bdquolagărele de concentrare au fost concepute ca laboratoare de experienţă a dominaţiei totalerdquo (Les origines du totalitarisme p 171) Descrierea fenomenelor dezastruoa-se icirci ajută scriitorului să uite contingenţa pentru a‐şi continua viaţa şi pentru a rămacircne fidel vieţii Al cărei vieţi căci el o cunoştea doar pe cea de pacircnă la 1956 Cu siguranţă icircşi dorea să rămacircnă fidel menirii sale de a scrie Care era condiţia sa de scriitor sau care mai putea fi condiţia sa de scriitor aflăm cacircte ceva din corespondenţa cu familia sa aflată la Bucu-reşti La icircndemnul acesteia de a se icircnregimenta icircn racircndurile scriitorilor vestiţi de la Chişinău Nicolai Costenco răspunde sarcastic pastişacircnd Scrisoarea a doua a lui Eminescu (vezi p 219) Vorbeşte aici un Nico-lai Costenco liber de orice prejudecăţi libertatea aceasta fiind plătită extrem de scump Ulterior criticul Mihai Cimpoi analizacircnd creaţia lui Nicolai Costenco icircl va defini drept bdquoexilatul dedublatrdquo comparacircnd exi-lul acestuia cu exilul lui Puşkin icircn Basarabia Comparaţia nu rezistă icircn termenii lui Antoine Compagnon autorul afirmaţiei prezentacircndu‐se ca un moralist dedublat sau ca un moralist amoral Căci cum putea să scrie Costenco despre toate prin cacircte a trecut şi despre nedreptatea care i s‐a făcut ştiind că icircn joc e nu numai destinul său ci şi al copiilor săi Putem oare face abstracţie de imaginea copiilor lui Costea Mol-dovanu urmărind icircnspăimacircntaţi prin geam cum la doar 10 metri de ei gheţarii icircnşfacă şi duc casa vecinului lor icircnvălmăşind‐o icircn valurile tumultuoase Singurul lucru care contează icircn acest caz e solidaritatea umană şi Costenco anume acest lucru ţine să‐l reliefeze descriind viaţa normală icircn condiţiile unei anormalităţi ale unei anomalii istorice Din mediul acesta fac parte oameni simpli a căror pasiune icircn afara orelor de lucru e jocul de cărţi consumul de băuturi tari şi de pelmeni cu carne de ren fiecare cu destinul său trecuţi prin război prizonierat la care autorul face aluzii zgacircrcite şi rare Cum mai poate arăta viaţa obişnuită icircn acest caz Cum e munca relaţiile care e sensul vieţii icircn aceste icircm-prejurări ndash iată axa acestui roman foarte ideologizat icircn care naratorul neacceptacircnd condiţia de icircnvins icircşi icircnsuşeşte condiţia de luptător S‐ar părea că aceasta motivează un anume comportament al omului Icircnsă Costenco nu e Jack London căci destinul scriitorului basarabean a fost determinat din punct de vedere istoric altfel Deşi icircntr‐o scrisoare din Gulag adresată fratelui său Anatol icircl va icircndemna pe acesta bdquoDacă n‐ai citit Martin Iden de Jack London citeşte‐o căci partea icircntacirci seamănă

26 R O M Acirc N Ăcu viaţa mea ca paralelă psihologicărdquo Autorul nu‐şi denunţă eul el icircşi impersonalizează literatura Icircnsă pe parcursul naraţiunii sunt infiltrate date despre contingentul din Dudinca Despre Alexandrov unul dintre colegii de şantier Nicolai Costenco ne relatează bdquoIeşiră Alexandrov mergea mititel gheboşat cu macircinile la spate veche deprindere de de-ţinut Se oprea din cacircnd icircn cacircnd Se gacircndea la ceva numai de el ştiutrdquo Momente de felul acesta care ne iniţiază icircn biografia psihologică a pro-tagoniştilor ne trimit cu gacircndul la faptul că dincolo de scriitură există viaţa reală pe care autorul evită să o developeze deoarece scopul scri-erii sale este de a se situa dincolo de aceasta de a se separa de aceasta de a se elibera de ea fără a o denunţa

Icircn Severograd Nicolai Costenco icircşi construieşte identitatea icircntr‐o naraţiune organizată astfel icircncacirct imaginea eului să corespundă re-alităţii din anii icircn care a scris romanul Echivalenţa icircntre narator şi autobiografia sa poate fi pusă la icircndoială omul acest bdquoanimal narativrdquo (A Compagnon) fiindu‐ne prezentat diferit icircn lirică icircn roman icircn memoriile Povestea Vulturului şi icircn corespondenţa sa Icircn roman avem autoportretul autorului iar icircn Povestea Vulturului ndash autobiografia pe un anumit segment care respectă regulile unei organicităţi narative realiste memoriile fiind foarte importante deoarece fără amintiri is-toria poate fi falsificată Nu ştiu dacă A D Rachieru a citit tot ce a scris Nicolai Costenco Bănuiesc că icircn caz contrar nu l‐ar fi tratat pe Nicolai Costenco din perspectiva bdquodeţinutului dedublatrdquo Cred că o problemă cu care se confruntă critica şi istoria literară axată pe cer-cetarea literaturii din perioada postbelică este absenţa mărturiilor şi a documentelor care să certifice adevărata stare de lucruri viaţa reală din perioada respectivă Altminteri este extrem de dificil să judeci despre ceea ce s‐a icircntacircmplat cu mentalitatea scriitorilor trecuţi prin malaxorul deportărilor al refugiului şi al repatrierii forţate O aluzie care e o părticică infimă din ceea ce ar fi avut de spus icircn acest sens scriitorul Aureliu Busuioc se conţine icircn referinţele sale critice foarte dure la romanul lui N Dabija Lecţie pentru acasă icircn care viaţa reală a fost trădată icircn mod flagrant de către scriitură Nici chiar din roma-nele lui Busuioc Pactizacircnd cu diavolul sau Cronica găinarilor cititorul nu află prea multe icircn sensul divulgării tragediei umane a basarabeni-lor destinul cărora a fost marcat de istorie icircn timpul şi după cel de‐al Doilea Război Mondial

c r i t i c ă e s e u 27

Dintre autorii care au scris despre Gulag doar Aleksandr Soljeniţicircn a fost cel mai aproape de adevăr icircn ceea ce priveşte atrocităţile staliniste pe care le‐a făcut cunoscute icircn icircntreaga lume Icircnsă odată cu publicarea povestirilor scriitorului deportat lucrurile par să arate altfel şi icircnsuşi Soljeniţicircn a recunoscut că nu el a creat imaginea cea mai adevărată a Gulagului Dar iată ce mărturiseşte Emil Cioran care face parte dintr‐o generaţie decimată ai cărei numeroşi reprezentanţi au fost extermi-naţi icircn icircnchisorile comuniste din Romacircnia La icircntrebarea lui Ion Dia-conescu bdquoCe vă reproşaţi Există ceva icircn viaţa dumneavoastră de care să vă fie jenărdquo icircntr‐un interviu Emil Cioran a dat următorul răspuns bdquoIcircmi reproşez multe pagini din Schimbarea la faţă a Romacircniei Icircmi mai reproşez că unii prieteni din tinereţe au suferit mai mult ca mine Ei au fost icircn puşcării unii au murit chiar pe cacircnd eu am trăit atacirct de mult un deşeu al aspiraţiilor noastre O anomalie Noica de exemplu Aproape un sfacircnt Pe cacircnd eu un orgolios exilat icircn principii Nu e normal E o contradicţie şi nu‐mi face bine Viaţa nu mă ispiteşte n‐am cacircştigat nimic fiind viu trăind la umbra Turnului Eiffel Aproape o tragedie N‐aveţi cum să icircnţelegeţi această contradicţie Ambiţia uneori nu ce-dează icircn faţa modestiei Mă dezgustrdquo

bdquoAm trăit atacirct de mult un deşeu al aspiraţiilor noastrerdquo ndash aceasta e ca-racterizarea făcută unei vieţi care din perspectiva celor din Romacircnia sau din oricare altă ţară din fostul lagăr socialist părea a fi o viaţă fără compromisuri Bineicircnţeles că identitatea unui scriitor echivalează cu naraţiunea sa despre sine şi că ceea ce afirmă Cioran despre sine icircn interviul citat icirci completează esenţial identitatea Conform opiniei lui Paul Ricoeur pentru a conferi coeziune eului e necesar ca viaţa să fie narată căci noi locuim icircn viaţa noastră ca icircn naraţiunea noastră Anume icircn acest sens Costea Moldovanu personajul din romanul Severograd icircl reprezintă icircn mare parte pe autor fire contorsionată impunacircndu‐se printr‐o figură atletică remarcabilă (după cum era şi Nicolai Costen-co) caracter dur călit icircn condiţiile aspre ale Siberiei unde după cum aflăm de la autor protagonistul a ajuns icircn căutare de cacircştig fiind orfan de tată a trebuit să se descurce mai greu Pe canavaua aceasta asemănă-toare unei pacircnze de protecţie icircşi bdquobrodeazărdquo autorul nostru naraţiunea icircn realitate ştiindu‐se că de fapt Nicolai Costenco ca şi soţia acestuia Maria (sau Măşuţa după cum e dezmierdată icircn roman) au ajuns la Dudinca deportaţi fără niciun motiv Este clar că pentru a rupe tăce-

28 R O M Acirc N Ărea Nicolai Costenco a recurs la acest bdquotrucrdquo substituind realitatea cu ficţiunea Nu este exclus că scriitorul scăpat cu zile din Siberia şi vi-sacircnd la o altă viaţă parţial să se fi icircncrezut icircn bdquomodul de viaţă sovieticrdquo

Hannah Arendt demontacircnd şi remontacircnd mecanismele totalitarismu-lui arată că membrii societăţii supuse acestui regim acţionează bdquoicircn con-formitate cu regulile unei lumi fictiverdquo Icircn ceea ce priveşte bdquoficţiuneardquo la Nicolai Costenco aceasta forţată este prezentă chiar din start după cum reiese din corespondenţa sa din Gulag publicată postmortem icircn 2004 Iată bunăoară ce icirci scrie fratelui său Anatol despre toate prin cacircte a trecut bdquoA icircnceput după asta războiul eu am fost mobilizat şi dus să vizitez edificiile impozante şi ticsite de ticăloşi din diferite oraşe ale ţării şi să admir aurora boreală de care auzisem din cărţirdquo Foarte zgacircrcitele detalii sunt elocvente deportarea e numită bdquomobilizarerdquo iar icircnchisorile sunt bdquoedificii impozanterdquo Viaţa de după Cercul Polar e bdquocă-lătorie icircn jurul meseirdquo corpul său de haiduc fiind transformat icircn forţă de tracţiune bdquoLa pol după un an de călătorie icircn jurul mesei am icircnce-put‐o de la hamal icircn port m‐am specializat la icircncărcat vagoane unde ţineam loc de mecanism icircn loc de rotiţe ndash picioarele iar greabănul icircn loc de platformă de icircncărcare

Apoi m‐am făcut pracica ndash spălătoreasă Dixirdquo Acest bdquoDixirdquo din final are semnificaţia lui Dixi et salvavi animam meam ndash bdquoAm spus şi mi‐am izbăvit sufletulrdquo care conform Dicţionarului de expresii latine bdquoe for-mularea icircn limba latină a cuvintelor profetului Ezechiel (capitolul III versetele 19 şi 21) care recomandă să avertizezi atacirct pe omul ticălos să nu săvacircrşească fapte rele cacirct şi pe omul drept să nu cadă icircn păcat ndash căci numai spunacircndu‐le acest lucru laquomacircntui‐vei sufletul tăuraquo Scurgerea vremii a spălat culoarea biblică de pe aceste cuvinte care au icircmbrăcat un veşmacircnt laic Cu formula lapidară dixi (am zis) filozofii icircşi termi-nau odinioară demonstraţiile iar avocaţii pledoariile

Icircn genere după ce ai făcut mărturisiri ca să‐ţi descarci conştiinţa poţi să adaugi uşurat Dixi et salvavi animam meam Dar de obicei acest laquodixiraquo e folosit astăzi mai mult icircn glumă decacirct icircn seriosrdquo Nicolai Cos-tenco cel care avea studii la Facultatea de Drept foloseşte termenul polisemantizacircndu‐l aici (Icircntre paranteze fie spus acest dicton latin a fost utilizat icircn al său Testament şi de către lingvistul şi omul de cultură Nicolae Corlăteanu care spre sfacircrşitul vieţii a făcut mărturisiri eloc-

c r i t i c ă e s e u 29

vente icircn ceea ce priveşte destinul intelectualului basarabean pus icircn si-tuaţia de a‐şi călca pe inimă pentru a supravieţui şi care pacircnă la urmă nu se lasă strivit de ideologia totalitaristă)

Credea oare Costenco icircn comunism icircn ideea de bdquodezvoltare armo-nicărdquo despre care icirci scrie lui Dominte şi icircn oamenii regimului atunci cacircnd icircşi pune protagoniştii să poarte discuţii despre triumful comu-nismului cacircnd bdquoomul se va dezvolta armonic (sic) va cuceri cos-mosul şi va popula alte planeterdquo Mai curacircnd e vorba de adoptarea unui comportament conform moralei colective insistent propagate de regim responsabilitatea şi libertatea scrisului fiind interpretate de către Nicolai Costenco din perspectivă marxistă Identificarea lui Costenco cu sine icircnsuşi dilemele sale ulterioare lupta pentru icircntoar-cerea la sinele său pe timpul aflării sale icircn Siberia unde se identifică icircn relaţia cu colegii de lucru icircn raporturile sale cu familia cu feme-ile cu comunitatea icircn care s‐a icircncadrat pe perioada deportării dar şi ulterior căutacircnd să redescopere reperele de altădată icircn Goga Ar-ghezi icircn muzica populară icircn Descrierea Moldovei pe care a tradus‐o din latină icircn Lermontov Puşkin London Tolstoi prin toate acestea Nicolai Costenco icircşi identifică eul creator Robusteţea firii sale şi un optimism nativ icircl vor determina să creadă icircn faptul că nici chiar Si-beriile nu pot opri firul vieţii bdquoCostea se apleacă asupra unui firicel de iarbă verde ce iese din pămacircntul tundrei Cercetează cu atenţie acest vacircrf de limbă ironic ieşit din cenuşa arsă de geruri a pămacircntu-lui Parcă ar intenţiona să zică laquoCe credeţi viaţa n‐o să izbacircndească şi aiciraquo Costea vroia să rupă firul de iarbă dar cineva icircl opri Creşte creşte şi luptă pentru adeverirea vieţiirdquo Desprindem de aici un sens moral major al scrisului lui Nicolai Costenco şi poate gacircndul ascuns tăinuit adacircnc icircn scrisul său care pentru a vedea lumina tiparului trebuia să corespundă principiilor realismului socialist şi anume că vina cea mai mare a regimului totalitarist este de a fi atentat la viaţa pe pămacircnt care e sfacircntă Morala comunistă şi cea umană se află mereu icircn competiţie Deşi a şti să icircnveţi dintr‐o experienţă inumană nu mai icircnseamnă libertate Travestiul moral conformismul bdquoipocrizia mora-lităţiirdquo (Stendhal) sunt icircn corespundere cu cerinţele vremii icircn care a trăit şi a creat Nicolai Costenco de aceea nu e de mirare că icircn 1978 lui icirci va reveni premiul de icircncurajare pentru cea mai reuşită scriere artistică pe tema clasei muncitoare icircn romanul Severograd prezentat

30 R O M Acirc N Ăla concursul unional pentru anii 1974‐1976 aici fiind pe faţă ipocri-zia moralităţii comuniste Icircnsă pacircnă la urmă coeziunea interioară a personajului din romanul pentru care autorul a fost premiat ţine de conştiinţa sa şi de ideea de adeverire a vieţii Amintim că noţiunea de conştiinţă icircn perioada sovietică era extrem de ideologizată Percepţia termenului bdquoconştiinţărdquo icircn sens etic era şi ea foarte icircmpinsă spre codul etic al constructorului comunismului adică a unei societăţi imaginare La nivelul discursului oficial care răzbătea şi icircn scrierile literare era de asemenea icircnţeleasă icircn sensul de morală comunistă Icircn cazul protago-nistului nostru mecanismul de funcţionare a conştiinţei e proiectat icircn raport cu opinia comunităţii şi cu familia (Costea Moldovanu e căsăto-rit şi are trei copii dintre care unul bolnav) bdquoFrămacircntare icircn mintea lui Moldovanu Mare frămacircntare Cum s‐ar spune ndash la cumpăna apelor Dar ce stacircncă tare şi bine cumpănită e conştiinţa Inima fecioară fier-binte te icircmpinge iar talaghirul sovestei singur se vacircră sub roată Carul fiinţei chiar icircncărcat cu paie uscate dacă roata una din patru e prinsă de gura ce ţine obada se hacircţacircie tremură protestează dar se opreşterdquo De aceea starea de icircndrăgostire este una trecătoare Pe de altă parte ambiţia masculină nu‐i permite să se lase copleşit de sentimentalitate Dragostea e o aventură icircn care protagonistul icircşi verifică rezistenţa psi-hologică şi satisfacţia de a plăcea Cuceritorul Costea Moldovanu icircşi trăieşte spectaculos aventurile nu se jenează de gura neostoită a veci-nei Dacircbina şi pune la icircncercare răbdarea Măşuţei Nu se consideră un trădător icircn raport cu familia El este masculul care se vrea liber bdquoN‐o să mă ţii legat de fusta tardquo icirci repetă mereu soţiei Aceste calităţi aparţin na-turii bărbatului Costea Moldovanu fiind icircntruchiparea bărbatului ne-supus orientat să cucerească Protagonistele de care e atras personajul principal al romanului Kern Iasnaia fac parte din categoria femeilor inteligente culte şi elegante Icircl plac pe Costea Moldovanu dar el se va confrunta cu ideea că nu are suficientă cultură pentru a se lăsa copleşit de sentimente şi se icircntoarce la familie şi la soţia sa care nu e atacirct de pretenţioasă Toate aceste istorii mici intercalate scot icircn evidenţă ca-racterul protagonistului Naratorul icircşi developează istoriile subliniind capacitatea de depăşire a momentelor sentimentale Femeile sunt fru-moase spirituale superioare icircntr‐un anume sens icircnsă el icircşi va icircnvinge propriile sentimente nelăsacircndu‐se copleşit de emoţii Dar atitudinea protagonistului faţă de femeie se developează icircn fraza Luminează şi

c r i t i c ă e s e u 31

dă căldură aceasta icircţi e menirea Un anume fel de milă şi compasiunea faţă de Măşuţa se profilează icircn raport cu egocentrismul bărbatului Un egocentrism care are ceva din laşitatea celui indiferent faţă de suferinţa celuilalt icircn cazul dat celălalt fiind Măşuţa privită şi ca o victimă ispăşi-toare Deşi dint‐o altă perspectivă şi Costea Moldovanu ar fi icircn drept să se considere ca atare dar despre aceasta am putea vorbi icircn cazul icircn care el s‐ar vedea icircn eşalonul intelectualilor icircn racircndul cărora de fapt el nu se vede Revine acasă adus de amintirea dragostei care i‐a unit cacircndva punacircnd mai presus de orice capacitatea de adeverire a vieţii de supravieţuire icircn bdquoraiulrdquo siberian Dar ce icircnseamnă adeverirea vieţii icircn cazul protagonistului nostru Icircn primul racircnd supravieţuirea icircn acele condiţii de luptă inimaginabilă cu stihiile naturii scenele cu topirea gheţarilor pe Enisei descrise cu lux de amănunte de către Nicolai Cos-tenco fiind elocvente icircn acest sens Adeverirea vieţii mai poate icircnsem-na libertatea fără de care viaţa nu se poate afirma icircn mod normal bdquoEh mare lucru‐i şi libertatea Mă simţeam fraţilor ca ciocacircrlia ce facirclfacircie deasupra lanului de răsărită şi inima mea tremura din aripioarele ei nevăzute icircn văzduhul curat şi limpede al dimineţiirdquo (p 173) icircşi amin-teşte naratorul icircn Povestea Vulturului Revoltatul Nicolai Costenco va face frecvente referiri la nevoia de libertate avacircnd mare icircncredere ca scriitor icircn viaţa de după exil bdquoBotezul mocirlei din temniţă şi exil l‐am primit ca să văd pacircnă unde poate ajunge teroarea mascată sub chipul mustăciosului Toată experienţa aceasta este un material de literatură Eu făceam literatură de cabinet icircnainterdquo Cacirct de mult aveau să‐i fie icircnsă icircnşelate aşteptările şi cacircte va fi trebuit să le icircngroape icircn tăcerea de ghea-ţă a totalitarismului pentru a nu se fi lăsat strivit de reflexele brutalităţii istoriei rămacircne să constate cercetătorii sociologi antropologi şi isto-rici literari

Nicolai Costenco (21XII1913 Chişinău ndash 29VII1993 Chişinău) Pseudonime Ra-fail Radiana NFC Poet prozator dramaturg eseist şi traducător Membru de Onoare al Academiei de Ştiinţe de la Chişinău (1992) Este fiul Mariei (n Leahu) din familie de răzeşi şi al lui Fiodor Costenco‐Radzeiovschi nobil cu rădăcini polono‐ruso‐moldove-neneşti funcţionar la cancelaria guberniei basarabene Rămacircne orfan de tată la vacircrsta de şase ani cacircnd tatăl său după schimbările ce s‐au produs icircn 1918 nedorind să depună jurămacircntul icircn faţa noii administraţii romacircne va evada din Basarabia icircn spaţiile ocupate de bolşevici fără a mai da de veste Nicolai Costenco icircşi va petrece cea mai mare parte a copilăriei la ţară la bunicii dinspre mamă răzeşi din satul Cehoreni din preajma Orhe-

32 R O M Acirc N Ăiului unde va lua şi cele dintacirci lecţii de viaţă Primele clase le face la Şcoala Primară Or-todoxă din Chişinău Icircntre anii 1928‐1932 icircşi face studiile la Liceul bdquoBogdan‐Petriceicu Hasdeurdquo din acelaşi oraş Avacircnd rezultate strălucitoare la icircnvăţătură Nicolai Costenco şi‐a depus dosarul la liceul militar dar este respins din cauza numelui de familie rusesc fapt care icircl va marca profund şi pe care icircl fixează icircn memoriile sale bdquocu succes am fost respins am fost respins deoarece purtam numele rusesc Cacircnd m‐am văzut icircn lista celor respinşi parcă m‐au scăldat cu o căldare de apă rece Vasăzică eram rus Ce are a face că eram capabil că mă trăgea inima să port şi eu o curea scacircrţacircitoare chipiu cu şireturi să defilez ca pe aţă să fac gimnastică la bare şi la inele Purtam un nume nenorocit care nu le mirosea bine domnilor ofiţeri romacircnirdquo De ce nu le mirosea bine Deoarece bdquobolşevicii se recrutau dintre ruşirdquo ne explică naratorulA urmat apoi (1932‐1936) cursurile Facultăţii de Drept a Universităţii bdquoAl I Cuzardquo din Iaşi concomitent fiind icircnscris la Facultatea de Litere (limbi străine) Primele sale versuri văd lumina tiparului icircn anii studenţiei icircn 1932 fiindu‐i publicate icircn bdquoCuvacircntul liberrdquo de la Bucureşti cacircteva poezii icircnsoţite de o scurtă introducere semnată de către Demo-stene Botez După revenirea la Chişinău din 1934 de la data icircnfiinţării revistei bdquoViaţa Basarabieirdquo Nicolai Costenco icircn calitate de redactor‐prim (director fiind Pantelimon Halippa) icircmpreună cu poetul şi publicistul Vasile Luţcan va conduce această publicaţie de o importanţă deosebită pentru viaţa literară şi culturală a Basarabiei interbelice Icircn pe-rioada respectivă publică poezii eseuri articole fragmente din cărţile icircn curs de apariţie traduceri practicacircnd activ şi critica de icircntacircmpinare scriind despre cărţile colegilor săi de breaslă Debutul editorial (1937) este marcat de volumul PoeziiScrieri Poezii 1937 Cleopatra Chişinău 1939 Ore Chişinău 1939 Elegii păgacircne Chi-şinău 1940 Poezii alese Chişinău 1957 Poezii noi Chişinău 1960 Poezii Chişinău 1961 Versuri Chişinău 1963 Severograd roman vol I ndash Chişinău 1963 vol II ndash Chişi-nău 1970 Versuri colecţia Mioriţa Chişinău 1966 Norocul omului Povestiri Chişinău 1966 Mugur‐mugurel Chişinău 1967 Tărie Chişinău 1972 Neamul Chişinău 1973 Poeme Chişinău 1973 Scrieri vol I‐II pref de Vasile Badiu Anatol Gavrilov Chişi-nău 1979 Euritmii Chişinău 1980 Poezii şi poeme Chişinău 1983 Euritmii Chişinău 1988 (cu caractere latine) Versuri colecţia Orfica Chişinău 1995 Coroana cu aripi de erete Chişinău 1995 Povestea Vulturului Memorii Chişinău 1998 Elegii păgacircne notă asupra ed tabel cronologic de Vasile Malaneţchi selecţie de Costache Costenco Vasile Malaneţchi Chişinău 1998 Elegii păgacircne Bucureşti ndash Chişinău 2003 Libertăţi Versuri inedite Chişinău 2003 Din bezna temniţei (scrisori din Gulag) Chişinău 2004 Urma-şilor versuri Chişinău 2007 Epigrame şi alte versuri umoristico‐satirice cuv-icircnainte de Vasile Malaneţchi Chişinău 2011

c r i t i c ă e s e u 33

Adrian Dinu RACHIERUFănuş Neagu un dionisiac

Eu trăiesc necontenit dulcele farmec al visării

Chestionat cacircndva icircntr-un interviu de ecou asupra lipsurilor din literatura noastră Fănuş Neagu a indicat fără ezitare bdquoobrazulrdquo adică altfel spus literatura mincinoasă falsificacircnd Istoria şi icircngrăşacircnd icircn epoca realismului soci-alist cimitirele literare sacrificacircnd deopotri-vă adevărul (ce spui) şi ţinuta stilistică (cum spui) Ştie toată lumea că Fănuş Neagu nu a icircnceput ca mare stilist Pacircnă la Icircngerul a strigat (1968 premiul Uniunii Scriitorilor) primul său roman faima prozatorului ţinea de decla-rata sa dragoste proza scurtă Unde după de-butul cu Ningea icircn Bărăgan (1959) s-a impus prin culegerile anilor rsquo60 cu proze icircnchegate migratoare scrise icircngrijit reeditate Cantonul părăsit (1964) de pildă reia bucăţi din Som-nul de la amiază (1960) şi Dincolo de nisipuri (1962) Urmează Vară buimacă (1967) trans-ferată plus cacircteva bucăţi inedite icircn alte cule-geri Icircn văpaia lunii (1971) Facircntacircna (1974) Treptat stilul icircnvinge subiectul s-a spus iar bdquoapariţiardquo romanului anunţată cu surle şi tracircmbiţe iscă mari controverse agitacircnd lu-mea literară Personaje atipice bdquociudaţiirdquo lui Fănuş Neagu (trăsniţi posedaţi itineranţi cu onomastică bizară) vădesc o vitalitate freneti-că pasională stihială de amoralitate jovială Iar autorul de un nonconformism structural culege icircntacircmplări teribile cu bucurii păgacircne

ADR ndash prof univ dr decan al Facultăţii de Jurnalistică

Universitatea bdquoTibiscusrdquo Timişoara Dintre volumele publicate (peste 20) Elitism

şi Postmodernism Editura Junimea Iaşi 1999 Bătălia

pentru Basarabia Editura Augusta 2000 Alternativa

Marino Editura Junimea Iaşi 2002 Legea conservării scaunului (roman vol I II) Editura Eubeea Timişoara

2002 2004 Globalizare şi cultură media Editura Insti-

tutul European Iaşi 2003 Nichita ndash un idol fals Editura

Princeps Edit Iaşi 2006 Eminescu după Eminescu

Editura Timpul Iaşi Poeţi din Basarabia (antologie critică) Editura Academiei Romacircne Bucureşti şi Editura Ştiinţa

Chişinău 2010

34 R O M Acirc N Ăşi reverii bahice icircn textura unui mod arhaic de a percepe lumea Peste demonia locurilor peste frenezia hedonistă barochismul clocotitor etc guvernează icircntacircmplarea Materia primă este negreşit viaţa iar viaţa ca bdquovictimă a timpuluirdquo curge halucinant adăpostind miraculo-sul şi aducacircnd icircn scenă firi elementare violente cu lăcomie orgiastică Icircn totul această lume marginală nestatornică extrasă din bdquoalveolele Orientuluirdquo de freamăt pasional şi vibraţie poetică este o lume icircnchisă apăsată de tragism peste care un Paul Georgescu aşeza restrictiv eti-cheta pitorescului (făcacircnd carieră şi iritacircndu-l pe autor) iar S Damian pe cea a patetismului bdquoŢara hoţilor de cairdquo icircnchipuie astfel o saga bră-ileană trasă icircntr-o salbă de povestiri magice cum sesiza Viorel Coman anunţacircnd trecerea de la pitorescul decorativ la dimensiunea mitică fără a ignora desigur invazia absurdă a Istoriei Posedat de stil Fănuş Neagu icircmbracă magia cacircmpiei icircn dulceaţa limbii exploatacircnd un bdquopa-trulater auriferrdquo (Marea Delta Brăila Bărăganul) după Valentin Sil-vestru Sau agitacircnd bdquodemonul ambulatoriurdquo icircntre bdquocele două lumirdquo [1 207] denunţate de Ovid S Crohmălniceanu satul dunărean cu viaţă ritualică (a da cacircinii bdquoicircn jujăurdquo de pildă) şi fauna celor bdquofără căpătacircirdquo pe tipar picaresc hoinari cu existenţă aventuroasă

Cert Fănuş Neagu icircmplineşte peste ani o veche doleanţă a altui brăi-lean Nae Ionescu cel care icircn 1926 constata că bdquoliteratura nu a atacat icircncă după cuviinţă tema Brăileirdquo Or pe direcţia propusă de Panait Is-trati Fănuş dezvoltă luxuriant nu tocmai cuviincios această mitologie a spaţiului de concreteţe halucinantă şi panlirism făcacircnd de toate tea-tru chiar poezie publicistică sportivă cu savuroasele sale cronici bdquoafu-risiterdquo scenarii cărţi pentru copii şi bineicircnţeles proză icircn primul racircnd

Trecut prin şcoala de literatură icircndrăgit se spune de Petru Dumitriu fără instrucţie bdquonormalărdquo cu o experienţă dramatică (sancţiuni exclu-deri) Fănuş Neagu (1932-2011) a intrat icircn literatură icircn ebuliţia anilor rsquo60 gustacircnd exuberant farsa spectacolul icircnscenarea etc sub cupola imagismului dezlănţuit halucinatoriu A părăsit icircnsă linia realistă modi-ficacircndu-şi traiectul creaţiei Şi a sfacircrşit icircnvins de stil viracircnd spre euforia metaforică (bdquocăutatărdquo nota M Ungheanu) Orice scriitor rămacircne icircnsă bdquoo entitate misterioasărdquo cu o evoluţie imprevizibilă Acasă o capodoperă ne invita icircn vremea bdquode odinioarărdquo icircntr-un timp mitic Bătracircna se va icircn-toarce bdquoicircn odaia icircn care a născut nouă copiirdquo ştiind că bdquoicircntre străini nu eşti

c r i t i c ă e s e u 35

nicăierirdquo Ion Mohreanu (Icircngerul a strigat) icircşi ia lumea icircn cap secondacircnd prin experienţa sa bdquogorkianărdquo tragismul unei strămutări icircntr-o lume per-vertită dincolo de fondul etnografic de o istorie caleidoscopică discon-tinuă colorată anecdotic dincolo de rezonanţele biblice drumul cal-varul nu icircnseamnă o icircntemeiere ci prelungeşte rătăcirea sub pedeapsa unei predestinări tragice Dacă icircn Dincolo de nisipuri dintre cei porniţi icircn icircntacircmpinarea apei doar Şuşteru bdquosimţea icircn faţă răcoarea valurilorrdquo bdquonoii crairdquo (Radu Zăvoianu bdquoideologulrdquo Raminţki Eduard Valdara) din Fru-moşii nebuni ai marilor oraşe (1976) şi el aglutinant icircmbrăţişează ndash sub model mărturisit ndash bdquovieţuirea periculoasărdquo Petrecăreţii lui Fănuş cad icircn delir imaginativ şi carnavalesc sub porunca de a se simţi fericiţi Incrimi-nacircnd cohorta bdquofăcătorilor de cuvinterdquo Marin Preda denunţa primejdia evazionismului vizacircndu-l fără a-l pomeni şi pe Fănuş Neagu Dar acest bdquomiliardar al metaforeirdquo (cf C Sorescu) icircmbătat de ornamentul stilistic de orgia imagistică bdquonu punea deloc preţ pe estetica mimesis-uluirdquo con-stata Daniel Cristea-Enache [2 141] Arta adevărată zicea Fănuş Nea-gu bdquosmulge timp viu real şi icircl dă iluzieirdquo resacralizacircnd lumea Icircncacirct icircncă un Acasă cum şi-ar fi dorit M Ungheanu nu va mai comite prozatorul subjugat de luxurianţă părăsind definitiv naraţiunile realiste de observa-ţie Totuşi supus unei duble lecturi spărgacircnd coaja metaforică Scaunul singurătăţii (1988) primit cu ovaţii şi observaţii cu icircncacircntare sau iritare un roman ramificat episodic a fost citit fie din unghi mitologic fie din perspectivă politică O scriere bdquociudatărdquo (cf G Pruteanu) o lectură difi-cilă negreşit şi o viziune de carnaval total nepotrivită icircn concubinaj cu marile simboluri (dragostea ratarea moartea frica) Examinat superfici-al romanul trăieşte la nivelul oralităţii liber de presiunea canonică Ca-zul Saltava mereu bdquosingur şi potrivnicrdquo ins bdquobolnav de cacircmpierdquo pedepsit şi trimis la Făurei apoi la Ozacircnca muncind bdquoinspiratrdquo pentru a aduce lumea pe bdquocalea cea bunărdquo (ar fi romanul colectivizării aici) ploaia delaţi-unilor icircnscenarea regizată de Bozar Garofeanu ndash exprimă tragismul unei epoci privită fără furii justiţiare Acum bdquoobsesiile iau locul icircntacircmplărilorrdquo şi valenţa sudică descărcacircndu-se pasional şterge tonul inchizitorial uni-formizacircnd peisajul colocvial icircnţesat de reclamaţii bdquobăloaserdquo Supralicitat icircn context postdecembrist pentru curaj civic Scaunul singurătăţii icircntreţi-ne şi evaluativ o confuzie de planuri pedalacircnd pe politic Care icircn Aman-tul Marii Doamne Dracula (2001) dezvăluind un despotism grotesc şi o realitate trivială vorbeşte ndash printr-un mit degradat ndash despre o figură

36 R O M Acirc N Ămalefică după reţetă comercială Tema puterii (ca teroare) află icircn soţia lui Basileu sau icircn nonagenara Die Goia cu limbajul lor bdquope şleau neaoşrdquo o expresie caricaturală coboracircnd cuplul Ceauşeştilor chiar icircn bdquonimicni-cie graficărdquo [2 139]

Considerat un anarhist al fanteziei (cf Valeriu Cristea) Fănuş Neagu este ispitit de pofta naraţiei nerăbdarea povestirii spontaneitatea gacirclgacirci-toare refuză corsetul construcţiei romaneşti bdquoProbardquo romanului e dificilă pentru acest stilist tocmai pentru că Fănuş Neagu trebuie să lupte icircmpo-triva propriului temperament Critica a văzut icircn Icircngerul a strigat cartea sa de răscruce iar icircn Pierdut icircn Balcania o carte programatică Roman-po-vestire (bineicircnţeles) naraţiune caleidoscopică Icircngerul a strigat propunea figuri memorabile are nerv epic şi impune prin concreteţe prin senzaţia de viaţă autentică care combină grotescul tragicul şi duiosul Viaţa lui Ion Mohreanu este urmărită de nenoroc Roman al amăgirilor Icircngerul a strigat se dilată icircnspre senzaţional şi fabulos (războiul seceta exodul ţăranilor din Plătăreşti icircn Dobrogea) vorbeşte de copilăria ostracizată şi itineranţa eroului prin bdquoţara hoţilor de cairdquo e pigmentat de conflicte vi-olente descărcacircnd energii elementare şi pretinzacircnd o lectură simbolică Personajul-cheie este Che Andrei o sinteză imposibilă legacircnd tradiţia cu existenţa aventuroasă fluturacircnd visuri de icircmbogăţire şi proiecte is-pititoare eşuacircnd mereu Che Andrei face legătura cu umanitatea care umple tabloul Frumoşilor nebuni ai marilor oraşe o lume icircn dezagregare bacircntuită de spaime trăindu-şi apusul şi care hrănindu-se cu himere se desparte de sine sub spectrul eşecului şi al ratării Această umanitate cre-pusculară se refugiază icircn trăirea nebunească frenetică a clipei icircntr-o via-ţă bdquotăvălită prin gunoaierdquo icircntr-o morală din care lipseşte tocmai morala Iluzia umple o lume goală de sens

Dacă Fănuş Neagu este un dionisiac cum a demonstrat Marian Popa [3] inspirat de cartea lui E R Dodds impulsul (stilul) dionisiac trebuie că-utat icircn primul racircnd icircn ludismul imaginativ Verva şi spontaneitatea curg torenţial prozatorul s-a observat sacrifică totul pe altarul povestirii Voluptatea spunerii naraţia infinită ar fi emblema prozei sale blazonul Balcaniei Născut povestitor autorul nu face naveta icircntre povestire şi ro-man deoarece ne asigură prozatorul orice povestire bună e un roman Balcanismul epicii sale nu se restracircnge la un spaţiu geografic o tipologie spaţială (interesacircnd geoliteratura) propune o concluzie unanim admisă pentru această arie culturală proliferarea povestirii Plăcerea de a scrie icircn

c r i t i c ă e s e u 37

galopul metaforei este un război lung cu bdquorupturi de nervirdquo Povestitor de rasă calofil icircmpătimit Fănuş Neagu scormoneşte după cuvinte ne plim-bă pe stadioane şi prin cacircrciumi umflă pagina de comentariu sportiv cu o adjectivită belicoasă e nedrept (cacircteodată) dar sclipitor icircntotdeauna El este o natură frenetică condusă de instinct Ieşirea din cacircmpul logicii anunţată de Mancataş a lui Argova (Luna ca o limbă de cacircine) e valabilă pentru toată proza sa ca şi icircndemnul sisific (bdquosus icircn genunchi şi de la capătrdquo ndash cum va spune unul dintre eroii săi)

Cu gust pentru pitoresc şi violenţă Fănuş Neagu icircşi conectează proza freneziei senzoriale Descindem icircn lumea fenomenală plină de patimi neicircnfracircnate icircntr-un spaţiu perceput cu acuitate senzorială melancoliei existenţiale i se opune frenezia hedonistă Lumea sa arhaică de fond mitic redescoperită din interior este o lume fără eroi exorcizacircnd Răul bdquoCu gura plină de poveşti luminoaserdquo Fănuş Neagu respinge icircnrolarea icircn bdquocooperativa babelor justiţiarerdquo Antimodernismul său programatic capătă o modulaţie orientală plonjacircnd din timpul prezent icircn timpul bdquoesenţialrdquo (cel al poveştii) Suntem deci icircn spaţiul basmului un tă-racircm fabulos unde stăpacircneşte mirajul oriental un spaţiu sacru unde răul e absorbit de bine un spaţiu deschis cel al cacircmpiei conducacircnd la bdquopierderea de sinerdquo instauracircnd bdquoun fel de a firdquo Aici aberaţiile istoriei nu hrănesc romanul crizist negru dar nici viziunea rozacee ştergacircnd şirul nedreptăţilor Răul se stinge nu prin rechizitoriu ci prin implica-re atenuacircndu-se prin arta sugerării icircn lumea confuză a icircnchipuirilor zămislind poveşti icircmblacircnzind destinele Iubind viaţa contaminate de epicureism personajele fănuşiene fiinţe naturale cunosc o existen-ţă frenetică această descărcare de culori şi sunete avalanşa oralităţii exaltarea simţurilor eclipsează meditaţia asupra condiţiei umane Ea trăieşte subteran sub acoperişul parabolei Vitalismul vidul sufletesc spectrul ratării dragostea bdquodesprinsă de spiritrdquo conduc spre această viaţă uşuratică Storcacircnd frenezia clipei protagoniştii icircşi iubesc dezas-trele caută un mod de viaţă eliberator sunt atraşi de senzorial elibe-racircndu-se astfel de spaime

Acest specific al lumii fănuşiene mustind de pitoresc aproape obligă la un răsfăţ lexical Metafora provoacă o reacţie icircn lanţ Creator al unui stil Fănuş Neagu va degusta aromele limbii scriitorul bdquostă la pacircndărdquo scrie greu se hrăneşte din bdquobutucul limbiirdquo Sub plapuma metaforei epicul devine pretext Cu bunăvoinţă putem decupa spaţii epice dar

38 R O M Acirc N Ăastfel de graniţe sunt şterse de invarianta stilistică (A Goci) crescacircnd ornamental icircntreţinacircnd bruiajul metaforic

Fără a avea apetit teoretizant Fănuş Neagu ieşea deseori macircnios bdquola rampărdquo pentru a apăra limba de toţi stricătorii ei Dar avalanşa meta-forelor provoacă saţietate Iar primejdia saţietăţii e reală ea poate să icircmpiedice ndash zicea Călinescu ndash bdquobuna receptare a substanţeirdquo

La o nouă lectură şi icircntr-un context de recepţie eliberat de toate opre-liştile bdquoromanulrdquo Scaunul singurătăţii (ediţie definitivă ne varietur 1991) icircşi dezvăluie alte semnificaţii Eugen Simion observa de pildă că frica este bdquosimbolul structurantrdquo al cărţii constatare cumva surprin-zătoare (dar perfect motivată) pentru un scriitor-artist care neavacircnd simţul tragicului (cum repetat s-a afirmat) dezvoltă o viziune carna-valescă inadecvată aici

Bolnav de stil icircmbrăcacircnd lumea icircn bdquoculori mitologicerdquo popularul Fă-nuş Neagu rămacircne irezistibil pe spaţii mici Inimitabil (deşi bdquofănuşie-niirdquo au prosperat o vreme) el se revarsă icircn pagină icircn rafale năucitoa-re strălucitoare fiind ndash icircnainte de orice ndash un povestitor Icircntrebarea dacă Scaunul singurătăţii ar fi un roman s-a pus şi recolta opiniilor indică polarizarea părerilor Romanul spunea cacircndva Borges este bdquoo oboseală a cărniirdquo conţine umplutură nuvela ajunge pentru a spune lucruri esenţiale La Fănuş Neagu icircmpins de poetica prea-plinului icircn culoare patimă celebratoare exces nu poate fi vorba de un econo-mism al mijloacelor şi nici de o disciplină epică Fantezia şi exaltarea nasc delirul imaginativ o erupţie necontrolată de imagini Plonjăm icircn timpul esenţial cel al povestirii O ştafetă a naratorilor cutreieră prozele sale investigacircnd o lume bdquobătracircnărdquo aflată la bdquomarginea apelorrdquo gustacircnd bucuriile păgacircne Cu rădăcini icircnfipte icircn arhetipologia estu-lui european contaminat de Sadoveanu şi Voiculescu Fănuş Neagu icircnchipuie un mythos danubian sondacircnd viaţa instinctuală icircnchizacircnd un sens hermetic icircntr-o proză senzuală trepidantă livrată sub etiche-ta romanului Vitalismul frenezia hedonistă descrierile voluptuoa-se practicile magice urcă icircn fantastic şi gratuitate prozatorul racircvnind racordul cosmic bdquolegea firiirdquo Şi peste toate bdquoo beţie de lunărdquo semn

c r i t i c ă e s e u 39

al eminescianismului o lume aflată sub vraja şi teroarea lunii cu eroi suferind de inlunaţie Poeticul se scaldă icircntr-un spaţiu pervers epicu-reic protagoniştii iubind viaţa icircn exces

Scaunul singurătăţii este rodul acestui scris chinuit şi totuşi sărbătoresc Metaforizarea fracircnge deseori intenţiile alegorice bdquoodăjdiilerdquo stilului (cu amprentă mateină) icircmpovărează un poem simbolic declinant de-voracircndu-şi autorul Fănuş Neagu este bdquotopit icircn paginărdquo chinurile scri-sului nu se văd talentul său indicacircnd ndash amăgitor ndash o uşurinţă a redactă-rii Epicul curge grindina metaforelor se prăvale nemilos denigratorii invocă opintelile lecturii patetismul inutil sensul pierdut icircnceţoşat bdquoascunsrdquo după grelele perdele metaforice bdquoaruncaterdquo de un spirit ludic inventiv stilistic

Adevărul e că proza lui Fănuş Neagu icircmbie către o lectură simbolică (calul malefic peştele-centaur etc) Dar salba strălucitoare a povesti-rilor amestecacircnd icircntr-un seducător vălmăşag epic realul cu fabulosul frenezia senzorială avalanşa metaforică icircntacircrzie ori chiar amacircnă acest popas analitic Inşi păguboşi euforizaţi scindaţi ticăloşiţi eroii fănuşi-eni trăiesc icircntr-o lume fantastă sub regimul sărbătorii atinşi de patima risipirii ei sunt indiferenţi la bdquocitireardquo semnelor iubesc fiesta luxurian-ţa acordă metaforei greutate existenţială stilul artist este transferat protagoniştilor Ei seduc dar nu au exemplaritate morală trăsniţi po-sedaţi itineranţi fraternizează cutreieraţi de mari patimi sub cupola vorbelor afurisite cu o neistovită capacitate de invenţie Dar metafizica lor e icircn suferinţă anxietatea e zgomotoasă orgiastică iubind luminile rampei injecţiile euforizante anestezia nu au cum s-a spus aderenţă la tragic Barochismul este sigiliul acestei proze care maschează bdquoleziu-nea vitalărdquo a unei lumi ce tocmai prin plinătate dacircnd icircn clocot se revar-să peste rama naraţiunii

Extraordinar portretist alungacircnd personajele bdquotipicerdquo Fănuş Neagu cacircn-tă lumea dunăreană (cea bdquofără seamănrdquo) un oraş bdquofără perecherdquo (negreşit Brăila) pompacircnd bdquosacircnge triumfalrdquo icircn arterele textului aglomeracircnd fără milă metafore plutind icircn pitorescul pur icircntr-un festin prelungit caricat racircvnind a opri trecerea Iată bdquoghemulrdquo temelor fănuşiene deşirat icircntr-o scriitură strălucitoare de răsfăţ calofil cu deschideri parabolice de certă bdquovibraţie poeticărdquo Dar ploile metaforice obosesc această reacţie icircn lanţ trezeşte inevitabil saţietate Şansa textelor fănuşiene e că nu pot fi sleite

40 R O M Acirc N ĂO lectură nu epuizează romanul o nouă interpretare află icircn subsolurile cărţii piste fertile icircmbogăţind flora exegetică

Poematic Scaunul singurătăţii luminează sensul unei existenţe (Cezar Saltava) desfăşurată spre icircnsingurare apăracircnd şi căutacircnd adevărul per-sonal şi icircmpreună cu el intersectacircnd alte destine ţesacircnd pacircnza unei epoci icircncercănate icircntr-un climat de suspiciune şi delaţiune cacircnd bdquofrica rămacircne vierdquo o monografie a fricii aşadar trăind icircn cutele textului rătă-cindu-se icircn hăţişurile epicului sacrificacircnd demonstraţia retezacircnd teza bdquope altarul povestiriirdquo Suntem icircntr-un univers stăpacircnit de jocul icircntacircm-plărilor şi al bdquoloviturilor murdarerdquo tragerea la sorţi regia uzurpărilor icircnstăpacircnesc hazardul icircntr-o lume icircn tranziţie (spre clownerie) cu regi de o zi atinsă de un inepuizabil delir verbal Nu icircntacircmplător bdquozarrdquo-ul ob-serva cineva intră icircn prenumele unor protagonişti (Cezar Bozar La-zăr Mantova ndash devenit Leb Betleem)

Ezitantul activist Cezar Saltava exilat la Făurei (bdquointerludiul dintre două prăbuşirirdquo) nu forţează colectivizarea (care prinde bdquolumea-n chingirdquo) şi ca ocrotitor al Mariei Antonescu va fi pus icircn discuţia biro-ului regional şi inevitabil exclus Leb Betleem evreu prin adopţiune vrea să-l scoată din puşcărie pe Alex Măicăneşti pe care tot el icircl icircn-fundase revine pentru a-l bdquoprovocardquo justiţiar (icircn sensul unei reparaţii) pe Dumnezeul locurilor colonelul Garofeanu

Eroii fănuşieni cu gura plină de bdquopoveşti luminoaserdquo trăiesc după bdquopofta inimii uşoarerdquo Au o imaginaţie năzdrăvană şi debitează istorii aiuritoare Icircn acest spaţiu al cacircmpiei (bdquoo icircmpletitură de himererdquo) icircn lumea mirifică a bălţilor colcăind de patimi se bea vacircrtos şi se poves-teşte enorm Destinat carierei militare trecut prin Şcoala de literatură (o bdquocazarmă a creioanelorrdquo zicea ndash retrospectiv ndash prozatorul) Fănuş Neagu este el icircnsuşi un bdquoaventurierrdquo icircmbătat de limbajul stepei bdquoCo-moara cacircmpiei se numeşte depărtareardquo or invitacircnd la visare cacircmpia face parte din biografia scriitorului Acolo ne avertizează el (mereu cu urechea ciulită) limbile bdquose-mbolnăvesc de libertatea expresieirdquo

Vicleniile şi aromele Levantului vorbele colorate şi metaforele deşi-rate icircncropesc biografii fabuloase Scornind fapte teribile şi iubiri ne-buneşti protagoniştii ndash cu simţuri parşive icircn jubilaţie ndash se golesc de gacircnduri Personajele (bdquocolţuroaserdquo) nu agreează masca barocă jocul duplicitar metoda bdquosimulăriirdquo dimpotrivă nu se menajează dar nici

c r i t i c ă e s e u 41

nu se diferenţiază Ele propun un stil pornit din bucuria de-a exista bdquoA fi năuc e treaba inimiirdquo proclamă astfel de eroi pendulacircnd icircntre vocaţia petrecerii şi bdquopragulrdquo fricii Dezordinea fanteziei alătură notaţiilor lirice aluviunile unui bdquobasm enormrdquo dezvoltat pe latură carnavalescă Indi-ferent ce scrie Fănuş Neagu dă senzaţia de irealitate Din textele sale răsare un unic personaj plin de aiurările Orientului icircngacircnacircnd poveşti nins de bdquolapoviţele de aurrdquo ale toamnei

Categoric Fănuş Neagu o legendă icircn timpul vieţii un bdquomare scriitor pe spaţii micirdquo nu a avut bdquomentalitate epicărdquo (icircn accepţia călinesciană) El nu putea scrie altfel Discuţiile despre Scaunul singurătăţii (decretat un bdquomare eşecrdquo) au adunat o sumedenie de icircntrebări şi reproşuri Formula temperamentală icircl macircnă icircnsă irepresibil trăind icircntr-o eternă jubilaţie cu sufletul cutreierat de bdquobucuria firiirdquo

Ca povestitor icircn transă Fănuş Neagu creează viaţa pagina sa musteşte de concret dar condiţia sa de martor e subminată de neputinţa obiec-tivării Imagist abundent el intră icircn categoria stiliştilor elaboraţi lip-siţi icircnsă de fracircnă de aspect spontan deşi gestaţia cărţilor sale ar proba contrariul icircnvederacircnd o trudă migăloasă proza lui Fănuş Neagu dă senzaţia revărsării a torenţialului a clocotului unei lumi violente o umanitate pasională trăind icircn exces Totuşi e icircndoielnic că Fănuş Nea-gu ar sta sub emblema bdquorisipitorilorrdquo ori că sedus de roman icircnţeles ca şansă a maximei afirmări ar fi trădat genul scurt la a cărui revigorare a pus umărul dealtminteri Dacă literatura romacircnă trăieşte din simţuri cum zicea Lovinescu atunci cazul Fănuş Neagu ar icircntări o afirmaţie care aparţine chiar prozatorului anume că scriitorii Brăilei ar fi bdquopăsă-rile bizare şi fabuloase ale literaturii romacircnerdquo

Fănuş Neagu provine dintr-o lume bdquocare-şi macină viaţa icircn vecinăta-tea permanentă a apelorrdquo şi care trecută icircn cărţile sale intersectează pitorescul mediului plin de vitalitate şi culoare (ca la Panait Istrati) crepusculul matein ori tihna contemplativă sadoveniană interesată de credinţe şi obiceiuri necunoscute degajacircnd mister Scriitorul e un voluptuos pătruns de invazia concretului cultivacircnd o proză lirică ce eliberează senzaţia halucinanţei dar spre deosebire de Panait Istrati ne icircncacircntă ca povestitor Textele sale sunt şi o meditaţie asupra condi-ţiei umane eclipsată de erupţia de culori şi sunete există aici oameni violenţi şi o lume evanescentă dar şi visătoria izbucnind nestăvilit icircn

42 R O M Acirc N Ăţinuturile sudice unde suverană rămacircne se ştie oralitatea Efortul de obiectivare (citadinizare) cerut prozei noastre de Lovinescu privea ieşirea din elementar şi descriptiv reprobacircnd pitorescul de suprafaţă proza strict senzorială n-ar fi capabilă de profunzime şi nici aptă de foraje icircn spaţiul eticului şi al existenţialului

Poetizacircnd baletacircnd metaforic pe muchia dintre realitate şi reverie Fă-nuş Neagu nu bdquoicircncaperdquo icircn limitele textului este aici avalanşa metafo-rică saturacircnd cadrul narativ dar şi oroarea neobarochismului faţă de finit (desăvacircrşit) ajungacircnd prin exces icircn fundătura bdquoviciilor virtuţilor salerdquo ( Jean Rousset) Proza sa transportă mirosuri şi culori se icircmbată de fast celebrează existenţa şi instaurează climatul sărbătoresc Fănuş Neagu este icircn continuă stare de jubilaţie regimul sărbătoresc este em-blema scrisului său contaminat de epicureism fluiditate şi teatralitate Limbajul secretă parcă personajele icircmpinse icircntr-un spaţiu luxuriant vom găsi existenţe tragice conflicte etice furtuni sufleteşti Plăsmuirile aparţin unei lumi halucinante evadacircnd icircn oniric Prozatorul nu face un examen sociologic ci metaforic fiindcă iluzia ne asigură Fănuş Neagu este egală cu Darul de a fi icircn viaţă Sub crusta simbolică desluşind vibra-ţia existenţelor autentice asaltate de bolile civilizaţiei maşiniste Fănuş Neagu resacralizează autentifică existenţele transferacircndu-le ritualicu-lui Scriitorul nu are fixaţii negativiste şi refuză instinctiv icircnţepenirea maniheică funcţionează doar mecanismul solemnităţii icircn tentativa de recuperare ritualică a umanului ameninţat (Olelie) fie de pericolul icircn-străinării (Echipa de zgomote 1971) ori de cel al visării (Scoica de lemn 1981) căzacircnd icircn anarhism şi vid existenţial (Frumoşii nebuni ai marilor oraşe) Radu Zăvoianu cacircntăreţul din Frumoşii nebuni este un bdquoflu-ture lacircngă geana visuluirdquo Fluşturatici meschini alcoolici capabili de generozitate eroii lui Fănuş sunt seducători dar nicidecum exemplari Refuzacircnd finalurile icircnchise proza sa este ameninţată de mişcarea cen-trifugă a acestor universuri anarhice pulverizacircnd naraţiunea

Organul principal al scriitorului este urechea zicea Fănuş Neagu Pre-cum altădată Caragiale Fănuş Neagu este interesat de limbaj Dar ob-servăm personajele sale nu se diferenţiază prin limbaj ele nu trăiesc caracterologic ci prin oralitatea liberă de orice construcţie canonică Căutacircndu-i ascendenţa şi apartenenţa la o anumită familie literară vom spune că scriitorul interesat de senzorial şi fantasticul enigmatic icircmpins icircn terifiant se preumblă icircntr-un ţinut exotic (cel al bălţilor Brăilei şi al

c r i t i c ă e s e u 43

Bărăganului) ilustracircnd o promoţie a ruralilor care a izbucnit icircn proza noastră icircn anii rsquo60 descoperind din alt unghi şi icircntr-un alt timp comple-xitatea sufletului ţărănesc Fănuş Neagu trăind starea fundamentală de copil de ţărani este bdquoprovocatrdquo de anotimpuri Starea de exaltare e icircntre-ţinută de icircntacircmplările zăpezilor şi ale gracircului fiinţa sa macircnată de curiozi-tate caută necunoscutul şi dezleagă tainele icircn nemărginirea miraculoasei cacircmpii Aici spiritul bogat senzual flămacircnd de evenimente călătoreşte proza lui Fănuş Neagu poartă obsesia drumului eroii săi sunt nişte pele-grini temperamente fabuloase rătăcind icircn spaţiul tainic al cacircmpiei şi al bălţilor Chiar dacă există nostalgia muntelui (Che Andrei fostul prizo-nier icircn Anatolia icircşi mărturiseşte intenţia de a se muta la munte pentru a prinde puteri ndash v Icircngerul a strigat) toposul prozatorului este unul al cacircmpiei Personajele sale pacircndesc cu simţurile trăiesc intens vorbesc bdquoicircn dungărdquo Este o lume icircn sărbătoare petrecacircnd sub semnul lui Dionisos bdquoNoi ăştia de la Dunăre ştim să petrecemrdquo avertizează autorul Eroii lui Fănuş ştiu să bea sunt icircn vacanţă infinită şi icircntr-un timp al naraţiei fără capăt dezlegacircnd limbile Prinsă icircn vacircrtejul icircntacircmplărilor umanitatea lui Fănuş Neagu combină feericul şi grotescul bdquolimbile se-mbolnăvesc de libertatea expresieirdquo un fatalism ingenuu apasă patima trăirilor exclude contemplaţia dar icircntreţine voluptatea riscului Viaţa e o aşteptare des-tinul trebuie icircnşelat iar eşecurile sunt semnele unei predestinări tragice Eroii lui Fănuş Neagu sunt hoţi de viaţă ei nu cunosc mila ci icircnfruntarea sunt nişte trişori păguboşi bdquoaprinşirdquo de fascinaţia cacircştigului inşi care icircşi aşteaptă şansa ocolind Legea Viaţa ca o pradă ndash iată posibila deviză a acestor personaje năucite de căldură creaţii ale destinului prinse icircn foj-găiala Brăiliţei ndash o altă Comorofcă mişcarea lor fără odihnă icircngustează timpul reflecţiei De altfel umanitatea spaţiului balcanic pluteşte icircn inde-terminare totul e icircngăduit icircn acest teritoriu liber de orice constracircngeri Icircn Icircngerul a strigat timp de douăzeci şi patru de ore stăpacircnă e iertarea Dacă icircn proza lui Fănuş Neagu lipseşte intenţia moralizatoare (icircn sensul unui didacticism stingheritor) absenţa moralei icircnseşi ca spaţiu al limi-tei lasă loc unui spirit de vendetă bdquomoartea se plăteşte cu moarterdquo Vio-lenţa cazurilor icircmpinge soluţia epică dincolo de pura sancţiune morală

Trăirea pasională a vieţii plonjacircnd icircn necunoscut icircn miraculos sau icircn grotesc conduce la eliminarea responsabilităţii Dar personajele lui Fă-nuş Neagu coboară icircn fabulosul folcloric şi alunecă icircn miraj Această miş-care haotică aprinsă de mistuire pătimaşă din care pare a lipsi mobilul

44 R O M Acirc N Ăicircnalt ne conduce icircntr-o lume plină de ciudăţenii şi bizarerii populată de inşi aiuriţi şi trăsniţi un haimanalacircc icircn fond bdquopărăsindrdquo satul dunărean pentru o existenţă marginalizată Personajele sale picareşti sunt naturi neintegrabile Fănuş Neagu răscoleşte o faună curioasă cu eroi bdquofără că-pătacircirdquo atraşi irezistibil de demonul mişcării fără ţintă bolnavi de vaga-bondaj Icircntr-un roman bahic şi boem cum e Frumoşii nebuni ai marilor oraşe degradarea atinge treapta depersonalizării Condamnate la dioni-siac personajele cărţii icircşi icircnsuşesc deviza casei Violatos a te simţi liber icircnseamnă a nu mai fi tu icircnsuţi Sau bdquoca să trăim trebuie să uităm cine suntemrdquo Schimbarea identităţii icircnseamnă şi o schimbare de rol alterarea personalităţii ieşirea din sine adică acceptarea măştii

Lacircngă marii inocenţi ai acestei proze creatori de iluzii subjugaţi de farmecul povestirii icircnotacircnd icircn pitoresc şi gratuitate se mişcă bdquoeroii so-larirdquo icircncălcacircnd normele Dreptul la povestire se cuplează cu clovneria Magicul coabitează cu argoticul generozitatea cu nimicnicia Cara-ghioslacirccul ireverenţa carnavalul etc par a se supune ceremonialului deşi personajele lui Fănuş Neagu nu iubesc rigoarea ci culoarea Eroii săi sunt bdquocuprinşi de fierbinţealărdquo hălăduiesc icircntr-un spaţiu al tuturor posibilităţilor caută comori ei par bdquovrăjiţirdquo fac risipă de forţă vitală icircndrăgesc spectaculosul tulbure Lumea descrisă este asemenea auto-rului un spectacol al freneziei simţurilor desfăşuracircndu-se sub semnul icircngăduinţei dar fără a chema vremurile de odinioară Regresiunea nu e naturistă personajele se mişcă icircntr-un spaţiu al patimilor incandescen-te convorbind cu natura icircntr-un imaginar fabulos care cunoaşte biru-inţa visului Aşa cum autorul fraternizacircnd cu septentrionul face din detaliul peisagistic o bucurie organică şi din copilărie o ţară a neuitării Lişca poate fi citită ca o mărturie a acelui timp icircnceţoşacircnd amintirile Icircnfrigurată de patima tinereţii Lişca-ţiganca dă cu ghiocul şi cărţi so-ioase recurge la icircnşelătorie pentru a nu munci dar căutacircndu-şi bărba-tul ea va pleca icircntre liniile frontului tocmai pentru a contrazice bdquoprobe-lerdquo vrăjitoreşti Cea care se icircntoarce e o altă Lişcă ofilită

Vitalist frenetic Fănuş Neagu cultivă proza poematică Liricul se re-varsă atotstăpacircnitoare sunt legile talentului nu ale construcţiei Nu experiment de laborator sau croitorie literară vom icircntacirclni icircn paginile lui Fănuş Neagu ci imagismul metaforizant dezlănţuit Personajele pot (şi vor) declara precum Iova-falitul bdquoiubire pe veci poezieirdquo Lu-mea scriitorului e plină de gacircnduri poznaşe clocoteşte de petreceri e

c r i t i c ă e s e u 45

biciuită de viscol şi spasmele crivăţului e măturată de vacircnturi desfracirc-nate se fericeşte de ninsoarea smintită toate acestea icirci dezleagă bucu-ria Povestirile scriitorului sunt icircnscenări fabuloase alternacircnd trecutul cu prezentul timpul trăit cu cel visat conservacircnd o ambiguitate care ne scufundă icircntr-un bdquotimp esenţialrdquo Proza lui Fănuş Neagu explorează constata M Ungheanu un continent scufundat Intrăm bdquoicircn burta tim-puluirdquo atingem arhaicitatea născocitoare de datini pătrundem icircntr-un spaţiu-matrice care ţese vraja unui timp mitic adică al unor existenţe magice colorate de icircntacircmplări icircntunecate Puterea inventivă cea care nu reconstituie ci instituie trece proba verosimilităţii ea icircşi aliază ne-icircnfracircnata plăcere a povestirii

Intrarea fabulosului icircn concretul existenţei hrăneşte o proză de atmo-sferă Intarsiile realiste vin să autentifice riturile unei lumi ce creşte pe substrat folcloric icircn care miracolul devine firesc iar savoarea anecdotică e buimăcitoare Personajele trăiesc o viaţă reală şi una magică scriitorul născoceşte şi halucinează evenimentele coboară icircn amănunt descinde icircn fabulos Capacitatea de iluzionare deprinderile şamaniste farmecul lexical alimentează povestirea Dexteritatea iluzionistului Fănuş Neagu icircnvinge orice graniţe prozele se scufundă icircn ceaţa realismului magic refuză criteriile verosimilităţii Raminţki-scriitorul (adică scriitorul-per-sonaj) nu-şi maschează orgoliul bdquoo poveste de Raminţki ndash citim icircn Fru-moşii nebuni ndash trăieşte chiar neacceptatărdquo Probabil că scriitorul-autor gacircndeşte ca şi scriitorul-personaj interesat de aura fabulosului şi poftele vieţii icircn exces Icircn Frumoşii nebuni ninge apocaliptic sărbătorile iernii ndash zile bdquodate lăcomieirdquo ndash nasc un apetit pantagruelic Dezlănţuirile naturii modifică psihologiile noaptea bdquoracircde istericrdquo Dunărea e bdquoturbatărdquo apa cere bdquoom viurdquo impunacircnd o serie de icircncercări la care Caramet de pildă rezistă (Icircngerul a strigat) Oli o pensionară de bordel are revelaţia naturii care purifică Prozele lui Fănuş Neagu ating primordialul personajele a căror icircnfăţişare le prefigurează biografia au capacitatea de a reicircnvia Ene Lelea (Icircn văpaia lunii) cunoaşte bdquofrigurile primăveriirdquo de un farmec apar-te duios uimind sufletul Lumea văruită de lună icircşi pierde contururile o pacircclă albicioasă vesteşte intrarea icircn noaptea zănaticilor chiar ţicneala (Patraulea) Bătaia austrului şi vraja selenară anunţă dezmorţeala icircn ron-dul său preşedintele Ene Lelea o va icircntacirclni pe Sorica icircmplinind minu-nea primăverii Dacă luna cum zicea Mircea Eliade este astrul ritmurilor vieţii iar fazele ei măsoară timpul concret personajele lui Fănuş Neagu

46 R O M Acirc N Ăse trec raportacircndu-se la un decor selenar Motivul lunii apare frecvent invocat icircn preajma stihialului acvatic La Fănuş Neagu natura e violentă semnele ei au rol profetic La adăpostul nopţii se icircntacircmplă multe fur-tul unor bijuterii expediţiile icircn bălţile Brăilei bdquocercetareardquo cacircmpului cu morţi sub bdquoluna verde ca o turtă de veninrdquo sau icircn alt loc atacircrnacircnd bdquoicircntre crăcile unui salcacircm bătracircn ca un ochi de spacircnzurătoarerdquo

Reproşurile nu puţine care au icircnsoţit cărţile logoreicului Fănuş Nea-gu vizau aparenţa romanescă incoerenţa ritmul trenant preţiozitatea saţietatea excrescenţa metaforică indistincţia vocilor ilizibilitatea Liric prin structură prozatorul uită să facă nod la aţă nota amuzat C Regman Imagist abundent cochetacircnd cu senzaţionalul ieftin in-ventacircnd un mod de a scrie (inconfundabil) Fănuş Neagu trăieşte sub semnul excesului Stilul somptuos răsfăţul lexical vegetaţia metafori-că l-au condus spre fundătura manierismului bdquoVacircrstelerdquo eposului fănu-şian exprimă concludent primejdia talentului inaderent la tragic cum sesiza N Balotă icircmbrăcacircnd un miez dramatic icircntr-o bdquopoveste coloratărdquo folosind o limbă prelucrată (cu efort) malaxacircnd pitorescul lirismul culoarea crudităţile argoul etc

Spectaculos şi fabulos bdquocăpcăun la vorbă şi la băuturărdquo rebel fără pro-gram discipolul lui Panait Istrati a acuzat chingile epocii bdquostracircngerea şurubuluirdquo bdquopălăria care icircl stracircngerdquo A explodat pamfletar atacacircnd vi-rulent jdanovistul articol antiarghezian al lui Sorin Toma membru al CC fost conducător al bdquoScacircnteiirdquo (1947-1960) expatriat icircn 1980 denunţacircnd bdquocomplotulrdquo icircmpotriva culturii şi literaturii romacircne Dar La marginea literaturii (1984) războindu-se cu ceceistul Ştefan Voi-cu vechi ilegalist o bdquofosilă vierdquo [5 63] a fost aspru cenzurat Reluat sub alt titlu (Iubindu-l pe Tudor Arghezi) icircn A doua carte cu prieteni articolul fănuşian s-a vrut o ripostă bdquosonorărdquo la textul lui Ştefan Voicu din Manuscriptum (Cu privire la cazul Arghezi nr 41983) publicarea lui iniţială icircn bdquoLuceafărulrdquo fiind bdquonegociatărdquo de M Ungheanu printr-un adevărat bdquorăzboi telefonicrdquo Chiar avacircnd acceptul lui Ion Traian Ştefă-nescu (CCES) articolul icircn ambele ocazii n-a scăpat de foarfecele cen-zurii Fănuş Neagu contesta vehement intruziunea lui Ştefan Voicu doritor a se pronunţa reabilitant asupra devastatorului articol-serial falsificacircnd datele problemei acel articol bdquoodiosrdquo scris cu ajutoare bdquode mai multe macircinirdquo şi semnat de Sorin Toma bdquorăsfoind volumele lui Ar-ghezirdquo icircn patru numere ale bdquoScacircnteiirdquo (ianuarie 1948) ar fi fost afirma

c r i t i c ă e s e u 47

Ştefan Voicu bdquooperardquo unui singur individ Or Poezia putrefacţiei sau putrefacţia poeziei făcacircndu-l bdquocelebrurdquo pe semnatar a bdquofuncţionatrdquo ca bdquotext-stindardrdquo al Şcolii de literatură [5 63] fiind o comandă politică rod al conlucrării unui colectiv de autori (cf Al George) Replica lui Fănuş Neagu suna ferm icircnlăturacircnd echivocul bdquoSorin Toma a fost nu-mele unui complot la adresa literaturiirdquo [4 358]

Dar scriitorul şi-a cacircştigat popularitatea icircn principal ca bdquoom al areneirdquo (cf C Stănescu) Cronica sportivă căutată cu aviditate a fost o bdquosu-papărdquo şi a educat publicul Iar omul el icircnsuşi personaj romanesc col-ţos impetuos generos (bdquosuflet de mamărdquo) plin de candoare şi rău de gură a scris şi două Cărţi cu prieteni (1979 1985) intracircnd icircn bdquofolclorul amintirilorrdquo [6 2] Chiar dacă icircn 1954 debuta icircn bdquoTacircnărul scriitorrdquo cu proza Duşman cu lumea Falsificat inevitabil de puzderia de admi-ratori străin de orice scorţoşenie academică trăind cu ispita risipirilor aglomeracircnd metafore Fănuş Neagu un boem incorigibil exprimă pe filieră istratiană modelul omului liber sustras conjuncturilor [7 144-151] rătăcind icircn fabuloasa Balcanie Stăpacircn peste un univers imagistic slujind limba şi bdquocacircntacircndrdquo generaţia sa cea care a vestit bdquopoemul des-cătuşăriirdquo Fănuş Neagu pare un dionisiac fără fracircnă totuşi optimismul său debordant pe alocuri claunesc se dovedeşte bdquoadumbritrdquo [5 61] iar umbra tristeţii pogoară peste acest regat icircn carnaval

1 Ovid S Crohmălniceanu Debutul de romancier al poves-titorului icircn Pacircinea noastră cea de toate zilele Editura Car-tea Romacircnească Bucureşti 19812 Daniel Cristea-Enache Salata orientală icircn Concert de deschidere Editura Fundaţiei Culturale Romacircne Bucu-reşti 20013 Marian Popa Viscolul şi carnavalul Eseu despre opera lui Fănuş Neagu Bucureşti 19804 Fănuş Neagu A doua carte cu prieteni Editura Sport-Tu-rism Bucureşti 19855 Mihai Golescu Recurs la memorie ndash convorbiri cu Mihai Ungheanu Editura Paralela 45 Piteşti 20096 C Stănescu Fănuş Neagu Dincolo de nisipuri icircn bdquoCultu-rardquo nr 396 octombrie 20117 Adrian Dinu Rachieru Fănuş Neagu Emblemele Balca-niei icircn Vocaţia sintezei Eseuri asupra spiritualităţii romacirc-neşti Editura Facla Timişoara 1985

Note

48 R O M Acirc N Ă

Iulian BOLDEAExpresivitatea interogaţiei critice

Icircn ceea ce priveşte critica literară Alexandru Paleologu distinge cacircteva trăsături paradig-matice ale acesteia autenticitatea precizia aserţiunilor competenţa fineţea rigoarea probitatea şi responsabilitatea Pe de altă par-te eseistul refuză cu hotăracircre tutela vreunei bdquometoderdquo fie ea oricacirct de permisivă ori ma-leabilă metoda e percepută ca absolutism ce constracircnge relieful viu al operei la un tipar la un contur teoretic aplatizant Din acest motiv pentru a detaşa din structurile operei acele icircn-ţelesuri edificatoare pentru o viziune artistică ori pentru a detaşa un sens unificator al unei creaţii eseistul procedează la o interpretare cu caracter amplu sintetic icircn care se regăseş-te o pluralitate de metode şi principii apte să sugereze un punct de vedere inedit sau o perspectivă nouă asupra unui scriitor Aceas-tă modalitate de a integra opera icircntr-un sis-tem estetic convergent ca şi rigoarea austeră a interpretării niciodată icircnsă asertorică mai curacircnd dubitativă fac parte dintr-o strategie exegetică extrem de convingătoare din care reiese icircn fond originalitatea frapantă a ese-istului Alexandru Paleologu este unul dintre spiritele critice de neicircndoielnică autoritate şi prestigiu ale literaturii secolului XX Mărcile distinctive ale scrisului său icircşi au sursa icircntr-o imperioasă nevoie de raţionalitate dar şi icircntr-o indubitabilă aură de teatralitate care l-a fă-

IB ndash prof univ dr la Universitatea bdquoPetru Maiorrdquo

din Tacircrgu-Mureş A colaborat cu mai multe articole la

bdquoKindlers Literatur Lexikonrdquo (Metzler Stuttgart Weimar

2009) Ordinul bdquoMeritul pentru icircnvăţămacircntrdquo icircn

grad de Ofiţer 2004 Este conducător de doctorat

redactor-şef al revistei bdquoStudia Universitatis laquoPetru Maiorraquo

Philologiardquo redactor la revista bdquoVatrardquo membru icircn colegiul

de redacţie al mai multor reviste de cultură Dintre

volumele publicate Scriitori romacircni contemporani (2002) Poezia neomodernistă (2004)

Vacircrstele criticii (2005) Istoria didactică a poeziei romacircneşti

(2005) Poeţi romacircni postmoderni (2006) Teme şi

variaţiuni (2008)

c r i t i c ă e s e u 49

cut pe Gheorghe Grigurcu să vorbească de bdquolatura histrionicărdquo a eseis-tului Icircn Treptele lumii sau calea către sine a lui Mihail Sadoveanu (1978) autorul Baltagului nu e privit ca un om instinctual ca un bdquoom al natu-riirdquo ci mai degrabă ca un bdquoartifex de esenţă cărturăreascărdquo Un capitol important al cărţii se referă la filozofia lui Sadoveanu E o filozofie ce icircşi are sursele icircn gnosticism şi pitagoreism icircn mitologiile orientale şi icircn riturile paleocreştine o filozofie fundamentată pe comuniunea cu cos-mosul icircn care accentul cade pe principiile generice pe fundamente pe paradigmele care guvernează existenţele şi nu pe accident sau pe indi-vidualitate bdquoNu e vorba de o laquofilozofieraquo naturistă simplă populară e o filozofie savantă hermetică presupunacircnd cărţi şi exegeze erudite Este o filozofie şi o artă de caracter iniţiatic termen care sperie pe unii sugeracircndu-le cine ştie ce vrăjitorii laquooculteraquo cine ştie ce uneltiri sus-pecte această spaimă este un fenomen de semicultură cacircnd nu de-a dreptul o alteraţie mintalărdquo Natura e icircnţeleasă de autorul Baltagului ca bdquoepifanie a misterului cosmicrdquo astfel icircncacirct creaţia sadoveniană icircn an-samblul ei nu e decacirct o iniţiere rafinată şi cu toate acestea oarecum bdquonaturalărdquo icircn misterele existenţei Creanga de aur Baltagul Ochi de urs sunt astfel de scrieri icircn care naraţiunea presupune o coboracircre icircn infern şi o depăşire a acestei staze a crizei Criticul demonstrează faptul că ex-cursul infernal are caracter iniţiatic transformacircndu-se icircntr-o pedagogie a suferinţei şi a resurecţiei Alexandru Paleologu extrage de asemenea din opera lui Sadoveanu o serie de arhetipuri mitice de scenarii sim-bolice pe care le interpretează explicacircndu-le sensurile şi semnificaţiile (bdquocreanga de aurrdquo ndash simbol al icircnţelepciunii baltagul ndash ca instrument al iniţierii scenariul ritual al lui Osiris sau arhetipul labirintului) Refe-rindu-se la această carte N Manolescu nu ezită a-i sublinia farmecul şi expresivitatea critică bdquoExtraordinară la el nu este erudiţia pur şi simplu (uimitoare) ci firescul ei Nimic nu e ostentativ scos acum proaspăt din cărţi nimic nu e inert material inutil ideii critice Referinţa cita-tul parantezele sunt spontane ca o limbă maternă icircn care te-ai deprins să-ţi traduci automat gacircndurilerdquo Stilul criticului este aici un stil al fer-vorii ideatice al demonstraţiei probate cu naturaleţe al unei libertăţi asumate firesc

Şi icircn Ipoteze de lucru (1980) atitudinea dominantă a eseistului este luciditatea Eseul despre Zarifopol caută să facă dreptate autorului volumului Din registrul ideilor gingaşe privit mai curacircnd prin prisma

50 R O M Acirc N Ăunor prejudecăţi (estetismul scepticismul o anume desconsiderare a literaturii romacircne etc) Alexandru Paleologu subliniază faptul că scep-ticismul aşa cum icircl icircnţelegea Zarifopol un bdquoantidot al credulităţii e totuşi mult mai mult o tehnică a validării decacirct o argumentare a incer-titudinii după cum pentru artă critica e icircn principala ei finalitate o tehnică a admiraţiei negaţia fiind doar un efect subsidiar de necesa-ră profilaxierdquo Caracteristicile eseisticii lui Alexandru Paleologu sunt bine cartografiate de N Manolescu luciditatea ironia spiritul pole-mic erudiţia şi bunul-simţ Un eseu cu totul aparte prin importanţă şi semnificaţii este Despărţirea de Goethe icircn care icirci este imputat icircntre altele filozofului de la Păltiniş spiritul reducţionist Alchimia existenţei (1983) conţine alături de eseuri pline de vervă fascinante prin ten-siunea ideaţiei şi pregnanţa stilului şi cacircteva pagini portretistice sau evocatoare care pornesc dintr-o motivaţie recuperatoare bdquoSuntem cacircţiva supravieţuitori ai unei lumi dispărute şi despre care testimonii-le lucid-afective sunt puţine E vorba de reconstituirea şi fixarea unor privelişti sociale ceea ce aş numi autobiografia unei societăţi nu a unui individrdquo Demne de interes sunt portretele consacrate lui H Catargi Marin Preda Sergiu Al George N Steinhardt Recursul la memorie pe care icircl fundamentează aceste pagini nu exclude autoscopia privirea interioară bdquoPe mine m-au impregnat icircncă din adolescenţă cacircţiva au-tori icircn primul racircnd La Bruyere La Rochefoucauld apoi mai puternic Montaigne scrisorile lui Voltaire şi laquoromanele filozoficeraquo Candide icircn principal Trebuie să adaug ca autori care mi-au fost modele defini-tive din copilărie pacircnă icircn clipa de faţă pe Ion Ghica şi Caragiale () Mă atrage modul de gacircndire succint comprimat privirea limpede şi rapidă asupra resorturilor vieţii sufleteşti icircn contextul societăţii ceea ce este atitudinea aşa-numitului laquomoralistraquo a acelui laquoobservateur du coeur humainraquo sau laquodes moeursraquordquo Icircn lupta sa cu poncifele receptării eseistul corectează cacircteva dintre erorile preluate neselectiv de critica literară (despre bdquoboemardquo eminesciană de pildă) De asemenea e comen-tată expresia lui Camil Petrescu de care s-a făcut atacircta caz prin răstălmă-cire bdquoam văzut ideirdquo (bdquoA vedea idei nu este propriu unui intelectual lucid fie el artist fie chiar filozof ci mai curacircnd o iluzie compensatorie icircn lipsa unei efective puteri de a percepe realul A vedea idei icircn loc de a vedea realităţi icircnseamnă a le acoperi pe acestea cu un ecran schematic şi sumar este ceea ce Bachelard ar numi un laquoobstacol epistemologicraquo)rdquo

c r i t i c ă e s e u 51

Cultivacircnd paradoxul nu icircn sine ci ca pe o terapeutică icircmpotriva tira-niei locurilor comune eseistul nu se teme să se apropie de adevărurile prestabilite demolacircndu-le prestigiul iluzoriu şi dacircndu-le prin aceasta naturaleţe ori o a doua viaţă bdquoSimţul practicrdquo de pildă e definit ca o ipostază a inteligenţei bdquoaplicaterdquo ce-şi verifică icircn acţiune icircn spaţiul fap-tei valabilitatea propriilor resurse Ţinacircnd cumpăna dreaptă icircntre para-dox şi adevărul asimilat de conştiinţa comună eseistul nu face icircn fond decacirct să ne ofere imaginea unui intelectual mefient ce caută neconte-nit să răstoarne poncifele prestabilite să dinamiteze prejudecăţile care funcţionează din plin şi icircn spaţiul esteticului O astfel de prejudecată consacrată şi preluată cu nonşalanţă de manuale profesori şi institu-ţii e cea a bdquoevului mediu icircntunecatrdquo lipsit de raţionalitate cuprins de barbarie superstiţii şi dogme Alexandru Paleologu amendează cu de-cizie ndash dar fără ostentaţie ndash o astfel de imagine lipsită de temei istoric şi de aceea nu mai puţin primejdioasă Nu e mai puţin adevărat că paginile de critică literară ale lui Alexandru Paleologu se impun şi prin dinamica frazei prin energia şi vitalismul care alimentează chiar obser-vaţiile cu aerul cel mai livresc cu icircncărcătura culturală cea mai bogată Icircn acest fel dincolo de austeritatea de viziune şi de stil găsim sugestiva efigie a autorului aristocratică şi ceremonioasă uneori alteori ironică ori cu subicircnţelesuri polemice totdeauna icircnsă de o altitudine a expresiei şi a bdquomaniereirdquo extraordinare Omul se străvede icircn palimpsestul textu-lui cu lecturile cu habitudinile cu aprehensiunile şi preferinţele sale chiar dacă icircntr-un loc autorul Simţului practic repudiază cu destulă fermitate autoscopia (bdquoa ne scocioricirc la nesfacircrşit sordidităţile şi turpitu-dinile a sta mereu cu nasul icircn ele şi a ne face un soi de fală din această laquosinceritateraquo nu e cacirctuşi de puţin ocupaţia unei conştiinţe libere Icircn repertoriul păcatelor la care se refereau confesorii iezuiţi figura şi aşa-numitul laquopeacutecheacute de scrupuleraquordquo) Icircntr-o icircnsemnare liminară la volumul Spiritul şi litera Alexandru Paleologu icircşi refuză calitatea de critic literar aceasta nu dintr-un răsfăţ aristocratic cacirct dintr-o percepere a propriei sale bdquomenirirdquo dintr-un unghi mai larg şi icircn acelaşi timp mai disponibil Latura confesivă e de aceea deloc de neglijat pentru că unghiul din care se rostesc adevărurile e acela al subiectului care caută cu respon-sabilă fervoare cu patos al lucidităţii perspectiva optimă asupra lumii asupra cărţilor şi asupra vieţii Declinacircndu-şi competenţele bdquoştiinţificerdquo eseistul crede de cuviinţă să-şi asume vocaţia de cititor ndash deopotrivă al

52 R O M Acirc N Ăbdquocărţiirdquo lumii şi al cărţilor scrise ndash dar şi nestatornicia lipsa de pruden-ţă voluptatea de a exista icircn şi prin literatură Unul dintre eseurile cele mai substanţiale şi mai demne de interes e cel intitulat Experienţă expe-riment cultură Sunt explicitate şi interpretate aici cacircteva teme la care se vede eseistul a meditat icircndelung teme circumscrise icircn binecunos-cutul său stil ceremonios şi exact La fel ca icircn alte icircmprejurări autorul procedează la o circumscriere lămuritoare a termenilor degajacircndu-i de zgura habitudinilor şi a prejudecăţilor ce le-a acoperit la un moment dat bdquoExperienţardquo are cum precizează autorul accepţiuni multiple de la bdquorutina meşteşugăreascărdquo la bdquoexperienţa trăită dar trăită reflectat conştient premeditatrdquo A doua accepţiune a bdquoexperienţeirdquo a condus icircn perioada interbelică de pildă la aşa-numita literatură a autenticităţii icircntr-o multitudine de variante de la bdquotrăirismulrdquo eliadesc la bdquosubstan-ţialismulrdquo lui Camil Petrescu Experienţa icircnseamnă icircntr-o astfel de in-terpretare nu doar simpla bdquofelie de viaţărdquo naturalistă asumarea neme-diată a realului aşadar ci mai curacircnd asimilarea acestuia pasiona(n)tă pacircnă la ultima consecinţă icircn exerciţiul deplinei lucidităţi creatoare O disociere pe care o operează Alexandru Paleologu e cea dintre expe-rienţă şi experiment se consideră icircn acest sens că bdquoexperienţa are o accepţie materială pe cacircnd laquoexperimentulraquo are una formalărdquo Fireşte are dreptate să precizeze eseistul bdquonu urmează de aici că acesta ar fi ceva accidental şi de suprafaţă totdeauna icircn artă problemele formale sunt de substanţărdquo Icircn ceea ce priveşte experimentul acesta ia naştere şi icircşi extrage mobilurile estetice icircntr-un moment de criză a expresiei

Din această perspectivă o altă distincţie icircntre cele două noţiuni se ba-zează pe bdquopasivismulrdquo ori bdquoactivismulrdquo lor (bdquofiind materială experienţa nu inovează pe cacircnd experimentul fiind formal e prin esenţă inovator şi presupune un punct de vedere a priorirdquo) Datorită aspectului şi de-mersului său icircnnoitor experimentul are tendinţa de a-şi lua icircn sprijin o anumită metodă tinzacircnd să-şi anexeze aşadar o cale de urmat dar icircn acelaşi timp el simte nevoia de a-şi consolida structura prin adao-suri teoretice Se pot aduce precizează Alexandru Paleologu o serie de acuze experimentului mai icircntacirci acuzele se icircntemeiază tocmai pe caracterul şi fundamentarea preponderent teoretică sau teoretizantă a experimentului care icircşi pierde naturaleţea spontaneitatea artistică că-pătacircnd oarecum alura unei imposturi ori rigiditatea unei dogme es-tetice O altă obiecţie se leagă de faptul că experimentul nu e un bdquopro-

c r i t i c ă e s e u 53

dus finitrdquo ci mai curacircnd o icircncercare un exerciţiu o eboşă astfel icircncacirct bdquonu e onest a-l propune publicului ca laquooperăraquordquo Icircn fine se obiectează experimentului că este un fenomen tranzitoriu prin excelenţă caduc aşadar pentru că bdquonici nu apucă bine să-şi dea măsura şi aflăm icircnda-tă că e depăşit că laquoarta revine la normalraquordquo Nu e nimic paradoxal icircn faptul că experimentul are un caracter demonstrativ şi icircn acelaşi timp şocant El icircşi propune icircn mod deliberat să desacralizeze să demonteze inerţiile de gust ori poncifele receptării aducacircnd un suflu cu totul nou primenind climatul estetic şi conferind noi dimensiuni şi conotaţii unor tehnici artistice prestabilite Evident la toate acestea contribuie şi reacţia publicului Se icircnţelege că experimentul capătă icircn cele mai multe cazuri o alură iconoclastă un aer de frondă tendinţa sa fiind aceea de a răsturna ierarhiile prestabilite de a impune o nouă ordine a lucrurilor şi de a curăţa terenul bdquode toţi saprofiţii academici icircnchistaţi icircn jurul capodoperelor restauracircndu-le pe acestea icircn aria lor spirituală originarărdquo Icircn acest fel subliniază Alexandru Paleologu bdquocultura se re-voltă din cacircnd icircn cacircnd contra laquoculturaluluiraquordquo Sunt icircndreptăţite icircnsă toate acuzele care se aduc experimentului Este acesta un fenomen cultural nociv care conduce la degradarea normelor estetice fixate de tradiţie la dereglarea gustului Răspunsul pe care icircl dă eseistul e pe cacirct de tranşant pe atacirct de revelator prin icircncărcătura sa semantică etică şi estetică totodată Aserţiunile lui Alexandru Paleologu despre experi-ment se impun prin spiritul lor judicios prin alura extrem de dispo-nibilă dar nu icircn ultimul racircnd şi prin dinamica implicării icircn discurs a eului critic cu subiectivitatea sa uşor trucată osacircndită la austeritate şi rigoare Icircntre experienţă şi experiment raportul existent nu este unul de simplă excludere de opoziţie ireconciliabilă Dimpotrivă e vorba de o relaţie foarte suplă de interdeterminare de dialog fecund Expe-rimentul ia naştere crede Alexandru Paleologu icircntr-un moment bdquode criză a expresieirdquo icircntr-un moment icircn care forma nu-şi mai e suficientă sieşi nu se mai exprimă pe sine icircn modul cel mai autentic şi nu mai desemnează realul cu promptă sugestie a mimesisului Pe de altă parte experimentul are o certă dimensiune novatoare Elementul de strin-gentă noutate pe care icircl conţine orice experiment reclamă de aceea nevoia de clarificare teoretică pe care au resimţit-o cei ce au promovat experimentul de-a lungul timpului Experimentul decurge aşadar nu pur şi simplu dintr-o negare nediferenţiată a tradiţiei ci din asimilarea

54 R O M Acirc N Ăacesteia icircntr-un mod cu totul nou dintr-un unghi al sensibilităţii este-tice inedit El e un semn al vitalităţii unei culturi un simptom al nevoii acesteia de a-şi redimensiona energiile şi latenţele icircn forme şi moda-lităţi noi de expresie E evident pe de altă parte că şi raportul dintre experiment şi gustul public e extrem de relevant pentru dinamica unei culturi Experimentul e acela care scoate publicul receptor din habi-tudinile şi aşteptările sale comune revelacircndu-i un orizont nou ca şi o nouă limită a icircnţelegerii şi a puterii sale de cuprindere Pentru a putea suporta tensiunea benefică a experimentului receptorul trebuie să-şi asume o viziune nouă asupra realului dar şi o capacitate mai nuanţată de icircnţelegere a formelor artistice Experimentul e aşadar un antidot al oricărei forme de clişeu şi icircn aceeaşi măsură un pariu cu posteritatea

Interlocuţiuni (2009 ediţia a doua) e o carte vie problematizantă icircn care verva eseistului este mereu icircnsoţită de semnele unei inteligenţe disponibile mobile capabilă de adevărate spectacole ale paradoxului şi ironiei de racursiuri caustice mordante dar şi de insinuări ale me-lancoliei mai ales icircn acele pasaje cu caracter autobiografic icircn care reve-laţiile memoriei capătă rezonanţele şi accentele unei nostalgii icircnvălui-toare Alcătuit din bdquomărunţişurirdquo (prefeţe interviuri articole diverse) cum precizează autorul icircn bdquoScuzelerdquo sale de icircnceput volumul este icircnsă cu adevărat revelator pentru concepţia autorului reiterată uneori obsesiv aproape monoton icircn aceste pagini pentru modul său de a se situa icircn lumea romacircnească de azi pentru modul său de a-şi apăra şi ilustra valorile ideile şi reprezentările despre trecut şi prezent despre comunism şi liberalism despre lumea aristocraţiei sau despre dema-gogia politicienilor de după 1989 Revelatoare este apoi raportarea eseistului la Caragiale şi la Goethe din primul interviu al cărţii (Genul doct nu mi se potriveşte) pe temeiul unei comune inteligenţe radicale care icircnregistrează cu fervoare ironică fisurile din ordinea fizică socială sau morală a lumii Temele abordate de eseist sunt dincolo de vari-etatea lor demne de tot interesul O astfel de temă e cea a modelelor icircn literatură autorul distinge două tipuri de naturi naturi aurorale şi naturi culturale Icircn cazul primului tip se precizează că bdquoauroralul e in-staurator adică generator icircn lanţ de ulterioare modelerdquo De altfel refe-rindu-se la propria formaţie intelectuală şi la modelele pe care le-a asumat Alexandru Paleologu aminteşte bdquoşoculrdquo pe care l-a resimţit icircn urma lecturii operei lui I L Caragiale precum şi reperele alese icircn

c r i t i c ă e s e u 55

momentul icircn care se decide să se dedice criticii literare Maiorescu caracterizat prin bdquolapidaritatea stilului autoritatea inteligenţei ironia causticitatea voalată logicardquo şi Gherea la care icircnregistrează bdquopasiunea culturii universalerdquo şi vocaţia dialogului cultural O altă temă aceea a raporturilor dintre ortodoxie naţionalism şi fundamentalism e tratată de eseist icircntr-un ton echilibrat lipsit de fervori partizane icircn aserţiuni argumentate şi plastice totodată Icircn ceea ce priveşte tema sincretismu-lui artelor Alexandru Paleologu consideră că nu ar exista un bdquolimbaj comunrdquo al artelor icircntrucacirct bdquoarta este artă icircn măsura icircn care are o limbă proprie Că există o comunicare a materiei verbale chiar fără comu-nicare noţională aceasta se pare a fi ceva importantrdquo La fel diferenţa icircntre diletant şi artistul autentic e marcată cu rigoare şi tranşanţă Răs-punsul la icircntrebarea bdquoCare este scopul arteirdquo este reprezentativ pentru expresivitatea paradoxală a eseistului pentru spiritul său de frondă şi de extremă fineţe a disocierilor (bdquoTocmai faptul că arta nu are scop mi se pare minunat De aceea ne dă nouă arta un sentiment de libertate ne validează umanul şi ne este atacirct de necesară tocmai fiindcă nu are scop Prea ne-au năvălit scopurile şi arta este fără scoprdquo) Tema comu-nismului şi a terorii pe care a exercitat-o acesta asupra conştiinţelor nu este nici ea ocolită Titlurile unor interviuri sunt elocvente (bdquoSistemul comunist duce la extirparea bucuriei de a trăirdquo) după cum la fel de semnificative sunt aserţiunile referitoare la brutala represiune la care a fost supus chiar autorul sau cele care se referă la reprimarea ţărănimii (bdquoŢărănimea a fost asasinată După 1949 a fost asasinată sistematicrdquo) Incitantă este de altfel şi convorbirea dintre Alexandru Paleologu şi Andrei Pleşu despre Noica al cărui farmec era bdquoiritant pentru medi-ocrirdquo Se vorbeşte aici despre bdquoechivocurilerdquo filozofului despre slăbi-ciunile sale (bdquonu avea percepţia profunzimiirdquo) despre simplificările şi superficialitatea unor judecăţi Reiese din aceste pagini un portret viu sugestiv autentic al uneia dintre cele mai importante figuri din cultura romacircnească a secolului XX Interlocuţiunile lui Alexandru Paleologu departe de a da impresia de a adăposti bdquomărunţişurirdquo configurează un mod de a gacircndi şi de a simţi de maximă luciditate La care se adaugă o ironie mereu prezentă un spirit ludic subtextual şi o judecată morală de o pertinenţă incontestabilă Eleganţa exprimării ţinuta adesea afo-ristică a stilului siguranţa aserţiunilor logica strictă a demonstraţiei mefienţa icircn faţa bdquometodologiilorrdquo de orice fel ndash toate aceste trăsături

56 R O M Acirc N Ă

Bibliografie critică selectivă

1 G Dimisianu Valori actuale 19742 Lucian Raicu Critica ndash formă de viaţă 19763 M Ungheanu Lecturi şi rocade 19784 Mircea Zaciu Alte lecturi şi alte zile 19785 N Manolescu icircn bdquoRomacircnia literarărdquo nr 5 19796 Al Dobrescu icircn bdquoConvorbiri literarerdquo nr 4 19797 Gelu Ionescu icircn bdquoViaţa Romacircneascărdquo nr 7 19798 Lucian Raicu Printre contemporani 19809 Gh Grigurcu Critici romacircni de azi 198110 Mircea Iorgulescu icircn bdquoRomacircnia liberărdquo 17 martie 198111 Al Călinescu icircn bdquoConvorbiri literarerdquo nr 3 198112 Mircea Zaciu Cu cărţile pe masă 198113 Nicolae Manolescu icircn bdquoRomacircnia literarărdquo nr 8 198114 N Steinhardt Critica la persoana icircntacirci 198315 Dan C Mihăilescu icircn bdquoRomacircnia literarărdquo nr 39 198616 Mircea Mihăieş icircn bdquoOrizontrdquo nr 43 198817 Alex Ştefănescu icircn bdquoRomacircnia literarărdquo nr 10 199918 Gh Grigurcu icircn bdquoViaţa Romacircneascărdquo nr 3-4 200119 Iulian Boldea icircn bdquoRomacircnia literarărdquo nr 44 200120 Alexandru Zub icircn bdquoConvorbiri literarerdquo nr 9 200521 Marius Vasileanu icircn bdquoAdevărul literar şi artisticrdquo nr 784 200522 Simona Vasilache icircn bdquoRomacircnia literarărdquo nr 25 200523 Constantin Țoiu icircn bdquoRomacircnia literarărdquo nr 36 200524 Tudorel Urian icircn bdquoObservator culturalrdquo nr 28 200525 Cristian Teodorescu icircn bdquoRomacircnia literarărdquo nr 9 200626 Tudorel Urian icircn bdquoRomacircnia literarărdquo nr 44 200727 Tudorel Urian icircn bdquoRomacircnia literarărdquo nr 42 200928 Cornel Ungureanu icircn bdquoOrizontrdquo nr 5 201029 Tudorel Urian icircn bdquoObservator culturalrdquo nr 256 2010

pertinente ale paginilor lui Alexandru Paleologu aparţin fără icircndoială unui spirit contemplativ şi sceptic dominat de frenezia căutării perpe-tue a propriului sine

c r i t i c ă e s e u 57

Maria CheţanProfilul omului demonic icircn Vizita stelei personale de Ştefan Aug Doinaş

Icircn eseul icircnchinat memoriei lui Lucian Blaga profesorul său de Filozofia culturii lucrare purtacircnd numele Tragic şi demonic Ştefan Aug Doinaş indică problematica tragicului drept o preocupare majoră pentru membrii Cercului Literar de la Sibiu precizacircnd că subiectul a fost icircndelung dezbătut de tinerii scriitori şi că acest fenomen reprezenta pentru ei o dimen-siune esenţială atacirct a artei cacirct şi a vieţii O altă mărturisire a scriitorului este aceea că el icircn-cerca icircn lucrarea amintită (care vede lumina tiparului doar după 30 de ani de la scrierea ei) să coreleze noţiunea de tragic artistic cu aceea referitoare la demonic ultimul concept fiind o bdquonoţiune goetheeană frecventată prin intermediul unor lucrări ale lui Blagardquo1

Consideraţiile blagiene privitoare la ideile lui Goethe despre demonic fuseseră publicate pe capitole icircn 1926 icircn bdquoUniversul literarrdquo şi de asemenea sub titlul Daimonion la Editu-ra revistei bdquoSocietatea de macircinerdquo Cluj 1930 Pentru cerchistul Doinaş era firesc faptul de a cerceta icircndeaproape lucrările lui Blaga nu numai fiindcă acesta icirci fusese profesor ci şi

MC ndash profesoară la Colegiul Național bdquoUnireardquo

Tg Mureș doctorand al Univ bdquoPetru Maiorrdquo

Tg Mureș Romacircnia Studii și articole publicate despre

Ștefan Aug Doinaș (opera și activitatea literară) Fantastic

livresc icircn Sinuciderea unui fluture de Ștefan Aug Doinaș (icircn vol colectiv Intercultural

Perspectives on European Integration Between

Tradition and Modernity 2011) Borgesian echoes

in the prose of Ștefan Aug Doinaș (icircn vol colectiv

Culture Elites and European Integration 2011) Relația

Blaga ndash Doinaș (icircn vol colectiv Cercetări de istorie și

critică literară 2011)

Această lucrare este parţial susţinută de Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Uma-ne (POSDRU) finanţat din Fondul Social European şi de către Guvernul romacircn cu numărul contractului POSDRU 80641

58 R O M Acirc N Ăpentru că eseul Tragic şi demonic urma să constituie la data redactării lui teza de licenţă a scriitorului arădean la disciplina Filozofia culturii Preocupările cerchiştilor pentru această temă sunt confirmate şi de un articol al lui Eugen Todoran aflat icircn ultima apariţie (nr 6-8 din 1945) a bdquoRevistei Cercului Literarrdquo referitor la mitul fundamental al Luceafă-rului eminescian articol icircn care autorul lua icircn discuţie tipul dependen-ţei lui Hyperion faţă de Divinitate emiţacircnd icircn acelaşi timp consideraţii despre modul icircn care era perceput demonul la vechii greci şi despre accepţiunea goetheeană a termenului2 Despre interesul pentru tragic al tinerilor cerchişti mai exact despre discuţiile purtate noaptea cu To-doran şi Doinaş I Negoiţescu icirci scria lui Radu Stanca icircntr-o epistolă datată 10 iulie 1948 amintind icircn acelaşi timp un eveniment ce urma să se petreacă icircn toamnă o concretizare a ideilor euphorioniste bdquoDoi-naş icircşi pregăteşte icircn concluzie teza de licenţă despre Tragic pentru la toamnă E de fapt prima teză euphorionistărdquo3

Icircn Daimonion (lucrare citată alături de Trilogia valorilor de către Doi-naş icircn eseul din 1948) Blaga arăta despre Socrate că filozoful a enunţat icircn termeni mitici existenţa demonicului fără să icircncerce să-l definească sau să delimiteze aria acestuia4 dar nu acelaşi lucru s-ar putea spune despre Goethe care stăruie şi el asupra problemei demonicului (chiar dacă fragmentar) icircn special icircn conversaţiile cu Eckermann elaboracircnd o teorie care se poate constitui icircntr-o construcţie mitică a poetului-gacircndi-tor bdquoPrintre creaţiile mitice ale lui Goethe se icircnşiră şi gacircndul laquodemoni-culuiraquo laquoDemoniculraquo ar fi o putere nu lipsită de-o oarecare transcen-denţă care izbucneşte icircn anume oameni Goethe a icircmprumutat acest nume de la cei vechi poate de la Socrate icircnsuşi deşi fără icircndoială el icircşi dă seama că laquodemoniculraquo său se deosebea de laquodemonicul socraticraquo [] Demonicul socratic e un geniu al restricţiei morale Demonicul goethean e o putere magică un duh pozitiv al creaţiei al productivităţii al fapteirdquo5 Goethe considera că Napoleon ar fi un reprezentant tipic al demonicului icircnsă nu doar realizările unor conducători de stat ori de oşti ar intra icircn categoria bdquofapterdquo ci orice gest subsumabil actului creaţiei de-oarece demonicul nu ar fi străin de niciun tăracircm de manifestare din cacircte aparţin omului el putacircndu-se manifesta icircn artă icircn filozofie icircn ştiinţă icircn conducerea statelor6 Apăracircnd cu predilecţie icircn epocile tulburi demoni-cul se manifestă cu o asemenea forţă icircncacirct nici individul nici mulţimile din jurul acestuia nu i se pot sustrage iar uneori amprenta fatalităţii se

c r i t i c ă e s e u 59

face simţită ca icircn cazul demonicilor reprezentativi oameni care par clar conduşi de o forţă care icirci depăşeşte bdquoToţi aceştia au ceva comun trăiri icircn ritm grăbit de tragică baladă vieţi scurte repede mistuite de demonicul sălăşluit icircn ei ca o fatalitate de neicircnlăturatrdquo7

Unele dintre ideile expuse de Blaga vor fi preluate creator de fostul său student şi se vor regăsi nu numai icircn proiectata lucrare de licenţă ci vor avea ecouri literare dintre cele mai frumoase icircn anumite pagini de pro-ză Accepţiunea pe care Ştefan Aug Doinaş o dă demonicului se evi-denţiază icircn eseul Tragic şi demonic icircn care autorul icircncearcă să aducă o viziune personală prin corelarea tragicului artistic cu demonicul dorind să argumenteze că evoluţia tragediei ca gen se petrece printr-o progre-sivă reducere a tragicului o altă idee personală ce urma să fie ilustrată fiind aceea că bdquodacă lumea antică e un univers al tragicului icircn care se manifestă forţe demonice lumea noastră icircn schimb e un univers stră-bătut de demonii cu caracter tragicrdquo8

Referitor la demonic şi omul demonic icircn viziune doinaşiană icircntre ca-racteristicile importante ale acestor noţiuni (şi cu relevanţă pentru de-mersul de faţă) se află şi relaţia acestor termeni cu religia morala şi psi-hologia Indiferent faţă de problemele eticului constituit din elemente pozitive şi negative demonicul presupune o anumită ambiguitate a ac-ţiunilor implicacircnd prezenţa continuă a paradoxului Genialitatea este icircnţeleasă ca un simptom general al demonicului iar icircn cazul unor oa-meni de acţiune există o suită de gesturi şi decizii care par susţinute din afară de o putere supranaturală Alcătuirea fenomenului demonic este considerată mai complexă decacirct o propune interpretarea religioasă el presupunacircnd pe lacircngă trăsăturile negative (ce trimit spre zona satani-cului) şi caractere pozitive

Sursa demonicului ndash arată Doinaş ndash nu se află icircn inconştientul uman9 care funcţionează mai curacircnd ca un canal ce permite comunicarea cu zone superioare omului acţiunea acestei forţe nu poate fi contracara-tă iar persoanele asupra cărora se exercită sunt icircn mod vizibil icircnsem-nate (marcate) bdquoObiectele sau fiinţele respective sunt parcă centrul unei iradieri cu efecte prodigioaserdquo10 Un paradox referitor la modul de acţiune a demonicului este acela că această forţă duce spre icircmpli-nire personalitatea umană icircn aceeaşi măsură icircn care o şi distrugebdquoPe plan psihologic situaţia unor asemenea oameni se arată ca o activitate

60 R O M Acirc N Ăprodigioasă a inconştientului antrenacircndu-i din operă icircn operă dintr-o faptă icircn alta icircntr-un vertigiu care-i doboară fără a-i epuizardquo11

Omul demonic avansează prin viaţă cu un soi de febrilitate macircnat de propria combustie internă iar momentul icircn care misiunea sa a fost icircndeplinită coincide cu acela icircn care este gata de plecare devenind complet detaşat de lumea aceasta Pentru cineva neimplicat pentru un observator extern fenomenul se prezintă ca un fel de revers al medaliei o icircntorsătură pornind de la care toate lucrurile ies pe dos Dacă pentru omul comun o moarte nenaturală este doar un ghinion o fatalitate cu totul alta este situaţia omului demonic bdquo[] moartea unei atare per-sonalităţi nu este un accident ea a fost de nenumărate ori prefigurată icircn numeroasele gesturi de cutezanţă care au adus omul pe culmi Mai curacircnd icircncape aici mirarea asupra icircntacircrzierii cu care prăbuşirea necon-tenit riscată şi invocată se icircntacircmplărdquo12

Fenomenului fizic al morţii violente din această lume icirci corespunde icircn alt plan icircncetarea misteriosului ajutor şi căderea icircn dizgraţia demoni-lor Icircntr-un fel dispariţia omului demonic icircnseamnă o revenire la cadrele obişnuite fiindcă naşterea lui a fost o excepţie o abatere de la normă (bdquoDemonicul sparge fluxul temporalrdquo13) Moartea omului demonic in-diferent dacă acesta a adus cu el revoluţia crima capodopera ori aven-tura elimină excepţia şi redă timpului fluxul său obişnuit

Dincolo de calitatea lor de document ideile din eseul Tragic şi demonic pun icircn evidenţă un principiu al vaselor comunicante al coresponden-ţelor deoarece ecourile lor se fac simţite la distanţă de 50 de ani icircn volumul T de la Trezor reflexul unor concepte de filozofie a culturii regăsindu-se icircn pagini de proză

Aşezată sub semn mitologic de la bun icircnceput de către narator povesti-rea Vizita stelei personale reprezintă o modalitate de a icircncorpora ideile de filozofie a culturii icircn substanţă artistică icircn pagini de proză literară chiar icircn debutul povestirii se află referiri la prezenţa demonicului icircn credin-ţele grecilor şi la daimonul bun al lui Socrate (foarte asemănătoare cu felul cum apăreau prefigurate icircn urmă cu o jumătate de secol icircn partea a doua a eseului amintit icircn Preliminarii la Fenomenul demonic14)

Povestirea Vizita stelei personale este o ilustrare a modului icircn care se manifestă demonicul amestecul inextricabil de liber arbitru şi de pre-

c r i t i c ă e s e u 61

determinare din viaţa lui Roni Margulia primind icircnţelesuri noi dacă este interpretat prin grila accepţiunii pe care Doinaş o dă acestui ter-men bdquoOri de cacircte ori venea vorba despre Roni Margulia se vorbea ine-vitabil despre cerul intermediar [] Roni era un norocos Roni avea o stea personală iar aceasta nu putea să strălucească decacirct icircn cerul acesta intermediar Imaginea nu era chiar atacirct de nouă ea dădea doar un alt cadru vechii credinţe a Grecilor conform căreia demonicul ar fi o forţă impersonală stăruind icircntre oameni şi zei vestitul daimon bun al lui Socrate ar fi provenit din această zonărdquo15

O interesantă modalitate de transfer de atribuire a opiniilor ca şi cum ideea lansată de către autor nu i-ar aparţine acestuia ci altcuiva poate fi identificată icircn incipitul citat anterior Analizacircnd icircn Textul ca intertextuali-tate16 la Borges complexele modalităţi prin care se produce evaziunea autorului Cristina Hăulică reliefează un lucru asemănător bdquofie oculta-rea icircndărătul unui alt autor (textul borgesian se transformă atunci icircn text ndash sau mesaj ndash de gradul al doilea) fie disimularea icircndărătul unui text străin (scrisul propriu capătă astfel aparenţa de metatext)rdquo17

Mesajul pare uneori a fi retransmis iar icircntre variantele de simulare a luă-rii icircn posesie a acestuia autoarea precizează şi conversaţia scrisorile sau manuscrisul18 O situaţie oarecum similară se icircntacirclneşte şi icircn textul lui Doinaş lucru evidenţiat de vocea emiţătorului care pare iniţial imperso-nală şi transmite păreri ale colectivităţii bdquovenea vorbardquo bdquose vorbeardquo bdquonu se ştiardquo bdquotoată lumea era sigurărdquo Ideea pe care naratorul o prezintă este una importantă pentru el şi pentru credibilitatea istoriei pe care o are de relatat e vorba despre cerul intermediar noţiune pe care are abilitatea de a o prezenta ca fiind emisă de ceilalţi oameni Pentru a spori soliditatea edificiului construit naratorul vine cu aprecieri metatextuale şi cu infor-maţii culturale apelul la mitologia greacă validează icircntr-un fel afirmaţia referitoare la cerul intermediar prin argumentul existenţei unei lungi tra-diţii a credinţei icircn demonic19 Pomenirea lui Socrate şi a daimonului20 bun al acestuia trimite de asemenea la istoria umanităţii icircnscriind oare-cum situaţia care urmează a fi relatată icircntr-o lungă serie a actelor omeneşti sau poate icircntr-un anume sens limitativ aşa cum daimonul personal a devenit pentru filozoful grec un motiv de acuzaţie sub pretextul că nu respectă zeii cetăţii şi se icircnchină la zei noi acest aspect ca o mise en abicircme să devină emblematic pentru Roni Margulia a cărui stea persona-

62 R O M Acirc N Ălă protectoare se va icircntoarce pacircnă la urmă icircmpotriva lui Oricum am pri-vi lucrurile pe icircntreg parcursul primei părţi persistă prezentarea percep-ţiei generale asupra figurii enigmatice a eroului bdquoA doua zi lumea citea icircn ziarerdquo sau bdquoLumea era icircmpărţită icircn două unii icircl vedeau doar pe Roni bărbatul elegant şi fermecător care dădea strălucire saloanelor prin inte-ligenţa cultura şi verva sa ironică alţii erau sensibili la sonoritatea nume-lui Margulia icircn care citeau vanitate cruzime şi geniu al tragerii sforilorrdquo21

Treptat icircnsă naratorul martor şi apoi naratorul personaj implicat subiec-tiv vor fi instanţele care vor icircnlocui vocea impersonală al cărei rol pare să fi luat sfacircrşit prin icircndeplinirea misiunii de acreditare a unor concepte resimţite ca necesare pentru ulterioara desfăşurare narativă cerul inter-mediar şi forţele care guvernează cacircte un destin aparte

Implicarea graduală a naratorului este evidentă de la un prim nivel care anunţă distanţarea iniţială (bdquoS-ar putea ca cel puţin pentru o perioa-dă din viaţa lui privirea mea să nu distingă limpede icircntre fapte şi aura lorrdquo22) pacircnă la o substituire totală a modului general de a privi eve-nimentele printr-o subiectivitate accentuată bdquoAbia acum rupacircnd cu macircna pacircnza invizibilă puteam să visez icircn voie la urzelile tainice din jur Această toamnă care mai tacircrziu avea să fie numită laquotoamna sfacircşierii europeneraquo era totuşi o toamnă absolută Navigam icircn ea ca-n spaţiul ireal al unei oglinzi Nu este el locul tuturor surprizelorrdquo23 Devenit avocat al lui Roni Margulia naratorul bdquodescoperărdquo că implicarea sa icircn destinul acestuia este mult mai profundă decacirct ar fi crezut

Fiind pentru cei din jur o personalitate fascinantă Margulia reuşeşte icircn tot ce icircşi propune fără niciun efort (primeşte un post icircn diplomaţie icircşi cumpără un yaht este ales preşedinte al Concernului GM intră icircn Academie etc) Misterul din jurul lui este icircntreţinut de o relaţie aparte cu steaua sa personală legătură pe care el nu se sfieşte să o afişeze tra-tacircnd cu dezinvoltură curiozitatea oamenilor şi afirmacircnd chiar că el este obiectul interesului stelelor şi nu invers Acesta icircşi alege o soţie cu nu-mele Stela icircşi botează fiul Stelian are vila păzită de cinci dogi fiecare cu cacircte o stea icircn frunte iar icircn biblioteca sa pot fi văzute zece studii ale aceleeaşi teme o stea ca un fulg de zăpadă

Acuzat de uciderea unuia dintre co-directorii Concernului GM Şuli Neumann Margulia icircl ia ca avocat chiar pe naratorul care descoperă

c r i t i c ă e s e u 63

astfel că fuseseră colegi de clasă şi că el jucase cacircndva rolul de element declanşator al seriei de evenimente norocoase din viaţa acuzatului Avocatul icircnţelege repede că rolul său va fi unul minimal pentru că soarta inculpatului era hotăracirctă dinainte icircntr-o altă sferă iar dacă acesta icircşi alesese ca apărător pe bdquocopilul care-i dăduse primul ajutor din viaţa luirdquo acest lucru reprezentase doar bdquoun gest cochet la adresa stelei sale personalerdquo24

Trăsăturile care compun profilul teoretic al omului demonic icircşi găsesc icircn mare măsură ilustrarea literară icircn personajul Roni Margulia ce pare să se plieze pe şablonul croit de icircnsuşi autorul său icircn urmă cu cacircteva decenii Dozacircnd cu abilitate ambiguitatea percepţiei (bdquoaveai impresia cărdquo) naratorul subliniază ajutorul supranatural de care beneficiază protagonistul din partea unor forţe superioare (bdquolegătura cu stelele nu i-o contesta icircnsă nimenirdquo25) deoarece mereu un element imponderabil e cel care modifică situaţia ca icircntr-o lovitură de teatru bdquoo macircnă nevă-zutărdquo fiind cea care-i guvernează destinul Forţa de iradiere a omului demonic se regăseşte icircn actele lui Margulia (bdquobrusca strălucire pe care o iradiau izbacircnzile luirdquo26) acesta fiind un ins care obţine succesul chiar dacă icircn mod real contracandidatul său este mai valoros (dovadă mo-dul icircn care este ales la Academie) sau chiar şi atunci cacircnd icircn aparenţă nu are nicio şansă (alegerea sa icircn funcţia de conducere a Concernului GM) Izolarea nefirească şi crisparea cauzată de imposibilitatea ori-cărei comunicări caracteristice de asemenea omului demonic sunt identificate de naratorul din Vizita stelei personale icircn tensiunea icircn care trăieşte şi icircn atitudinea lui Margulia cel care poartă o mască suracircză-toare sub care există icircnsă o bdquocrispare secretărdquo un fel de revers ascuns al atitudinii sale degajate Avansarea unor dubii asupra naturii gesturilor personajului este doar un pretext pentru narator de a introduce o nouă ipoteză aceea a genialităţii care configurează omul demonic bdquofără să vrei te icircntrebai dacă omul era chiar icircn toate minţile sau dacă nu cumva actele oricărui ins genial sfidează prin icircnsăşi natura lor bunul simţrdquo27

O trimitere explicită la situaţia lui Napoleon icircnainte de campania din Rusia facilitează introducerea ideii de misiune pe care Margulia o măr-turiseşte confidentului său naratorul iar momentul acestei lămuriri vine ca o justificare pentru alegerea avocatului icircntr-un moment de cumpănă Conştient că nişte forţe superioare vor decide momentul re-

64 R O M Acirc N Ătragerii sale de pe scena vieţii unde icircndeplinise un rol pre-scris Margulia icircl ia ca apărător pe fostul său coleg de şcoală doar icircntr-un gest de reve-renţă şi de recunoaştere a unui final care icircncheie o existenţă aflată sub semnul excepţiei Copilul care icirci dăduse primul ajutor din viaţă lui Mar-gulia este avocatul care icircl apără acel băiat care jucase rolul bdquofirului de nisip icircn scoicărdquo28 al elementului iniţial al realizării carierei fulminante a lui Roni este din nou alături de acesta şi ciclul este complet

Victoria finală icircn proces ndash precizează naratorul ndash este una agrave la Pyrrhus extrem de scump plătită la două luni după aceasta icircncep să apară semne ale declinului Vega cea uriaşă este otrăvită Stela moare icircntr-un accident iar Stelian este rănit Icircnsuşi Roni Margulia este găsit mort după ce icircn preziua decesului său icircşi făcuse ordine deplină icircntre hacircrtii şi icircl lăsase ca administrator al averii şi ca tutore al fiului său pe nimeni altul decacirct pe narator Niciun detaliu nu este oferit cititorului referitor la cauza decesului omului de afaceri insistacircndu-se doar pe aspecte co-laterale pe o ciudată apariţie funebră văzută de narator (un dric vechi tras de un cal mascat ce avea icircn frunte o stea mare albă) şi pe faptul că Margulia ştiuse ce şi cacircnd avea să se icircntacircmple Destinul omului demonic este ilustrat integral prin acest personaj al cărui parcurs de excepţie la fel ca şi moartea sa surprinzătoare au fost decise icircn alt plan decacirct cel uman demonii din cerul intermediar i-au hotăracirct traiectoria fulminantă dar şi retragerea iar accidentul naşterii sale a fost şters brusc fluxul temporal obişnuit reluacircndu-şi curgerea

Icircn discursul narativ raportul pe care naratorul icircl icircntreţine cu naratorul este diferit icircn cele şapte fragmente ale povestirii discursul modal din prima parte introduce abil eşafodajul teoretic pe care se va construi is-toria lui Cicerone Margulia icircn timp ce icircncepacircnd cu al doilea fragment eul narant devine şi actor aducacircnd subiectivitate şi apropiere umană astfel icircncacirct discursul evaluativ şi cel generalizant se vor amesteca ade-sea cu cel emotiv stabilind legături empatice cu cititorul Transgresiu-ne a unor concepte de filozofie a culturii icircn opera literară Vizita stelei personale reprezintă un metatext icircn sensul icircn care un text de ordinul icircn-tacirci (Tragic şi demonic) stă la baza celui de-al doilea (cel literar) ultimul dezvăluindu-şi conotaţiile prin raportare permanentă la conceptele ve-hiculate icircn sursa primară influenţa livrescă fiind dinspre filozoful Doinaş către Doinaş prozatorul

c r i t i c ă e s e u 651 Ştefan Aug Doinaş Tragic şi demonic icircn Lectura poeziei urmată de Tragic şi demonic Editura Cartea Romacircnească p 4192 Eugen Todoran Hyperion demonic icircn bdquoRevista Cer-cului Literarrdquo nr 6-8 p 59 (Revista Cercului Literar Restituire integrală a publicaţiei Ediţie icircngrijită de Dan Damaschin Prefaţă de Petru Poantă Editura Dacia Cluj-Napoca 2002 p 487)3 I Negoiţescu ndash Radu Stanca Un roman epistolar Edi-tura Albatros 1978 p 1374 Lucian Blaga Daimonion icircn Zări şi etape Aforisme studii icircnsemnări Editura Humanitas Bucureşti 2003 p 2255 Idem ibidem p 228-2296 Ibidem p 2317 Ibidem p 2358 Ştefan Aug Doinaş Tragic şi demonic ed cit p 4209 Ibidem p 46210 Ibidem p 46411 Ibidem p 47312 Ibidem p 47813 Ibidem p 47914 Ibidem p 46115 Ştefan Aug Doinaş Vizita stelei personale icircn T de la Trezor proze FCS 21 2000 p 18816 Cristina Hăulică Textul ca intertextualitate Editura Eminescu Bucureşti 198117 Idem ibidem p 10918 Ibidem p 109-11419 bdquoIcircn gacircndirea greacă demonii sunt fiinţe divine sau ase-mănătoare zeilor prin puterea pe care o deţin Demonul fiinţei umane a fost de asemenea identificat cu voinţa divină şi prin urmare cu destinul omului [] Demonul simbolizează o iluminare superioară care iese din ordi-nea normală a lucrurilor permiţacircndu-i omului să vadă mai departe şi mai sigur icircntr-un mod ireductibil la argu-ment El autorizează chiar icircncălcarea regulilor raţiunii icircn numele unei lumi transcendente care ţine nu numai de cunoaştere dar şi de destinrdquo ( Jean Chevalier Alain Ghe-erbrant coordonatori Dicţionar de simboluri mituri vise obiceiuri gesturi forme figuri culori numere Traducere de Micaela Slăvescu Laurenţiu Zoicaş (coord) Daniel Ni-colescu Doina Uricariu Olga Zaicik Irina Bojin Victor- Dinu Vlădulescu Ileana Cantuniari Liana Repeţeanu Agnes Davidovici Sanda Oprescu Editura Polirom Iaşi 2009 p 337)

Note

66 R O M Acirc N Ă20 bdquoIcircn mine vorbeşte ceva divin un Zeu [] Icircncă de cacircnd eram copil exista un glas care ori de cacircte ori se face auzit mă opreşte să fac ceea ce aveam de gacircnd dar niciodată nu mă icircndemna să fac cevardquo (Platon Apărarea lui Socrate icircn Filozofia greacă pacircnă la Platon vol II partea I ediţie icircngrijită de Ion Banu Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti 1984 p 138-139)21 Ştefan Aug Doinaş Vizita stelei personale icircn T de la Tre-zor ed cit p 189-19022 Ibidem p 19523 Ibidem p 20024 Ibidem p 205-20625 Ibidem p 19026 Ibidem p 19027 Ibidem p 19728 bdquoElementul iniţial al realizării de sine pe care o urmăreş-te poate fi un fapt icircnsemnat un gest oarecare o pasiune culpabilă icircnsă odată icircncorporat acest element neglijabil joacă rolul firului de nisip icircn scoică icircn jurul său existenţa se grupează atacirct de impecabil icircn valuri de o splendoare atacirct de integră icircncacirct perla visată a personalităţii scacircnte-iază din mii de focuri orbitoare indescriptibilerdquo (Ştefan Aug Doinaş Tragic şi demonic icircn Lectura poeziei urmată de Tragic şi demonic ed cit p 476)

c r i t i c ă e s e u 67

Doris MironescuM Blecher şi revelaţiile bolii Inimi (deloc) cicatrizate

Icircn Antropologia corpului şi modernitatea David Le Breton a studiat reprezentările moderne ale corpului icircncercacircnd să identifice icircn ce mă-sură relaţia omului cu propriul corp defineşte un anumit mod specific culturii contempora-ne de a se situa icircn lume Experienţa corpului jalonează epocile istorice ale culturii umane modernitatea reprezentacircnd din acest punct de vedere epoca individualismului bdquoDin secolul al XVII-lea a icircnceput să se producă o ruptură de corp icircn societăţile occidentalerdquo1 datorită progreselor medicinei şi avansului concep-ţiei mecaniciste asupra corpului icircn gacircndirea lui Reneacute Descartes (Discurs asupra metodei) Omul este gacircndit separat de corpul său spiri-tul scăpacircnd ecuaţiei mecaniciste a universului Dacă icircn epoca medievală corpul apărea ca un mijloc de participare organică la colectivitate (aici Le Breton foloseşte ideile lui Bahtin din Franccedilois Rabelais şi cultura populară icircn Evul Me-diu şi Renaştere) icircn societatea individualistă modernă bdquocorpul funcţionează ca o graniţă factor de individuaţie (Durkheim) loc şi timp al distincţiei Corpul icircntr-un anumit fel e ceea ce rămacircne cacircnd i-ai pierdut pe ceilalţi e urma cea mai tangibilă a subiectului din clipa cacircnd slăbesc trama simbolică şi legăturile cu mem-brii comunităţiirdquo2 Pentru omul modern lipsit de legături palpabile cu societatea şi de o relaţie

DM ndash doctor icircn filologie asistent universitar la Facultatea de Litere

Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuza Iaşi Angajat

icircntr-un proiect de cercetare postdoctorală asupra

strategiilor de construcţie a mărcilor identităţii naţionale

icircn literatura romacircnă a secolului al XIX-lea

68 R O M Acirc N Ăimediată cu lumea corpul constituie bdquorefugiul şi valoarea ultimărdquo şansa de atestare de sine a individului

Corpul atacat de boală furnizează imaginea concretă a pierderii acestui refugiu al individului bdquoOmul handicapat aminteşte cu o forţă ce-i sca-pă şi ce ţine doar de prezenţa sa precaritatea infinită a existenţei şi tre-zeşte angoasa corpului distrus constituind materia primă a numeroase coşmaruri individuale de care nu e scutită nicio colectivitate umană [] Omul handicapat aminteşte fragilitatea insuportabilă a condiţiei umane Ceea ce modernitatea refuză cu obstinaţie să conceapărdquo3 Cor-pul bolnav devine astfel o metaforă a corpului modern icircnsuşi scos din mediul său codificat social Prin boală corpul devine mai vizibil decacirct icircn starea de sănătate cacircnd este escamotat printr-o serie icircntreagă de ritualuri şi comportamente icircmbrăcăminte cuviincioasă etichetă icircn public abţinerea de la atingere etc Datorită expunerii trupului cu han-dicap bdquocorpul nu mai este şters de ritual el devine prezent la modul greoi devine stacircnjenitor El rezistă simbolizării căci aceasta nu mai e dată imediat ci trebuie căutată expunacircndu-se neicircnţelegeriirdquo4

Aflat pe neaşteptate icircn faţa imaginii surprinzătoare a propriului corp icircncă din primele pagini ale romanului blecherian Inimi cicatrizate per-sonajul Emanuel experimentează o profundă perplexitate Icircn termenii lui Le Breton uimirea lui Emanuel la vederea propriului corp exprimă neliniştea omului modern icircn faţa acestei exhibări corporale a prezentării spectaculare a corpului ca un mecanism deosebit de omul care-l pose-dă Trupul expus pe gutieră la Berck atrage atenţia la fragilitatea oricărui corp omenesc şi icirci anunţă moartea o moarte ce revoltă spiritul De altfel icircn descrierea bolnavilor din oraşul-sanatoriu impresia dominantă este aceea a unor corpuri suspendate icircntre viaţă şi moarte purtacircnd atribu-tele ambelor stări fără să se fixeze icircn vreuna Apariţia primului bolnav pe gutieră de la Berck pare desprinsă din romanele fantastice şi este icircn-registrată cu o disproporţionată uimire de Emanuel (bdquoDeodată rămase uluitrdquo) Omul de pe gutieră este un bdquomort viurdquo o apariţie dintr-un tăracircm necunoscut şi neliniştitor o posibilitate de existenţă icircnfricoşătoare prin asocierile mentale pe care le implică bdquoCe să fi fost oare asta Un sicriu ambulant ori o targă Un om stătea icircntins pe un pat icircngust de lemn un fel de cadru cu saltea aşezat pe o montură cu patru roţi mari cauciucate Era icircnsă icircmbrăcat normal din cap pacircnă icircn picioarerdquo5 (sn)

c r i t i c ă e s e u 69

Icircn romanul lui M Blecher boala acţionează brutal şi totalitar Ea poate fi localizată icircn trupul pacientului icircnsă odată intrată icircn corp icircl stăpacirc-neşte icircn icircntregime obligacircndu-l să treacă la imobilitate şi să-şi modifi-ce radical funcţiunile fiziologice Tuberculoza osoasă reprezintă din acest punct de vedere boala arhetipală Ea nu suportă estetizările pe care tuberculoza pulmonară le-a făcut să intre icircn mentalul colectiv al secolului al XIX-lea şi nici nu conferă bolnavului acel aer de genialitate din pictura prerafaelită şi din o parte a literaturii romantice6 E adevărat că sănătatea devine o valoare inferioară bolii din punctul de vedere al sporului de conştiinţă şi de sensibilitate pe care icircl aduce individului Cu toate acestea bolnavii lui Blecher refuză statura mitică dată de mis-terul bdquoelecţiuniirdquo lor prin icircmbolnăvire Unul dintre ei Quitonce este chiar vehement la adresa ideii bdquoeroismuluirdquo propriu Pentru el a fi bol-nav nu este un merit ci icircn cel mai bun caz o competenţă dobacircndită de a te descurca cu mai puţin decacirct le e dat oamenilor sănătoşi o lamen-tabilă cunoaştere enciclopedică a tot ce e legat de propria afecţiune bdquoExistă escroci internaţionali care au cutreierat tot globul şi ştiu exact icircn ce oraş la ce firmă se poate da o lovitură sigură Eu ştiu pe de rost geografia clinicilor de boli osoase Icircţi pot spune icircn ce sanatoriu din El-veţia infirmierele sunt amabile şi unde se face icircn Germania cel mai bun ghips Sunt specializat Icircn meseria mea de bolnav am depăşit diletan-tismul Am devenit cu adevărat un laquoprofesionistraquordquo (p 159)

Icircn Inimi cicatrizate boala icircşi manifestă magia fatală printr-o serie de frus-trări simbolice Zed marele şofer de curse icircşi pierde picioarele Amanţii Roger Torn şi domnişoara Cora icircşi consumă dragostea icircntr-un mod pe-nibil şi insuficient (bdquoIcircşi freacă ghipsurile icircntre ei mai mult nu pot facerdquo ndash p 150) Un băieţel bolnav stracircns icircn corset pacircnă la gacirct doreşte să se facă aviator iar boala icircl ironizează icircmprumutacircndu-i un aer ţeapăn şi demn de pilot Icircn preziua operaţiei care o va face să-şi piardă un picior Isa visează să se facă dansatoare Astfel personajele intră sub imperiul unei boli care le tratează cu o vădită ostilitate şi chiar cruzime ea este personificată fără a fi totuşi mitizată pozitiv Dimpotrivă romanul se străduie să depă-şească acel gen de gacircndire colectivă clişeistică de imaginarul standar-dizat al bolii Dacă cum afirmă Susan Sontag bdquomai mult de un secol şi jumătate tuberculoza a oferit un echivalent metaforic pentru delicateţe sensibilitate tris teţe şi lipsă de putererdquo7 Blecher pare pornit să demon-streze că tuberculoza osoasă nu poate fi aşa ceva Eroii ţin să arate la fie-

70 R O M Acirc N Ăcare pas că nu sunt sfinţi gesturile lor de revoltă icircnsemnacircnd totodată şi o atestare a propriei validităţi a propriei persoane Eliberaţi de fixitate cu ajutorul gutierei şi al trăsurilor ei se plimbă fac cunoştinţe şi dau chiar baluri unde se cacircntă şi se bea alcool Icircntr-o noapte de petrecere Zed tra-ge cu puşca la ţintă icircn cadrul unui concurs şi nimereşte bucuracircndu-se demonstrativ (bdquoVedeţi că am nimerit Bolnav dar icircncă omrdquo ndash p 148) Furia erotică icirci cuprinde pe toţi cei din sanatoriu pe Tonio şi doamna Wandeska pe Roger Torn şi Cora pe Emanuel Solange şi Kitty ba chiar icircn varianta manuscrisă intitulată Berck şi pe doamna Tils Isa sau Ernest Nu este vorba de o dragoste spiritualizată clorotică Nici măcar puritatea silnică a corpurilor ferecate icircn ghips nu este icircntotdeauna garantată bdquoŞi ce-i dacă are ghipsul Parcă nu se poate face dragoste şi aşa O macircngacirci o săruţi icircn diferite locurirdquo (p 146) Paginile romanului una după alta se icircntrec să dovedească faptul că experienţa amoroasă oricacirct de chinuită nu trebuie luată ca o reluare convenţională a unui mit cultural al spiritu-alizării prin eros Dacă romanul i-a părut lui G Călinescu bdquode-a dreptul respingătorrdquo8 icircn materie de erotism este probabil şi pentru că reprezen-tarea amorului este cacirct se poate de plastică de sugestiv fiziologică oco-lind abstractul socotit fals

Ghipsul apare icircn Inimi cicatrizate ca o metaforă de eficienţă maximă cu atacirct mai mare cu cacirct el este şi o realitate concretă de neocolit Icircm-brăcaţi icircn ghips bolnavii icircşi intră cu adevărat icircn rol Corsetul medical este de altfel numit bdquouniformărdquo de către pensionarii sanatoriului El este icircn acelaşi timp bdquosecretrdquo şi prezent deghizat de icircmbrăcăminte el obligă bolnavul să-i conştientizeze mereu existenţa prin greutatea sa formidabilă Carapacea odată icircmbrăcată icirci conferă individului o nouă identitate marcacircndu-i accederea icircntr-o nouă stare de existenţă bdquocon-trastul acesta icircntre a fi un om ca toţi oamenii şi totuşi a zăcea icircmprizo-nierat icircn ghips cu oasele cariate de tuberculoză iată ce era dureros şi trist icircn această boală Paradoxul consta icircn a exista şi totuşi icircn a nu fi laquocu desăvacircrşire viuraquordquo (p 139) Icircmbrăcat icircn ghips Emanuel are sentimen-tul unei deposedări ultimative (bdquoo senzaţie teribilă de abolire pe care n-o mai simţise decacirct icircn visrdquo) El se desparte vocal de trupul său abia descoperit prin conştientizarea bolii bdquoAdio Emanuel icircşi spuse el Ai devenit un om mortrdquo (p 153) Imaginile convocate icircn continuare ex-primă angoasa pierderii bdquovieţiirdquo deoarece trupul devine prada unei ma-terii inerte care-l destituie din funcţiile sale bdquoIcircl manevrau ca pe un ma-

c r i t i c ă e s e u 71

nechin fără viaţă [] descoperi că devenise o statuie cu totul hibridă o stranie combinare de piele şi ipsosrdquo (p 153) O altă imagine calificată a destituirii corporale este Quitonce ajuns icircnaintea unei operaţii grave o bdquomumie icircnfăşurată icircn bandeleterdquo Mai tacircrziu cu piciorul ei icircnfăşurat icircn bandaje groase de tifon Isa seamănă cu bdquoo păpuşă mare culcată pe un pătuc o păpuşă cu un picior spart pe care o fetiţă l-ar fi icircnvelit icircn cacircrpe albe jucacircndu-se cu ea laquode-a bolnavaraquordquo (p 218) Ghipsul transformă bolnavul icircn cadavru icircn mumie sau icircn păpuşă fără viaţă Din punctul de vedere al bolnavilor terapia prin icircnchiderea trupului icircntr-o carapace medicală icircmprumută ceva dintr-o practică magică ea se foloseşte de rigiditatea morţii pentru a icircndepărta moartea de corp aşa cum des-cacircntecul de frică se face prin fumigaţii cu păr de lup Numai că această terapie comportă şi riscuri bolnavul ajunge să se identifice cu propria boală contaminacircndu-se de fascinaţia stabilităţii icircn ghips El se ataşează de propria boală şi de locul suferinţei sale pe care nu mai vrea să-l pă-răsească Ernest iniţiatul icircn tainele bolii lămureşte acest lucru pentru Emanuel bdquoBerck e altceva decacirct un oraş de bolnavi E o otravă foarte subtilă Intră de-a dreptul icircn sacircnge Cine a trăit aici nu-şi găseşte locul nicăieri icircn lume Ai să simţi şi tu asta icircntr-o zi Toţi negustorii toţi doc-torii de aici farmaciştii chiar şi brancardierii toţi sunt foşti bolnavi care n-au putut trăi icircn alte părţirdquo (p 154)

Icircn aceste condiţii tot ceea ce icirci rămacircne bolnavului este conştiinţa fap-tului că a fost bdquoscos din viaţărdquo revolta icircmpotriva acestui ultragiu adus lui ca individ Ca să nu capituleze devenind un bdquomort viurdquo el trebuie să-şi icircntreţină şi să-şi prelungească starea de inadaptare la condiţia pri-zonieratului icircn ghips Emanuel aplică el icircnsuşi această soluţie bdquom-aş simţi infinit mai nenorocit dacă aş ajunge icircntr-o zi la această perfectă resemnare Mă trezesc cacircteodată noaptea din somn şi icircmi pipăi ghipsul ca un nebun Este adevărat E oare adevărat Şi scracircşnesc din dinţi cacircnd degetele icircmi alunecă pe duritatea lui neputincioaserdquo (p 185) Icircnsă Emanuel joacă rolul novicelui celui icircncă neexperimentat icircntr-o artă complicată Icircn prezenţa lui se găsesc numeroşi bdquoiniţiaţirdquo icircn ale bo-lii gata să icirci explice parcursul de la revoltă la acceptare Ernest se dă pe sine drept exemplu de vindecare nu atacirct pentru că a trecut de la corsetul de ghips la cel simplu ci pentru că nu-şi mai pune problema sinuciderii Iar Isa răspunde neliniştilor novicelui formulacircnd icircn treacăt o altă metaforă memorabilă a romanului cea a bdquoţesutului cicatrizatrdquo pe

72 R O M Acirc N Ăcare autorul a preţuit-o atacirct de mult icircncacirct a dorit s-o pună drept titlu al acestuia bdquoToţi ne-am sculat icircn puterea nopţii şi ne-am pipăit dispe-raţi ghipsul Toţi toţi dar apoi cacircnd loviturile s-au icircnteţit n-am mai simţit nimic Ştii ce se numeşte icircn medicină laquoţesut cicatrizatraquo Este pielea aceea vacircnătă şi zbacircrcită care se formează pe o rană vindecată E o piele aproape normală atacirct doar că e insensibilă la frig la cald ori la atingeri [] Vezi inimile bolnavilor au primit icircn viaţă atacirctea lovituri de cuţit icircncacirct s-au transformat icircn ţesut cicatrizatrdquo (p 185)

Diagnosticul pus de Isa tuturor bolnavilor bdquocu experienţărdquo este fun-damental greşit Niciunul dintre eroii centrali nu poate fi icircnvinuit de resemnare nici măcar Isa care icircn faza terminală plăteşte un şarlatan pentru a-i icircntreţine iluzia că se va salva9 Apropierea morţii (iar pentru bolnavii icircnchişi icircn ghips moartea este mereu aproape) o face să expri-me dorinţe inavuabile (bdquovoi dansa cu tine goalărdquo) şi să răbufnească vi-olent icircmpotriva bdquocelorlalţirdquo icircntr-un limbaj care icircncearcă inutil să trans-greseze barierea ruşinii (bdquoIcircnţelegi Vom răscoli pe spectatori pacircnă icircn fundul intestinelor a intestinelor lor pline cu că [] Ei nu mi-e ruşine Afirm sus şi tare că au icircn intestine că cărdquo ndash p 220) De altfel activităţile isterice gesticulatorii ale tuturor bolnavilor de la Berck trădează o subterană nelinişte Atunci cacircnd petrec aceştia se icircm-bată şi trag cu puşca Icircndrăgostiţii comit din gelozie tot felul de nebu-nii Lucru important nici după ieşirea din sanatoriu bolnavii nu sunt cu adevărat bdquocicatrizaţirdquo sufleteşte Urmărit de imaginea femeii pe care o iubise Tonio are pulsiuni autodistructive devine alcoolic şi cocaino-man căutacircnd din exasperare să ucidă un om şi recurgacircnd icircn cele din urmă ca o inversare a disperării la gesturi de prosternare religioasă Ernest este icircn lumea bdquoliberărdquo un perpetuu inadaptat gata să fraternize-ze cu cerşetorii icircn cărucioare ca singurii săi colegi de suferinţă Oraşul oamenilor sănătoşi icirci pare rău croit pentru un bolnav de aceea se fereş-te să meargă pe stradă iar icircn taxiuri se tolăneşte pe o coastă Lipsit de contact cu lumea din jur el trece printre case şi oameni bdquoinsensibil şi fără legăturirdquo descoperind doar bdquoobiecte şi decorurirdquo cu alte cuvinte lucruri asemănătoare unele cu altele prin formă sau funcţionalitate şi locuri care dau impresia falsităţii şi neorganicităţii bdquoAventurardquo absurdă de la Paris pe care i-o relatează epistolar lui Emanuel ndash parcă desprinsă din Icircntacircmplări icircn irealitatea imediată totuşi fără aerul fantastic de acolo şi icircn consecinţă păracircnd o ilustraţie demonstrativă a unei teze ndash se icircn-

c r i t i c ă e s e u 73

cheie printr-un gest gratuit salutul adresat unui portret al unui militar necunoscut icircntr-o casă abandonată bdquoIcircnţelegi Era cel mai stupid gest pe care icircl putea săvacircrşi acolo icircn minutul acela Era supremul meu oma-giu icircncăperii necunoscute şi ofiţerului anonim care icircşi păstra singur icircn solitudinea icircngrozitoare a casei raţiunea sigură de a exista şi de a se răzima de o sabierdquo (p 223)

Unul dintre bdquoteoreticieniirdquo lipsei de eroism a bolii şi ai resemnării icircntru boală competentul cunoscător al sanatoriilor de tuberculoză osoasă Quitonce reprezintă şi el un caz de inadaptare la boală La nivel de-clarativ el atinge un mare grad de detaşare faţă de propria condiţie ajungacircnd să suporte operaţii complicate cu indiferenţă bdquoDesigur de-sigur icircnsă laquodincoloraquo de eroism nici cu curaj nici cu speranţă cu nimic Păstrez pentru operaţie sentimentul absolut neutru pe care icircl am cacircnd beau un pahar de apărdquo (p 160) Afecţiunea de care suferă Quitonce se apropie mult de imaginea torturii sugeracircnd cu atacirct mai puternic imposibilitatea resemnării icircn condiţia de bolnav mai icircntacirci la nivelul fiziologiei El este introdus icircn scenă ca invalid de un tip aparte zvacirccnind incontrolabil din picioare icircn timpul mersului din cauza unei tumori care apasă pe o vertebră ceea ce-i dă un aspect inimitabil Boala lui pare să le icircnsumeze şi să le depăşească pe ale celorlalţi de vreme ce pentru a fi descrisă se foloseşte metafora unei alte boli bdquoo adevărată criză de epilepsie a picioarelorrdquo (p 138) Quitonce este un ins febril care ştiindu-şi slăbiciunea şi aşteptacircnd scadenţa şi-a exploatat trupul pacircnă la limită bdquoAm făcut totul icircn viaţă spuse din nou Quitonce am icircn-cercat toată gama de la dureri pacircnă la eram să spun voluptăţi pacircnă la prostiirdquo (p 160) Agitaţia sa erotică din perioadele de calm dintre două operaţii reprezintă o evidentă tentativă de reatestare a propriei corporalităţi de reafirmare a unei vitalităţi exacerbate bdquohipersexualerdquo aflată sub ameninţarea bolii El păstrează fotografii din momentele de bdquotensiune virilărdquo pe care le arată colegilor bdquoplescăind din limbărdquo chiar icircn preziua unei intervenţii chirurgicale pe care pretinde că o aşteap-tă cu liniştea faptelor cotidiene celor mai obişnuite Deşi afirmaţia nu poate fi bănuită de ipocrizie este limpede că lipsa de emoţie faţă de o nouă operaţie (a douăsprezecea) nu este echivalentă cu blazarea icircn faţa morţii Bolnavul rămacircne un exasperat un tulburat incapabil să se obişnuiască cu noua sa bdquonormalitaterdquo şi nici doritor să se icircntoarcă (pre-cum Ernest) la bdquonormalitateardquo celorlalţi

74 R O M Acirc N ĂIcircncercări de vindecare magicăRămas singur cu propriul trup ca o emblemă a finitudinii pe care nu o poate ascunde Quitonce se dedă unui joc straniu El icircncearcă să afle şansele de a-i reuşi operaţia prin consultul direct al bdquofatalităţiirdquo Deschide un dicţionar şi adună cifrele paginii descoperite speracircnd că va nimeri cifra augurală Tentativa sa de a apela la hazard este simptomatică Şi Isa icircn faza ultimă a bolii recurge la serviciile unui bdquoiluminatrdquo care se dove-deşte a fi un şarlatan Bolnavii constată la capătul suferinţelor eşecul medicinei ştiinţifice icircn cazul lor şi se icircndreaptă către tehnici bdquoalternativerdquo de vindecare una mai disperată decacirct alta icircnsă icircn fond egal de inefici-ente oarecum aleatorii divinaţia icircn paginile unui dicţionar (nu ale unei cărţi sfinte) sau magia corpurilor astrale (icircn care Isa nu crede icircn plus bdquocorpurile astralerdquo sunt simple bucăţi de bracircnză) Antropologia consta-tă prezenţa practicilor medicinei bdquoalternativerdquo icircn spaţiul contemporan plasacircndu-le originile icircn concepţia populară asupra legăturilor subtile dintre corp şi univers de pildă a corespondenţei dintre anumite organe şi unele plante sau pietre cu puteri vindecătoare Gacircndirea populară are o concepţie holistică cu privire la corp bdquocorpul seamănă cu un cacircmp de forţă aflat icircn rezonanţă cu ceea ce se apropie de el Icircn tradiţiile populare corpul se găseşte mereu icircn contact cu lumea reprezentacircnd o parte ne-desprinsă de universrdquo10 Icircntorcacircndu-ne la bolnavii din Inimi cicatrizate constatăm la aceştia un recurs in extremis la aceeaşi gacircndire populară icircn-cercacircnd să instituie un raport favorabil icircntre lume şi propriul corp Icircnsă tentativa lor de a se plasa icircntr-un cadru mental holistic este icircncărcată de conştiinţa vacuităţii acestei dorinţe Ei schiţează nişte simulacre de acţiu-ne magică condamnacircndu-le la eşec icircncă din punctul de plecare Quitonce ştie că bdquoe teoretic imposibil să pot căpăta vreun pronostic sigur Chiar dacă asemenea previziuni ar putea fi exacte gacircndeşte-te cacircţi Quitonce ca mine aşteaptă poate icircn seara asta operaţia de a doua zi [] Şi-atunci icircmpărţită la atacirctea persoane orice profeţie devine imprecisărdquo (p 174) Şi Isa cunoaşte pericolul iluziei icircn care se pregăteşte să cadă bdquoCe recunoscă-toare ţi-aş fi dacă ai izbuti să mă scapi de obsesia asta Dar e imposibilrdquo (p 218) Ambele icircncercări se caracterizează printr-o notă de arbitrar şi gratuitate care le subliniază ineficienţa Bolnavii icircşi semnalează astfel prin gestul patetic dorinţa disperată de a se vindeca lipsa resemnării icircn faţa morţii Inimile lor nu sunt bdquocicatrizaterdquo proximitatea dispariţiei le face din nou să sacircngereze

c r i t i c ă e s e u 75

Inimi cicatrizate este romanul bolii ca manieră paradoxală de trezire la viaţa spiritului prin redescoperirea fiziologiei Trezirea aceasta are un caracter agonic fluctuant niciodată fixat Condiţia de bolnavi icirci obligă pe aceşti oameni să ia distanţă faţă de reprezentările bdquofireştirdquo ale lumii să conteste bdquonormalitateardquo Boala constituie de aceea un trop major al existenţei dezvrăjite prin angoasă pe care Kierkegaard o numise bdquoboala de moarterdquo Romanul blecherian diferă deci de capodopera publicată icircn 1922 de către Thomas Mann nu prin accentul naturalist (cum afirmă Radu G Ţeposu icircn Suferinţele tacircnărului Blecher) ca opus celui simbo-lic Şi Inimi cicatrizate se construieşte pe un set de simboluri care caută să rezume aspectele esenţiale ale dramei de conştiinţă a bolnavilor de la Berck (acvariul carapacea ţesutul cicatrizat) Dar drama este se pare mai puternică decacirct simbolurile utilizate pentru a o descrie De aceea romanul blecherian nu construieşte o parabolă culturală de anvergură ca la maestrul german ci transformă totul fapte vorbe gacircnduri icircn ele-mente ale unei gesticulaţii nervoase ca o formă de autenticitate con-secventă a lumii personajelor din care autorul nu evadează niciodată

1 David Le Breton Antropologia corpului şi modernitatea Editura Amarcord Timişoara 2002 p 772 Idem p 1513 Idem p 1354 Idem p 1345 M Blecher Icircntacircmplări icircn irealitatea imediată Inimi ci-catrizate Vizuina luminată Corp transparent Publicistică Corespondenţă Editura Vinea-Aius Bucureşti ndash Craiova 1999 p 132 Toate citatele cu indicaţie de pagină provin din această ediţie6 Cf Susan Sontag Boala ca metaforă SIDA şi metaforele ei trad Aurel Sasu Editura Dacia Cluj-Napoca 1995 p 297 Idem p 538 G Călinescu Istoria literaturii romacircne de la origini pacircnă icircn prezent Editura Minerva Bucureşti 1982 p 9669 Eroarea Isei este şi eroarea autorului care nu reuşeşte să găsească un titlu icircn stare să sintetizeze semnificaţiile romanului bdquoŢesut cicatrizatrdquo titlul romanului preferat de autor este la fel de inadecvat conţinutului ca şi cel impus de editorul Em Ocneanu Inimi cicatrizate10 David Le Breton op cit p 84

Note

76 R O M Acirc N Ă

Iulian BOLDEAAcad Alexandru Surdu şi fascinaţia conceptelor

Preliminarii

Academicianul Alexandru Surdu s-a născut la Braşov la 24 februarie 1938 A absolvit Facultatea de Filozofie a Universităţii din Bu-cureşti icircn anul 1963 Din anul 1964 este cer-cetător la Centrul de logică al Academiei Ro-macircne unde a colaborat cu Constantin Noica şi Anton Dumitriu la diferite proiecte de cer-cetare (seminarii filozofice traduceri ediţii critice) Alexandru Surdu s-a specializat la Universitatea din Amsterdam icircn logică sim-bolică şi fundamentele ştiinţelor publicacircnd la Editura Academiei două cărţi de referinţă icircn domeniu Elemente de logică intuiţionistă (1976) şi Neointuiţionismul (1977) Teza de doctorat Logica clasică şi logica matematică apare icircn anul 1971 Din anul 1972 este mem-bru corespondent al Consiliului Superior de Logică şi Ştiinţe Comparate din Bologna După anul 1990 domnul Alexandru Surdu este redactor-şef al publicaţiilor bdquoRevista de filozofierdquo şi bdquoRevue roumaine de philosophierdquo Icircn anul 1992 devine membru corespondent al Academiei Romacircne iar din anul 1995 este profesor universitar la Facultatea de Filozofie a Universităţii din Bucureşti La Facultatea de Psihologie a Universităţii bdquoTitu Maiorescurdquo din Bucureşti predă de asemenea cursuri de

p o r t r e t 77

istoria psihologiei şi de psiholingvistică Din anul 1993 este membru titular al Academiei Romacircne şi preşedintele Secţiei de Filozofie Te-ologie Psihologie şi Pedagogie a Academiei Romacircne Totodată aca-demicianul Alexandru Surdu este director al Institutului de Filozofie şi Psihologie bdquoConstantin Rădulescu-Motrurdquo al Academiei Romacircne şi membru al Uniunii Scriitorilor din Romacircnia Icircntre cărţile de referinţă ale domnului academician Alexandru Surdu trebuie amintite Penta-morfoza artei (1993) Vocaţii filozofice romacircneşti (1995) Gacircndirea spe-culativă (2000) Confluenţe cultural-filozofice (2002) Filozofia pentadi-că (2007) precum şi monografia etnologică Şcheii Braşovului (1992) Ca o recunoaştere a meritelor sale culturale şi academice domnul Ale-xandru Surdu a fost distins cu premiul bdquoVasile Contardquo al Academiei Ro-macircne (1975) cu Ordinul Serviciul Credincios icircn grad de cavaler conferit de Preşedinţia Romacircniei (2004) cu premiul Uniunii Scriitorilor pentru critică istorie literară şi eseu (1996) cu Medalia bdquo150 de ani de la naşte-rea lui Mihai Eminescurdquo pentru contribuţia adusă la editarea operei lui Mihai Eminescu (2000) cu Fibula de la Suseni acordata de Prefectura Mureş (2009) De asemenea activitatea prestigioasă a Domniei Sale a determinat conferirea de către mai multe universităţi din Romacircnia (Universitatea de Nord Baia Mare Universitatea bdquoPetru Maiorrdquo Tacircr-gu-Mureş Universitatea bdquoAndrei Şagunardquo Constanţa) a titlului de doc-tor honoris causa Prin icircntreaga sa activitate ştiinţifică prin cărţile şi studiile sale din domeniul istoriei filozofiei al logicii al filozofiei teore-tice academicianul Alexandru Surdu şi-a adus o contribuţie esenţială icircn dezvoltarea filozofiei romacircneşti postbelice

Filozofie şi destin

Opera filozofică a domnului academician Alexandru Surdu este pe cacirct de vastă pe atacirct de profundă şi emblematică pentru destinul cărtura-rului Logica clasică şi logica matematică (1971) icircşi propune să traseze bdquocoordonatele pe baza cărora poate fi abordată problema raportului dintre logica clasică şi logica matematicărdquo Autorul precizează de ase-menea că bdquoaplicaţiile logice pun icircn evidenţă faptul că cele două logici sunt instrumente ale construcţiei ştiinţifice au aplicaţii propriu-zise şi sunt instrumente ale fundamentării ştiinţelor dar sunt instrumente deosebiterdquo Cartea Elemente de logică intuiţionistă (1976) este o sinte-

78 R O M Acirc N Ăză a investigaţiilor ştiinţifice din domeniul logicii intuiţioniste Scopul cărţii este de a bdquodemonstra posibilitatea fundamentării unei teorii logice care să nu icircncalce niciuna dintre principalele teze ale intuiţionismuluirdquo Intuiţionismul logico-matematic marchează icircn viziunea academicia-nului Alexandru Surdu un progres icircnsemnat icircn domeniul mai vast al logicii bdquoInterpretată corect logica intuiţionistă este un reflex abstract al matematicii intuiţioniste al cărei obiect fundamental de studiu icircl constituie devenirea timpuluirdquo Argumentată icircn mod riguros remarca-bilă prin calitatea conceptelor şi a raţionamentelor prin rigoarea di-sociaţiilor şi prin viziunea nuanţată şi consecventă asupra domeniului cercetării cartea reprezintă o contribuţie de prim rang icircn cercetarea filozofică romacircnească de după al Doilea Război Mondial

Icircn Teoria formelor prejudicative (1989) academicianul Alexandru Sur-du porneşte de la sublinierea faptului că bdquoAristotel poate fi considerat adevăratul părinte al logicii simbolicerdquo Formele bdquoprejudicativerdquo sunt icircn viziunea autorului acele forme care bdquonu-şi găsesc locul nici icircn lo-gica simbolică şi nici icircn cea clasico-tradiţionalărdquo Formele prejudica-tive sunt entităţi de esenţă ontică chiar dacă ele sunt icircncadrabile icircn domeniul logicii Filozoful Alexandru Surdu observă că prejudicati-vitatea stabileşte legătura necesară icircntre bdquodomeniul existenţei pure şi cel al gacircndirii şi al exprimării salerdquo Demersul teoretic al autorului clarifică diferenţele distincţiile relaţiile sau corelaţiile dintre intelect şi raţiune bdquoDomeniul raţiunii este icircntru totul acela al fiinţei al unei fiinţe independente de existenţă ceea ce permite falsul Dar raţiunea nu epuizează domeniul fiinţei care este şi al intelectului atacirct la nivel elementar entitativ cacirct şi la nivel prejudicativ şi respectiv al interde-pendenţei prejudicative Fiinţa aceasta nu este icircnsă numai dependentă de existenţă ci chiar legată de ea nemijlocit icircn cadrul stărilor de fapt şi al situaţiilor reale ceea ce nu permite falsulrdquo Teoria formelor prejudi-cative pe care o instrumentează documentat icircntr-o manieră originală academicianul Alexandru Surdu dovedeşte o dată mai mult relaţiile şi interferenţele care subzistă icircntre logică şi filozofie bdquoTeoria formelor prejudicative ţine de intelectul pur logica tradiţională numită şi cla-sică ţine de raţiunea pură iar teoriile logico-matematice de intelectul raţional Teoria formelor prejudicative ca logică a intelectului pur pre-cede logica raţiunii o determină şi stă la baza acesteia Pe de altă parte teoria formelor prejudicative nu poate lipsi din cadrul unei expuneri

p o r t r e t 79

sistematice a logicii ca teorie generală a fiinţei căci ea face legătura cu existenţa respectiv cu domeniul sensibilităţiirdquo Partea finală a lu-crării relevă distincţiile icircntre relaţii prejudicative forme prejudicative judecăţi existenţă adevăr şi adecvaţie Se fac de asemenea aprecieri asupra raportului dintre starea de fapt proiecţie simbolică şi judecată asupra relaţiilor interfactuale icircn logica propoziţiilor şi cea a claselor Icircn viziunea academicianului Alexandru Surdu obiectul logicii simbolice este sfera relaţiilor prejudicative

Filozofia formelor pentadice este inaugurată de academicianul Alexan-dru Surdu prin cartea din 1993 Pentamorfoza artei icircn care autorul icircşi propune bdquodezvoltarea unor astfel de teze generale din cadrul unui con-text filozofic de amploare (filozofia pentadică) referitoare la artele cla-sice icircn genere dar mai ales la reprezentarea pentadică (pentamorfoza) a mecanismelor de producere şi funcţionare ale acestorardquo Printr-un astfel de demers de incontestabilă relevanţă epistemologică autorul vizează inserţia domeniului artistic icircn patrimoniul filozofiei sistema-tice Metoda de cercetare este bdquodialectica pentadicărdquo o metodă ce se fundamentează pe concepţia justificată conform căreia bdquoarta ocupă un loc privilegiat icircn cadrul realităţiirdquo reprezentacircnd totodată bdquounitatea fenomenologică a icircntregii realităţirdquo Finalitatea acestei lucrări este de altfel cum mărturiseşte autorul una filozofică bdquocu tentă evident logici-zantărdquo cartea constituindu-se ca un bdquoomagiu cuvenit artei şi concepţiei ei clasico-tradiţionalerdquo Pentamorfoza artei este prin viziune structură şi concepţie o contribuţie de reală importanţă icircn domeniul filozofi-ei artei al filozofiei culturii icircn general propunacircndu-ne o metodologie complexă extrem de adecvată fenomenelor culturale contemporane marcate de efervescenţă şi diversitate a manifestărilor Arta este cum remarcă atacirct de plastic şi de expresiv academicianul Alexandru Surdu bdquosingura pe tăracircmul căreia se pot icircnfrăţi atacirct de firesc adevărul şi bi-nele dreptatea şi libertatea adică tot ceea ce constituie icircmpreună cu frumosul şi prin frumos realitatea Pentada de aur a dreptei filozofărirdquo

Vocaţii filozofice romacircneşti (1995) are ca punct de plecare interogaţia asupra posibilităţii existenţei unui bdquospirit romacircnescrdquo a unui bdquosentiment romacircnesc al fiinţeirdquo care icircşi exprimă potenţialităţile gnoseologice icircn modulaţie metafizică Autorul consemnează cu argumente şi ilustrări convingătoare principalele momente icircn devenirea gacircndirii filozofice

80 R O M Acirc N Ăromacircneşti icircn toată diversitatea şi complexitatea ei Se arată icircn mod justificat că filozofia presupune un anumit grad de civilizaţie de cultu-ră o conştiinţă naţională elevată iar filozofia romacircnească se poate con-sidera fundamentată icircn momentul icircn care sunt icircndeplinite condiţiile unei filozofii cu caracter naţional (existenţa unui demers de filozofare original cu baze etnice proprii existenţa unui mediu propice pentru difuziunea conceptelor filozofice existenţa unei problematici specifi-ce şi a unor sisteme filozofice individualizante şi individualizatoare) Icircnceputurile filozofiei romacircneşti stau cum se observă icircn această lucra-re sub semnul filozofiei politice prin promovarea raţionalismului şi a idealurilor naţionale după care urmează reprezentanţii filozofiei năs-cute din necesităţi didactice şi mai apoi filozofii propriu-zişi Demer-sul academicianului Alexandru Surdu este icircn această carte şi unul re-cuperator icircn sensul reconsiderării şi revalorizării unor gacircnditori căzuţi pe nedrept icircn conul de umbră al posterităţii De asemenea autorul cărţii Vocaţii filozofice romacircneşti operează o clasificare tipologică per-tinentă distingacircnd o direcţie intuiţionistă icircn dezvoltarea logicii (Nae Ionescu Octav Onicescu Grigore Moisil) o direcţie a specialiştilor icircn alte domenii apropiaţi de demersul filozofic (Ştefan Odobleja) sau autorii de sinteze icircn care ştiinţa şi filozofia icircşi reunesc discursul şi meto-dologiile (Mihai Drăgănescu) Un capitol important este cel consacrat lui Constantin Noica căruia Alexandru Surdu icirci dedică pagini extrem de convingătoare de pertinente şi de comprehensive Sistemul fiinţei pe care Noica l-a articulat este comentat icircn perfectă adecvare cu gacircndul filozofului de la Păltiniş consideracircndu-se că bdquodevenirea icircntru fiinţă nu este o simplă vocabulă şi nici o icoană a cuminţeniei Este un moment al dreptei filozofări al pentadei de aur care icircncepe şi se termină mereu cu icircntrebarea despre fiinţărdquo

O altă carte de semnificativă relevanţă a academicianului Alexandru Surdu Gacircndirea speculativă ndash Coordonate istorico-sistematice (2001) este o reevaluare a istoriei filozofiei icircn care sunt inventariate atent prin prisma unei perspective diacronice dar şi printr-un demers sin-cronic bine articulat principalele momente ale gacircndirii speculative de la perioada filozofiei presocratice pacircnă la epoca de glorie a meditaţiei speculative ndash filozofia clasică germană cu referiri atente şi la evoluţia filozofiei romacircneşti Circumscrierea gacircndirii paradoxale a lui Heraclit comentariile consacrate bdquoantiteticii lumii sensibilerdquo la Platon filozofiei

p o r t r e t 81

lui Hegel Kant sau Fichte argumentate şi motivate totodată se ba-zează pe dialectica raportării conştiinţei interogative la problematica transcendentului a misterului De asemenea autorul operează o serie de disocieri ndash necesare ndash icircntre intelect raţiune şi speculaţiune consi-deracircnd că prin intelect bdquose icircnţelege gacircndirea intuitivă practică folosi-toare icircn lumea imediat icircnconjurătoare cu referinţă directă la lucruri individuale şi relaţia dintre acesteardquo icircn timp ce prin raţiune bdquose icircnţelege gacircndirea discursivă noțională apreciativ-judicativă şi argumentată demonstrativă bazată pe principiul raţiunii suficiente prin care se ur-măreşte consecvenţa şi noncontradicţia Raţiunea este aplicabilă unei realităţi complexe artistice morale şi ştiinţifice icircn genere lumii orga-nice animalice şi umane fiind exprimabilă icircn limbajele uzualerdquo Icircn ceea ce priveşte speculaţiunea aceasta este bdquogacircndirea teoretică şi mistică bazată pe semnificaţiile unor concepte generale de genul ideilor al că-ror comportament este contradictoriu paradoxal şi misterios care se referă mai mult la trecut şi viitor decacirct la prezent la originea evoluţiei şi sfacircrşitul lumii care nu pot fi altfel gacircndite şi exprimate decacirct icircn for-ma unor sisteme ipoteticerdquo Cartea Gacircndirea speculativă ndash Coordonate istorico-sistematice reprezintă o abordare sistematică şi documentată a domeniului filozofiei prin intermediul propriilor sale metode modali-tăţi şi instrumente speculative

Icircn lucrarea Filozofia modernă ndash orientări fundamentale (2002) aca-demicianul Alexandru Surdu circumscrie succesiunea orientărilor fundamentale icircn filozofia modernă evidenţiind totodată constitui-rea sistemului pentadic şi reliefacircnd semnificaţiile conceptului de bdquofi-lozofie modernărdquo Abordarea filozofiei moderne este realizată atacirct din perspectivă diacronică cacirct şi din unghiul unei investigaţii sincronice şi sistematice Acest demers de natură istorico-filozofică e continu-at icircn cartea Filozofia contemporană (2003) icircn care sunt radiografiate principalele şcoli de gacircndire orientări filozofice şi figuri emblematice ale perioadei contemporane cu atente circumscrieri ale conceptelor şi ideilor fundamentale pe care această epocă le-a validat Una dintre concluziile cărţii este că bdquoistoria filozofiei occidentale şi mai ales cea contemporană icircn ciuda diversităţii sale aparente ilustrează () şi pre-figurează posibilitatea elaborării filozofiei ca sistem categorialrdquo Mărtu-riile anamnezei (2004) este o carte icircn care autorul icircşi propune recupe-rarea din unghiul meditaţiei filozofice a unor momente ale trecutului

82 R O M Acirc N Ăicircndepărtat prin reconstituirea şi comentarea acelor imagini cu valoare de arhetip care dau consistenţă identităţii noastre culturale Autorul meditează icircnsă aici şi asupra raporturilor dintre istoria filozofiei şi is-toria ştiinţelor asupra istoriei şi teoriei sistemelor filozofice sau asupra istoriei isihasmului icircn Romacircnia Preocupările de logică ale academi-cianului Alexandru Surdu se concretizează icircntr-un registru al exce-lenţei ştiinţifice prin coordonarea tratatului de Istoria logicii romacircneşti (2006) dar şi prin publicarea icircn ultimii ani a unor cărţi de referinţă icircn domeniu icircntre care amintim Teoria formelor logico-clasice (2008) şi Cercetări logico-filozofice (2009)

Aspiraţia academicianului Alexandru Surdu spre un sistem filozofic ri-guros articulat capătă o nouă dimensiune odată cu publicarea icircn anul 2007 a cărţii Filozofia pentadică I Problema Transcendenţei Icircn viziunea academicianului Alexandru Surdu filozofia pentadică este bdquoteoria tre-cerii de la subsistenţă şi existenţă prin intermediul fiinţei şi realităţii la existenţa realărdquo Filozofia pentadică propune şi presupune totodată o circumscriere a totalităţilor şi a proceselor cu aură totalizantă repre-zentacircnd o provocare icircn aria gacircndirii contemporane prin deplasarea ac-centului asupra raţionalităţii şi competenţelor comunicative ale fiinţei umane icircn contrast cu standardizarea şi alienarea gnoseologică pe care le resimte omul contemporan Consideracircnd că bdquopersonalitatea umană este un suprasistem dinamic şi complex deschis şi introdeschis care se autoorganizează prin combinare sincronă şi creatoare a unui mare nu-măr de sisteme şi subsisteme psihice dotate cu retroacţiunirdquo academi-cianul Alexandru Surdu subliniază faptul că misterul creaţiei dezvăluie statutul prometeic al făpturii umane Autorul recuperează prin pos-tulatele filozofiei pentadice dimensiunea referenţială transcendentală şi semantico-pragmatică a limbajului configuracircnd fundamentele unui sistem filozofic de incontestabilă profunzime complexitate şi origina-litate Sau altfel spus cum afirmă filozoful icircn prefaţa la volumul Co-mentarii la rostirea filozofică romacircnească (2009) bdquopentada este numărul de aur al dreptei filozofărirdquo

Activitatea de cercetător icircn domeniul filozofiei a academicianului Ale-xandru Surdu este icircn mod fericit completată de cea de traducător Dom-nia Sa ne-a oferit echivalenţe romacircneşti ale unor lucrări fundamentale ale filozofiei moderne şi contemporane Logica generală de Immanuel

p o r t r e t 83

Kant (1985) Logica cercetării (1981 icircn colaborare) de Karl Popper sau Tractatus logico-philosophicus de Ludwig Wittgenstein (1991) Icircn acelaşi timp extrem de meritorie este activitatea de icircngrijitor de ediţii ale unor lucrări de logică fundamentale pentru cultura romacircnească (Dimitrie Cantemir Titu Maiorescu Athanase Joja Ştefan Odobleja Alexandru Bogza) Trebuie să subliniem icircn acelaşi timp faptul că lu-crări importante ale domnului academician Alexandru Surdu au fost traduse icircn franceză engleză germană avacircnd o circulaţie internaţională cu totul deosebită

Personalitate de prim rang a filozofiei romacircneşti contemporane Ale-xandru Surdu este totodată un macircnuitor iscusit al verbului conside-racircnd pe bună dreptate că bdquoexistă totuşi un tăracircm al nostru plin de comori nebănuite ascunse acolo de toate răutăţile lumii ndash tezaurul lim-bii romacircne ndash icircn care nu poţi pătrunde fără să-i cunoşti racircnduiala () Ridicată la rangul cel mai icircnalt de dincolo de spaţiu şi de timp vorbi-rea se preface icircn rostire filozoficărdquo

1 Gr T Pop Alexandru Surdu bdquoLogică clasică şi logică matematicărdquo icircn bdquoRamurirdquo VIII nr 5 19712 Gh Diaconu Logică clasică şi logică matematică icircn bdquoStudia Universitatis Babeş-Bolyairdquo series Philosophia XVII 19723 A Surdu sur la deacutefinition du syllogisme aristotelique icircn bdquoInternational Logic Reviewrdquo nr 5 19724 M Nadin Alexandru Surdu Logică clasică şi logică ma-tematică icircn bdquoAstrardquo IX nr 95 19745 M Pătraşcu Şcheii Braşovului ndash Filozoful şi vatra icircn bdquoMesagerrdquo Braşov II nr 226-227 1-2 mai 19926 D Roman O carte despre junii scheieni icircn bdquoGazeta de Transilvaniardquo CLIV nr 729-730 16-17 mai 19927 N Gheorghiu Şcheii Braşovului icircn bdquoRomacircnia Marerdquo III nr 112 28 august 19928 A I Brumaru Despre spiritualitatea romacircnilor braşo-veni icircn bdquoAstrardquo XXV nr 4-5 19929 R Pantazi Dăinuirea romacircnească icircn bdquoRevista de filozo-fierdquo XL nr 1 199310 V Botez Die Nostalgie des Ursprungs icircn bdquoRumaumlnische Rundschaurdquo (bdquoRevue Roumainerdquo) XLVIII nr 293-295 199311 Al Ţion Pentamorfoza artei icircn bdquoAlternativardquo I nr 217 2 octombrie 1993

Bibliografie critică selectivă

84 R O M Acirc N Ă12 D Roman Pentamorfoza artei icircn bdquoGazeta de Transil-vaniardquo CLV nr 1156-1157 10 octombrie 199313 V Gogea O introducere icircn filozofia pentadică icircn bdquoAs-trardquo XXV nr 4 199314 AI Brumaru Un creator de sistem filozofic Alexandru Surdu bdquoPentamorfoza arteirdquo icircn bdquoMesagerrdquo III nr 707-7-8 6-7 noiembrie 199315 C Candiescu Cele 5 faze ale artei icircn bdquoUniversul căr-ţiirdquo nr 11 (35) noiembrie 199316 A I Brumaru Pentamorfoza artei icircn bdquoZburătorulrdquo Serie Nouărdquo IV nr 4-6 199317 M Vasile Alexandru Surdu ndash Pentamorfoza artei icircn bdquoPaideiardquo nr 1 199318 C Mihail Şcheii Braşovului şi Braşovul icircn bdquoAcademi-cardquo IV nr 4 199419 V Botez Alexandru Surdu Şcheii Braşovului icircn bdquoRe-vue roumaine de philosophierdquo XXXVII nr 1-2 199320 I Pacircrvulescu Icircn căutarea lui 5 icircn bdquoRomacircnia literarărdquo XXVII nr 11 23-29 martie 199421 D Roman Alexandru Surdu Elogiul filozofiei romacirc-neşti ndash Recepţie icircn Academia Romacircnă icircn bdquoGazeta de Tran-silvaniardquo CLVII nr 1328 21 aprilie 199422 V Alexandru Academia Romacircnă icircşi redescoperă tra-diţia Discursul de recepţie al prof dr Alexandru Surdu icircn bdquoMişcareardquo III nr 8-9 mai 199423 O Văduva Alexandru Surdu Şcheii Braşovului icircn bdquoRevista de etnografie şi folclorrdquo XXXIX nr 1-2 199424 Al Boboc Prolegomena la o filozofie a formelor penta-dice icircn bdquoRevista de filozofierdquo XLI nr 5 199425 I Bălin Silogistica tradiţională şi modernă Contribuţii romacircneşti Editura Nemira Bucureşti 199626 A Adămuţ Lumea pentadă icircn bdquoConvorbiri literarerdquo CXXI nr 4 199727 G Georgiu Cultura romacircnă de la contribuţii la perfor-manţe icircn bdquoRevista de teorie socialărdquo III nr 2 199928 I Itu Logica performanţei intelectuale icircn bdquoFoaie pentru minte inimă şi literaturărdquo (bdquoGazeta de Transilvaniardquo 3-4 iulie 1999)29 U Ursuţiu O carte simţită icircn infinite feluri icircn bdquoRevista Asociaţiunii Transilvane ASTRArdquo II nr 9 (13) 199930 D Popescu Logica romacircnească icircn secolul XX bdquoRevista de filozofierdquo XLVI nr 5-6 199931 M D Vasile Gacircndirea speculativă icircn forma universali-tăţii icircn bdquoRevista de teorie socialărdquo V nr 1 2001

p o r t r e t 85

32 C Schifirneţ Gacircndirea speculativă icircn bdquoAdevărul lite-rar şi artisticrdquo X nr 572 19 iunie 200133 J Dumitraşcu Cunoaşterea integrală icircn bdquoArgeşrdquo II (36) nr 5 (236) 200234 M D Vasile Filozofia modernă ca distincţie icircntre inte-lect şi raţiune suflet şi spirit transcendent şi transcendental icircn bdquoRevista de teorie socialărdquo VI nr 3 200235 J Dumitraşcu Alexandru Surdu ndash lecţia de filozofare icircn bdquoArgeşrdquo II nr 13 (244) octombrie 200236 M Mamulea Gacircndirea speculativă icircn bdquoRevista de filo-zofierdquo XLVIII nr 5-6 200137 G G Costandache Cu fruntea icircn soare icircn bdquoContem-poranulrdquo XIV nr 6 (615) iunie 200338 Şt D Georgescu Istorie şi sistem icircn filozofia modernă icircn bdquoRevista de filozofierdquo L nr 1-2 200339 I Itu Alexandru Surdu ndash un stacirclp de foc al romacircnităţii icircn bdquoCaiete criticerdquo nr 6-8 (188-190) 200340 T Dima Alexandru Surdu ndash o personalitate de neinti-midat icircn bdquoSymposionrdquo I nr 2 200341 T Vidam Constituirea internă a unei viziuni filozofice icircn bdquoTacircrnavardquo XIII nr 1-4 (78-81) 200442 I Itu Miracolul identităţii naţionale icircn predicţia unui logician speculativ Alexandru Surdu icircn I Itu La umbra stelelor Editura Cartea Romacircnească Bucureşti 200443 Şt D Georgescu Istoria filozofiei universale ndash icircntre te-oria categoriilor şi perspectiva disciplinară icircn bdquoRevista de filozofierdquo LI nr 5-6 200444 R Klibansky et D Pears La philosophie en Europe Editura Gallimard Paris 1993 p 36045 D Popescu Contribuţii romacircneşti la studiul logicii aris-totelice icircn bdquoRevista de filozofierdquo LII nr 5-6 200546 V E Gica Semnificaţia unui volum despre logica aristo-telică icircn bdquoRevista de filozofierdquo LII nr 5-6 200547 Al Boboc Logica romacircnească icircntre tradiţie şi recon-strucţie modernă icircn bdquoRevista de filozofierdquo LIII nr 3-4 200648 M D Vasile Istoria clasică a logicii romacircneşti icircn bdquoRe-vista de filozofierdquo LIII nr 3-4 200649 G Iliescu Aspecte din Istoria logicii romacircneşti icircn bdquoRe-vista de filozofierdquo LIII nr 3-4 200650 Eug Nistor Elogiu filozofului Alexandru Surdu bdquoLitArtrdquo II nr 2 (11) 2011

86 R O M Acirc N Ă

Constantin ŞChiopuInterpretarea textului literar prin tehnica generării de alternative

Predarea tradițională icircn care profesorul ține o prelegere eventual face o demonstrație iar elevii icircl urmăresc nu produce icircnvățare decacirct icircntr-o măsură foarte mică Or este știut faptul că elevii sunt atenți numai 40 din timpul acor-dat prelegerii 70 din conținuturile prezenta-te fiind reținute de ei icircn primele 10 minute și numai 20 icircn ultimele 10 minute ale prelege-rii demonstrației Comunicacircndu-și neicircntre-rupt propriile gacircnduri chiar dacă acestea sunt profunde și bine organizate recurgacircnd la prea multe explicații oferind soluții de-a gata pro-fesorul fără icircndoială optează pentru tipul de activitate individual desfășurată icircn mintea fiecărui elev acesta fiind nevoit el icircnsuși să-și organizeze icircntr-un tot ordonat și plin de semnificații ceea ce a auzit operație de cele mai dese ori irealizabilă Alta este situația cacircnd profesorul organizează actul de icircnvățare astfel icircncacirct acesta să constituie un neicircntrerupt proces de punere icircn faţa copilului a noi și noi probleme icircntr-un grad crescacircnd de comple-xitate Rezolvarea problemelor cu mai multe soluţii icircnvăţarea prin descoperire prin inves-tigaţie etc sunt cacircteva dintre formele care pot și trebuie să icircnlocuiască icircnvăţămacircntul tradi-ţional expozitiv-deductiv Or icircnvăţămacircntul de tip interactiv duce nu numai la formarea gacircndirii independente și creatoare a unui stil

CŞ ndash conf univ dr Facultatea Jurnalism şi Științe ale Comunicării

Catedra jurnalism USM profesor-cumulard de

limba şi literatura romacircnă la Liceul de Creativitate şi

Inventică bdquoPrometeu-Primrdquo din Chișinău Lucrări recente

Metodica predării literaturii romacircne Editura Carminis

Pitești 2009 Arghezi Barbu Blaga Poezii comentate

Pentru elevi studenți profesori Editura ARC

Chișinău 2010 Manuale de limba şi literatura romacircnă

pentru clasa a IX-a (coautor Vlad Pacircslaru) a X-a (coautor

Marcela Vacirclcu-Şchiopu) a XI-a (coautor Marcela

Vacirclcu-Şchiopu) a XII-a liceu (coautor Mihai Cimpoi)

p r o d i d a c t i c a 87

de abordare a problemelor ci și la educarea unor trăsături de persona-litate cum ar fi sporirea atenţiei interesului imaginaţiei etc Mai mult decacirct atacirct Icircn procesul lucrului cu caracter creativ și interactiv icircn situa-ţii concrete special alese elevii acumulează cunoștinţele mai sigur mai trainic icircși formează anumite convingeri conștientizează și icircnvaţă să icircn-vingă barierele producţiei creative perceptive (dificultăţi icircn definirea problemei) emoţionale (teama de a greși fixarea la prima idee apăru-tă teama de a nu fi luat icircn racircs de colegi șa) culturale (lipsa cunoștinţe-lor prea marea icircncredere icircn raţiune și logică etc) Icircn această ordine de idei amintim că orice activitate psihică presupune operaţii de analiză și sinteză o abstractizare pe verticală pentru a se ajunge la categorii ori integratori icircnsușirile sau relaţiile abstracte (icircntrucacirct se dovedesc comune generale esenţiale) reunindu-se icircntr-un model informaţional menit să denumească o clasă sau o categorie de obiecte și fenomene (e vorba de generalizare ca modalitate de operare a gacircndirii) Omul de la cea mai fragedă vacircrstă se raportează la lumea concretă astfel icircncacirct icircnvaţă să stabilească asemănări și deosebiri icircntre obiecte situaţii Ce e bdquola felrdquo și ce e bdquoaltfelrdquo sunt operaţiuni ce intervin de timpuriu Icircn același timp căutarea alternativelor este fundamentală icircn viață Acestea sunt necesare pentru a icircmbogăți opțiunile noastre Zilnic ne confruntăm cu nevoia unor planuri alternative de acțiune cu moduri diferite de a privi lucrurile cu o masivă cerere de explicații și interpretări Căutarea aces-tora ajută nu numai la formarea deprinderii de a nu accepta o soluţie aparent promițătoare fără a identifica altele poate mai bune dar și la generarea a cacirct mai multor alternative posibile Eventual putem reve-ni la una care ni se pare utilă Principiul este de a avea cacirct mai multe alternative nu doar pe cea mai bună Anume acest fapt ar trebui luat icircn considerație icircn mod special icircn practica școlară inclusiv icircn proce-sul predării interpretării textului artistic Or așa cum vom arăta mai jos textul literar oferă posibilități enorme de generare a alternativelor Menționăm cacircteva tipuri ale acestora care icircn icircnțeles didactic pot servi ca procedee de valorificare a textului artistic a) alternative generate de restructurarea modelului prin reorganizarea elementelor și include-rea elementelor noi b) alternative rezultate din formularea de opinii puncte de vedere diferite ale celor implicați icircn rezolvarea problemei c) alternative generate prin omiterea unor informații prin folosirea icircntrebărilor ajutătoare cu ajutorul informațiilor suplimentare d) al-

88 R O M Acirc N Ăternative generate prin formularea de ipoteze e) alternative generate prin rezolvarea unor situații de problemă de opțiune morală f) alter-native generate prin aplicarea tehnicii bdquoDe cerdquo

Așadar recurgacircnd la tehnica de restructurare a modelului prin reorgani-zarea componentelor și prin includerea elementelor noi icircn vederea gene-rării de alternative profesorul va alege o anumită scenă icircntacircmplare un personaj și le va propune elevilor să adauge elemente noi care ar putea modifica situația sau comportamentul personajului (bdquoAdăugați elemente noi care să modifice scena luptei de la Rovine descrisă de M Eminescu icircn Scrisoarea IIIrdquo bdquoAtribuiți-i lui Vasile Baciu o trăsătură de caracter pe care doriți s-o aibă pe care s-o manifeste icircn momentul cacircnd o bate și o alungă pe Ana de acasă și imaginați comportamentul acestuiardquo) La fel elevilor li se poate da o descriere de natură de in-terior etc extrasă din opera literară icircn versuri sau icircn proză ei urmacircnd să descrie să numească să-și imagineze trei situații ce s-ar putea desfășura icircn cadrul natural respectiv (Ex bdquoCe s-ar putea icircntacircmpla icircn următorul cadru naturalrdquo bdquoNumiți Imaginați Descrieți trei situații ce s-ar putea desfășura icircn următorul cadru natural laquoLacul codrilor al-bastru Nuferi galbeni icircl icircncarcă Tresărind icircn cercuri albe El cutre-mură o barcăraquo (M Eminescu)rdquo Mai apoi se discută variantele elevilor din perspectiva mai multor icircntrebări bdquoPrin ce se impune cadrul natural creat de scriitorrdquo bdquoCare sunt elementele ce constituie cadrul natural respectivrdquo bdquoDe ce ați inventat imaginat anume aceste situațiirdquo bdquoIcircn ce măsură acest tablou al naturii v-a determinat să imaginați anume aceste situațiirdquo bdquoCe situație imaginează scriitorul M Eminescu icircn acest cadru naturalrdquo bdquoRelaționați peisajul respectiv cu povestea de dragoste a celor doi icircndrăgostiți desprinsă din poezie insistacircnd asu-pra concordanței neconcordanței dintre acesteardquo Icircn finalul acestei activități se trag concluziile cu privire la rolul descrierii peisagistice de interior icircn contextul icircn comunicarea mesajului operei literare

Formularea de opinii puncte de vedere diferite ale celor implicați icircn re-zolvarea problemei este una dintre cele mai importante abilități de gacircn-dire Aceasta presupune un transfer icircn mintea altor persoane o privi-re o apreciere a lucrurilor din punctul de vedere al celuilalt Cei mai eficienți oameni sunt adesea cei care pot identifica adopta o viziune străină chiar dacă n-o icircmpărtășesc acest fapt putacircnd fi un punct de

p r o d i d a c t i c a 89

plecare pentru o comunicare eficientă sau pentru rezolvarea unei pro-bleme Cacirct privește enunțarea mai multor opinii pe marginea operei literare profesorul după ce formulează problema le solicită elevilor să exprime puncte de vedere din perspectiva unuia sau a cacirctorva subiecți dintre cei propuși de el (aceștia pot fi personaje din opera literară dar și din afara ei) Icircntrebarea-sarcină poate fi formulată icircn felul următor bdquoCe crede personajul despre acest caz această icircntacircmplarerdquo bdquoCare ar putea fi punctul lui de vedere ținacircnd cont de idealurile caracterul modul său de gacircndire tipul uman pe care-l reprezintărdquo Punacircnd icircn discuție de exemplu conflictul psihologic al lui Apostol Bologa (Pă-durea spacircnzuraților de L Rebreanu) și icircn mod special evadarea lui de pe front profesorul le poate adresa elevilor următoarele icircntrebări bdquoCe ar putea gacircndi despre această faptă a lui următorii subiecți generalul Karg ofițerul Varga prietenul său Klapka mama tovarășii de arme (Gross Cervenko) Marta Ilona un ziarist un om de pe stradă un romacircn un ungur un critic literar fiecare dintre colegii voștrirdquo etc

Icircn faza inițială elevii vor formula punctele de vedere le vor argumen-ta conform propriului mod de icircnțelegere Ulterior vor releva icircn opera literară opiniile mai multor personaje despre evadarea lui Bologa și icircn final le vor compara cu punctele de vedere emise de ei din perspectiva unuia sau a altui subiect Evident nu vor lipsi și argumentele extrase din operă care vor justifica punctele de vedere ale personajelor ope-rei artistice Icircnțeleasă ca formă de comunicare instrumentală care se bazează pe raționamente și dovezi pentru a influența convingerile și comportamentul cuiva prin folosirea de mesaje orale sau scrise (Karin C Rybacki Donald J Rybacki) argumentarea poate servi restructură-rii și sau icircntemeierii de opinii Orice scenă comportament al perso-najului literar pot constitui o bază pentru a genera opinii divergente Construirea de argumente presupune icircn primul racircnd adoptarea unui punct de vedere diferit decacirct al celui care a lansat problema ideea soluția Ținacircnd cont de acest fapt profesorul va prezenta clasei un text ce conține suficiente informații care să permită identificarea autoru-lui faptei (Ex Dl Goe rupe manivela și trenul sosește cu icircntacircrziere la București Musafirul familiei Popescu realizează că cineva i-a turnat dulceață icircn caloși etc) La racircndul lor elevii trebuie să decidă cine este autorul faptei pe baza informațiilor din schiță transformate icircn argu-mente Ulterior ei pot alcătui scenarii pe care le vor citi icircn fața clasei

90 R O M Acirc N ĂDacă primul dintre criteriile aptitudinilor creativ-literare e capacita-tea elevului de a manifesta o atitudine personală faţă de problematica personajele operei literare de a icircnţelege concepţia scriitorului despre lume cel de-al doilea constă icircn priceperea lui de a aprecia măiestria in-dividualitatea de creație a acestuia Evident generarea de alternative prin omiterea unor informații prin folosirea icircntrebărilor ajutătoare și sau a informațiilor suplimentare este cel mai la icircndemacircnă mijloc de pătrunde-re icircn originalitatea artistică a scriitorului operei Modalitatea de lucru este cacirct se poate de simplă și de atractivă pentru elevi care conform procedurii sunt puși icircn situația de a restabili un cuvacircnt icircntr-un vers (bdquoAuzi iubito noaptea cum se lasă Din nicăieri imensă și rdquo) un vers icircntr-o strofă (bdquoAi noștri tineri la Paris icircnvață rdquo) Icircn cazul icircn care este omisă o strofă dintr-o poezie elevii vor trebui nu atacirct să re-stabilească strofa cacirct să propună alternative cu privire la mesajul ei la ceea ce comunică aceasta Icircntrebările adresate profesorului (bdquoCuvacircntul omis este un epitet un adjectiv cu 2 3 4 terminațiirdquo bdquoEste un adjectiv derivatrdquo etc ) informațiile suplimentare oferite de profesor (bdquoIcircn strofa omisă este prezent motivulrdquo) vor spori numărul de alter-native variante care fie pe parcurs fie ulterior servesc drept prilej pentru discuție

Valoarea didactică a alternativelor generate prin formularea de ipoteze este determinată de nevoia de a stăpacircni un sumum de informații de exersarea capacității de a converti informațiile icircn ipoteze originale Nu validitatea acestor ipoteze este importantă ci alternativele care se pot crea valorificacircnd la maximum mesajul operei literare Sarcina de lucru poate fi enunțată icircn felul următor bdquoFormulați ipoteze pentru cum s-ar fi constituit destinul puiului de căprioară (Căprioara de E Gacircrleanu) dacă mama ar fi reușit să-l ducă icircn vacircrful munteluirdquo bdquocum s-ar fi constituit destinul lui Ion dacă Vasile Baciu i-ar fi dat din capul locului toată averea (Ion de L Rebreanu)rdquo bdquocum s-a constituit destinul de creație al scriitorului G Bacoviardquo bdquofinalul istoriei relatate icircn nuvela Toiagul păstorieirdquo etc Cu siguranță formularea unor ipoteze referitoa-re la modul icircn care s-ar fi constituit destinul puiului de căprioară al lui Ion etc va genera un șir de alternative elevii avacircnd posibilitatea să bdquovadărdquo care dintre acestea este mai bună care sunt circumstanțele ce-au determinat-o

p r o d i d a c t i c a 91

Rezolvarea unor situații de problemă opțiune morală care prin icircnsăși natura lor generează alternative rămacircne a fi una dintre cele mai frec-vente tehnici de lucru icircn procesul valorificării textului literar Situaţia de opţiune morală reprezintă o totalitate de condiţii și circumstanţe didactic justificate icircn cadrul cărora elevii prin activitatea emotiv-cog-nitivă icircnsușesc valorile etic-estetice determinate de caracterul fapte-lor comportamentul personajului operei literare de fenomenele ori obiectele lumii icircnconjurătoare

Datorită naturii sale situaţia de opţiune morală ca sursă de valorificare a textului literar determină apariţia și dezvoltarea la elevi a necesităţii de cunoaștere și a unor potențialități psihice noi Icircntrucacirct problema care stă la baza situaţiei de opţiune morală presupune existenţa unor puncte de vedere diferite sau divergente aceasta contribuie nu numai la realizarea dialogului autentic bdquoelev ndash elev ndash operă literarărdquo ca parte componentă și foarte importantă a lecţiei dar și la găsirea unor alter-native a unor soluții diferite ale problemei

Pentru o mai bună icircnţelegere a celor menţionate propunem icircn conti-nuare un model al situaţiei de opţiune morală

Icircndrăgostit de Cătălina o preafrumoasă fată de icircmpărat Luceafărul ac-ceptă invitaţia ei de a coboricirc pe pămacircnt renunţacircnd astfel la condiţia sa de nemuritor Merge la Demiurg pentru a primi dezlegarea timp icircn care fata de icircmpărat cade icircn mrejele pajului Cătălin Revenit bdquola locul lui menit icircn cerrdquo Hyperion icirci surprinde pe cei doi icircn dulci sărutări și icircmbătaţi de amor La chemarea fetei bdquonu mai cade ca-n trecut Icircn mări din tot icircnaltulrdquo ci le aruncă celor doi dureroasa replică bdquoTrăind icircn cercul vostru stracircmt Noro-cul vă petrece Ci eu icircn lumea mea mă simt Nemuritor și recerdquo

ndash Cum ar fi putut să procedeze altfel Hyperion Găsiți alternativele

Desigur icircntr-un caz profesorul le poate oferi elevilor și anumite alter-native soluții ale problemei (a) Să o ierte pe Cătălina deoarece relaţia dintre doi icircndrăgostiţi presupune iertare și concesii b) Să se retragă icircn sin-gurătatea sa fără a-i reproșa ceva fetei c) Să ceară un sfat de la Demiurg d) Să se răzbune pe cei doi făcacircndu-le ceva rău etc) Icircn alt caz el poate renunța la orice soluție lăsacircndu-i pe elevi să găsească și să propună variantele lor

92 R O M Acirc N ĂMenționăm că icircncercacircnd să rezolve problema să găsească alternative ale comportamentului personajului elevii vor apela la cunoștinţele lor despre natura faptelor morale la experienţa lor de viaţă Formulacircnd o alternati-vă ei o vor compara cu valorile idealurile viziunile lor Momentul acestei corelaţii generează nu numai o analiză raţională a modalităţilor a căilor posibile de comportare a personajului literar dar și atitudinea emotivă a elevului faţă de aceste modalităţi Icircn acest proces de analiză elevul ajun-ge să icircnţeleagă că experienţa de viaţă nu-i este suficientă pentru a rezolva problema Mai mult decacirct atacirct el simte necesitatea de a căuta o soluţie ce l-ar satisface Astfel luarea unei hotăracircri capătă un caracter pur personal devine unul dintre motivele activităţii de cunoaștere a elevului Locul aces-tui motiv se afirmă mai icircntacirci icircn sistemul motivaţional al elevului apoi bdquose deplaseazărdquo și se consolidează icircn procesul lucrului cu opera literară

Prin natura sa omul poate să se mulțumească cu orice explicație primită sau să o refuze icircn cel de-al doilea caz el demonstracircnd că privește lucrurile icircntr-un mod diferit Ținacircnd cont de acest fapt profesorul nu trebuie să lase impresia că totul este rezolvat icircn ceea ce privește semnificațiile unei figuri de stil ale unui personaj sau ale operei literare icircn genere Icircntrebarea bdquoDe cerdquo trebuie pusă și atunci cacircnd elevii dau un răspuns corect deoarece nu-mai așa ei nu vor avea senzația că ceva este atacirct de evident icircncacirct să merite un răspuns de genul bdquode aceeardquo Prin urmare o icircntrebare de tipul bdquoDe ce po-ezia De ce nu-mi vii este o elegierdquo precum și eventualul răspuns bdquoPentru că e dominată de sentimentul tristețiirdquo pot genera următorul lanț de icircntrebări bdquoDe ce eul liric trăiește sentimentul tristețiirdquo (bdquoAcest sentiment este pro-vocat de despărțirea de iubitărdquo) bdquoDe ce despărțirea de iubită are acest im-pact asupra eului liricrdquo (bdquoIubita i-a icircnseninat mereu viața sufletuluirdquo) bdquoDe ce totuși poetul o consideră bdquomai macircndră decacirct orice steardquo bdquoDe ce autorul invocă anotimpul căderii frunzelor de nucrdquo etc După cum se observă din icircnseși icircntrebări dar și din eventualele răspunsuri tehnica bdquoDe cerdquo contribuie icircn primul racircnd la formarea capacității de rezolvare a problemei dar și de punere a unor noi probleme

Icircn concluzie subliniem că icircnvățămacircntul modern preconizează o meto-dologie axată pe dinamică pe promovarea metodelor care să stimuleze mecanismele gacircndirii ale inteligenței imaginației și creativității Teh-nica alternativelor așa cum am arătat mai sus solicită efort de reflecţie personală o acţiune mentală de căutare de cercetare și de descoperire a adevărurilor de elaborare a noilor cunoștinţe

p r o d i d a c t i c a 93

Simona ChiŞArta cuvacircntului icircn teatrul lui Marin Sorescu

SC ndash master icircn filologie profesor gr I Liceul

bdquoAlexandru cel Bun Botoşani Premii pentru

poezie proză şi critică literară (cel mai recent ndash

Premiul I pentru proză la concursul bdquoAgatha

Grigorescu Bacovia Mizil 2012)

Piesele lui Marin Sorescu ce alcătuiesc cu-noscuta trilogie Setea muntelui de sare (1968-1976) ndash nucleu de rezistenţă al creaţiei sale dramatice ndash sunt toate piese cu un singur per-sonaj (celelalte apariţii scenice sunt pure con-venţii pretexte dramatice fără substanţă icircn sine) De aici ndash şi nu numai ndash rezultă lirismul lor caracterul de mare confesiune rostită cu variaţii de ton ca icircn bdquoceartardquo fabuloasă a spiri-tului cu trupul a minţii cu sufletul sau chiar mai exact a eurilor ce locuiesc individul icircntre ele Fuziunea liric ndash dramatic icircnseamnă simul-tan afirmarea şi negarea dialogicului omul nu comunică de fapt decacirct cu sine deşi tentaţia ieşirii din sine şi proiectării icircn afară e foarte puternică Bănuiala noastră este că cel puţin icircntr-o anumită măsură situarea pe muchie a fost la Marin Sorescu deliberată Pe de o par-te deci lipsa dialogului autentic şi a conflic-tului trădează limitele dramatice ale poetului pe de alta situarea icircn ambiguitate devine cre-atoare de sensuri ambivalentă şi plurivalentă

Sorescu se adresează unui receptor modern unui public pregătit pentru experienţe sceni-ce dintre cele mai originale Icircntr-adevăr fără o educare prealabilă a gustului convenţia piese-lor e greu de acceptat atacirct de mult se bazează pe alegorie şi parabolă Saltul icircn ficțional fără negarea icircnsă a convenţiei realiste presupune o anumită acceptare o creştere a nivelului de

94 R O M Acirc N Ătoleranţă Forţarea limitelor convenţiei ficţionale e mai evidentă icircn Pa-racliserul (1970) cea mai fantastică dintre piesele trilogiei icircn schimb mica bijuterie Iona (1968) subintitulată de altfel tragedie sublimea-ză rădăcinile artei dramatice şi clasicizează noile canoane

Verbozitatea nestăvilită a personajelor soresciene coboară nu din teatrul lui Caragiale de o impresionantă economie ci se revendică de la Miticii schiţelor Olteanul mediu volubil gălăgios colportor dezinhibat pacircnă la nesimţire care nu cunoaşte alt mod de relaţionare decacirct icircn registrul fami-liar care ar fi simpatic dacă n-ar fi excesiv de insistent iată tipul uman pe care icircl cultivă Marin Sorescu Ambiţia scriitorului este de a face din acesta erou de tragedie ceea ce şi reuşeşte icircntr-o oarecare măsură De altfel ini-ţiativa sa privind reabilitarea omului comun nu e singulară ci se icircnscrie icircntr-un trend general al literaturii moderne Excesele acestei direcţii sunt de a alege ca protagonist fie şi un retardat pentru a-i descoperi apoi o latură excepţională (ca icircn cunoscutele producţii cinematografice Rain Man sau Forrest Gump) Icircnsuşi eroul sorescian mimează un soi de icircntacircrziere inte-lectuală prin modul icircn care trece de la un subiect la altul de la o stare la alta amestecacircnd dispoziţia ludică şi sensul tragicului ignoracircnd ceea ce este evident şi descoperind semnificaţii icircn lucrurile mărunte după o logică apa-rent dezordonată sau chiar fără logică Evident că totul este o convenţie o tehnică de iluminare progresivă a sensurilor dar şi de icircncifrare pentru a lăsa cititorului plăcerea aproape detectivistică a cernerii simbolurilor şi ierarhizării lor Şi la Eliade unele personaje par afectate de un delir verbal care camuflează proximitatea sacrului tradus prin semne icircngropate şi ele icircn text tehnica fiind ndash icircn termenii lui Sorin Alexandrescu ndash cea a efasării Atacircta doar că discursul teatral sorescian este mai plin de preţiozităţi cu po-doabe stilistice şi arabescuri căutate deşi simulează naturaleţea hazardul asocierilor Supradimensionarea monologurilor e de altfel vitală pentru aceste piese a căror recuzită dramatică ndash cacircnd nu vorbim de limbajul icircn-suşi ndash e minimalistă tinzacircnd asimptotic către zero (icircn Iona nişte cercuri desenate cu creta pe podea) Pe măsură ce decorul şi numărul personajelor se reduc discursul se umflă compensatoriu Tot ceea ce defineşte drama-ticul ndash personaje acţiune conflict ndash se petrece la Sorescu nu faptic ci icircn limbaj Limbajul joacă piesa e teatralizat pacircnă la exces Rolul cuvacircntului e factice cuvacircntul icircntemeiază asemeni cuvacircntului originar De aceea şi omul e surprins icircn ipostaze arhetipale la momentul marilor adevăruri icircn confruntarea cu moartea cu cosmosul cu legile firii Oricacirct de modern icircn spirit omul sorescian repetă gestul etern al umanităţii de a căuta un sens

p r o d i d a c t i c a 95

mai adacircnc lumii icircnconjurătoare sens transcendent identificat mistic cu dumnezeirea ori supus reflecţiei filozofice dubitative Rolul filozofiei pe care şi-l asumă uneori şi literatura este de a icircncerca să dea alte răspunsuri decacirct cele oferite de doctrinele religioase la icircntrebările dintotdeauna ale omenirii

Titlurile pieselor trilogiei trimit la personajele ce ocupă pe racircnd şi ndash aproape ndash exclusiv scena dar şi la temele biblice şi filozofice Iona e omul icircn burta balenei Paracliserul e simultan Manole şi Ana zidin-du-se icircntru credinţă iar Matca e Irina ndash pacircntecele originar dar şi Arca icircn-fruntacircnd potopul Densitatea incredibilă a sensurilor reprezintă la Ma-rin Sorescu icircn acelaşi timp principalul merit dar şi principala scădere Plurisemantismul cuvintelor şi al textului e atacirct de bogat icircncacirct icircnvelişul subţire ndash convenţia ficţională ndash e pe cale să explodeze Icircn doar cacircteva pagini autorul se ambiţionează să atingă toate marile teme ale literaturii pretextul dramatic fiind icircn fond destul de fragil Sorescu icircnsuşi rezumă interpretările date celei mai cunoscute dintre piese Iona de unde se poa-te vedea caracterul lor divergent distanţa radicală icircntre diferite abordări De prisos să mai afirmăm că ambiguitatea şi plurivalenţa sunt trăsături ale artei moderne creatoare de sensuri Negacircnd luciditatea actului cre-ator şi afirmacircnd primatul unui imbold cvasiinstinctual Sorescu nu face altceva decacirct să ateste pe de o parte caracterul inspirat al piesei dar şi o foame primară de autenticitate piesa făcacircnd imperativ auzită vocea unui spirit torturat de nelinişti Emoţia tinde să copleşească expresia un patos stăpacircnit la icircnceput dar izbucnind apoi triumfător ne duce icircn plin expre-sionism dezmărginirea fiind aspiraţia ultimă

Una dintre cele mai mari provocări pe care şi le asumă Marin Sorescu icircn teatru ndash şi nu numai ndash este de a da tragicului un veşmacircnt familiar de a camufla sensurile solemne (sublimul) icircn replica banală jucată parodică cu accente bufe hilare sau groteşti Uneori autorul izbuteşte dar de multe ori ceea ce rezultă frizează kitsch-ul E ca şi cum ai vrea să faci o rochie de mireasă din materiale reciclabile Jocurile de cuvinte simetriile ambivalenţa replicilor sunt uneori prea căutate umorul prea forţat bdquoMoşul Vezi Mai bine nu te dădeam la şcoală năşteai fără du-rerica proasta Mă-ta cu patru clase primare abia te-a făcut iar tu care ai şi normala să vezi ce greu o să-ţi vinărdquo (Matca)

Replici neutre fireşti necăutate care să echilibreze stilistic textul nu prea există năvala de poante oboseşte fiecare frază se cere citită icircn regis-

96 R O M Acirc N Ătru dublu sau chiar triplu la nivel literal ironic simbolic Chiar şi cacircnd rostesc cea mai mare banalitate personajele ne fac complice cu ochiul conştiente că joacă un rol că prin ele autorul icircnsuşi se dedublează se multiplică pentru a nu lăsa nimic nespus şi mai mult pentru a icircnvesti cu autoritatea scenei ceea ce spune Sub masca unei naivităţi jucate prota-goniştii emit fel de fel de cugetări ce se vor profunde ambiţionacircndu-se să vorbească icircn pilde icircn şarade icircn parabole dar căzacircnd uneori de-a dreptul icircn ridicol bdquoIrina E bine să racirczi icircn furtună că-ţi sticlesc dinţii dacă sunt frumoşi E frumos să racirczi icircn furtună cu dinţi frumoşirdquo (Matca)

Frazele ritmate ndash proza poetică ndash pe lacircngă faptul că amplifică lirismul ope-relor mai au un rol bine definit acela de a transforma vorbirea firească profană cotidiană icircn formule fixe magice incantatorii dar şi ermetice Teatrul sorescian tinde să devină manifestare a sacrului iar scopul versu-rilor strecurate aproape pe nesimţite ar fi de a-l face vizibil bdquoDoar aerul se lasă prins ca o oaie () Şi ochii peste el se desfoaierdquo (Paracliserul) Icircn didascalii autorul notează laconic rugăciune vizacircnd desigur intonaţia atitudinea postura interpretului dar nu mai puţin sugestia perceperii ca rugăciune a monologului dramatic icircn icircntregul lui sau măcar pe secvenţe Teatrul sorescian vrea să spună tot să devină tot ndash asemeni textelor sacre Şi pe undeva chiar izbuteşte să transmită lectorului un sentiment religios susţinut prin cuvacircnt ca şi prin imaginarul artistic

Inflexiunile liturgice incantatorii ritualice criptice se altoiesc pe lim-bajul colocvial nuanţat ici-colo de regionalisme olteneşti unele foarte inspirate altele mai puţin (bdquoTe ţicură răurdquo icircşi icircntreabă tatăl fata aflată icircn chinurile facerii)

Jocurile de cuvinte sunt uneori forţate iar atitudinea autorului de ma-gician al cuvintelor prea evidentă Autorul vrea cu tot dinadinsul să icircntreţină impresia că frazele paradoxale absconse obscurizează nişte sensuri care nu trebuie să ajungă icircn urechile neiniţiaţilor chiar şi acolo unde sensurile adacircnci lipsesc textul fiind pură paradă lingvistică pro-lixă cu intenţie şi nu o dată obositoare prin mecanica ei de flaşnetă bdquoSă fie legat ca porumbul care leagă şi bine legat la trup şi dezlegat la minte şi să aibă legături numai una şi-una etcrdquo (Matca)

Ca un inspirat autorul se lasă purtat de sonorităţi de muzica frazelor după principiul că frumosul (eufonia) se identifică cu binele şi adevărul (valoarea artistică) A te lăsa dus de val nu e icircntotdeauna un lucru rău dar

p r o d i d a c t i c a 97

uneori ndash ca icircn exemplele de mai sus ndash cuvintele scăpate din fracircul lucidită-ţii creatoare sună a gol precum icircn jocurile de copii Sorescu se ia prea icircn serios cacircnd nu e cazul şi invers devine superficial unde n-ar trebui

Dacă ar fi să icircncercăm o clasificare şi sistematizare a numeroaselor pro-cedee lexicale din teatrul lui Marin Sorescu ne-am angaja icircntr-o icircntre-prindere laborioasă dar utilitatea ei ar fi incontestabilă Le vom aminti totuşi pe cele mai frecvente

1) Confuzia icircntre sensul idiomatic şi sensul literal al icircmbinărilor de cuvinte mod pentru autor de a denunţa un soi de prejudecăţi lingvistice de a provoca lectorul să privească lucrurile şi să le gacircndească altfel decacirct era obişnuit renunţacircnd la clişee automatisme sau chiar formule ale lim-bii de lemn bdquoVocea () găsea puterea să-mi spună că suntem icircn pomrdquo (Matca) adică pe de o parte icircn dificultate ndash sens figurat idiomatic iar pe de altă parte sens propriu cei doi icircndrăgostiţi refugiindu-se de furia apelor icircntr-un copac

bdquoIrina () ba vrea ţacircţă ba face pe el Habar n-are unde se află şi că orice picătură icircn plus fie ea de ce-o fi e picătura care poate vărsa paha-rulrdquo (Matca)

2) Tratarea icircn notă comică a situaţiilor tragice

bdquoIrina Şi să ai coşciug la scară pus din timp Mă rog totul dichisit frumos din vremerdquo (Matca)

3) Parafrazarea expresiilor cunoscute ca icircn exemplul de mai sus unde se observă aluzia la o situaţie favorabilă pentru a da celor spuse o notă comică a avea maşină la scară

4) Amestecul de registre stilistice ndash cult şi colocvial neologic şi popular solemn şi glumeţ bdquoIrina Dar apele scad sau cresc Aici la mine parcă tot cresc Mă gacircndesc că tu icircţi dai seama de ansamblu situaţiei poa-te dă Dumnezeu şi scad Airdquo (Matca)

Sau adoptarea unui registru impropriu icircn context ca icircn adresarea Para-cliserului argheziană către un deus absconditus bdquoDe-o viaţă-ntreagă icircl caut Unde eşti Chimiţă Că tu m-ai legat la ochi şi nu pot să-ţi spun decacirct aşa ca un copilrdquo (Paracliserul)

5) Termeni familiari expresii colocviale populare de un umor ce frizează vulgaritatea uneori dar cu detaşare mai mult dintr-o joacă de intelec-

98 R O M Acirc N Ătual cu un simţ al umorului pronunţat decacirct din convingere bdquoIona Pe omenire o doare-n fund de soarta tardquo (Iona)

6) Diminutive cu intenţie ironică şi autoironică dar şi ca expresie a sim-patiei mod de a icircndulci veştile proaste de a atenua tragismul Efectul e uneori melodramaticbdquoIona L-a dus şi prea departe Cum era el uşor S-a tot dus cu el icircn burtăŞi cu vecinulŞi el tot slăbuţ ()Hai nu mai placircnge Şi-au făcut şi-o căsuţărdquo (Iona)

7) Distanţa dintre sensul literal al cuvintelor expresiilor şi sensul contex-tual dintre masca lingvistică a actorului şi mesajul transmis ca icircn frag-mentul de mai jos (motivul clovnului trist) bdquoParacliserul (Placircnge) Unde eşti Chimiţărdquo (Paracliserul)

8) Aglomerarea detaliilor nesemnificative ca pentru a distrage atenţia de la sensurile mari de ansamblu prin schimbarea centrului de greutate al textului bdquoIona Ne scapă mereu cacircte ceva icircn viaţă de aceea trebuie să ne naştem mereu Soldaţilor le scapă mai ales pacea Obişnuiţi să doar-mă icircn zgomot de tobe de glasuri la prima linişte deschid ochii atacirct de larg icirci deschid că intră-n ei iarba şi păsărilerdquo (Iona)

Tot aici se observă o ruptură stilistică un salt de la un nivel de semnificaţii la altul de la sensul propriu la cel simbolic de la prozaic la poetic

Ca o concluzie se impune desigur observaţia că inventarierea acestor procedee lingvistice se vrea a fi doar un prim pas icircn icircnţelegerea artei dramatice soresciene Precum icircn cazul tuturor marilor autori teatrul sorescian e mult mai mult decacirct ştiinţa combinării unor mijloace sti-listice Icircnsă este la fel de adevărat că personajele sale moderne prin semnificaţiile ale căror purtători devin ca şi prin tehnica realizării lor trăiesc icircn şi prin limbaj mişcarea scenică fiind relativ redusă iar con-flictul unul de idei

1 Marin Sorescu Ieşirea prin cer Editura Eminescu Bu-cureşti 19842 Mircea Eliade La ţigănci şi alte povestiri cu un studiu introductiv de Sorin Alexandrescu EPL Bucureşti 1969

Bibliografie

p r o d i d a c t i c a 99

Doina DrăguţPostmodernismul o reluare didactică

DD ndash scriitor matematician şi jurnalist Craiova

Romacircnia Redactor-şef al Revistei de cultură

bdquoConstelaţii diamantine

Postmodernismul este o mişcare culturală artistică şi ideatică apărută icircn deceniul al şa-selea al secolului XX icircn Statele Unite ale Ame-ricii şi răspacircndită apoi icircn Europa Se atestă icircn arhitectură apoi icircn literatură filozofie icircn domeniile de teorie critică artă sociologie ştiinţe politice Termenul bdquopostmodernrdquo a in-trat icircn lexiconul filozofic odată cu publicarea studiului La condition postmoderne icircn 1979 al lui Jean-Franccedilois Lyotard

Postmodernismul se caracterizează icircn gene-ral prin excluderea noului şi ineditului ne-garea (refuzul) ideii de progres şi icircntoarcerea la formele tradiţionale Ideea centrală a post-modernismului rezidă icircn faptul că bdquoproblema cunoaşterii se bazează pe tot ce este exterior individuluirdquo1 Retorica postmodernismului este antiiluministă cunoaşterea este legată de timp spaţiu poziţie socială sau alţi factori ce intervin icircn conştiinţa individului icircn procesul de construire a punctelor de vedere ce inter-acţionează icircn procesul cunoaşterii Curentul nu poate fi explicat şi apreciat critic decacirct icircn relaţie cu modernismul modernitatea fiind o perioadă istorică din evoluţia omenirii ce s-a derulat icircntre iluminism (sec XVII) şi primii ani de după cel de-al Doilea Război Mondial

Icircn definirea termenului de postmodernism există numeroase dificultăţi acest curent fi-ind subiectul unor dezbateri partizane şi ge-

100 R O M Acirc N Ăneracircnd atacirctea definiţii cacircţi teoreticieni există Problema delimitării acestui curent implică nevoia de raportare la o altă direcţie desfăşurată sincronic şi anume modernismul Secolul XX este icircmpărţit de unii istorici icircn două perioade ndash cea modernă şi cea postmodernă ndash alţii văzacircnd cele două perioade ca fiind două etape ale aceleiaşi ere artistice

Criticul american de origine egipteană Ihab Hassan icircn lucrarea sa From Postmodernism to Postmodernity the Local Global Context aminteşte cacircteva nume care au utilizat termenul bdquopostmodernismrdquo icircncă icircnainte ca acesta să fi intrat icircn lexicon John Watkins Chapman (pictor de salon englez) icircntre anii 1870-1880 cu sensul de postimpresionism Federi-co de Oniacutes icircn 1934 cu sensul de reacţie icircmpotriva poeziei modernis-te Arnold J Toynbee icircn 1939 cu sensul de sfacircrşit al ordinii burghezi-ei vestice Bernard Smith icircn 1945 cu sensul de mişcare a realismului socialist icircn pictură Charles Olso icircntre anii 1950-1960 Irving Hiwe şi Harry Levin icircn 1959 şi 1960 cu semnificaţia de declin al culturii moderniste icircnalte2

Icircn opera sa monumentală Studiul istoriei Arnold Toynbee dă o defi-niţie termenului bdquopostmodernrdquo deşi nu icircn sensul de azi numind post-modernă perioada istorică ce debutează după 1875 caracterizată prin bdquoprăbuşirea utopiei iluministe şi prin proliferarea culturii de masărdquo3 Postmodernism icircnseamnă pentru Arnold Toynbee bdquoiraţionalitate anarhie şi o nedeterminare ameninţătoarerdquo4

Icircn Statele Unite ale Americii dezbaterile icircn jurul termenului bdquopostmo-dernismrdquo icircncep prin deceniul şapte al secolului trecut dar termenul este consacrat icircn 1979 prin apariţia tratatului La condition postmoder-ne al filosofului francez Jean-Franccedilois Lyotard

Icircn literatura romacircnă fenomenul postmodernist ia amploare după 1980 prima izbucnire fiind produsă de un grup de poeţi format icircn jurul criticului literar Nicolae Manolescu ce a constituit bdquoCenaclul de lunirdquo şi de un grup de prozatori format icircn jurul profesorului Ovid S Crohmălniceanu la bdquoCenaclul Junimeardquo Icircnsă putem afirma că postmo-dernismul a intrat icircn literatura romacircnă mult mai devreme icircn a doua jumătate a anilor rsquo60 desfăşuracircndu-se pacircnă la icircnceputul anilor rsquo80 icircn mod subteran Primele reacţii au venit de la bdquogrupul oniricrdquo ndash Leonid Dimov Emil Brumaru Vintilă Ivăncescu Dumitru Ţepeneag ndash şi de la

p r o d i d a c t i c a 101

gruparea prozatorilor cunoscută sub denumirea de bdquoŞcoala de la Tacircr-govişterdquo (Radu Petrescu Mircea Horia Simionescu Costache Olărea-nu Tudor Ţopa)

Virgil Nemoianu icircn Notes sur lrsquoeacutetat de postmoderniteacute icircncearcă să facă o sistematizare a postmodernităţii caracterizată prin nouă elemen-te principale La centraliteacute de lrsquoeacuteleacutement communication mobiliteacute La socieacuteteacute postindustrielle La transition de la reacutevolution de Gutenberg [] au visuel teacuteleacuteviseacute et agrave la preacutesence virtuelle Lrsquoeacutetablissement de nouveaux rapports entre les hommes et les femmes La tension entre le globalisme et le multiculturalisme La conscience de soi lrsquoauto-analyse La relativisation et lrsquoincertitude des valeurs Le jeu parodique avec lrsquohistoire Une religiositeacute postmoderne5

Icircn viziunea lui Matei Călinescu trăsătura fundamentală a postmoder-nismului ar fi un bdquoeclectism rafinatrdquo iar bdquofaptul că el pune sub semnul icircntrebării unitatea şi atribuie valoare părţii icircn detrimentul icircntregului la acest sfacircrşit de secol ne reaminteşte de laquoeuforia decadentăraquo din anii 1880 Dar codul popular pe care icircl utilizează icircntr-o manieră atacirct de bă-tătoare la ochi poate face postmodernismul să semene şi cu kitsch-ul [] Şi icircn sfacircrşit postmodernismul poate părea uneori fratele geamăn al avangardeirdquo6

bdquoEliberat de obsesia semnificaţiilor şi de tortura căutării adevărurilor ab-soluterdquo spune Mircea Cărtărescu icircn Postmodernismul romacircnesc postmo-dernismul bdquoporneşte de la acceptarea lumii ca poveste ca realitate laquosla-băraquo desfondată pe care un eu la fel de iluzoriu o poate explora icircn toate direcţiile cu voluptate senzorială ca pe o epidermă nesfacircrşită Atitudinea umană fundamentală faţă de lume devine astfel una estetică hedonistă Această estetizare generală a lumii substituind mai vechea atitudine me-tafizică este icircnsoţită de o legitimare la racircndul ei laquoslabăraquo contextuală şi consensuală icircn care ideea de fiinţă devine ca pentru Wittgenstein inoperantă dacă există cumva despre ea trebuie icircn orice caz să se tacă Acest fapt are consecinţe vaste icircn privinţa abordării estetice a fenome-nului artistic Trebuie spus că estetica icircnsăşi renunţă la ideea de valoare absolută la noţiuni ca laquogeniuraquo laquocapodoperăraquo etc şi că pe de altă par-te dintr-o disciplină orientată către sens (icircn modernism fiecare text icircşi conţine sau icircşi caută interpretarea) ea tinde să devină una a laquoodihnei icircn obiectul esteticraquo una a ornamentuluirdquo7

102 R O M Acirc N ĂPentru criticul literar Nicolae Manolescu postmodernismul este un fel de modernism mai tolerant poezia postmodernă icircmprumutacircnd bdquocriteriul poeticuluirdquo8 din poezia modernă Dacă moderniştii au redus poezia la o expresie aproape pură postmoderniştii au icircnlăturat toate barierele din calea expresivităţii care din punctul lor de vedere trebuie să fie şocantă nu pură Postmodernismul bdquocoboară icircn stradă merge la manifestaţierdquo9 bdquoeste făţiş nu secret este agresiv persuasiv primitiv nu retractil muzical esoteric enigmaticrdquo10 e icircn acelaşi timp bdquoironic his-trionic ludic şi asianicrdquo11

Postmodernismul neagă şi desfiinţează tiparele cenzura stereotipul certitudinea cauzalitatea permanenţa ierarhia punacircnd icircn locul lor concepte ce au ca valori dominante libertatea toleranţa originalitatea interculturalitatea renunţarea la limite şi graniţe amestecul stilurilor discontinuitate descentralizare Omul postmodern nu mai caută pro-funzimea ca icircn modernism el trăieşte icircn alte universuri icircn care cunoaş-terea icircnseamnă alunecare bdquomacircngacirciererdquo a suprafeţelor iar bdquoprocesul de coboracircre a artei icircn cotidian a devenit pervazivrdquo12 şi totul se dizolvă icircn spaţiul experienţei umane obişnuite Dacă modernismul se conside-ră icircnsuşi o culminare a căutării unei estetici a iluminismului o etică postmodernismul se ocupă de modul icircn care autoritatea unor entităţi ideale (numite metanaraţiuni) este slăbită prin procesul de fragmenta-re consumism şi deconstrucţie Icircn viziunea lui Jean-Franccedilois Lyotard postmodernismul icircncurajează ideea de fragmentare de fracturare de fluiditate de multiplicitate de pluralitate şi icircn schimb critică existenţa unor universalii monolitice Postmodernul spune Mircea Cărtărescu bdquonu creează ci mimează ia icircn deracircdere fantazează Nu există pentru el valoare stabilă şi inatacabilă () Postmodernul trăieşte ironia cu atacircta intensitate icircncacirct ea pacircnă la urmă dispare la fel de pervazivă ca şi aerul pe care icircl respiri Este un tip de ironie special numit de Alan Wilde ironie suspensivărdquo13

Postmodernismul este definit şi icircntr-un mod mai larg desemnacircnd cam toate curentele de gacircndire de la sfacircrşitul secolului al XX-lea Criticii marxişti cred că postmodernismul este un simptom al capitalismului tacircrziu Icircn contextul postmodernismului un concept important asu-pra limbii este ideea de bdquojocrdquo acest lucru icircnsemnacircnd schimbarea ca-drului de conexiune al ideilor permiţacircnd sensuri figurate sau trecerea

p r o d i d a c t i c a 103

unui cuvacircnt de la un cadru de referinţă la altul ori de la un context la altul Postmoderniştii atribuie sau lasă o mare libertate cititorului icircn modalitatea de a interpreta şi construi textul Vattimo vorbeşte des-pre bdquosentimentul de depeizare de dezinserţie a omului din lume prin pierderea treptată a simţului realităţii icircntr-o societate a comunicării generalizaterdquo14 lumea reală se dizolvă devenind bdquocoplanarărdquo cu diverse lumi virtuale pe care omul le locuieşte simultan Ihab Hassan icircn Post-modern Literature and Criticism defineşte critica literară ca bdquothe politics of literary misunderstandingrdquo15 subliniind faptul că ea icircnsăşi trebuie să-şi asume paradoxul contradicţia nedesăvacircrşirea şovăiala caracte-ristice icircntregii gacircndiri actuale Graniţa dintre literatură şi critică tinde să dispară iar cele două discipline caută să se apropie tot mai mult astfel icircncacirct operele literare icircncep să-şi conţină propria teorie şi critică iar lucrările critice capătă veleităţi de scrieri literare

Icircn artele vizuale postmodernismul icircncearcă să detroneze universaliile şi fundamentele artei şi caută să accentueze diversitatea şi contradicţia Respinge distincţia dintre arta joasă şi arta icircnaltă respinge graniţele şi favorizează amestecul de idei şi forme promovează jocul ironia paro-dia colajul multiplicarea pluralitatea Andy Warhol este un exemplu al postmodernismului icircn artă prin felul cum exploatează simboluri po-pulare comune şi artefacte culturale gata făcute aducacircnd ceea ce altă-dată era considerat mundan sau trivial pe tăracircmul artei icircnalte

Icircn arhitectură postmodernismul a şters graniţa dintre stiluri făcacircndu-le să se icircntrepătrundă uneori să se ciocnească suprafeţele au forme va-riate şi sunt icircnsufleţite de contrastul culorilor referinţa şi ornamentul şi-au găsit loc pe faţade iar utilizarea unghiurilor nonortogonale a de-venit o preferinţă

Icircn concepţia unor filozofi postmoderni (Thomas Samuel Kuhn şi David Bohm) matematica şi ştiinţele naturii nu ar fi obiective ultima expresie a amestecului dintre filozofie şi matematică este matematica cognitivă care doreşte să demonstreze că exact ca orice ştiinţă umană matematica este totuşi subiectivă

Mark Poster afirmă că bdquooamenii de ştiinţă proiectează pe calculator subiectivitatea inteligentă iar calculatorul devine criteriul prin care se defineşte inteligenţardquo Ca şi Lyotard el vorbeşte despre transformarea

104 R O M Acirc N Ăinformaţiei icircn marfă iar icircn noile tehnologii vede un mare potenţial pentru dominaţie Lumea reală adevărată este percepută şi icircnţeleasă prin modul şi sensurile icircn care icircnţelegerea noastră asupra realităţii este compusă din multiple imagini interpretări şi reconstrucţii puse icircn cir-culaţie de mijloacele de comunicare icircn competiţie unele cu altele şi fără nicio coordonare centrală

Politologul şi sociologul american Francis Fukuyama icircn Sfacircrşitul istori-ei şi ultimul om descrie icircn sens postmodern disponibilitatea deplasării tuturor societăţilor de azi spre o singură formă de viaţă socială şi politi-că pe care o consideră a fi liberalismul democratic burghez

Icircn filozofia postmodernă un rol important icircl joacă hermeneutica dar ea nu dă o interpretare textului nu se concentrează asupra structuri-lor funcţionale ale textului ci icircncearcă să ajungă la un acord sau con-sens cu privire la ceea ce icircnseamnă textul Gianni Vattimo icircn Sfacircrşitul modernităţii distinge şi ridică problema postmodernităţii la o ches-tiune de hermeneutică ontologică El vede eterogenitatea şi diversi-tatea ca pe nişte probleme ce pot fi rezolvate prin dezvoltarea unui sentiment de continuitate icircntre prezent şi trecut Ţinacircnd cont de in-terpretările lui Vattimo conceptele lui Nietzsche şi Heidegger pot fi reunite icircntr-o temă comună de depăşire Dacă Friedrich Nietzsche anunţă depăşirea nihilismului prin nihilismul activ al eternei reicircn-toarceri Martin Heidegger icircncearcă să depăşească metafizica printr-o experienţă metafizică de a fi Şi icircntr-un caz şi icircn altul susţine Vattimo ceea ce poate fi depăşit este un act al modernităţii caracterizat prin evoluţii progresive Iar postmodernitatea este văzută icircn concepţia sa ca o nouă bdquoturnură icircn modernitaterdquo ce presupune dizolvarea cate-goriilor icircntr-un nou sens sau gacircndind icircn sens nietzschean a depăşi modernitatea icircnseamnă a o dizolva printr-o radicalizare a propriilor sale tendinţe icircnnăscute

Ihab Hassan defineşte unsprezece trăsături ale postmodernismului cu care icircşi construieşte propria viziune asupra acestui curent trăsături ce au un bdquocaracter difuz şi eraticrdquo16 După cum s-a observat nu toate sunt specifice curentului unele se suprapun şi se icircntrepătrund altele se pot afla pur şi simplu icircn contradicţie şi oricacircnd se pot adăuga şi alte caracte-ristici la fel de pertinente indeterminarea fragmentarea decanonizarea lipsa-de-sine lipsa-de-adacircncime neprezentabilul ironia (sau perspectivis-

p r o d i d a c t i c a 105

1 Cf Wikipedia Postmodernismul httprowikipediaorgwikiPostmodernism2 Ibidem3 Mircea Cărtărescu Postmodernismul romacircnesc Editura Humanitas Bucureşti 1999 p 854 Ibidem

Note

mul) hibridizarea carnavalizarea performanţa participarea construcţi-onismul imanenţa17

Icircn eseul său From Postmodernism to Postmodernity Ihab Hassan mai identifică icircncă şapte trăsături ale fenomenului care icircşi au originea icircn modernism şi pe care le numeşte categorii negative urbanismul (ca-racterizat de fragmentare diversitate ecologie crimă holocaust) tehnologismul (dominat de genetică informatică tehnologii spaţiale) dezumanizarea (care provoacă anarhie antielitism absurd umor ne-gru parodie negare) negativismul (care duce la fenomene New Age magie animism mişcări de tip beat hippy etc) erotismul (care se icircm-bogăţeşte cu noi specii romanul homosexual poezia lesbiană porno-grafia cosmică) antinomianismul (prezenţa simultană a unor tendinţe contradictorii care explodează icircn contracultură mişcări de emanci-pare Blak Power feminism filozofii orientale misticism vrăjitorie) experimentalismul (care generează forme deschise discontinue aleato-rii improvizate nedeterminate simultaneism tranzienţă joc fantezie parodie multimedia fuziunea formelor şi a limbajelor)18

Postmodernismul cum era firesc şi-a atras numeroşi critici mulţi icircl caracterizează drept un fenomen efemer care nu reprezintă decacirct o se-rie de conecturi disparate ce au icircn comun doar resentimentul faţă de modernism Unii critici consideră că evoluţia de la modern la postmo-dern trebuie privită mai degrabă ca o gradaţie iar nu ca un tip nou o continuare iar nu o ruptură

Cel mai acerb critic al postmodernismului este icircnsă Charles Murray bdquoDoar o modă intelectuală contemporană mă refer la o constelaţie de puncte de vedere care icircţi vin icircn minte cacircnd auzi cuvintele multicul-tural gen a deconstrui corectitudine politică şi Dead White Males Icircntr-un sens mai larg moda aceasta intelectuală contemporană acoperă un destul de răspacircndit sentiment de neicircncredere icircn metoda ştiinţifică ()rdquo

106 R O M Acirc N Ă5 Virgil Nemoianu Notes sur lrsquoeacutetat de postmoderniteacute icircn bdquoEuresisrdquo nr 1-42009 p 23-256 Matei Călinescu Cinci feţe ale modernităţii Editura Uni-vers Bucureşti 1995 p 2597 Mircea Cărtărescu op cit p 658 httpwwwscribdcomdoc97935783Postmoder-nism-Ul9 Apud Mircea Cărtărescu Postmodernismul romacircnesc Editura Humanitas Bucureşti 1999 p 17310 Ibidem11 Ibidem12 Mircea Cărtărescu op cit p 6613 Mircea Cărtărescu op cit p 10114 Apud Mircea Cărtărescu Postmodernismul romacircnesc Editura Humanitas Bucureşti 1999 p 13 1415 Ibidem p 9216 Apud Mircea Cărtărescu Postmodernismul romacircnesc Editura Humanitas Bucureşti 1999 p 10517 Ibidem p 96-10418 Ibidem p 105 106

1 Mircea Cărtărescu Postmodernismul romacircnesc Editura Humanitas Bucureşti 19992 Matei Călinescu Cinci feţe ale modernităţii Editura Univers Bucureşti 19953 Ion Bogdan Lefter Postmodernism Din istoria unei bdquobă-tăliirdquo culturale Editura Paralela 45 20004 Gianni Vattimo La fin de la moderniteacute Seuil Paris 19875 Virgil Nemoianu Notes sur lrsquoeacutetat de postmoderniteacute icircn revista bdquoEuresis cahiers roumains drsquoeacutetudes litteacuteraires et culturellesrdquo nr 1-42009

Bibliografie

p r o d i d a c t i c a 107

Dorina BALMUŞDimensiuni ale ontopoeticii eminesciene

DB ndash lector la Catedra literatura romacircnă şi teorie literară drd Facultatea de

Litere USM Domenii de cercetare literatura romacircnă

contemporană literatura romacircnă din secolul XIX

Fundamentul concepţiei ontologice emines-ciene (care include un şir de reflecţii adacircn-ci despre existenţă sub toate aspectele ei micro- şi macrocosmice vizibile şi abisale subordonate idealului de căutare a Fiinţei) este dialectica de sorginte autohtonă bdquostarea de uracirctrdquo ndash bdquostarea de dorrdquo sau trăirea icircn zarea dorului care traduce aspiraţia de reintegrare a sinelui şi de refacere a totalităţii concepţie care va fi confirmată prin apelul la diferite surse filozofice religioase sau culturale cre-aţiile mitologice intuiţiile vechilor gacircnditori indieni din marile poeme vedice sistemele filozofice ale grecilor antici şi operele marilor filozofi ai Europei Kant Hegel Heidegger Schopenhauer şa Ceea ce particularizează această viziune este melancolia reflexivă ndash bdquome-lancolia pentru soarta omenirii icircndeobşterdquo (Titu Maiorescu) sau neliniştea cognitivă din critica romantismului ndash infiltrată icircn lirismul operei or Eminescu nu este un filozof-poet cu un sistem filozofic articulat ilustrat printr-un discurs poetic oarecare ci un poet-filozof care percepe liric dimensiunile existenţei tex-tualizacircnd ecourile acesteia icircn sensibilitatea şi reflexivitatea sa icircntr-un mod transfigurat prin forţa sugestivă a cuvacircntului poetic

Conceptele ontologice fundamentale (Fiinţă Absolut) cumulează icircn opera lui Eminescu mai multe semnificaţii ce descind din surse filozo-

108 R O M Acirc N Ăfice diferite marcacircnd complexitatea şi mobilitatea viziunii existenţiale a poetului Astfel icircn orizontul idealismului ontic care concepe materia lumii drept reflex al unei idei (bdquohieroglifardquo eminesciană a reflectării uni-versului icircntr-un bob de rouă) relevacircnd prin urmare esenţa ei nemuri-toare [1 p 84] Eminescu ilustrează ideea dublei naturi ontologice a fi-inţei umane materie (fenomenalitate supusă mişcării ciclice Timpului cosmic) şi spirit (scacircnteie desprinsă din ochiul Absolutului) Omul este prin urmare o fiinţă hibridă (cum ar spune fenomenologia modernă) sau cum afirmă Eminescu dezvoltacircnd concepţia hegeliană a Fiinţei o entitate supusă unei contradicţiuni interne bdquoOmul conţine icircn el o contra-dicţiune adacircncă Fiecare om are icircn sine ceea ce numim noi o destinaţi-une internă Facultatea puterea voinţa chiar de a dezvolta mereu de a produce prin sine icircnsuşi o viaţă nouă Nu e nici un om mulţumit de-a rămacircne etern pe acelaşi punct ndash omul e oarecum naşterea eternă Această devenire eternă află icircn om o putere numai mărginită Din această contra-dicţiune a puterii mărginite şi a destinaţiunii nemărginite rezultă ceea ce numim viaţa omenească Viaţa e lupta prin care omul traduce destinaţi-unea sa intenţiunile sale icircn lumea naturiirdquo [apud 2 p 40]

Această viziune ontologică idealistă prefigurează o ispititoare posibili-tate de a accede la Absolut la spiritul Etern individul uman fiind des-cendent deci consubstanţial Ideii Absolute Tendinţa eminesciană de bdquotranscendere a deveniriirdquo expresie a idealului de revelare a esenţei Fiin-ţei şi de refacere a integrităţii acesteia presupune parcurgerea treptelor evolutive de la individ spre Archaeus (esenţa Fiinţei care se află icircn fiecare dintre noi) Căutarea Fiinţei constituie obiectul neliniştilor metafizice ale eului eminescian modalităţile de revelare a ei fiind gacircndirea ndash o gacircn-dire creatoare cu statut aproape demiurgic ndash (bdquoCa s-explic a ta fiinţă de gacircndiri am pus popoarerdquo) şi intuiţia poetică Citacircndu-l pe Mihai Cim-poi putem spune că gacircndirea eminesciană bdquoinstituie Fiinţardquo o gacircndeş-te (bdquogacircndirea Fiinţeirdquo) o atrage icircn bdquojocul prezenţei-devenirii-prezenţei-dispariţiei lente-absenţeirdquo reprezintă bdquodrumul spre icircnceputurile Fiinţeirdquo reabilitează lumea icircn raport cu Fiinţa (bdquoo repune icircn prezenţa Fiinţei prin deificarerdquo) [3 p 52-53] etc Dar odată descoperită relativitatea gacircndirii şi incapacitatea ei de a surprinde adevărul Fiinţei (aspect la care ne vom referi icircn continuare) prioritate se dă intuiţiei poetice bdquoŞi de-aceea beau paharul poeziei icircnfocate Nu-mi mai chinui cugetarea cu-ntrebări ne-dezlegate ce mai nu le-am scrisrdquo (Memento mori)

p r o d i d a c t i c a 109

Descinderea eminesciană spre esenţe icircn vederea descoperirii şi rostirii adevărului primordial este realizabilă şi icircn virtutea concepţiei arheti-purilor valabilă la nivelul existenţei umane (bdquoicircn om se află tot şirul de indivizirdquo) şi la nivelul istoriei civilizaţiilor (naşterea şi moartea civiliza-ţiilor din Memento mori reflectă icircncercarea eminesciană de a descoperi Archaeul la nivelul istoriei ndash uriaşa roată a vremii icircnapoi eu o icircntorc) icircn virtutea concepţiei kantiene a bdquolibertăţii conştiinţeirdquo bdquoNu există nici timp nici spaţiu ele sunt icircn sufletul nostrurdquo concepţie care face posibilă coboracircrea icircn timp oprirea icircn diferite puncte ale axei tempo-rale (Sărmanul Dionis) precum şi icircn virtutea concepţiei eminesciene că bdquolumea este dinainte gacircnditărdquo adevărul ontologic primordial fiind icircncifrat icircn lumea reală icircn bdquosimbolurirdquo şi bdquohierogliferdquo (bdquoE-o carte ce ni-meni icircn veci n-o citeşte Cu semnele stracircmbe icircntoarse ndash arabeşte Sunt legile rsquon semne din ăst universrdquo) semne care pot fi descifrate prin disponibilităţile demiurgice ale eului traduse icircn acte de creaţie prin magie (identificată icircn Călin Nebunul icircn Sărmanul Dionis) prin tehnica filozofului care aşa cum spune Rosa del Conte se aşază cu gacircndul icircn timpul mitic al Originii-Sfacircrşit pentru a transcende devenirea şi care ţine universul icircntreg icircn degetul lui mic

Icircntrucacirct destinaţiunea nemărginită a omului dată de scacircnteia divină este limitată de puterea mărginită ce ţine de natura sa materială statu-tul individului este icircnchiderea icircn cercul stracircmt metaforă a icircnchiderii icircn limite dar şi icircn-cercarea aventură existenţială care presupune depăşirea limitei ieşirea din cerc or individul (partea) e oricacircnd icircntreg purtacircnd latent icircn sine toate funcţiile acestuia [apud 4 p 25] Datorită bdquoforţei de-miurgice din structura sa onticărdquo (e icircn om nemărginire) fiinţa umană are capacitatea de a se dez-mărgini icircn termenii Ioanei Em Petrescu de a ieşi din cerc de a se icircn-cerca icircn misterele universului bdquofiinţa fiind atacirct cacirct se-ncearcărdquo [5 p 39] Doar că fiecare icircşi are propria măsură şi propria putere de icircn-cercare (idee fundamentală pe care o desprindem din poemul Luceafărul operă ce relevă călătoria spre adacircncurile Fiin-ţei) ndash atacirct omul cacirct şi geniul se-ncearcă dar fiecare reuşeşte icircn măsura propriei puteri Hyperion ca de altfel toţi eroii poemului apare icircntr-o dublă ipostază icircn raport cu Cătălina el ajunge la individual icircn mă-sura proprie lui (generalului din el) pacircnă la ipostaza celui ce luceşte şi stă sub semnul dăruirii luminii siderice ndash Luceafărul iar icircn raport cu Demiurgul icircşi afirmă statutul de geniu (Hyperion ndash bdquope de-asupra mergătorulrdquo) străbătacircnd vidul pentru a reface totalitatea Fiinţei Că-

110 R O M Acirc N Ătălina are şi ea o natură dublă fiind marcată atacirct de individual care a călăuzit-o să-l descopere pe bdquocel ce s-ar potrivi cu eardquo ndash Cătălin dar şi de universal care bdquoi-a stimulat cunoaşterea de sine prin ceea ce era icircn afara sineluirdquo (Luceafărul) Cătălin cunoaşte şi el un proces de meta-morfozare (bdquoeste altulrdquo după experienţa erotică cu Cătălina) proces care nu are un caracter artificial ci reprezintă bdquocalea tipică eminesciană de cunoaştere prin iubirerdquo eroul bdquofiind supusrdquo aşa cum afirmă Dan C Mihăilescu unui proces de hyperionizare [apud 6 p 78]

Icircn scenariul ontic din Luceafărul Absolutul este identificat de Emi-nescu cu nedeterminarea pură care bdquovisează la racircndul ei să-şi desco-pere sensul şi se proiectează cosmogonic icircntr-o lume-oglindărdquo statut pe care icircl are bdquogacircndirea umanărdquo ndash bdquooglinda prin care divinitatea informă ajunge să se icircnţeleagă pe sinerdquo [5 p 24] Este expresia acelei tensiuni care se stabileşte icircntre Fiinţa umană şi Absolut expresie a idealului de cunoaştere reciprocă

Pierderea treptată a sentimentului de consubstanţialitate cu universul (bdquoE trist ca nimeni să te ştie Dar şi mai trist să-ţi zici mereu Că te-a pătruns nimicnicie Deşi ai fost ca Dumnezeu ndash E trist ca nimeni să te ştierdquo) evoluează spre ipostaza bdquorupturiirdquo ontologice a fiinţei care aflată sub semnul realului cumulează atributele umilităţii ndash finit pluralitate aparenţă antrenacircnd un acut sentiment al tristeţii eului icircn lume (tristeţe care depăşeşte melancolia romantică bdquoCe suflet trist şi făr-de rost Şi din ce lut inert Că după-atacirctea amăgiri Mai speră icircn deşertrdquo) şi al sin-gurătăţii absolute icircn univers bdquoMă simt acuma desfăcut deasupra noastră nime Celălalt se uită supărat la goala adacircncime Eu zău că nu zise apoi ndash Nu văd pe nime nici sub noirdquo (De-a născoci noi ipoteze)

Statutul tragic al fiinţei umane generează un scepticism gnoseologic (de esenţă kantiană) expresie a crizei gacircndirii moderne şi a concepţiei despre existenţă (bdquopusă sub semnul tragiculuirdquo) moartea fiind icircn acest scenariu ontologic bdquodimensiunea esenţială ce agită orizontul existen-ţial plin de tainele indeterminăriirdquo [7 p 38] or aceasta reprezintă icircn viziunea lui Eminescu izvorul vieţii sau mai precis bdquomoartea trăieşte iar viul e mortrdquo tu trăieşti nu noi (cu referire la moarte n ndash DB) Ma-terializarea artistică cea mai profundă a acestei concepţii o constituie Odă (icircn metru antic) odă adusă efortului de căutare a esenţei Fiinţei Nefiinţei prin renunţarea la starea de contemplare (de identitate a Fi-inţei Nefiinţei) scindarea sinelui (sub semnul devenirii) şi adopta-

p r o d i d a c t i c a 111

rea unor situaţii-limită cum ar fi trăirea icircn zona suferinţei a arderii de viu ndash singurele experienţe capabile să-i redea identitatea pierdută

Descoperirea alterităţii ndash Dar deodată tu răsărişi icircn cale unde Tu (su-ferinţă tu dureros de dulce) este semnul fiinţării umane al intrării icircn temporalitate marcat de schimbarea eternităţii (vreodată) icircn clipă (de-odată) ndash face posibilă contemplarea din afară trecerea din ipostaza de contemplator icircn ipostaza de obiect al contemplaţiei eul eminescian trăind obiectualizat spectacolul propriei agonii (deveniri existenţia-le) bdquoJalnic ard de viu chinuit ca Nessus Ori ca Hercul icircnveninat icircn haina-irdquo care sugerează o icircntreagă dialectică a identităţii şi alterităţii (sacircngele lui Nessus devine parte integrantă ucigătoare a trupului lui Hercule a propriei fiinţe condamnată la o agonie eternă bdquoviaţa lui Her-cule devine trăirea morţii lui Nessusrdquo) Această povară nu poate fi icircn-lăturată decacirct prin propria moarte icircn rugul mistuitor nostalgia morţii identificacircndu-se cu dorinţa de depăşire a alterităţii (rupturii existenţi-ale) şi reintegrarea sinelui (pe mine mie redă-mă)

Idealul transgresării realului prin moarte este expresia acceptării depli-ne a condiţiei umane de fiinţă (icircn)spre moarte dar şi a conştientizării sensului suprem al morţii ndash moarte eternă care se repercutează şi asu-pra Universului devenit vis al morţii eterne bdquoci moartea cea eternă icircn care toate-s una Icircn care tot s-afundă şi soarele şi luna Tu care eşti enigma obscurei conştiinţi Cuprins abia de-o minte din miile de minţi Tu stingere Tu chaos ndash tu lipsă de viaţărdquo Icircn această accep-ţie ndash a identificării Fiinţei cu Nefiinţa sub semnul morţii (o intuiţie a poeziei moderne n ndash DB) ndash moartea reprezintă ultimul şi unicul sens care poate fi revelat Gestul suprem este implorarea ei icircn Rugăciunea unui dac care relevă voluptatea durerii şi icircn ultimă instanţă autoflage-larea bdquoSă blesteme pe oricine de mine-o avea milă Să binecuvacircnteze pe cel ce mă impilă S-asculte orice gură ce-ar vrea ca să mă racircdă Puteri să puie-n braţul ce-ar sta să mă ucidă Şi-acela icircntre oameni devină cel dintacirci Ce mi-a răpit chiar piatra ce-oi pune căpătacircirdquo Este o manifestare a ironiei (de esenţă modernă) dar şi a negativităţii (prefi-gurare a nihilismului) or Eminescu transformă valorile morale pozi-tive icircn categorii negative bdquoGonit de toată lumea prin anii mei să trec Pacircn-ce-oi simţi că ochiu-mi de lacrime e sec Că-n orice om din lume un duşman mi se naşte C-ajung pe mine icircnsumi a nu mă mai cunoaş-te Că chinul şi durerea simţirea-mi a-mpietrit-o Că pot să-mi bles-

112 R O M Acirc N Ătem mama pe care am iubit-o Cacircnd ura cea mai crudă mi s-ar părea amor Poate-oi uita durerea şi voi putea să morrdquo

Nihilismul eminescian cunoaşte mai multe manifestări are bdquonatură gnosticărdquo icircn Demonism unde divinitatea creatoare se identifică cu răul absolut (bdquoImpulsul prim La orice gacircnd la orişice voinţă La orice fap-tă-i răulrdquo) este expresia unui gol ontologic determinat de moartea di-vinităţii (bdquoE ca şi cacircnd ar fi murit ceva Icircn univers ndash pare că Dumnezeu E mort Coboară asupra lui eternitate Cobori cu pacea ta şi-aurora meardquo Decebal) este rezultatul icircnstăpacircnirii demonicului (bdquoNeantul se icircn-tinde Pe spaţiuri deşerte pe lumile murinde Văzacircndu-le strigare-aş de-un dor nebun cuprins laquoMărire ţie Satan de trei ori ai icircnvinsraquordquo Mureşanu) este expresia unei crize a gacircndirii ce face imposibilă revela-rea adevărului Fiinţei căutat de poet icircn propria inimă (bdquoIcircncurcatele so-fisme nu explic-a ta fiinţărdquo Memento mori) mizacircnd pe intuiţia poetică (bdquoŞi de-aceea beau paharul poeziei icircnfocate Nu-mi mai chinui cuge-tarea cu-ntrebări nedezlegate ce mai nu le-am scrisrdquo) Evaziunea eului eminescian icircn lumea bdquocompensativărdquo a poeziei este la racircndul ei relativi-zată de descoperirea crizei limbajului poetic care suscită un scepticism şi la acest nivel adacircncind sentimentul eminescian al incertitudinii

Germenii nihilismului icirci atestăm şi icircn viziunile eminesciene asupra spa-ţiului originar pregenetic care evoluează de la afirmarea principiului identităţii Unului şi Unicului ce se manifestă icircn toţi şi icircn toate (cuprins icircn formula sanscrită Tat-Twan-Asi ndash bdquoacesta eşti turdquo) bdquoUnul e icircn toţi tot astfel cum una e icircn toaterdquo (Scrisoarea I) reluat şi icircn Rugăciunea unui dac bdquoPe cacircnd nu era moarte nimic nemuritor Nici sacircmburul luminii de viaţă dătător Nu era zi nici macircne nici ieri nici totdeauna Căci unul erau toate şi totul era unardquo la bdquopoetizarea ideii de increatrdquo care conţine bdquosacircmburulrdquo unei existenţe posibile (element fundamental al poeziei vii-toare a lui I Barbu şi o anticipare a nenăscuţilor lui N Stănescu) Increa-tul eminescian asociat la icircnceput somnului se identifică tot mai des cu neantul nimicul bdquoFerice de aceea ce n-au mai fost să fie Numele lor e nimeni nimic a lor fiinţă Ei dorm cum doarme-un haos Pătruns de sine icircnsuşi Ca cel ce-n visu-i placircnge dar nu-şi aude placircnsu-şirdquo Filozofia neantului pe care o atestăm icircn mai multe poeme eminesciene este icircn acest sens icircnceputul unui proces de reabilitare poetică a negativităţii şi o manifestare a nihilismului bdquoSe poate ca bolta de sus să se spargă Să cadă nimicul cu noaptea lui largărdquo (Mortua est)

p r o d i d a c t i c a 113

Itinerarul ontologic al eului eminescian oscilează astfel icircntre două dimensiuni fundamentale Fiinţa şi Nefiinţa care icircn modelul organi-cist al poetului se condiţionează reciproc or bdquoicirci este de ajuns omului eminescian să privească icircn toată strălucirea ei fiinţa ca să icircntrevadă de-odată şi umbrele nefiinţei căci cea dintacirci dă naştere icircn mod hegelian opusului său nimicul pentru ca cele două să fie mediate de conceptul de devenirerdquo [8 p 17] iar bdquomarele contrapunct existenţial eminescianrdquo este bdquoneliniştea căutării sensului vieţii şi neliniştea găsirii nonsensului vieţiirdquo [ibidem p 57] Icircn acest demers existenţial paradoxal dar axio-matic neliniştea se identifică cu dorul ca trăire eminesciană esenţială (manifestacircndu-se icircn ipostaza dorului nemărginit icircn raport cu Fiinţa şi a dorului nebun icircn raport cu Nefiinţa) şi ca fundament al viziunii onto-logice poetice a scriitorului

Metamorfozele produse la nivelul concepţiei ontologice eminesciene au antrenat mutaţii şi la nivel poetic icircn contextul consubstanţialităţii celor două concepţii or sentimentul eului de a fi icircn lume (eul emines-cian avacircnd statutul poetului-Demiurg) determină organizarea bdquofigura-rea retoricărdquo a universului (Ioana Em Petrescu) prin intermediul gacircn-dirii limbajului (corespondent al inteligenţei divine) Astfel armonia eu ndash univers şi statutul demiurgic al eului creator care icircşi gacircndeşte creează prin cuvacircnt cosmosul antrenează sentimentul icircncrederii po-etului icircn puterile orfice ale cuvacircntului (bdquoexpresie spontană a sufletu-lui vizionarrdquo pe care icircl descoperă la predecesori ndash sfinte firi vizionare) avacircnd statutul de Logos sfacircnt prin care se exprimă gacircndirea divină (bdquoCăci nu e limbă vagă cuvacircntul nu-i profan Ce scrie al gacircndirii pu-ternic oceanrdquo (Săracă-i a ta limbă) şi sentimentul icircncrederii icircn actul creator fapt ce pune icircn evidenţă gacircndirea mitico-arhetipală a scriito-rului şi natura bdquoideal-orficărdquo (Mihai Cimpoi) a universului creat de el

Fascinaţia armoniei ca principiu ordonator al ontopoeticii eminesci-ene este abandonată odată cu descoperirea rupturii ontologice care implică sciziune şi la nivelul limbajului ndash bdquorupturărdquo dintre latura internă şi externă a logosului Relevarea artificialităţii limbajului a determinat afirmarea unui scepticism gnoseologic icircn aprecierea actului creator icircnţeles acum ca suferinţă ca proces tragic de căutare a modalităţilor de relevare a bdquoadevărului Fiinţeirdquo icircn condiţiile icircn care acest adevăr nu poate fi cuprins icircntr-un concept Acest moment marchează icircnceputul bdquoluptei cu cuvacircntulrdquo scopul suprem fiind ieşirea din limbajul efemer

114 R O M Acirc N Ăbdquodesprinderea de Logosul poetic şi găsirea ca ipoteză a unui Logos ul-tim atemporal a unui cuvacircnt oprit care să nu intre niciodată icircn rostirerdquo [9 p 19] bdquoTensiunea spre un cuvacircnt viitorrdquo este materializată icircn Odă (icircn metru antic) versul eminescian nu credeam să-nvăţ a muri vreodată fiind conceput de Nichita Stănescu ca un bdquosupracuvacircntrdquo or noţiunea cuprinsă icircn el nu constituie bdquoo intuiţie-limită care-şi depăşeşte sistemul de referinţă putacircnd fi oricacircnd propriul său sistem de referinţă pe care-l depăşeşte şi-l neagărdquo [10 p 37]

Deopotrivă este conştientizată autoreferenţialitatea limbajului poetic din mii şi mii de vorbe consist-a noastră limbă ceea ce-i oferă poetului Eminescu certitudinea că evadarea din limbaj este una iluzorie Aceas-tă situaţie paradoxală constituie bdquocrizardquo poetică modernă care antre-nează o atitudine ironică icircn raport cu propria-i scriitură idee sugerată de poezia Ca o făclie unde discursul poetic este icircnţeles ca un spaţiu al redundanţei al bdquomortificării sensuluirdquo din moment ce alţii au spus aceste lucruri de zeci de mii de ori

Icircn viziunea lui Eminescu ieşirea din limbaj este posibilă doar la nivelul lui prin apelul la intertext (inclusiv din propria operă) capabil să revi-talizeze textul Efectul şi finalitatea acestui fenomen ţin icircn special de ludic ndash plasarea sub semnul icircntrebării a propriilor texte a limbajului lor poetic (un control instituit asupra limbajului) Procedeul ne face să ne gacircndim la poetica modernă (bdquoanxietatea influenţeirdquo) şi postmodernă (bdquojocul de-a literaturardquo) dar spre deosebire de aceasta la Eminescu ea reprezintă o modalitate de raportare critică dramatică la propria-i creaţie (lucru firesc pentru un spirit icircnalt cugetător şi dornic de perfec-ţiune) Astfel intertextul propriu din Cugetările sărmanului Dionis este o icircncercare de soluţionare a crizei limbajului icircn prelungirea motivului dublului iar platoniciana muzică a sferelor din La o artistă este icircnlocu-ită cu scacircrţacircitul ferestrei sau mieunatul motanilor O poetică a decon-venţionalizării bdquodescacircrnăriirdquo prin ironie atestăm şi icircn poemul Gelozie unde imaginea artistică icircnrădăcinată coexistă cu o imagine reconstru-ită ironic bdquoTu nici nu visai că-n gacircndu-mi eu făcliele-ţi dezbrac De cărnurile albe şi gingaşe şi sterperdquo Confirmativă icircn acest sens este opi-nia cercetătorului Edgar Papu care vorbind despre textul eminescian Mitologicale sublinia bdquoEminescu ruinează nu imaginea altora ci chiar creaţia lui prezentată icircn contextul aceluiaşi poemrdquo [11 p 169] Mito-logicale este expresia cea mai clară a citării de sine ea fiind versiunea icircn

p r o d i d a c t i c a 115

negativ a poemului Memento mori o replică la adresa acestuia fapt pus icircn evidenţă de frecvenţa sintagmelor demitizante căciuli de stacircnci etc Icircn aceeaşi ordine de idei poemul Antropomorfism este o incursiune icircn culisele creaţiei eminesciene oferind o colecţie de limbaje şi stiluri ex-puse demonstrativ unde ironia vizează icircn special formulele consfinţite de lirica paşoptistă inocenta ei junie cu ce graţie ea icircmblă etc

Apelul lui Eminescu la propriul intertext icircntr-o manieră ironică nu echivalează icircnsă cu o anulare a imaginilor anterioare consacrate ci este o modalitate de plasare icircn relief a propriului univers poetic ndash poetul face o critică a limbajului dar rămacircne icircn spaţiul lui ndash expresie a vizi-unii moderne a scriitorului or bdquopoezia icircncepe să se privească pe sine icircnsăşi se conştientizează pe sinerdquo [12 p 85] Această viziune moder-nă va fi una dintre coordonatele dialogului contemporan cu opera lui Eminescu scriitorii romacircni moderni şi postmoderni (Stănescu Cărtă-rescu şa) continuacircnd bdquolupta cu limbajulrdquo şi căutările icircn sfera lui con-jugate cu bdquoanxietatea influenţeirdquo ludicul ironia etc

1 Rosa Del Conte Eminescu sau despre absolut Editura Dacia Cluj 1990 2 Sorin Antohi Utopia lui Eminescu Eminescu Sens timp şi devenire istorică icircngrijit de Gh Buzatu St Lemny I Saizu Editura Universităţii bdquoAl I Cuzardquo Iaşi 1988 3 Mihai Cimpoi Narcis şi Hyperion Eminescu Poet al fiin-ţei Poem critic Editura Junimea Iaşi 19944 Theodor Codreanu Modelul ontologic eminescian Edi-tura Porto-Franco Galaţi 19925 Ioana Em Petrescu Modele cosmologice şi viziune poeti-că Editura Universal Dalsi Bucureşti 20006 George Munteanu Eminescu şi eminescianismul Editu-ra Minerva Bucureşti 19877 Svetlana Paleologu-Matta Eminescu şi abisul ontologic Editura Nord Aarhus (Danemarca) 19888 Mihai Cimpoi Esenţa fiinţei (Mi)teme şi simboluri exis-tenţiale eminesciene Colecţie critică şi istorie literară Iaşi 20079 Marina Mureşanu-Ionescu Literatura ndash un discurs me-diat Editura Universităţii bdquoAl I Cuzardquo Iaşi 199610 Nichita Stănescu Fiziologia poeziei Bucureşti 199011 Edgar Papu Poezia lui Eminescu Editura Minerva Bucureşti 197112 Nicolae Manolescu Metamorfozele poeziei Editura Timpul Bucureşti 1996

Bibliografie

116 R O M Acirc N Ă

Cristinel MunteanuDespre motivarea contextuală a frazeologismelor

1 Vechea dispută referitoare la cele două ipo-teze physei şi thesei nu face obiectul acestei lucrări fiindcă nu interesează aici dacă sem-nul lingvistic este motivat bdquode la naturărdquo adi-că dacă există o legătură cauzală sau necesară icircntre acesta (ori doar semnificantul acestuia) şi bdquolucrulrdquo desemnat Prin motivare contextua-lă am icircn vedere acele cazuri icircn care vorbitorul analizează evaluează cadrele vorbirii şi alege termenul cel mai potrivit intenţiei sale expre-sive selecţia făcacircndu-se nu doar icircn temeiul simplei adecvări semantice (care icircn princi-piu reprezintă normalitatea oricărui act de comunicare) ci icircn special din motive care ţin de simbolismul fonetic de prozodie de reprezentarea culorii locale şamd Aşadar icircn astfel de situaţii contează mult şi forma sonoră semnificantul nu numai conţinutul lingvistic semnificatul1 Icircn definitiv noţiu-nea de laquomotivare contextualăraquo este icircncadra-bilă icircn conceptul mai larg de laquoadecvareraquo sau de laquopotrivireraquo icircn sensul icircn care icircnţelegeau anticii celebrul tograve preacutepon teoretizat icircn princi-pal de retorica lui Aristotel

2 Se cuvine să reamintim că semnul lingvis-tic are posibilitatea de a funcţiona icircn discurs icircn raport cu alte semne (raport atacirct material cacirct şi de conţinut) cu microsisteme de semne şi chiar cu sisteme icircntregi de semne El poate

CrM ndash dr icircn filologie (magna cum laude) al

Universităţii bdquoAl I Cuzardquo Iaşi lector la Universitatea bdquoConstantin Bracircncoveanurdquo

din Piteşti Filiala Brăila A publicat Sinonimia

frazeologică icircn limba romacircnă din perspectiva lingvisticii

integrale (2007) Fundamente ale comunicării (2007 icircn

colaborare) Tehnici de redactare icircn comunicare

(2008 icircn colaborare) Discursul repetat icircntre

alteritate şi creativitate (Institutul European 2008

ca editor) şi Tobias Peucer De relationibus novellis Despre

relatările jurnalistice [Leipzig 1690 ndash prima teză de

doctorat din lume dedicată jurnalismului] (2008 ca

editor)

c o ş e r i a n a 117

funcţiona şi icircn relaţie cu alte texte cu lucrurile icircnseşi sau cu cunoştin-ţele noastre despre lucruri (Coşeriu 1994 149) Aceste relaţii sunt nu-mite de către Eugeniu Coşeriu (pe urmele lui Wilbur Marshall Urban) funcţii de evocare bdquoputem să spunem că icircn jurul reprezentării există un mănunchi de funcţiuni de evocare avem de-a face [] cu acea bogată ambiguitate a cuvacircntului care poate denota cu precizie ceva fără a re-nunţa icircn acelaşi timp şi la alte denotărirdquo (ibid 153)2

Pentru icircnceput voi da cacircteva exemple lexicale bdquoIa am fost şi eu icircn lu-mea asta un boţ cu ochi o bucată de humă icircnsufleţită din Humuleşti care nici frumos pănă la douăzeci de ani nici cuminte pănă la treizeci şi nici bogat pănă la patruzeci nu m-am făcutrdquo (Ion Creangă Amintiri din copilărie) bdquoDoamne băieţi cacircnd am cetit icircn jurnale de prăpădul din Ita-lia vă spun drept am placircns Şi cacircnd am văzut şi la cinematograf ruinele oraşelor şi pe fetiţa ceea [pe] care au scos-o vie de supt dăracircmături m-am cutremuratrdquo (Emil Gacircrleanu) Icircn exemplul din opera lui Creangă selecţia lui humă spre deosebire de lut sau pămacircnt este motivată de prezenţa icircn context a toponimului Humuleşti are deci funcţie evocativă De ase-menea icircntrucacirct icircn fragmentul aparţinacircnd lui Gacircrleanu era vorba despre cutremurul de la Messina termenul a (se) cutremura apare ca deplin mo-tivat icircn raport cu sinonime precum a (se) icircngrozi a (se) icircnfiora etc

Icircn literatura versificată acest fenomen este cu atacirct mai evident atunci cacircnd prezenţa unor cuvinte este cerută de prozodie (măsură rimă etc) sau motivată prin simbolismul lor fonetic Unele exemple sunt mai sub-tile decacirct altele De pildă la George Topacircrceanu icircn poezia Un duel fiind-că motivul reflecţiilor unui bdquoclaponrdquo icircl constituie icircncăierarea unor cocoşi pentru o găină icircnlănţuirea ultimelor cuvinte din text este foarte nimeri-tă icircntrucacirct evocă tocmai cotcodăcitul bdquoDe ce vă puneţi gheara-n gacirct Să lase unul cacirct de cacirct Să dea şi celălalt ceva Eu cacirct de cacirct socot c-o dardquo La fel icircn balada Mistreţul cu colţi de argint Ştefan Aug Doinaş asociază icircn mod inspirat linxul cu acţiunea de a racircde deoarece animalul icircn cauză este numit şi racircs (deşi poetul va fi ştiut prea bine că acest cuvacircnt nu are nicio legătură cu lat risus provenind de fapt din sl rysĭ) bdquoDar prinţul trecea zacircmbitor icircnainte privea printre arbori atent la culori lăsacircnd icircn culcuş căprioara cuminte şi linxul ce racircde cu ochi sclipitorirdquo3

Exemplele de acest gen se pot icircnmulţi Bunăoară se admite că arha-ismele sunt cerute de operele literare cu conţinut istoric avacircnd rolul

118 R O M Acirc N Ăde a evoca o anumită epocă Icircn mod asemănător unele cuvinte redau culoarea locală Icircn acest sens Nicolae Corlăteanu a dovedit că un astfel de scop au şi cuvintele de origine rusească (precum turbincă vidmă carboavă etc) din povestea lui Ion Creangă Ivan Turbincă (Corlăteanu 1958 203-211)

Icircn consecinţă se poate aprecia că vorbitorii care posedă un simţ lingvistic deosebit nu icircntrebuinţează cuvintele la icircntacircmplare Michel Breacuteal surprinde fenomenul cu pricina icircntr-o manieră foarte sugestivă bdquoCred că icircn minţile ferme şi atente există un dicţionar al sinonimelor dar el se deschide numai icircn caz de nevoie şi la porunca stăpacircnului Uneori cuvacircntul potrivit răsare dintr-odată alteori el se lasă aşteptat atunci dicţionarul latent [s ndash CM] intră icircn funcţie şi trimite succesiv sinonimele pe care le ţine icircn rezervă pacircnă ce termenul e recunoscutrdquo (Michel Breacuteal apud Puşcariu 1976 20)4

3 Icircn calitatea lor de bdquoechivalente reale sau numai potenţiale ale cuvin-telorrdquo (Hristea 1984 139) frazeologismele pot fi considerate şi ele drept semne lingvistice icircntrucacirct prezintă un semnificant şi un semnificat ambele fixate icircn limbă Aceasta icircnseamnă că cele spuse mai sus icircn le-gătură cu cuvintele simple se aplică şi icircn cazul frazeologismelor Icircntr-adevăr aşa stau lucrurile şi icircn domeniul frazeologiei şi voi icircncerca să demonstrez o atare idee cu ajutorul mai multor exemple

31 Icircnainte de a oferi citatele relevante pentru discuţia noastră vreau să arăt că există şi vorbitori care nu sunt deloc preocupaţi de virtuţile evocative ale unor expresii utilizacircndu-le icircn contexte icircn care aceastea par că se potrivesc stilistic vorbind bdquoca nuca icircn pereterdquo Ar părea că aceştia se manifestă icircntr-o direcţie contrară celor icircnzestraţi cu un bun simţ lingvistic (dacă nu cumva astfel de bdquoapariţii bizarerdquo se datorează unor momente de neatenţie) Luate icircn sens absolut ca semne complet arbitrare (deci interesacircnd doar sub aspectul semnificaţiei) frazeolo-gismele ar trebui să fie utilizate ca orice alt cuvacircnt bdquonemotivatrdquo Numai că unele evidenţe semantice nu pot fi trecute aşa de uşor cu vederea la fel cum nu pot fi ignorate nici unele cuvinte din componenţa acestor unităţi frazeologice

Şi totuşi oamenii (sau unii oameni) nu fac icircntotdeauna efortul de a conştientiza legăturile etimologice sau de a reconstitui imaginile de la originea expresiilor Mi s-a icircntacircmplat să aud icircn documentare tv sau

c o ş e r i a n a 119

la ştiri tv formulări (bdquoscăpărirdquo) de tipul bdquoşi rechinul se icircntoarce de la vacircnătoare cu macircna goalărdquo ori bdquoicircn colectivitatea sa femela-zimbru are icircn continuare un cuvacircnt greu de spusrdquo Impresia oarecum stranie provocată de aceste enunţuri reiese din aceea că nu obişnuim să icircmprumutăm din manifestările umane pentru a le caracteriza pe cele ale animalelor ci mai degrabă invers (cf ca dovadă expresii ca a se icircntoarce cu coada icircntre picioare sau a se lăsa pe tacircnjală) Scăpări de acest gen (nu ştim cacirct de neintenţionate fiindcă uneori situaţiile construite pot fi icircn mod voit ironice) icircntacirclnim şi la scriitori Icircntr-un episod din cap Aia mică din Groapa lui Eugen Barbu nişte cacircini maidanezi icirci atacă pe hingherii veniţi să-i prindă bdquoSărise şi sergentul dar animalele l-au luat şi pe el icircn tarbacărdquo Icircn Icircntacircmplările lui Păcală aşternute pe hacircrtie de către Petre Ispirescu icircntacirclnim următoarea situaţie bdquoCacircinii carii nu voiră să ştie deloc de morala lui Păcală icircl luară la tărbăceală şi unul de o parte altul de alta icirci dară un frecuş de o pomeni-o cacirct va trăirdquo Şi la George Topacircr-ceanu icircn fabula Leul deghizat descoperim o situaţie similară bdquoNişte lupi cum icircl văzură se reped la el pe loc Şi-ntr-o clipă icircl icircnşfacă Grămădindu-l la mijloc Să-l dea straşnic icircn tărbacărdquo Expresia a lua (pe cineva) icircn tărbacă icircnseamnă lsquoa bate zdravăn pe cinevarsquo şi provine dintr-o străveche datină icircn care tocmai cacircinii erau cei care sufereau re-spectivul tratament administrat de către oameni

Un interesant anacronism frazeologic icirci aparţine filologului Petru Cre-ţia care icircn excelenta traducere pe care a dat-o Banchetului lui Platon foloseşte expresia a dormi tun icircn redarea unui paragraf platonician (223c) dintr-o epocă icircn care fără icircndoială nu existau tunuri bdquoDupă ce s-a dezmeticit a văzut că cei care mai rămăseseră dormeau tun icircn afa-ră de Agaton de Aristotel şi de Socrate care erau treji şi beau dintr-o cupă mare pe care şi-o tot treceau de la stacircnga spre dreaptardquo5 Evident sensul fragmentului cu pricina este foarte bine redat astfel şi icircnţelegem că este vorba de un somn profund doar că simţim că ceva nu prea se potriveşte

Icircn schimb prea multă analiză (combinată cu ludicul) poate conduce la efectul opus atrăgacircnd modificarea ocazională a unor structuri altmin-teri foarte stracircns sudateaglutinate Tudor Arghezi povestea (icircntr-o ta-bletă) cum era nevoit icircn tinereţe locuind icircntr-o cameră sărăcăcioasă noaptea să asculte cum se jucau şoarecii bdquocu nucile care le veneau la icircndelăbuţărdquo6 bdquoApucăturirdquo ludice de acest fel are pacircnă şi lingvistul Ion

120 R O M Acirc N ĂCoja cacircnd spune că bdquoo construcţie ca participiul absolut se pare că nu e la icircndemacircna (mai corect la icircndegura) tuturor romacircnilorrdquo7

32 Se afirmă frecvent că o trăsătură a unităţilor frazeologice este idi-omaticitatea (considerată aici doar din punct de vedere semantic) Ea este o icircnsuşire graduală a frazeologismelor ca şi stabilitatea (cf Scherf 2006 90-91) Icircn general se vorbeşte despre un sens frazeologic (cel glo-bal care nu rezultă din suma semnificaţiilor elementelor componente ale unităţii frazeologice) şi un sens literal (cel care reiese din suma aces-tor semnificaţii)8 Dacă se constată o discrepanţă icircntre sensul frazeolo-gic şi sensul literal al icircntregii icircmbinări atunci icircmbinarea este idiomatică Cu cacirct această deosebire este mai mare cu atacirct icircmbinarea este bdquomai idiomaticărdquo Evident că la origine există icircntotdeauna o legătură icircntre sensul literal şi cel frazeologic (adesea bdquovizibilărdquo icircncă) dar uneori ea se pierde icircntr-o asemenea măsură icircncacirct vorbitorul n-o mai sesizează unităţile frazeologice prezentacircndu-i-se ca neanalizabile

Este drept există şi situaţii icircn care interlocutorul (sau receptorul) se preface că nu icircnţelege sensul frazeologic [= semnificaţia sintagmei fixe] respingacircnd cooperarea De pildă icircn nuvela Nucul lui Odobac un flăcău luat la icircntrebări de bunicul său bdquoo face pe prostulrdquo dacircnd impresia că nu a priceput constatarea celui din urmă El este icircndrăgostit de Ruja lui Ca-zacu din Moghileni fata unui hoţ de cai un fel de amazoană autohto-nă Cuvintele lui sugerează că bdquomotivulrdquo macirchnirii sale se află pe imaşul Moghilenilor căci fata pe acolo icircşi cam făcea veacul bdquodeodată icirci răsări icircnainte o herghelie cu cai mărunţi şi-n mijlocul ei călare bărbăteşte pe un sur Ruja lui Cazacurdquo Aşa se face că frazeologismul a nu-i fi (cuiva) boii acasă icirci permite lui Gacircrleanu să plaseze o aluzie icircn gura bunicului bdquoŞi cacircte şi mai cacircte pacircnă cacircnd icircntr-o bună zi moşneagul icircl luă din scurt ndash Mitrule ţie nu ţi-s boii acasă Dar băietanul făcu pe prostul ndash Nu icircs la cacircmp icircn Moghileni ndash Haide ndash haiderdquo (Emil Gacircrleanu)

Se pot da şi exemple similare foarte recente din afara literaturii Bunăoară un cititor cacircrcotaş (dar cu simţ lingvistic) amendează o inadecvare fraze-ologică descoperită icircntr-un articol de presă de pe internet (deşi ştia prea bine despre ce era vorba) Fragmentul jurnalistic ce a produs iritare este următorul bdquoIcircn jurul orei 12 [noaptea n ndash CM] a ieşit calm din restaurant şi s-a urcat la volan Icircnsă părea că nu poate ţine drept volanul a trecut de pe o bandă pe alta de cacircteva ori fără să se asigure Icircn apropierea casei un

c o ş e r i a n a 121

poliţist pe motocicletă icircncearcă să icircl tragă pe dreapta Fără succes Meme [Stoica] virează la stacircnga şi icircl lasă pe omul legii cu ochii icircn soarerdquo Icircn josul pa-ginii online iată şi comentariul bdquoInteresant Azi noapte la 12 un poliţist pe motocicletă a rămas cu ochii icircn soare Pfffff Tare articolulrdquo (vezi httproomgyahoocom vizualizat la 29 mai 2013)

Icircnsă icircn acelaşi timp există şi tendinţa (generată tot de o anumită in-tenţie ludică) de a reface aceste legături fie trecacircnd icircmbinarea stabilă icircn icircmbinare liberă fie suprapunacircnd cele două tehnici şi implicit cele două tipuri de sens9 Se creează icircn acest mod ambiguitatea sau cel puţin aluzia Să se compare de pildă citatele următoare bdquoInima icirci dete bracircnci şi ea nu se putu opri ci icircl sărută Aleodor cum se deşteptă icirci tra-se o palmă de auzi cacircinii icircn Giurgiurdquo (Petre Ispirescu) bdquoPeste apă prin bezna nopţii fără stele cu cer acoperit nu se vedea dincolo nimic Doar mai jos spre malul dimpotrivă clipeau cacircteva luminiţe risipite icircn icircntu-neric departe Şi s-auzeau cacircinii-n Giurgiurdquo (George Topacircrceanu) Icircn fragmentul aparţinacircndu-i lui P Ispirescu icircmbinarea de cuvinte a auzi cacircinii icircn Giurgiu (sinonimă cu a vedea stele verzi ca o consecinţă a unei lovituri date la cap) este stabilă pe cacirctă vreme la G Topacircrceanu (icircn secvenţa finală a naraţiunii memorialistice Pirin-Planina icircn care pro-tagonistul se află pe malul bulgăresc al Dunării) icircmbinarea este liberă chiar dacă aluzia poate fi percepută

Tot o aluzie descoperim şi icircn următorul citat bdquoNaţl sfăracircma tocmai cu barda icircncheietura de la un genunche şi cacircnd Persida se ivi peste drum şi apucă spre măcelărie el rămase cu privirea perdută şi barda icirci tremura icircn macircnă [] Era şi el mai icircntacirci mirat icircn urmă icircnsă icirci venea să ridice barda şi să arunce icircn lună cu ea apoi să lase măcelăria icircn grija mumei sale să alerge după fata Marei şi să sfăracircme capul celui ce ar icircndrăzni să se apropie de dacircnsardquo (Slavici Mara) A arunca cu barda icircn lună icircnseamnă lsquoa face un gest necugetat sau foarte curajosrsquo (ca şi a da cu puşca-n Dumnezeu lună) adică tocmai ceea ce este icircn stare să facă Naţl icircndrăgostit nebuneşte de Persida Se observă icircnsă că Naţl măcelar de meserie chiar icircntrebuinţa o bardă icircn momentul icircn care icircl icircncercau gacircndurile disperate

321 După Greciano (1983 24-25 şi 334-339) asemenea exemple ilustrează cazuri de omonimie De altfel chiar prin omonimie explică specialista franceză şi suprapunerile ludice ale sensurilor idiomatice şi literale10 Iată o astfel de situaţie (romacircnească) sloganul dintr-o recla-

122 R O M Acirc N Ămă tv pentru un tip de gumă de mestecat este bdquoMesteci şi faci faţă distracţieirdquo El este icircnsoţit de imagini icircn care fizionomiile unor copii ce mestecă respectivul produs se deformează (adică fac tot felul de feţe) Probabil că termenul omonimie se icircntrebuinţează pentru feno-menul icircn cauză datorită analogiei dintre cuvacircnt şi unitate frazeologică Icircn cazul cuvintelor omonime suprapunerea lor poate fi observată mai ales icircn operele poeţilor cunoscuţi pentru predispoziţia lor spre ludic bdquoŞi vei pleca prin seara de mileu Spre casa ta cu trepte de liceu Unde te-aşteaptă prin cacircte-o firidă Unchiul avar mătuşa ta gepidărdquo (Mircea Cărtărescu apud Bidu-Vrănceanu amp Forăscu 2005 73) Aici efectul stilistic este generat de faptul că cele două cuvinte trepte şi avar acumulează (şi actualizează) cacircte două semnificaţii fiecare

Icircmi exprim unele rezerve cu privire la folosirea termenului omonimie pentru jocurile de cuvinte ce implică frazeologismele Cuvintele omo-nime luate separat ca semne lingvistice (cum şi sunt icircnregistrate icircn dicţionare) aparţin limbii icircn vreme ce dintre icircmbinările considerate omonime numai cele stabile (frazeologismele) ţin de limbă fiind icircn-văţate de către vorbitori ca formule gata făcute celelalte structuri (de tehnică liberă) constituind fapte de vorbire11 Din păcate actualmente nu avem la dispoziţie un termen icircncetăţenit mai potrivit Ar putea fi luată icircn consideraţie totuşi propunerea lui Ioan S Cacircracircc (2002 64) după care pentru astfel de cazuri ar fi nimerit termenul de izomerie (bdquoproprietate a unor substanţe cu aceeaşi compoziţie chimică de a avea icircnsuşiri diferiterdquo) termen preluat din chimie (din care lingvistica a icircm-prumutat şi termenul conceptul de izomorfism)

322 Icircn cele ce urmează după cum am anunţat deja voi examina cacircte-va situaţii icircn care din perspectiva sinonimiei in absentia apariţia unor frazeologisme este pe deplin motivată ele avacircnd aici funcţii de evocare

(1) Icircncepem cu un exemplu care face parte din naraţiunea anecdotică Istoria unui galbacircn scrisă de Vasile Alecsandri icircn care utilizarea expresiei a-şi arăta arama este justificată avacircnd icircn vedere că replica aparţine unei parale ce acuză un galben că ar fi calp lsquofalsrsquo Cuvintele de mai jos dezvă-luie tocmai originea expresiei căci galbenii falşi (de aramă dar bdquosuflaţirdquo cu aur) prin icircntrebuinţare icircşi arătau icircn cele din urmă esenţa bdquodar tu negreşit eşti mincinos calp bastard căci icircţi arăţi arama fără cacirct de puţi-nă sfialărdquo (Alecsandri)12 Tot Alecsandri icircn Haimanaua (cacircnticel comic)

c o ş e r i a n a 123

referindu-se la modul icircn care slujbaşii erau schimbaţi sau mutaţi de colo-colo icircn perioada instabilităţii guvernelor (anii 1866-1870) specu-lează o identitate fonetică (după unii cercetători chiar etimologică13) bdquoLa Bacău icircmi găsii bacăul căci icircn timpul alegerii deputaţilor am scăpat ca prin urechile acului din ghearele unor libertaşi independenţirdquo (apud Adam 2007 27 cf şi Dumistrăcel 2001 39)

(2) Nu icircntacircmplător din mulţimea de frazeologisme sinonime icircnsem-nacircnd lsquoa murirsquo alege Creangă locuţiunea a-şi da duhul Cel care a dece-dat era cunoscut drept părintele Duhu bdquoŞi poate că din această pricină bolnăvindu-se greu şi-a dat duhul tocmai cacircnd ajunsese icircngrijitor la biserica Nicoriţa din Tataraşirdquo (I Creangă Popa Duhu) Este evident că şi icircn fragmentul următor scriitorul humuleştean a ţinut cont de ase-mănarea fonetică (şi etimologică) dintre talpă şi tălpăşiţă din frazeo-logismul a-şi lua tălpăşiţa ceea ce a condus la eliminarea posibilităţii de a folosi alte expresii (de pildă a spăla putina a o lua la sănătoasa etc) pentru lsquoa pleca icircn grabă a fugirsquo bdquoNoi icircnsă cu toate blăstămele lui mai puindu-i icircn alte nopţi cacircteva poşte şi făcacircndu-i-se talpele numai o rană a fost nevoit să-şi ieie tălpăşiţa spre Humuleşti lehămetindu-se de popie şi lăsacircnd toate merindele sale icircn stăpacircnirea noastrărdquo (I Creangă Amintiri din copilărie)14

(3) Personajul Costi din romanul lui Slavici nu scăpa cu faţa curată (adică nezgacircriată) din icircncăierările cu copiii Marei icircntrucacirct Persida bdquoavea gheare ca pisicardquo Este şi acesta un caz de suprapunere a celor două tehnici de vreme ce icircmbinarea de cuvinte a scăpa cu faţa curată poate fi considerată simultan şi liberă şi stabilă bdquosăreau amacircndoi cu Sida icircn capul lui şi rar scăpa Costi cu faţa curată fiindcă Sida avea ghea-re ca pisica şi ar fi sărit şi icircn foc pentru frăţiorul ei (I Slavici Mara)15

(4) Icircn scurta naraţiune Adieri un bătracircn Ion Bacircrluţ rememorează vre-muri din tinereţe cacircnd mergea la plug cu boii săi Dorinţa lui este să ceară boii fiului său pentru a mai merge o dată la arat Soţia sa icircl vede icircn-gacircndurat posomoracirct şi i se adresează cu următoarele cuvinte din care reiese icircntrebuinţarea motivată a expresiei a nu-i fi (cuiva) boii acasă lsquoa fi abătut macirchnitrsquo bdquoCe te-a ajuns frate de nu ţi-s boii acasă icircl icircntreabă Saftardquo (I Agacircrbiceanu)16

(5) Un politician Tase Filoreanu (portretizat de Emil Gacircrleanu icircn Oratorul) icircntrucacirct credea că semnul electoral al partidului său era

124 R O M Acirc N ĂCrucea iar semnul adversarilor politici era Steaua foloseşte icircn primul discurs formula bdquoVai de steaua lorrdquo şi-i icircndeamnă pe alegători să-şi facă semnul crucii Mai apoi cacircnd află că de fapt semnele erau viceversa icirci sfătuieşte pe aceştia astfel bdquoPuneţi-le dar cruce şi lăsaţi-irdquo

(6) Tot la un joc de cuvinte recurge şi Calistrat Hogaş icircn proza La Tazlău atunci cacircnd atrage subtil icircn conversaţie expresia a-i purta (cui-va) sacircmbetele lsquoa duşmănirsquo bdquoSgribincea rămăsese puţin icircndărăt şi nu ne auzea ce vorbim ndash Aşa-i darsquo parcă de cacircnd cu Călina te uiţi cam chioracircş la el ndash Darsquo uită-se cine ştie că eu doar nu-i port socotelile lui ndash Socotelile nu le-i hi purtacircnd Huţane dar mi se pare că-i porţi sacircmbetelerdquo (Calistrat Hogaş)

(7) Icircn romanul sadovenian Zodia Cancerului (cap XXI) doi slujitori bdquoleşirdquo pun la cale o busculadă pentru a-l tacirclhări pe abatele Paul de Ma-renne şi icircn acest scop se folosesc de un mic incendiu bdquoJarul se risipi şi cacircţiva cărbuni se rostogoliră de pe vatră Paiele luară foc icircntr-o clipărdquo Graţie abilităţii lui Alecu Ruset abatele scapă cu bine şi icircncearcă să minimalizeze incidentul folosind sintagma (cam curioasă pentru un francez dar adecvată contextului romacircnesc) foc de paie bdquoIcircn orice caz icircn călătoria aceasta a mea observ că mi se prezintă interesante enigme Aş dori să le dezleg totuşi mai bine să amacircnăm şi să ne ducem la culca-re N-a fost decacirct un foc de paierdquo (M Sadoveanu) Altă făină se macină la moară lsquos-au schimbat lucrurile nu mai e ca icircnaintersquo este considerată expresie (cf MDA sv moară) Ea apare parţial suprimată la Sadovea-nu icircnsă nu icircntacircmplător căci cel care vorbeşte despre schimbare un negustor evreu rosteşte replica icircn contextul icircn care se discuta deja des-pre vacircnzarea gracircnelor şi a făinii bdquoAici unde sunteţi dumneavoastră şi domnursquo Filip e altă socoteală aici subt ochiul stăpacircnului se macină altă făinărdquo (M Sadoveanu Venea o moară pe Siret)

(8) O suprapunere a celor două tehnici se observă şi la Fănuş Neagu atunci cacircnd utilizează izolarea a se duce pe copcă lsquoa murirsquo şi cu accepţiu-nea proprie lsquoa cădea sub gheaţa laculuirsquo bdquoCe iarnă scumpă Ţine ghea-ţa lacului Mogoşoaia icircntreabă duşmanii Cei vrednici tropăim şi ne batem cu pumnii icircn bucile obrajilor cacircte unii ne mai ducem pe copcă şi ne-ntoarcem şi de-ai dracului ce suntem ne vom sfacircrşi la timpul po-trivit pentru noi şi de mult trecut pentru alţiirdquo (F Neagu Insomnii de mătase)

c o ş e r i a n a 125

(9) Se vede că din cei opt scriitori invocaţi şi citaţi mai sus mai ex-presivi (şi desigur mai dedaţi la astfel de jocuri lingvistice) sunt cei moldoveni (icircn special Alecsandri Creangă şi Sadoveanu ce figurează aici cu cacircte două exemple dar de la care se puteau menţiona mai mul-te) Icircnsă exemple de tipul acesta se icircntacirclnesc oriunde avem de-a face cu vorbitori care au plăcerea bdquocuvintelor (sau expresiilor) potriviterdquo De pildă recent (icircn martie 2013) de la jurnalul de ştiri al unei televiziuni (Tvr1) am aflat că institutele de cercetare agricolă din Romacircnia bdquoau ajuns la sapă de lemnrdquo

4 De o serie de exemple asemănătoare s-a ocupat icircntr-un studiu (Pro-cedee de renovare a sensului frazeologismelor şi efectele stilistice obţinute icircn rezultatul acestor transformări) şi cercetătorul basarabean Gheorghe Colţun Am remarcat totuşi că mai toate ilustrările aparţin unei litera-turi anecdotice scurte jocuri de cuvinte icircn care frazeologismele sunt icircntrebuinţate ca scop icircn sine generacircnd respectivele contexte Cităm cacircteva bdquoUmblacircnd tot timpul cu doaga subţioară icircncă nu-l convingi pe nimeni că ea nu-ţi lipseşterdquo sau bdquoSunt sigur că beţe-n roate se puneau cu mult icircnainte de invenţia roţiirdquo sau bdquoUnii icircţi caută rana ca să pună degetul pe ea alţii ndash ca să pună sarerdquo etc (Colţun 2001 53) Se poate susţine că icircn asemenea cazuri frazeologismele au exclusiv funcţie ludică Un oarecare scop ludic aveau ca utilizare şi unităţile frazeologice analiza-te de noi mai sus dar acestea nu generau contexte (foarte scurte) ci din contră ele erau selectate tocmai pentru că erau adecvate icircn respec-tivele contexte (de mari dimensiuni) icircn comparaţie cu alte expresii şi locuţiuni din aceeaşi serie sinonimică

1 La rigoare după cum avertizează Coşeriu icircn limbaj bdquototul este semanticrdquo fiindcă toate elementele cuprin-se de acesta există pentru a servi intenţiei semnificative a vorbitorului bdquoDans le langage tout est seacutemantique la grammaire ne lrsquoest pas moins que le lexique la paro-le en general et les langues ne le sont pas moins que le discours Et ce qui nrsquoest pas seacutemantique en soi-mecircme le laquoplan de lrsquoexpressionraquo y est determineacute par laquole seacuteman-tiqueraquo et peut drsquoailleurs assumer agrave son tour des fonctions mimeacutetiques de symbolisation directe ou drsquoeacutevocation Parler de seacutemantique eacutequivaut par conseacutequent agrave parler de toute la linguistiquerdquo (Coseriu 1983 355)2 Sau cum o spune in extenso Coşeriu icircn a sa lingvisti-că textuală bdquoLa evocacioacuten contribuye notablemente a la

Note

126 R O M Acirc N Ăriqueza del lenguaje con ella surge esa plurivocidad que no siempre deberiacutea enjuiciarse negativamente como laquovaguedadraquo sino que habriacutea que valorarla tambieacuten po-sitivamente como un enriquecimiento el teoacuterico del lenguaje Wilbur Marshall Urban ha puesto de relieve con particular eacutenfasis esta riqueza basada en la funcioacuten evocativa del lenguaje es decir en la posibilidad de refe-rirse con ayuda del lenguaje a algo sin hablar en realidad de ello El sentido surge entonces como combinacioacuten de las funciones buumlhlerianas (representacioacuten expresioacuten y apelacioacuten) y la evocacioacutenrdquo (Coseriu 2007 233)3 E Coşeriu dă un exemplu asemănător din Paul Claudel bdquoNaicirctre pour tout crsquoest connaicirctrerdquo (Art poeacutetique) Cele două verbe franţuzeşti nu au nicio legătură unul cu altul din punct de vedere etimologic Avem de-a face mai curacircnd cu un fel de etimologie populară Dar aspectul bdquoştiinţificrdquo nu prezintă importanţă aici Semnificativ este numai faptul că asemenea fenomene se pot relaţiona icircn conştiinţa vorbitorului pe baza expresiei lor sonore sau grafice (vezi Coseriu 2007 184)4 Contextul extins din original sună astfel bdquoUne ques-tion qui concerne plutocirct le philosophe que le linguiste serait de savoir comment cette reacutepartition se fait en nous ou pour dire les choses de faccedilon un peu grossiegravere mais intelligible si nous avons dans notre tegravete un dictionnai-re des synonymes Je crois que chez les esprits attentifs et fermes ce dictionnaire existe mais qursquoil srsquoouvre seu-lement en cas de besoin et sur lrsquoappel du maicirctre Quel-quefois le mot juste jaillit du premier coup Drsquoautres fois il se fait attendre alors le dictionnaire latent entre en fonction et envoie successivement les synonymes qursquoil tient en reacuteserve jusqursquoagrave ce que le terme deacutesireacute se soit fait connaicirctrerdquo (Breacuteal 1897 42) Pornind de la sugestia lui Breacuteal am lansat acum cacircţiva ani conceptul de laquosinonimie latentăraquo (vezi Munteanu 2007 97)5 Vezi Platon Banchetul Traducere studiu introductiv şi note de Petru Creţia Editura Humanitas Bucureşti 20116 Apud G I Tohăneanu O seamă de cuvinte romacircneşti Editura Facla Timişoara 1976 p 527 Ion Coja Icircndreptarea icircndreptarului ortografic ortoepic şi de punctuaţie Editura Junimea Iaşi 2003 p 378 Şi Gertrud Greciano utilizează de-a lungul lucrării sale (vezi Greciano 1983) termenii sens idiomatique şi sens litteacuteral9 Iată şi părerea cercetătoarei Gertrud Greciano bdquoDans le cas de lrsquoemploi ludique drsquoune EI [= expression idioma-

c o ş e r i a n a 127

tique nm CM] champ drsquoeacutetude particuliegraverement fruc-teux lrsquoeffet comique srsquoexplique par les heurts que pro-voque la superposition du sens idiomatique et du sens litteacuteralrdquo (Greciano 1983 25)10 Ele nu sunt cazuri de polisemie (cf Greciano 1983 336) cum pare a lăsa să se icircnţeleagă Gheorghe Colţun (2000 42)11 Conform concepţiei şi terminologiei coşeriene prime-le au semnificaţie celelalte au sens12 Tot motivat apare aceeaşi expresie icircntr-un vers din vi-rulenta diatribă a Scrisorii III (bdquoPrea v-aţi arătat arama sfacircşiind această ţarărdquo) dacă se ţine seama de un alt vers pe care Eminescu icircl foloseşte ceva mai icircnainte icircn respec-tiva satiră bdquoToţi pe buze-avacircnd virtute iar icircn ei monedă calpărdquo13 Cf totuşi Dumistrăcel 2001 39-40 ce aminteşte şi pă-rerile unor lingvişti care au văzut icircn termenul bacău din expresia icircn cauză cuvacircntul bakoacute lsquocălăursquo de origine ma-ghiară14 La Creangă foarte nimerită este şi zicala Dacă-i dai nas lui Ivan el se suie pe divan icircntr-un context icircn care este vor-ba tot de un Ivan bdquoEi ei Doamne zise apostolul Petru racirczacircnd vezi de ce s-a mai apucat acum Ivan al sfinţiei-ta-le Bine-a zis cine-a zis laquoDacă dai nas lui Ivan el se suie pe divanraquordquo (I Creangă Ivan Turbincă)15 Icircn acelaşi text la cacircteva pagini distanţă se utilizează aceeaşi expresie dar numai cu sens frazeologic bdquoce-i drept că de icircnecat nu se vor icircneca dar nici cu faţa curată nu vor scăpa după ce au ridicat atacircta lume icircn picioarerdquo (Slavici Mara)16 Nu este o coincidenţă utilizarea unei expresii ce conţi-ne cuvacircntul boi icircn acord cu referentul din discurs căci tot Agacircrbiceanu foloseşte varianta a nu-i fi (cuiva) oile acasă icircn Morala publică bdquoPavel [un ţăran nn ndash CM] ar fi vrut să mai icircncerce doar icircl va lăsa mai lesne Dar băgă de seamă că advocatului astăzi nu-i sunt oile acasărdquo (I Agacircrbiceanu)

Adam 2007 = Ioan Adam Povestea vorbelor O istorie se-cretă a limbii romacircne Editura Paralela 45 Piteşti 2007Bidu-Vrănceanu amp Forăscu 2005 = Angela Bidu-Vrăn-ceanu Narcisa Forăscu Limba romacircnă contemporană Lexicul Editura Humanitas Educaţional Bucureşti 2005Breacuteal 1897 = Michel Breacuteal Essai de seacutemantique Science des significations Librairie Hachette Paris 1897

Bibliografie

128 R O M Acirc N ĂCacircracircc 2002 = Ioan S Cacircracircc Introducere icircn morfologie Editura Edmunt Brăila 2002Colţun 2000 = Gheorghe Colţun Frazeologia limbii ro-macircne Editura ARC Chişinău 2000Colţun 2001 = Gheorghe Colţun Procedee de renovare a sensului frazeologismelor şi efectele stilistice obţinute icircn rezul-tatul acestor transformări icircn bdquoAnalele Universităţii laquoDună-rea de Josraquordquo Galaţi fascicula XIII 2001 p 50-53Corlăteanu 1958 = N Corlăteanu Lexicul de origine sla-vă icircn povestea lui I Creangă bdquoIvan Turbincărdquo icircn vol Oma-giu lui Iorgu Iordan Editura Academiei Bucureşti 1958 p 203-211Coseriu 1983 = Eugenio Coseriu Pour et contre lrsquoanalyse seacutemique icircn Eugenio Coseriu Lrsquohomme et son langage Eacuteditions Peeters Louvain ndash Paris ndash Sterling Virginia 2001 p 355-369Coşeriu 1994 = Eugeniu Coşeriu Prelegeri şi conferinţe (1992-1993) supliment al publicaţiei bdquoAnuar de lingvisti-că şi istorie literarărdquo t XXXIII 1992-1993 seria A Lingvis-tică Iaşi 1994Coseriu 2007 = Eugenio Coseriu Linguumliacutestica del texto Introduccioacuten a la hermeneacuteutica del sentido Edicioacuten ano-tacioacuten y estudio previo de Oacutescar Loureda Lamas ArcoLibros Madrid 2007Dumistrăcel 2001 = Stelian Dumistrăcel Picircnă-n picircnzele albe Expresii romacircneşti (ediţia a II-a revăzută şi augmen-tată) Editura Institutul European Iaşi 2001Greciano 1983 = Gertrud Greciano Signification et deno-tation en allemand La seacutemantique des expressions idioma-tiques Universiteacute de Metz Paris 1983Hristea 1984 = Theodor Hristea (coord) Sinteze de lim-ba romacircnă (ediţia a III-a) Editura Albatros Bucureşti 1984Munteanu 2007 = Cristinel Munteanu Sinonimia frazeo-logică icircn limba romacircnă din perspectiva lingvisticii integrale Editura Independenţa Economică Piteşti 2007Puşcariu 1976 = Sextil Puşcariu Limba romacircnă Privire generală [1940] vol I Editura Minerva Bucureşti 1976Scherf 2006 = Ioana Scherf Expresii frazeologice icircn limbi-le germană şi romacircnă (Studiu contrastiv) Editura Didacti-că şi Pedagogică RA Bucureşti 2006

c o ş e r i a n a 129

Adriana Maria RobuSpecificul funcţiilor textuale coşeriene icircn discursul publicitar1

1 Icircnţelegerea şi descrierea discursului publici-tar este făcută de regulă icircn funcţie de variate criterii externe care se opresc la nivelul structu-rării verbale sau semiotice al tematicii icircn care se icircncadrează sau al efectelor pe care le produce acest tip de discurs asupra receptorului Pentru a determina natura unui anumit tip de text sau discurs considerăm pe linie coşeriană că se impune necesitatea de a ne raporta mai icircntacirci de toate la funcţia semnificativă a limbajului acel logos semantikos din viziunea lui Aristotel icircnţe-les a fi bdquolimbajul ca instanţă laquonedeterminatăraquo anterior gacircndirii care oferă baza pentru toate activităţile spirituluirdquo (Coşeriu 2011 137) şi care nu este altceva decacirct creaţia de conţinu-turi icircnzestrate cu semnificaţie de unde rezultă că limbajul icircnseamnă ceva anume indiferent dacă acest ceva există sau nu icircn mod obiectiv Această capacitate a limbajului de a semnifica2 regăsibilă la nivelul limbii se actualizează icircn discurs prin determinări ulterioare sau bdquomoda-lităţi de actualizare a enunţului semanticrdquo3 şi anume ca logos apophantikos de tipul bdquoenunţ judecatărdquo (care poate fi adevărată sau falsă) ca

AMR ndash doctorandă Facultatea de Litere

specializarea lingvistică Universitatea bdquoAl I Cuzardquo Iaşi

1 Acest articol a fost realizat icircn cadrul proiectului POSDRUCPP 107DMI 15S78342 finanţat din Fondul Social European de către Autoritatea de Mana-gement pentru Programul Operațional Sectorial Dez-voltarea Resurselor Umane 2007-2013

130 R O M Acirc N Ălogos pragmatikos icircnţeles drept bdquouzul limbii ca formă de acţiunerdquo şi ca lo-gos poietikos adică bdquouzul limbii ca expresie a imaginaţieirdquo (Coşeriu 2011 125 şi 133) Ca urmare lingvistica integrală coşeriană icircşi asumă urmă-toarele finalităţi discursive finalitatea ştiinţifică conferită de bdquolimbajul ca produs al gacircndirii raţionalerdquo (op cit p 137) finalitatea pragmatică datorată bdquolimbajului ca produs al spiritului practic ca instrument de ac-ţiunerdquo (loc cit) şi finalitatea poetică adică bdquolimbajul ca poezie ca artărdquo (loc cit) Fiecare dintre aceste finalităţi bdquoulterioarerdquo surprind atitudinea intenţia subiectului vorbitor şi chiar raportarea sa la interlocutor fiind considerate ca relaţii interne ale subiectului vorbitor cu propria sa vorbi-re nu ca procese externe icircntrucacirct gacircndurile intenţiile şi acţiunile umane nu au cum să ignore limbajul (prin intermediul căruia putem icircnţelege realitatea4)

2 Tipologiile textuale clasice stabilite pe baza tradiţiilor de texte nu oferă informaţii cu privire la sensul acestora iar textul discursul este o activi-tate care nu poate fi limitată la nişte scheme Dacă vorbim despre texte pe care le denumim drept politice publicistice publicitare etc delimitarea lor are icircn vedere criterii extralingvistice Ele pot fi studiate după cum precizează Coşeriu (2002 25) din perspectivă filologică (icircn calitate de documente sau surse de informare istorico-culturală) din perspectiva lingvisticii generale a textului icircn funcţie de valoarea practică a bdquoefica-cităţiirdquo (pentru a le identifica procedeele specifice) dar pot fi studiate şi individual icircn cadrul lingvisticii textului ca hermeneutică a sensului Numai că icircn cazul celor trei perspective procedeele de analiză nu au ni-mic specific tipului de text analizat icircntrucacirct icircn filologie şi hermeneutică se abordează texte icircn general şi nu clase particulare Icircn sfera lingvisticii generale a textului se pot delimita clase de texte determinate de valoa-rea practică a bdquoeficacităţiirdquo Icircn acest sens putem spune de exemplu că discursul publicitar cel politic electoral sau publicistic fac parte din ca-tegoria textelor practice datorită unei determinări ulterioare de natură pragmatică pe dimensiunea persuasiunii icircnsă numai o analiză herme-neutică poate să dea seama de sensul particular al fiecărui text De aceea este nevoie să facem apel la anumite funcţii pe care le stabileşte semnul icircn actul lingvistic concret Din perspectiva lingvisticii textuale coşeriene acestea sunt numite funcţii textuale iar aportul lor la icircnţelegerea sensului din cadrul discursului este definitoriu Aceste funcţii corespunzătoare nivelului textului şi discursului5 sunt definite din perspectivă coşeriană

c o ş e r i a n a 131

drept bdquofuncţii ale vorbirii icircntr-o anumită situaţierdquo sau bdquofuncţii care pri-vesc un anumit scop al vorbiriirdquo (Coseriu 2007 149)

21 Funcţiile textuale diferă de funcţiile limbii (sau funcţiile idiomatice) datorită faptului că textul nu este un fenomen care aparţine exclusiv limbii istorice Pentru a demonstra aceasta E Coşeriu (2007 132-139) invocă mai multe motive

211 Icircn primul racircnd un text nu este neapărat redactat icircntr-o singură limbă Texte plurilingve găsim de exemplu şi icircn publicitatea romacircnească atacirct de impregnată de cuvinte şi expresii din limba engleză (americană) ca urma-re a influenţei pe care o au mărcile americane pe piaţa romacircnească sub imperiul procesului de globalizare (icircn cadrul căruia limba engleză deţine monopolul) Observăm că spectacolul oferit de un astfel de discurs ne captează atenţia şi ne montează icircmpotriva tendinţei noastre de a coopera la uniformizarea culturală Putem vorbi icircnsă şi de ceea ce se numeşte bdquopubli-citate multinaţionalărdquo (F Brune) manifestată prin intermediul influenţei mărcilor occidentale asupra spaţiului romacircnesc icircn condiţiile icircn care pă-trunderea lor este facilitată de transformările la nivel social economic şi chiar familial Icircn viziunea lui F Brune (1996 193) influenţa culturală a publicităţii se dovedeşte a fi gravă bdquodomnia mărcii Coca-Cola şi a lui ame-rican way of life nu este o vorbă icircn vacircntrdquo icircntrucacirct devenim involuntar copii ale unor modele pe care publicitatea icircncearcă să ni le impună De regulă se face apel la valori locale care adesea sunt reduse la aspecte consumabile

212 Icircn al doilea racircnd textele nu se supun icircntotdeauna regulilor unei limbi (Coseriu 2007 133-136) icircntrucacirct finalitatea textului primează icircn faţa regulilor de la nivel idiomatic Este cazul greşelilor de limbă prezente icircn anumite texte publicitare cu scopul de a ironiza o anumită categorie de oameni sau care are la bază raţiuni ludice

213 Icircn al treilea racircnd textele sunt condiţionate de ceea ce icircn lingvistica textului de Coşeriu se numeşte universul de discurs6 Cu referire la dis-cursul publicitar putem spune că acesta face uz de majoritatea tipurilor de universuri de discurs icircnsă mai cu seamă de cel al fanteziei atunci cacircnd icircnscrie subiectul icircntr-o poveste sau cadru de basm Universul de discurs al ştiinţei este uşor de identificat icircn cazul icircn care produsul este prezentat din perspectiva calităţilor tehnice sau a compoziţiei chimice iar universul de discurs al experienţei obişnuite apare icircntr-o varietate de forme cacircnd se

132 R O M Acirc N Ăfac referire la aspecte din viaţa cotidiană Cea mai slabă pondere pare să fie deţinută icircn publicitate de universul de discurs al credinţei icircntrucacirct folosirea subiectelor şi cadrelor cu conotaţii religioase pot stacircrni repulsia anumitor categorii de receptori care aparţin diferitor culte

214 Un alt motiv care susţine distincţia icircntre planul limbii şi cel al textului are icircn vedere faptul că textele sunt condiţionate situaţional Toate elementele contextuale (numite bdquocadrerdquo icircn teoria coşeriană) contribuie la constituirea sensului din texte

215 Ultimul aspect are icircn vedere faptul că textele se icircnscriu icircn anu-mite tradiţii de texte independente de tradiţia limbii cum ar fi specii ca reportaj scrisoare nuvelă povestire etc Icircn textele publicitare de exemplu putem avea prezentări de tip reportaj interviu poveste Iată un exemplu de spot publicitar de tip reportaj televizat care surprinde prezentarea produsului chiar icircn laboratoarele de preparare a acestuia

bdquondash Radu cum de iaurturile Danone durează atacirct de multndash Haideţi să vă explic Alimentele se strică atunci cacircnd dezvoltă mi-crobi Pentru a evita acest lucru respectăm reguli foarte stricte de igie-nă pasteurizăm laptele pentru a-l purificandash Aha aşa cum fierbem laptele acasăndash Exact Icircn plus icircntregul proces are loc sub aer steril astfel iaurtul nu conţine microbi care să-l strice şi obţinem icircn mod natural un termen de valabilitate lung fără conservanţindash Foarte clar Sunt convinsă că totul e perfectDanone ne pasă de tinerdquo

Dacă acceptăm această perspectivă care pledează pentru autonomia textului deci a diferenţierii icircntre nivelul idiomatic şi nivelul textului se impune şi distincţia icircntre funcţiile pe care semnul le icircndeplineşte pe de o parte icircn limbă şi pe de altă parte icircn texte

22 Potrivit lingvisticii integrale singura funcţie pe care o icircndeplineş-te semnul prin raportare la planul universal al vorbirii cu referire la lucruri şi stările de fapt este funcţia de desemnare (sau de reprezenta-re germ Darstellung aparţinacircnd bdquosemnului ca atarerdquo) identificată de E Coşeriu icircn urma rectificării pe care o face schemei buumlhleriene con-

c o ş e r i a n a 133

sideracircnd că icircntre semnul material şi lucruri mai există ceva bdquofiindcă era vorba de a spune nu lucruri ci a spune ceva despre lucrurirdquo (Coşeriu Limbajul poetic icircn Coşeriu 1994 146)

Trecacircnd icircn planul limbii corespunzător semnificaţiei observăm o serie de funcţii precum subiect instrument plural agentiv care diferă atacirct de funcţiile de la nivelul desemnării cacirct şi de cele de la nivelul textului Faptul că acestea nu coincid cu funcţia de reprezentare se poate proba prin aceea că există limbi care de exemplu nu au categoria gramatica-lă de subiect Prin urmare aceste funcţii de la nivel idiomatic nu sunt funcţii general logice sau extralingvistice ci funcţii specifice limbilor particulare

23 Funcţiile textuale icircnsă nu coincid cu funcţiile frazale pentru că aceeaşi propoziţie dintr-o limbă poate icircndeplini funcţii textuale dife-rite De exemplu funcţiile textuale exclamaţie sau interogaţie pot avea funcţii secundare precum reproş apreciere ordin aluzie etc Iată un exemplu de aluzie construit icircn textul publicitar prin intermediul inte-rogaţiei

bdquoTe-ai gacircndit vreodată că poate fi confortul şi mai confortabil Atunci noi credem că ar trebui să conduci noua generaţie Hundai i-30 Eşti pregătit pentru Hundairdquo (aluzie la calitatea nesperată de client pe care o poate avea un autoturism)

231 Putem recunoaşte o asemănare icircntre conceptul de funcţie tex-tuală din viziunea lui Coşeriu şi teoria actelor de vorbire a lui Austin pe care a preluat-o apoi Searle Actul bdquoperformativrdquo implică la Austin trei activităţi complementare realizarea unui act bdquolocuţionarrdquo (producerea unui şir de sunete icircntr-o anumită limbă) a unui act bdquoilocuţionarrdquo (pro-ducerea unui enunţ icircnzestrat cu o anumită bdquoforţărdquo conferită prin icircnsuşi actul vorbirii) şi icircndeplinirea unui act bdquoperlocuţionarrdquo (care depăşeşte cadrul lingvistic strict icircn sensul că are loc declanşarea unor efecte icircn situaţia de comunicare cu ajutorul vorbirii)7 La acest nivel ilocuţio-nar putem identifica funcţiile textuale pe care Coşeriu le clasifică icircn funcţii textuale implicite (date pe baza presupoziţiilor textuale) cum ar fi respingere acceptare aluzie afirmaţie exemplu imputare replică con-statare ironie opinie presupunere răspuns etc şi funcţii textuale explicite (independente de presupoziţiile textuale) ca instrucţiune invitaţie icircn-

134 R O M Acirc N Ădemn informaţie rugăminte explicaţie sfat promisiune ordin rectificare obiecţie lămurire salut provocare indicare avertisment precizare etc Criteriul fundamental de caracterizare tipologică a textelor este dis-tincţia icircntre funcţii textuale dialogice (icircntrebare răspuns) şi funcţii tex-tuale nondialogice (Coseriu 2007 330) care pot sta la baza identificării altor tipuri de funcţii

232 Din perspectiva dimensiunii ilocuţionare a discursului publicitar aceste funcţii textuale se remarcă prin cooperarea dintre latura descrip-tiv-informativă şi latura argumentativă care contribuie la constituirea caracterului info-persuasiv al comunicării publicitare De aceea actele ilocuţionare icircn publicitate au icircn vedere contactarea şi captarea atenţiei destinatarului deci centrarea asupra funcţiei de apel a limbajului prin-tr-o comunicare pe de o parte de tip constatativ (semnalarea apariţiei unui produs prezentarea calităţilor lui a avantajelor de a-l folosi) iar pe de altă parte de tip indirect implicit (cu referire la dorinţa de a avea produsul) Cel care deţine poziţia privilegiată icircn acest tip de comunicare este destinatarul icircntrucacirct discursul este adaptat tipului de consumator preferinţelor şi motivaţiilor lui Pentru J-M Adam şi M Bonhomme co-municarea cu receptorul se realizează printr-o serie de tactici persuasive sau acte ilocuţionare cum sunt actele de salut actele directoare actele inte-rogative actele enigmatice (Adam amp Bonhomme 2005 66-68)

233 La nivelul funcţiilor textuale discursul publicitar ca şi discursul politic se remarcă prin anumite trăsături care l-ar putea delimita icircn ca-drul textelor practice Funcţii precum bdquoinsinuareardquo bdquofalsificarea intenţi-onată a lucrurilorrdquo bdquoascunderea gacircndiriirdquo (Coşeriu 2002 24) eufemi-zarea8 aflate sub semnul eficacităţii persuasive icircl plasează pe destinatar fie icircn imposibilitatea de a verifica validitatea mesajului fie de a-i da o interpretare naivă Rezultatul obţinut prin seducţia de ordin discursiv este manipularea destinatarului care este determinat bdquosă acţioneze icircntr-un anumit mod sau să adopte o anumită atitudinerdquo (loc cit)234 Iată un exemplu de bdquoascundere a gacircndiriirdquo prin folosirea unei sche-me argumentativeNoul Revitalift Total Repair 10 de la LrsquoOreacuteal Paris este o revoluţie Pri-ma cremă completă de refacere a pielii de la LrsquoOreacuteal Riduri Tonuri ale pielii Fermitate decolteu Repară cele zece semne ale icircmbătracircnirii

c o ş e r i a n a 135

printr-un singur gest Zece probleme o soluţie noul Total Repair 10 de la LrsquoOreacutealAcest tip de strategie bazată pe procedeul acumulării alcătuieşte un dis-curs persuasiv tipic ce icircnscrie sugestii legate de valorile cele mai racircvnite cum ar fi tinereţea frumuseţea vitalitatea Icircn acest exemplu de spot publicitar televizat discursul este construit cu ajutorul sincretismului codurilor semiotice (text imagine muzică) şi al interacţiunii discur-sive 24 Nivelul funcţiilor textuale indică individualizarea textului publicitar faţă de texte ştiinţifice sau literare şi chiar faţă de alte texte practice Cel mai important rol al acestora icircnsă este acela de a contribui la conturarea sensului icircntrucacirct unităţile textuale sunt unităţi de sens Sensul ia naştere icircn texte prin conjugarea desemnării cu semnificaţia după cum sintetizează E Coşeriu icircn schema

sensuarr

semnificaţie + desemnareuarruarruarruarruarr

semne lingvistice (Coseriu 2007 153)Aceste elemente constituie ceea ce Coşeriu numeşte bdquodublă relaţie se-mioticărdquo (op cit p 155) mai icircntacirci icircn cadrul primei relaţii semiotice prin semnele lingvistice se semnifică şi se desemnează ceva anume iar acest lucru poate fi icircnţeles de toţi utilizatorii şi apoi la nivelul celei de-a doua relaţii semiotice procesul de interpretare a semnificaţiei şi desemnării conduce la icircnţelegerea sensului din texte discursuri Dacă ne referim la discursul publicitar vom spune că am ajuns la primul ni-vel al relaţiilor semiotice atunci cacircnd reuşim să reconstituim verbal as-pectele obiective ale discursului cum ar fi succesiunea de imagini tex-tul propriu-zis efectele cromatice etc Icircnsă numai atunci cacircnd suntem capabili să interpretăm sensul profund al unui spot publicitar putem spune că suntem la cel de-al doilea nivel al relaţiilor semiotice Pentru a atinge acest nivel semiotic superior este necesară icircnţelegerea funcţiilor textuale adică multitudinea relaţiilor pe care le icircndeplineşte semnul icircn discurs

136 R O M Acirc N Ă2 Conceptul de semnificat este discutat de Coşeriu icircn di-ferite lucrări cum ar fi Linguistica del texto (2007 177-179) Omul şi limbajul său (2009 46-48) Istoria filozofiei limbajului De la icircnceputuri pacircnă la Rousseau (2011 391) Un studiu lămuritor asupra problematicii semnificatului din teoria coşeriană alcătuieşte Cristinel Munteanu icircn articolul Cacircteva precizări referitoare la conceptul de laquosem-nificatraquo icircn viziunea lui Eugeniu Coşeriu (2011)3 Coşeriu precizează că Aristotel vorbeşte de toate cele trei determinări ulterioare ale logosului semantic icircnsă dat fiind faptul că Stagiritul prezintă icircn detaliu doar logosul apofantic istoria filozofiei a avut multă vreme tendinţa de a reduce icircnţelegerea limbajului doar la acest nivel al apo-fanticului De asemenea au existat curente care au redus limbajul ca ansamblu fie la logosul pragmatic fie la logosul poetic (vezi Coşeriu 2011 133-137)4 Icircn acord cu afirmaţia lui Heidegger ndash limbajul este casa fi-inţei ndash E Coşeriu afirmă că bdquoLimbajul este icircn mod sigur fundamental pentru icircnţelegerea umanităţii omului mai mult este funcţia prin excelenţă a umanităţii (a lui laquoa fi omraquo) dar este doar prima treaptă a umanului şi doar icircn-lesneşte trepte ulterioare cu care totuşi nu se identificărdquo (Coşeriu 2009 159)5 Termenul discurs din viziunea coşeriană face referire la aspectul procesual iar termenul text are icircn vedere produ-sul activităţii de vorbire Acestea sunt abordate simultan icircn cadrul lingvisticii integrale nefiind considerate com-ponente icircn mod real distincte ale vorbirii icircntrucacirct expri-mă doar puncte de vedere diferite din care este privită ac-tivitatea de vorbire (vezi Coşeriu Competenţa lingvistică icircn Coşeriu 2009 305-307)6 Vezi Coşeriu Determinare şi cadru icircn Coşeriu 2009 229 şi Coseriu 2007 136-1377 Cele trei tipuri de acte vor fi numite de Jean-Michel Adam după Austin bdquodimensiune enunţiativărdquo bdquopoten-ţialitate argumentativărdquo şi bdquo valoare ilocuţionarărdquo (Adam 2008 123)8 Icircn studiul amplu asupra eufemismului intitulat Eufemis-mul subversiv de legitimare Stelian Dumistrăcel prezintă forme de utilizare a acestuia icircn cadrul limbajului politic juridico-administrativ şi publicitar forme care devin modalităţi bdquode influenţare a receptorului icircn special prin mass-media spre o anumită atitudinerdquo (Dumistrăcel 2011 238)

Note

c o ş e r i a n a 137

Adam 2008 Jean-Michel Adam Lingvistica textuală In-troducere icircn analiza textuală a discursurilor traducere de Corina Iftimia prefaţă de Rodica Nagy Institutul Euro-pean IaşiAdam amp Bonhomme 2005 Jean-Michel Adam Marc Bonhomme Argumentarea publicitară Retorica elogiului şi a persuasiunii traducere de Mihai-Eugen Avădanei prefaţă de Camelia Grădinaru Editura Institutului Euro-pean Iaşi 2005 Brune 1996 Franccedilois Brune Fericirea ca obligaţie Psiho-logia şi sociologia publicităţii traducere din limba franceză şi prefaţă de Costin Popescu Editura Trei BucureştiCoşeriu 1994 Eugeniu Coşeriu Prelegeri şi conferinţe Supliment al publicaţiei bdquoAnuar de lingvistică şi istorie literarărdquo T XXXIII 1992-1993 Seria A LingvisticăCoşeriu 2002 Eugeniu Coşeriu Limbaj şi politică icircn vol Identitatea limbii şi literaturii romacircne icircn perspectiva globalizării (editat de Ofelia Ichim amp Florin-Teodor Ola-riu) Editura Trinitas Iaşi p 17-40Coseriu 2007 Eugenio Coseriu Linguumliacutestica del texto Introduccioacuten a la hermeneacuteutica del sentido Edicioacuten ano-tacioacuten y estudio previo de Oacutescar Loureda Lamas Madrid ArcoLibros SLCoşeriu 2009 Eugeniu Coşeriu Omul şi limbajul său Studii de filozofie a limbajului teorie a limbii şi lingvistică generală Antologie argument şi note de Dorel Facircnaru Editura Universităţii bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iaşi Coşeriu 2011 Eugeniu Coşeriu Istoria filozofiei limbajului de la icircnceputuri pacircnă la Rousseau Ediţie nouă augmentată de Joumlrn Albrecht cu o remarcă preliminară de Juumlnger Tra-bant versiune romacircnească şi indice de Eugen Munteanu şi Mădălina Ungureanu Editura Humanitas BucureştiDumistrăcel 2011 Stelian Dumistrăcel Eufemismul sub-versiv de legitimare icircn Lexic romacircnesc Cuvinte metafore expresii Casa Editorială Demiurg Plus IaşiMunteanu 2011 Cristinel Munteanu Cacircteva precizări referitoare la conceptul de laquosemnificatraquo icircn viziunea lui Eu-geniu Coşeriu icircn bdquoLexic comun Lexic specializatrdquo fasci-cula XXIV anul IV nr 1(5) 2011 p 145-152

Bibliografie

138 R O M Acirc N Ă

Valerica Draica Dumitru Draica60 de ani de la ultima reformă ortografică icircn limba romacircnă (1953-2013)

DD ndash conferenţiar universitar doctor

Universitatea din Oradea Arie de preocupări

științifice lingvistică generală dialectologie ortografie romacircnească

Academia Romacircnă icircncă de la icircnfiinţarea ei a adus icircn discuţie bdquoproblema noii ortografii care să fie nu numai o nouă ortografie ci şi una nouă icircn sens strictrdquo1

Astfel icircn iulie 1948 Alexandru Graur şi Iorgu Iordan după ce depuseseră la Academie un prim proiect de modificare a ortografiei au prezentat icircn secţia a VI-a (Ştiinţa limbii litera-tură şi artă) o Expunere de motive la proiectul de modificare a ortografiei icircn care deşi cei doi susţineau principiul fonetic icircncă din perioada interbelică au fost destul de echilibraţi icircn pri-vinţa implicației fonetice a ortografiei noastre

Icircn anul 1949 Academia RPR a publicat Or-tografia limbii romacircne Proiect unde pe baza a 32 de reguli se fixa icircn scris limba literară

Icircn sesiunea ştiinţifică din martie 1951 era re-adusă icircn discuţie problema ortografiei iar se-siunea lărgită a secţiei a VI-a din iulie 1951 a avut icircn vedere nu numai o ortografie bdquojustărdquo a limbii romacircne ci şi necesitatea fixării unei ter-minologii tehnice unitare şi predarea limbii ro-macircne icircn şcolile de toate gradele S-a alcătuit o comisie care trebuia să se ocupe de ortografie iar pe baza proiectelor ortografice elaborate de Alexandru Graur şi Emil Petrovici şi publicate icircn revista bdquoCum vorbimrdquo din iulie-august 1951 comisia a alcătuit un nou proiect publicat icircn

VD ndash lector universitar doctor Universitatea

din Oradea Domeniu de interes istoria

limbii romacircne sociolingvistică

l i m b a r o m acirc n ă a z i 139

revista bdquoContemporanulrdquo din 20 iunie 1952 spre a fi supus atenţiei pu-blicului larg

Icircn şedinţa din 6 februarie 1953 consiliul ştiinţific al Institutului de Lingvistică din Bucureşti pe baza proiectelor icircntocmite de Graur şi Petrovici dar şi pe baza proiectului Comisiei academice a definitivat noile norme ortografice urmacircnd ca Institutul de Lingvistică să cuprin-dă aceste norme icircntr-un Icircndreptar ortografic şi să alcătuiască şi un Dic-ţionar ortografic Noile norme ortografice au fost aprobate de prezidiul Academiei care ceruse Consiliului de Miniştri să le legifereze

Astfel icircn septembrie 1953 Consiliul de Miniştri al RPR a adop-tat o hotăracircre2 (Hotăracircrea pentru aprobarea noilor norme ortografice nr 3135 din 16 septembrie 1953 semnată de Gh Gheorghiu-Dej şi Petre Costache director general al treburilor Consiliului de Miniştri) pentru aprobarea acestor norme ortografice ale limbii romacircne elabo-rate de Academia RPR aplicate prin HCM icircncepacircnd cu 1 aprilie 1954 (pentru icircnvăţămacircnt icircncepacircnd cu anul şcolar 1955-1956) valabi-le şi astăzi cu excepţia scrierii cuvintelor romacircn şi Romacircnia cu icirc din a normele conţineau 16 puncte iar primul punct era următorul

1 Se suprimă litera acirc icircnlocuindu-se peste tot cu icirc (micircnă micircine cicircnd gicircnd romicircn Romicircnia)3

Era pentru prima dată cacircnd această normă devenea oficială şi pentru prima oară de cacircnd se folosea alfabetul latin icircn scrierea limbii romacircne se renunţa la folosirea a două litere pentru notarea aceluiaşi fonem

O atitudine interesantă icircn rezolvarea problemei lui icirc ndash acirc a avut Sextil Puşcariu care după ce icircn 1904 contestase cu vehemenţă etimologis-mul Academiei Romacircne la discuţiile din 1926 cu Ovid Densusianu a trebuit să ajungă la o convenţie cu acesta pentru a se renunţa la acirc şi s intervocalic

Iată şi celelalte normendash se icircnlocuieşte apostroful cu linioara pentru a se marca rostirea icircm-preună a două sau mai multe cuvinte (s-a dus m-a văzut v-a scris nu-s dusu-s-a icircntr-o zi) ndash se suprimă -u final dispărut din rostire (ochi unghi unchi cui mai voi tai roi)

140 R O M Acirc N Ăndash după literele ş j icircn rădăcina cuvintelor se scriu literele -i -e -a nu -icirc -ă -ea (şir jilţ şed jelui şase jar) iar icircn afară de rădăcina cuvintelor icircn terminaţii şi sufixe se scriu literele -icirc -ă -ea pentru a păstra identitatea imaginii grafice a terminaţiilor şi sufixelor (uşă icircngraşă grijă coajă icircnfă-ţişări angajări furişează angajează greşeală oblojeală orăşean clujean)ndash după consoane (afară de ch gh) nu se va scrie -ia ci -ea (deal meargă lunea marţea ceas ceai geam)ndash după consoane labiale (p b f v m) acolo unde de obicei alternea-ză cu -ie se va scrie -ia (biată-biete piatră-pietre viaţă-vieţi amiază-amiezi)ndash se scrie diftongul -ia după consoană şi icircn pronume (aceştia atacircţia)ndash după ch gh se scrie -ea cacircnd alternează cu -e (cheamă ndash chem icircn-gheaţă ndash icircngheţ) şi se scrie -ia cacircnd nu există forme alternante (chiar ghiaur)ndash la icircnceput de cuvacircnt şi după vocală se scrie ia- cacircnd alternează cu ie- (iarnă-ierni femeia-femeie baia-baie) şi -ea cacircnd alternează cu -e (ideea-idee creează-creez epopeea-epopee)ndash după vocala i- nu se va scrie -ia sau -ea ci -a (via viaţa piaţa familia)ndash la icircnceput de cuvacircnt şi după vocală se scrie diftongul ie- (ied ieftin ieşire femeie voie creion)ndash după consoane unde se pronunţă diftongul -ie nu se va scrie -e ci -ie (fier pier miel)ndash icircnainte de b d g v nu se scrie s- ci z- aşa cum se pronunţă (zbor zdruncina zgomot izvor)ndash prefixul des- se va scrie dez- icircnainte de vocală şi de b d g l m n r v (dezarma dezobişnui dezumfla dezbina dezdoi dezgustat dezlega dez-membra deznoda dezrobi dezvoltare)ndash sufixul -eţe se va scrie cu -e la sfacircrşit (frumuseţe blacircndeţe bineţe)ndash după litera ş- a particulei de la sfacircrşitul pronumelor şi adverbelor se va scrie -i (acelaşi aceeaşi icircnsuşi totuşi iarăşi)ndash se suprimă consoanele duble (casă masă rasă) ele sunt posibile numai la icircntacirclnirea lui n a prefixului icircn- cu n- iniţial al rădăcinii urmă-toare (icircnnoda icircnnopta icircnnegura icircnnora)

l i m b a r o m acirc n ă a z i 141

ndash se scriu cu litere mici numele popoarelor lunile anului zilele săptă-macircnii punctele cardinale (romacircn rus august mai luni joi est vest)ndash se va scrie b nu v icircn lunile anului (februarie septembrie octombrie noiembrie decembrie)

Icircnlocuirea lui sunt cu sicircnt nu era prevăzută icircn niciuna dintre cele 16 norme ortografice din 1953 (ortografierea cu u a formelor verbului a fi a fost pusă pe seama lui Titu Maiorescu)

Se icircncheia astfel o etapă din istoria scrierii romacircneşti se punea capăt bdquohaosului ortograficrdquo prin noua ortografie ce era bazată pe limba na-ţională unică a icircntregului popor Fonetismul a avut cacircştig de cauză icircn lupta cu etimologismul s-a bucurat de victoria deplină

bdquoTrecerea de la etimologismul dominant icircn sistemele create de primii ortografişti la sfacircrşitul secolului al XVIII-lea spre acest fonetism constituie capitolul cel mai pasionant al furtunoasei istorii a ortografi-ei romacircneştirdquo4

Icircn anul 1953 Academia Romacircnă a realizat o nouă simplificare şi clarifi-care a ortografiei romacircneşti cu o importantă completare icircn 1965 cacircnd este normată tot de Academie folosirea literei acirc icircn familia cuvacircntu-lui romacircn regulă dorită de publicul larg şi justificată pe deplin ţinacircnd seama de tradiţia circulaţiei internaţionale a numelui ţării noastre cu această grafie

Importanţa ortografiei din 1953 nu stă atacirct icircn icircnseşi modificările făcute ortografiei din 1932 icircn direcţia clarificării şi simplificării ci icircn faptul că prin mijloace administrative ortografia a fost explicată şi icircnsuşită prin şcoală şi respectată de toţi cei care scriau public Folosirea de că-tre toţi vorbitorii limbii romacircne a unuia şi aceluiaşi sistem ortografic este una dintre condiţiile de bază ale unei culturi majore

Momentul 1953 a icircnsemnat simplificarea şi precizarea pe baze ştiin-ţifice a normelor ortografice propuse şi argumentate de către filologi Cele două proiecte prezentate de Emil Petrovici şi Alexandru Graur nu au fost adoptate S-au preluat din ele şi din discuţiile publice de atunci ori din soluţiile mai vechi de la 1932 acele elemente care să simplifice scrierea şi să dea ortografiei romacircneşti o bază cacirct mai logică o concordanţă cacirct mai mare cu modelul de rostire literară Mai mult

142 R O M Acirc N Ăaceastă direcţie poate fi urmărită nu doar de la 1932 sau de la 1904 dar şi de la 1881 şi chiar mai icircnainte

După reforma impusă icircn 1953 apare o cerere de revizuire a orto-grafiei publicată de Mihai Carp5 icircn bdquoViaţa romacircneascărdquo icircn 1962 şi 1963 care remarca printre altele că bdquos-ar putea lăsa mai libere pre-vederile prea preciserdquo susţinacircnd icircn special generalizarea scrierii cu s icircn cacirct mai multe grupe consonantice deoarece bdquonu trebuie să legiferăm icircmpotriva spiritului limbiirdquo

Academia Romacircnă trebuia să dea un răspuns să se păstreze ceea ce s-a făcut bine icircn 1953 dar să se corecteze ceea ce nu este icircn firea limbii propunacircnd icircndreptări ale ortografiei limbii romacircne pentru eliminarea unor exagerări impuse atunci De fapt icircn anul 1953 ortografia a fost parţial modificată icircn plin regim comunist amintim doar scrierea cu literă mică şi nu cu majusculă a unor termeni biblici Dumnezeu Cră-ciun Paşti

Institutul de Lingvistică din Bucureşti a realizat o serie de lucrări icircn sprijinul tuturor celor interesaţi de fenomenul lingvistic romacircnesc icircn general şi de corectitudinea limbii romacircne icircn special dintre care amintim

ndash Dicţionar ortoepic 1956

ndash Tratat şi dicţionar de ortografie ortoepie şi punctuaţie (pregătit icircncă din 1958) dar care va apărea cu titlul Icircndreptar ortografic ortoepic şi de punctuaţie 1960 (el va aduna la un loc normele din Mic dicţionar ortografic 1954 ediţia a II-a Dicţionar ortoepic din 1956 şi Icircndreptar de punctuaţie din acelaşi an 1956)

Icircn broşura Mic dicţionar ortografic apărut la Editura Academiei Repu-blicii Populare Romacircne ediţia I 1953 şi ediţia a II-a 1954 s-au tipărit nişte Reguli de ortografie şi un Index de cuvinte alcătuite de către Insti-tutul de Lingvistică din Bucureşti aceste reguli punacircndu-se icircn aplicare atacirct icircn icircnvăţămacircnt cacirct şi icircn celelalte institute şi instituţii icircntacircmpinacircnd mari greutăţi pretutindeni Icircn fruntea broşurii se publica Hotăracircrea Consiliului de Miniştri nr 3135 din 16 septembrie 1953 prin care erau aprobate noile norme ortografice ale limbii romacircne elaborate de Academia Republicii Populare Romacircne şi considerate ca făcacircnd

l i m b a r o m acirc n ă a z i 143

parte integrantă din icircnsăşi această hotăracircre Broşura icircnsă cuprindea nu numai acele norme elaborate de Academie ci şi mult mai multe alte reguli de ortografie care erau opera Institutului de Lingvistică din Bucureşti Normele Academiei constau din cele 16 puncte icircn care se dădeau directive precise pentru icircntocmirea ortografiei limbii romacircne icircnsă Institutul de Lingvistică nu numai că nu a respectat acele norme şi nu a urmat directivele date de ele dar le-a şi icircncălcat

Astfel la punctul 2 al Normelor se preciza bdquoSe icircnlocuieşte apostro-ful cu linioara pentru a marca rostirea icircmpreună a două sau mai mul-te cuvinterdquo (s-a dus m-a văzut v-a scris dusu-s-a icircntr-o zi) pe cacircnd paragraful 175 din Regulile Institutului de Lingvistică nu numai că au păstrat apostroful dar au şi icircngreunat icircntrebuinţarea lui hotăracircnd bdquoApostroful marchează absenţa accidentală icircn rostire a unor suneterdquo

Regulile Institutului au tratat şi alte probleme care nu făceau parte din ortografie cum ar fi Despărţirea cuvintelor icircn silabe ndash Abrevierile ndash Punc-tuaţia ridicacircnd icircn acest mod numărul regulilor de la cele 16 puncte din Norme la nu mai puţin de 1796

Mihai Carp aprecia icircn cele trei părţi ale articolului său din decem-brie 1962 (Privire generală Alternanţa s ndash z icircn ortografia romacircnă şi Ce este şi cum trebuie stabilită ortografia) că multe dintre reguli se contrazic de la un paragraf la altul concluzionacircnd că ortografia Institutului de Lingvistică din Bucureşti nu corespundea limbii romacircne literare şi că ea nu putea fi aplicată din cauza exagerărilor greşelilor contrazicerilor prezente la tot pasul

De altfel Mihai Carp va continua articolul Să revizuim ortografia7 cu alte trei părţi (Observaţii şi propuneri Cea mai nouă ediţie a ortografi-ei şi Proiectul nostru) unde va continua să facă o serie de observaţii şi propuneri pentru un nou proiect de ortografie Observaţiile sale amendate sau completate prin discuţii le considera absolut necesare icircn vederea icircntocmirii unui nou proiect ortografic

Nici cea de-a treia ediţie a lucrării despre ortografie publicată de Insti-tutul de Lingvistică la un loc cu ortoepia Icircndreptări ortografice ortoe-pice şi de punctuaţie nu va scăpa criticilor severe ale lui Mihai Carp care considera că şi noua ediţie cea din 1960 a menţinut erorile din prima ediţie adăugacircnd altele Criticile sale porneau chiar de la titlul lucrării

144 R O M Acirc N Ăarătacircndu-se nedumerit că se pune pe primul loc ortografia şi apoi orto-epia icircntrucacirct se considera că ortografia este transpunerea prin semne grafice a ortoepiei M Carp va propune un nou Proiect de ortografie alcătuit pe baza mai multor lucrări de specialitate icircn care avea icircn vede-re literele vocalele şi diftongii consoanele numele proprii scrierea cu majuscule alăturarea şi despărţirea cuvintelor (a se vedea paginile 76-80 din articolul amintit mai sus)

Observaţiilor şi criticilor lui Mihai Carp referitoare la ortografia romacirc-nească le va răspunde Dimitrie Macrea8 care considera articolul lui M Carp o icircncercare de a discredita ortografia romacircnească şi de a propu-ne icircnlocuirea ei printr-un sistem subiectiv şi haotic lipsit de orice valoare teoretică şi practică

Spiritul icircn care M Carp discuta despre ortografia din 1953 aprecierile şi concluziile pe care le formulase nu făceau din intervenţia sa bdquoo con-tribuţie pozitivă ci o polemică lipsită de nivelul cuvenit unei discuţii ştiinţificerdquo aprecia icircn continuare Dimitrie Macrea9 Mai icircntacirci Macrea era intrigat de faptul că Mihai Carp considera ortografia din 1953 cuprinsă icircn lucrarea Mic dicţionar ortografic o operă exclusivă a Insti-tutului de Lingvistică din Bucureşti socotind necesar să aducă unele precizări asupra ortografiei noastre elaborate icircn 1953

D Macrea mai ţinea să menţioneze că Academia Romacircnă a fost preo-cupată de icircmbunătăţirea normelor şi regulilor scrierii limbii romacircne iar ortografia din 1953 este şi opera Secţiei de limbă şi literatură a Aca-demiei şi a unui mare număr de lingvişti şi oameni de cultură din toate centrele universitare şi din toate regiunile ţării

Era aceasta prima lucrare lingvistică prin care se realizase o ortografie unitară şi ştiinţifică a limbii romacircne care icircmbina icircn mod consecvent principiul fonetic cu cel silabic şi morfologic rezolvacircnd cu succes in-consecvenţele şi fluctuaţiile reformelor ortografice din anii 1904 şi 1932 şi icircmpotriva cărora nu s-au ridicat obiecţiuni esenţiale nici icircn presă şi nici icircn revistele de specialitate

Icircn continuarea articolului său D Macrea nu este de acord cu observa-ţiile pe care le ridică M Carp una referitoare la alcătuirea mai icircntacirci a Icircndreptarului ortografic şi abia după aceea a celui ortoepic icircncălcacircn-du-se icircn acest mod principiul fundamental al ortografiei fonetice alta

l i m b a r o m acirc n ă a z i 145

referitoare la faptul că Micul dicţionar ortografic tratează probleme ca despărţirea cuvintelor icircn silabe abrevierile punctuaţia care nu fac par-te din ortografie şi o altă obiecţie ce are icircn vedere numărul prea mare de reguli din dicţionar icircnsă dacă Micul dicţionar cuprinde multe re-guli şi are un bogat index de cuvinte aceasta este icircn avantajul celor care scriu

După ce a icircncercat discreditarea ortografiei Academiei M Carp pro-punea bdquoun nou proiect de ortografierdquo icircnsă icircn opinia lui D Macrea el se situa pe o poziţia eronată fiindcă icircn 1904 ortografia romacircnească a fost elaborată pe baza principiului fonetic unanim şi definitiv admis şi acum nu mai putea fi vorba de o bdquonouărdquo ortografie icircn scrierea limbii romacircne ci doar de eventuale modificări şi precizări

Ortografiile din 1932 şi 1953 nu au fost bdquonoirdquo icircn ceea ce priveşte prin-cipiile de bază ci doar prin completările şi icircmbunătăţirile pe care le-au adus datorită practicii şi icircmbinării principiului fonetic cu cel silabic şi cu cel morfologic Şi totuşi D Macrea vedea şi părţile bune ale bdquopro-iectului Carprdquondash scrierea cu unul doi şi trei i la final (codri prietenii copiii)ndash scrierea prefixului icircn- urmat de labiale ca icircm- (icircmpăduri icircmbina icircm-brăca)ndash scrierea cu iniţială majusculă a numelor proprii bdquoicircn generalrdquo icircntr-un fel sau altul

Regulile formulate de M Carp au rămas naive inconsistente şi ambi-gue el icircnsuşi şi-a dat seama de caracterul precar al regulilor pe care le-a propus renunţacircnd la combativitatea anterioară devenind mai modest

Cei care icircn 1953 au stabilit normele ortografice ale limbii romacircne au fost nume care nu pot fi ignorate icircn istoria lingvisticii noastre ei au icircncercat simplificarea scrierii romacircneşti adoptacircnd icircn linii generale sistemul ortografic ce se baza dominant pe principiul fonetic dar şi pe principiul structural-semantic şi pe cel etimologic Ortografia din 1953 (de altfel după normele ei s-a făcut trecerea scrierii limbii ro-macircne de la caracterele chirilice la alfabetul latin icircn Republica Mol-dova după 1990) a avut şi ea destule puncte ce au trebuit rediscutate de către specialişti totuşi ea s-a dovedit a fi mai simplă decacirct reforma

146 R O M Acirc N Ă

1 I Iordan Limba romacircnă contemporană p 2182 Mic dicţionar ortografic p 5-93 Mic dicţionar p 74 Flora Şuteu Prefaţă la Ortografia limbii romacircne Cerce-tare bibliografică p XVII5 Academia Romacircnă Anale LII 1931-1932 p 816 Apud Mihai Carp Să revizuim ortografia icircn bdquoViaţa ro-macircneascărdquo an IV nr 12 dec 1962 p 127-1367 Ibidem nr 1 ian 1963 p 71-808 D Macrea Ortografia actuală a limbii romacircne icircn Cerce-tări de lingvistică an VIII nr 2 1963 p 315-323 9 Ibidem p 315

1 Academia Romacircnă (1931-1931) Anale LII2 apud M Carp (1963) Să revizuim ortografia Icircn bdquoViaţa romacircneascărdquo an IV nr 12 dec 1962 şi nr 1 ian 3 D Draica (2006) Ortografia romacircnească Trecut şi pre-zent Editura Universităţii Oradea4 D Draica (2010) Contribuţii la istoria ortografiei romacirc-neşti Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca5 I Iordan (1956) Limba romacircnă contemporană ediţia a doua Bucureşti6 D Macrea (1963) Ortografia actuală a limbii romacircne Icircn Cercetări de lingvistică an VIII nr 27 Mic dicţionar ortografic (1954) ediţia a doua Bucu-reşti8 F Şuteu (1986) Prefaţă la Ortografia limbii romacircne Cercetare bibliografică Editura Ştiinţifică şi Enciclopedi-că Bucureşti

Note

Bibliografie

ortografică din 1932 avacircnd multe rădăcini icircn tradiţia scrisului romacirc-nesc

l i m b a r o m acirc n ă a z i 147

Ion CojaServici sau serviciuPe urmele doamnei Ileana Vulpescu

IC ndash lingvist publicist scriitor şi om politic

Conf univ la Facultatea de Litere Universitatea

Bucureşti Lucrări publicate Icircndreptarea icircndreptarului

otrografic ortoepic şi de punctuaţie Iaşi 2003 Unul

icircn limba romacircnă Bucureşti 2009 şa Semnează o serie

de romane şi piese de teatru

Am primit ndash a nu știu cacircta oară ndash un text al doamnei Ileana Vulpescu scris icircn urmă cu vreo doi ani al cărui subiect ar putea fi rezumat prin sintagma bdquobunul simț icircn folosirea cuvintelorrdquo Faptul că este mereu icircn circulație dovedește nu numai calitatea textului ci și calitatea internauților sensibili la semnalul dat de doam-na Ileana Vulpescu Un text pe cacirct de util pe atacirct de fermecător icircn cunoscutul stil al doam-nei Vulpescu autoarea celebrelor bdquoconversațiirdquo

La a nu știu cacircta icircntacirclnire cu acest text cedez totuși tentației de a face un comentariu pe marginea uneia dintre exactele observații ale distinsei colege Citez așadar punctul de ple-care a ceea ce urmează

bdquoAstfel poate n-o să mai auzim chiar și prin-tre persoanele care au absolvit Filologia ex-presii de genul laquocărţile care le-am cumpă-ratraquo laquom-am dus la serviciraquo Eu le tot spun cacircnd am ocazia că-s niște cuvinte icircn limba romacircnă ca viciu oficiu ospiciu serviciu etc care au această formă Nu zici laquom-am dus la oficiraquo nici laquoam fost la ospiciraquo nici laquomi-am luat un servici de masăraquordquo

Comentariul meu

Este ceva cu acest cuvacircnt folosit tot mai des cacircnd sub forma corectă serviciu cacircnd sub for-ma incriminată servici Cum este corect

148 R O M Acirc N ĂPutem spune că limba romacircnă ezită icircntre cele două forme ceea ce nu se icircntacircmplă la celelalte cuvinte din aceeași bdquoparadigmărdquo oficiu viciu ospiciu Am impresia că ne aflăm icircn fața unui fenomen destul de frecvent icircn limba romacircnă icircncă necercetat icircn toată complexitatea și anvergura sa Sunt multe neologisme din limba romacircnă de origine romanică venite probabil sub influența directă a culturii franceze dar nu și direct din limba franceză Cei care le-au introdus icircn limba romacircnă cunoșteau și pronunția din italiană a cuvintelor respective sau chiar cea originară din latină Cuvintele de mai sus bunăoară la care se mai pot adăuga auspiciu indiciu supliciu etc reproduc aceas-tă pronunție latinizantă

Unele neologisme romacircnești pornesc de la cuvinte latinești așa-numite imparisilabice care icircn cursul flexiunii se supuneau unei ușoare modi-ficări a rădăcinii (ope)ratio ndash rationis natio ndash nationis etc Cacircnd au icircn-cercat folosirea neologismului de care aveau nevoie romacircnii au apelat fie la o formă fie la alta Unii au spus operație alții au spus operațiune Unii nație alții națiune

Icircn mod normal trebuia ca limba să se fixeze pe una dintre forme iar pe cealaltă s-o abandoneze Ceea ce se pare nu prea stă icircn firea ro-macircnului care imparțial bdquoca tot romacircnulrdquo nu s-a icircndurat să se lepede de un cuvacircnt care apucase să fie rostit icircn graiul nostru Și icircn final a salvat ambele forme dar nu ca sinonime perfecte cum fuseseră la icircnce-put la primii autori care le-au folosit ci a introdus o nuanță semantică diferențiatorie ndash dacă mi se icircngăduie acest cuvacircnt pe care acum icircl fo-losesc prima oară nuanță semantică diferențiatorie (Opt silabe Nu prea este pe gustul limbii romacircne)

Astfel că icircn limba noastră o mulțime de neologisme ndash majoritatea cu circulație internațională ndash au ajuns să se adapteze spiritului lim-bii romacircne prin această scindare de sens icircntre stație și stațiune rație și rațiune porție și porțiune etc Așadar limba romacircnă dintr-un cuvacircnt icircmprumutat a făcut două Și a introdus o subtilă demarcație semantică la fiecare pereche de cuvinte

Am invocat spiritul limbii romacircne un concept de tot neștiințific adică greu de prins icircn reguli și formule dar din această pricină nu icircnseam-nă că nu este real adevărat acest spirit unic numit de unii autori mai

l i m b a r o m acirc n ă a z i 149

savanți geniu pe care icircl are fiecare limbă fiecare grai Nu e cazul să ne sfiim nici de al nostru grai și geniu

Soarta neologismelor icircn limba romacircnă este un subiect palpitant care pune limba romacircnă icircntr-o postură aparte Romacircna a prelucrat cuvin-tele icircmprumutate icircntr-o manieră cu totul bdquopersonalărdquo adaptacircndu-le la reguli și procedee străvechi

Vreau să zic că romacircnul s-a manifestat icircn același fel cu aceeași bdquoimparțialitaterdquo și cu alte ocazii bunăoară chiar de la bun icircnceput atunci cacircnd dacii noștri au icircnvățat latinește și s-au trezit că substantivul caput avea forma de plural capites de unde icircn romacircnă flexiunea cap ndash capete Dar nu toți dacii au luat nota zece la latină așa că unii mai icircndă-rătnici după modelul lup ndash lupi au zis cap ndash capi Și așa limba romacircnă s-a trezit cu două forme de plural capete și capi Ce era să facă

Norocul dintotdeauna al limbii romacircne a fost că este vorbită de oa-meni deștepți care știu că vorba romacircnească are bdquodouă icircnțelesurirdquo adică este polisemantică Cuvacircntul cap are icircn limba romacircnă ca și-n alte limbi o sumedenie de icircnțelesuri Pentru o parte dintre aceste icircnțelesuri s-a mers icircn continuare cu pluralul vechi etimologic ca-pete ndash balaur cu șapte capete iar pentru alte sensuri s-a recurs la plu-ralul nou analogic capi toți capii mafiei Cu timpul a mai apărut icircncă un plural capuri Ca plural al termenului geografic cap La fel a pățit-o și cot cu trei forme de plural diferențiate semantic cot coturi coate coți Sau corn ndash corni coarne cornuri Fiecare formă de plural cu sensul ei

Șmecheria asta este o găselniță a limbii romacircne este una dintre multele dovezi că oamenii care au modelat-o au fost deosebit de inventivi foc de isteți

Uneori icircnsă cele două forme de plural sunt perfect identice seman-tic chibrite și chibrituri Dar icircn spiritul limbii romacircne adică la nivelul idealității sale spre care tinde cele două forme de plural se deosebesc ca icircnțeles Cum e cazul diferenței dintre vise și visuri Noaptea ai vise iar cacircnd ești tacircnăr ai visuri Vezi și nivele ndash niveluri rapoarte ndash rapor-turi Partea senzațională ndash icircmi asum termenul ndash este că la un loc for-mele cu plural icircn -e au un sens mai concret decacirct cele cu pluralul icircn -uri Iar un sens și mai concret au formele de plural icircn -i elemenți ndash elemente

150 R O M Acirc N Ăcreieri ndash creiere Icircn mare masculinele sunt mai concrete decacirct feminine-le iar neutrele sunt și mai abstracte

O asemenea distincție abstract ndash concret operează foarte rar icircn gra-matică icircn morfologia unei limbi Limba romacircnă icirci bdquoobligărdquo de multe ori pe vorbitorii ei să facă această distincție Și nu toți vorbitorii limbii romacircne sunt icircn stare s-o facă să se ridice la nivelul pretențiilor limbii romacircne Pentru mulți dintre noi limba romacircnă este prea grea

Și cum să nu fie grea o limbă care la un moment dat te obligă să alegi nu icircntre două forme ci icircntre douăsprezece Da este corect spus douăsprezece o duzină

Doamna Vulpescu semnalează formula neglijentă greșită cartea care am citit-o Icircn ce constă greșeala Icircn lenea sau neputința de a gacircndi de a face efortul intelectual pretins de sintaxa limbii romacircne E vor-ba de efortul de a ține seama de rolul sintactic al cuvacircntului cartea icircn propoziția care urmează după pronumele care După mintea comodă a unora ar fi vorba mereu de funcția de subiect drept care vor zice cartea care am citit-o omul care i-ai dat tu bună ziua etc Corect cartea pe care am citit-o omul căruia i-ai dat tu bună ziua

Deci acest pronume care de legătură icircntre două propoziții poate avea formele la nominativ cartea care este pe masă la acuzativ cu prepoziție cartea pe care am citit-o la dativ cel căruia i-am dat o carte Lucrurile se complică al naibii de spectaculos atunci cacircnd acest care stă la genitiv situație icircn care va fi icircnsoțit de articolul posesiv sau genitival Din aceas-tă icircnsoțire rezultă cele douăsprezece forme sau combinații posibile icircn-tre care bietul romacircn trebuie s-o aleagă pe cea potrivită cartea al cărei cititor cartea ai cărei cititori cartea a cărei copertă cartea ale cărei coperți cititorul al cărui birou cititorul ai cărui ochelari cititorul a cărui carte cititorul ale cărui cărți cărțile a căror copertă (cititorii a căror carte) cărțile ale căror coperți (cititorii ale căror cărți) cărțile al căror cititor (cititorii al căror birou) cărțile ai căror cititori (cititorii ai căror părinți) Amețitoare paradigmă al cărei ai cărei a cărei ale cărei al cărui a cărui ai cărui ale cărui a căror al căror ai căror ale căror

Cacircnd am predat limba romacircnă la studenți străini mereu m-am mirat de cei care reușeau să deprindă această regulă Ce minte ageră vor fi avut icircnsă cei care au instituit aceste forme cu care ne chinuim noi icircn

l i m b a r o m acirc n ă a z i 151

zilele noastre Mi se pare evident că le-a mers mintea mult mai repede și mai bine decacirct nouă cei de azi

Regula de mai sus a funcționat și icircn limba latină dar a căpătat icircn limba romacircnă o complicație spectaculoasă prin invenția exclusiv romacircneas-că a articolului posesiv al a ai ale Icircn celelalte limbi romanice această regulă nu a rezistat era prea grea prea complicată Pentru dacii noștri acest exercițiu de inteligență nu a fost de nesurmontat Icircn limba pe care au modelat-o pornind de la latină nu le-a fost greu să aducă feno-menul respectiv la o regulă despre care spuneam că a fost abandonată de celelalte limbi romanice icircn beneficiul simplicității Pentru urmașii de azi ai dacilor se pune problema nouă ni se pare din cale afară de greu Așa cum dovedesc romacircnii mai ales cacircnd vorbesc icircn parlament

Revenim la perechea serviciu ndash servici Ținem seamă și de perechea indiciu ndash indice (cu schimbare de accent icircnsă) Se pare că asistăm la apariția unei noi serii de dublete ndash icircncă nu li s-a dat un nume specific ndash din categoria porție ndash porțiune nivele ndash niveluri Intră și verbele icircn acest joc Vezi deosebirea dintre icircnflori ndash icircnflora curăți ndash curăța adeverit ndash adevărat mă icircndoi ndash mă icircndoiesc etc

Așadar există vreo deosebire de sens icircntre serviciu și servici

Părerea mea este că noi vorbitorii limbii romacircne suntem pe cale să stabilim o asemenea deosebire Icircn seria respectivă cuvacircntul serviciu este folosit cu frecvența cea mai mare este cel mai polisemantic la el se resimte cel dintacirci posibilitatea și utilitatea unei mici diferențieri Deja se face prin anglismele office sau job Se zice de obicei femeie de servici dar la școală cineva elev sau profesor este de serviciu La volei unii ju-cători au un servici puternic dar nu aș zice că am un servici bun ci un serviciu bun Dar parcă aș zice mă duc zilnic la servici și sunt foarte mulțumit că am și eu un serviciu Este vreo deosebire Parcă

Icircn concluzie om trăi și om vedea

Pacircnă atunci să consemnăm că aceste probleme țin nu numai de co-rectitudine nu numai de specificul limbii romacircne dar și de excelența limbii romacircne sunt puțin discutate icircn manualele școlare nu sunt nici măcar la facultate predate sistematic Cel puțin la facultatea pe care am terminat-o eu

152 R O M Acirc N Ă

Cristinel MUNTEANUDespre expresia cai verzi pe pereţi (o icircncercare etimologică)

Motto Floare verde de albastru Mă doare un cal măiastru (Nichita Stănescu)

1 Mai icircntacirci cu privire la forma frazeologis-mului semnalăm icircnregistrarea oarecum gre-şită după părerea noastră icircn unele dicţio-nare a expresiei icircn cauză De pildă la Tiktin o descoperim icircn varianta bdquoa spune a făgădui etc cai (verzi) pe păreţi unglaubliche Din-ge Wunderdinge erzaumlhlen goldene Berge versprechen etcrdquo1 care apelează pentru ilus-trare la citate din Iacob Negruzzi Ion Ghica şi Vasile Alecsandri La ultimii doi scriitori sintagma cai verzi pe pereţi apare fără deter-minantul verde ceea ce explică paranteza lui Tiktin Probabil că lexicograful german a avut icircn vedere cele mai frecvente variante sub care a icircntacirclnit expresia dar chiar el notează puţin mai departe enunţul paremiologic bdquoCal verde şi Grec (Armean Sacircrb) cuminte (nu s-a vă-zut)rdquo2 deci nu avea sens să pună icircn paranteză adj verde Lazăr Şăineanu icircnregistrează doar structura nominală bdquocai verzi (pe pereţi) năs-cociri mincinoaserdquo plasacircnd icircnsă judicios adă-ugarea pe pereţi icircn paranteză

11 Din perspectiva identificării tiparului ori-ginar ni se pare firesc modul icircn care expresia este consemnată icircn MDA (vol I p 358)

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 153

bdquo(A visa sau a vedea a spune) cai verzi (pe pereţi) ndash (A-şi icircnchipui sau a spune) lucruri imposibile de necrezutrdquo Fiind vorba de o imagine vi-zuală forma iniţială trebuie să fi inclus fie verbul a vedea fie verbele a visa sau a(-şi) icircnchipui Apoi cu timpul se va fi icircntrebuinţat şi a spune ~ sau chiar a icircndruga cai verzi pe pereţi (prin contaminare pesemne cu a icircndruga verzi şi uscate după cum remarcă St Dumistrăcel)

12 Forma de bază de la care porneşte St Dumistrăcel şi sub care icircn-registrează expresia icircn dicţionarul său3 este a umbla după cai verzi pe pereţi Icircn opinia noastră şi aici avem de-a face cu o contaminare poate fi invocat frazeologismul a umbla după potcoave de cai morţi sau mai degrabă a umbla după cai morţi pentru a le lua potcoavele cu semni-ficaţie asemănătoare ce se va fi născut icircn icircmprejurarea icircn care fierul fiind scump pe vremuri o astfel de activitate (de bdquocolectare a fierului vechirdquo cum am zice astăzi) nu era lipsită de sens icircnsă era reprobabilă icircn ochii comunităţii rurale (care in genere nu era de acord nici cu bdquoprele-vareardquo pieilor de la caii morţi4) Avem unele rezerve icircn ceea ce priveşte ilustrarea variantei a umbla după cai verzi pe pereţi doar prin citate din Rebreanu şi Alecsandri După cum am dovedit icircn alt loc (şi chiar pe inventarul frazeologic din romanul Ion)5 Rebreanu nu utilizează uni-tăţile frazeologice adecvat iar Alecsandri este un spirit ludic care nu ezită să modifice sau să resemantizeze expresiile romacircneşti (sau să le scoată icircn evidenţă idiomaticitatea traducacircndu-le ad litteram icircn france-ză ndash bineicircnţeles prin intermediul Chiriţei)6

13 Ulterioară trebuie să fi fost adăugarea complementului circum-stanţial de loc pe pereţi modificare explicabilă prin necesităţile de rimă şi sau ritm care caracterizează foarte multe dintre expresiile şi pro-verbele noastre (dar nu numai ale noastre ndash fenomenul se icircntacirclneşte şi icircn alte culturi) Ioana Vintilă (icircntr-un studiu din 1963) a dovedit cu suficiente exemple cacirct de frecvent este procedeul rimării icircn frazeologie şi paremiologie şi cum transformă acesta forma cuvintelor de dragul apropierii fonetice7 (de pildă a fi slugă la dacircrlugă [icircn loc de dacircrloagă lsquomacircrţoagărsquo] Bucureşti Bucureşti punga scutureşti) sau chiar a formule-lor consacrate vrei nu vrei bea Grigore aghiazmă devine vrei nu vrei bea aghiazmă Andrei

Foarte prezentă este icircn astfel de cazuri rima imperfectă sau asonantă un motiv icircn plus pentru luarea icircn consideraţie a soluţiei lui Stelian Du-

154 R O M Acirc N Ămistrăcel după care icircn registrul vorbirii populare (sau măcar regio-nale) sintagma ar fi sunat icircn felul următor bdquocai verdz pe pereţ [sic]rdquo Asupra acestei adăugiri vom mai reveni pacircnă atunci amintim şi expre-siile imaginare a scrie a spune musca pe perete lsquoa spune lucruri fantasti-ce de necrezutrsquo şi de cacircnd se scria musca pe perete lsquode demult niciodatărsquo (cf MDA sv muscă) la P Ispirescu găsindu-se de fapt icircntr-un enunţ bimembru versificat cu rimă imperfectă bdquoDe cacircnd se scria musca pe părete Mai mincinos cine nu crederdquo (la icircnceputul basmului Tinereţe fără bătracircneţe) Icircn orice caz nu este acceptabilă ideea ce merge icircn sens invers şi anume că adj verzi a fost adăugat pentru a rima cu pereţi (cum lasă să se icircnţeleagă Tiktin)

2 Din perspectiva formei considerăm că lucrurile sunt destul de clare Ceea ce interesează cu adevărat icircn discuţie este sintagma (respectiv no-ţiunea de) laquocal verderaquo Chiar şi icircn eventualitatea icircn care structura re-spectivă provine dintr-un enunţ paremiologic de tipul Cine-a mai vă-zut cal verde şi grec sacircrb armean cuminte nu ajungem prea departe de vreme ce pentru icircntărire sau exagerare o noţiune absurdă este du-blată de o alta asemănătoare dar a cărei valabilitate poate fi confirmată (sau nu) icircn planul competenţei elocuţionale (sau al cunoaşterii bdquolucru-rilorrdquo) Pe un tipar identic şi cu acelaşi sens am icircntacirclnit formularea (icircn zona natală a Tecuciului) Ai (mai) văzut drac mort şi raţă icircnecată

21 Fără icircndoială Stelian Dumistrăcel are dreptate atunci cacircnd pla-sează icircn imaginar ivirea acestei formule Icircn ultimă instanţă aşa este Dar despre care imaginar este vorba Al romacircnilor Al altor popoa-re bdquoIcircntr-adevăr [spune Coşeriu] cunoaşterea lingvistică este de multe ori o cunoaştere metaforică o cunoaştere prin imagini care de altfel se orientează atacirct de des icircn aceeaşi direcţie icircncacirct ne face să ne gacircndim icircn mod serios la o anumită unitate universală a imaginaţiei umane dinco-lo de diferenţele lingvistice etnice sau culturalerdquo8 Icircnsă conform afir-maţiilor aceluiaşi savant prin poligeneză (sau universalii frazeologice) nu rezolvăm o problemă de etimologie

22 Pentru moment se conturează două posibilităţi de a stabili originea sintagmei cal verde (şi nu a expresiei icircn icircntregul ei romacirc-nească pe cacirct se pare) la racircndul lor acestea se pot desface icircn alte ipoteze de lucru cal verde este fie a) creaţie internă fie b) icircmpru-mut sau calc

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 155

221 Nimic nu ne icircmpiedică să admitem că romacircnii ar fi putut crea o atare expresie După Coşeriu dacă bdquoabsurdul poate fi gacircndit [atunci poate fi] şi exprimatrdquo9 (sau bdquolo absurdo es pensable y por tanto se pue-de expresarrdquo10) Ca logos semantikoacutes (icircn termenii lui Aristotel) limbajul poate exprima şi ceea ce nu există Este şi cazul icrelor verzi din expresia a umbla după icre verzi (amintită de St Dumistrăcel) sau al stelelor verzi (din consecutiva [icircţi dau una] de vezi stele verzi) Icircn principiu orice limbă ar trebui să aibă mijloacele pentru a desemna ideea de laquocal ver-deraquo Pe de altă parte e greu de crezut că la romacircni expresia a luat naşte-re de la reprezentările picturale ale unor cai verzi pe pereţii bisericilor sau ai unor peşteri (explicaţii plauzibile la alte popoare)

222 Icircn ceea ce priveşte ipoteza creaţiei bdquoexternerdquo ce ne-a parvenit prin calc sau icircmprumut aici trebuie făcută o distincţie icircntre α) influ-enţa pur lingvistică ndash icircn cazuri de bilingvism interferenţă lingvistică situaţie icircn care sintagma deja fixă cal verde ar fi putut proveni din lim-bile icircnvecinate (prin simpla conversaţie) şi β) influenţa lingvistică prin intermediul culturii11 Icircn acest al doilea caz ar trebui să avem icircn vedere iarăşi o distincţie căci sintagma ne putea veni pe β1) filieră religioasă (deci din sursă cultă mai exact din Biblie) sau pe β2) filieră folclorică (prin circulaţia basmelor străine bunăoară)

2221 Evident că pentru toate acestea ipotezele ar trebui verificate Deocamdată semnalăm faptul că discutacircnd expresia icircn cauză (pe care o ilustrează cu citate din I Creangă IL Caragiale şi I Ghica) Grigo-re Bracircncuş precizează că izolarea cal verde (= lucru imposibil) bdquoare un corespondent identic icircn albaneză kaleuml jeshil laquocal verderaquo (adică ceva inexistent imposibil) Ti do kaleuml jeshil laquoVrei cal verderaquordquo12 Icircn acelaşi timp lingvistul bucureştean trimite şi spre sintagma gr πρὰσινα άλογα icircnregistrată de P Papahagi şi de Eq Ccedilabej ndash acesta din urmă arătacircnd că expresia se icircntacirclneşte şi icircn poveştile albaneze şi greceşti De altfel un cal verde este descoperit şi de L Şăineanu (icircntr-un basm [neo]grecesc Fratele cel mic) bdquoUn cal verde din grajdul zmeului icircl aduse jos de pe munterdquo13

2222 O ipoteză care nu a fost luată icircn calcul pacircnă acum din cacircte ştim este posibila icircnracircurire biblică atacirct de puternică icircn foarte multe privinţe14 Icircn Biblie apare icircntr-adevăr un cal verde (ἵππος χλωρός) icircntr-un text deosebit de influent Apocalipsa lui Ioan icircn versetele ce descriu

156 R O M Acirc N Ăcei patru cavaleri apocaliptici Cel de-al patrulea călăreţ este icircnsăşi Moartea ce vine pe un cal verde bdquoκαὶ εἶδον καὶ ἰδοὺ ἵππος χλωρός καὶ ὁ καθήμενος ἐπάνω αὐτοῦ ὄνομα αὐτῷ [ὁ] Θάνατος καὶ ὁ ἅδης ἠκολούθει μετrsquo αὐτοῦrdquo (Apocalipsa 6 8)

Nu am identificat icircnsă pacircnă acum icircn nicio versiune romacircnească15 tra-ducerea icircmbinării de cuvinte ἵππος χλωρός prin cal verde Icircn tălmăciri-le romacircneşti s-a preferat cel mai adesea echivalarea prin cal galben (eventual cu variantele cal galbin galbacircn) probabil sub influenţa ver-siunii latineşti (Vulgata) unde apare equus pallidus Aşa este transpus icircn toate versiunile consultate (care ne interesează doar pacircnă spre mijlo-cul secolului al XIX-lea din motive lesne de icircnţeles) NT de la Bălgrad (1648) Biblia lui Şerban (1688) Biblia lui Micu (1795) Biblia de la 1819 Filotei 1854 Şaguna 1856-1858 De abia icircn versiunile lui Gala Galaction găsim transpunerea prin cal galben-vacircnăt care cu excepţia traducerii Cornilescu (1926) se menţine şi icircn versiunile ulterioare Icircn tălmăcirea lui Valeriu Anania (din 2001) aflăm un cal şarg cu explicaţia din notă bdquoGălbui verde-palid simbol al molimei şi al morţiirdquo Ca fapt divers totuşi remarcăm că icircntr-un NT catolic tradus de Emil Pascal şi tipărit la Paris icircn 1992 descoperim cal verziu

Cu toate acestea influenţa textului biblic chiar indirectă nu trebuie neglijată de vreme ce icircn diferite versiuni apărute icircn alte limbi ἵππος χλωρός este tradus prin sp caballo verde (de pildă icircn Sagradas Escritu-ras ndash 1569) it cavallo verde verdastro cheval vert engl pale green hor-se etc Reprezentarea unui cal verde ivit dintr-o sursă religioasă putea impresiona imaginarul colectiv icircn zonele icircn care astfel de traduceri au existat Motivul laquocalului verderaquo ar fi putut migra apoi şi icircn alte arii16 Este posibil aşadar să avem de-a face şi icircn acest caz cu interferenţe o explicaţie prin etimologie multiplă fiind convenabilă şi chiar dezira-bilă

3 Icircn linii mari cele de mai sus au fost susţinute icircn 2009 ca parte din-tr-un material mai amplu pe care l-am publicat icircn acelaşi an sub titlul Expresii idiomatice romacircneşti referitoare la regnul animal Precizări eti-mologice17 Faţă de cele spuse atunci simţim nevoia unor completări

31 Icircntr-un articol (Paştele cailor verzi) din toamna lui 2010 Rodica Zafiu (care nu avea cunoştinţă şi de textul nostru) aminteşte de expli-

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 157

caţia dată de St Dumistrăcel (la care subscrie) bdquoAşadar e posibil ca imaginea cailor verzi să fie icircmprumutată plasarea lor pe pereţi este icircnsă o contribuţie romacircnească produsă (cum observa profesorul Stelian Dumistrăcel icircn dicţionarul său Picircnă-n picircnzele albe expresii romacircneşti) prin joc de cuvinte prin amplificarea expresiei ca formulă ritmată şi cu asonanţărdquo18 De asemenea lingvista bucureşteană menţionează (tot după Grigore Bracircncuş vezi supra 2221) sintagmele similare din al-baneză şi neogreacă Icircn plus pentru expr ngr praacutesina aacuteloga lsquocai verzirsquo Rodica Zafiu precizează că bdquounele ipoteze explică formula grecească printr-o etimologie populară sau un joc de cuvinte (bazat pe apropie-rea icircntre aacutelogo lsquocalrsquo şi familia [lui] aloghistoacutes lsquoabsurdrsquo) mai probabil ar fi ca asemănarea să nu fi fost cauza iniţială ci doar un factor de menţi-nere icircn circulaţie al formuleirdquo19

32 Icircn acelaşi articol Rodica Zafiu apreciază că bdquoplasarea [cailor verzi] pe pereţi conferă vedeniilor o anume consistenţărdquo Am zice că este mai mult decacirct atacirct plasarea respectivă conferă produsului imaginar o anu-mită realitate Dacă ndash aşa cum spunea şi Coşeriu (vezi supra 221) ndash absurdul poate fi gacircndit (sau visat) atunci el poate fi şi reprezentat in-clusiv icircntr-o manieră plastică picturală Pereţii şi culorile (ca materie) au rolul de a face ca o formă de conştiinţă să devină intersubiectivă să fie cunoscută văzută şi de alţii Icircn consecinţă expresia noastră icircn va-rianta a umbla după cai verzi pe pereţi (aşa cum este consemnată de St Dumistrăcel) nu mai denotă o acţiune cu totul absurdă Chiar dacă icircn experienţa noastră extralingvistică nu avem de-a face icircn mod normal cu nişte cai verzi aceştia pot fi totuşi icircntacirclniţi (şi ca atare denumiţi) Aici Coşeriu dă exemplul cailor pictaţi care sunt cacirct se poate de reali caii lui Paul Gauguin sunt cai verzi iar cei ai lui Franz Marc ndash cai albaş-tri20 Caii reprezentaţi grafic sunt şi ei reali doar că ndash spre deosebire de cei pe care icirci aflăm icircn natură ndash au o altă existenţă (adică o altă bdquoraţiune de a firdquo) după cum ne icircnvaţă Aristotel (icircn Parva naturalia 2 450 b) 21

33 Interesantă ni se pare contaminarea a icircndruga cai verzi pe pereţi (vezi supra 11) pe care profesorul Dumistrăcel a identificat-o icircntr-o culegere de basme populare Icircngerul romacircnului (1913) alcătuită de C Rădulescu-Codin Frazeologismul a icircndruga verzi şi uscate semnifi-că (după DEX) lsquoa icircnşira a spune fleacuri minciuni vrute şi nevrutersquo mai rar icircnseamnă şi lsquoa face ceva icircn pripă a icircnjghebarsquo Nu este greu de

158 R O M Acirc N Ă

1 H Tiktin Dicţionar Romacircn-German vol I (A-C) [edi-ţie anastatică după ediţia din 1903] Editura Paideia Bu-cureşti 1998 p 258-2592 Vezi şi formula interogativă Cal verde şi arman cuminte ai mai văzut (icircn Elena Niculiţă-Voronca Datinile şi cre-dinţele poporului romacircn adunate şi aşezate icircn ordine mitolo-gică vol II Editura Polirom Iaşi 1998 p 153)3 Vezi Stelian Dumistrăcel Pacircnă-n pacircnzele albe [Dicţi-onar de] Expresii romacircneşti Biografii ndash motivaţii (ediţia a II-a revăzută şi augmentată) Editura Institutul European Iaşi 2001 p 68-704 Vezi pentru aceasta Cristinel Munteanu Oameni şi cai (de la Marin Preda citire) icircn bdquoLimba romacircnărdquo (Chişinău) anul XVII nr 10-12 2007 p 52-59

Note

văzut cum a apărut o asemenea interferenţă (a icircndruga verzi şi uscate + a spune cai verzi pe pereţi) de vreme ce ambele expresii se referă şi la lsquonăscociri minciunirsquo Partea comună o constituie adj verzi care icircnsă semnifică altceva icircn cadrul fiecăruia dintre cele două frazeologis-me amintite (verde opus lui uscat respectiv verde doar icircn calitate de lsquoculoarersquo) Cine cunoaşte etapele vechiului şi complicatului proces de prelucrare a cacircnepii nu icircntacircmpina nicio dificultate icircn a descoperi cum s-a ivit expresia a icircndruga verzi şi uscate cu sensul actual Verbul a icircn-druga icircnseamnă (tot după DEX) lsquoa toarce lacircnă sau cacircnepă icircn fire groase şi puţin răsucite necesare pentru anumite ţesăturirsquo Tortul de cacirclţi de cacircnepă obţinut prin icircndrugare era destinat pacircnzei pentru saci sau unor piese folosite la paturile de dormit deci nimic de soi din punct de ve-dere textil Deja numai a icircndruga putea să desemneze lsquoa vorbi fără şir fără noimărsquo (vezi şi icircntrebarea curentă Ce tot icircndrugi acolo cu care sunt interpelate persoanele care vorbesc incoerent) Se ştie că pentru a o toarce cacircnepa trebuia să fie complet uscată or a amesteca fire verzi şi uscate icircn timpul procesului (tehnologic) al icircndrugării echivalează cu a face o treabă de macircntuială (de aici şi sensul rar al expresiei icircn cauză lsquoa face ceva icircn pripărsquo)22 Un astfel de produs nu putea fi trainic de icircncredere şi la fel trecea icircn ochii comunităţii prin transfer metaforic discursul bdquodezlacircnatrdquo al cuiva Nu ne miră deloc un asemenea mod de a privi lucrurile Aceeaşi optică este ilustrată de icircnsăşi etimologia cuvacircn-tului text (lt lat textus lsquoţesăturărsquo lt texo -ere lsquoa ţesersquo) Pentru a fi credibil ori coerent sau apreciat textul trebuie să fie o bdquoţesăturărdquo bine legată

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 1595 Vezi Cristinel Munteanu Tehnica utilizării frazeologis-melor expresive icircn bdquoLimba romacircnărdquo (Chişinău) anul XVI nr 7-9 2006 p 150-1586 Cf Cristinel Munteanu Sinonimia frazeologică icircn limba romacircnă din perspectiva lingvisticii integrale Editura Independenţa Economică Piteşti 2007 p 199-2007 Ioana Vintilă Observaţii asupra expresiilor rimate icircn bdquoLimba romacircnărdquo (Bucureşti) 1963 (XII) nr 2 p 171-1768 Eugeniu Coşeriu Creaţia metaforică icircn limbaj icircn Eugeniu Coşeriu Omul şi limbajul său Studii de filozofie a limbajului teorie a limbii şi lingvistică generală (Antologie argument şi note de Dorel Ficircnaru) Editura Universităţii bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iaşi 2009 p 1799 Eugeniu Coşeriu Logica limbajului şi logica gramaticii icircn E Coşeriu Omul şi limbajul său p 27510 Eugenio Coseriu Competencia linguumliacutestica Elementos de la teoriacutea del hablar Editorial Gredos Madrid 1992 p 14511 Desigur că la rigoare şi influenţa bdquopur lingvisticărdquo este tot una bdquoculturalărdquo de vreme ce limbajul icircnsuşi este o for-mă a culturii (aşa cum de altfel sunt şi religia laolaltă cu mitologia şi arta adică ndash icircn acest caz ndash literatura fie ea populară ori nu) icircnsă aici am dorit să facem o distincţie netă icircntre icircmprumutul unei unităţi frazeologice şi icircmpru-mutul unui motiv (religios mitologic folcloric etc)12 Grigore Bracircncuş Istoria cuvintelor Editura Fundaţiei bdquoRomacircnia de Macircinerdquo Bucureşti 2004 p 49-5013 Lazăr Şăineanu Basmele romacircne icircn comparaţiune cu legendele antice clasice şi icircn legătură cu basmele popoarelor icircnvecinate şi ale tuturor popoarelor romanice (Ediţie icircngri-jită de Ruxandra Niculescu Prefaţă de Ovidiu Bicircrlea) Editura Minerva Bucureşti 1978 p 36014 Pentru limba romacircnă mai ales pentru calcuri o de-monstrează icircn special cartea de referinţă a lui Eugen Munteanu Lexicologie biblică romacircnească Editura Hu-manitas Bucureşti 200815 Icirci mulţumim şi aici Profesorului Eugen Munteanu de la Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iaşi pentru amabilitatea cu care a răspuns solicitării noastre de a ne furniza toate contextele (care ne interesau) din versiunile romacircneşti ale Bibliei de la primele traduceri pacircnă la edi-ţiile actuale16 Pentru o analiză aprofundată din perspectiva is-toriei religiilor a culorii cailor biblici din Apocalipsă (puşi icircn corespondenţă şi cu caii din cap Zaharia) vezi

160 R O M Acirc N ĂPierre Sauzeau amp Andreacute Sauzeau Les chevaux coloreacutes de lrsquolaquoApocalypseraquo icircn bdquoRevue de lrsquohistoire des religionsrdquo 1995 vol 212 nr 3 p 259-298 şi idem Les chevaux coloreacutes de lrsquolaquoApocalypseraquo II Commentaires iconogra-phie et leacutegendes de lrsquoAntiquiteacute au Moyen Age icircn bdquoRevue de lrsquohistoire des religionsrdquo 1995 vol 212 nr 4 p 379-396 Specialiştii francezi s-au ocupat şi de reprezentările cailor apocaliptici icircn iconografie ndash un argument icircn plus pentru identificarea eventualilor cai verzi pe pereţii bisericilor17 Vezi Cristinel Munteanu Expresii idiomatice romacircneşti referitoare la regnul animal Precizări etimologice icircn bdquoAna-lele Universităţii laquoDunărea de Josraquo din Galaţirdquo fascicula XXIV an 2 nr 1 [Actele conferinţei internaţionale Lexic comun Lexic specializat ediţia a II-a Galaţi 17-18 sep-tembrie 2009 coord Doina Marta Bejan Oana Cenac] Editura Europlus 2009 p 280-29018 Rodica Zafiu Paştele cailor verzi icircn bdquoDilema vecherdquo nr 346 30 sept ndash 6 oct 2010 p 719 Ibidem20 Icircn legătură cu unele aspecte legate de lexemaacutetica sa E Coşeriu se referă de mai multe ori la problema laquocailor verziraquo Iată două contexte grăitoare bdquoPor otra parte las sintagmas como cavallo verde cavallo azzurro son pro-bablemente menos frecuentes que cavallo bianco (sauro bigio leardo etc) ya que en nuestra experiencia extra-linguumliacutestica no encontramos normalmente caballos verdes y azules Pero si se conocen tales caballos por ejemplo caballos pintados (que son reales por lo menos en la mis-ma medida en la que lo son los caballos que se pueden cabalgar) no hay ninguna dificultad en llamarlos preci-samente cavalli verdi y cavalli azzurrirdquo (E Coseriu Las solidaridades leacutexicas [1967] icircn Eugenio Coseriu Princi-pios de semaacutentica estructural Editorial Gredos Madrid 1977 p 160) bdquoSeguramente hablamos raras veces de caballos verdes o azules porque no conocemos tales ca-ballos en la realidad extralinguumliacutestica Ahora bien desde el punto de vista de la lengua las expresiones caballo verde y caballo azul no son en absoluto desviaciones Las utiliza-mos sin maacutes cuando se crean caballos asiacute ndash por ejemplo en la pintura ndash Los caballos de Paul Gauguin son natu-ralmente caballos verdes y los caballos de Franz Marc son caballos azules No tenemos dificultad alguna en utilizar tales expresionesrdquo (Eugenio Coseriu Competencia lin-guumliacutestica Elementos de la teoriacutea del hablar Editorial Gre-dos Madrid 1992 p 242)

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 16121 Iată cuvintele lui Aristotel bdquoDar aşa cum animalul zugrăvit icircntr-un tablou este şi animal şi imagine ambe-le constituind o unitate şi un acelaşi lucru deşi existenţa celor două nu e aceeaşi astfel că-l putem considera sau ca animal sau ca imagine la fel trebuie să presupunem că şi imaginea din noi este icircn sine imagine dar icircn acelaşi timp şi o reprezentare a altui lucru Icircn ea icircnsăşi este o viziu-ne sau imagine dar icircntrucacirct se referă la altceva este ca o icoană sau un act de amintirerdquo (Aristotel Parva natura-lia Scurte tratate de ştiinţe naturale traducere de Şerban Mironescu şi Constantin Noica Editura Ştiinţifică Bu-cureşti 1972 p 52)22 Mai poate fi sugerată o explicaţie (deşi nu-i la fel de convingătoare) Cacircnd se culegea cacircnepa (pe la sfacircrşitul lunii iulie) erau alese mai icircntacirci firele cu flori (mai preţu-ite) cele cu seminţe urmacircnd a fi treierate După treierat firele cu seminţe erau şi ele prelucrate icircntr-o manieră ase-mănătoare doar că (amănunt demn de reţinut) acestea erau mai groase şi mai verzi decacirct cele cu flori

162 R O M Acirc N Ă

Anatol EREMIA Lilia StEgăREScuSate gemene cu denumiri identice

Toponimia din spaţiul geografic pruto-nis-trean icircn ansamblul ei prin conţinut şi formă este romacircnească Sub aspect social-istoric şi etnolingvistic aceasta prezintă trăsături co-mune cu cele din restul teritoriului dacoro-macircn icircncadracircndu-se astfel icircn sistemul toponi-mic general de limbă şi cultură romacircnească Identitatea numelor topice din teritoriile populate de romacircni rezidă icircn primul racircnd icircn unitatea limbii culturii şi tradiţiilor poporului romacircn Mediul social-economic identic mo-dul de viaţă comun condiţiile fizico-geografi-ce şi naturale asemănătoare sunt factorii care de asemenea au generat crearea aceloraşi de-numiri şi modele structurale icircn nomenclatu-ra topică romacircnească Circa 800 de localităţi din cele aproximativ 2000 de aşezări umane din Basarabia existente icircn prezent adică 40 la sută au denumiri identice sau asemănătoare cu peste 2350 de aşezări de pe teritoriul ac-tual al Romacircniei din numărul total de 13500 de sate şi oraşe

Pacircnă la icircnceputul sec al XIX-lea situaţia a fost alta şi icircn mod cert icircn favoarea denumirilor identice Regimul de oblăduire ţaristă icircn Ba-sarabia după anexarea provinciei la Imperiul Rusiei icircn anul 1812 pacircnă icircn anul 1918 a in-fluenţat negativ nomenclatura topică basara-beană Denumirile multor localităţi au fost denaturate prin adaptare la limbajul adminis-

AE ndash dr hab lingvist cercetător specialist icircn

onomastică A editat 25 de cărţi cele mai recente

fiind Dicţionar explicativ şi etimologic de termeni

geografici Chişinău 2006 Dicţionar geografic universal

Chişinău 2008 Localităţile Republicii Moldova Ghid

informativ documentar 2009

LS ndash cercet şt la Sectorul de istorie a limbii

dialectologie şi onomastică al Institutului de Filologie

al AŞM

i t i n e r a r l e x i c a l 163

traţiei ruse unele fiind traduse altele substituite Numelor romacircneşti icircn -ani -eni şi -eşti li s-au icircnlocuit formanţii prin terminaţiile străine -anicirc -eanicirc şi -eşticirc (Briceni ndash Briceanicirc Floreşti ndash Floreşticirc Racircşcani ndash Racircş-canicirc etc) Mai toate satele apărute de-a lungul sec al XIX-lea au fost denumite icircn ruseşte (Alexandrovka Borisovka Kostantinovka Mihai-lovka Nicolaevka Romanovka etc)

Ceea ce n-a reuşit să facă administraţia ţaristă icircn toponimia basarabea-nă icircntru icircnstrăinarea acesteia icircn perioada postbelică au continuat şi au realizat autorităţile sovietice Mutilate eronate ndash numai să nu semene icircntre ele denumirile de localităţi din stacircnga şi din dreapta Prutului Icircn perioada respectivă şi-au pierdut vechile denumiri circa 200 de locali-tăţi icircn urma substituirii lor cu alte denumiri considerate de ideologii bdquotimpului roşurdquo adecvate şi corespunzătoare politicii de colonizare şi de deznaţionalizare a băştinaşilor Multe denumiri identice au dispărut icircn urma lichidării aşezărilor respective fiind declarate de autorităţi ca lipsite de perspectivă socială şi economică

Convergenţele şi identitatea onimică dintre satele din Basarabia şi din restul spaţiului romacircnesc se manifestă sub diverse aspecte lingvisti-ce Din punct de vedere etimologic omogenitatea onimică rezidă icircn proprietatea numelor de localităţi de a avea aceeaşi origine lingvistică predominant romacircnească icircn tot spaţiul carpato-danubiano-pontic de la Tisa pacircnă la Nistru şi dincolo de Nistru Pretutindeni aici prevalea-ză numele de locuri şi localităţi de provenienţă romacircnească formate cu ajutorul procedeelor şi mijloacelor derivative proprii dintre care şi formaţiile icircn -eşti şi -ani -eni Avrămeni Focşani Băneşti Brătuleni Că-lineşti Costeşti Nicoreşti Mihăileni Stroieşti Todireşti Vărzăreşti Aceste nume topice cu bază antroponimică ne trimit adesea la vechi condu-cători ai obştilor săteşti (cnezi juzi vătămani) la foştii proprietari de moşii şi sate (demnitari curteni oşteni) la primii locuitori şi icircnteme-ietori de sate

Icircn plan lexical se impun numele topice provenite din apelativele moş-tenite din geto-dacă sau latină Cacircteva exemple Numele de obacircrşie carpatină Chicera explicate printr-un etimon autohton (kikhera ndash bdquodeal munterdquo) au descins spre sud şi spre sud-est prin Bucovina şi Moldova de Nord pacircnă icircn ţinuturile Lăpuşnei şi Tigheciului Le găsim atestate icircn stacircnga Prutului icircncă din sec XV-XVI Runcurile denumiri-

164 R O M Acirc N Ăle cu bază etimologică latină (lat runcus runcare ndash bdquoa curăţa un teren de buruieni şi mărăcinirdquo) ca şi Curăturile creaţiile onimice proprii (a cura bdquoa despăduri a defrişardquo + suf -(ă)tură) formează arii stabile icircn toate regiunile muntoase şi de pădure din acest imens spaţiu geografic Matca Runcului Valea Runcului sunt nume topice pe care le icircntacirclnim icircn centrul Basarabiei

Deosebit de numeroase sunt identităţile toponimice de factură to-pografică Cacircteva exemple Nume oronimice Găvanu microtoponi-me şi un nume de sat icircn fostul ţinut Tigheci (Basarabia) ndash Găvanu locuri şi Găvanele localitate icircn jud Brăila (Romacircnia) Hacircrtop 10 localităţi şi extrem de numeroase locuri icircn Basarabia ndash Hacircrtop Hacircr-toape sate icircn jud Neamţ Suceava Iaşi (Romacircnia) Măgura Măgura Nouă Măgureanca Măgurele icircn stacircnga Prutului ndash Măgura 19 sate icircn judeţele Bacău Braşov Constanţa Dacircmboviţa Hunedoara Olt Pra-hova Măgurele mai multe sate icircn judeţele Bistriţa-Năsăud Ilfov Me-hedinţi Tulcea (Romacircnia) Nume hidronimice Facircntacircna Albă sat icircn rn Edineţ Facircntacircna Zacircnelor localitate icircn fostul judeţ Ismail icircn plus circa 500 de locuri (Facircntacircniţa Facircntacircna Moşilor Facircntacircna Fetelor Facircn-tacircna din Zăvoi şa) la est de Prut ndash Facircntacircna Doamnei sat icircn judeţul Călăraşi Facircntacircnile localităţi icircn judeţele Alba Arad Bacău Dolj Iaşi Mureş Sibiu Suceava la care se adaugă o sumedenie de microtopo-nime similare din Romacircnia

Convergenţele şi identitatea de nume topice au fost generate de multe ori şi de factori particulari locali de anumite fapte evenimente şi icircn-tacircmplări din viaţa oamenilor Strămutarea populaţiei de pe malul drept al Prutului pe celălalt de exemplu a dat naştere mai multor aşezări cu aceleaşi nume Zbieroaia (jud Iaşi) ndash Zbieroaia (rn Nisporeni) Po-găneşti (jud Vaslui) ndash Pogăneşti (rn Hacircnceşti) Costuleni (jud Iaşi) ndash Costuleni (rn Lăpuşna) Paşcani (jud Galaţi) ndash Paşcani (rn Cahul) Medeleni (jud Iaşi) ndash Medeleni (rn Ungheni) şa

Oraşul Racircşcani din Republica Moldova (localitate denumită şi Racircşca-nu) precum şi Racircşcanii fostă moşie şi sat acum cartier al oraşului Chi-şinău i-au avut coproprietari de ocine icircn sec al XVIII-lea pe Toader Racircşcanu şi respectiv pe fiul său Constantin Racircşcanu descendenţi dintr-o viţă de neam Racircşcanu originară din Racircşca sat şi mănăstire icircn jud Suceava

i t i n e r a r l e x i c a l 165

Toader Bubuiog pacircrcălab de Roman (1516-1523) şi mare logofăt (1525-1537) sol al lui Petru Rareş icircn Transilvania (1527) Turcia (1528) şi Polonia (1532) ctitor al Mănăstirii Humorului (1539) stăpacircnea icircn sec al XVI-lea moşii pe dreapta şi pe stacircnga Prutului icircn cuprinsul cărora au luat fiinţă mai tacircrziu patru sate Bubuiogii pe Fru-muşiţa Bubuiogii de lacircngă lacul Beleu care icircmpreună cu Sărăienii au format mai tacircrziu localitatea Slobozia Mare de astăzi (rn Cahul) Bu-buiogii de pe Cahul (ţin Tigheci) Bubuiogii de pe Bacircc astăzi comună suburbană a Chişinăului cunoscută cu denumirea Bubuieci toate aşe-zările dispunacircnd de vechi atestări documentare

Crearea de slobozii a prilejuit apariţia unui mare număr de toponime identice circa 25 de localităţi icircn Republica Moldova (Slobozia Slo-bozia Mare Slobozia Doamnei Slobozia-Horodişte Slobozia-Măgura Slobozia-Şireuţi şa) şi 35 de localităţi icircn Romacircnia (Slobozia Slobozia Nouă Slobozia-Boteşti Slobozia-Cioreşti Slobozia-Oancea Slobozia-Suceava şa) Primele slobozii cunoscute datează icircncă de la icircnceputul sec al XV-lea Acestea erau bdquosate de milărdquo dăruite de domnitori mari-lor dregători curtenilor căpeteniilor de oşti bdquopentru dreapta şi credin-cioasa lor slujbărdquo faţă de domnie şi ţară Mai tacircrziu crearea de slobozii a urmărit şi alte scopuri consolidarea situaţiei economice a latifundi-arilor şi a mănăstirilor popularea locurilor bdquode pustiurdquo şi a satelor cu puţini locuitori sau părăsite cacircndva Icircn aceste localităţi aveau dreptul să se strămute oamenii veniţi din alte regiuni şi numai icircn rare cazuri oameni de pe loc dar bdquofără dăjdii şi fără birrdquo adică liberi icircn limbajul epocii slobozi De aici denumirile aşezărilor respective ndash Slobozii ter-menul-etimon slobozie devenind astfel nume propriu pentru nume-roase localităţi

Identitatea toponimică romacircnească a fost demult observată dar nu şi suficient de bine argumentată şi just interpretată Astfel la baza unor coincidenţe de nume ale satelor menţionate documentar icircn sec XV-XVI pe teritoriul Transilvaniei şi Moldovei a fost lansată te-oria migraţionistă conform căreia romanicii s-au deplasat spre est de Carpaţi anume icircn perioada atestării lor icircn documente (sec XV-XVI) şi nu mai icircnainte Astfel s-a icircncercat a demonstra prezenţa mult mai timpurie a slavilor icircn Moldova faţă de romacircni care chipurile au pă-truns aici mai tacircrziu şi deci reprezintă o populaţie venită migratoare

166 R O M Acirc N Ăcare bdquoa ocupatrdquo şi bdquoa colonizatrdquo aceste teritorii Au fost emise şi alte opinii potrivit cărora coincidenţa de nume topice ar fi icircntacircmplătoare sau mai mult artificială special creată de administraţia romacircnă icircn perioada antebelică Or lucrurile s-au petrecut după cum am văzut tocmai invers

A fost şi mai e nevoie de mari eforturi spirituale şi profesionale pen-tru a dăracircma temeiurile doctrinei bdquoprefabricaterdquo eronate conform că-reia moldovenii ar vorbi o limbă aparte o altă limbă deosebită de cea romacircnă din care cauză chipurile ei ar trebui să dispună deci şi de o altă scriere de o altă literatură de o altă onomastică şi prin urmare de o altă toponimie Politica aceasta este promovată şi astăzi de către liderii separatişti şi de unii politicieni impostori

Reconstituirea fondului toponimic romacircnesc revenirea la denumirile tradiţional-istorice ale satelor şi oraşelor noastre punerea icircn drepturi cu statut de aşezări independente de sine stătătoare a localităţilor odinioară comasate sau scoase de la evidenţă reglementarea scrierii numelor topice ndash toate aceste acţiuni vor restabili echilibrul identităţii onimice şi vor renova patrimoniul toponimic naţional basarabean

Icircn anul 1991 cacircnd luaseră amploare evenimentele din cadrul mişcării de eliberare din cătuşele totalitarismului sovietic şi de renaştere naţi-onală Societatea bdquoLimba Noastră cea Romacircnărdquo din Chişinău a lansat acţiunea de intensificare a legăturilor de prietenie dintre romacircnii din dreapta şi din stacircnga Prutului sub genericul bdquoSate gemenerdquo Icircn anii 1990-1995 săptămacircnalul bdquoLiteratura şi Artardquo unele ziare şi reviste ba-sarabene la rubrica bdquoHai să dăm macircnă cu macircnărdquo publicau articole cu acelaşi generic semnate de cercetătorii Anatol Eremia Emil Macircndacirc-canu Ion Holban Icircn 1998 Societatea bdquoLimba Noastră cea Romacircnărdquo din Chişinău şi Societatea bdquoŞtefan cel Marerdquo din Suceava au relansat acţiunea scopul preconizat fiind stabilirea unor stracircnse relaţii de fră-ţie şi icircntrajutorare pe toate planurile icircntre locuitorii satelor cu denu-miri identice situate pe ambele maluri ale Prutului Pentru a susţine icircn continuare această acţiune revista bdquoLimba Romacircnărdquo şi unele ziare din Chişinău timp de mai mulţi ani icircncepacircnd din septembrie 1998 au publicat la tema dată materiale cu caracter istoric şi lingvistic inclusiv repertoriile localităţilor cu denumiri identice sau etimologic icircnrudite din unele judeţe din Romacircnia şi din Republica Moldova

i t i n e r a r l e x i c a l 167

Drept consecinţă legăturile de prietenie şi frăţie ale locuitorilor din bdquosatele gemenerdquo icircntr-adevăr s-au amplificat şi şi-au lărgit spaţiul geo-grafic S-au stabilit relaţii economice şi culturale directe icircntre mai multe comune şi sate cu aceleaşi nume Colibaşi Vorniceni Stroieşti Pogăneşti Slobozia Costeşti Todireşti Medeleni şa Locuitorii de pe ambele ma-luri au desfăşurat acţiuni comune la nivel de localitate şcoală familie

Studiul identităţii numelor de locuri şi localităţi de pe ambele maluri ale Prutului va contribui negreşit la cunoaşterea istoriei limbii şi cultu-rii naţionale va servi drept prilej de a ne regăsi după ani şi ani de răzle-ţire după decenii de despărţire şi icircnstrăinare puse la cale de străini de a ne apropia unii de alţii organizacircnd icircn acest scop icircntruniri şi acţiuni comune la toate nivelurile şi icircn toate sferele de activitate

168 R O M Acirc N Ă

Diana VrabieReverberaţii ale modelului cultural francez icircn context european şi universal

Organizarea unui colocviu reprezintă un act de responsabilitate şi angajare deplină căruia nu i te mai poţi sustrage la un mo-ment dat chiar dacă implicarea epuizantă pe de o parte şi reticenţele inevitabile pe de alta icircţi pot prefigura retragerea fie şi en-glezească

Cu un an icircn urmă icircn plină vacircltoare academi-că ne icircncolţea ideea organizării unui colocviu de format francofon care să sfideze limitele activităților noastre abitudinale reunindu-ne sub emblematicele reverberaţii ale modelu-lui cultural francez Plecam de la opinia că pe parcursul evoluţiei istoriei moderne dimen-siunea protectoare a spiritualităţii franceze icircn raport cu cea romacircnă a devenit incontesta-bilă Infuzia de cultură francofonă icircn spaţiul romacircnesc din secolul al XIX-lea a impulsio-nat vizibil forţele intelectuale autohtone fe-nomen ce a condus finalmente la icircncadrarea culturii şi literaturii romacircne icircn circuitul valo-ric european Tabloul relaţiei franco-romacircne icircn secolul al XXI-lea este de o bogăţie şi de o diversitate fără precedent icircn istorie Astăzi icircn-trepătrunderea dintre cele două culturi are o infinitate de expresii noi rolul director al mo-delului francez menținacircndu-se cu fermitate icircn lingvistică literatură icircnvățămacircnt jurnalism politică etc

DV ndash dr conf univ Universitatea bdquoAlecu Russordquo

Bălţi Catedra literatura romacircnă şi universală

Autoarea volumelor Urme pe nisip (2005) Cunoaştere

şi autenticitate (Premiul Didactica al Salonului

Internaţional de Carte Iaşi 2009) Literatura pentru

copii (Premiul Ministerului Educaţiei al Salonului de

Carte pentru copii Chişinău 2010)

c o l o c v i u 169

Toate aceste idei au fost bdquomoşiterdquo o vreme fiind supuse interogaţiilor interioare care ne sugerau că astăzi cacircnd modelul anglo-american este tot mai expansiv cacircnd unele voci susţin că vremea fineţurilor a trecut şi că tăvălugul uniformizării globale e implacabilă un colocviu care ar valorifica impactul francofoniei poate părea oarecum desuet

Dar aşa cum orice idee are dreptul la existenţă am pornit icircn scurt timp la drum icircmpreună cu Maria Abramciuc şefa Catedrei de literatură ro-macircnă şi universală a Universităţii bdquoAlecu Russordquo din Bălţi Am elaborat conceptul colocviului i-am formulat obiectivele dacircndu-i un anume contur după care am răsfoit agendele electronice icircn căutarea susţi-nătorilor acestui concept şi ecourile nu au icircntacircrziat Printre primii din Aix-Marseille ne-a răspuns Estelle Variot care prin titlul formulat pentru colocviu (Les relations franco-roumaines influences et reacutecipro-citeacute) dădea tonul potrivit ideilor noastre Icircn scurt timp cercetătoarei din Franţa i s-au alăturat grupuri icircntregi de cercetători de la Institu-tul naţional de cercetare ştiinţifică din Montreal de la Universitatea bdquoAl I Cuzardquo din Iaşi de la Universitatea bdquoSpiru Haretrdquo din Bucureşti etc Era un moment decisiv cacircnd dialogul se instituise şi lucrurile tre-buiau armonizate Am constituit echipa de lucru comitetul ştiinţific şi lucrurile au intrat icircn făgaşul normalităţii Astfel că la 19 aprilie 2013 Sala Polivalentă a Universităţii bdquoAlecu Russordquo din Bălţi găzduia invitaţi din medii academice şi culturale din diferite spaţii Reuniunea ştiinţifi-că a fost organizată de către Catedra de literatură romacircnă şi universală Universitatea bdquoAlecu Russordquo din Bălţi icircn colaborare cu Catedra de lim-ba romacircnă pentru studenţi străini şi Catedra de jurnalism şi ştiinţe ale comunicării a Universităţii bdquoAl I Cuzardquo din Iaşi precum şi cu Centrul de studii multilingvistice şi interculturale al Universităţii bdquoSpiru Haretrdquo şi Institutul naţional de cercetare ştiinţifică Montreal

Deschiderea lucrărilor colocviului a fost marcată de cuvacircntul de salut al doamnei Valentina Priţcan (Universitatea bdquoAlecu Russordquo Bălţi) pro-rector pentru relaţii internaţionale şi integrare europeană care a subli-niat necesitatea acestui dialog al limbilor şi literaturilor europene

Şedinţa de deschidere a lucrărilor a fost susţinută de către cercetători marcanţi icircn domeniul literelor Astfel Constantin Pricop prof univ dr la Universitatea bdquoAl I Cuzardquo din Iaşi a subliniat ideea despre ro-lul modelelor directoare icircn orice cultură iar cercetătoarea Ana Bantoş

170 R O M Acirc N Ăconf univ dr hab s-a pronunţat asupra individualităţii alterităţii şi modernităţii confluenţelor literare romacircno-franceze

Colocviul a antrenat numeroşi profesori cercetători consacraţi şi doc-toranzi din diverse centre universitare ale Republicii Moldova şi Ro-macircnia interesaţi de relevarea şi investigarea modurilor de proiectare a limbii franceze icircn dinamica limbilor europene dar şi de evaluarea comparată a literaturilor europene icircn funcţie de cum se răsfracircnge icircn dezvoltarea lor modelul cultural francez

Lucrările Colocviului au fost organizate icircn mai multe secţiuni Litera-tura franceză icircn orizontul literar european şi universal Limba franceză şi arhitectura limbilor europene Jurnalismul francez şi dinamica jurnalismu-lui european Didactica şi provocările icircnvățămacircntului actual icircn noul peisaj lingvistic şi literar european Limba şi literatura franceză icircn orizontul euro-pean şi universal Posibilitatea extinderii colocviului a fost asigurată de o videoconferinţă realizată icircn centrul de reuşită universitară icircn cadrul căreia şi-au susţinut lucrările participanţi din Montreal şi Bucureşti

Pe parcursul celor două zile de dezbateri invitaţii au abordat icircn mod exhaustiv problematica impactului modelului cultural francez asupra limbilor şi literaturilor europene relevată icircn acumularea unor experi-enţe diverse şi complexe

Dacă literaţii s-au referit icircn comunicările lor la aspecte vizacircnd deschi-derile şi icircnchiderile de paradigmă literară icircn cacircmpul tensiunilor canonice romacircno-franceze influenţele poeticilor franceze icircn poezia romacircnească mo-dernă raportul identitate ndash alteritate influenţele franceze icircn tipologia co-mică a lui Vasile Alecsandri critica psihanalitică franceză şi modernitatea actului critic romacircnesc etc lingviştii au cercetat modelele franceze de for-mare a unităţilor lexicale icircn limba romacircnă aspectele transferului lingvistic icircn achiziţia limbii romacircne de către francofoni vocabularul biblioteconomic romacircnesc sub influenţa modelului francez adjectivele cromatice de origi-ne franceză icircn creaţia scriitorilor romacircni relaţia dintre subiect şi predicat (modelul tesnierian) etc

Un loc aparte icircn cadrul lucrărilor colocviului l-a avut secţiunea Jurna-lismul francez şi dinamica jurnalismului european care a oferit spaţiu dezbaterilor privind modelul cultural francez şi starea actuală a presei de cultură din Republica Moldova elementul cultural francez şi originile

c o l o c v i u 171

presei scrise romacircneşti transferul cultural francez icircn revista bdquoLiteratorulrdquo etc

Icircn cadrul videoconferinţei axată icircn special pe probleme de didactică au fost susţinute comunicări edificatoare pentru obiectivele coloc-viului cum ar fi Pour lrsquointeacutegration de la dimension culturelle agrave lrsquoeacutecole Pratiques de formation en arts plastiques des enseignants du primaire au Queacutebec Enseignement de la litteacuterature franccedilaise quelle didactisation

Icircn cele ce urmează vom oferi publicului interesat cacircteva dintre comu-nicările susţinute icircn secţiunile colocviului care din punctul nostru de vedere sunt relevante pentru dinamica acestei manifestaţii

172 R O M Acirc N Ă

Ana BAntoşConfluenţe literare romacircno-franceze individualitate alteritate modernitate

Autonomia individului de la o vreme este re-adusă icircn actualitate de către modernitatea sau chiar postmodernitatea icircnţeleasă ca fenomen recuperator al unor experienţe de limbaj şi ca posibilitate a scriitorilor de a repune omul icircn legătură cu universul cu cosmosul Acest lu-cru se icircntacircmplă deopotrivă icircn peisajul literar din diverse arealuri inclusiv cel francez şi cel romacircnesc din Romacircnia şi din Basarabia In-dividul are un rol esenţial icircn sensul că precum menţionează Nicolas Di Meo profesor la Universitatea Bordeaux 3 este bdquoun mediator prin excelenţă icircntre dimensiunea fragmenta-ră a existenţei istorice şi abisul ontologic in-finit pe care autorii icircşi propun să-l exploatezerdquo (Nicolas Di Meo Individu et individualisme chez Marguerite Yourcenar wwwrevue-relieforg) Icircn general individualismul este pus icircn directă legătură cu modernitatea şi cu desco-perirea Lumii Noi (1492) cacircnd este propul-sată icircn prim-plan icircntr-un mod specific şi pro-blema alterităţii Icircntacirclnirea dintre două lumi pune problema atitudinii faţă de necunoscut de străin de celălalt Toate acestea indică după cum afirmă Elisabeth Chelier-Visuvalin-gam autoarea lucrării Literatură şi alteritate asupra incapacităţii de a gacircndi diferenţa (bdquoin-capaciteacute de panser la diffeacuterencerdquo) Alteritatea se află icircn opoziţie cu sineitatea bdquoCelălalt e cel

c o l o c v i u 173

care nu sunt Eurdquo Viziunea franceză icircn acest sens după cum constată specialiştii icircn domeniu este configurată icircntr-un mod aparte de către Montaigne icircn Eseurile sale (1589) Montesquieu Diderot prin ter-meni precum cel de civilizaţie icircn opoziţie cu lumea primară sălbatică icircn spiritul iluminismului din secolul al XVIII-lea de către J-J Russo icircn Discurs asupra ştiinţelor şi artelor (1750) care pune problema icircn alţi termeni situacircnd natura mai presus de om Voltaire replicacircndu-i aces-tuia din urmă că bdquovrea să ne facă să paştem iarbărdquo Voltaire este acel care alături de Montesquieu pune accentul pe pasiunile şi caracterele specifice ale popoarelor La racircndul lor autorii cosmopoliţi conside-racircndu-se bdquocetăţeni ai lumiirdquo promovează inspiraţia exotică inclusiv cea de sorginte orientală făcacircnd carieră icircn literatura franceză Un capitol aparte icircl constituie viziunea lui Baudelaire Mallarmeacute Rimbaud exo-tismul din Florile răului avacircnd şi o semnificaţie morală gustul pentru frumuseţea imuabilă şi propulsarea autenticităţii individuale fiind reperele principale Din perspectiva lui Baudelaire modernitatea e o sinteză icircntre bdquoeternitateardquo Artei şi contingenţa Istoriei Pentru el după cum precizează Foucault bdquoModernitatea nu este pur şi simplu o formă de raportare la prezent aceasta e de asemenea un fel de raport pe care trebuie să-l stabileşti cu tine icircnsuţi Atitudinea voluntară a modernităţii e legată de un ascetism indispensabil A fi modern nu icircnseamnă să te accepţi pe tine icircnsuţi cel care eşti icircn fluxul momentelor ce trec aceasta icircnseamnă să te prinzi pe tine icircnsuţi ca obiect al unei elaborări complexe şi de duratărdquo (apud Elisabeth Chelier-Visuvalingam p 150) Punctul de vedere mallarmean se remarcă prin nota subiectivă Rimbaud dacircnd prioritate simbolului navigării spre necunoscut Icircn sec al XX-lea Anto-nin Artaud va exprima un punct de vedere conform căruia cultura eu-ropeană este marcată de raţionalism corpul fiind separat de spirit mai precis cultura europeană este contrariul culturii magice pe care auto-rul francez o cunoaşte icircn Mexic unde călătorind s-a inspirat pentru două dintre lucrările sale (Mesaje revoluţionare şi Tarahumarus 1936)

Privită din perspectiva manierei icircn care o cultură poate interpreta di-ferenţa caracteristică dialectica eului şi a celuilalt icircn contextul literar romacircnesc se proiectează către ceea ce Todorov defineşte drept trans-cendenţa nouă fondată nu pe divin ci pe socialitatea omului şi plura-litatea oamenilor Icircn interbelic confluenţele literare romacircno-franceze s-au axat anume pe acest principiu Sunt cunoscute numeroasele studii

174 R O M Acirc N Ăşi cercetări icircn plan comparativ francez-romacircn E de ajuns să amintim articolele din presa periodică semnate de către tacircnărul Mircea Eliade sau opiniile lui Ibrăileanu despre Proust sau faptul că psihologizarea ia proporţii la prozatorii din interbelic (Hortensia Papadat Bengescu Camil Petrescu) Aş aminti aici şi studiul Eleonorei Hotineanu Liri-ca interbelică din Basarabia şi poezia franceză modernă care se referă la influenţa poeziei franceze asupra celei basarabene din interbelic Icircn li-teratura romacircnă perspectiva asupra individualităţii este aceeaşi ca şi icircn literatura franceză Icircnsă e de menţionat faptul că despre modernism s-a discutat cu precădere icircn perioada interbelică iar icircn anii postbelici cel puţin icircn peisajul literar pruto-nistrean se discută icircn contradictoriu şi de multe ori rectiliniu sau nu se discută deloc Amintim că şi icircn contex-tul literaturii franceze unde au luat naştere şi au evoluat cel mai verti-ginos mişcările avangardiste modernismul s-a profilat din perspectiva ambivalenţei sale Astfel Apollinaire generalizacircnd de fapt atmosfera discuţiilor literare de la icircnceputul sec XX afirma că bdquodacă există un spirit nou care se traduce altfel decacirct prin imitarea romantismului sau a naturalismului este pentru că aşa se manifestă incertitudinile actu-ale ale imaginaţieirdquo (bdquoSrsquoil y a un esprit nouveau qursquoil se traduise aut-rement que par ces imitations du romantisme et du naturalisme par quoi se manifestent les incertitudes actuelles des imaginationsrdquo) (apud Antoine Compagnon Lrsquoantimodernisme de la NRF)

Un alt detaliu interesant al peisajului literar francez privit din per-spectiva modernizării constă icircn orientarea de dreapta şi de stacircnga antimodernismul venind dinspre stacircnga Urmacircnd calea deschisă de către Thibaudet literatura se orientează spre dreapta icircn timp ce pro-vincia este de stacircnga expresia bdquoLa France crsquoest un pays ougrave la litteacuterature srsquoappelle Paris exclusivement Paris et ougrave la politique srsquoappelle la pro-vince rien que la provincerdquo fiind cacirct se poate de elocventă

Icircn context romacircnesc icircntr-o discuţie recentă profesorul de filozofie Constantin Aslam abordacircnd problema fenomenelor culturale moder-niste de la icircnceputul secolului al XX-lea susţine că modernitatea clasi-că occidentală n-a fost urmată icircntocmai icircn toate ţările ţinacircndu-se cont de următoarele momente mai importante Individualism Capitalism Industrializare Alfabetizare Ştiinţă Icircn opinia autorului citat icircn spaţiul romacircnesc se poate vorbi nu de o abatere de la modelul occidental ci de un alt tip de modernitate icircn spiritul evoluţionismului din secolul

c o l o c v i u 175

al XIX-lea de la inferior la superior Căci după cum consideră C Aslam la noi fenomenul mai e perceput ca fiind icircn curs de constituire mo-dernizarea extinzacircndu-se pe arii restracircnse fiind considerată drept o mişcare icircn ariergardă propria modernitate reieşind din existenţa unei mase critice necesară pentru ca icircntreaga masă de oameni să icircnţelea-gă importanţa fenomenului respectiv ceea ce nu e valabil pentru Ro-macircnia unde conduita modernă nu este intrinsecă modului de a fi al romacircnului Icircn mod evident icircn contextul romacircnesc nu este neglijată modernitatea occidentală icircnsă e o diferenţă icircntre aspiraţie şi realitate Explicaţia concretă a acestei situaţii după expresia lui C Aslam constă icircn faptul că bdquotrăim icircntr-o zonă unde suntem tot timpul contestaţirdquo aici ciocnindu-se interesele marilor puteri motiv pentru care bdquotrebuia să ne păstrăm identitatea icircn condiţiile marilor presiunirdquo De aceea orga-nică modernitatea occidentală s-a făcut treptat mai icircntacirci dezvoltacircndu-se piaţa după care au apărut instituţiile Iar icircn arealul romacircnesc moder-nitatea a fost bdquode sus icircn josrdquo Icircntorşi icircn ţară romacircnii şcoliţi icircn Occident au aplicat cunoştinţele lor icircn practică

Deci acestea au fost condiţiile modernizării icircn Romacircnia şi nu se pu-tea ca ele să nu fie reflectate şi icircn literatura din perioada interbelică individualismul şi modernitatea aflacircndu-se icircn raporturi contradictorii Situaţia actuală nu diferă prea mult de cea din interbelic literatura ro-macircnă de la Est de Prut purtacircnd amprente mai evidente icircn acest sens Voi aduce un exemplu Nicolai Costenco

Configurarea alterităţii icircn perioada postbelică icircn creaţia aceluiaşi scrii-tor se cere raportată la icircnsuşi scriitorul Costenco cel care pentru a su-pravieţui a trebuit să se accepte pe sine icircnsuşi ca pe un altul Procesul acesta a icircnceput icircn Gulagul stalinist unde s-a aflat timp de cincispreze-ce ani Trebuie amintit că deportaţilor li s-a spus că ei nu vor mai vedea niciodată locurile de unde au plecat Anume aşa se explică hibridizarea conştiinţei scriitorului dacă putem spune aşa voinţa de a crede icircn vii-torul luminos Pe de o parte fără a fi un evlavios le va cere rudelor de la Bucureşti să-i boteze copiii la distanță şi pe de altă parte izgonit de către regimul comunist va icircncerca să creadă şi să exprime elanul vital Icircn aceste condiţii configurarea alterităţii cu ajutorul scrisului literar e poate cel mai complicat lucru icircn cazul lui Nicolai Costenco pentru care a fi icircn viaţă şi a trăi cu adevărat sunt lucruri diferite Abia odată cu publicarea postmortem a Poveştii vulturului icircncepe să se developeze

176 R O M Acirc N Ăalteritatea lui Costenco una dintre primele faţete ale acesteia ţinacircnd de regionalismul al cărui adept era autorul şi alta vizacircnd deschiderea spre orizonturile literare simboliste dar şi spre cele sămănătoriste

Dacă e să ţinem cont de opinia Iuliei Kristeva care consideră că di-agnosticul alterităţilor este echivalent cu diagnosticul crizelor atunci constatăm existenţa icircn scrisul lui Costenco a unui plan extins şi a altuia restracircns Acestea două nu pot fi suprapuse elanul şi criza neicircmpăcării sinelui cu celălaltul Elanul energia dorinţa de a crede icircl fac pe Cos-tenco să-şi creeze o realitate virtuală icircn care crede cu adevărat Anume aşa e concepută realitatea icircn romanul Severograd lucrare despre anii deportării nominalizată icircn 1957 la concursul unional pentru Premiul Cea mai bună scriere despre munca socialistă Ironia sorţii căci de fapt aici se ascunde adevărata măsură a crizei Icircntrucacirctva similară este şi situaţia protagonistei din proza Lidiei Istrati Configurarea alterităţii icircn cazul Nicăi are la bază aceeaşi moştenire a unei realităţi fals constru-ite Testul fragilităţii societăţii icircn care trăiesc şi activează personajele ţine de regresul colectiv icircn privinţa comprehensiunii Icircnsăşi autoarea pentru a se icircnţelege pe sine se separă de eul propriu icircncercacircnd să-şi asume perspectiva distanţării Inserţiile unor episoade ce ţin de stra-niu de un univers psihologizat depăşesc zona modernismului şi ating limitele unui postmodernism evident Anume aici are loc icircntacirclnirea dintre distinsa prozatoare cu unii dintre mai tinerii prozatori basara-beni care s-au afirmat cu icircncepere din anii rsquo80 şi pacircnă astăzi Pentru aceştia din urmă spectacolul alterităţii se constituie după criterii care la ora actuală nu diferă de cele occidentale Diferenţa dintre prozatorii basarabeni care se afirmă icircn ultimii ani şi Lidia Istrati predecesoarea lor constă icircn faptul că ei nu caută căi de reconciliere a conflictelor ci merg spre negocieri spre interacţiune De fapt criteriile sunt aceleaşi ca şi icircn romanul francez actual icircn care conturarea alterităţii are loc sub semnul dorinţei de a vorbi despre alteritate şi sub semnul dorinţei de a cunoaşte Aflaţi sub influenţa Noului Roman autorii francezi de roma-ne postmoderniste icircşi pun problema cum s-ar putea scrie după acest fenomen care evident a marcat literatura iar unul dintre interpreţii fenomenelor literare franceze recente Marc Gontard icircn lucrarea sa Le roman franccedilais postmoderne caracterizează specia literară respecti-vă drept bdquoune eacutecriture turbulenterdquo Bunăoară Michel Houellebecq icircn romanul său Harta şi teritoriul (2010) reflectă starea definită de criti-

c o l o c v i u 177

ca franceză drept bdquobarbaria postmodernărdquo Comportamentul artistului ordinar icircntr-o lume globalizată icircn care hotarele geografice nu mai par să aibă vreo importanţă diversitatea personajelor precum şi a preocu-părilor lor ieşirea din cadrul familial şi căutarea unor repere icircn afara acestuia pe care nu le găsesc (Ex dezorientarea tatălui lui Jed Martin protagonistul romanului) Tonul ironic prevalează icircn modul de reflec-tare a destinului artistului contemporan un fotograf realizacircnd hărţi pentru ghidurile Michelin şi reuşind să ajungă faimos cu ajutorul mij-loacelor de mediatizare postmodernă Jed Martin mai are ideea de a re-aliza şi o galerie de portrete ale celor care practică meserii intrate deja icircn istorie Unul dintre bdquomeseriaşiirdquo pictaţi reprezentacircnd icircndeletnicirea scriitoricească e chiar Michel Houellebecq autorul romanului Harta şi teritoriul Icircn aceste condiţii raportarea individualităţii la alteritate ia o icircntorsătură alambicată şi surprinzătoare Nota pesimistă a romanu-lui distins cu Premiul Goncourt şi tonalitatea ironică caracteristici ale scrisului lui Michel Houellebecq sunt deja cunoscute cititorului francez

Modalităţile prin care principiile alterităţii şi turbulenţa invadează cacircmpul reprezentărilor noastre afectacircnd percepţia realului sunt uşor depistabile icircn romanele lui Milan Kundera (scriitor ceh şi francez exi-lat icircn Franţa icircn 1975) Cel de-al doilea roman al său Identitatea scris icircn franceză şi care se icircnscrie perfect icircn tendinţele generale ale literaturii franceze personajele fiind exponenţi ai mediului actual francez vizea-ză lumea contemporană din perspectiva relaţiilor unui cuplu relaţii aflate icircn criză golirea de sens a unor noţiuni precum prietenie iubire familie fiind propulsate icircn prim-plan Iată ce afirmă Kundera despre prietenie bunăoară bdquoDacă eşti lovit de ura celorlalţi dacă eşti acuzat sfacircşiat de gloată te poţi aştepta la două reacţii din partea celor care te cunosc unii se vor alătura gloatei ceilalţi discreţi se vor preface că nu ştiu nimic că nu au auzit nimic icircncacirct ai putea continua să-i icircntacirclneşti şi să vorbeşti cu ei Această a doua categorie discretă delicată o for-mează prietenii Prietenii icircn sensul modern al cuvacircntuluirdquo Sau iată icircn ce termeni caracterizează bdquocercul sacru al familieirdquo bdquoHacircrtie igienică pam-perşi detergenţi crăpelniţă iată cercul sacru al omului pe care noi avem misiunea să-l descoperim să-l icircnţelegem şi să-l definim şi chiar mai mult să-l icircnfrumuseţăm să-l prefacem icircn cacircntec (Milan Kundera icircn Identitatea) Este de fapt un univers cu care şi cititorul basarabean

178 R O M Acirc N Ăe familiarizat datorită scrierilor recent apărute ale lui Iu Ciocan ca să ne referim la un exemplu

Nu pot trece cu vederea un capitol aparte pe care icircl constituie proble-matica identităţii icircn contextul migraţiei şi care este tot mai prezentă icircn peisajul literar basarabean Aş aminti aici romanul Claudiei Partole Totentanz icircn care e reflectată lupta pentru păstrarea eului identitar al femeii basarabence plecată icircn căutarea mijloacelor pentru existenţă Naraţiunea la persoana icircntacirci e alcătuită din episoade ce vizează desti-nul mai multor personaje feminine Unul dintre ele o fostă actriţă de teatru care lipsită de mijloace pentru a supravieţui trăieşte drama eşu-ării unei relaţii sentimentale nu se regăseşte pe sine icircn condiţia de emi-grant şi neaflacircnd modalitatea de raportare la lumea din jur clachează punacircndu-şi capăt zilelor Emigrarea icircn spaţiu şi icircn timp se completează reciproc Perspectiva asupra destinelor personajelor este cea a conexi-unii duble aici şi acolo acum şi atunci icircn viaţă şi dincolo de moarte mai multe filiaţii icircnscriind sinele icircntr-o anumită continuitate identitară cu locul de baştină Criza identitară e provocată de dubla conexiune a eului la locul de baştină şi la spaţiul pe care icircncearcă să icircl adopte Ra-portarea la alteritate este şi ea de două feluri una e relaţia cu doamna pe care o icircngrijeşte şi cu care se icircmprieteneşte naratoarea şi alta cu co-piii acesteia care sunt insensibili şi inumani anunţaţi despre moartea mamei lor aceştia se revoltă că au fost deranjaţi la miezul nopţii şi icirci dau indicaţii să lase mortul icircn casă şi cheile sub preşul de la uşă şi să ple-ce Icircn aceste icircmprejurări tulburările identitare sunt ţinute sub controlul unui eu stăpacircn pe sine tăria de caracter fiind trăsătura definitorie Re-laţia bărbat ndash femeie mamă ndash copil etc apelul la memoria eului toate fac parte din destinul alambicat al eului feminin contemporan aflat icircn căutarea icircmpăcării cu sinele şi cu alteritatea

Subiecte de acest fel sunt abordate cu preponderenţă icircn spaţiile unde e prezent fenomenul migraţiei icircn literatura canadiană de expresie franceză de exemplu Diferenţa constă icircn faptul că icircn peisajul literar canadian se vorbeşte despre emigrantul stabilit avacircnd totuşi un sta-tut constituit pe cacircnd la prozatoarea basarabeană este vorba despre condiţia protagonistului de emigrant provizoriu situaţie care nu e mai simplă ci dimpotrivă este mai complicată absenţa comunicării fiind cel mai greu de suportat căci icircn centrul raporturilor identitare se află tocmai problema comunicării bdquoIndividualul nu este o entitate pasivă şi

c o l o c v i u 179

este determinat de influenţa externărdquo afirmă Anthony Giddens icircntr-o lucrare despre identitatea sinelui icircn era bdquomodernismului icircnaltrdquo Proble-ma care nu e anunţată dar se citeşte printre racircnduri constă icircn nevoia protagonistului de a-şi păstra identitatea pe durata experienţei dure a aflării icircn străinătate pentru a supravieţui şocului cultural

Prevalarea dimensiunii individuale asupra dimensiunii colective ri-dicarea individualului la nivelul de valoare supremă transpare şi icircn romanul postmodernist basarabean de ultimă oră Acest moment e proiectat icircn scrierile lui Ştefan Baştovoi şi cele ale lui Iulian Ciocan de exemplu pe fundalul raportului copil ndash matur sau elev ndash icircnvăţător prozatorii luacircnd icircn răspăr sistemul de icircnvăţămacircnt din perioada ex-so-vietică Copilul şi condiţiile icircn care acesta icircşi formează identitatea icircn proza lui Iu Ciocan şi Ştefan Baştovoi atestă căutările de ultimă oră ale fundamentelor corelaţiei individualitate ndash alteritate icircn peisajul literar basarabean care este tot mai insistent contaminat de fenomenele lite-rare europene

Icircn condiţiile unei modernităţi secundare sau a bdquomodernităţii lichiderdquo cum a numit Zigmund Bauman postmodernitatea icircn care consideră el indivizii sunt liberi să se definească icircn toate circumstanţele literatu-ra icircşi multiplică şansele şi modalităţile de exprimare indiferent de locul unde este scrisă

180 R O M Acirc N Ă

Maria ABRAMCIUCModelul cultural francez tabloul unor conexiuni

MA ndash poet critic literar eseist Conf dr Catedra

de literatura romacircnă şi universală Facultatea de

Filologie Universitatea bdquoAlecu Russordquo din Bălţi

Membră a Uniunii Scriitorilor din Republica

Moldova şi a Uniunii Scriitorilor din Romacircnia A

publicat versuri articole de critică literară eseuri

icircn reviste din ţară şi de peste hotare bdquoBasarabia

bdquoContrafort bdquoDacia literară bdquoPoezia bdquoConvorbiri literare

bdquoFamilia bdquoSemn semnacircnd Margareta Curtescu Cărţi

publicate Prinsă icircntre clamele speranţei Chişinău

1997 Simple bluesuri Chişinău 2003 Eternul Orfeu Chişinău 2005

O reflecţie ştiinţifică asupra evoluţiei forme-lor lingvistice şi literare ale Europei moderne include icircn mod incontestabil şi ideea despre rolul conductor al modelului francez Rapor-turile sale cu limbile şi literaturile europene relevă acumularea icircn timp a unor experienţe diverse şi complexe Icircn acest sens invocăm existenţa unor tradiţii care icircşi au icircnceputu-rile icircn Evul Mediu cacircnd sunt atestate graţie contactelor economice politice şi spirituale primele confluenţe ale fenomenelor cultura-le europene cu cele franceze Atractiv pentru mai multe spaţii din Europa vestică şi estică modelul francez a dinamizat energiile cultu-rilor naţionale proiectacircndu-se icircn cele mai di-verse domenii politică icircnvăţămacircnt lingvisti-că literatură jurnalism artă etc

Importante icircn sensul explicării conjuncturii istorice care a propulsat respectivul model icircn arealul vechiului continent sunt disocierile lui Charles Drouhet francez de origine şi pro-fesor universitar din interbelicul romacircnesc bdquoAşa cum s-au petrecut lucrurile icircn ultima perioadă a Antichităţii cacircnd lumea civiliza-tă era una cu lumea romană secolul al XVI-II-lea este cum se ştie epoca icircn care cultura franceză ajunge să fie o cultură europeană icircn care Franţa devine arbitrul bunelor maniere ale Europei iar limba franceză devine a doua limbă maternă a păturii culte Această supre-

c o l o c v i u 181

maţie a limbii franceze se extinde de asemenea icircn estul Europei Limba franceză icircnlocuieşte italiana ca limbă diplomatică iar tălmăcitorii de la Poarta Supremă au fost obligaţi de acum icircnainte să cunoască franceza pentru a se putea icircnţelege cu ambasadorii marilor puteri şi pentru a redacta tratatelerdquo1

Toate se icircntacircmplă explică autorul acestor afirmaţii icircn contextul dimi-nuării factorului grecesc din zonele culturii şi ale ştiinţelor fapt ce a favorizat ofensiva elementelor franceze care se impuneau tot mai sigur pe diverse planuri bdquoicircntrucacirct la sfacircrşitul secolului al XVII-lea grecii re-nunţaseră la admiraţia totală pentru gloriosul dar icircndepărtatul trecut elen şi se apropiau prin intermediul culturii franceze de civilizaţia eu-ropeanărdquo2 Ca urmare a relaţionării limbilor de origine latină cu limba franceză acestea şi-au asigurat un substanţial fond neologic paradig-me expresive noi modelacircndu-li-se şi modernizacircndu-li-se icircn ultimă instanţă fiinţa

Limba franceză a avut un rol determinant şi icircn dinamica limbii romacircne Acest gen de influenţe s-a extins la un alt nivel şi icircn spaţiul anglo-saxon sau icircn cel slav Abordarea complexă a acestor realizări implică un şir de proble-me care pot constitui obiectul de studiu nu doar al romaniştilor

Evaluarea comparată a literaturilor europene icircn funcţie de răsfracircnge-rea icircn dezvoltarea acestora a modelului cultural francez dezvăluie o impresionantă reţea de contacte benefice Se ştie că un prim-impact asupra creaţiei literar-artistice europene l-a avut clasicismul fran-cez care prin intermediul operelor lui Pierre Corneille Jean Racine Moliegravere Nicolas Boileau Jean de La Fontaine a furnizat literaturilor continentale structuri dramatice şi fabulistice Ulterior la icircnceputul secolului al XIX-lea lirica romanticilor europeni icircşi adoptă modelul ce poartă numele lui Alphonse de Lamartine considerat unul dintre cei mai importanţi icircntemeietori ai poeziei franceze moderne Creaţia sa de racircnd cu cea a lui Alfred de Vigny şi a lui Alfred de Musset revi-gorează genul prin abordarea sensibilă a temelor romantice (iubirea natura timpul geniul viaţa şi moartea) icircn formula unor specii ca me-ditaţia pastelul şi elegia Theacuteophile Gautier icircn Istoria romantismului menţionacircnd aspectul novator al discursului liric din volumul Meditaţii poetice (1820) evocă icircntr-o evidentă manieră sentimental-exaltantă efectul magnific al acestei cărţi care a impus icircn primul racircnd icircn Franţa la icircnceputul secolului al XIX-lea un stil cu efecte iradiante icircn majorita-

182 R O M Acirc N Ătea spaţiilor lirice ale Europei de atunci bdquoAcest volum a icircnsemnat un eveniment rar de-a lungul secolelor Dezvăluia o icircntreagă lume nouă o lume a poeziei poate mai greu de descoperit decacirct orice Americă sau Atlantidă Icircn timp ce părea că trece cu indiferenţă printre oameni Lamartine călătorea pe mări necunoscute cu ochii aţintiţi spre steaua sa icircndreptacircndu-se spre un tăracircm unde nimeni nu ajunsese icircncă şi de unde se icircntorcea icircnvingător precum Columb Descoperise sufletul

E greu să ne imaginăm astăzi după atacirctea revoluţii prăbuşiri şi schim-bări ce-au avut loc icircn lume după ce s-au icircncercat şi s-au dat uitării atacirctea curente literare după atacircta prisos de gacircndire şi de limbaj poetic euforia generală produsă de volumul Meditaţii A fost ca o adiere de prospeţime şi tinereţe ca o bătaie de aripi ce atingea sufletul Tinerii fetele feme-ile au fost cuprinşi cu toţii de un entuziasm vecin cu adoraţia Numele lui Lamartine era pe toate buzele iar parizienii ce nu sunt totuşi nişte oameni icircnclinaţi spre poezie cuprinşi de nebunie precum locuitorii Abderei ce repetau fără icircncetare cuvintele din corul lui Euripide laquoO iu-bire Puternică iubireraquo se salutau unii pe alţii recitind versuri din Lacul Nicicacircnd nu s-a mai văzut un succes de asemenea proporţiirdquo3

Icircntr-un vast Eseu despre secolul al XIX-lea istoricul literar Mihai Zamfir observă că deşi bdquorevolta romanticărdquo din deceniile 1820-1830 echivalen-tă mental cu bdquorevoltardquo de alt tip de tip social a refăcut relieful Europei că valul profund propagat din Germania şi Franţa a schimbat faţa lucrurilor a adus continentul la o bdquooră romanticărdquo4 la o analiză formală a poeziei eu-ropene din primele decenii ale secolului al XIX-lea se constată totuşi o prelungire a retoricii din secolul anterior şi că bdquoVersul lui Musset Lamartine sau Victor Hugo debutant este versul neoclasicist din secolul precedent limbajul figurativ care face fiorul noutăţii pe la 1820-1830 apare astăzi extras din zona de poeticitate convenţională a secolului XVIIIrdquo5

Cu toate acestea foarte curacircnd productivul model liric lamartinian se impune rapid icircn poezia europeană ca unul tutelar producacircnd după 1830 o modificare de registru şi icircn poezia romacircnească aflată cum bine se ştie abia la etapa incipientă Sensibilitatea primilor noştri lirici (Ion Heliade Rădulescu Vasile Cacircrlova Grigore Alexandrescu Dimitrie Bolintineanu) rezona la pulsaţiile versului lamartinian cu inflexiunile sale nostalgice cu un accentuat sentiment al naturii sau al cosmicităţii Odată cu adoptarea acestei formule stilistice de către poeţii romacircni din primul val romantic se remarcă o evoluţie rapidă a fenomenului literar

c o l o c v i u 183

autohton care icircşi nuanţează formele icircşi multiplică structurile imagisti-ce icircşi defineşte reperele valorice bdquoIcircn general conchide istoricul literar Paul Cornea dincolo de echivalenţele de idei sau expresie fundamen-tală e mai ales icircnrudirea de spirit vădita sforţare a scriitorilor romacircni de a imita tiparele şi maniera discursiv-sentimentală a romanticului francezrdquo6 Icircn consens cu această idee Nicolae Manolescu afirmă bdquoIcircn legătură cu influenţa exercitată de poetul francez la noi trebuie spus că ea a fost o adevărată magie creacircnd pacircnă şi un ciudat arhetip biografic devin oarecum obligatorii după modelul poetului de la Milly o călă-torie şi o iubire icircn Italia (Asachi Alecsandri) sau moartea timpurie a muzei (Bolintineanu Cacircrlova)rdquo7

La sfacircrşitul secolului al XIX-lea icircn majoritatea literaturilor europene conceptul de poezie moderna avansează graţie simbolismului francez denumit astfel şi definit de poetul Jean Moreacuteas icircn articolul-manifest Le symbolisme (1886) Principiile noului concept liric promovate energic de Paul Verlaine Artur Rimbaud Steacutephane Mallarmeacute Francis Jammes şa au fost valorificate cu succes de poeţi din Anglia Germania Spa-nia Italia Curentul a icircnregistrat o impresionantă rază de extindere incluzacircnd şi literaturi ale ţărilor din centrul şi sud-estul continentului generacircnd şcoli naţionale icircn Polonia Ungaria Romacircnia

Simbolismul romacircnesc este lansat cum bine se ştie datorită ataşamen-tului pentru noua ideologie literară manifestat de poetul Alexandru Macedonski bdquoreceptiv şi faţă de atitudinile conceptuale ale parnasieni-lor cu predilecţia lor pentru icircncorporarea poetică a valorilor plastice icircn defavoarea (chiar dacă nemărturisită) a celor muzicalerdquo8 Icircn aceeaşi ordine de idei Matei Călinescu relevă rolul determinant al poetului-teore-tician la propulsarea icircn spaţiul liricii romacircneşti a celui mai icircn vogă con-cept liric de la sfacircrşitul secolului al XIX-lea simbolismul bdquoLa curent cu dezbaterile literare din Franţa contemporană poet de limbă franceză el icircnsuşi (colaborator la revista simbolistă La Wallonie care apărea la Liegravege sub conducerea lui Albert Mockel) Macedonski fără a-şi renega vreoda-tă marii idoli romantici ba chiar apăracircndu-le memoria cu patos ndash cum s-a icircntacircmplat cu Musset ndash este cel dintacirci care recomandă cititorului romacircn de poezie pe marii precursori şi pe reprezentanţii propriu-zişi ai simbo-lismuluirdquo Pe Baudelaire Mallarmeacute Joseacutephin Peacuteladan Moreacuteas

Insolită icircn contextul unei epoci icircn care se mai resimţea icircncă spiritul romantismului lirica lui Mallarmeacute a avut un impact real asupra poeziei

184 R O M Acirc N Ăromacircne de la icircnceputul secolului al XX-lea Modernismul romacircnesc icirci datorează poetului francez icircncifrarea la extremă limită sugestivitatea După Hugo Friedrich o formulă a poeticii lui Mallarmeacute include bdquoab-senţa unei lirici de sentiment şi de inspiraţie fantezie dirijată de inte-lect anularea realităţii şi a ordinilor normale atacirct logice cacirct şi afective operarea cu forţele impulsionare ale limbajului sugestivitate icircn loc de inteligibilitate conştiinţa de a aparţine unei perioade crepusculare a culturii atitudine dublă faţă de modernitate ruptura cu tradiţia uma-nistă şi creştină icircnsingurare conştientă de distincţia ei echivalarea poeziei cu reflecţia asupra poeziei icircn aceasta predominacircnd categoriile negativerdquo9

Ulterior icircn prima jumătate a secolului al XX-lea infuzia de cultură franceză icircn spaţiul european a mobilizat şi impulsionat forţele intelec-tuale naţionale din majoritatea ţărilor europene fenomen ce a condus la consolidarea icircn aceste zone a unor viguroase concepte literare al esteticii uracirctului iniţiat icircn lirică de Charles Baudelaire cel proustian valorificat cu mult succes de romancieri importanţi inclusiv şi de scrii-torul romacircn Camil Petrescu Opera lui Marcel Proust tradusă icircn multe limbi i-a asigurat reputația icircn lume şi metoda lui de a scrie a avut o puternică influență icircn proza secolului al XX-lea

Aprofundate şi nuanţate aceste raporturi icircnregistrează de-a lungul se-colului al XX-lea manifestări multiple benefice tuturor părţilor Men-ţionăm icircn context impactul asupra naratologiei europene a unuia din-tre cele mai influente curente din gacircndirea europeană structuralismul construit pe modelul lingvisticii lui Ferdinand de Saussure şi disemi-nat icircn literatură prin intermediul ideilor lui Roland Barthes Geacuterard Genette Jean Starobinski şa

Dincolo de rolul formativ modelul francez a oferit spaţiilor lingvisti-co-literare naţionale soluţii şi sugestii pentru rezolvarea problemelor identitare Aşa cum limba reflectă mentalul unui popor şi literatura for-mează atitudini şi comportamente studiul acestui gen de confluenţe ar trebui să conducă şi la icircnţelegerea şi dezbaterea unor idei la famili-arizarea cu evoluţia gacircndirii şi a valorilor europene Subiectul icircnregis-trează icircnsă şi interpretări icircntr-un sens refractare Icircn literatura romacirc-nă opiniile lui Beniamin Fundoianu cunoscut prin ataşamentul său exagerat pe unele segmente pentru spiritualitatea franceză ilustrează atitudinea sa de afrond icircn raport cu spiritul creativ romacircnesc Icircn prefa-

c o l o c v i u 185

ţa la volumul Imagini şi cărţi din Franţa (1921) scriitorul aducea acu-ze grave literaturii autohtone care pacircnă la moment nu demonstrase capacitatea şi voinţa de a converti achiziţiile străine la propriile valori Atenţionacircnd asupra unui complex mai vechi tacircnărul eseist animat de idei radicale decide să dea bdquoo lecţierdquo dură intelectualilor romacircni din epoca interbelică relevacircndu-le un adevăr incomod o problemă for-mulată poate prea drastic bdquoDacă literatura noastră a fost un continuu parazitism vina n-o poate culege cultura Franţei ci neputinţa noastră de a asimila ndash mai mult lipsa talentelor remarcabile capabile să facă dintr-o nutriţie străină ceva ordinar şi propriurdquo10 Beniamin Fundoianu consideră că există cu certitudine un fond francez al literaturii romacircne şi icircntr-o formulă categorică susţine că icircn raport cu literatura Franţei cea romacircnă bdquoa fost un simplu parazitismrdquo11

O altă afirmaţie avansează ideea că spaţiul cultural autohton a rezul-tat icircn exclusivitate din cel francez şi a rămas dependent de acesta bdquoCultura noastră a evoluat şi-a desenat o figură şi o stare a devenit o colonie ndash o colonie a culturii franţuzeştirdquo12 Se absolutizează astfel icircntr-un mod categoric rolul modelului francez icircn edificarea culturii romacircne minimalizacircndu-se icircn fine aportul intelectualilor băştinaşi la evoluţia spiritului autohton Icircn acelaşi timp contrar afirmaţiilor de mai sus intelectual icircşi va declara fără rezerve asentimentul pentru opera congenerilor săi George Bacovia Ion Minulescu Adrian Maniu Ion Călugăru Dumitru Anghel Se ştie cacirctă admiraţie nutrea pentru poezia lui Tudor Arghezi pe care icircn ierarhia valorică icircl va alătura lui Mihai Eminescu Stabilit icircn Franţa va continua să colaboreze la revistele In-tegral din a cărei redacţie pariziană făcea parte şi Unu editată de Saşa Pană va transpune icircn franceză versuri din creaţia poeţilor romacircni Tudor Arghezi Ion Vinea Adrian Maniu Ion Minulescu George Bacovia Al Philippide Ilarie Voronca

Icircn virtutea dimensionării propriei identităţi culturale raportarea la ce-lălalt ne defineşte poziţia icircn lume dar şi ne reliefează nouă romacircnilor impactul pe care l-au avut asupra fiinţei noastre culturale modelele di-rectoare icircntre care se distinge fără icircndoială cel francez Recunoaşterea rolului determinant al limbii şi culturii franceze icircn evoluţia spaţiului spiritual romacircnesc a devenit icircn prezent aproape un truism Mai mult decacirct atacirct icircn prezent unele voci se pronunţă icircmpotriva vehiculării la infinit a acestei aserţiuni care se crede ar favoriza platicizarea spiri-tului nostru volitiv şi ar promulga complexul de inferioritate dar şi

186 R O M Acirc N Ă

1 Charles Drouhet Studii de literatură romacircnă şi compa-rată Cuvacircnt-icircnainte de Zoe Dumitrescu-Buşulenga edi-ţie icircngrijită note tabel biobibliografic şi postfaţă de Silvia Burdea Editura Eminescu Bucureşti 1983 p 62-632 Idem ibidem3 Theacuteophile Gautier Istoria romantismului vol 2 tradu-cere şi note de Mioara şi Pan Izverna Editura Minerva Bucureşti 1990 p 1854 Mihai Zamfir Din secolul romantic Editura Cartea Ro-macircnească Bucureşti 1089 p 185 Mihai Zamfir op cit p 196 Paul Cornea De la Alecsandrescu la Eminescu Bucu-reşti Editura pentru Literatură 1966 p 1227 Nicolae Manolescu Poeţi romantici Editura Ştiinţa Chişinău 2003 p 268 Matei Călinescu Conceptul modern de poezie de la ro-mantism la avangardă ediţia a II-a Editura Paralela 45 Piteşti 2002 p 1859 Hugo Friedrich Structura liricii moderne de la mijlocul secolului al 19-lea pacircnă la mijlocul secolului al 20-lea trad de Dieter Fuhrmann Bucureşti Editura pentru Literatu-ră Universală 1969 p 98-9910 B Fundoianu Imagini şi cărţi din Franţa Institutul Cul-tural Romacircn Bucureşti 2006 p 611 Idem ibidem12 Id ibid13 Magda Carneci Francofonia şi macircndria httpwwwrevista22ro

Note

pentru că bdquoFrancezii icircnşişi privesc iradierea modelatoare a propriei lor culturi la care fac aluzie adesea romacircnii ca pe un fapt ce ţine de acum de istorie Deci de trecut Şi se deschid curajos către o nouă etapă de civilizaţie icircn care se confruntă cu globalismul şi se adaptează activ şi reactiv la el fără a-şi uita sau minimiza propria istorie dar şi fără a o invoca ca pe un fetiş glorios care i-ar scuti de efort şi de evoluţierdquo13

Este practic imposibilă configurarea icircn limitele unui studiu a spectru-lui de probleme avansat de acest subiect complex reunind sub arcada-i o multitudine de privelişti exegetice Excluzacircnd atitudinea mitizantă icircn raport cu modelul cultural francez putem afirma cu certitudine că spiritul impus de el de racircnd cu cel elen sau roman rămacircne ineluctabil peisajului cultural european impunacircndu-i coerenţa formelor şi a esen-ţelor

c o l o c v i u 187

Diana VRABIESpovedanie pentru icircnvinşi de Panait Istrati dimensiunea europeană a reportajului romacircnesc

Dincolo de faptul că Franţa a avut o contribu-ţie decisivă icircn perioada interbelică icircn marca-rea unei cotituri calitative icircn arta romanescă prin marile sale modele (Balzac Stendhal Proust Gide) aceasta a constituit şi un pivot cultural dominant icircn materie de reportaj De data aceasta modelele vin din patrimoniul emblematic al genului reprezentat de Albert Londres Edouard Helsey Ludovic Naudeau Blaise Cendrars Paul Morand Georges Sime-non şa

Ca şi icircn cazul romanului reportajul romacircnesc din perioada interbelică se afla pe calea tato-nării febrile a propriei identităţi care zăbovea să prindă chip Antecedentele firave icircl situau icircntr-o neconcordanţă stacircnjenitoare faţă de mutaţiile decisive din presa franceză

Icircn 1830 Gheorghe Asachi publica icircn bdquoAlbi-na romacircneascărdquo extractul din Jurnalul călă-torului moldovean inauguracircnd astfel ampla serie a reportajului romacircnesc de călătorie icircn lume pe care o vor ilustra icircn timp Nicolae Milescu Spătarul Dinicu Golescu Dimitrie Bolintineanu Alexandru Odobescu Vasile Alecsandri Nicolae Filimon Cezar Petrescu Demostene Botez Geo Bogza Zaharia Stancu Eugen Barbu şa

188 R O M Acirc N ĂPacircnă după Primul Război Mondial icircnsă nu se putea vorbi decacirct acci-dental de conştiinţa cristalizată a existenţei diferenţiate a reportajului icircn general şi a celui literar icircn special Acest gen de scriitură era confun-dat cu relatarea efemeră nota de călătorie pamfletul sau cu darea de seamă asupra unor evenimente

Unul dintre primele apeluri la animarea reportajului icircl constituie Ma-nifestul activist către tinerime (1924) al bdquoContemporanuluirdquo icircn care se susţinea că bdquoUn bun reportaj cotidian icircnlocuieşte azi orice lung roman de aventuri sau de analizărdquo Astfel eforturile noastre de sincronizare cu reportajul european se remarcă odată cu apariţia zgomotoasă a ge-nului icircn cercul avangardei literare a anilor rsquo20-rsquo30 şi continuă odată cu formarea unei elite gazetăreşti icircn special după 1933

Icircntre timp dezbaterile franceze asupra reportajului se icircncheiaseră de ceva vreme printr-o consolidare a statutului său devenind chiar una dintre formulele sigure de a obţine succesul public Această icircntacircrziere faţă de bdquomodelul francezrdquo ridică anumite nedumeriri dat fiind puternicul impact pe care icircl avea cultura franceză asupra celei romacircneşti icircn deceniile care preced icircntacircia mare conflagraţie mondială Cert este că primele dezba-teri asupra reportajului pornesc tot din racircndurile fostei avangarde prin contribuţia lui Geo Bogza care scrie Introducere icircn reportaj eseu care bdquoicirci justifică opţiunea şi icircn acelaşi timp oferă şi o privire asupra reportajului icircn contextul jurnalisticii moderne şi al frămacircntărilor sociale ale epociirdquo1

Pe acest fundal firav apare icircn librării la 15 octombrie 1929 icircn colecţia bdquoTemoignagesrdquo cartea lui Panait Istrati Spovedanie pentru icircnvinşi bdquoro-manulrdquo relaţiilor autorului cu Uniunea Sovietică Imediat Partidul Co-munist Francez prin organul său bdquoLrsquohumaniteacuterdquo dă semnalul atacurilor la care se raliază toată presa de stacircnga din Occident

bdquoCe reprezintă această carte icircn contextul operei istratiene Este bdquocartea de vizitărdquo a scriitorului cetăţean Panait Istrati combatant pentru liber-tate şi dreptate socială Cu sacrificiu de sine el a dezvăluit ndash printre primii ndash opiniei publice mondiale cangrena care rodea dictatura comu-nistă pusă icircn slujba unei caste ndash bdquonomenclaturardquo ndash ce trăia icircn opulenţă icircn timp ce poporul era asuprit icircnfometat şi exploatatrdquo2

După 11 ani de sejur icircn Occident Panait Istrati declanşează o campa-nie vehementă icircmpotriva valorilor occidentale reorientacircndu-se spre

c o l o c v i u 189

realităţile din primul stat din lume al muncitorilor şi ţăranilor Astfel icircn anul 1927 pleacă icircn URSS icircn calitate de invitat la sărbătorile celei de-a X-a aniversări de la revoluţie După icircncheierea festivităţilor icircm-preună cu unii dintre membrii delegaţiilor străine face o excursie pe traseul Moscova ndash Ucraina ndash Georgia ndash litoralul Mării Negre

La icircnapoierea din URSS Panait Istrati declară bdquoNu voi mai crede icircntr-un viitor mai bun decacirct icircn ziua cacircnd revoluţia va fi făcută sub semnul copilărieirdquo arătacircndu-se foarte sceptic faţă de icircnvăţătura socia-listă roasă de putreziciunea birocratică ndash bdquolepădătură care ndash ieri mo-derată azi fanatică ieri bălăcindu-se icircn bdquomarxismrdquo azi icircn bdquoleninismrdquo ndash ne arăţi aceeaşi figură stupidă te adevereşti cu totul neicircnduplecată icircnfige-ţi adacircnc ghearele icircn ceafa masei cu căluşul icircn gură şi sabotează astfel cea mai frumoasă operă de justiţie socialărdquo3

Deziluziile sunt atacirct de profunde icircncacirct cartea i se revarsă de la sine pe hacircrtie Icircn pofida icircncercărilor prudentului său prieten Romain Rolland de a-i tempera elanul sincerităţii Panait Istrati se arată ne-icircnduplecat bdquoŞtiu că trebuie să scriu carteardquo ndash şi aşterne spovedania omului intrat către sfacircrşitul vieţii icircn dezacord sentimental cu sine icircn-suşi dar şi cu cei din jur pentru că bdquoIcircnvinşi sunt oamenii care se află către sfacircrşitul vieţii icircn dezacord sentimental cu cei mai buni semeni ai lor Sunt unul dintre aceşti icircnvinşi Şi fiindcă există o mie de feluri icircn a fi icircn dezacord sentimental cu semenii săi precizez că este vorba aici de acea penibilă despărţire care aruncă un om icircn afara unei clase după o icircntreagă viaţă de aspiraţii comune cu această clasă şi cu sine icircnsuşirdquo4Dincolo de faptul că Spovedanie pentru icircnvinşi face parte din reconstitu-irea bazată pe memoria autorului icircntors la Paris după şaisprezece luni de sejur icircn URSS aceasta poate fi considerată o icircmbinare destul de aleatorie icircntre jurnal şi pamflet Aşa cum literatura sa este autobiogra-fică icircn proporţii impresionante reportajul său este pamflet icircn combi-naţii surprinzătoare bdquoPot oare să te menajez lepădătură macircrşavă Pot face public că am venit la tine icircn felul cel mai dezinteresat şi a fost cacirct pe-aici să mă bagi icircn buzunarul tău Pot ndash ca să-ţi fac plăcere şi pentru aşa-zisa bdquosă nu daţi arme burghezieirdquo ndash să dispreţuiesc mulţimea pe care tu o calci icircn picioarerdquo5 Reportajul său dobacircndeşte bdquoo alură pam-fletară icircntr-un crescendo remarcabil pe măsură ce iluzia se risipeşte şi

190 R O M Acirc N Ărealitatea icircncepe să invadeze imaginarul construit de propagandă şi de reminiscenţele literaturii socialisterdquo6Spovedaniile fruste ale lui Panait Istrati relevă toate datele obiective şi subiective ale unei experienţe umane care a gustat din icircnfracircngerea morală Tendinţa se explică icircn general prin necesitatea scriitorilor tre-cuţi prin experienţe decisive de a-şi exprima cu exactitate trăirile de care au fost marcaţi icircn mod netransfigurat reuşind totodată să atingă profunzimile ca şi icircn ficţiune Descins din tradiţia unui jurnalism preponderent pamfletar Istrati nu se poate menţine multă vreme icircn limitele prea icircnguste ale povestirii icircntacircm-plărilor icircntr-o succesiune clară Timpul cronologic este mereu bulversat de memoria afectivă care solicită noi afacircnări digresive bdquoAcum douăzeci şi şapte de ani icircntr-o mahala a Brăilei am auzit vorbindu-se pentru pri-ma oară despre dreptaterdquo7 Tranşant autorul chiar le anunţă pe alocuri bdquoAici o paranteză este necesarărdquo (p 15) sau bdquoŞi-acum iertaţi-mi această parantezărdquo (p 20) Unicul filon ordonator este memoria afectivă a repor-terului care reaşază evenimentele dacircndu-le sens unitarAutorul revelează lumii o realitate aşa cum o trăieşte şi o interpretează el icircnsuşi ca martor şi actor al evenimentelor racordacircndu-se astfel spiritului reportajelor europene Albert Fouilleacute definea spre exemplu reportajul drept o răsturnare a lumii dar una menită să găsească perspectivele ce se deschid spre adevăr Este tocmai ceea ce făcea Panait Istrati icircn călătoria sa icircn URSS amestecacircndu-se printre oameni icircncercacircnd să pătrundă raţiunile puterilor mari observacircnd culisele tenebroase vizitacircnd spitalul de tuberculoză bdquoSotiriardquo icircnchisoarea bdquoSingrosrdquo gustacircnd din ciocnirile stradale etc bdquoDocumentarea lui a icircnsemnat călătorie sute de convorbiri vizite icircn case sau instituţii trăirea unor experienţe personale iar la urmă refacerea icircntregului traseu din perspectiva unui eşec al crezului politic Este o reconstituire realizată din perspectiva unei idei dominante ceea ce repune icircntacircmplările icircntr-o ordine menită să lumineze un adevărrdquo ob-servă icircn mod justificat Radu Ciobotea8Dimensiunea europeană a reportajului lui Panait Istrati este conso-lidată şi de faptul că autorul nu priveşte realitatea pur şi simplu ci o suspectează găsind unghiul care inversează rolurile sociale şi acordă un acces sporit spre culisele evenimentelor Reportajul devine pentru Panait Istrati un mijloc de a găsi sursa obsesiei sale o modalitate de a

c o l o c v i u 191

răspunde unei icircntregi societăţi frămacircntate Icircn acest sens reportajul lui Panait Istrati ajunge să se identifice ca şi pentru Geo Bogza cu bdquocel mai bun corectiv al esteticii turnului de fildeşrdquo icircntr-o epocă icircn care bdquotragedii care privesc mase icircntregi de oameni aşteaptă să fie exprimate icircn scrisrdquo9

Autorul nu icircşi propune să povestească din afară ci să participe la po-vestea care prinde contur ca subiect Or subiectul nu este nici pe de-parte unul agreabil icircntrucacirct este menit să restabilească dreptatea acolo unde societatea prin instituţiile ei a gafat grav Astfel Spovedanie pen-tru icircnvinşi constituie bdquoun icircnceput spectaculos pentru reportajul politic romacircnesc chiar dacă a fost scris icircn limba franceză şi publicat la Paris Sau cu atacirct mai mult căci icircn această carte este vorba printre altele despre dimensiunea europeană a reportajului romacircnescrdquo10

Om de opinie care nu a icircnvăţat jocul retragerii ruşinoase Panait Istrati prin Spovedanie pentru icircnvinşi contribuie icircn mod decisiv la fundamen-tarea reportajului romacircnesc racordat la marile modele europene dar şi la formarea unei elite gazetăreşti

1 Radu Ciobotea Reportajul Tehnici de redactare Editu-ra Cartier Chişinău 2012 p 352 Alexandru Talex Cuvacircnt-icircnainte icircn Spovedanie pentru icircnvinşi Editura Dacia Cluj-Napoca [fa] p 63 Panait Istrati Spovedanie pentru icircnvinşi Editura Dacia Cluj-Napoca p 254 Ibidem p 135 Ibidem p 266 Radu Ciobotea op cit p 937 Panait Istrati Spovedanie pentru icircnvinşi ed cit p 138 Radu Ciobotea op cit p 93 9 Geo Bogza Introducere icircn reportaj Scrieri icircn proză vol II ESPLA Bucureşti 1957 p 19-2010 Radu Ciobotea op cit p 93

1 Geo Bogza Introducere icircn reportaj Scrieri icircn proză vol II ESPLA Bucureşti 19572 Radu Ciobotea Reportajul Tehnici de redactare Editu-ra Cartier Chişinău 20123 Panait Istrati Spovedanie pentru icircnvinşi Editura Dacia Cluj-Napoca4 Alexandru Talex Cuvacircnt-icircnainte icircn Spovedanie pentru icircnvinşi Editura Dacia Cluj-Napoca [fa]

Note

Bibliografie

192 R O M Acirc N Ă

Ana GhilAşCritica psihanalitică franceză şi modernitatea actului critic romacircnesc

Evoluţia şi modernizarea discursului critic-literar romacircnesc se datorează icircn mare măsu-ră psihanalizei şi icircn special criticii literare franceze de sorginte psihanalitică Se ştie că printre primii susţinători ai ideilor freudiste au fost scriitorii surrealişti francezi A Breton A Gide şa iar Ch Baudouin (prin studii-le sale Psihanaliza artei1929 Triumful ero-ului1943 Psihanaliza simbolului religios 1957) M Bonaparte (Viaţa şi opera lui Edgar Poe 1933 Cronos ndash Eros ndash Thanatos 1952) R Laforgue (Eşecul lui Baudelaire 1931) sunt reprezentanţii primei generaţii a criticii literare psihanalitice Şi astăzi Franţa bdquose sin-gularizează icircn mişcarea psihanalitică mon-dială printr-o reuşită şi echilibrată integrare a psihanalizeirdquo atacirct icircn plan teoretic cacirct şi icircn cel cultural ndash literatură filozofie politică şi instituţiile corespunzătoare ale icircnvăţămacircntu-lui superior observă V Dem Zamfirescu icircn Introducere icircn psihanaliza freudiană şi postfre-udiană Deschiderea criticii literare romacircneşti spre o hermeneutică psihanalitică icircn anii rsquo60 icircncepe prin revenirea la studiile franceze scri-se icircn perioada 1920-1950

Icircn anii interbelici psihanaliza pătrunde icircn spaţiul romacircnesc prin filiera franceză şi cea germană Medicul C Vlad care a practicat psihanaliza a scris două lucrări privind relaţia

AG ndash conferenţiar universitar doctor icircn

filologie Catedra literatura romacircnă şi teoria literaturii

Universitatea de Stat din Moldova Membru

al Asociaţiei de Filologie şi Hermeneutică Biblică

din Romacircnia Domenii de cercetare literatura romacircnă

contemporană relaţia Biblie ndash literatură artistică

psihologie şi literatură A publicat monografia

Romanul anilor rsquo60 Modelul bonus pastor (2006) mai

multe studii şi articole

c o l o c v i u 193

literatură ndash psihanaliză Icircn prima sa lucrare ndash Iubirea ura şi frica (1928) ndash el analizează personalitatea lui F Dostoievski şi legenda populară Meşte-rul Manole iar cea de-a doua Mihai Eminescu din punct de vedere psihana-litic (1932) a suscitat cum bine se ştie atitudini controversate lucrarea prezentacircnd totuşi interes din punct de vedere metodologic Spre deose-bire de medici oamenii de cultură din Romacircnia s-au arătat mai reţinuţi faţă de psihanaliză

Icircn Franţa icircn preajma celui de-al Doilea Război Mondial şi mai ales icircn pe-rioada imediat postbelică se observă o simbioză a psihanalizei cu majorita-tea orientărilor ce anunţă o bdquonouă criticărdquo Ch Mauron cu psihocritica sa se icircnscrie icircn racircndul celei de-a doua generaţii a criticii psihanalitice franceze Icircn studiul Mallarmeacute LrsquoObscur (1941) el se situează pe poziţiile criticii lui Thibaudet noutatea conceptului său psihocritic constă icircn faptul că niciun text al unui scriitor nu poate fi explicat de unul singur ci icircn raport cu toate textele poemele acestuia criticul relevacircnd rolul metaforelor obsedante icircn icircnţelegerea traumelor psihice refulate ale autorului Profesorul francez de la Universitatea din New York Serge Doubrowsky susţinea şi el icircn 1966 necesitatea unei legături a criticii bdquocu ştiinţele umaniste unde vor colabo-ra psihanaliza şi sociologia temelorrdquo Icircn 1968 icircn Theorie drsquoensemble (Paris) apare articolul lui Jean-Louis Baudry intitulat Freude et la critique litteacuteraire iar icircn 1972 Anne Clancier semnează studiul Psyhanalyse et critique litteacuteraire fapt ce demonstrează rolul conceptelor psihanalitice icircn evoluţia hermene-uticii literare

Un rol anume icircn evoluţia criticii literare l-au avut ideile psihanalitice ale lui J Lacan idei ce implică o anume legătură cu fenomenologia cu structuralismul cu problemele limbajului ultimele devenind dominan-te icircn concepţiile sale Prin abordarea bdquopsihicului-ca-textrdquo el susţine că structura psihicului presupune 3 categorii a simbolicului a imaginii şi a realului simbolicul avacircnd rolul esenţial şi cu toate că Lacan nu profesea-ză critica literară bdquosistemulrdquo său o implică La racircndul său structuralistul R Barthes pune accent pe primatul textului şi continuă structuralismul pe baze psihologice psihanalitice lingvistice El utilizează metoda psih-analitică de cercetare icircn studiul său Sur Racine (1965) De asemenea un rol important icircn hermeneutica textului literar l-a avut critica mitică franceză icircntemeiată de filozoful G Bachelard care bdquouneşterdquo psihanaliza cu fenomenologia icircn explicarea artei El propune o teorie a imaginaţiei

194 R O M Acirc N Ăşi a expresiei poetice susţinacircnd că fiecare creator posedă o imaginaţie arhetipală bazată pe cele 4 elemente fundamentale focul apa aerul şi pămacircntul pe care se sprijină temele şi imaginile Amintim aici şi de J Kristeva semiotician şi psihanalist icircn lucrările căreia se manifestă atacirct conceptele teoretice ale lui M Bahtin cacirct şi metodologia psihanalitică după J Lacan

Icircn spaţiul romacircnesc evoluţia discursului critic de sorginte psihanaliti-că icircn perioada postbelică se manifestă prin anumite aspecte 1) sfacircrşi-tul anilor rsquo60 ndash comunicări ale cercetătorilor literari privind tendinţe direcţii icircn critica franceză (sau europeană) 2) anii rsquo70-rsquo80 ndash traducerea unor articole sau studii semnate de criticii francezi sau studii despre critica franceză (europeană) analize de texte sau interpretări disparate după critici francezi 3) anii rsquo90 ndash de racircnd cu traducerea operelor com-plete ale psihanaliştilor S Freud C G Jung şa opera eminesciană este abordată din perspectiva intertextualităţii cu unele implicaţii psi-hocritice şi sau psihanalitice de sorginte jungiană studii teoretice vi-zacircnd relaţia artă ndash psihanaliză Astfel scindarea criticii literare franceze icircn texte de icircntacircmpinare şi texte de metodă a avut un impact benefic asupra modernităţii actului critic romacircnesc

Comunicările ştiinţifice privind critica europeană (N I Popa Criti-ca franceză actuală 1968 Academia Romacircnă) traducerea sau scrierea unor lucrări vizacircnd aceasta (volumul Analiză şi interpretare Orientări icircn critica literară contemporană 1972 care inserează şi articolul Ioanei Creţulescu Critica psihanalitică R Munteanu Metamorfozele criticii europene moderne 1975) sunt urmate de lecturi din perspectiva lui S Freud C G Jung K Abraham sau ale lui G Bachelard şi G Durand Icircn acest context prezintă interes interpretarea bachelardiană a poeziei lui L Blaga de R Munteanu icircn volumul său Lecturi şi sisteme (1977) ca şi studiul Elenei Indrieş Dimensiuni ale poeziei romacircne moderne Motive presocratice icircn poezia transilvană (scris icircn 1972-1981 dar publicat icircn 1989) icircn care autoarea analizează semnificaţiile apei focului pămacircn-tului ale pietrei icircn creaţia poetică a lui L Blaga O Goga Şt A Doinaş A Cotruş din perspectiva lui G Bachelard G Durand K Abraham

Icircn anii rsquo80 psihocritica lui Ch Mauron este abordată atacirct sub aspect teoretic şi icircn legătură cu semiotica şi stilistica cacirct şi la nivel de revenire re-lectură a unor texte artistice cunoscute Ne referim icircn primul racircnd

c o l o c v i u 195

la volumul Direcţii icircn critica şi poetica franceză contemporană (1983) icircn care Marina Mureşanu Ionescu readuce icircn discuţie o problemă actuală la acel timp ndash Mit şi mitologie personală icircn psihocritică relevacircnd mai tacircr-ziu varietatea semnificaţiilor textului eminescian din această perspecti-vă icircn monografia sa Eminescu şi intertextul romantic (1990)

Generaţiile de cercetători şi critici literari din anii rsquo90 cu lecturi din S Freud şi C G Jung unii traducători ai textelor freudiene sau jungi-ene au afirmat perspectiva psihanalitică asupra textului literar a relaţi-ei autor ndash operă şi asupra psihologiei procesului de creaţie (C Braga V Protopopescu şa) Un loc aparte icirci revine icircn acest context cerce-tătorului Corin Braga care prin studii de critică mitic-arhetipală de factură jungiană prin psihocritică şi sau psihobiografie (10 studii de arhetipololgie 1999 De la arhetip la anarhetip 2006 Psihobiografii 2011 şa) a validat un sistem teoretic şi metodologic icircn discursul critic romacircnesc de sorginte psihanalitică Starea actuală a demersului critic ne convinge că gacircndirea literară psihanalitică icircn diversele ei aspecte continuă să influenţeze nu doar ştiinţa literară ci şi viaţa intelectuală icircn ansamblu deschiderea spre posibilităţile textului-ca-lume afirmacircnd impactul său cultural

196 R O M Acirc N Ă

Cristian SabăuReflectarea unui tip de eveniment icircn presa europeana neolatină sau cacirctă icircncredere poţi să ai icircn presă

CS ndash inginer publicist şi traducător (din limbile

franceză spaniolă portugheză italiană) A

publicat peste 800 de articole icircn presa din tot

spaţiul romacircnesc (revistele bdquoFamilia bdquoVatra bdquoArca

bdquoArgeş bdquoCalende bdquoDrama bdquoCronica bdquoAteneu bdquoSemn

şa) parte din texte fiind traduse icircn alte limbi Mai

multe articole despre teatru şi traduceri au apărut icircn

cacircteva culegeri tematice (teatru) şi antologii (poezie

neolatină)

Doar icircn ultimele două luni icircn Europa şi icircn lume au fost cacircteva evenimente importante care au fost reflectate icircntr-o manieră foarte diferită de surse mass-media importante cu milioane de telespectatori radioascultători cititori Am avut retragerea din activitate prin voinţa exprimată public a papei Bene-dict al XVI-lea alegerea pentru prima dată a unui papă neeuropean cardinalul argentini-an Bergolio (devenit papa Francisc) decesul controversatului preşedinte al Venezuelei Hugo Chavez alegerea noului preşedinte al aceluiaşi stat şi funeraliile fostului premi-er britanic Margaret Thatcher Chiar acum cacircnd scriu aceste racircnduri Italia icircşi alege icircn parlament noul preşedinte după foarte ciu-date mişcări pe eşichierul politic al peninsu-lei-cizmă compromisă prin două decenii de berlusconism Am trăit (şi trăim) cu toţii aceste evenimente mai ales prin transmisiile postu-rilor de televiziune dar şi online prin relatări de la faţa locului ale trimişilor unor publicaţii de icircncredere cu rating ridicat pe piaţa foarte dinamică a informaţiei Ca să nu mai spunem şi de farsa pe care o reputată agenţie de pre-să ndash Reuters ndash i-a făcut-o magnatului George Soros (managerul revoluţiilor portocalii din

c o l o c v i u 197

spaţiul ex-sovietic) publicacircndu-i un necrolog deloc măgulitor De-ale informaţiei scăpate de sub control ca şi icircn cazul acuzaţiilor dovedite ca nefondate care-l acuzau pe noul papă (pe-atunci doar episcop) de complicitate cu dictatorialul şi sacircngerosul regim militar argentinian de la sfacircrşitul deceniului VIII al veacului trecut

Am reţinut dintr-o lucrare importantă a unui mare cunoscător al Gre-ciei Antice ndash Andreacute Bonnard ndash că icircn Atena lui Pericle bdquototul depindea de popor Iar poporul depindea de cuvacircntrdquo Aşadar o dependenţă abstru-ză greu de decelat dar care putea să dicteze o acţiune politică cu influ-enţă (mai mult sau mai puţin) directă asupra unor pături largi dacă nu a icircntregului popor Mă rog popor icircn sensul acceptat la acea epocă (adi-că fără sclavii care erau principală forţă de muncă a economiei) Este de remarcat faptul că icircn epoca twitter-ului a site-urilor de socializare a tabletelor şi telefoanelor isteţe cuvacircntul circulă (aproape) ca gacircndul informaţia fie dacircnsa exactă sau fitilită se propagă cu mare viteză poate fi multiplicată şi distorsionată (poate chiar contorsionată) iar efectul pu-blic al informaţiei poate fi icircn anumite cazuri ndash devastator Dar

Cacirctă icircncredere poţi să ai icircn informaţiile furnizate de presă

Nu ştiu dacă la facultăţile de jurnalism se predă şi icircnsemnătatea verti-calităţii icircn presă şi necesitatea asumării deschise şi transparente a unor poziţii editoriale Altfel spus un organ de presă al unui partid trebuie să-şi asume şi icircnsuşească valorile şi linia politică a partidului pe cacircnd publicaţiile independente (or mai fi existacircnd dacircnsele oare) pot să-şi făurească o linie editorială critică (sau adulativă) faţă de oricine dintre corifeii politici ai momentului şi faţă de orice organizaţie politică Si-gur că asta ar fi teoria complet epurată de zgura factualităţii şi niciodată nu va putea fi materializată icircn presa oricărui moment a oricărei epoci

Experienţa personală icircmi permite să afirm că aveam tendinţe de disident icircn prima preadolescenţă pe la 11-12 ani După aceea m-am adaptat la socialism nu şi la ultimii ani (5-6) de ceauşism N-am confundat nici-odată aceste noţiuni cum foarte uşor procedează foarte mulţi romacircni mai ales intelectuali Icircn perioada de disident pe cacircnd eram icircn clasele a V-a şi a VI-a ascultam pe ascuns (icircmpreună cu colegul meu de atunci Tudor Caragea din Turnu Măgurele) un post clandestin care se intitula

198 R O M Acirc N ĂbdquoRomacircnia viitoarerdquo şi care susţinea că emite icircn numele unor grupuri de rezistenţă de undeva din munții Făgăraş Transmisia era dificilă vocea celui ce vorbea se pierdea şi apărea iar noi aşteptam cu sufletul la gură să ascultăm ce mai spuneau grupurile de rezistenţă care susţineau că se bucură atacirct de sprijinul vestului cacirct şi de al locuitorilor din zonele li-mitrofe Nu eram singurii care ascultam aveam s-o aflăm nu mult mai tacircrziu cacircnd unul dintre colegii noştri mai mari (adică din clasa a VII-a) a fost exmatriculat pentru că intrase icircntr-un soi de rezistenţă şi icircmpreună cu alţi cacircţiva elevi şi tineri angajaţi la mina Aninoasa icircşi propuseseră să arunce icircn aer tribuna de la Petroşani icircnaintea demonstraţiei de 1 Mai Nu mai ştiu ce s-a mai icircntacircmplat cu acei colegi i-am pierdut din vedere Ştiu icircnsă că prin 1992-1993 la Radio Romacircnia am ascultat o emisiune in care un do-bi-toc (să folosim toate cuvintele limbii) povestea cum icircn anii rsquo60 lucra pentru posturile icircnfiinţate de serviciile de propagandă vestice şi cum transmitea din Grecia de la Salonic dacircndu-se drept post clandestin din munţii Făgăraş Dobitocul icircn cauză care nici n-avea simţul umorului racircdea copios despre farsa pe care le-o făcea comuniştilor romacircni Recu-nosc că dacă mi-ar fi fost pe aproape i-aş fi dat cu plăcere vreo două-trei scatoalce pentru minciunile turnate cu seninătate şi iluziile pe care le-a vacircndut ascultătorilor care se chinuiau să prindă postul din munţi

Dar asta este o chestiune romacircnească legată de politica americană icircn Europa de Est de icircnţeles icircn perspectiva macro-istoriei care-şi racircde de cazurile şi destinele individuale Pentru că ne aflăm pe meridianul de gacircndire francez să ne aplecăm asupra unei perioade agitate şi tulburi din istoria Franţei martie 1815 Napoleon exilatul de pe Elba se să-turase să şomeze profitacircnd de tacircmpeniile (cum spuneam ndash să căutăm cuvintele nimerite) pe care Bourbonii aduşi icircn furgoanele armatelor aliate ale Angliei Prusiei Austriei şi Rusiei şi reicircnscăunaţi la Paris le făceau icircn mod frecvent

Ei bine cititorii din martie 1815 au avut ocazia să cunoască dinami-ca marşului de apropiere a fugarului de pe Elba de capitala Regatului Franţei capitală pe care a ocupat-o fără a trage un singur foc de armă Ciudat este că după ce primul ministru englez (dramatizacircnd situaţia pentru a obţine efecte mai mari) vorbea de invadarea de către Napo-leon a Regatului Franţei presa engleză se icircntreba cu umorul specific naţiunii insulare cum poate un singur om să invadeze o ţară Dar mai

c o l o c v i u 199

bun decacirct comentariul este ştirea frustă aşa că icircn continuare oferim 10 paşi ai plimbării lui Napoleon prin Franţa bourbonică icircn 10 articole publicate de presă Ştiri atacirct de diferite ca abordare icircncacirct putea pune icircn icircncurcătură inteligenţa oricărui cititor Aceşti 10 paşi napoleonieni oglindiţi icircn 10 titluri din presă sunt1 Macircncătorul de oameni a fugit din cuşca sa (9 martie)2 Căpcăunul corsican a debarcat icircn Golful Juan (10 martie)3 Tigrul a ajuns la Gap Trupele regale se grăbesc să-i oprească icircnain-tarea şi să-l transforme pe aventurier icircntr-un fugar rătăcitor prin munţi (11 martie)4 Monstrul s-a apropiat de Grenoble (12 martie)5 Tiranul a ocupat Lyonul La apariţia lui populaţia a fost cuprinsă de groază şi teroare (13 martie)6 Uzurpatorul a fost văzut la 60 de mile de capitală (18 martie)7 Bonaparte avansează cu paşi repezi dar nu va intra niciodată icircn Paris (19 martie)8 Macircine Napoleon va fi sub zidurile noastre (20 martie)9 Icircmpăratul a ajuns la Fontainebleau (21 martie)10 Icircn mijlocul fidelilor săi supuşi maiestatea sa imperială a intrat ieri icircn palatul Tuileries Nici nu poate fi descrisă bucuria generală a francezilor (22 martie)

Ce să mai icircnţeleagă bietul cititor icircn Parisul lui martie 1815 dacă icircn doar 13 zile eroul articolelor a fost identificat consecutiv ca fiind Macircncătorul de oameni ndash Căpcăunul corsican ndash Tigrul ndash Monstrul ndash Tiranul ndash Uzur-patorul ndash Bonaparte ndash Napoleon ndash icircmpăratul ndash maiestatea sa imperială Icircntr-adevăr frumos traseu existenţial

Ca o materializare a epocii luminilor finalul secolului al XVIII-lea a adus nu doar o revoluţie care a schimbat faţa Europei ci şi un sistem nemaiicircntacirclnit icircn Franţa revoluţionară ndash ziarul Apărut la cacircteva doar luni după căderea Bastiliei (icircn noiembrie 1789 şi dispărut icircn 1901) mai icircntacirci ca o necesitate de a-i informa pe cetăţeni cu mersul revoluţiei apoi cu marea armată napoleoniană mai mult ca organ al legislativului francez a jucat un rol important pe tot parcursul secolului al XIX-lea (icircntre altele şi ca organ de publicare a romanelor-foileton) Ei bine

200 R O M Acirc N Ăacest celebru ziar al secolului XIX bdquoLe Moniteurrdquo a fost acela care a pre-zentat astfel apropierea lui Napoleon de Paris Abordări atacirct de diverse ale aceluiaşi ziar ndash icircntr-adevăr ndash nu fac decacirct să icircntărească icircncrederea cititorului icircn presă Icircntrebarea ndash foarte foarte legitimă ndash ar fi bdquoDe cacirctă verticalitate poate fi suspectată redacţia ziarului laquoLe Moniteurraquo ca icircn doar 13 zile un personaj să plece de la macircncătorul de oameni şi să ajungă la maiestatea sa imperialărdquo Fiecare poate să-şi facă propriile evaluări cacircntăriri aprecieri despre presa de atunci ca şi despre cea de acum

Poate că ar trebui să completăm tabloul general al icircnceputului presei icircn Franţa cu aprecierile pe care mai icircntacirci generalul şi consulul Bonaparte şi mai apoi icircmpăratul Napoleon le făcea icircn ceea ce priveşte rolul presei şi al relațiilor puterii politice cu acest fenomen media nou apărut icircn civilizaţia lumii şi istoria Franţei bdquoDacă presa n-ar fi ţinută icircn fracircu eu n-aş rămacircne la putere nici măcar 3 zilerdquo scria Napoleon icircn acelaşi Jur-nal al său icircn 1799

Icircntr-o notă din 1805 din acelaşi Jurnal (notă icircn care Napoleon se con-funda ca şi Regele Soare cu statul) acesta scria bdquoCum revoluţia icircn Franţa s-a cam terminat ar trebui ca directorii unor publicaţii să afle că dacă nu-mi servesc interesele nu-mi sunt utili şi niciodată n-o să le permit să publice ceva icircmpotriva intereselor melerdquo Noul comandant al francezilor nu admitea nici măcar tonul de pamflet pentru că bdquoputerea nu este niciodată ridicolărdquo scria icircn Jurnalul său icircn 1808 acelaşi icircmpărat Napoleon

Destul de clar sau nu

c o l o c v i u 201

Gina NIMIGEANTransferul limbii romacircne icircn intenţia multilingvismului promovat prin Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi

GN ndash asistent doctorand la Catedra de Limba

Romacircnă pentru Studenţi Străini Facultatea de Litere Universitatea

bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iaşi Domenii de cercetare

romacircna şi neoellena ca limbi străine cultură şi civilizatie romacircnească

limbă şi literatură romacircnă veche lexicologie romacircnă

şi neogreacă etimologie romanistică pragmatică

semiotică

Faptul că integrarea icircn cotidian a icircnvăţării lim-bilor integrarea diverselor programe de trans-fer (predare ndash asimilare) a tuturor idiomurilor Europei (fie ele limbi fie dialecte) face parte din procesul de configurare a noului peisaj so-ciocultural european ndash tinde să devină din ce icircn ce mai mult un loc comun icircnscris icircn nor-malitatea icircnceputului de mileniu III

Fenomenul cuprinde instituţii educaţionale consacrate de tip grădiniţă şcoală liceu uni-versitate dar e icircnscris şi icircn listele de activităţi ale instituţiilor paralele para-sistem co-edu-caţionale de tip asociaţie culturală ONG şcoală de re- supra- post- multi-calificare etc E sprijinit prin programe guvernamentale şi interguvernamentale la nivelul Consiliului Europei i se acordă fonduri şi facilităţi speci-ale include din ce icircn ce mai multe persoane Categoriile de cursanţi se extind continuu ca vacircrstă nivel de instrucţie prealabilă scop al icircnvăţării Re-locarea temporară a cursanţilor pentru a lua contact direct cu mediul lingvis-tic (cunoscuta imersie sau baie lingvistică) e posibilă icircn diferite maniere dintre care unele sunt sprijinite oficial Materialele de studiu icircmbracă toate formele ce se pot dovedi utile

202 R O M Acirc N Ătrecacircnd prin toate tehnologiile posibile de la fila de hacircrtie a manua-lului la CD (-ul eventual aferent) de la documentul electronic inert de tip doc pdf la cel semidinamic de tip pps ori gif icircnsoţit sau nu de secvenţa audio la cel dinamic de tip videoclip şi film cu posibili-tăţi de interacţiune corectare (auto)evaluare sau nu Variantele sunt ofertante şi productive din multe puncte de vedere rezultatele pe mă-sură Specialiştii ndash filologi psihologi sociologi medici antropologi istorici ndash studiază impactul şi implicaţiile imediate sau de perspectivă lungă icircncearcă să identifice mutaţiile probabile ce vor surveni icircn atitu-dini comportamente abilităţi dezvoltare neuro-psihică individuală parametri culturali la nivel de grup etc Nimic mai normal

E icircnsă o normalitate a momentului o normalitate a lui acum

bdquoProvocarea majoră a viitorului icircn domeniul educaţiei este aceea de a ajunge să ne reformăm sistemele de icircnvăţare icircncacirct să ne pregătim tinerii pentru locuri de muncă ce nu există icircncă unde vor folosi teh-nologii care nu au fost icircncă inventate ca să rezolve probleme ce nu au fost icircncă identificaterdquo1 spune Jan Figel (apud Etude sur la contribution 2009 25 ndash trad n ndash GN) Perspectiva globalizantă social-pragmati-că e uşor de citit icircn cuvintele fostului comisar european icircnsărcinat cu educaţia icircnvăţămacircntul şi cultura Dincolo de cizelarea individului ca un bun şi bine educat cetăţean se vede grupul icircn cooperare inventivă mai deschis decacirct niciodată urbi et orbi Şi de dincolo de rezolvarea problemelor greu imaginabile la momentul prezent transpar abilităţile intercomunicative speciale ale acestor oameni din viitor capacităţile crescute de a acţiona ca grup coerent ca echipă oricacirct de redusă ori amplă ar fi aceasta

Prin documentul numit Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi politica lingvistică europeană a ultimilor ani creează premisele ameliorării atitudinii faţă de culturile şi limbile europene (şi nu nu-mai) Mai mult oferă suport instituţional intenţiilor şi demersurilor de intercunoaştere culturală icircntre componenţii tradiţionali ai Europei iar mai nou extinde acest suport spre orice altă cultură oriunde va fi fiind aceasta amplasată geografic Icircn acest peisaj atitudinal programele de transmitere ndash icircnvăţare a limbilor icircşi demonstrează calitatea de am-basadori interculturali de structuri mobile ce favorizează amplificarea identitară a individului pacircnă la un novus homo europaeus

c o l o c v i u 203

Ca să putem avea o icircnţelegere justă asupra a ceea ce ni se icircntacircmplă acum şi să putem trage din ea concluzii utile şi funcţionale cel mai indicat este să luăm o anumită distanţă să lăsăm loc de formare perspectivei

Evaluacircnd informaţia şi dinamica transferului informaţiei la o compa-raţie a celor două perioade selectate (anii rsquo70 ai sec XX ndash deceniul al II-lea al sec XXI) sesizăm o mutaţie majoră de perspectivă şi o nouă selecţie a polilor

informaţie ştiinţifică rarr informaţie culturalăcanal dominant carte tom canal dominant ecran tv amp monitor de

computersuport fizic text scris amp imagine statică

suport fizic imagine dinamică amp sunet

cod intern diacronic liniar cod intern sincronic simultansecvenţialitate amp liniaritate icircn primi-rea asimilarea informaţiei

simultaneitate amp dezvoltare reticulară icircn primirea asimilarea informaţiei

şir bdquonarativrdquo unic şiruri bdquonarativerdquo multiple competitive icircntre ele pentru captarea atenţiei amp intere-sului destinatarului

destinatar pasiv cu atitudine bdquocoş de basketrdquo acceptantă preponderent cumulativă

destinatar activ(izat)-reactiv aflat la decizie cu atitudine bdquorachetă de tenisrdquo reactivă preponderent selectivă

comunicare inter-destinatari redusă comunicare inter-destinatari (hiper)activă

Constatăm că infrastructurile transferului informaţional sunt altele

Icircn acelaşi timp fără a-şi pierde ori diminua importanţa informa-ţia de tip ştiinţific cedează icircntacircietatea icircn faţa volumului (cantităţii) informaţional(e) de tip cultural

Venind la lucruri concrete icircn programele de icircnvăţare a limbii romacircne cursantul constată că icircntre limba sa şi romacircnă există anumite simili-tudini structurale elemente de continuitate sistemică cel mai repede ajung icircn acest punct nativii din aria latină

Oprindu-ne icircn interiorul ariei latine prezentăm pentru exemplificare numai cacircteva situaţii care de obicei sunt repede sesizate de studenţi şi care se bucură de un bogat inventar de apariţii

a) Verbul ndash a1) maniera icircn care acesta actualizează alternanţele voca-lice consonantice la conjunctiv subjunctiv pers a III-a singular (icircn anumite situaţii şi plural) icircn romacircnă-spaniolă-italiană-catalană funda-

204 R O M Acirc N Ămental sunt aceleaşi alternanţe deşi cu apariţie diferită pe subtipuri verbale

romacircnă spaniolă italiană catalană-e gt -ăvinE gt să vinĂ

-e gt -avienE gt que vengA

-e gt -aleggE gt que leggA

- gt -aconsent gt que consentAreconeix gt reconegA

-ă gt -ecacircntĂ gt să cacircntE

-a gt -e hablA gt que hablE

-a gt -eparlA gt que parlassE

-a gt -ecomprovA gt que comprovE

-[oae]şte gt -[oaea]scăcunoaŞTE gt să cunoaSCĂpriveŞTE gt să priveaSCĂ

-[oe]ce gt -[oa]zcaconoCE gt que conoZCApareCE gt que pareZCA

-[oi]sce gt -[oi]sca conoSCE gt que conoSCApreferiSCE gt que preferiSCA

-eix gt -isca ungeiX gt que ungiSCAinquireiX gt que inquiriSCA

a2) similitudinea structurală a conjunctivului prezent icircntre romacircnă şi greaca modernă cu particulă specifică să ndash να şi forme flexionare cu desinenţe specifice pentru persoană şi număr de ex să fac să faci să facă să facem să faceţi să facă ndash να κανω να κανεις να κανει να κανουμε να κανετε να κανουν

b) Articolul hotăracirct colegul colega colegii colegele care e corelat struc-tural cu pronumele personal el[u] ea ei ele cu pronumele adjectivul demonstrativ şi de identificare acel[u](a) ace(e)a acei(a) acele(a) ndash acel[u]aşi aceeaşi aceiaşi aceleaşi icircnsu(miţişi) icircnsă(miţişi) icircnşi(nevăşi) icircnse(nevăşi) de asemenea cu desinenţele de singu-lar plural la substantiv coleg[u]-colegi colegă-colege şi la adjectivele cu paradigmă completă pe gen şi număr albastru-albaştri albastră-al-bastre Motivacircndu-se etimologic şi istoric structurile din romacircnă icircşi găsesc echivalente icircn celelalte limbi romanice fireşte fără o perfectă izomorfie cu particularităţi icircn cazul fiecăreia dintre ele de exemplu icircn catalană el collega la collega els collegues les collegues el ella ells elles aquel aquella aquellos aquellas ell mateix ella mateixa ells mateixos ells mateixes Oslash ndash Oslash etc

Exemplele pot continua şi pot alcătui o foarte lungă listă de fapte co-mune Uneori (mult) mai departe de aria latină Alăturacircndu-se studi-ilor de ultimă oră din antropologie şi genetică ndash ce atestă dincolo de graniţe politice şi limite continentale evidente icircnrudiri icircntre etnii şi originea comună a icircntregii umanităţi icircn Africa de est2 ndash studierea com-

c o l o c v i u 205

parativă tipologică şi structurală a limbilor adună argumente din ce icircn ce mai numeroase care confirmă aceeaşi realitate comunitatea la nivel planetar

Practica ne-a arătat cum icircn desfăşurarea programelor de limbă (icircn mo-bilităţi de tip Erasmus Socrates Leonardo Comenius etc) surpriza constatării apoi acceptarea şi icircnţelegerea acestor fenomene duc icircn primă instanţă la reflexia asupra propriului idiom şi la conştientizarea structurilor subtile ale acestuia pe care pacircnă la momentul confrun-tării cu idiomul străin vorbitorul nativ neavizat le utilizează natural spontan fără a le problematiza De multe ori am primit atare date feed-back de la cursanţi Dar icircn special filologii studenţi ori profesori icircncepători vin cu asemenea informaţii Următorul pas de cele mai multe ori puternic amprentat afectiv este conştientizarea comunităţii de origine (mai mult sau mai puţin icircndepărtate icircn familia romanică sau mai adacircnc icircn timp icircn familia indo-europeană ndash uneori icircncă şi mai departe de atacirct) a similarităţii lingvistice şi emoţionale icircntre grupurile etnice Din zona lingvistică trecerea spre depistarea interconexiunilor culturale se face firesc prin figurile de stil de sorginte populară prin imageria folclorică proverbe superstiţii ritualuri tabu-uri credinţe prin mitologie etc Astfel icircncacirct orele cacircnd au loc astfel de discuţii devin şi rămacircn unele din cele mai vioaie interesante şi puternice evenimente care se transformă ulterior icircn amintiri importante semnificative deci-sive icircn reconstruirea imaginii de sine şi icircn construirea imaginii celuilalt care ndash lucru deja bine ştiut ndash din bdquostrăinulrdquo devine bdquoaproapelerdquo Icircn viito-rul fiecărui participant ele vor constitui filtre icircn considerarea şi evalu-area altor etnii şi bariere icircmpotriva generalizării pripite şi a etichetării icircmpotriva preluării fără discernămacircnt a prejudecăţilor

Icircn ce ne priveşte ne bucurăm să constatăm că se petrece o cunoaşte-re mai profundă a realităţilor de facto din Romacircnia Identificarea nu numai afectivă cu romacircnii cu limba romacircnă cu aria geografică ajută formarea imaginii juste despre o Romacircnie reală complexă nuanţată şi lucru deloc lipsit de importanţă grăbeşte demolarea prejudecăţi-lor apărute icircn ultimele decenii după deschiderea graniţelor şi a pieţei muncii icircn Europa Icircn cel care ajunge să cunoască se petrece o amplifica-re identitară se formează aşa-numita identitate extinsă care se sprijină pe competenţe interculturale semnificative pe acceptare apreciere respect

206 R O M Acirc N ĂIcircn tradiţia romacircnească se spune cacircte limbi vorbeşti atacircţia oameni eşti E lucru constatat şi argumentat ştiinţific multilingvismul lărgeşte ac-cesul la informaţie stimulează activarea şi dezvoltarea cerebrală creşte creativitatea şi potenţialul inventiv prin comparaţia şi conştientizarea diferenţelor dintre infrastructurile subtile ale limbii materne şi ale lim-bii icircnvăţate poate iniţia alte modalităţi de organizare a gacircndirii de uti-lizare a structurilor cognitive icircn ultimă instanţă amplifică inteligenţa capacitatea de procesare a datelor

Se pare că grupul coerent acţionacircnd icircn virtutea unor standarde agre-ate de toată lumea articulate pe valori unanime e formula care poa-te icircmpinge omenirea către faza următoare Se pare de asemenea că (cel puţin icircn Europa şi culturile răspacircndite de aici pe celelalte conti-nente) individualismul icircnălţat genial icircn Renaştere a obosit icircn disper-sia romantică icircn atomizarea şi nevrozele existenţialiste icircncercacircnd o spasmodică icircnviorare modernistă şi mai recent o agresivă revitaliza-re icircn postmodernismul deconstructivist la fel se pare că de dragul artei pentru artă a filozofiei pentru filozofie a ştiinţei pentru ştiinţă şi-a consumat resursele pacircnă la ultima şi de dragul exprimării de sine epuizacircndu-se aberant şi maladiv Evoluţiile ultimelor decenii ne indică o din ce icircn ce mai evidentă redescoperire a comunităţii a grupului a echipei Arată ca o reicircntoarcere la valorile antice ale oraşului-republică ale polis-ului care e puternic icircn virtutea puterii şi sănătăţii fiecărui cetă-ţean al său care face artă şi ştiinţă şi filozofie cu tendinţă adică pentru om pentru fiecare om Unde lucruri ca sanitas kalokagathiacutea eumorfiacutea şi eunoiacutea sunt la dispoziţia tuturor pot fi pentru toţi ba mai mult se bucură de sprijin instituţional Icircn această lume nouă unde toţi icircşi pot icircmpărtăşi experienţele unde există comunicarea cu condiţia utilizării minimei (deja) tehnologii care se cheamă computer Unde icircn sfacircrşit visul antic al Bibliotecii din Alexandria conţinătoare a icircntregii cunoaş-teri umane puse la icircndemacircna tuturor a devenit o realitate internetul

Ceea ce se prefigurează ca valoare majoră a prezentului şi a timpului viitor fără de care toate aceste facilitări şi facilităţi pot genera proprii-le atomizări nevroze şi spasme este responsabilizarea fiecărui om Ca proces de primă instanţă ce poate construi responsabilitatea ca atitu-dine icircn fiecare om Pe lacircngă asumarea propriilor deciziii şi acţiuni res-ponsabilizarea presupune atenţie icircndreptată către celălalt atenţia duce la cunoaşterea celuilalt cunoaşterea elimină fricile Simplu

c o l o c v i u 207

Nu ştim acum dacă lucrurile spuse mai sus vor fi benefice sau nu la sca-ra icircntregii umanităţi Ori dacă vor cuprinde sau nu icircntreaga umanitate Ar trebui să avem la icircndemacircnă perspectiva şi concluziile unui trăitor din secolul XXII ca să putem evalua consecinţele acestui proces care acum a intrat deja icircn viteză Ori să facem profeţii pe care să le taxeze drept inspirate ori inepte acelaşi trăitor din secolul XXII Ceea ce pu-tem icircnsă face fără riscuri (pe care oricum nu le cere nimeni) este să constatăm o schimbare de paradigmă icircn structurile cognitive ale indi-vidului şi o schimbare de viziune asupra bdquodescriptorilorrdquo (cu un cuvacircnt la modă) definitorii pentru individul-cetăţean

Icircnsă icircn spatele tuturor acestor lucruri frumoase şi benefice bine mas-cată sub reale şi bune intenţii iniţiative şi acţiuni rămacircne marja unui pericol potenţial bicefal pe care icircl putem deocamdată (bazacircndu-ne pe elemente deja existente şi vizibile) identifica icircn următoarele direcţii 1 entuziasmul agresiv şi supraevaluarea de sine 2 obsesia modele-lor E bdquobalaurulrdquo cu două capete care poate ameninţa culturile aşa-zis bdquomicirdquo care nu au provocat (icircncă) ecouri majore icircn celelalte culturi care (icircncă) nu au generat modele puternice exemplare duplicabile Faptul că există acum o susţinere atacirct de amplă şi consecventă poate genera icircncrederea arogantă sau la polul celălalt precauţia exagerată

Despre ce vorbim primul bdquocaprdquo al hidrei entuziasmul agresiv bine articulat pe o supra-auto-evaluare se iţeşte atunci cacircnd dintr-odată cineva individ sau grup consideră că totul e venit de la sine e posibil şi permis şi astfel icircşi poate justifica orice pretenţie icircn virtutea simplă a faptului că bdquoacum trebuie să ne afirmămrdquo Am putea icircnscrie aici ca pa-radigmatică cererea interuniversitară de lectori de limbi străine bdquoCan-didatul să aibă experienţă de predare de minimum trei ani [normal] să fie cadru universitar sau icircn cercetare [just] să vorbească cel puţin o limbă de circulaţie internaţională [corect] să posede titlul de doctor icircn domeniu [icircncă icircn regulă deşi puţin forţacircnd circumstanţele] să aibă atestare de doctor habilitat sau de conducător de doctorat [] O condiţie necesară [] este cunoaşterea la nivel performant a limbii X [adică limba autohtonă]rdquo Situaţie cu totul reală Din jenă nu spe-cificăm despre ce universitate străină e vorba dar documentul există este o invitaţie oficială girată de un rectorat anume primită la catedră icircn cursul anului academic 2012-2013 Stimaţi colegi ndash cu tot respectul cuvenit dar trebuie să o spunem ndash icircn maniera aceasta riscaţi să rămacirc-

208 R O M Acirc N Ăneţi fără lectori Şi nu e singura situaţie de acest fel Fireşte sunt cazuri izolate puţine nu toate la acelaşi nivel de aroganţă Dar ele există ndash şi constituie deja un simptom Analizabil

La extrema cealaltă se poziţionează obsesia modelelor convingerea că noi dacă suntem mai bdquomicirdquo şi mai puţin gălăgioşi icircn istorie ne situ-ăm icircntr-o permanentă (şi imperios) necesară bdquoardere a etapelorrdquo un galop permanent de ajuns pe alţii din urmă icircntr-un fel de handicap perpetuu care necesită icircn permanenţă un schelet exterior ndash dacă nu un schelet exterior măcar un corset metalic un cadru de mers o pereche de cacircrje un baston ceva ndash ca să ne putem ţine icircn picioare Eventual să facem cu parcimonie şi cacircţiva paşi clătinaţi Am trecut deliberat la persoana icircntacirci verbală pentru că din păcate acest al doilea cap al hidrei se ridică printre noi printre romacircni şi ni se uită hipnotic direct icircn pupile de deja mai mult de două sute de ani De pe vremea preroman-ticilor Focalizarea privirii pe culturile prolifice ale Vestului icircşi găsea justificare icircn epoca din jurul anilor 1830-1848 Pentru o vreme chiar după aceasta Pentru cauze prea bine ştiute şi motivate din necesităţi suficient discutate pentru a le mai relua aici Icircngrijorătoare nu e pri-virea spre marile culturi care sunt şi acum tot mari şi care pentru tot ce au dat vor rămacircne mari chiar dacă printr-un scenariu absurd vor obosi şi secătui cacircndva

Icircngrijorător e faptul că privirea nu se mai dezlipeşte de acolo nedisi-mulat obsedată de preluarea icircn cor de urgenţă şi fără discernămacircnt a manierei icircn absenţa unei substanţe care să se adecveze organic acestei maniere Ne icircntoarcem la formele fără fond ale secolului al XIX-lea Icircn contra cărora s-a epuizat scriind gazetarul Eminescu Mai mult de atacirct la cele tradiţionale adăugăm icircncă altele noi dinspre alte puncte geografice Ca să dăm exemple numai din vocabularul de ultimă oră nu ne mai concentrăm ci ne focusăm nu mai avem de dus la capăt sar-cini ci task-uri nu mai icircmpărtăşim cu alţii experienţe sau emoţii ci share-uim nu ne mai place ceva ci dăm un like nu mai avem scopuri ci target-uri De ce cacircnd limba romacircnă posedă o sumedenie de sinoni-me ne concentrăm ne focalizăm ne adunăm [icircn sine] sarcini misi-uni cerinţe icircndatoriri icircmpărtăşim icircmpărţim transmitem dăm comunicăm ne place agreăm simpatizăm acceptăm aprobăm scop obiectiv ţintă ţel Sunt numeroase situaţiile cacircnd nu putem găsi icircn alte limbi corespondentul pentru cuvacircntul romacircnesc pentru că

c o l o c v i u 209

romacircna are talentul bogăţiei de forme şi capacitatea naturală de a crea o vocabulă pentru fiecare nuanţă

Exerciţiu bdquo1 Căutaţi icircn limba engleză franceză corespondentul exact (lexicalizat existent ca un cuvacircnt aparte) pentru iar şi ci 2 Căutaţi icircn limba engleză franceză corespondentul exact şi explicaţi diferenţa semantică (nu motivată formal) dintre situaţiile [intru] icircn ndash [ies] din [intru] la ndash [ies] de la şi traduceţi exactrdquo

Putem explica ce icircnseamnă aceste vocabule dar nu le putem afla pe-rechile precise icircn alte limbi cel puţin nu icircn franceză engleză Icircn timp ce (1) pentru seria semantică intensificatoare asociere ndash diferenţă ndash opoziţie ndash contradicţie romacircna oferă 4 forme distincte gradate precise specializate semantic şi ndash iar ndash dar ndash ci3 engleza şi franceza au doar cacircte 2 and ndash but et ndash mais care aglutinează nuanţele semantice două cacircte două De aceea e dificilă icircnţelegerea lui iar şi ci de către străini Pen-tru aceasta trebuie să li se dea descrierea sensului lsquodiferenţărsquo respectiv lsquocontradicţiersquo La fel se petrece cu italiana spaniola greaca germana etc Sunt lucruri constatate practic şi icircndelung discutate cu vorbitori nativi unii dintre ei lingvişti romanişti de marcă şi cu experienţă icircn-semnată Romacircna lexicalizează abundent icircn multe cazuri depăşind icircn minuţiozitate şi precizie limbi cu prestigiu Nu vom da aici soluţiile pentru exerciţiul (2) ci icircl vom lăsa pentru meditaţie

Concluzia acestei exemplificări filologice este că dacă avem resurse su-ficiente pentru a construi icircn aşa manieră o limbă istorică avem ca et-nie resurse intelectuale suficiente pentru a nu copia de la alte neamuri pentru a nu mima şi a nu ne lăsa covacircrşiţi sub o exagerată şi complexată reverenţiozitate Americanomania de ultimă oră şi francomania deja tradiţionalizată ne vor aduce poate acceptarea din partea acestor cul-turi dar nu e deloc sigur că ne vor garanta recunoaşterea şi respectul lor Pentru că ele icircnsele au trecut prin perioade mimetice similare care ce le-au adus Icircncercacircnd să reduplice icircn politică hibridizacircndu-le două sisteme constituţionale foarte diferite aproape incompatibile englez şi francez America s-a ales cu Războiul de Secesiune Icircncercacircnd să reduplice icircn artă Antichitatea greco-latină Franţa s-a ales cu atacirct de blamatul academism şi cu atacirct de ridiculizatul pompierism Ambele ţări au scăpat de impostură abia cacircnd au revenit la ce era al lor specific şi autentic Strămoşii noştri spuneau Est modus in rebus Pacircnă unde

210 R O M Acirc N Ămergem cu a face carnaval naţional de 4 iulie şi cu hipertrofierea fran-cofoniei este o decizie care ne aparţine icircn totalitate Entităţi puternice de felul celor de mai sus ele icircnsele nu-şi doresc adulatori mimetici şi icircn ultimă instanţă deplorabili ci parteneri decenţi demni conştienţi de sine Nu te poţi asocia icircn mod real cu cineva pe care nu ai motive să-l respecţi

La finalul tuturor acestora vestea cea bună ca s-o numim astfel este că răul acesta e un rău (deocamdată) potenţial evitabil Dincolo de ceea ce de regulă icircnchidem sub ecusonul bdquoculturărdquo ca să putem apoi lăsa răspunderea pe seama instituţiilor şi aşteptacircnd ca altcineva (Statul Parlamentul Guvernul Ministerul Uniunea Europeană Con-siliul Europei Primăria Academia Consiliul local ) cheia o are icircn posesie personală fiecare dintre noi Prin precauţie atenţie păstrarea cu calm inteligenţă politeţe şi fermitate a specificului pro-priu icircnsoţite de permanenta deferenţă şi respectul faţă de persoana şi cultura partenerului de dialog

1 bdquoLe deacutefi majeur de lrsquoavenir dans le domaine de lrsquoeacuteducation est drsquoarriver agrave reacuteformer nos systegravemes drsquoapprentissage pour preacuteparer nos jeunes agrave des emplois qui nrsquoexistent pas encore ougrave ils utiliseront des technolo-gies qui nrsquoont pas encore eacuteteacute inventeacutees pour reacutesoudre des problegravemes qui nrsquoont pas encore eacuteteacute identifieacutesrdquo2 Lansacircnd icircn 2005 programul bdquoGenographic Projectrdquo National Geographic Waitt Family Foundation şi IBM şi-au propus ca pe baza mostrelor de ADN colectate din toată lumea să icircntocmească o hartă genetică globală a populaţiei de pe Terra După opinia geneticienilor pri-mii componenţi ai speciei homo au apărut acum 140000-200000 de ani icircn Africa Prin evidenţierea regresivă a mutaţiilor genetice totale petrecute icircntr-un grup de persoane icircn decursul a mii de ani se constituie aşa-nu-mitele bdquohaplogruprdquo-uri ramuri ale arborilor genealogici ai populaţiei respective Icircntocmiţi pe baza ADN-ului mi-tocondrial sau al cromozomului Y arborii genealogici la care s-a ajuns arată comunitatea genetică a rasei umane şi originea unică a tuturor oamenilor3 Nu mai includem aici dubletele paralele semantic pe cacircnd icircn timp ce pe cacirctă vreme (pentru iar) şi icircnsă (pen-tru dar) Constatăm din nou abundenţa formală şi capa-citatea de redare a nuanţei

Note

c o l o c v i u 211

literatură de specialitate1 Zoe Dumitrescu-Buşulenga Ce spun cuvintele icircn vol Educaţie şi limbaj coordonator Sorin Stati Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1972 p 31-34 2 EuroEd Foundation Anca Colibaba (Coord) eEu-roinclusion Developing a pan-European Network of Lan-guage Resource Centres for Less Widely Used Less Taught Languages The proceedings of the eEuroinclusion Inter-national Conference bdquoEqual Chances for Anz European Languagerdquo Iaşi ndash Romacircnia 309-02102005 3 Dorin Jurcău Căutarea originilor ndash odiseea genetică a populaţiilor umane 2009 httpwwwrevista-informareroshowartphpid=144amprev=5 (consultat la 5 aprilie 2013)4 Jean Livescu Funcţia formativă a icircnvăţămicircntului filolo-giilor străine icircn vol Educaţie şi limbaj coordonator Sorin Stati Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1972 p 221-224

documente publice europene1 Europublic scacva Etude sur la contribution du multi-linguisme agrave la creacuteativiteacute Rapport final eacutetude commandeacutee par la Commission europeacuteenne Direction geacuteneacuterale Edu-cation et Culture Bruxelles 2009 httpeceuropaeulanguagesdocumentsreport_creativity_frpdf (consul-tat la 2 aprilie 2013)

surse1 Conjugator catalan de verbe httpwwwverbscata-lanscomindexphp (consultat la 5 aprilie 2013)2 Conjugator spaniol de verbe httpconjugatorrever-sonetconjugation-spanishhtml (consultat la 5 aprilie 2013)3 Conjugator italian de verbe httpwwwitalian-verbscomverbi-italianihtm (consultat la 5 aprilie 2013)

Bibliografie

212 R O M Acirc N Ă

Dorin CIMPOEŞUCriza constituţională din Republica Moldova

Icircn proiectul politic vizacircnd constituirea celei de-a doua formaţiuni statale romacircneşti Re-publica Moldova un rol important l-au jucat instituţiile puterii icircn stat ndash Preşedinţia Parla-mentul Guvernul icircntre care cea prezidenţia-lă de regulă stabileşte şi caracterul regimului politic

Icircn cei peste douăzeci de ani de istorie recentă a Republicii Moldova regimul din cel de-al doilea stat romacircnesc a avut o evoluţie foarte sinuoasă marcată periodic de crize constituţi-onale şi a numărat cinci forme de expresie po-litică dintre care trei cu caracter parlamentar una prezidenţială şi una semiprezidenţială sau semiparlamentară după cum urmeazăndash republica parlamentară totalitară comunistă (pacircnă la 3 septembrie 1990)ndash republica parlamentară de tranziţie (3 sep-tembrie 1990 ndash 8 decembrie 1991)ndash republica prezidenţială (8 decembrie 1991 ndash 29 iulie 1994)ndash republica semiprezidenţială sau semiparla-mentară (31 august 1994 ndash 4 iulie 2000)ndash republica parlamentară democratică (5 iulie 2000 ndash prezent)

Desprinzacircndu-se dintr-un regim totalitar co-munist Republica Moldova s-a icircndreptat ca toate celelalte foste ţări ale vechiului sistem

DC ndash prof univ dr icircn istorie Academia bdquoAl I Cuzardquo

Bucureşti autor printre altele al volumelor

Guvernarea de centru-dreapta icircn Basarabia (Republica

Moldova) 1998-1999 (2009) Restauraţia comunistă

sovietică icircn Republica Moldova (2008) Republica Moldova icircntre Romacircnia şi

Rusia (Premiul Salonului Internaţional de Carte

Chişinău ediţia a XIX-a 2010) Specialist icircn Istoria

contemporană a Romacircniei inclusiv a Basarabiei (1918 ndash prezent) profesor de Istoria

contemporană a romacircnilor şi Istoria instituţiilor romacircneşti

contemporane

L E C Ţ I I L E I S T O R I E I 213

spre o construcţie statală democratică de tip occidental Numai că spre deosebire de majoritatea celorlalte ţări icircn Republica Moldova acest proces a fost destul de anevoios şi de lungă durată deoarece a fost condiţionat de o serie de factori specifici precumndash opoziţia la nou şi mentalităţile vechi totalitar-comuniste ale forţelor conservatoarendash duplicitatea şi lipsa de experienţă politică democratică a noilor lideri icircn marea lor majoritate ex-nomenclaturiştindash dependenţa economică energetică militară şi politică icircncă puterni-că faţă de fosta metropolă sovietică Moscovandash pacircrghiile de natură energetică economică şi politică folosite de Fe-deraţia Rusă pentru a menţine Republica Moldova icircn sfera sa de influ-enţă a icircncetini procesele democratice precum şi a icircmpiedica apropie-rea faţă de Romacircnia şi democraţiile europene consolidatendash crearea de către Federaţia Rusă a republicilor separatiste Transnis-tria şi Găgăuzia şi declanşarea conflictului militar din 1992 icircmpotriva Republicii Moldova precum şi multe altele

Icircn ciuda acestor impedimente şi greutăţi icircn Republica Moldova a avut loc o reformă constituţională care a dus icircn cele din urmă la crearea principalelor instituţii democratice ale puterii icircn stat

Aceasta s-a făcut la icircnceput pe scheletul Constituţiei comuniste din 1978 care a fost modificată pentru a permite instituirea unui regim po-litic prezidenţial Noul regim a fost introdus la 8 decembrie 1991 icircn urma primelor alegeri prezidenţiale din istoria Republicii Moldova care au dat şi cel dintacirci preşedinte al acesteia pe Mircea Snegur

Regimul politic prezidenţial s-a menţinut pacircnă la adoptarea primei Constituţii democratice a Republicii Moldova la 29 iulie 1994 de că-tre Parlamentul rezultat din primele alegeri de asemenea democratice desfăşurate la 27 februarie 1994 Dar prima Lege fundamentală a Re-publicii Moldova nu a fost supusă unui referendum naţional pentru a primi legitimitatea şi girul icircntregii populaţii cu drept de vot ci a fost creaţia unei majorităţi parlamentare conjuncturale care a reprezentat forţele conservatoare neocomuniste şi mentalităţile acestora tributare vechiului sistem

Pe lacircngă unele erori voite privind identitatea reală a populaţiei majori-tare din Republica Moldova care au consecinţe grave şi după douăzeci

214 R O M Acirc N Ăde ani de la adoptare Constituţia restracircngea foarte mult şi prerogativele preşedintelui extinzacircndu-le pe cele ale Parlamentului şi ale Executivu-lui Drept consecinţă regimul politic a luat un caracter semiprezidenţi-al care s-a menţinut pacircnă icircn luna iulie 2000

Din această cauză icircn următorii şase ani icircn ultima parte a preşedinţiei lui Mircea Snegur dar mai ales icircn timpul mandatului lui Petru Lucinschi (ales preşedinte la 17 noiembrie 1996) Republica Moldova a cunoscut o confruntare politică fără precedent icircntre instituţia Preşedinţiei pe de o parte Parlament şi Guvern pe de altă parte prima dorind recacircştigarea prerogativelor pierdute şi eventual o extindere a acestora iar celelalte două menţinerea sau chiar o icircntărire a status-quo-ului politic

Acest conflict care a dominat copios viaţa politică internă precum şi schimbarea raportului de forţe din Legislativ icircn urma manevrelor poli-tice ale comuniştilor şi acoliţilor lor frontişti au tranşat criza constituţi-onală icircn favoarea Parlamentului O nouă reformă constituţională icircnfăp-tuită la 5 iulie 2000 a marcat revenirea Republicii Moldova la situaţia din 1990 respectiv la regimul parlamentar dar de data aceasta icircntr-un context politic democratic

Această revenire a determinat o puternică criză constituţională deter-minată de neputinţa Parlamentului de a alege şeful statului după con-sumarea a două tururi de scrutin şi care s-a rezolvat numai după orga-nizarea la 25 februarie 2001 a unor alegeri parlamentare anticipate cacircştigate icircntr-o manieră categorică de către comunişti (peste 70 din-tre mandatele de deputat) care le-a permis să dea şi noul preşedinte al ţării icircn persoana lui Vladimir Voronin liderul partidului Odată cu revenirea la putere a comuniştilor caz unic icircn Europa post-totalitară s-a stabilizat şi situaţia constituţională şi politică din Republica Moldo-va Majoritatea parlamentară absolută şi concentrarea icircn aceleaşi macircini a funcţiilor de lider al partidului de guvernămacircnt (PCRM) şi de şef al statului au făcut din Vladimir Voronin un preşedinte autoritar care amintea de vremurile totalitare nu demult apuse

Cu toate că icircn timpul regimului politic parlamentar comunist cunoscut şi sub numele de restauraţia comunistă situaţia politică şi constituţio-nală s-a stabilizat lucru caracteristic regimurilor totalitare Republica Moldova a cunoscut cele mai grave derapaje ale democraţiei şi statului de drept icircn cei opt ani de guvernare comunistă

L E C Ţ I I L E I S T O R I E I 215

Această stare de lucruri explică puternica revoltă populară izbucni-tă la icircnceputul lunii aprilie 2009 care a determinat debarcarea de la putere a comuniştilor organizarea de alegeri generale anticipate şi venirea la conducerea Republicii Moldova a unor forţe politice democratice de orientare proeuropeană Numai că noua majoritate parlamentară Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) formată din coaliţia a trei partide politice destul de fragilă din punctul de vedere al numărului de deputaţi avea să se confrunte icircncă de la pre-luarea puterii cu o criză constituţională nereuşind să aleagă un nou şef al statului

Abia după trei ani de negocieri interminabile tentative de modificare a Constituţiei organizarea unui referendum constituţional1 nevalidat noi alegeri parlamentare anticipate (desfăşurate la 25 noiembrie 2010 ndash n ndash DC) şi obţinerea unui număr de voturi din partea unor deputaţi transfugi din grupul parlamentar al comuniştilor AIE a reuşit la 16 martie 2012 alegerea actualului preşedinte al ţării Nicolae Timofti de profesie judecător primul şef de stat provenit din afara spectrului politic

Aceasta demonstrează că reforma constituţională din anul 2000 are mul-te lacune şi creează serioase impedimente icircn alegerea şefului statului icircn condiţiile icircn care nu există o majoritate parlamentară consistentă care să prevină noi crize constituţionale De asemenea rezultă că deşi a fost ales un preşedinte problema constituţională nu a fost rezolva-tă icircn mod definitiv fiind necesară imperios modificarea Constituţiei actuale icircn sensul evitării pe viitor a unor noi perioade de instabilitate constituţională implicit politică

Prin alegerea judecătorului Nicolae Timofti icircn funcţia de preşedinte al Republicii Moldova la 16 martie 2012 criza constituţională şi insta-bilitatea politică au fost depăşite cel puţin pentru o perioadă de patru ani cacirct durează mandatul acestuia

Aceasta nu icircnseamnă icircnsă că icircn mod automat s-a rezolvat şi problema constituţională cu care se confruntă Republica Moldova icircncă din anul 2000 cacircnd s-a revenit la regimul politic parlamentar icircn urma unei re-forme constituţionale

Lacunele şi impedimentele create de revizuirea Constituţiei icircn anul 2000 rămacircn valabile icircn continuare şi ele pot duce la noi perioade de

216 R O M Acirc N Ăinstabilitate constituţională şi politică dacă nu sunt icircnlăturate de Par-lament pacircnă la expirarea mandatului actualului şef al statului

Chiar Nicolae Timofti recunoştea acest lucru icircn faţa deputaţilor cu oca-zia alegerii sale icircn icircnalta funcţie icircn stat cacircnd spunea că bdquoacea reformă a Constituţiei care a fost icircncepută icircn anul 2000 aşa şi nu a fost dusă pacircnă la capăt şi astăzi ne confruntăm cu mai multe probleme grave care vizea-ză nu doar cele mai importante instituţii icircn stat ci şi drepturile funda-mentale ale cetăţenilor Voi aduce doar un exemplu ndash dreptul cetăţenilor la iniţiativa populară de organizare a unui referendum Contradicţiile existente icircn Constituţie nu permit nici măcar de spus clar care e numărul minim necesar de semnături ale cetăţenilor cu drept de vot pentru a de-mara un referendum Eu nu mai vorbesc deja de mecanismul de alegere a şefului statului sau de acele neclarităţi şi neconcordanţe care există la capitolul atribuţii ale principalelor instituţii icircn stat Efectul acestor lacu-ne constituţionale fiecare dintre dvs dar şi fiecare cetăţean al Republicii Moldova l-a resimţit din plin icircn ultimii ani De aceea icircn calitatea mea de Preşedinte voi acorda tot suportul pentru perfecţionarea actualului cadru constituţional astfel icircncacirct să nu mai existe nici un fel de blocaje pe viitor iar prevederile Legii Supreme să asigure acel cadru eficient nece-sar pentru dezvoltarea armonioasă a ţăriirdquo2

Modificarea Constituţiei a devenit unul dintre obiectivele programa-tice ale AIE iar după alegerea sa icircn funcţia de preşedinte o sarcină prioritară şi pentru Nicolae Timofti

După depăşirea crizei constituţionale pe parcursul anului 2012 dez-baterile pe tema modificării Constituţiei icircn racircndul politicienilor dar şi icircn cadrul societăţii civile s-au intensificat Ideea generală la care s-a ajuns a fost aceea că textul Legii fundamentale ar trebui revizuit aproa-pe integral deoarece nu mai corespunde progresului şi realităţilor po-litico-sociale actuale din Republica Moldova Mai mult aceasta ar da şi posibilitatea corectării unor grave erori şi neadevăruri istorice intro-duse icircn Constituţia din 1994

Icircn acest context liderii politici s-au exprimat şi icircn ceea ce priveşte forma de guvernămacircnt Actualul preşedinte Nicolae Timofti consideră că for-ma de guvernare parlamentară cu alegerea şefului statului icircn Legislativ este cea mai potrivită pentru Republica Moldova acesta avacircnd icircmpu-terniciri suficiente Deşi prin poziţia sa se delimitează de opinia celor-lalţi lideri ai majorităţii preşedintele a subliniat că va promova politica

L E C Ţ I I L E I S T O R I E I 217

Alianţei pentru Integrare Europeană3 Vlad Filat preşedintele PLDM declarase anterior că liberal-democraţii optează pentru alegerea directă a şefului statului de către cetăţeni O poziţie oarecum asemănătoare a exprimat şi Marian Lupu care a arătat că Partidul Democrat se pronunţă pentru o formă de guvernare semiprezidenţială Liderul democraţilor a mai afirmat că bdquoNu alegerea şefului statului este elementul-cheie ci siste-mul politic icircn toată gama deoarece pentru PDM este important să asigu-re un echilibru Dacă alegem un sistem clasic s-ar putea să nu fie asigurat acest echilibru şi alunecăm icircntr-o guvernare totalitarărdquo4

Pentru Nicolae Osmochescu expert icircn drept constituţional există trei forme de guvernare care ar putea fi aplicate icircn cazul Republicii Moldo-va sistem de guvernare prezidenţial parlamentar-prezidenţial sau par-lamentar bdquoAfirmaţiile precum că ar putea exista o formă de guvernare semiparlamentară sunt aberaţiirdquo a specificat acesta5

Pe fondul acestor dezbateri politice interne Gianni Buquicchio preşedin-tele Comisiei de la Veneţia a atras atenţia asupra necesităţii revizuirii Con-stituţiei Republicii Moldova icircn concordanţă cu noile cerinţe ale timpului mai ales icircn ceea ce priveşte procedura de alegere a şefului statului Acesta a subliniat totodată că forţele politice de la Chişinău sunt cele care trebuie să aleagă momentul propice pentru actualizarea Constituţiei icircndemnacircn-du-le să coopereze pentru modificarea Legii fundamentale6

Icircn afară de declaraţii politice pe parcursul anului 2012 s-au făcut şi unii paşi concreţi icircn direcţia icircnfăptuirii unei noi reforme constituţionale

Un prim pas icircn acest sens a fost reactivarea la nivelul Parlamentului a Comisiei speciale pentru modificarea Constituţiei condusă de de-putatul liberal Victor Popa expert icircn drept constituţional care a fost icircnfiinţată la sfacircrşitul anului 2009 de către liderul liberal Mihai Ghimpu care atunci deţinea funcţia de preşedinte al Legislativului şi implicit pe cea de şef al statului interimar

Pasul următor a fost crearea unui grup de lucru format din cacircte trei reprezentanţi ai formaţiunilor politice din componenţa majorităţii parlamentare astfel de la Partidul Liberal deputaţii Mihai Ghimpu Valeriu Munteanu şi Victor Popa de la Partidul Liberal Democrat de-putaţii Valeriu Streleţ Oleg Efrim şi Tudor Deliu iar de la Partidul Democrat deputaţii Dumitru Diacov Alexandru Stoianoglo şi Raisa Apolschi Grupul trebuia să reia discuţiile asupra proiectului noii Con-

218 R O M Acirc N Ăstituţii elaborat icircn anul 2010 de către Comisia Ghimpu eventual să-l completeze cu noi amendamente după care să-l supună dezbaterilor icircn comisiile parlamentare permanente iar apoi icircn plenul Parlamentului

La elaborarea noului proiect al Legii fundamentale au lucrat pe lacircngă specialişti din Republica Moldova şi experţi străini inclusiv ai Comisi-ei de la Veneţia iar acesta a fost icircnregistrat la Parlament

Proiectul noii Constituţii cuprinde 30 de articole noi iar altele 70 din totalul de 143 au fost modificate7 Printre altele acesta prevede reve-nirea la forma semiprezidenţială de guvernare şi alegerea preşedintelui de către popor prin vot direct Alte prevederi se referă la introducerea limbii romacircne ca limbă oficială icircn locul celei moldoveneşti integrarea Republicii Moldova icircn Uniunea Europeană reorganizarea administra-tiv-teritorială a ţării prin trecerea de la sistemul sovietic de astăzi rein-trodus de comunişti la cel tradiţional romacircnesc format din sate comu-ne oraşe şi regiuni

Icircn anul 2013 demersurile pentru revizuirea Constituţiei au fost prac-tic abandonate Motivul l-a constituit de astă dată criza politică şi guvernamentală care a fost determinată de denunţarea la 16 februa-rie a Acordului AIE de către liderul PLDM demiterea prin moţiune de cenzură a Guvernului Vlad Filat şi formarea unui executiv nou pe scheletul aproape similar al fostei coaliţii majoritare condus de Iurie Leancă ex-viceprim-ministru şi ministru al afacerilor externe icircn gu-vernul anterior

1 Referendumul a fost organizat la 5 septembrie 2010 şi a avut ca obiectiv alegerea preşedintelui prin votul direct al alegătorilor Rezultatele acestuia nu au fost validate deoarece la urne s-au prezentat 3029 dintre alegători cvorumul necesar fiind de 13 dintre cetăţenii icircnscrişi pe listele de vot2 Alocuţiune rostită icircn Parlament icircnaintea icircnceperii vo-tului pentru alegerea sa icircn funcţia de preşedinte al Repu-blicii Moldova Agenţia Interlic din 16 martie 20123 Agenţia Infotag din 19 noiembrie 2012 4 Agenţia Moldpres din 25 septembrie 20125 Idem6 Icircn cadrul icircntrevederii cu preşedintele Nicolae Ti-mofti aflat icircn vizită la sediul Consiliului Europei de la Strasbourg Agenţia Moldpres din 3 octombrie 20127 Agenţia Publika din 17 iunie 2012

Note

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 219

Dinu PoştarencuLimba romacircnă icircn sfera icircnvăţămacircntului din Basarabia (I)Şcoli naţionale Icircnvăţămacircnt familial şi particular

Forme organizate de icircnvăţămacircnt icircn Mol-dova de Răsărit anterior anului 1812

Icircn istoriografia rusă din perioada ţaristă a do-minat ideea că pacircnă icircn 1812 pe teritoriul dintre Prut şi Nistru nu au existat şcoli Astfel Alexis Nacco a opinat bdquoPacircnă icircn 1812 icircn Basarabia nu a fost nici o şcoala de icircnvăţămacircnt public din care cauză stările de jos ale locuitorilor erau complet analfabete Icircn ceea ce priveşte clerul şi boierii apoi ei cu o oarecare excepţie nu prea străluceau faţă de oamenii din popor la compartimentul ştiinţei de carte De fapt doar funcţionarii ştiau să citească şi să scrie icircn moldoveneşte Aceştia icircnvăţaseră icircn şcoala de la Iaşi unica icircn acea vreme sau cu ajutorul pre-ceptorilorrdquo1 Aşa-dar chiar dacă icircn Basarabia după A Nacco nu au fost şcoli totuşi icircn Moldova a existat icircnvăţămacircnt pu-blic şi particular respectiv şi ştiinţă de carte fie şi la un nivel scăzut Deşi nu indică

DP ndash doctor icircn istorie Institutul de Istorie Stat şi Drept al AŞM cercetător ştiinţific superior Domenii

de competenţă istoria modernă a Basarabiei istoria

localităţilor genealogie Dintre lucrările publicate

Străzile Chişinăului Denumiri vechi şi actuale (1998)

O istorie a Basarabiei icircn date şi documente (1998) Anexarea

Basarabiei la Imperiul Rus (2006) Contribuţii la istoria

modernă a Basarabiei (2005)etc

220 R O M Acirc N Ăsursa se pare că el s-a documentat din studiul protoiereului Petru Ku-niţki apărut icircn 1813 din care cităm bdquoAtacirct icircn Basarabia cacirct şi icircn toată Moldova icircnvăţămacircntul e icircntr-o stare foarte proastă Nu numai locuito-rii de racircnd nu sunt instruiţi fiind complet analfabeţi dar chiar boierii şi icircnsuşi clerul nu prea străluceau faţă de oamenii din popor dar nu din cauza că nu aveau dorinţă şi aptitudini deoarece orice boier are unul sau doi icircnvăţători străini şi copiii boierilor reuşesc uşor să icircnveţe limbile Toţi boierii vorbesc cu excepţia limbii materne moldoveneşti icircn greceşte şi franţuzeşte iar mulţi minus şi nemţeşte şi italieneşterdquo2 Mult mai subiectivist s-a dovedit a fi Ioan Halippa un alt istoric basarabean care a declarat că odată cu icircncorporarea Basarabiei icircn Imperiul Rus bdquopentru misiunea culturală a Rusiei s-a deschis un nou tăracircm puţin sau aproape necultivat Pe toată icircntinderea noii regiuni icircncorporate nu era nici o şcoală temeinic organizată ndash publică ecleziastică sau una specială Şi aceasta nu a fost doar din cauza ocupării icircn decurs de şase ani (1806-1812) a principa-telor Moldova şi Valahia de către armatele ruse cu prilejul războiului cu Turcia icircntregul secol al XVIII-lea din istoria romacircnilor se caracteri-zează prin lipsa oricărei mişcări culturale Şcolile greceşti ce luau fiinţă din cacircnd icircn cacircnd ndash proiecte născute moarte ale domnitorilor fanarioţi care doreau să promoveze icircn principate cultura elenă ndash erau icircntr-o stare proastă nu se bucurau de simpatia societăţii şi erau slab frecventaterdquo3 Iar icircn continuare Ioan Halippa a expus părerea că icircn 1812 conştiinţa privind necesitatea şcolilor la populaţia provinciei romacircneşti anexate bdquosau cu to-tul lipsea sau era foarte vagărdquo Desigur Ioan Halippa a idealizat misiunea culturală a Rusiei icircn timp ce icircnsăşi populaţia acestui stat era icircn mare par-te analfabetă cota ştiutorilor de carte la mijlocul secolului al XIX-lea conform unor bdquocalcule generoaserdquo constituind circa 6 din numărul to-tal al locuitorilor4 Nefiind acceptate şcolile greceşti după cum susţine Ioan Halippa a existat oare ne icircntrebăm noi o atitudine binevoitoare faţă de cele cu predarea icircn ruseşte deschise de ţarism Iar enunţul că ro-macircnii basarabeni nu conştientizau necesitatea şcolilor denotă o lipsă de respect faţă de neamul său Prezenţa acestei necesităţi ne-o demonstrea-ză dezvoltarea icircn perioada respectivă a icircnvăţămacircntului icircn dreapta Pru-tului Şi romacircnii basarabeni aspirau să deschidă şcoli ei icircnsă nu mai erau stăpacircni icircn provincia răpită

Respingacircnd aserţiunea istoricilor ruşi despre inexistenţa icircn Basarabia icircn anul anexării la Imperiul Rus a şcolilor şi chiar a ştiutorilor de carte

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 221

Petre Cazacu a subliniat că ei au fost icircmpinşi să susţină un asemenea neadevăr nu numai din interesul politic de a-i trece pe ruşi ca bdquoelibera-torirdquo ai moldovenilor de sub jugul turcesc dar şi din dorinţa de a-i trece drept bdquoluminătorirdquo5

Nu toţi istoricii din perioada ţaristă au prezentat icircn modul acesta situ-aţia icircnvăţămacircntului de pacircnă la 1812 Bunăoară P N Batiuşkov a scos icircn evidenţă un tablou contrar Mai icircntacirci el a reprodus din cartea lui A Nacco6 o scrisoare a mitropolitului Gavriil adresată icircn 1771 feldma-reşalului Rumeanţev icircn care se menţionează că domnitorul Grigore II Ghica icircn prima sa domnie icircn Moldova (1726-1733) bdquoa icircnfiinţat şco-li cu limbile de predare icircn greacă slavonă şi romacircnărdquo Aceste şcoli au funcţionat pacircnă icircn 1770 cacircnd din cauza războiului şi a ciumei şi-au icircntrerupt activitatea7 Din aceeaşi carte a lui A Nacco a mai citat ur-mătoarele bdquoIcircn 1793 domnitorul Moldovei i-a poruncit mitropolitului Iacob să-l informeze cacircte şcoli existau icircn acel timp şi dacă ele aveau icircnvăţători Mitropolitul i-a adus la cunoştinţă că şcolile sunt icircntr-o sta-re proastă şi sunt slab frecventaterdquo8 Totodată icircl citează şi pe Axentie Stadniţchi care a menţionat bdquoIcircngrijindu-se de instruirea romacircnilor mitropolitul Moldovei Veniamin Costache a decis să icircnfiinţeze şcoli ro-macircneşti icircn Focşani Galaţi Bacircrlad Chişinău Roman şi Huşi dar răz-boiul ruso-turc care curacircnd a icircnceput l-a icircmpiedicat să-şi realizeze intenţiile salerdquo9

Icircn realitate aceste şcoli au fost icircnfiinţate nu numai graţie grijii mitropo-litului Veniamin Costache dar şi a domnului Moldovei Alexandru Mo-ruzi care a dispus prin hrisovul din 24 mai 1803 să fie deschise bdquope lacircngă şcoala ce este icircn Iaşi icircncă alte patru şcoale de limba elinească şi moldovenească adecă la tacircrgul Focşani i Bacircrlad i Galaţii şi Chişinăurdquo10

Referindu-se icircn continuare la icircnvăţămacircntul de pacircnă icircn 1812 P Ba-tiuşkov a utilizat informaţia pusă icircn circulaţie de Aleksandr Silin po-trivit căreia episcopul Dimitrie Sulima bdquovenind la sfacircrşitul anului 1811 icircn Basarabia a organizat o şcoală pentru copiii clerului la mănăstirea Curchi unde iniţial locuise el apoi a icircnfiinţat asemenea şcoli şi la mă-năstirile Dobruşa Hacircrjauca şi altelerdquo11 La drept vorbind din studiul lui A Silin nu este clar cacircnd episcopul D Sulima a fondat aceste şcoli Pe de o parte afirmă că icircn decembrie 1811 D Sulima bdquovine din Iaşi icircn Basarabia12rdquo iar pe de altă parte scrie că icircn ianuarie 1812 mitropolitul

222 R O M Acirc N ĂGavriil Bănulescu-Bodoni pleacă pentru cacircteva luni la Sankt Peters-burg13 Prin urmare icircn calitatea sa de vicar după plecarea mitropolitu-lui episcopul D Sulima trebuia să se afle la Iaşi dar nu icircn Basarabia Icircn plus A Silin a mai consemnat că episcopul Dimitrie bdquososind icircn Basa-rabia a locuit icircn primele luni la mănăstirea Curchi pacircnă i s-a pregătit locuinţa icircn oraşul eparhial principalrdquo adică Chişinău timp icircn care cu aprobarea mitropolitului Gavriil a deschis şcoli pe lacircngă mănăstirile menţionate anterior14 Dar aceasta s-a putut icircntacircmpla icircncepacircnd cu luna octombrie 1812

Icircn baza documentelor de arhivă Pavel Lotoţki a remarcat că pe terito-riul dintre Nistru şi Prut au existat şcoli pacircnă icircn 1812 După cum a con-statat icircnsă informaţia enunţată de A Silin despre organizarea şcolilor pe lacircngă mănăstiri de către D Sulima bdquonu se confirmă documentarrdquo Totuşi potrivit fermei sale convingeri şcoli primare pe lacircngă mănăstiri au existat Pavel Lotoţki a tras această concluzie citacircnd cererea din 28 aprilie 1813 a preotului Petru Ghentus din satul Alexăndreni ţinutul Soroca icircnaintată mitropolitului Gavriil de a-i permite să-şi dea copiii la icircnvăţătură la mănăstirea Dobruşa icircntrucacirct icircn satul unde păstorea nu era şcoală15 Dintr-o altă cerere a aflat că bdquoicircn aprilie 1815 negustorii şi alţi locuitori din Chişinău au adresat mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni rugămintea de a icircnfiinţa o şcoală şi de a le plăti icircnvăţătorilor potrivit vechiului obicei al pămacircntului din venitul oraşului numit al cotului Precum reiese din această cerere icircn Chişinău a existat o şcoa-lă numită domnească pentru care se aloca venitul cotului Către anul 1812 şcoala nu mai funcţiona Tot icircn această cerere se mai menţionea-ză că la 16 decembrie 1812 mitropolitul Gavriil l-a numit icircnvăţător pe dascălul Gheorghe Popa cu misiunea să icircnveţe copiii pe lacircngă biserica Sf Ilie Dar peste cacircteva luni casa icircn care se afla şcoala a fost utilizată de către clerul acestei biserici pentru alte necesităţi şi drept urmare procesul de icircnvăţămacircnt s-a icircntrerupt Apoi s-a dat pentru şcoală o casă a bisericii Naşterea Maicii Domnului unde au fost adunaţi copiii Icircnsă peste o vreme casa a fost dată protopopului Lupu şi şcoala iarăşi s-a icircnchisrdquo16 Pe lacircngă biserica Naşterea Maicii Domnului (Măzărachi) din Chişinău a existat o şcoală şi mai icircnainte Dintr-un dosar de arhivă din 1813 Constantin N Tomescu a aflat că icircn 1800 această biserică chişi-năueană a dat unui ecleziarh Vasile casă de locuit cu icircndatorirea să-i icircnveţe icircn ea carte pe copiii din parohie Icircntre timp biserica şi-a făcut

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 223

bdquocasă de şcoală alta cu dascăl racircnduitrdquo de mitropolie iar Vasile deveni preot17

Cercetacircnd dosarele despre hirotonisirea candidaţilor la preoţie de-pozitate icircn Arhivele Consistoriului din Chişinău arhiepiscopul Gurie Grosu a găsit icircn ele mărturii referitoare la studiile acestor candidaţi ele servind drept temei pentru a răspunde afirmativ la icircntrebarea dacă au existat şcoli icircn Basarabia icircnaintea răpirii ei de către Rusia Bunăoară icircntr-un dosar din 1814 Gurie Grosu a găsit că dascălul Ştefan Istrati a icircnvăţat la şcoala din satul Bumbăta candidatul la funcţia de preot la biserica Sf Dumitru din satul Selemet de curacircnd construită şi-a fă-cut studiile la şcoala din Holercani preotul Lupu Vartic hirotonisit icircn 1786 a icircnvăţat icircn satul Işnovăţ ţinutul Orhei icircn calitate de icircnvăţător al diaconului de la biserica Sf Nicolae din Dănuţeni se menţionează icircntr-un dosar din 1816 i-a fost preotul Vasile din satul Buda icircn 1816 a fost ridicat la rangul de preot diaconul de la biserica din Truşeni care hirotonisit diacon icircn 1796 a icircnvăţat carte de la dascălul Costache din Truşeni preotul de la biserica Sf Nicolae din Cobacirclca potrivit unui act din 1816 icircnvăţase carte de la dascălul Strătilă din satul Răspopeni dascălul Gavril Munteanu din satul Scumpia hirotonisit icircn 1816 pre-ot la biserica din Soci ţinutul Făleşti18 bdquoa icircnvăţat carte a ceti şi a cacircnta icircn şcoala din satul Scumpiardquo icircn martie 1813 locuitorii satului Parcani se placircngeau mitropolitului Gavriil că preotul lor macircniindu-se pe ei a dat ordin dascălului să nu-i primească la şcoală pe copiii lor19

Icircn decembrie 1813 dascălul Ioan Hacircncu de la biserica Sf Haralampie din Chişinău care icircnvăţase bdquocarte a ceti a scrie şi a cacircnta moldoveneşte la dascălul Ştefan din satul Săreţiirdquo a cerut să i se aprobe hirotonia icircn di-acon la biserica Naşterea Maicii Domnului (Măzărache) din Chişinău20

Despre existenţa pacircnă icircn 1812 a unei şcoli icircn satul Moleşti ţinutul Hotărniceni aflăm dintr-un document din februarie 1814 ce conţine date biografice referitoare la dascălul Gavril Robu de la biserica din acest sat Icircn vacircrstă de 20 de ani dascălul fuseseră botezat de preotul Ni-colae din satul Horeşti ţinutul Lăpuşna Pe cacircnd era mic după moar-tea tatălui său el a fost luat de către episcopul Meletie al Huşilor bdquope lacircngă care a icircnvăţat să citească şi să scrie icircn moldoveneşte Peste patru ani episcopul l-a dat sub icircndrumarea protoiereului Onufrie Baltagă de la biserica din Moleşti pentru a-i icircnvăţa pe copii icircn şcoala de aicirdquo

224 R O M Acirc N ĂDupă ce i-a icircnvăţat pe copii timp de doi ani el a icircndeplinit funcţia de dascăl la biserica din Moleşti21

Potrivit informaţiei dintr-un dosar de arhivă din 1815 consultat de Constantin Tomescu dascălul Gheorghe de la biserica din satul Ocniţa ţinutul Hotin icircnvăţase carte bdquola un dascăl vestit Proca Mihailrdquo din Iaşi La racircndul său dascălul Gheorghe a avut şcoală icircn satul Arioneşti Dintre copiii care au fost la el bdquola şcoalărdquo era şi unul care a devenit preot bdquoanumi Vasile tot din Arioneştirdquo22

Desigur susţine Petre Cazacu bdquoMoldova de pe acele timpuri n-avea mulţi cărturari sau chiar simpli ştiutori de carte nu erau timpurile ace-lea prielnice pentru cultură icircn genere şi cultură naţională icircndeosebi pe aceste locurirdquo Totuşi Moldova bdquonu putea fi socotită ţară fără ştiinţă de carte fără culturărdquo bdquoCă boierimea ştia carte moldovenească şi greceas-că menţionează icircn continuare Petre Cazacu se dovedeşte din actele scrise şi semnate de ei icircn acele timpuri din toate dosarele şi condicile administraţiei şi justiţiei moldoveneşti ţinute de cărturari moldoveni pacircnă la 1830 şi mai tacircrziu chiar Despre clericii moldoveni din acele timpuri şi despre călugări nu se poate vorbi ca despre agramaţi ei toţi ştiau a citi a scrie şi a cacircnta moldoveneşte altfel n-ar fi fost admişi la funcţiile lor Dovadă sigură despre acest lucru sunt condicile biseri-ceşti scrise moldoveneşte icircn Basarabia pacircnă la 1872 cu toate că este sigur chiar după istoricii ruşi că icircn Basarabia nu a fost deschisă de ruşi nici o şcoală specială moldoveneascărdquo23

Icircn pofida vicisitudinilor timpului procesul de instruire icircn Moldova medievală s-a manifestat nu numai icircn cadrul unor forme organizate de icircnvăţămacircnt dar şi ca urmare a aplicării instruirii particulare şi icircn familie24 care a persistat icircn stacircnga Prutului şi după actul fraudulos din 1812

Istoriografia sovietică moldovenească a tratat icircn mod echivoc problema referitoare la existenţa icircn Basarabia pacircnă la 1812 a unor forme organi-zate de icircnvăţămacircnt Pe de o parte a pus icircn circulaţie informaţia despre deschiderea la mijlocul secolului al XVIII-lea a unor şcoli la Iaşi Huşi Roman Rădăuţi icircn 1766 ndash bdquoicircn toate capitalele de ţinut ale Moldoveirdquo apoi ndash bdquope lacircngă mănăstirea Putna icircn Hotin şi icircn alte oraşe din Moldovardquo iar pe de altă parte pentru a sublinia pretinsa bdquoimportanţă progresistărdquo a

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 225

anexării Basarabiei la Imperiul Rus a comunicat cititorilor bdquoIcircn timp ce la Iaşi şi icircn alte oraşe din Moldova de peste Prut existau unele şcoli care funcţionau regulat icircn Basarabia nu erau asemenea şcoli De regulă aici se icircnvăţa carte numai pe lacircngă biserici şi mănăstirirdquo25 Prin urmare şcoli totuşi au existat Icircn plus cei care icircşi făceau studiile icircn şcolile din dreapta Prutului oare nu erau trimişi icircn calitate de funcţionari sau slujitori bise-riceşti prin icircntregul principat De pildă preotul Nicolae de la biserica din satul Căinari ţinutul Hotărniceni scria icircn 1814 că a icircnvăţat timp de cinci ani bdquola şcoala de la Socola după cum şi atestatul mă mărturiseşterdquo26

Pentru a amplifica confuzia cu scopul de a glorifica rolul Rusiei isto-riografia sovietică moldovenească a inventat icircn acest sens următoarea formulare bdquoPacircnă icircn 1812 icircn Basarabia n-a existat nici un sistem de şcoli permanente de stat Un astfel de sistem a luat naştere abia după 1812 prima instituţie de icircnvăţămacircnt de stat din Basarabia fiind Semi-narul Teologic din Chişinăurdquo27 Icircn primul racircnd este incorect să priveşti teritoriul dintre Prut şi Nistru ca porţiune izolată şi nu ca parte inte-grantă a Principatului Moldovei icircn cadrul căruia a existat totuşi un sistem de şcoli ele nefiind permanente din cauza războaielor ruso-tur-ce Icircn al doilea racircnd Seminarul Teologic din Chişinău era subordonat Eparhiei Chişinăului şi Hotinului iar Seminarul din Socola deschis icircn 1803 ndash Mitropoliei Moldovei adică tot unei instituţii ecleziastice şi atunci care seminar era de stat şi care nu

Deşi istoricul Andrei Eşanu a remarcat existenţa şcolilor icircn Chişinău icircn a doua jumătate a secolului al XVIII-lea ndash icircnceputul secolului al XIX-lea menţionacircnd icircn mod deosebit despre icircnfiinţarea şcolii domneşti28 isto-riografia oficială a continuat să propage ideea privind inexistenţa pacircnă icircn 1812 a unui sistem de şcoli icircn Basarabia29

Ca urmare a demascării icircncepacircnd cu anul 1989 a tendinţei de misti-ficare a istoriei Basarabiei A Eşanu a demonstrat din nou icircn lumina documentelor vremii că procesul de devenire a Chişinăului bdquoca centru de icircnvăţămacircnt a icircnceput nu după 1812 cum se arată frecvent icircn litera-tura de specialitate ci mult mai icircnainterdquo Evenimentul principal icircn isto-ria icircnvăţămacircntului din acest oraş de pacircnă la 1812 a fost deschiderea icircn 1803 a unei şcoli domneşti30 Ulterior A Eşanu a prezentat un tablou amplu al formelor organizate de instruire din Principatul Moldovei icircn secolul al XVIII-lea ndash icircnceputul secolului al XIX-lea din cuprinsul că-

226 R O M Acirc N Ăruia rezultă că pe teritoriul dintre Prut şi Nistru a existat pacircnă icircn 1812 un anumit sistem de şcoli31

Aşadar pacircnă icircn 1812 icircn Principatul Moldovei inclusiv icircn stacircnga Pru-tului au existat şcoli iar ocupaţia militară rusă instalată icircn perioada războiului ruso-turc din anii 1806-1812 a avut un impact negativ asu-pra activităţii lor

Şcoli romacircneşti icircn Basarabia după anexare

După icircncorporarea teritoriului dintre Prut şi Nistru al Principatului Moldovei icircn Imperiul Rus pe durata a cacirctorva decenii reţeaua de şcoli de tip rusesc din provincia romacircnească anexată a evoluat extrem de lent din cauza dezvoltării slabe a sistemului de icircnvăţămacircnt din cadrul imperiului instruirea icircn puţinele şcoli ale acestei reţele deschise icircntre timp efectuacircndu-se icircn limba rusă

Un timp sub regimul ţarist au funcţionat şi o serie de şcoli romacircneşti Icircnsă majoritatea dintre ele au avut o existenţă efemeră La drept vor-bind nici nu cunoaştem prea multe detalii despre aceste şcoli din ca-uza prezenţei unor puţine mărturii documentare ca urmare a faptului că ele nu erau subordonate instituţiilor statului Expunem icircn acest sens cacircteva probe documentare

Icircn cadrul şedinţei din 5 octombrie 1812 a Dicasteriei Exarhiceşti din Chişinău a fost examinată petiţia dascălului Ioan Bogdaproste prin care acesta a solicitat să fie confirmat icircn calitate de dascăl la biserica Sf Gheorghe din satul Gura Galbenei ţinutul Hotărniceni şi să i se permită să deschidă o şcoală icircn acest sat Mitropolitul Gavriil Bănules-cu-Bodoni a formulat următoarea rezoluţie scrisă icircn ruseşte pe cere-rea dascălului bdquoPetiţionarul să fie numit la această biserică Icircn afară de aceasta să i se icircngăduie să deschidă o şcoală moldovenească pentru a instrui copiii care vor dori să icircnveţe la elrdquo32

La 1813 funcţiona o şcoală pe lacircngă biserica Măzărache din Chişinău Dascălul Gheorghe Popovici de la această biserică i-a scris mitropoli-tului Bănulescu-Bodoni icircntr-o petiţie pe care i-a adresat-o icircn noiem-brie 1813 bdquoNeocolită bucurie am avut şi am de cacircnd cu a icirc p s voastre poruncă şi blagoslovenie m-am racircnduit icircnvăţătoriu de copii icircn limba

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 227

moldovenească la biserica lui Măzăracherdquo Iar icircn continuare a formulat rugămintea să i se dea bdquocacircţiva banirdquo deoarece bdquolipsa celor trebuincioase casii neertat cere cea de nevoie hrană şi icircmbrăcăminterdquo Deşi avea bdquoo viişoarărdquo aceasta icircnsă bdquopuţin sporiu aduce peste plata osteneliirdquo Mitro-politul a poruncit Dicasteriei să cerceteze dacă bdquonu ia acest dascăl plată de la copiirdquo S-a constatat că dascălul a luat plată bdquopentru icircnvăţătura co-piilorrdquo şi anume 5 lei de la Sacircrghi Lazăr 2 lei de la văduva Smaranda 4 lei de la Stati Grosu 12 lei de la Gheorghe Abăgeriul şi 3 lei de la Dima Cojocaru Icircn actul icircntocmit de secretarul Jadanov se menţionează că dascălul Popovici a primit bani numai de la aceşti cinci părinţi urmacircnd ca pentru ceilalţi copii să găsească bdquoun dascăl de limba rusărdquo33

Dintr-un dosar de arhivă Constantin Tomescu a aflat că icircn 1813 icircn satul Macircnzăteşti ţinutul Iaşi era un dascăl bdquodeosebitrdquo pe nume To-ader fiu de preot care bdquoicircnvaţă şi copii şi slujeşti şi la bisăricărdquo34 Tot acest cercetător a mai depistat informaţia că la 1814 era şcoală icircn satul Brătuleni la care icircşi dăduse copiii şi preotul Ştefan din satul Sărăţica ţinutul Hotărniceni35

Printr-un raport din 1814 protopopul Ioan Dimitriu al ţinutului Lă-puşna i-a comunicat mitropolitului Bănulescu-Bodoni bdquoVasăli holteiu ficiorul lui Pentelii din satul Mileştii ştiind puţănă carte l-au tocmit 8 oameni din satul Buiucanii ca să le icircnveţi copii carti fiind copii mici nefiind de vărstă di a mergi la altă şcoală la cari s-au dat şi casă pentru copii pentru icircnvăţăturărdquo36

La 5 decembrie 1823 locuitorii satului Buiucani ţinutul Orhei au solicitat conducerii Eparhiei Chişinăului şi Hotinului să i se dea voie dascălului Vasile Pintilie să-i icircnveţe pe copii bdquoicircn limba naţiei moldove-neştirdquo37 Dascălul Vasile Pintilie de 35 de ani fiu de ţăran era trecut la tagma duhovnicească prin ordinul din 29 iulie 1815 al Dicasteriei dar din acest an fiind inclus icircn lista slujitorilor de la biserica din Buiucani el nu a exercitat nicio funcţie bisericească Examinacircnd petiţia icircn cadrul şedinţei din 17 decembrie 1823 membrii Dicasteriei s-au oprit asupra certificatului eliberat icircn 1815 de către Dicasterie lui Vasile Pintilie icircn care se menţiona că el urma să icircnveţe copiii pacircnă cacircnd va fi numit icircntr-o funcţie Icircnsă după scurgerea a nouă ani constatau membrii Dicaste-riei V Pintilie nu numai că nu şi-a căutat un loc liber la vreo biserică dar nici nu s-a adresat conducerii eparhiale pentru a-i acorda un post

228 R O M Acirc N Ăvacant Prin urmare citim icircn verdict avacircnd icircn vedere această cauză dar şi faptul că el provenind din categoria socială a ţăranilor nu a prezen-tat niciun act ce i-ar da dreptul să fie admis icircn tagma duhovnicească solicitarea nu poate fi satisfăcută Mai mult decacirct atacirct membrii acestei instituţii ecleziastice au decis să fie anulat certificatul eliberat lui V Pin-tilie icircn 1815 şi totodată să se dea dispoziţie ca el să fie exclus din lista slujitorilor bisericii din Buiucani38

Deoarece şcolile cu predarea icircn limba romacircnă nu aveau statut oficial organele statului interveneau şi le sistau activitatea aşa cum s-a icircntacircm-plat bunăoară cu şcoala din Ciutuleşti

Icircn reclamaţia icircnaintată conducerii eparhiale postelnicelul Dumitru Răileanu din satul Ciutuleşti ţinutul Iaşi a explicat că el a construit icircn acest sat o biserică de stuf o clopotniţă şi gard de piatră icircn jurul bi-sericii Pe deasupra a zidit şi o casă de piatră pentru şcoală icircn care să icircnveţe copiii din sat stabilind pentru icircnvăţător suma de 200 de lei anu-al dar protoiereul Pavel Chişleacov i-a interzis dascălului să-i icircnveţe pe copii din care motiv a rugat să i se acorde dascălului permisiunea de a-i instrui Rezoluţia din 7 martie 1829 a arhiepiscopului Dimitrie Su-lima consemnată pe cererea postelnicelului a fost următoarea bdquoSă i se comunice protopopului Chişleacov ca el să nu-i icircmpiedice dascălului de la Ciutuleşti să-i icircnveţe pe copii să citească după cărţile bisericeşti să cacircnte cacircntece bisericeşti şi să scrierdquo39

Despre existenţa la mijlocul secolului al XIX-lea icircn judeţele Orhei şi Chişinău a cacirctorva şcoli romacircneşti se poate deduce din următorul caz Icircn cadrul şedinţei din decembrie 1856 a Consistoriului Duhovnicesc din Chişinău a fost audiată comunicarea oficială a supraveghetorului Şcolii Judeţene nr 2 din Chişinău Simion Tarapanov40 prin care aces-ta a adus la cunoştinţă că după cum i-a raportat icircnvăţătorul şcolii paro-hiale din Orhei icircn multe sate din judeţul Orhei sunt şcoli deschise fără permisiune din partea conducerii şcolilor Fiind icircntrebaţi pe ce temei legal icirci icircnvaţă pe elevi icircnvăţătorii acestor şcoli răspundeau că icirci icircnvaţă cu icircnvoirea Consistoriului La 30 aprilie 1856 S Tarapanov a vizitat personal şcolile aflate icircn subordinea sa şi a descoperit icircn satul Ignăţei judeţul Orhei o şcoală cu 12 elevi al căror icircnvăţător era Pavel Dascăl fiu de dascăl originar din satul Bursuc judeţul Soroca care poseda cer-tificat cu privire la deschiderea şcolii eliberat la 15 ianuarie 1856 de

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 229

către protopopul preotul Fiodor Vijinschi din satul Scorţeni Avacircnd icircn vedere cele expuse icircn comunicarea oficială pe care a prezentat-o Tara-panov a solicitat Consistoriului să-l informeze pe ce bază legală preoţii eliberează certificate prin care se acordă dreptul de a deschide şcoli icircn sate Concomitent el a mai rugat să i se pună la dispoziţie lista şcolilor din judeţele Chişinău şi Orhei deschise cu aprobarea Consistoriului41

Potrivit informaţiei pe care o deţinea Consistoriul şcolile de pe lacircngă bi-sericile din Eparhia Chişinăului şi Hotinului prevăzute pentru a-i icircnvăţa pe copiii sătenilor să citească să scrie să spună rugăciuni şi să cunoască noţiunile de bază ale catehismului bdquoau fost icircnfiinţate icircn virtutea decre-tului secret al Sf Sinod din 29 octombrie 1856 conducerea eparhială fiind obligată să cacircştige bunăvoinţa clerului din parohii şi să-l stimule-ze ca să deschidă şcoli pe lacircngă biserici care să fie simple şi adaptate la viaţa poporuluirdquo42 Anual protopopii urmau să prezinte Consistoriului informaţii privitoare la numărul şcolilor icircnvăţătorilor şi elevilor pe care Consistoriul la racircndul său avea să le adreseze Sinodului

Pentru a-i da răspuns lui Tarapanov Consistoriul a apelat şi la raportul din 20 ianuarie 1856 al protopopului judeţului Orhei protoiereul Si-mion Baltaga icircn care acesta a icircnfăţişat astfel situaţia icircnvăţămacircntului din cadrul judeţului 1 Icircn judeţul Orhei lipsesc şcoli pentru copiii săteni-lor icircntreţinute de biserici şi aflate icircn grija clerului independent de alte instituţii icircntrucacirct bisericile fiind sărace nu sunt icircn stare să icircntreţină asemenea şcoli 2 De asemenea lipsesc şcoli săteşti subordonate altor instituţii neicircntreţinute de cler dar care participă la instruirea elevilor din aceste şcoli 3 Pe timp de iarnă icircn multe sate din judeţul Orhei icircn condiţii de casă clerul personal sau cu ajutorul pisarilor rurali şi al altor persoane ştiutoare de carte icirci icircnvaţă pe copii să citească să spună rugăciuni să cunoască simbolurile credinţei şi noţiunile de bază ale ca-tehismului dar icircn ultima perioadă a anului 1855 ca urmare a ordinului dat de către şeful judeţului Orhei acest mod de a-i icircnvăţa pe copiii din localităţile rurale a fost suprimat sub pretextul că icircnvăţătorii trebuie să posede certificate eliberate de către Direcţia Liceului Regional din Chişinău ce ar adeveri dreptul de a instrui recomandacircndu-le sătenilor să-şi dea copiii la icircnvăţătură icircn şcoala parohială din Orhei43

Luacircnd icircn consideraţie informaţiile din raportul protoiereului Simion Baltaga şi ordinul şefului judeţului Orhei Consistoriul a constatat cle-

230 R O M Acirc N Ă

Note

rului i s-a poruncit să anunţe locuitorii acestui judeţ ca ei să nu-şi dea co-piii la icircnvăţătură persoanelor laice care nu dispun de certificate eliberate de către conducerea şcolilor dar nu să icircnchidă şcolile deschise pe lacircngă bisericile din judeţul Orhei ca urmare a ordinului emis la 29 mai 1836 de către Sf Sinod cu privire la copiii sătenilor prin care responsabilitatea de a-i instrui a fost pusă pe seama clerului De aceea icircncă la 29 noiembrie 1856 Consistoriul i-a dat dispoziţie protoiereului Simion Baltaga să re-stabilească şcolile care au existat pe lacircngă biserici

Icircn acest context Consistoriul a enumerat localităţile din judeţul Chi-şinău icircn care activau şcoli şi anume icircn satele Durleşti Truşeni Bă-cioi Lozova Străşeni Sadova Sireţi Costeşti Răzeni Mereni Bujor Cărpineni Volcineţ Nisporenii de Sus Mileşti Vărzăreşti Tuzora şi tacircrgul Hacircnceşti Icircnsă Consistoriul nu era informat pe ce bază preoţii eliberează certificate pentru a deschide şcoli icircn sate

Sfacircrşind examinarea comunicării oficiale Consistoriul a dispus supra-veghetorului Şcolii Judeţene nr 2 din Chişinău să i se comunice toată informaţia pe care Consistoriul o are referitor la subiectul abordat44

Nu icircncape icircndoială că icircnvăţătura icircn aceste şcoli decurgea icircn limba ro-macircnă din simplul motiv că erau organizate din iniţiativa preoţilor

Drept argument serveşte şi următoarea afirmaţie a scriitorului Aleksandr Afanasiev-Ciujbinski45 după ce a icircntreprins o călătorie prin Basarabia bdquoEste dificil să deschizi şcoli icircn satele moldoveneşti instruirea icircn moldo-veneşte nu este permisă iar icircn ruseşte se vor găsi puţini doritorirdquo46

1 Бессарабские областные ведомости nr 94 din 2 decembrie 1881 p 535 АН Очерк гражданского устройства Бессарабской области с 1812-1828 г icircn bdquoЗаписки Императорского Одесского Общества Истории и Древностейrdquo Одесса 1900 том XXII p 1512 П Куницкий Краткое статистическое описание заднестровской области присоединенной к России по мирному трактату заключенному с Портою Отоманскoю в Бухаресте 1812 года С-Петербург 1813 p 283 И Халиппа Очерк истории народного образования Бессарабии в первой половине XIX-го века icircn bdquoТруды Бессарабской Губернской Ученой Архивной Комиссииrdquo Кишинев 1902 том II p 1194 АГ Рашин Население России за 100 лет Москва 1956 p 2895 P Cazacu Moldova dintre Prut şi Nistru 1812-1918 Chişinău 1992 p 184

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 2316 А Накко История Бессарабии с древнейших времен Одесса 1876 часть II p 440-4417 ПН Батюшков Бессарабия Историческое описание С-Петербург 1892 p 1568 Ibidem9 А Стадницкий Меры о развитии просвещения в Бессарабии по присоединении ее к России в 1812 году icircn bdquoКишиневские епархиальные ведомостиrdquo 1889 nr 5 p 21510 Uricariul Cuprinzătoriu de hrisoave firmanuri şi alte acte ale Moldovei Sub redacţia lui Teodor Codrescu Iaşi 1853 partea a III-a p 2511 ПН Батюшков op cit p 15812 Realmente icircn perioada respectivă prin denumirea de Basarabia se subicircnţelegea doar zona de sud a spaţiului dintre Prut şi Nistru Evident prin această denumire geografică A Silin a avut icircn vedere tot spaţiul din stacircnga Prutului13 А Силин Димитрий архиепископ Кишиневский и Хотинский icircn bdquoКишиневские епархиальные ведомостиrdquo 1867 nr 2 p 47-4814 Ibidem p 48-4915 ПА Лотоцкий История Кишиневской Духовной Семинарии Кишинев 1913 р 11-12 Referitor la cererea preotului Petru Ghentus se menţionează şi icircn Arhivele Ba-sarabiei 1933 nr 4 p 31616 ПА Лотоцкий История Кишиневской Духовной Семинарии р 12 Documentul respectiv este publicat de Constantin N Tomescu icircn Arhivele Basarabiei (1936 nr 2-3 p 21-22) de unde icircl reproducem icircn continuare (vezi Anexa 1)17 CN Tomescu Diferite ştiri din Arhiva Consiliului Eparhial Chişinău icircn bdquoArhivele Basa-rabieirdquo 1933 nr 4 p 31918 După 1812 ţinutul Iaşi era numit icircn mod oficial şi Făleşti19 Arhiepiscop Gurie Cacircteva extrase din arhive despre şcolile bisericeşti din Basarabia icircna-intea anexării ei de către Rusia icircn bdquoRevista Societăţii Istorico-Arheologice din Chişinăurdquo 1921 vol XIII p 62-6420 CN Tomescu Diferite ştiri din Arhiva Consiliului Eparhial Chişinău icircn bdquoArhivele Basa-rabieirdquo 1934 nr 3 p 24521 ANRM F 205 inv 1 d 474 f 522 CN Tomescu Diferite ştiri din Arhiva Consiliului Eparhial Chişinău icircn bdquoArhivele Basa-rabieirdquo 1936 nr 2-3 p 5423 P Cazacu op cit p 18524 Ibidem p 187 A Eşanu Contribuţii la istoria culturii romacircneşti (Moldova medievală) Bucureşti 1997 p 283-287 362-36525 Istoria RSS Moldoveneşti Chişinău 1967 vol I p 387-388 49226 Arhivele Basarabiei 1935 nr 1 p 40-4127 IA Anţupov AI Babii VI Jukov IG Ivanov Icircnsemnătatea istorică a alipirii Basara-biei la Rusia icircn 1812 Chişinău 1969 p 8328 А Ешану Школы Кишинева во второй половине XVIII ndash начале XIX в icircn bdquoИзвестия Академии наук МССРrdquo Серия общественных наук 1978 nr 2 p 87-9329 Istoria RSS Moldoveneşti Chişinău 1984 p 202 ТА Крачун Развитие школы и педагогической мысли в Молдавии Кишинев 1985 р 48 ИФ Иовва Передовая Россия и общественно-политическое движение в Молдавии (первая половина XIX в) Кишинев 1986 р 192

232 R O M Acirc N Ă30 A Eşanu Şcoala domnească la Chişinău la icircnceputul secolului al XIX-lea icircn bdquoRevista de istorie a Moldoveirdquo Chişinău 1993 nr 3 p 14-1531 A Eşanu Contribuţii la istoria culturii romacircneşti (Moldova medievală) p 338-37832 ANRM F 733 inv 1 d 46 f 789v-79033 CN Tomescu Diferite ştiri din Arhiva Consiliului Eparhial Chişinău icircn bdquoArhivele Basa-rabieirdquo 1934 nr 3 p 229-23034 CN Tomescu Diferite ştiri din Arhiva Consiliului Eparhial Chişinău icircn bdquoArhivele Basa-rabieirdquo 1933 nr 4 p 31935 CN Tomescu Diferite ştiri din Arhiva Consiliului Eparhial Chişinău icircn bdquoArhivele Basa-rabieirdquo 1935 nr 2 p 14336 CN Tomescu Diferite ştiri din Arhiva Consiliului Eparhial Chişinău icircn bdquoArhivele Basa-rabieirdquo 1935 nr 1 p 35 Icircn sursa respectivă este scris eronat bdquosatul Butcaniirdquo37 ANRM F 205 inv 1 d 4303 f 238 Ibidem f 539 ANRM F 205 inv 1 d 6296 f 240 Simion G Tarapanov (1816-) fiu de negustor originar din judeţul Olviopol (sau Ananiev conform altei surse) gubernia Herson unde părinţii săi stăpacircneau 750 de de-setine de pămacircnt Absolveşte Şcoala Judeţeană din Chişinău şi la 21 februarie 1834 este numit icircnvăţător la Şcoala Judeţeană din Bender de unde la 9 iunie 1835 este transferat la Şcoala Judeţeană din Chişinău ca profesor de limba romacircnă Suplimentar predă şi is-toria La 26 august 1836 după ce a susţinut examenele la Liceul Regional din Chişinău el este confirmat icircn calitate de profesor de istorie Pe deasupra a predat desenul (august 1836 ndash februarie 1837) şi limba rusă (15 octombrie 1837 ndash 1 martie 1838) iar din 1842 a icircnceput să exercite şi funcţia de supraveghetor al şcolii La 25 mai 1850 S Tarapanov este trecut la Şcoala Judeţeană nr 2 din Chişinău icircn calitate de supraveghetor funcţie pe care o deţinea şi icircn 1874 [Informaţii extrase din ANRM F 152 inv 5 d 11 (stat personal din 1836) F 152 inv 5 d 19 f 4v-5 (stat personal din 1839) F 152 inv 5 d 38 f 13-16 (stat personal din 1840) F 152 inv 6 d 15 f 4-5 (stat personal din 1851) F 152 inv 6 d 23 f 3-8 (stat personal din 1852) F 152 inv 6 d 30 f 4-8 (stat personal din 1853) F 152 inv 6 d 145 (stat personal din 1874)]41 ANRM F 208 inv 1 d 26 f 212-21342 Ibidem f 21343 Ibidem f 214-21544 Ibidem f 216-21745 Aleksandr St Afanasiev (1817-1875) scriitor publicist şi etnograf ucrainean Pseudo-nimul literar Ciujbinski Este autorul culegerii de versuri icircn limba ucraineană Ce-am avut la inimă (1855) Dintre lucrările sale cu caracter etnografic o remarcăm pe cea intitulată O călătorie prin Rusia de Sud (1861 partea I 1863 partea a II-a) redactată icircn limba rusă Partea a doua a lucrării cu genericul Schiţe nistrene conţine informaţii referitoare la Ba-sarabia acumulate de autor icircn timpul călătoriei de documentare pe care a icircntreprins-o prin această provincie Opera А Афанасьев-Чужбинский Поездка в Южную Россию Часть II Очерки Днестра Санкт-Петербург 1863 440 р46 А Афанасьев-Чужбинский Поездка в Южную Россию Часть II Очерки Днестра Санкт-Петербург 1863 p 19

p o e s i s 233

Nicolae MĂTCAŞ

Ne-a spart fortuna-n două răsuflarea

Eu m-am născut icircn graiul dulce-al mameiM-au legănat şi muntele şi mareaPacircnă la Tisa se-auzea cacircntareaPe mal nistrean crestată-n buza lamei

Ne-a spart fortuna-n două răsuflareaŞi azi mai sacircngerează rana drameiCacircnd dai la Prut umil uiumul vameiSă poţi să duci la Putna neuitarea

Icircn geana toamnei cacircnd s-a stinge-n zareDuiosul jalnic ţipăt de cocorPe ultim drum mă duceţi la culcareSub tremur viu de falnic tricolor

Eu m-am născut icircn Romacircnia MareŞi-n Romacircnia Mare-aş vrea să mor

Vă eclipsează statul planeta Eminescu

S-au stins ca versul clasic printre cezuri şi rime

Dar au rămas icircn inimi sclipinde nestemate

NM ndash filolog lingvist prof univ poet publicist

traducător om de stat Membru al Uniunii

Scriitorilor din Romacircnia şi din Republica Moldova şi al Uniunii Jurnaliştilor din

Moldova Autor şi coautor redactor şi coredactor

a peste 30 de manuale elaborări metodice şi alte ediţii didactice şi a peste 250 de articole şi studii

Semnează icircn 2010 volumul Calvarul limbii romacircne din

Basarabia 552 p editat de Casa Limbii Romacircne bdquoNichita Stănescurdquo Ministru al Ştiinţei

şi Icircnvăţămacircntului din Republica Moldova (1990-1994) Fondator al revistei

bdquoLimba Romacircnărdquo

234 R O M Acirc N ĂPe stele călătoare planeţi unde-s gravatePe veci ale lor nume şi faptele sublime

Mai sunt icircn timpul nostru hacirczenii dacircnd din coateCu merite de paie şi nume anonime(Scofală Plagiatu Frustratu Neicanime)Să intre cu ciubota drept icircn eternitate

E un temei din veacuri al dreptului firesculNu-ţi cade fără merit din cer de nicăieri

Să fiţi voi regi ori cutre curtean sau cutărescuClonaţi icircn eprubete pe-o oră cavaleriCadavre-n debarale de astăzi şi de ieriVă eclipsează statul planeta Eminescu

Ca un Ogravecnus damnat ne-ncetat să-mpletească

Ca suveica prin rost prin granit trece daltaSe-nmlăd igravee ca joarda potrivnica rocăCoboracirctă din creste icircn silva barocăSă se-nşugraverube-n ceruri liană cu alta

Un feeric peisaj cacircnd o vezi cum revocăSiniliul din cer cu statura-i cobaltaInspiraţia dură nu ştie ce-i haltaCreatorul dă rocăi pecete de cocă

Se zgacircieşte uitarea să-ţi sfacircşie strunaLa cea moară din deal nu mai e morăriţaTu ornezi şi ornezi stofa ta adamască

p o e s i s 235

Ca un Ogravecnus damnat ne-ncetat să-mpleteascăO fracircnghie pe care i-o mugraversecă-ntrunaLa alt capăt iavaş insolent măgăriţa

N-am trecut prin viaţă ca prin hol

N-am trecut prin viaţă ca prin holZeci de chipuri icircmi icircnţes ogorulMacbeth Hamlet Stockman revizorulToate mi-s şi aisberg şi atol

Sună goarna-mi spune regizograverulCă e timpul frate rostogolSă porneşti bugigravea şi motorulSă-ţi interpretezi şi propriul rol

Intru-n dans cu toată pasiuneaMă sufoc Să-mi joace festa rolulSar nebune pulsul tensiunea

Gacirclgacircie-n furtun colesterolulBrusc un iacutectus stinge crud tirolulŞi-mi icircncheie sacră misiunea____Aici valsul tirolez

O fi fiind ea viaţa-n cer frumoasă

Icircşi pipăie ecluzele stihiaSe smulg din fracircu gheţarii telegariiLa pacircndă stau vulcanii ca ogariiPătrunde-n oase cancer agonia

236 R O M Acirc N ĂDolfanii-o iau spre cosmice fruntariiCupeacuteţu-şi mută-n buncăr prăvăliaUn cap-de-porc icircşi dibuie fracircnghiaSe roagă-a macircntuire tipicarii

Se-aruncă-n hău prostraţii mimacircnd doxeConvinşi că astfel urcă la Zamolxe

Din arcă-mi fac dibaci ca Noe casăRidic spre Ararat pacircnzele-n vacircntO fi fiind ea viaţa-n cer frumoasăDar mai frumoasă-i parcă pe pămacircnt

E cu ochi şi cu spracircncene cu asemenea şrapnele

Ţari setoşi de măreţie toţi sunt oale şi ulcioareDorm icircn colbul de arhivă schiţe planuri stratagemePacte note protocoale uneltiri făcute ghemeNumai nu şi testamentul ţarului Petru cel Mare

Lungul vis spre anatolii nu a fost surpat de vremeŢinta clară chiar de-i scapă marii flote militareO preia-n vizor flotila de femei şi fete careŞtiu să unduie la bară şi să joace la extreme

Şi-au scos blondele rusine tehnica de-naintareOchi albaştri ca cicoarea busturi tari icircmplătoşateMersul lin ca de felină unduiri de şolduri plateRăscroieli pacircn-la burice pacircn-la poli ndash posterioare

E cu ochi şi cu spracircncene cu asemenea şrapnelePoţi răzbi cu uşurinţă spre Bosfor şi Dardanele

p r o z ă 237

Vlad SărătilăMacircnzul cu coarne sau bdquoVacircrtejul icircn deşertrdquoNanoroman

VS ndash prof de literatură universală poet prozator

dramaturg originar din satul Slobozia-Vărăncău Soroca Dintre volumele

publicate Mici poeme cu dileme (2003) Drob

(2008) Portrete icircn alb (2010) Popasuri icircn țara bricelor și rozelor de foc (2011) Uverturi icircn Dor

major Uverturi icircn Fard minor (2012) Icircn proces de montare drama Un bilet cu destinația Olimp Membru al Uniunii jurnaliştilor şi al

Asociaţiei epigramiştilor din Republica Moldova

ndash Linişteeeeeeendash Silencendash Рты позакрывайтеndash Ţssssssssst

Icircn minte icircn inimi şi icircn organele interne e vamă Altceva nimic

Vama este biserica ministerului finanţelor icircn particular şi a guvernului icircn ansamblu Vama icircn viziunea lor este macircntuirea noastră

Lucru ştiut icircn biserică trebuie să te icircnchini să crezi şi să speri Dar mai mare decacirct credinţa şi speranţa a fost şi va fi dragostea fără rezer-ve pentru vameş fiindcă icircnfricoşata judeca-tă este munca Lui de fiecare zi

Judecătorul a anunţat pauză de cafea

Popoarele adunate de o parte şi de alta ale frontierei amuţiră ridicacircnd spre ceruri ochii icircnlăcrimaţi de puterea rugilor

Iisus Allah Buddha Crişna şi cu Rama Za-ratustra toţi zeii inclusiv isteţul Hermes pro-tectorul de bişniţă sunt rugaţi să facă uz de nemărginita lor putere ca să-i priască domnu-lui vameş cafeaua

Doar acel care nu a trecut vreodată dintr-o ţară icircn alta (din păcate avem şi din aceştia

238 R O M Acirc N Ădeşi noi ne-am deprins să ne mutăm pe parcursul istoriei dintr-un im-periu icircn altul cu tot cu grăniceri) nu ştie cacirct de important este să-i facă bine domnului vameş cafeaua

Buna derulare a ritualului trecerii licorii brune prin esofagul persoanei publice fericeşte naţiunile provoacă o icircncălzire globală icircn sensul poli-tic şi mai puţin politic al cuvacircntului

Cafeaua bună icircnseamnă ploaie la vreme fiindcă li se permite norilor să treacă frontiera Cafeaua proastă icircnseamnă agricultură fără tractoare şi poezie naţională fără haiku

Muriţi vameşul serveşte cafeaua

Gata vine ora adevărului

Ilie Calu vameş-maior pogoricirc din cerul lui vameş de tot şi se arătă mulţimii Privirea Sa trecu ca un laser prin oameni şi baloturi micşo-racircndu-le semnificativ dimensiunile După aceasta el binevoi sa icircnjure scurt fără răutate icircntr-o singură frază cu şase subordonate icircntreprin-derile textile din Turcia şi se aşeză pe un scăuieş de contrabandă pen-tru a resimţi gustul cafelei amărui ca soarta unui om icircmpovărat de grijile ţării

Nefericit gest

Icircn acest moment vameşul icircl prinse cu coada ochiului pe Mitică Tre-tinu sergent inferior şi şofer la securitate care se icircndrepta spre el pe picioarele sale curbate ca de ienicer crescut icircn şa

bdquoAcesta-i mare rahat te toarnă icircntr-o clipărdquo gacircndi speriat Calu şi unde răcni haiduceşte

ndash Bagajele la control

Mitică icircnsă aplecă spre urechea vameşului cele vreo 120 de kile pre-ponderent slănină pe care le avea cu titlu de proprietate privată şi şopti cu dragoste militărească ndash La loc comanda

p r o z ă 239

ndash Să trăiţi dom icirc-icirc-icirc-icirc-icirc-icircndash La loc comanda căpitane

Tretinu icircl coboricirc intenţionat pe maior cu un grad pentru ca acesta să se pătrundă de importanţa vizitei sergentuluindash Să trăiţi La loc comandandash Vino icircncoace

Retraşi Mitică icircndreptă arătătorul său scurt şi puhav spre unul dintre sutele de călători ndash Pe ăla jigărit l-ai văzutndash Văzut să trăiţindash Ce-ai observatndash Că-i jigărit să trăiţindash Bă tu nu eşti cal ci bou Ai băgat de seamă că icircn toată vama numai el nu are bagajendash O fi student să trăiţindash Mai degrabă spion Mdaa de unde oare o fi De la Mossad Nu cred ăia-s băieţi deştepţi ar fi avut grijă ca omul lor să nu se evidenţi-eze din mulţime Dar poate-i agent dublu şi nu doreşte să poarte gea-mantanele nimănui Eeeeh cacircnd dracu vor avea spionii week-end că m-am săturat să-i tot prind pe cont propriu

Nu ştiu de ce sergentul Mitică vroia să-l impresioneze pe vameş Era ca şi cum ar da un master-class icircn materie de contraspionaj Să captureze spioni era unicul lucru pe care el icircl făcea cu plăcere ndash Trebuie să-l supunem unui control minuţiosndash Să trăiţi

Peste cacircteva minute ciudatul pasager fără bagaje era adus icircn sala pentru control suplimentar

ndash Numele prenumele şi ce mai ai răcni sergentul Tretinu icircncacirct tre-mură slănina de pe el şi tencuiala de pe pereţi De altfel Mitică nu era ţipălău Pur şi simplu instrucţiunea de serviciu prevedea că duşmanul trebuie mai icircntacirci intimidat scos de pe fixndash Mmmacircnzu Ghi-Ghiţă

240 R O M Acirc N Ăndash Fratele tău geamăn tot Macircnzu Ghiţă estendash D-d-a-a desigur eu nu am niciun fratendash De unde viindash D-d-i-n Is-Istanbulndash Scopul vizitei Te previn icircn vamă bacirclbacircitul este interzis prin legendash Icircnţelegeţi c-c-icircndva ro-romanii i-au cuuucerit pe gre-greci prin forţa armelor iar gre-grecii i-au-i-au cucerit pe ro-romani prin cultură prin mi-mituri

bdquoAista-i mare svoloci gicircndi Mitică Dacă mai toarnă din astea icircl icircmpuşc pentru tentativă de evadarerdquo

ndash Băăi tu n-ai fost icircn Grecia Eu am informaţii de la agenţii secreţi Istanbulul se află icircn Turcia Ai crezut că SIS-ul doarme da

ndash Eu v-vreau să demonstrez că Imperiul Otoman a cucerit Mo-Moldo-va prin forţa armelor iar Mo-Moldova a cucerit Im-imperiul Otoman prin cu-cultură

ndash Adică turcii s-au aflat 300 de ani sub jug cultural moldovenesc

Astăzi Mitică avea orizont fiindcă icircn calitate de securist a tras cu ure-chea la mai multe mitinguri

ndash Nnu chiar aşa bicirclbacirci Ghiţă Micircnzu dar am gă-găsit probe Este vorba despre co-coarnele be-berbecului

ndash Al cui era animalul şi cum a trecut frontiera Arată-mi certificatul de origine certificatul veterinar declaraţia despre valoarea mărfii şi cele-lalte 22 de documente Altfel voi califica cele făptuite ca tentativă de contrabandă cu berbeci

ndash Co-coarnele be-berbecului este un or-ornament bicircigui Ghiţă Macircnzu Icircl găsim pe ar-articole brodate ori cioplite icircn lemn sau piatră covoare tra-tradiţionale moldave Dacă el se găseşte icircn Tu-Turcia icircnseamnă că noi i-am cu-cucerit pe turci din punct de vedere spi-spiritual

ndash Icircnseamnă că icircn conformitate cu articolul 12 din codul 14 eşti icircnvinuit de icircnaltă trădare de stat cu circumstanţe agravante pentru export ilicit de păsări şi bovine Coarnele ordon să fie anexate la dosar

p r o z ă 241

Mitică puse macircna pe cătuşe dar astăzi Macircnzu era norocos Din um-bră apăru discret un nou personaj pe care nu-l observase nimeni pacircnă atunci Era colonelul Armăsaru poreclit de iniţiaţii icircn probleme de se-curitate criticul literar

ndash Nu vă ambalaţi fraţilor zise el cu multă dragoste faţă de aproapele şi apoi se apropie de Ghiţă Macircnzu care o cam sfeclise

ndash Tinere daţi-mi voie să vă aduc mulţumiri din partea preşedintelui proaspăt ales parlamentului reales şi guvernului remaniat al ţării noastre pentru spiritul patriotic de care sunteţi invadat şi să vă doresc mari succe-se icircn realizarea nobilelor intenţii pe care le nutriţi Nu vă rog mult nu-mi mulţumiţi pentru că icircn acest caz m-aş alege cu procese suplimentare de conştiinţă pentru această tardivă intervenţie Vă rog să receptaţi cu inima cacircteva cuvinte simple icircn spatele nostru este Patria şi responsabilitatea ne face uneori să fim mai duri Scuzele noastre pentru disconfort

Eeeeh are dreptate cel care afirmă că adevărata fericire omul o poate sim-ţi doar icircn vamă Dacă nu atunci cacircnd intră atunci garantat cacircnd iese

Răvăşit din cauza trecerii inopinate de la rece la cald Ghiţă Macircnzu pupă ca unui socru macircna colonelului

ndash Vă mulţumesc nici nu vă imaginaţi cacirct vă sunt de recunoscător

ndash Toate bune Nu uita tinere să mă inviţi la nuntă

Peste o clipă Armăsaru ordonă convocarea unei şedinţe extraordinare la care urma să se discute noile pericole care pot afecta bunăstarea ţării şi implicit a poporului

Chemat să prezinte darea de seamă privind aplicarea programului de activităţi icircn vederea şi aşa mai departe vameş maiorul Ilie Calu icircncepu icircn mod tradiţional

ndash Onorată asistenţă vama este filtrul ţării

ndash iar icircn filtru icircntotdeauna rămacircne ceva interveni cam icircn zeflemea Armăsaru Apoi continuă cu o duritate şi un patetism năvalnic care icircn-totdeauna icirci icircnfrumuseţează pe şefi indiferent de calibrul lor

242 R O M Acirc N Ăndash Prea v-aţi bătut joc de ţară de străbuni de obicei

Noi stăm la straja intereselor Patriei icircncercă să se linguşească Ilie Calu dar mai rău făcu Vameş-vameş dar tot naiv el credea că un maior are dreptul să-şi iubească ţara şi poporul tot aşa ca un colonel Armăsaru icircl anihilă cu parafraza unui vers pentru copiibdquoUite vama ne iubeşteEa de toate ne-a adusEa ne-nvaţă şi ne creşteŞi ni-i dragă de nespusrdquo

Nedeprins cu poezia Ilie Calu căzu El plecă ruşinat cu tot cu gradul de maior pentru ca să revină mai tacircrziu la insistenţa unui văr mai armăsar decacirct colonelul Armăsaru Dar lucrul acesta pentru masele de oameni care construiesc icircn alte ţări viitorul ţării noastre contează mai puţin

Şedinţa era strict secretă Prezida colonelul Armăsaru asistau ndash Mitică Tretinu şi icircn calitate de grefier o tacircnără frumuşică cu chip de şcolăriţă Mai purta şi cosiţe scurte probabil pentru a-i monta pe spioni pe pistă falsă creacircndu-le iluzia că icircn ţara noastră ei se pot simţi icircn siguranţă Nu-mele conspirativ al tinerei era Lili şi Liliana şi venea dintr-un hit mult icircndrăgit de către colaboratorii instituţiei Icircntre noi fie vorba numele atri-buit nu prea i se potrivea fetei fiindcă ea era cuminte iar procesele ver-bale le scria citeţ şi fără greşeli grave de ortografie

Colonelul fu concis şi constructiv

ndash Concluzia e clară macircnzul acesta vrea să ne pună la toţi coarne şi l-am eliberat doar pentru a deconspira icircntreaga reţea Voi face chiar azi demersurile necesare către forurile conducătoare ale ţării pentru a finanţa operaţiunea bdquoVacircrtejul icircn deşertrdquo Cred că ţinacircnd cont de starea precară a economiei un milion de euro este suficient pentru ca ele-mentele nonpatriotice să icircnceapă a tremura gacircndind la noi

N-avea cine să-şi dea seama despre adevăratul şir logic ce se icircnfiripa icircn neadormita minte a colonelului Se apropie alegerile gacircndea el şi electoratul va avea nevoie de eroi pe care să-i urmeze icircn calea grea spre urne Eu voi purta drapelul Poporul trebuie să voteze nu cu mamifere mici icircn cap ci cu armăsari Pentru a transpune icircn fapt strategia mea

p r o z ă 243

secretă acest interfraier şi macircnz cu coarne este cel mai potrivit instru-ment

Ajuns cu gacircndul pacircnă aici colonelul dădu fracircu liber imaginaţiei şi aceasta icircl purtă pe nişte fantastice piscuri unde nu toţi icircndrăgostiţii de banii statului pot ajunge

Iar Ghiţă Macircnzu icircn acest timp gusta tihnit din fericirea de a constata că la frontierele ţării se mai găsesc urmaşi demni ai lui Ştefan Ţine-i doamne cacirct mai mult să aibă sănătate şi spor icircntru realizarea nobilelor lor intenţii

Acum tunetele sfacircntului Ilie (Calu) nu i se mai păreau groaznice

Trecură cam două săptămacircni din ziua convocării memorabilei şedinţe Icircn acest răstimp Icircnaltul Consiliu de Securitate luă act de informaţia co-lonelului Armăsaru din care reieşea că elemente ostile icircncearcă să pună icircn pericol bunul nume al ţării Icircn presă apărură primele ştiri din care se vedea clar că acest nume va fi apărat cu toată fermitatea Poporul se bucura şi aduna speranțe deşarte icircn desaga goală

Pacircnă a fi rezolvate şi problemele pecuniare căci uneori pe la noi inves-tiţiile vin atunci cacircnd lucrul este deja isprăvit misiunea supravegherii spionului ipoteticului proxenet şi prin cumul contrabandistului cu materie spirituală seculară a poporului icirci fu icircncredinţată domnişoarei Lili şi Liliana Ea trebuia să devina umbra nevăzută a duşmanului Lui Mitică să nu se supere Armăsaru i-a şoptit la ureche că va avea de icircn-deplinit o misiune mai importantă A fost unul dintre puţinele cazuri cacircnd colonelul nu minţea

Vacircrtejul icircn deşert se anunţa a fi tornado

Icircntr-o seară cacircnd becurile cu neon icircncepură a lumina icircn centrul oraşu-lui Ghiţă Macircnzu traversa o stradă de la periferie

244 R O M Acirc N ĂGacircndurile lui se icircndreptau spre strămoşi şi sensurile pe care aceştia din urmă le puseseră icircn macaturi şătrance şi borangicuri

Icircn vremea aceasta vreo patru vlăjgani icircl icircnconjurară şi-l rugară paşnic să le dea ceva de fumat scurta cămaşa pantalonii şi banii Icircn caz contrar tot paşnic icirci promiteau soarta ciobănaşului din Mioriţa Nu ar fi fost o problemă să le obţină pe toate căci Ghiţă al nostru era darnic din fire dar peste o clipă un fel de umbră trecu printre cei patru icirci icircncolăci ca o coadă de vacircrcolac luacircndu-le mersul Imediat s-au pomenit aşternuţi pe asfalt pupacircnd cu pietate papucii zăpăcitului Macircnzu Nimeni nu a icircnţeles ce a fost ştiau doar atacirct nu trebuie să treacă vreodată pe această stradă Icircncepură deci a se tacircricirc icircnapoi scacircncind urmăriţi de sărmanul Ghiţă care venea icircn neştire după ei cu pantalonii icircn macircnă

Colonelul Armăsaru ceru un raport asupra situaţiei la moment Lili şi Liliana ca o şcolăriţă exemplară recită Curriculum vitae al lui Ghiţă Macircnzu Este un taxator de troleibuz pasionat de etnografie părinţii ndash ţărani liberi (icircntre noi fie vorba liberi de mijloace tehnice şi alte mij-loace) trei surori la şcoală icirci place să cacircnte la chitară etc

Detalii desigur semnificative căci duşmanul trebuie cunoscut icircn pro-funzime dar Armăsaru căuta ceva mult mai important El căuta cheia rotiţa care pune icircn mişcare icircntreg mecanismul

Ajungacircnd la incidentul din stradă Lili ezită o clipă Timp suficient pentru ca experimentatul colonel să realizeze importanţa detaliului

ndash Insist să-mi vorbeşti despre ceea la ce te-ai gacircndit icircn ultima clipă

Lili şi Liliana icircşi recăpătă calmul şi vorbi

ndash Domnule colonel mie mi se pare că pe el nimeni nu-l iubeşte

ndash Da da sunt de acord acestea este elementul definitoriu exclamă colonelul de parcă ar fi găsit icircn acest labirint Firul Ariadnei Spionii şi proxeneţii nu pot simţi fiorii dragostei Primii din lipsă de inimă cei-lalţi ndash din abundenţa de spaţiu Aici s-ar putea să avem două patologii concomitent

p r o z ă 245

După aceasta colonelul căzu pe gacircnduri ca un yoghin Era clar el ela-borează strategia pune la punct detaliile viitoarei operaţiuni Se părea că delirează debitacircnd nişte fragmente de propoziţii cam de felul gre-cii i-au cucerit pe romani moldovenii ndash pe turci etnografia ca un călcacirci al lui Ahile de ce placircng chitarele a fi sau a nu fi ndash iată icircntrebarea căci dacă dragoste nu e nimic nu e

Peste vreun sfert de oră colonelul reveni pe Terra Ceva misterios şi totodată sprinţar icirci lumina interiorul

ndash Eu am ajuns la concluzia simplă că dragostea mişcă sori şi stele o luă el de departe Ce crezi despre aceasta sergent Tretinu

Mitică se juca cu un mosorel ascuns icircn buzunar

ndash Eu cred că se icircnvacircrte o făcu el pe isteţul

ndash Măi frumosule nu este vorba despre Galileo Galilei ci despre Dante cel care a trecut prin Infern Purgatoriu şi Paradis pentru ca tu să te poţi pătrunde de importanţa misiunii icircncredinţate de Patrie Altfel numele tău s-ar scrie nu cu bdquoTrdquo ci cu bdquoKrdquo

Nu era niciun pericol că Armăsaru l-a numit pe Mitică kretin fiindcă de zis i-a zis dar nu i-a explicat ce icircnseamnă Altceva conta pentru pri-ma dată icircn viaţă colonelul icirci spunea sergentului că e frumos Eh dac-ar fi ştiut Tretinu ce importanţă are frumuseţea pentru colonel şi pentru sfacircnta cauză a combaterii exportului de amor Nu bănuia dar avea să se convingă degrabă că Vacircrtejul icircn deşert nu este un nume care ar putea fi luat icircn deşert

ndash Concepţia operaţiunii este următoarea deveni sever colonelul Icircntrucacirct obiectul pe care-l ţinem icircn vizor nu este iubit de nimeni trebuie să-i dăm şansa de a cunoaşte dragostea Un spion icircndrăgostit este ca o corabie fără timonă iar un proxenet icircndrăgostit este ca un Ceahlău ce se opune imoralităţii Să trecem la misiuni sergentul Mi-tică Tretinu icircn trei zile intră icircn rolul unei fermecătoare domnişoare care a venit icircn ţara noastră din Turcia pentru a studia mostre de artă populară aplicată

La auzul acestor cuvinte cele 120 de kilograme ale lui Mitică eliminară pe loc vreo căldare de apă sărată

246 R O M Acirc N Ăndash Cu-cum eu tur-turcoaică (Mitică era icircnvăţat să fie patriot) Cu de-astea ţacircţe de domnişoară (Mitică era totuşi bărbat)

Miracircndu-se aşa sergentul aruncă o privire icircntrebătoare spre Lili şi Lili-ana care se poate spune era şi fermecătoare Colonelul nu lăsă această privire neobservată

ndash Icircnţeleg că doreşti să inversezi rolurile dar icircn acest caz cine o să scrie procesele verbale

Mitică nu avea un răspuns la această icircntrebare Atacircta doar resimţea un dureros regret că icircn anii de şcoală nu a icircnvăţat cum se scrie un proces verbal Totuşi icircncercă să se mai opună

ndash Dar kkkilogramele mele

ndash Avem profesionişti de marcă icircn acest domeniu

ndash Dar cei aproape 2 metri icircnălţime ai mei

ndash O-o-o Eşti un veritabil model

ndash Dar vocea mea de bas pantofii cu numărul 46 şi ochii albaştri

ndash Am răspuns deja la această icircntrebare Avem profesionişti Pot adăuga doar atacirct icircn arborele genealogic al familiei tale se găsesc nume de sul-tani fiindcă o străstrăbunică de a ta cu ochi albaştri a fost legată butuc şi nu a reuşit să sară de pe vas icircn valurile Dunării Aşa s-a pomenit icircn harem

Mitică mai să placircngă

ndash Eu sergent de securitate să fac declaraţii de dragoste unui entograf

(Dincolo de toate Mitică icircşi iubea meseria)

ndash O femeie de valoare nu face declaraţii de dragoste Ea acceptă sau respinge declaraţiile altora Icircn numele prosperităţii Patriei icircţi ordon să le accepţi

ndash Şi dacă-i va trece prin cap să mă

ndash Icircmi place că icircncepi să gacircndeşti strategic Icirci vei spune că te doare ca-pul din cauza turbulenţelor magnetice Icircnfracircnacircndu-i pornirile sexuale icircl vei face să arunce icircn luptă rezervele să scrie poezii şi icircn sfacircrşit să-ţi destăinuiască criminalele sale intenţii

p r o z ă 247

Nimeni nu avea vreo şansă să afle că Armăsaru icircl făcea pe Mitică fată mare mai mult pentru sine dar de cine a spus că e interzis să icircmbini icircn munca ta utilul cu plăcutul

Mitică Tretinu era emoţionat ca icircn faţa unei devastatoare iubiri de care vrei să scapi dar icircnţelegi că nici moartea nu te poate salva

Ghiţă Macircnzu icircşi făcuse recent viză de reşedinţă icircn sacircnul lui Dumnezeu

Cercetările sale ştiinţifice despre care nu suflase un cuvacircnt icircn altă parte decacirct icircn vamă i se părea că vor aduce degrabă roade icircmbogăţind şti-inţa naţională cu date şi concluzii inedite Cariera unui strălucit savant etnograf icirci zacircmbea dincolo de copertele a cacircteva caiete de 12 pagini cu-sute la un loc şi icircmpestriţate cu notiţe de călătorie Una peste alta şeful parcului de troleibuze o brută greu de găsit icircn altă parte icircncetă să mai icircnjure cacircnd icircl vedea iar la o adunare icircl pomeni de bine deşi nu prea avea pentru ce Icircngerul păzitor icirci era aproape şi cei care icircncercau să-l ofenseze icircşi cereau scuze fără ca el să le ceară acest lucru Nişte vlăjgani care au vrut să-l agreseze i-au propus pace şi icirci ofereau fără plată ca unui frate scurtele şi pantalonii lor

Ce să-şi mai dorească un om căruia icircn afară de bani doar acestea toate icirci lipseau Se ştie ce ndash dragoste Poţi să fii patronul parcului de trolei-buze dar dacă dragoste nu ai eşti şomer Inima lui se deschisese ca o floare de la porţile de piatră ale meşterilor populari şi nu mai vroia nici să se ofilească nici să se icircnchidă Inima lui aparţinea dragostei şi dragostea umbla hai-hui

Dar Ghiţă Macircnzu nu se mutase degeaba cu traiul icircn sacircnul lui Dumne-zeu Minunile continuau să se icircntacircmple

Icircntr-o seară cacircnd troleibuzul său se golise de pasageri icircn salon intră ca un dar nepreţuit al Proniei o tacircnără fecioară Doamne ce frumoasă era Avea trupul tras ca prin inel iar pletele negre se jucau pe umerii dezveliţi discret Sacircnii tari ca de piatră (sau de os) icirci veneau lui Ghiţă la nivelul ochilor şi-l hipnotizau Icircn jinduitul racirculeţ dintre mamele o Doamne atacircrna pe un lănţişor de aur un semn mai degrabă un orna-

248 R O M Acirc N Ăment pe care etnografii icircl numesc Coarnele berbecului Multicolora haină orientală acoperea picioarele misterioasei necunoscute şi te obliga să le redesenezi tu icircnsuţi cu puterea imaginaţiei Se icircnţelege icircntr-un ase-menea desen nu era loc pentru nişte picioare de cavalerist Şi toate toate contrastau halucinant cu nişte ochi făcuţi din peruzeaua Mării Marmara şi cu nişte buze date icircn flăcări Ah această necunoscută ve-nea concomitent din Eden şi din harem

Ghiţă icircnlemni icircşi feri ochii simţindu-se nevrednic să admire o asemenea minune dar minunea icirci zacircmbi anume lui Nepămacircnteasca făptură icircl sa-lută icircn turceşte ducacircnd graţios palma cu degete lungi inelate la tacircmplă

ndash Bonjour

ndash Bu-bu-bu-na bi-bi-bi-ne aţi răspunse icircn limba de stat nenorocitul Ghiţă

ndash Eu sunt Sultana-Şahrazada-Roxolana de Baiazid Am venit din Tur-cia pentru ca să te cunosc Mi-am pierdut liniştea cacircnd te-am văzut icircn Istanbul la un butic de shaurma macircncacircnd durum şi am icircnţeles că este ceva cu mult mai important decacirct toate lăzile cu aur şi diamante pe care le-am moştenit de la străbuni Mai e mult pacircnă termini munca

Ghiţă nu-şi icircncheiase programul dar icirci făcu semne şoferului că poate pleca cu troleibuz cu tot unde o vrea inclusiv la bunica la ţară şi ieşi ameţit de parfumuri şi vise din salon

ndash Doamne dacă mi le dai toate pe pămacircnt ce-mi rămacircne icircn cer Dar oricum icircţi mulţumesc

Tremurătoare ca frunza plopului din cauza sentimentelor multe şi de tot soiul străstrănepoata lui Baiazid icircl prinse stracircns pe Ghiţă de braţ Poate se temea că alesul ei ar putea să fugă din viaţa ei Tot de emo-ţie biata fată şchiopăta ceea ce-i conferea şi mai multă graţie Ghiţă se simţi subit bărbat şi jură icircn barbă să o apere de toate gropile agresive ale trotuarului Vroia să-i spună ceva ca să spargă penibila tăcere şi prima ce-i trecu prin cap fu să-i recite un fragment din Scrisoarea a III-a Aşa şi făcu icircncheind cu celebra icircntrebare retorică

p r o z ă 249

ndash Voi sunteţi urmaşii Romei

Poezia i-a plăcut tare mult Sultanei Pesemne că o aude pentru prima dată Icircn acelaşi timp ar fi vrut să afle şi ceva din viaţa şi preocupările flăcăului pentru care a făcut atacircta amar de drum

ndash Aş vrea să-ţi cunosc visele şi tainele

Acesta era colacul salvator pentru Ghiţă Macircnzu Icircncepu să povestească fără şir despre preocupările ţăranilor noştri atunci cacircnd nu luptau cu turcii Ei creşteau pe lacircngă case o plantă care icircn latineşte se cheamă canabis (Turcoaica deveni deosebit de curioasă dar nu urmă decacirct Povestea cacircnepii) Mai apoi ţăranii adunau coji de ceapă coji de nuci rădăcini de plante poame şi cu ele vopseau cacircnepa şi lacircna toarsă Culo-rile naturale nu-şi pierd intensitatea nici după o sută de ani nu-ţi otră-vesc ochii prin stridenţa lor şi nu sunt cancerogene Ţărancele purtau fote şi ii cu racircuri brodate iar poalele cămăşilor le icircmpodobeau cu macircţi-şori elemente ornamentale icircmpletite

Sultana asculta respiracircnd greu de emoţie Povestea dură cam patru ore şi jumătate

Normal o lecţie atacirct de extinsă de etnografie o cam obosi pe frumoasa turcoaică şi aproape de miezul nopţii o prinse un nestăvilit dor de casă Eliberă deci braţul alesului şi făcu un pas icircnapoi Ghiţă Macircnzu nu icircndrăzni să-i reţină macircna dar oricum făcu un pas spre ea Fata se icircmpotrivi

ndash Nu căci dacă mă află mama Şi apoi turbulenţele acestea magnetice

Ar fi fost mai convingător să zică bdquotatardquo dar atunci icirci apărea icircn minte chipul colonelului Armăsaru şi risca să rămacircnă demachiată

Sultana porni şchiopătacircnd fermecător iar Ghiţă Macircnzu o privea para-lizat din al nouălea cer La vreo sută de metri un cetăţean turmentat o icircntrebă pe turcoaică dacă n-ar vrea să se culce cu dacircnsul dar icircn aceeaşi clipă o coadă de vacircrcolac trecu pe lacircngă el şi icirci luă piuitul

ndash Ah Şahrazada parcă am fi din O mie şi una de nopţi şopti icircnfiorat Ghiţă Atacircta doar că se icircntacircmplă icircntre un taxator şi o descendentă din neam de sultani Greu de crezut căci dacă e să fiu sincer mă icircntreb ce a găsit ea icircntr-un cenuşar

250 R O M Acirc N ĂSultana nu găsise deocamdată nimic dar spera să ia un premiu pentru munca supraprogram şi evident pentru sacrificiu icircn numele prosperi-tăţii ţării

La a doua icircntacirclnire Ghiţă veni cu o torbă de medicamente icircmpotriva răcelii căci i se păru că iubita lui are vocea puţin căzută Era semn clar de dragoste Sultana icirci răspunse că preferă tratamentul naturist Ghiţă deveni macircndru aflacircnd că fata este nu numai frumoasă dar şi icircnţeleap-tăndash Are grijă de sănătatea urmaşilorFără să fie icircntrebat băiatul icirci destăinuindash Sultana eu am citit astă noapte biografia marelui Baiazid Mie mi se pare că Timur-Lenc nu trebuia să se poarte aşa de uracirct cu el

Icircn acel moment i se păru că fata tremură de macircnie Ca să-i treacă Ghiţă trase aer mult icircn piept şi turnă dintr-o singură expirare

ndash Sultanaeuteiubesc

Era prea mult pentru o fiinţă firavă niciodată sărutată de un băiat şi fata duse palmele la ochindash Lasă-mă să mă gacircndescStătu aşa pe gacircnduri vreo zece secundendash Dar dacă accept icircmi vei povesti totul-totul despre tinendash Tot ce vrei Lumea va fi a noastrăndash Bine am să-ţi spun macircine

Şchiopătacircnd de emoţie Sultana se icircndepărtă Ceva se schimba icircn in-teriorul ei Schimbarea era provocată de gustul amar al unei icircntrebări fără răspuns

ndash Pe el se zice nimeni nu-l iubeşte Dar pe mine pe mine cine m-a iubit vreodată

O misterioasă sevă i se prelinse pe inimă şi ea făcu bdquoţacrdquo ca un schim-bător de viteză

p r o z ă 251

Operaţiunea Vacircrtejul icircn deşert lua amploare

ndash Proxenetul va face nişte dezvăluiri dar acesta nu este decacirct un pas vorbi la următoarea şedinţă secretă colonelul Armăsaru Oricacircnd se poate dezice de nişte cuvinte dictate de febra iubirii Trebuie prins icircn flagrant Icirci vom da şansa de a vinde pe cineva icircn Turcia Evident Sulta-na nu poate fi traficată din două motive icircn primul racircnd proxenetul o iubeşte icircn al doilea racircnd ea este turcoaică şi de neam mare Momeala va fi Lili şi Liliana Epicentrul acţiunilor se mută deci icircn Istanbul Pen-tru rezolvarea detaliilor tehnice ndash o săptămacircnă Chiar azi Sultana icircl va invita pe iubitul ei icircn Turcia pentru a-i face cunoştinţă cu socrii Icircl va ajuta să-şi icircntocmească şi actele necesare Acu-i-acu fraţilor

Fraţi icircn sala de şedinţe nu erau

Mitică era nu numai sergent dar şi băiat ca toţi băieţii Ştia să delimite-ze funcţiile de serviciu de plăcerile vieţii Icircnainte de plecarea icircn Istan-bul icircntacirclni o tacircnără drăguţă care-i plăcu Relaţiile avansaseră repede şi la cacircteva zile el o invită icircntr-un cadru intim la el acasă Fata acceptă Se făcură nişte preparative sumare şi iată-i icircn doi Mitică povesti despre apropiata plecare icircn Turcia Icircn detalii nu intră nu nu-i nimic serios trebuie să prindem un spion O mai icircntrebă ce să-i aducă din Istanbul şi scaunele pe care stăteau cei doi au icircnceput a se apropia unul de altul Icircntacircmplător parcă mai trebăluind prin jurul mesei fata se pomeni cu-prinsă de braţele vacircnjoase ale tacircnărului Cacirct de puţin rămăsese de fă-cut dar icircn următorul moment interveni catastrofa Icircn ultimul moment Mitică nu se mai simţi bărbatul de odinioară ci fata din Turcia

Icircnţelese icircntr-o clipă drama pe care o trăia şi vorbi singur cu o fermitate de om nebun

ndash Icircl omor

Pe cine vroia să omoare nu preciză Cred că pe primul icircntacirclnit icircn cale dacă acesta ar avea numele Ghiţă

252 R O M Acirc N ĂDar pericolul cel mare venea asupra etnografului amator din altă parte fiindcă puţini sunt cei care ar ezita să sacrifice icircn numele unei vieţi mai bune un macircnz

Icircn ciuda gabaritelor sale Boeing-ul alunecă uşor pe pistă şi se avacircntă spre tării cu cutezanţa viselor lui Ghiţă Macircnzu

Icircntacircmplarea făcu să se afle pe locul de alături Lili o tacircnără drăguţă cu chip de şcolăriţă şi lucrul acesta icircl lăsă pe băiat un pic contrariat

ndash Ce mai părinţi Cum să laşi copilul să se plimbe de capul lui cu avio-nul Ei nu i-ar strica să se mai joace cu avionuţe pe terenul picilor

Puştioaica era cuminţică dar dornică de vorbă La icircnceput lucrul aces-ta fu un pic enervant pentru băiat fiindcă el pierdea mereu firul discu-ţiei şi-şi icircndrepta privirile spre hublou unde pe fundal albastru-pro-fund se profila chipul unei frumoase turcoaice chip pe care numai el icircl putea desluşi

Ei dar un sentiment mare icircncape cu greu icircntr-un piept mic Fata icircl luă cu binişorul şi el icirci povesti despre ce minuni i se icircntacircmplă icircn ultima vre-me despre dragostea ce l-a copleşit despre icircntacirclnirea ce urma s-o aibă cu descendenţii străluciţilor sultani şi despre apropiata sa icircnsurătoare

O sinceritate tu eşti cel mai frumos arhaism

La racircndul ei tacircnăra i se placircnse că o duce cam greu căci are icircn grija sa trei surori mai mici Pleacă deci icircn Turcia unde i s-a promis un loc de muncă Ea ştie să danseze şi să cacircnte la chitară şi dacă-i merge bine băiatului poate găseşte şi pentru ea ceva

ndash Eu sunt cam zăpăcită poate luaţi la păstrare paşaportul meu ca să nu-l uit pe undeva

Flăcăul acceptă cu bucurie

Savanţii au constatat că avionul zboară de două ori mai repede dacă oameni iau cu sine de acasă un capăt de vorbă La aterizare lui Ghiţă i se părea că soarta i-a mai dăruit o şansă Mai aveau timp şi au mers

p r o z ă 253

să se plimbe de la Cornul de aur pe prospect pacircnă la catedrala Sfacircnta Sofia Prin pacircnza ornamentelor ei găseau şi unele caracteristice artei medievale din Moldova şi unisonul de idei le făcea bine Atacirct de bine icircncacirct flăcăul icircşi şopti

ndash Dacă nu ar fi fost Sultana

Ce să-i faci nu noi alegem dragostea dragostea ne alege pe noi Icircntr-un tacircrziu cacircnd ajunseră la o adresă pe care Ghiţă o avea scrisă el zise cu emoţii

ndash Ei doreşte-mi succes mă aşteaptă soarta Eu nu voi uita de tine

ndash Baftă

Pentru mai multă siguranţă fata icircl petrecu pacircnă la uşă şi cacircnd aceasta se deschise icircl icircmpinse uşurel icircnainte Ştia că nu este treabă uşoară as-censiunea pe muntele fericirii

Noaptea din pletele Sultanei lăsase un colţ de văl şi pe chipul ei Placircn-gea ceva icircn ea dar ce să-i faci icircn adacircncurile inimii apa e de cele mai multe ori sălcie

Ghiţă uită de lume şi icircngenunchind icircncepu să-i recite ceva dintr-o te-lenovelă Tirada o lăsă pe descendenta lui Baiazid rece Erau la cam a zecea icircntacirclnire şi Sultana şi-a dat seama ce fel de spion şi traficant este Ghiţă Macircnzu Ea adică el se simţi jertfa unui moft sau joc

ndash E ca icircn partidele politice gacircndi unii aleargă şi alţii trag foloasele

Această circumstanţă n-avea cum să-l absolvească pe Ghiţă de vină fiindcă din cauza acestuia Tretinu a pierdut tot ce a avut mai scump Orice joc trebuie să aibă un final

Mătăsurile foşniră şi de sub ele ieşi la iveală surdina unui pistol

ndash Pacircnă aici Vei plăti jigodie pentru toate

Vai de cel care n-o icircntreabă la vreme pe femeie ce o doare El riscă să se convingă că tristeţea ei este umbra pe care o lasă fulgerul lui Zeus

254 R O M Acirc N ĂGhiţă aştepta glontele cu gura căscată Cătarea pistolului se ridică icircncet spre fruntea tacircnărului apoi coboricirc puţin căutacircnd ceea ce-l deo-sebeşte fiziologic pe bărbat de femeie Răzbunarea trebuia să fie una specială

Şi de data aceasta Ghiţă Macircnzu fu norocos O umbră misterioasă ca o coadă de vacircrcolac se roti icircn jurul Sultanei şi peste o clipă răsună o tiradă de sunete seci Plesneau cataramele de la corsete Biata Sultana icircncepu să capete pe loc proporţii mătăsurile plesniră şi ele lăsacircnd ve-derii un piept icircmpădurit şi nişte picioare viguroase de ienicer crescut icircn şa Transformarea nepoatei lui Baiazid icircn sergent de poliţie poate fi demnă de inspirata pană a lui Ovidiu Doar icircn Metamorfozele exilatului poet s-ar fi putut găsi aşa ceva

Cacircnd icircn cameră intră ca un sfetnic bun colonelul Armăsaru atmosfe-ra era dezolantă Mitică placircngea şi icircnjura bătacircnd cu pumni icircn podea iar Ghiţă Macircnzu se ruga să vină moartea

Armăsaru ar fi icircndeplinit ruga lui Ghiţă şi sfacircrşitul ar fi fost logic dar icircn-tre cei doi stătea cuminte ca o şcolăriţă cu pistolul lui Mitică icircn macircnă Lili şi Liliana Ea fusese vacircrcolacul Colonelul renunţă la planul iniţial fiindcă la moment Mitică prezenta un interes mai mare Armăsaru se aplecă spre sergent şi-i macircngacircie părul negru ca abanosul de sub care răzbeau fire blonde

ndash Ai făcut un lucru mare dragul meu Am emis ordin de premiere

Mitică mai sughiţa dar nu ca la icircnceput

ndash De facto continuă colonelul unicul beneficiar al icircntregii operaţiuni eşti tu Mitică De curacircnd a fost adoptată legea şanselor egale Icircn faţa ta se deschid nişte perspective nebănuite Ai dreptul să alegi Unde ai vrea să te duc ndash la spital sau la miting

Mitică tăcu căci alegerea nu era dintre cele uşoare Icircn cele din urmă bacircigui

ndash La miting

ndash Bravo iubitule Am ştiut icircntotdeauna că eşti deştept şi ai grijă de pro-priul viitor Acum avansează apără-ne drepturile

p r o z ă 255

Icircn camera de hotel au rămas doi Ghiţă Macircnzu şi Liliana O icircntrebare nu-l lăsa pe băiat să respirendash Spune-mi te rog totul a fost de la bun icircnceput o icircnscenare

ndash Nu mie mi-ai plăcut cu adevărat Apoi orice om trebuie să aibă măcar un fragment din simţul dreptăţii Ziceai adineaori de soartă şi atunci m-am gacircndit şi la mine Ce ar fi dacă durăm soarta icircn doi

Ghiţă avea o fisură icircn suflet dar observă că această copilă reuşeşte să acopere golul exact ca un element de puzzle Se ridică şi o primi icircn braţe ca pe un pui care caută alinare Mai apoi ca să nu mai fie vreo vrăjeală cei doi au mers la celebra coloană ce transpiră care se zice le limpezeşte oamenilor privirea

E-e-e-h ciudată-i viaţa asta uneori moartea dragostei pune temelie iubirii

Cam atacirct

Colonelul Armăsaru a avut nişte proxeneţi de rezervă şi a ştiut cum să justifice cheltuielile Electoratul care de cacircnd s-a născut vrea un trai mai bun a rămas impasibil dar a venit aproape sergentul superior Mitică Tretinu Acesta din urmă a avansat mult icircn munca de combatere a discri-minării sexuale şi uneori simte o irezistibilă dorinţă de a fi cadacircnă

Ghiţă Macircnzu după căsătorie şi-a schimbat numele icircn Roibu Ciudă-ţeniile sergentului superior Tretinu nu-l interesează El stă bine-mersi lacircngă nevastă şi fiindcă o iubeşte nu ia niciodată bătaie El icirci cacircntă soa-ţei la chitară şi ea lui ndash din gură

Somnul conform miturilor este fratele morţii şi de aceea SIS-ul nu doarme Acum pregăteşte icircn mare taină o operaţiune masivă de com-batere a birocraţiei şi corupţiei Parte din acţiunile operative vor fi de-rulate icircn pădurile dintr-o Guinee Conducătorilor unor triburi de cani-bali de acolo se zice supuşii le fac la sărbători cadouri deşi legislaţia icircn vigoare nu prevede aşa ceva Este clar aceste cadouri se fac pentru ca supuşii să nu fie macircncaţi

Nu dormiţi e pericol ca acest prost obicei să ajungă şi pe la noi

256 R O M Acirc N Ă

Ion ONUC NEMEŞPe urmele mitice ale copilariei

ION ndash jurnalist şi cadru didactic Facultatea de

Jurnalistică Universitatea bdquoLucian Blaga (2001-2004)

Director al Bibliotecii judeţene bdquoAstra Sibiu (2004-2011) Membru

icircn Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Sibiului

vicepreşedinte al Asociaţiunii Astra

Aşezat sub Dealul Topii la cumpăna ce des-parte apele Someşului de cele ale Almaşului satul meu Sacircncraiu Almaşului icircmparte la ju-mătate distanţa dintre Cluj şi Zalău Se icircnveci-nează la Sud cu Topa Mică la Vest cu Cuble-şu la Nord-Vest cu Sutor-ul la Nord cu Dolu iar la Est cu Aşchileul-Mic Distanţa icircntre sate fiind mică oamenii se cunosc au neamuri şi prieteni Al doilea cerc de sate este format din localităţile Berindu Mihăieşti Corneşti Aghireşu Stoboru Ruginoasa Ticu-Colonie Zimbor Ugruţiu Aşchileul-Mare Din Dealul Topii se deschide un orizont larg de dealuri egale şi domoale pacircnă pe Munţii Meseşului Printre dealuri se strecoară mai tot timpul icircmpreună valea şi bdquodrumul ţăriirdquo Valea se var-să icircn Someş la Jibou Drumul se desprinde icircn trei ramuri principale cea dintacirci din Sutor duce spre Huedin icircn Munţii Apuseni iar cea spre Romacircnaşi se rupe la racircndul ei icircn două una spre Jibou Satu Mare şi alta spre Zalău Icircn literatura geografică zona cuprinsă icircntre Munţii Apuseni şi grupul nordic al Carpaţilor Orientali e denumită Platforma Someşeană Cum valea din satul meu este un afluent mic al Văii Almaşului apa curge pe vale doar cacircnd plouă icircn rest e mai tot timpul seacă De aici şi o atitudine cel puţin ciudată a unor săteni

Fragment din cartea Astra icircn satul meu De la bdquoComuna Viitorulrdquo la bdquosatul modelrdquo Editura Asociaţiunea Astra Sibiu 2012

a r h i p e r s p e c t i v e 257

icircn raport cu apa Cacircnd e rupere de nori şi valea iese din albie inundă cacircteva gospodării dar fără pagube mari O icircntacircmplare legată de bdquova-lea marerdquo a stacircrnit uşoare ironii la adresa unui fecior din sat a cărui gospodărie a fost inundată iar el speriat icircn apă pacircnă la bracircu icircncerca prin ocol să salveze de la icircnec cacircteva raţe pe care le avea icircn gospodărie lăsacircnd găinile icircn plata Domnului E modul tipic ţărănesc de a face haz de necaz atunci cacircnd necazul nu e mare şi poate fi depăşit printr-o glumă Icircn folclorul local Valea Almaşului este supranumită bdquoValea lui ţucu-terdquo pentru laitmotivul care icircnsoţeşte aproape fiecare dialog bdquo Ce mai faci ţucu-terdquo bdquoŢucu-ţrsquo mărsursquo şicirc vinitursquordquo bdquoDarsquo de-a cui eşti ţucu-terdquo bdquoTucu-ţrsquo norocursquo tăurdquo bdquoAi ţucu-te darsquo mare-ai crescutrdquo sau bdquoValea lui dragă-n sus şi dragă-n josrdquo bdquoCe faci dragărdquo bdquoDi unde vii dragărdquo bdquoAşe-i dragărdquo bdquoDarsquo cum să nu dragărdquo etc ceea ce dă icircntacirclnirii o notă de familiaritate prietenoasă şi caldă

Fascinantă această privelişte a dealurilor care coboară lent spre Mun-tele Meseş şi puţin mai la dreapta către Capitala Daciei Porolissensis ndash Porolissum Părintele Vasile Cosma icircn monografia sa1 descrie acest drum roman bdquoDrumul lui Traianrdquo ce lega Apulum (Alba Iulia) prin Napoca (Cluj) de Porolissum Era cel de-al IV-lea drum principal ce unea Dacia Felix de Roma drum bătut cu piatră de legionarii icircmpăra-tului Traian Apulum (Alba-Iulia) Potaissa (Turda) Napoca (Cluj) pe Valea Nadăşului prin Cordoş Baciu Rădaia Nădăşel Şardu prin Valea Cubleşului Stoboru Ruginoasa Bozolnic Sutor Zimbor Sacircnmihaiu Almaşului Unguraş (azi Romacircnaşi) Romita Porolissum O adevărată linie strategică prevăzută pentru pază cu castre (fortăre-ţe militare) Mihăieşti Sutor2 (Castrum Stativum bdquoLargianardquo) Suceag (bdquoMacedonicardquo) Gacircrbou (bdquoOptatianardquo) Romita (bdquoCertiardquo) şi case de pază (specula)

Vara icircn vremea pracircnzului cacircnd vitele se odihneau bunicul mă ducea icircn pădure să-mi arate nişte pietre mari care zicea făceau parte din ve-chiul drum roman Odată aflacircndu-mă la Roma pe Via Apia mi-am zis că dacă o ţin tot icircnainte spre nord ajung pacircnă icircn satul meu fără să mă rătăcesc Nu icircntacircmplător se spunea că bdquotoate drumurile duc la Romardquo

Piatra acestor castre a fost folosită la temelia drumului ţării vechiul drum al poştei De-a lungul anilor oamenii au descoperit sub lama plu-gului fragmente de ceramică bdquopietre cu scrisorirdquo (terra sigillata) me-

258 R O M Acirc N Ădalii epitafe de la morminte medalioane fragmente de statuete Din perioada romană sunt semnalate două aşezări (colonii) pe teritoriul satului meu una icircn Pustă şi alta icircn Husubic3 Un cap de leu l-am văzut prins icircn zidul unei case din satul vecin Sutor luat din ruinele vechiului castru roman din localitate Ceea ce ne aminteşte de unicitatea con-strucţiei celebrei Biserici din Densuş4 ridicată din pietrele luate de la Sarmizegetusa Arheologul dr Ioan Bejinariu de la Muzeul de Istorie şi Artă din Zalău ne-a comunicat (11 februarie 2013) că a văzut icircn urmă cu zece ani mai multe piese şi resturi sculpturale romane icircn gră-dina de flori şi icircn casa parohială din Sutor Piesele provin probabil din zona castrului de la Sutor sau din necropola unei aşezări aflate icircn zonă Autostrada bdquoTransilvaniardquo (icircn construcţie) va trece prin hotarul satului meu şi respectă icircn mare parte bdquodrumul lui Traianrdquo ceea ce dovedeşte dacă mai era nevoie geniul constructor al romanilor

De aici din deal văd satul meu şerpuind pe lacircngă drumul ţării ca o carte deschisă cu poveşti strigatul din deal (bdquondash Cheamă mă cheamă ndash Cine mă cinerdquo) ndash cel mai sever tribunal cu rol profilactic moral şi etic ro-ţile de foc prăvălite peste sat icircn noaptea de Anul Nou ndash purificare prin ardere a răului ca să crească mai vacircrtos binele ascunderea şi icircncurcatul porţilor ndash prima glumă cu care se intra icircn noul an şi stimul al dialogului pentru familiile care nu-şi vorbeau umplerea ieslelor animalelor cu facircn şi cu otavă la familiile zgacircrcite moşii şi bebele la porţi ndash expresie plastică a judecării infidelităţilor conjugale şi cacircte şi mai cacircte

Cacircnd cerul e limpede din Dealul Mare se vede departe-departe Mun-tele Mare al Apusenilor cu Vacircrful Vlădeasa (1836 m) cu căciula lui albă pacircnă tacircrziu icircn vară alteori tot anul Peticul acela alb din depărtare mi-a fost reazem pentru un azimut pe care icircn copilărie icircmi construiam tot felul de poveşti şi iluzii Mai tacircrziu l-am asociat Zăpezilor de pe Ki-limanjaro5

Vechea vatră a satului meu era icircn partea dreaptă a drumului roman Icircn copilărie bunicul m-a dus la facircntacircna satului părăsit unde icircmi zicea sub podele groase de lemn stau icircngropate clopotele bisericii Era vorba de clopote trase după un om spacircnzurat şi ele nu mai puteau fi folosite Mă icircndemna să mă culc cu urechea la pămacircnt ca să aud placircnsul clopotelor Şi ca orice copil le auzeam placircnsul Graniţă icircntre miracol şi adevăr nu există pentru copii

a r h i p e r s p e c t i v e 259

Acelaşi lucru se spunea şi despre clopotele Macircnăstirii de la Vad din satul Berindu icircngropate tot icircntr-o facircntacircnă cărora li se auzea glasul tacircn-guios icircn noaptea Paştilor Macircnăstirea avea călugări care pe lacircngă sfin-tele slujbe ţineau şi şcoală pentru pregătirea cacircntăreţilor din strană şi a bdquomoraliştilorrdquo pentru preoţie Ca pedeapsă faţă de cei ce se icircmpotri-veau Unirii cu Roma (trecerea la catolicism) generalul de tristă amin-tire Buccow6 a dat ordin ca macircnăstirile de lemn să fie arse iar cele de piatră să fie dăracircmate cu tunul Macircnăstirea din Berindu s-a icircnscris icircn această măsură Din ordinul generalului călugării au fost icircndepărtaţi din macircnăstire iar sfacircntul locaş a rămas fără stăpacircn Credincioşii din satul vecin Sumurduc din lipsă de biserică icircntr-o noapte i-au desfăcut bacircrnele au icircncărcat-o pe care şi au dus-o la ei Pe una din bacircrne era o inscripţie cu anul 1715 Peste 150 de macircnăstiri şi schituri din sudul Transilvaniei au fost distruse cu tunul sau arse din ordinul generalu-lui Cacircnd construiam noul sediu al Bibliotecii Astra din Sibiu (2006) situat chiar pe zidul ce icircmprejmuia cetatea am auzit o legendă despre acest general care se zice icircntr-o noapte cacircnd se afla icircn inspecţie a că-zut de pe zidul cetăţii şi de aici i s-a tras moartea O altă versiune spune că moartea i-ar fi venit icircn urma unui accident cu trăsura prin Sibiu Şi una şi alta din variante căutau să găsească o pedeapsă postumă pentru nelegiuirile la care generalul i-a supus pe credincioşii ortodocşi

Icircntr-o dimineaţă de duminică tata m-a trezit cu noaptea-n cap ca să mergem icircntr-un sat mai icircndepărtat Icircmprumutase bani de la un prie-ten şi termenul restituirii era icircn acea duminică bdquola ieşirea din bisericărdquo Mama l-a sfădit pe tata că mă scoală aşa de dimineaţă şi mă duce atacircta drum pe jos Fără să zică nimic tata m-a luat de macircnă şi am plecat A fost drum greu şi lung urcam un deal coboram o vale un sat alt deal altă vale La ieşirea din biserică eram icircn faţa uşii Tata a plătit datoria a mulţumit şi din nou deal ndash sat ndash vale ndash deal pacircnă seara tacircrziu Nicioda-tă tata nu mi-a spus de ce a ţinut morţiş să mă ia cu el Abia mai tacircrziu am icircnţeles rostul acelei oboseli din tăcerea prelungă a părintelui meu Aşa era icircn sat Tăcerile vorbeau mult

După moartea tatălui meu icircn urmă cu cincisprezece ani am trecut dealul icircn satul Cubleşu unde am avut o mătuşă şi un văr de vacircrsta mea Aurel (bdquoRelurdquo) la care icircn copilărie mergeam des Suiam un deal apoi prin pădure coboram icircn vale traversam vechiul drum roman şi ajun-

260 R O M Acirc N Ăgeam icircn sat Un sat de vreo 150 de case aşezat icircntr-o fundătură de dea-luri Cacircnd am ajuns la Monumentul Eroilor din mijlocul satului bdquoLa strajărdquo am icircntacirclnit stacircnd pe trepte patru femei şi doi bărbaţi oameni de ani mulţi Am icircntrebat unde este satul şi mi-au răspuns bdquoSatul sun-tem noirdquo Iar după o scurtă pauza bdquoPacircnă ce suntem şasă oamini icirci bine că ne putem duce pe oricare din noi la groapă icircn cimitir Rău a fi cacircnd n-om mai fi atacircţiardquo

Icircmi vin icircn minte toate aici pe ramura aceasta de deal Dealul Topii (sau Dealul Popii cum icirci zic sătenii) de unde privesc ondularea moale a dealurilor printre care curge o istorie de peste două mii de ani şi care iese şi acum la lumină de sub brazda plugului

Pe dealul acesta preotul Ioan Podoabă a ridicat icircn 1875 o moară de vacircnt După cum mărturiseşte icircn monografia sa părintele Vasile Cos-ma7 preotul Ioan Podoabă nu avea prea multă carte dar era un om vrednic un măiestru bărdaş renumit icircn zonă El a cioplit lemnele pen-tru Biserica şi Şcoala din Mihăieşti a ridicat casele parohiale din Topa şi din Sacircncrai şi alte multe construcţii sunt făcute de macircna sa de om priceput Om cu icircndrăzneală şi cu nelinişte creatoare n-a avut astacircm-păr pacircnă n-a ridicat aici icircn vacircrf de deal unde veşnic suflă vacircntul o moa-ră falnică de vacircnt Pentru asta a umblat prin bdquoţara ungureascărdquo să vadă astfel de instalaţii de unde a adus un meşter morar şi a ridicat moara Vestea morii s-a dus repede iar oamenii de prin satele vecine veneau la ea ca la minune să vezi şi să nu crezi Vacircntul sufla moara măcina pă-rintele era macircndru de moara sa iar sătenii mulţumiţi că nu mai trebuie să icircnvacircrtă la racircşniţă Şi poate că moara ar fi măcinat şi astăzi dacă icircntr-o bună zi nu s-ar fi pornit un vacircnt puternic care a icircnvacircrtit braţele lungi ale morii cu zgomot icircnspăimacircntător Satul s-a speriat şi a ieşit cu mic cu mare să oprească moara Dar cum să opreşti dihania Au aruncat funii pe roată oamenii ţineau de capete ca s-o oprească dar natura e mai puternică decacirct braţele unor săteni pe care icirci arunca cacircnd icircntr-o parte cacircnd icircn alta tracircntindu-i unul icircn celălalt Ba unul mai icircndrăzneţ care s-a agăţat cu macircinile de roată a fost icircnvacircrtit de cacircteva ori şi apoi azvacircrlit cacirct colo cu oasele zdrobite Ceea ce a urmat după icircntacircmplarea aceasta e lesne de icircnţeles Sătenii icircn frunte cu popa au demontat racircnd pe racircnd icircntreaga construcţie şi s-au icircntors la racircşniţa cea cuminte ca să-şi macine mălaiul Dar din tot ce a fost s-au ales cu un toponim ndash bdquoDealul Popiirdquo

a r h i p e r s p e c t i v e 261

Icircntacircmplarea musteşte de parfum don quijotesc Moara ar merita să fie ridicată cu valoare de simbol deasupra dealurilor acestea ce ne leagă de o capodoperă a literaturii universale8 precum şi de ţara de origine a icircmpăratului roman Marcus Ulpius Traianus Hispania

Aşa erau satele Toată tipologia umană se regăsea icircn fiecare dintre ele Bunicul meu icircmi povestea de un om din satul vecin Cubleşu care a participat la o mare expoziţie internaţională la Budapesta unde ar fi prezentat o bicicletă din lemn şi un avion Aflasem mai tacircrziu despre acest om că era un pic ciudat ceea ce desigur nu excludea geniul ba dimpotrivă

Ce se va alege de aceste sate Vor fi o Topa-deşartă9 cum icircşi numeşte sa-tul natal cel mai mare poet imnic al romacircnilor Ioan Alexandru Vor fi ele ceea ce sunt astăzi castrele Cioburi icircn care se agaţă plugul ca un strigăt icircngropat de viu

1 Vasile Cosma Cinci sate din Ardeal Cluj 1933 p 142 Sutor -oris lat ndash cizmar Numele localităţii poate fi asociat cu prezenţa şi nevoile militare ale castrului roman din Sutor3 Vasile Cosma op cit p 132 4 Biserica din Densuş judeţul Hunedoara (sfacircrşitul sec XIII ndash icircnceputul sec XIV) construită pe locul unei con-strucţii din sec IV cu pietre luate din ruinele de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa5 Ernest Miller Hemingway (1899-1961) prozator ame-rican Premiul Nobel pentru literatură 1954 Romanul Zăpezile de pe Kilimanjaro6 Icircn primăvara anului 1761 Curtea din Viena a trimis icircn Transilvania icircn calitate de comandant al trupelor de aici pe generalul Nicolaus von Buccow cu misiunea cla-ră de a anula orice mişcare de rezistenţă a credincioşilor ortodocşi dar mai ales de a consolida uniaţia Generalul aducea cu el noi unităţi de cavalerie şi infanterie pentru a icircntări efectivul militar din Transilvania şi pentru a insufla populaţiei autohtone un sentiment de teamă faţă de au-torităţi Din ordinul lui au fost distruse şi transformate icircn ruine 150-200 de macircnăstiri şi schituri ortodoxe7 Vasile Cosma op cit p 94-958 Miguel de Cervantes Saavedra şi capodopera sa Iscusi-tul hidalgo Don Quijote de la Mancha9 Topa Mică (Topa-deşartă) Topa (sl) = plop Denumi-rea e dată de vechea vatră a satului din bdquoPustărdquo (deşert) Pusta Topa

Note

262 R O M Acirc N Ă

Ludmila COTOMAN Eugen STERPUArgumente icircn favoarea pastelului

ndash Deși de formație sculptor de-a lungul iti-nerarului tău artistic ai tratat icircn mod prefe-renţial pastelul De ce anume pastelul

ndash La icircnceput a fost desenul iar desenele nu erau decacirct nişte schiţe pentru potenţialele mele sculpturi Dar pentru că sculptura deve-nise un lux pentru acea vreme (anii rsquo90) am icircnceput să le adun pe toate icircntr-o mapă Pacircnă cacircnd icircntr-o bună zi cineva mi-a dăruit un set (o cutie) de pasteluri Anume atunci mi-a ve-nit ideea să scot sculpturile din mapă şi să le aştern pe suprafaţă plană icircn aşteptarea tim-pului cacircnd le voi putea trece icircn materialul lor adecvat cum ar fi bronzul sau piatra Aşadar acele desene colorate cu timpul au prins for-ma unor tablouri independente de sculptură Au apărut naturi statice figuri umane şi por-trete (mai degrabă chipuri) pe diverse fun-daluri M-am simţit atras icircn mod special de arhitectură Am găsit icircnsă un refugiu icircn pastel Treptat acesta m-a cucerit ca tehnică

ndash Ce este totuși pastelul

ndash Mi se pare cel mai potrivit material pentru a reda flori portrete nuduri (muze dezgolite frumos) peisaje peisaje marine etc Tot mai frecvent sunt utilizate noţiunile tonuri paste-late gamă pastelată care se asociază nu se ştie de ce cu sentimentul de gingăşie Şi spun astea cu un suracircs fugar Ca să vezi Flori nu mi-am

D I A L O G U L A R T E L O R 263

dorit să pictez niciodată Le admir aşa vii cum sunt de la mama-natură Motivul este mai degrabă unul pentru firea sensibilă a femeii Marea pe fundalul cerului azuriu la fel nu este tema mea ndash nu-mi este aproape de suflet Şi apoi icircn icircntreaga lume sunt atacirctea tablouri-ilustraţii ndash cred că mai mult de un miliard icircn afară de (mai nou) postere Pastelul spre deo-sebire de ulei acuarelă acril dar şi de alte tehnici nu poate fi amestecat Dacă de exemplu din tub storci două culori reci de alb şi negru ameste-cacircndu-le icircn proporţii diferite poţi obţine o sumedenie de nuanţe reci de gri iar din trei culori obţii o gamă icircntreagă Nu acelaşi lucru se icircntacircmplă şi cu pastelul De la alb şi pacircnă la negru sunt necesare mai multe nuanţe de gri şi asta se referă la icircntreaga gamă cromatică Culorile diferă de la un producător la altul Nu poţi miza doar pe unele dintre ele (oricacirct ar fi de bună calitatea acestora) Nu este neapărat nevoie să foloseşti toate nuan-ţele icircntr-un singur tablou Sunt culori pe care nu le-am icircncercat icircncă dar asta nu icircnseamnă că nu le va ajunge racircndul cacircndva icircntr-o zi Odată chiar am vrut să aflu cu precizie cacircte nuanţe am Am ajuns pacircnă la vreo 800 după care m-am icircncurcat şi am lăsat-o baltă Cred că am peste 1000 de nuanţe icircn pastelurile mele

ndash Lucrările tale se prezintă ca niște construcţii sculpturi monumen-tale trecute icircn pastel pe hacircrtie

ndash Adevărul e că sculptorul chiar şi desenul icircl percepe cu alţi ochi mai altfel diferit Pentru el contează cel mai mult perceperea volumetrică a obiectului desenat şi nu suprafaţa totală a hacircrtiei Fundalul pentru sculptor reprezintă un spaţiu inutil dimprejurul obiectului desenat Pentru pictor icircnsă formează un tot icircntreg la un loc cu obiectul desenat iar dacă acesta (obiectul) este de culoare icircnchisă apasă din răsputeri pe creion pentru a-l scoate icircn evidenţă

ndash Cacircnd lucrezi urmărești să obţii icircn primul racircnd o imagine sau un obiect

ndash De foarte multe ori aş vrea ca pictura mea să fie prezentă şi ca obiect Ideea de a ilustra ceva de a face tablouri mă deranjează fiindcă m-ar duce fără să vreau la un tip de pictură prea bine cunoscut ndash aş merge pe căi bătătorite Vreau să pictez mereu ca la icircnceput să inventez să nu fie o treabă de rutină Icircmi plac mult arta populară şi arta veche unde obiectul chiar dacă poartă o pictură este şi el important iar pictura contează şi ca obiect

264 R O M Acirc N Ăndash Cultivi forma icircn sine sau

ndash Forma vine de la sine pentru a icircmbrăca ideea Dau formă unei idei

Referitor la formă Bracircncuşi susţinea bdquoRealitatea nu este reprezentată de forma exterioară ci de ideea din spatele ei de esenţa lucrurilorrdquo Cred că toate operele lui Bracircncuşi sunt de fapt una singură Icircntreaga sa creaţie a fost adunată parcă icircntr-un ou pe care l-a şlefuit şi l-a cor-colit toată viaţa lui pentru a-l aduce la desăvacircrşire

ndash La Bracircncuși ajungeam oricum Marea provocare a fost să văd lucrarea Obeliscul (icircn cadrul expoziţiei personale Chișinău ndash Tallinn ndash Chișinău Muzeul Naţional de Artă al Moldovei) ndash acea scară care urcă spre ceruri și care prin asociere m-a dus cu gacircndul la bdquoColoana fără sfacircrșitrdquo Atunci a și icircncolţit ideea acestui interviu

Mă interesează ce este dincolo și dincoace de lucrare Te bazezi pe un concept bine constituit sau improvizezi icircn faţa șevaletului

ndash Cacircnd lucrez nu-mi este foarte limpede cum va arăta la sfacircrşit lucrarea mea ea se developează ca o fotografie icircn soluţie icircn funcţie de starea interioară Lucracircnd ascult de ceea ce simt atunci la momentul respec-tiv Ceea ce mi s-ar fi părut că iese din preocupările mele constat mai tacircrziu că se icircncheagă destul de bine se icircntregeşte parţial cu celelalte lucrări Chiar terminate fiind unele lucrări par icircncă icircn lucru ndash este de fapt o luptă o luare mereu de la capăt cu nenumărate icircncercări şi ezi-tări Căutările zbuciumul unui artist pot fi comparate cred cu muzica icircn mod special cu jazz-ul unde sunt instrumente şi limite generale iar icircn interior ndash improvizaţia mereu nouă şi diferită Ţi se pare că de-ţii (stăpacircneşti) instrumentul dar condus eşti tu aidoma unei bărci pe cursul racircului

ndash Lucrarea este aceea care conduce o ia icircnaintea gacircndului

ndash Da pentru că o fac deşi gacircndul este cel care conduce macircna Uneori se mai icircntacircmplă ca lucrarea să depăşească gacircndul iniţial Atunci este chiar şi pentru mine autorul o surpriză o revelaţie Clarificarea şi ela-borarea sunt foarte dificile Artistul naşte o operă şi după aceea lucrează la ea Icircn acest sens icircmi place să mă refer la o dublă icircnrădăcinare viaţa şi munca artistului icircnseamnă a trăi după ce lucrarea s-a născut şi icircmi conduc munca icircn atelier pacircnă la epuizarea unei stări sau a unui ciclu

Necunoscuta pastel pe hacircrtie 62x52 cm 1998

DIALOGUL ARTELOR I

Pictura ca obiect

Eugen STERPU

Construcţie mare pastel pe hacircrtie 80x125 cm 1998

II R O M Acirc N Ă

DIALOGUL ARTELOR III

Salutari lui Escher Salutari de la Escher II pastel pe hacircrtie 80x80 cm 2013

IV R O M Acirc N Ă

Copac pastel pe hacircrtie 2005

DIALOGUL ARTELOR V

Sferic pe negru pastel pe hacircrtie 80x80 cm 2008

VI R O M Acirc N Ă

Chip pastel pe hacircrtie 1997

DIALOGUL ARTELOR VII

Nuca cea mare pastel pe hacircrtie 66x80 cm 2002

Calvarii II pastel pe hacircrtie 1993

VIII R O M Acirc N Ă

D I A L O G U L A R T E L O R 265

ndash Lucrezi icircn cicluri Respecţi continuitatea

ndash Deseori se icircntacircmplă ca un tablou să dea naştere altuia devenind icircntr-o măsură oarecare prelungirea lui Se mai icircntacircmplă ca unele doar une-le dintre fragmentele necesare mie să fie transferate de la o lucrare la alta dar asta nu icircnseamnă sub nicio formă repetarea acesteia sau mai popular ndash o replică (copie) Am cacircteva lucrări cu titlul Sferic pe negru Sigur se repetă forma generală a sferei nu icircnsă şi conturul propriu-zis Fiindcă au fost construite din nou ele sunt diferite şi se deosebesc una de alta precum se deosebeşte Marte de Jupiter De exemplu una dintre aceste lucrări atacircrnă pe peretele unui savant icircn chimia nucleară de la Moscova care cu zacircmbet dar şi cu o doză de gingăşie a supranumit-o Molecula cea mare Ce-aş putea avea icircmpotrivă Poftim Icircmi place şi chiar mă bucură asemenea interpretare

ndash De aici să icircnţeleg că privitorul (publicul) icircnsuși te poate pro-voca la realizarea unei lucrări

ndash Se mai icircntacircmplă De exemplu despre Nuca cea mare am fost icircntrebat icircn repetate racircnduri ce reprezintă un creier imens Nu nu este un creier Cacircnd am lucrat la ea nu m-am gacircndit la creier şi nici măcar nu am văzut vreodată cum arată acesta Este simplu de tot Poţi lua o lupă şi privi prin ea la această nucă Alţii s-au interesat de cub de sferă şi de alte construc-ţii ale mele bdquoOoo Vă preocupă Escher (M C Escher pictor şi grafician olandez [1898-1972] celebru pentru lucrările lui inspirate din structuri de geometrie matematică cu o mare icircncărcătură filozofică) Am făcut o replică mărită a Asteroplanului (Escher) pentru a risipi icircndoielile celor curioşi care de altfel m-au şi provocat la realizarea acestui tablou Tot pentru ei răspund da domnilor icircmi place mult Escher

ndash Figura omului nu apare pregnant icircn lucrările tale ndash mai mult prin urme prin atribute prin obiecte simboluri Este dacă vrei un altfel de a te icircntreba ndash de ce copacii tăi sunt goi

ndash Copacii mei icircntr-adevăr sunt goi pe motiv că nu sunt simple ilustra-ţii de peisaj ci reprezintă un simbol Icircncerc să evit ilustrativismul Na-tura este perfectă locurile pitoreşti sunt splendide aşa icircncacirct după pă-rerea mea devine absolut inutilă intervenţia artistului Este ca şi cum ai icircncerca să ilustrezi sa zicem balada Mioriţa sau Meşterul Manole cre-aţii de geniu care nu au nevoie de un alt mod de interpretare Mai mult

266 R O M Acirc N Ădecacirct atacirct mă irită grozav icircncercarea frivolă a unor cineaşti oameni de teatru de a aduce icircn scenă opere nume consacrate şi interpretarea prin prismă modernă a acestora Ar fi banal să mă ocup de descrierea lucră-rilor mele şi nici n-ar avea vreun sens Ce-am avut de spus am trecut icircn pastel pe hacircrtie E ca şi icircn muzică limbajul este intraductibil cuvintele nu-şi mai au rost Contemplezi pur şi simplu

ndash Este pictura și cunoaștere de sine și cunoaștere a lumii

ndash Este mai degrabă un acord icircntre sine şi lume Pictacircnd icircţi ordonezi informaţii de tot felul date afective conceptuale mobilizacircnd astfel toate funcţiile psihice şi angajacircnd un icircntreg fond existenţial şi cultural

ndash Ce rol au celelalte experienţe ndash să spunem lectura teatrul mu-zica natura cultura icircn general ndash și cum te determină icircn creaţie

ndash Foarte mult contează căci toate acestea aparţin vieţii şi icircmi aduc o nouă dimensiune icircn creaţie Pictorul e un om şi pictura sa icircl reprezintă Cred că arta de bună calitate răsare numai pe un teren bine cultivat Culoarea lumina sunetul sunt nişte vibraţii Doar atunci cacircnd acestea se află icircntr-o armonie deplină pătrund icircn noi şi rezonează cu starea noastră interioară Adevărul e că nu icircntotdeauna ne reuşeşte acest dialog De exemplu une-le curente din muzică şi arte plastice au un efect distructiv asupra mea Din acest motiv nu ascult orice muzică şi nu vizitez toate expoziţiile Nu ştiu e de bine e de rău E aşa cum este Ceea ce rămacircne cert este mun-ca orice muncă făcută cu dragoste are armonie şi conţinut ndash cele mai importante lucruri pentru mine Armonia trebuie să domine icircn toate Creaţia icircn general este rodul trăirilor şi stărilor interioare esenţa cărora este alimentată şi de surse spirituale exterioare iar aici fiecare este liber să-şi facă alegerea după chipul şi asemănarea sa Or după cum afirma C Noica bdquoDin civilizaţie iei cacirct vrei iar din cultură cacirct poţirdquo

ndash Icircn toate lucrările tale se citește siguranţă dar și claritate

ndash Aşa trebuie să fie lucrurile clare Natura este clară dar ascunsă ochiului care nu ştie să o privească Obiectul artistic trebuie să pară născut după toate legile naturii să ai impresia că a crescut din pămacircnt S-ar putea să orbecăieşti toată viaţa prin munca mea către o idee clară despre viaţă Trăiesc icircn imediat dar nu mă leg de imediat ci caut universalul Mă refe-ream aici la icircntrebările veşnice

D I A L O G U L A R T E L O R 267

ndash Obeliscul sau Icircn memoria Arhitecturii Pierdute (cum l-ai supra-numit) pare născut după toate legile naturii a mai rămas doar să crească din pămacircnt adică să fie trecut icircn piatră sau icircn bronz Ar fi visul vieţii tale

ndash Ideea Obeliscului s-a născut atunci cacircnd am vizitat oraşul Narva Esto-nia (anul 2001) şi am văzut icircntr-un album de fotografii (unicat) din epo-ca interbelică imaginea Narvei din Evul Mediu Era o perlă a arhitecturii medievale nord-europene Icircn anul 1944 oraşul a fost bombardat şters practic de pe faţa pămacircntului Tot ce a fost creat trudit de oameni de-a lungul secolelor a fost icircntr-o clipă transformat icircntr-un cimitir de piatră Ce poţi vedea acum vizitacircnd acest oraş Aproape nimic Castelul reno-vat cu mari eforturi şi icircncă cacircteva rămăşiţe jalnice ale oraşului vechi care icircn icircncercarea de a fi restaurate şi-au pierdut complet aspectul de odini-oară Mai poţi icircntacirclni o arhitectură mediocră din timpurile sovietice dar şi pe cea din timpurile noastre ndash şi mai proastă şi mai lipsită de valoare Mi-aş fi dorit bineicircnţeles să găsesc acolo un loc unde să icircnalţ Obeliscul ndash Icircn memoria Arhitecturii Pierdute Acest monument ar icircnsemna un omagiu nu numai memoriei Narvei dar şi Varşoviei Dresdei Berlinului memo-riei tuturor oraşelor clădirilor construcţiilor care au fost şi mai continuă să fie distruse din prostia omenească Poate fi sculptură făcută din detalii concrete şi elemente arhitecturale sau o arhitectură nefuncţională cu fragmente sculpturale sau o altă formă care n-ar fi ea important e să fie păstrat mesajul care să ne amintească de ceva existenţial dar pierdut ireversibil Idee absurdă S-ar putea Dar mi se pare că astfel de monu-ment are dreptul la existenţă poate mai mult decacirct oricare monstru de Supermarket din beton şi sticlă care aminteşte de coşuri icircncărcate pacircnă la refuz şi toate doar pentru digestie Şi nimic dar absolut nimic şi pentru suflet icircn afară de picături calmante sedative Sigur mi-aş dori ca ideea acestui obelisc să se materializeze cacircndva să nu rămacircnă doar o schiţă pictată icircn pastel pe hacircrtie şi icircnghesuită sub sticlă Te asigur Nu este nici pe departe satisfacerea unui orgoliu E dacă vrei un strigăt de durere Un avertisment

ndash Ce alte proiecte de viitor se mai conturează

ndash Am primit la icircnceputul anului o invitaţie de la Asociaţia Franceză de Pastel să particip la trei saloane internaţionale de pastel care vor fi organizate icircn acest an iar icircn toamnă ndash la Bienalele de Pastel din Ovie-

268 R O M Acirc N Ă

Eugen Sterpu s-a născut la 10 iunie 1963 icircn satul Dămăşcani raionul Racircşcani Şi-a făcut studiile la Şcoala Republicană Internat de Arte Plastice (1975-1981) Icircn anii 1981-1989 studiază la Institutul de Arte Catedra de sculptură din Tallinn Estonia unde se şi stabileşteDebutează icircn 1984 icircn cadrul expoziţiilor de sculptură şi pictură (pastel) Printre ex-poziţiile personale ale artistului pot fi menţionate Galeria Uniunii Artiştilor Plastici Cluj-Napoca Romacircnia (1995) Galeria Dominicanes Tallinn (1996-2012) Galeria Teatrului Rus de Dramă Tallinn (1997) Galeria Draakon Tallinn (1998) Galeria de Artă Sillamaumle Estonia (1998) Muzeul de Artă Narva Estonia (1999) Galeria Porthan Helsinki (1999) Muzeul de Artă Contemporană Paumlrnu Estonia (2002) Galeria Ambasadei Federaţiei Ruse la Tallinn (2002) Muzeul de Artă Holstebro Danemarca (2002) Teatrul Oraşului Vechi Tallinn (2003) Castelul Narva Estonia (2006) Galeria Passage Tallinn (2006) Galeria Baroti Klaipeda Lituania (2007) Galeria Regina Turku Finlanda Muzeul Naţional de Artă Chişinău (2012)Autorul a participat la expoziţii de grup Bucureşti (1994) Moscova (1996) Tallinn (1996 1997 1999 2000 2001 2003 2004 2005 2006 2010) Stockholm (1998) Helsinki (2000) Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Estonia

do Spania Icircn asemenea ţări Franţa Spania Elveţia pastelul are un alt statut diferit de cel din ţările de nord şi cele de vest unde pastelul este considerat ca un material uşor de trecere de la desen la ulei adică desconsiderat

ndash dar și desenul este deseori nedreptăţit fiind considerat de că-tre unii doar un mijloc de notare rapidă dar sumară a observaţiei un element al actului de creaţie subordonat picturii și sculpturii scheletul pe care ar urma să se edifice o construcţie dar nimeni nu a contestat autonomia desenului ca gen al artelor plastice

ndash Da poate fi un mijloc de notare rapidă dar poate fi şi un gen auto-nom Depinde cred de intenţia şi atitudinea individuală a artistului Şi vopseaua aerosolică este un simplu material de vopsire a suprafeţe-lor dar am văzut lucrări executate icircn acest material care sunt adevărate opere de artă Graffiti de exemplu demult a devenit un gen de sine stătător al artelor vizuale

ndash Ești dispus să admiri ce lucrează colegii tăi

ndash Desigur cred că şi ceilalţi oameni de creaţie o fac Şi mai cred că a nu-ţi analiza şi preţui (admira) colegii este de cele mai multe ori o mască pentru o icircntărire artificială şi limitată a eului

ndash Mulţumesc pentru bunăvoinţă Te mai așteptăm acasă și cu alte expoziţii

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 269

Angela SAvin-ZgArdAnO carte necesară filologilor Studii de gramatică și istorie a limbii romacircne literare

AS-Z ndash dr icircn filologie cercetător ştiinţific superior

la Institutul de Filologie al AŞM Autoare a trei

monografii a unui dicţionar şi a multiple studii şi articole

ştiinţifice

Culegerea domnului Petru Butuc doctor icircn filologie conferențiar la Catedra de limba ro-macircnă și filologie clasică a UPS bdquoIon Creangărdquo Studii de gramatică și istorie a limbii romacircne li-terare (Tipografia Centrală Chișinău 2012) icircmbină modul tradiţional de cercetare a fap-telor de limbă cu punctele de vedere mai noi ale lingvisticii funcționale-integrale Autorul propune o analiză sintactică a propozițiilor și frazelor icircn conformitate cu principiul logi-co-semantic și funcțional Totodată autorul abordează unele probleme controversate și chiar contradictorii de gramatică care mai ră-macircn parțial nesoluționate Dintre toate temele propuse conferențiarul Petru Butuc a selectat icircn mod intenţionat numai o parte din aspecte-le cele mai dificile și mai discutabile care sunt insuficient elucidate icircn literatura de specialitateScopul acestei culegeri rezidă icircn demonstra-rea faptului că principiul onomasiologic icircn gramatică icircndeosebi icircn sintaxă este mult mai eficient și mai rezultativ icircntrucacirct concepe cer-cetarea faptelor de limbă de la conținut spre formă sub aspectul relațiilor comunicativ-in-formative icircn baza unei semantici și logici na-turale vii reale pentru a identifica icircn primul racircnd semnificația substanțială (conţinutal-in-formativă) determinacircnd astfel nu numai vo-

270 R O M Acirc N Ălumul componențial al structurii unei unităţi sintactice propoziţionale sau frastice dar și titlul lor tipologicDe aceea după părerea dlui prof Petru Butuc a nu respecta criteriile semantice la analiza sintactică a propoziţiei și frazei icircnseamnă a crea icircn primul racircnd o suprapunere a părţilor de propoziţie cu părţile de vorbire ajungacircndu-se pacircnă la bdquomorfologizarea sintaxeirdquo Icircn acest sens autorul a invocat drept exemplu titlurile sintactice ale subtipurilor de atribute bdquosubstantivalerdquo bdquopronominalerdquo bdquoadjectivalerdquo bdquoverbalerdquo și bdquoad-verbialerdquo care icircn literatura de specialitate sunt determinate și denu-mite icircn conformitate cu partea de vorbire prin care se exprimă ceea ce creează icircn gramaticile actuale ale limbii romacircne niște situații sintactice nemotivate știinţific și chiar paradoxale (p 20-24)Autorul monografiei icircn cauză menţionează că aceste tipuri de atribute nu dispun de definiții sintactice icircn niciun manual de gramatică consta-tacircndu-se doar părţile de vorbire ce le exprimă Drept concluzie auto-rul lucrării susține că o astfel de interpretare tipologică a atributelor icircn limba romacircnă nu este deloc sintactică ci numai morfologică (p 22)Așa-zisele predicate bdquointerjecționalerdquo și bdquoadverbialerdquo cer după părerea autorului un comentariu aproape identic cu cel al atributelor sus-numi-te icircntrucacirct din punct de vedere structural predicatul interjecțional se exprimă printr-o interjecţie iar predicatul adverbial ndash printr-un adverb Ambele aceste tipuri de predicate icircnsă echivalează semantico-informa-tiv cu ideea despre acţiunea unui singur verb ceea ce icircl face pe autorul monografiei să constate că icircn așa situaţii sintactice este vorba de predica-te verbale și nicidecum de predicate interjecţionale și adverbiale (p 22)Dl prof Petru Butuc susține pe bună dreptate că problema tipologiei părţilor de propoziție icircn general cacirct și clasificarea lor este pe cacirct de importantă pe atacirct și de dificilă De aceea pentru a evita orice alune-care icircn extrema morfologizării părţilor de propoziţie e necesar ca icircn sintaxă să se facă o distincţie a raporturilor existente icircntre noţiunile de bdquotiprdquo bdquofuncțierdquo și bdquofuncţionalrdquo vizavi de noţiunile de bdquorelaţierdquo și de bdquosemnificaţierdquo (p 22)Tot din cauza nerespectării principiilor onomasiologice bdquoicircn unele cărți de gramatică a limbii romacircne s-au infiltrat certe forme de manifestare a descriptivismului-formalistrdquo Drept dovadă este invocată neglijarea sau inacceptarea particulelor (ca părţi de vorbire distincte) prin dizol-varea lor icircn categoria morfologică a adverbelor fiind considerate ne-

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 271

justificat subtipuri de adverbe care după Gramatica Academiei Ro-macircne (București 2005) bdquose disting prin trăsături sintactico-semantice ce aparţin clasei cliticelor reprezentacircnd subclasa cliticelor adverbiale sau a semiadverbelorrdquo

După părerea dlui prof Petru Butuc a dizolva particulele icircn adverbe și a nu le accepta ca părţi de vorbire cu statut morfologic aparte icircnseam-nă a genera o greșeală evidentă icircn gramatica romacircnească actuală este chiar o abatere certă de la normele structuralismului saussurian icircn ling-vistică construindu-se astfel o morfologie artificială alcătuită numai din părţi de vorbire de sine stătătoare Nu există fenomene icircn limbă care ar fi alcătuite exclusiv din componente principale (semnificative) Aceasta este chiar o legitate universală icircntrucacirct se știe că toate feno-menele lumii icircnconjurătoare (materiale naturale sociale etc) implică atacirct aspecte principale cacirct și secundare dar tot atacirct de importante căci doar icircmpreună pot forma un sistem integru funcțional motivat și sis-temic (p 92-103)

Sarcina acestei culegeri de articole este de a demonstra că principiul logico-semantic icircn gramatică icircndeosebi icircn sintaxă este mai eficient mai rezultativ deoarece concepe cercetarea faptelor de limbă de la conţinut spre formă sub aspectul relațiilor comunicativ-informative icircn baza unei semantici și logici naturale vii reale pentru a identifica icircn primul racircnd semnificația substanțială conţinutal-informativă deter-minacircnd drept rezultat nu numai structura componenţială a părţilor de propoziție dar și titlul lor tipologic (p 11-20)

Icircn axa acestor formule teoretico-aplicative (a raportului dintre formă și conţinut ultimul consideracircndu-se prioritar) sunt elaborate studiile incluse icircn respectiva carte a conferenţiarului Petru Butuc ce pledează insistent ca principiile semantice și logice icircn sintaxă să fie icircnsușite co-rect și reţinute cu adevărat căci bdquonimic nu poate fi icircnvăţat fără a fi mai icircntacirci memoratrdquo (p 7)

Icircn Capitolul al II-lea sunt luate icircn discuţie unele probleme de istorie a limbii romacircne literare care din cauza șubredului context social-politic din Republica Moldova sunt tratate icircn corelație cu cele de sociolingvis-tică Este examinat raportul dintre limbă și istorie limbă și societate care icircn viziunea autorului monografiei presupune legătura indisolu-bilă dintre istoria limbii romacircne literare și cultura noastră națională Semnificația acestor probleme ale lingvisticii ține icircn primul racircnd de

272 R O M Acirc N Ăicircnțelegerea corectă a fenomenului apariţiei evoluţiei și dezvoltării lim-bii romacircne literare fenomen ce se prezintă ca unul avacircnd caracter ge-neral-european căci romacircna literară a apărut și s-a dezvoltat asemenea tuturor limbilor literare de cultură din Europa (p 129-153) Astfel evoluţia romacircnei literare (romacircna de cultură romacircna scrisă) nicide-cum nu a fost un proces tehnologic național icircnchis Mai mult decacirct atacirct și romacircna literară dintre Prut și Nistru a apărut concomitent cu romacircna literară din toate regiunile vorbitoare ale acestei limbi fiind răspacircndită și promovată la fel Este ușor de icircnțeles că și romacircna litera-ră de la Chișinău este o consecinţă a lansării graiului muntenesc prin cele 11 tipărituri ale diaconului Coresi de la Brașov publicate icircntre anii 1559-1581 iar mai departe prin contribuția tuturor cărturarilor din toate provinciile Daciei a crescut și s-a dezvoltat icircn paralel atingacircnd icircn anul 1881 faza supremă de modernizare (p 130-131)

Capitolul al III-lea cuprinde unele recenzii concepute de asemenea icircn spiritul criteriilor funcționale-integrale icircn gramatică constituind o expresie vie și directă a operelor asupra cărora a insistat dl prof Petru Butuc Paragrafele referitoare la problemele teoretice de sintaxă sunt tratate dintr-o perspectivă nu doar lingvistică dar și estetică icircntrucacirct autorul analizează faptele de limbă conform criteriilor de interferenţă gramaticală stilistică și poetică

Icircn icircncheiere am vrea să subliniem că Studii de gramatică și istorie a limbii romacircne literare de Petru Butuc are dimensiunea unei distincte elaborări știinţifice Icircn acest volum autorul a lansat mai multe propu-neri judicioase (avem icircn vedere bdquocategoria cazului morfologic și sin-tacticrdquo (p 103-125) bdquoteoria simbolurilor de subliniere a părților de propozițierdquo (p 39-49) bdquostatutul morfologic și sintactic al particulei icircn limba romacircnărdquo (p 92-103) care au putut fi demonstrate doar prin cunoașterea temeinică a realizărilor știinţifice actuale din domeniul gramaticii funcționale integrale Monografia va fi cu certitudine un instrument de lucru al studenţilor și profesorilor de limba romacircnă

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 273

Vasile BAJUREANULingua Latina Iuridica ndash un imperativ inerent al demersului specializat

VB ndash dr icircn filologie prof de limba şi literatura romacircnă limba latină

şi literatura universală Liceul teoretic bdquoL Damianrdquo

Racircşcani Domenii de interes ştiinţific sintaxa funcţională

corelaţia sintaxă logică semantică Autor al

monografiei Studiu asupra sincretismului sintactic la nivelul frazei joncţionale

(2010)

bdquoQuamquam lingua latina mortua considera-ta erat tamen vivatrdquo ndash ne permitem astfel să afirmăm că limba latină nu numai că bdquotrăieşterdquo dar şi contribuie continuu la dezvoltarea atacirct a limbilor romanice cacirct şi a limbilor ce apar-ţin altor grupuri de limbi Susţinem ideea că aceasta rămacircne la baza limbilor romanice care au apărut s-au dezvoltat şi au evoluat icircn diver-se perioade păstracircnd totodată la niveluri di-ferite anumite aspecte ale veşmacircntului autoh-ton (ad-stratul) fonetic lexical şi structural

Manualul de faţă Lingua Latina Iuridica ale cărui autoare sunt dr conf univ Lucia Cepra-ga şi dr conf univ Svetlana Bicircrsan (referent dr conf univ Claudia Cemacircrtan) reprezintă un studiu didactico-ştiinţific util nu numai pentru specia-litatea de drept din cadrul Facul-tăţii Economie generală şi drept a Academiei de Studii Economi-ce din Moldova ci şi pentru facul-tăţile de istorie limbi moderne filologie romacircnă medicină etc

274 R O M Acirc N ĂDin punctul de vedere al structurii prezenta lucrare se icircncadrează per-fect icircn statutul unui manual de limbă-bază a limbii romacircne contempo-rane care a moştenit şi a preluat pe cale livrescă un număr majoritar de cuvinte ce aparţin diverselor domenii inclusiv cele ce constituie cacircm-pul lexical al jurisprudenţei După cum afirmă icircnseşi autoarele icircn Argu-mentum bdquolucrarea propune studierea limbii latine nu ca scop icircn sine ci din perspectiva integratoare a culturii şi civilizaţiei romane reper fundamental al Europei din totdeauna de asemenea sunt aborda-te interdisciplinar şi unele ştiinţe precum istoria dreptul economia mitologia artele etcrdquo (p 5)

E de menţionat faptul că deoarece planul-cadru pentru acest curs la facultate prevede doar 30 de ore autoarele s-au limitat la abordarea a două compartimente ale limbii fonetică icircn special ortoepie şi morfo-logie Chiar de la prima lecţie autorii insistă ca prin semne diacritice accentul fonetic marcarea silabelor lungi şi scurte să orienteze studen-ţii la citirea pronunţarea corectă a cuvintelor latineşti fapt ce va con-tribui ulterior la icircnsuşirea cuvintelor din subdomeniul etimologic

De asemenea sunt binevenite şi rubricile din cadrul lecţiilor care ţin de instruirea problematizată şi prin descoperire cum ar fi bdquoNominardquo bdquoSententiaerdquo oferind cunoştinţe şi posibilităţi de icircmbogăţire a vocabu-larului a nivelului de cultură generală şi a diversităţii mijloacelor de exprimare icircn mod logic concis şi plastic

Revenind la compartimentul bdquoOrtoepierdquo deşi e dificil să ne expunem părerea icircn mod categoric deoarece pe timpul romanilor nu au existat mijloace acustice şi fonice pentru a imprima sonoritatea acestei limbi iar opiniile lingviştilor romanişti contemporani gramaticieni compa-rativişti sunt icircmpărţite autorii manualului de faţă afirmă bdquoromanii au cunoscut doar pronunţarea clasică Pentru o mai bună percepere a in-formaţiei de specialitate şi pentru a se observa mai facil fondul lexical latinesc icircn icircnvăţămacircntul romacircnesc s-a acceptat varianta de pronunţare tradiţională cu bdquoce-čerdquo bdquoci-čirdquo bdquoge-ğerdquo bdquogi-ğirdquo pentru majoritatea ter-menilor juridici proveniţi din latinărdquo (bdquoAnnotationesrdquo p 18)

Această opinie e una plauzibilă icircnsă savanţilor romanişti le rămacircne su-ficient teren de cercetare a aspectului ortoepic al limbii latine şi al celei populare (vulgata)

Deşi majoritatea lingviştilor cu orientare filologică şi metodologică materialistă afirmă că icircn limba strămoşilor noştri prima parte de vor-

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 275

bire icircn vocabularul lor a fost bdquointerjecţiardquo autorii manualului pornind probabil de la faptul că totuşi Verbum est motus au icircnceput studierea părţilor de vorbire de la verb ca nucleu al comunicării

Genericul bdquoLingua latina est fundamentum linguae nostrae et iurispru-dentiaerdquo aduce icircn discuţie problema originarității limbii noastre impli-cit din perspectiva lexicului specializat al stilului juridic-administrativ

Sunt de un real ajutor icircn manual rubricile care presupun studierea icircn plan comparativ a limbii latine şi a celei romacircne Icircn Materiae (Subiecte) se icircncearcă o actualizare a cunoştinţelor teoretico-practice despre ver-bul latin ulterior autorii intenţionează să mobilizeze prin paşi adecvaţi discipolii icircn a cunoaşte asemănările şi deosebirile dintre verbul romacircn şi cel latin

Textele inserate icircn prezenta lucrare propuse studenţilor pentru tradu-cere constituie icircn marea lor majoritate o adevărată bdquocomoarărdquo bdquoarse-nalrdquo din icircnţelepciunea timpurilor fapt ce va contribui incontestabil la formarea dezvoltarea şi prosperarea intelectuală a viitorilor specialişti icircn domeniul jurisprudenţei

Lucrarea oferă studenţilor şi un bdquoGlossariumrdquo specializat (p 231-256) spre a icircnlesni traducerea şi icircnţelegerea textelor latineşti fie icircn cadrul orelor de curs fie icircn afara acestora

De asemenea nu lipseşte din manual nici rubrica bdquoLabor erga tex-tumrdquo (Sarcini icircn baza textului) menită să aprofundeze sensul anumitor structuri idei dezvoltarea gacircndirii logice icircmbogăţirea vocabularului şi aplicarea cunoştinţelor teoretico-practice

Sunt binevenite şi rubricile cu aspect de curiozitate ca bdquoScivistnerdquo (bdquoŞtiai astardquo) bdquoFacta notabiliardquo bdquoNomina iurisrdquo bdquoSententiaerdquo bdquo Plus cognosciterdquo ce ţin nemijlocit de specificul viitoarei profesii

Pe lacircngă verb lucrarea tratează şi celelalte părţi de vorbire din limba la-tină Substantivul (declinarea şi declinările) (p 36-58 69-84 85-101 158-172) Adjectivul (gradele de comparaţie) (p 177-193) Numeralul (p 120-138) Pronumele (Lectio III Lectio V) Adverbul (Lectio XIV)

Lucrarea de faţă complementează lista manualelor şi a studiilor apa-rute pacircnă acum semnate de N Grinbaum A Ciobanu C Cemacircrtan E Cucerova latinişti notorii din republica noastră şi ne alimentează speranța că icircn viitor vom avea parte şi de titluri precum Lingua Latina Biologica Lingua Latina Medicina etc

276 R O M Acirc N Ă

Alina NOURFoka ndash simbol al deportării bdquobineluirdquo icircn bdquorăurdquo şi viceversa

AN ndash scriitoare Iaşi ndash Paris

Foka este titlul unui roman pe care din start icircl recomand să-l citească toţi romacircnii şi cei basarabeni şi cei din Ţară şi cei zişi bdquode pre-tutindenirdquo Icircn sfacircrşit vom icircnţelege de ce un comisar raional de NKVD pe nume Fokin descendent dintr-o familie boierească de ro-macircni Foca unul dintre mulţii căpitani de oas-te ai lui Dimitrie Cantemir care l-au urmat pe domnitor icircn pribegia rusească ajunge icircn iulie 1949 să coordoneze la scara raionului Stră-şeni deportarea icircn Siberia a sute de romacircni din Basarabia iar pe cei rămaşi la vatră icirci bagă mai apoi forţat icircn bdquoraiulrdquo sovietic cu numele colhoz

Foka aşadar derivă din Fokin şi este simbol al deportării bdquobineluirdquo icircn bdquorăurdquo şi viceversa al rusificării şi man-kurtizării romacirc-nilor basarabeni şi nu numai basa-rabeni exponen-tul distorsionat al neamului care şi-a abolit me-moria genetică deşi nu definitiv Or autorul-nara-tor ne sugerează că anume unele

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 277

mici sclipiri de bdquomemorie geneticărdquo l-ar fi determinat pe Fokin să-i sca-pe de deportare pe Nichita Donică şi Grigore Anton icircn schimb punacircnd la cale să-i folosească pe aceşti ţărani gospodari drept activişti la orga-nizarea colhozului icircn satul lor de baştină sat de codreni răzeşi macircndri şi icircndărătnici Salvarea celor doi icircnsă se transformă icircn capcană Scăpacircnd de Siberia cea adevărată o altă Siberie mai voalată şi mai subtilă le este adusă direct icircn sat sub formă de colectivizare şi sovietizare

Este o carte cu multă istorie dar şi cu multe istorii şi istorioare despre destine umane impresionante Personal am icircnţeles istoria de 100 de ani a Basarabiei descrisă icircn roman icircncepacircnd cu august 1893 cacircnd din armata ţaristă după 25 de ani de slujbă se icircntoarce la vatră basarabeanul Zaharia Donică şi terminacircnd cu 27 august 1991 cacircnd naratorul strănepot al lui Zaharia şi nepot al lui Nichita Donică protagonistul romanului-cronică participă cu mult entuziasm la Marea Adunare Naţională la care a fost declarată Independenţa Republicii Moldova Deci icircntre data demobili-zării podporucicului Zaharia Donică numit de către guvernatorul Basa-rabiei icircn funcţia de administrator al moşiei ţarului din Romacircneşti şi data declarării Independenţei Republicii Moldova s-au derulat evenimente sociale şi politice de anvergură Primul Război Mondial Revoluţia rusă din Februarie 1917 apoi cea zisă Marea Revoluţie Socialistă din Octom-brie 1917 declararea Republicii Democrate Moldoveneşti şi votarea de către Sfatul Ţării a Marii Uniri cu Romacircnia icircn martie 1918 ocuparea Basarabiei icircn iunie 1940 de către URSS al Doilea Război Mondial includerea forţată a Basarabiei icircn componenţa URSS icircn 1944 foame-tea organizată din 1947 deportările din iunie 1941 şi iulie 1949 colec-tivizarea lupta basarabenilor icircn perioada sovietică pentru menţinerea trează a conştiinţei naţionale şi păstrarea valorilor naţionale a limbii datinilor şi obiceiurilor strămoşeşti destrămarea imperiului sovietic Este uluitor faptul că scriitorul Ion Anton izbuteşte să fixeze toate aceste evenimente prin viaţa unor personaje concrete şi destine elocvente dar o face nu icircn stil lapidar de cronică ci icircn pagini de proză artistică veritabi-lă Icircn plus la trăsăturile arhetipale ale eroului central sunt bine conturate personajele istorice secundare cum ar fi regele icircntregitor Ferdinand şi fiul său regele Carol al II-lea protagoniştii Unirii Pantelimon Halippa şi Constantin Stere ajunşi deputaţi şi miniştri icircn Romacircnia Mare mareşa-lul nobilimii din Basarabia Pavel Dicescu promotor al romacircnismului pe timpul ţarismului şi fiicele acestuia Anastasia şi Iulia prozatorul Mihail

278 R O M Acirc N ĂCuricheru care a lucrat timp de doi ani ca icircnvăţător icircn comuna unde se desfăşoară acţiunea romanului ndash Ghelăuza ndash şi la despărţire i-a lăsat bdquobiblioteca ambulantărdquo a sa ţăranului Grigore Anton Apropo icircn iunie 1940 Mihail Curicheru a fost deportat icircn Siberia unde supus maltrată-rilor s-a stins prematur din viaţă

Toate aceste personaje istorice marcante icircşi icircmpletesc organic viaţa şi activitatea lor cu viaţa cotidiană şi năzuinţele tuturor ţăranilor din Ghelăuza şi Saca eroi de rutină bdquosarea pămacircntuluirdquo cea de toate zilele Fie că are loc marea icircmproprietărire a ţăranilor basarabeni icircn cadrul reformei agrare promovate de guvernul Romacircniei icircn Basarabia anilor 1920-1924 fie că aceeaşi ţărani sunt deposedaţi de pămacircnt icircn procesul colectivizării forţate din 1949 chipurile marilor icircnaintaşi le inspiră oa-menilor tărie şi spirit de rezistenţă Iată că anume acest spirit protector este punctul forte al bdquoagronomului icircnvăţatrdquo Nichita Donică cel care se salvează de deportare dar ca om gospodar i se pune condiţia de a fi printre liderii colectivizării astfel servind drept exemplu bdquomolipsitorrdquo Şefii de la raion icircnsă nu se aşteptau ca acest bdquochiaburrdquo să fie stimat atacirct de mult de localnici icircncacirct să şi-l aleagă preşedinte de colhoz Comi-sarul Fokin şi secretarul comitetului raional de partid Volkov veniseră cu un alt candidat la preşedinţie care era participant la război de partea Armatei Sovietice dar tot el prin absurd era fiul gospodarului depor-tat Andrei Anton Puterea raională vroia să pună icircn aplicare fraza lui Stalin despre aceea că părinţii nu răspund politic pentru copii şi nici copiii nu poartă răspundere politică pentru părinţi Localnicii icircnsă au dat peste cap planurile conducerii raionale şi l-au ales unanim preşe-dinte pe bdquoconu agronomrdquo Nichita Donică

Ei bine icircn romanul-cronică Foka precum nici icircntr-o altă operă litera-ră din Basarabia este redat obiectiv şi veridic procesul colectivizării survenită imediat după groaza băgată icircn ţărani cu deportările operate icircn luna iulie 1949 Naratorul pe atunci student la jurnalism documen-tacircndu-se direct din prima sursă (Nichita Donică i s-a spovedit o vară icircntreagă) a zugrăvit o epocă importantă din gospodărirea agricolă practicată icircn Moldova fără a reda evenimentele numai icircn negru sau nu-mai icircn alb Pare destul de firească sugestia că pacircnă şi o revoluţie agrară nedorită poate evolua cu anumite beneficii dacă este dirijată de factori umani competenţi cum era bdquoconu agronom Nichitardquo Paradoxală era

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 279

icircnsă atitudinea conducerii raionale faţă de preşedintele Donică care prin profesionalism şi har de conducător reuşeşte să ridice bunăstarea oamenilor Cei de la raion mai ales secretarul de partid Volkov se te-meau că acest chiabur icirci va face chiaburi pe toţi consătenii săi Volkov icircl admonesta pentru că dădea oamenilor cantităţi prea mari de pacircine la o zi-muncă Şefii ignorau cu bună ştiinţă faptul că bdquoViaţa nouărdquo (aşa se numea colhozul condus de Nichita Donică) icircşi icircndeplinea norme-le de predare la stat a produselor agricole pretinzacircnd ca acest colhoz să transmită statului icircntregul surplus de produse astfel acoperind şi cota-parte a celor care nu izbuteau să-şi icircndeplinească obligaţiile Icircn fine icircn rezultatul unei lupte icircntre şefii din raion şi bdquoconu Nichitardquo con-ducerea colhozului bdquoViaţa nouărdquo este transmisă unui ins pe nume An-drei Cernov un rus venit din Ucraina Unica lui calitate era legătura de rubedenie pe linia soţiei cu ministrul securităţii din Moldova Iosif Lavrentievici Mordoveţ Icircn scurt timp rusul Cernov lucracircnd iniţial pe post de agronom-şef delapidează o parte importantă din averea col-hozului dar preşedintele Nichita Donică suferă consecinţele fiind dat afară din funcţia de preşedinte şi icircn locul lui fiind icircnscăunat Andrei Cernov Pacircnă la urmă făcacircnd uz de o veche prietenie bdquoconu agronomrdquo va obţine să triumfe dreptatea Andrei Cernov este descoperit şi ju-decat Numai că obosit de nedreptăţi Nichita Donică nu mai vrea să conducă mai departe colhozul gospodărie fruntaşă care icircn curacircnd va fi comasată cu cea din centrul raional

Dincolo de realităţile sociale şi politice ale timpurilor desprindem din filele acestui roman dens icircn linii de subiect şi cacircteva drame sufleteşti dar şi cacircteva istorii impresionante de dragoste Dragostea este prezen-tată icircn roman drept liantul tuturor timpurilor şi regimurilor sociale acest sentiment icircnălţător şi dătător de viaţă nouă fiind acelaşi icircn Franţa anului 1914 (tacircnărul agronom Nichita Donică icircşi va face stagiul practic icircn regiunea vinicolă Bordeaux şi va avea acolo o primă aventură amo-roasă) icircn Romacircnia anului 1920 icircn URSS-ul anului 1952 sau icircn Mol-dova anului 1978 Dragostea ne sugerează cu multă forţă de convin-gere autorul este sentimentul care sfidează hotare statale prejudecăţi naţionale ideologii şi sisteme sociale născocite de om

Astfel romanul Foka este icircn egală măsură roman de istorie dar şi roman de istorii incitante de dragoste roman social dar şi roman de familie

280 R O M Acirc N Ăroman despre ţărani-plugari dar şi roman despre orăşeni-intelectuali roman autobiografic dar şi roman al biografiei icircntregii Basarabii

Impresionează profundele şi originalele meditaţii lirico-filozofice bdquode autorrdquo care generalizează pe filiera etico-morală majoritatea acţiunilor şi deciziilor eroilor centrali şi personajelor mai importante Icircn aceeaşi ordine de idei se cere remarcat faptul că poemele icircn proză despre stră-moşii daci aşa-zisele bdquovacircrtejuri liricerdquo ale personajului Grigore Anton semnifică rezistenţa taciturnă paşnică dar eficientă ca salvare spiritu-al-morală a ţăranului basarabean icircn faţa regimului sovietic totalitar

Icircn final ţin să menţionez că alături de asemenea opere ca Tema pentru acasă de Nicolae Dabija proza romacircnă contemporană s-a icircmbogăţit cu un roman-cronică de excepţie icircn care timpurile trecut prezent şi vii-tor fuzionează unul cu celălalt tumultuos şi cu multe coliziuni sociale şi psihologice iar ficţiunea artistică se combină armonios cu faptele de cronică Foarte originală este icircnsăşi concepţia romanului icircn care naratorul ne descrie acţiunile de subiect icircnainte de a se naşte şi după naşterea sa Păstrarea numelor reale ale eroilor şi personajelor ale lo-calităţilor icircn care se derulează evenimentele imprimă romanului mai multă credibilitate şi realism istoric Cele cacircteva elemente autobiogra-fice inevitabile icircn subiectul romanului au menirea să creioneze chipul unui scriitor icircncepător dar şi să evoce un icircntreg bdquopomelnicrdquo de pro-fesori universitari şi exegeţi literari (Mihai Cimpoi Ion Ciocanu Ion Osadcenco Alexandru Cosmescu Gheorghe Mazilu şa) care icircntr-o măsură mai mare sau mai mică au contribuit la formarea naratorului ca scriitor Mai rar asemenea gesturi de recunoştinţă pe file de roman

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 281

Ion CIOCANUCugetări incitante memorabile

O surpriză plăcută ne-a oferit Editura Epi-graf cartea Gacircnd şi Cuvacircnt o culegere de cugetări despre gacircndirea şi exprimarea noas-tră a basarabenilor reflectată icircn procesul viu al activităţii unor personalităţi notorii est-prutene cu icircncepere din anul 1940 pacircnă icircn 2012 (icircn cazurile icircn care un om de artă sau de ştiinţă a propus exemple concludente sub aspectul presupus de subiectul abordat de autoarea selecţiei) şi valabile nu doar ieri şi azi ci ndash nu ezităm să credem ndash oricacircnd icircn condiţiile social-politice şi culturale din Re-publica Moldova Că atacirct personalităţile cacirct şi compartimentele evidenţiate icircn paginile cărţii au fost sunt fixate la libera opţiune a autoarei selecţiei este absolut firesc Am avut şi avem oameni de vază care merită să fie prezenţi icircntr-o atare carte (Anatolie Ciobanu Nicolae Testemiţanu Leonid Ce-mortan Vasile Melnic Nicolae Raevschi Vasile Pavel Alexandru Bantoş Ana Bantoş Ion Melniciuc) şi sperăm că cel puţin unii dintre aceştia şi posibil alţii icircşi vor găsi lo-cul icircntr-o eventuală ediţie care va urma după epuizarea tirajului iniţial

Acum ne propunem să informăm cititorul icircn privinţa caracterului incitant şi memorabil al cugetărilor cuprinse icircn carte aşa cum a conce-put-o şi realizat-o neobosita activistă pe tăracircm cultural Ala Bujor cunoscută şi prin florilegii-

IC ndash prof univ dr hab colaborator ştiinţific

principal la Institutul de Filologie al AŞM critic şi

istoric literar lingvist Autor a 37 de cărţi majoritatea ndash de critică şi istorie literară

de sociolingvistică şi de cultivare a limbii Lucrări

apărute recent Efortul salvator (2006) Salahorind (2008) Darul lui Dumnezeu

(2009) Noi şi cuvintele noastre (2011) Cărţile din noi

(2011)

282 R O M Acirc N Ăle de poezie şi proză naţională şi universală Poieniţa veselă (2003) 100 de poeţi ai lumii (2005) Pagini alese din literatura pentru copii (2005) 100 de scriitori notorii ai lumii (2006) şa

Atenţia Domniei Sale a fost cotropită icircnainte de toate de cacircteva vacircr-furi semeţe ale artei exprimării verbale ca Nicolae Corlăteanu Silviu Berejan Vasile Coroban Valentin Macircndacirccanu Grigore Vieru Leoni-da Lari Ion Vatamanu Nicolae Dabija Aureliu Busuioc Vladimir Be-şleagă Serafim Saka Nicolae Mătcaş N-au rămas icircn afara copertelor cărţii politicieni din categoria lui Mircea Druc Ilie Ilaşcu Gheorghe Ghimpu Nicolae Costin actori de teatru şi cinema regizori ca Ion Ungureanu Emil Loteanu Iacob Burghiu Anatol Codru muzicieni cunoscuţi ca Maria Bieşu Eugen Doga Ion şi Doina Aldea-Teodoro-vichi Nicolae Botgros plasticieni de talia lui Mihai Grecu Igor Vieru Aurel David Glebus Sainciuc Andrei Mudrea şa dar şi ndash atenţie ndash personalităţi din domeniul medicinei cum sunt academicienii Ghe-orghe Ghidirim şi Vasile Anestiade Spectrul personalităţilor poate fi oricacircnd lărgit (eventual pe contul unor citate oarecum icircntinse şi mai puţin concludente) Spectrul termenilor ni se pare destul de cuprin-zător impresionant plăcut şi instructiv deşi la o adică şi icircn această privinţă rămacircne loc pentru perfecţiune

Ca om de ştiinţă şi de artă preferăm să punem icircn evidenţă şi icircn valoare cacircţiva termeni care ne privesc icircn mod direct şi deosebit Ce este aşa-dar ştiinţa bdquoDatoria omului de ştiinţă este de a sta de veghe la focul sacru al cugetului şi al conştiinţei de a da ripostă hotăracirctă uneltirilor puse la cale de minciunărdquo e opinia reputatului savant doctor habilitat icircn filologie profesor universitar doctor honoris causa al Universităţii bdquoAl I Cuzardquo din Iaşi (1993) profesor honoris causa al Universităţii din Bucureşti (1994) cavaler al Ordinului Republicii Nicolae Mătcaş Domnia Sa nu se limitează la această constatare verbală a sarcinii pri-mordiale a savanţilor ci ne instruieşte la fel de corect icircn continuare bdquoŞtiinţa nu trebuie să se afle la cheremul cutărui sau cutărui conducă-tor sau partid scopul suprem al ei constacircnd icircn a sluji adevărulrdquo

Justeţea acestei afirmaţii se verifică prin capacităţile savanţilor de a sin-tetiza cele mai icircntemeiate opinii ale specialiştilor din domeniu şi de a trage concluziile de rigoare icircn privinţa denumirii limbii literare vorbi-te icircn Republica Moldova de exemplu Icircn 1994 o şedinţă a Prezidiului

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 283

Academiei noastre s-a icircncheiat cu decizia că denumirea corectă a lim-bii literare vorbite la noi e limba romacircnă Peste doi ani aceeaşi conclu-zie a fost votată de Adunarea Generală a forului ştiinţific adevărul icircn cauză fiind bazat pe opiniile unor savanţi de mare autoritate de la noi dar şi din Rusia (Vladimir Şişmariov Ruben Budagov Dmitri Mihalci şa) Ucraina (Stanislav Semcinski) Italia (Carlo Tagliavini) Suedia (Alf Lombard) şi din alte ţări Interesele partidelor şi ale grupărilor parlamentare inerent diferite icircntre ele pot numai să deruteze opinia publică icircn special pe oamenii lipsiţi de cunoştinţe filologice adacircnci temeinice De aceea e natural să dăm prioritate opiniilor specialiştilor de marcă

O altă categorie esenţială icircn domeniul ştiinţei şi artei ndash talentul ndash este icircnţeleasă just şi profund de exemplu de cunoscutul pedagog şi lite-rat Aurelian Silvestru conform căruia bdquotalentul nu este un mare dar ci o mare datorierdquo Cui serveşte aptitudinea de a crea ce cauză pledea-ză talentul sunt probleme de maximă importanţă icircn cazul oricărui om de ştiinţă şi de artă ca de altfel din oricare alt domeniu al activităţii socioumane Compozitorul şi interpretul de muzică uşoară Mihai Dol-gan a bdquoprinsrdquo cu precizie capacitatea primordială a talentului şi anume aceea de a icircnfrunta cu demnitate obstacolele ivite icircn calea lui şi de a se afirma pacircnă la urmă icircn pofida oricăror piedici bdquoTalentul adevărat răzbate la lumina zilei ca firul de iarbă prin asfaltrdquo

Ce-i drept talentul nu se dezvoltă bdquode la sinerdquo ci necesită o muncă per-manentă din partea omului icircnzestrat cu dumnezeiasca aptitudine de a-şi imagina o altă realitate expresie specifică şi originală a realităţii obiective o realitate artistică bdquoTalentul n-are zile de odihnărdquo a obser-vat cu toată icircndreptăţirea acelaşi Aurelian Silvestru Şi tot Domnia Sa constată fără ezitare că bdquotalentul care nu munceşte este depăşit de me-diocritatea care dă din coaterdquo Scriitorul George Meniuc a nutrit con-vingerea că bdquotalentul fără cunoştinţe n-are cheagrdquo iar Ianoş Ţurcanu evidenţiază o particularitate a omului icircnzestrat cu talent despre care (particularitate) se vorbeşte puţin mai mult icircn surdină bdquoTalentul icircn-seamnă muncă plus o picătură de nebunierdquo Aici referinţa la bdquonebunierdquo urmează să fie icircnţeleasă ca o cutezanţă a posesorului talentului de a face lucruri inedite de obicei greu accesibile celor mulţi de a perseve-ra icircntru realizarea a ceva nou inimaginabil greu de crezut şi mai ales

284 R O M Acirc N Ăde acceptat E ceea ce spune cu niţel alte cuvinte şi Aureliu Busuioc după care omul de talent bdquocombină mii şi mii de elemente descoperite sau inventate ca pacircnă la urmă să emită preţiosul şi nu icircntotdeauna una-nim acceptatul nourdquo (aici şi icircn continuare sublinierile din citate ne apar-ţin ndash IC) Icircncă mai departe merge Dumitru Matcovschi bdquoOamenii cu talent sunt proscrişirdquo ceea ce va să icircnsemne că sunt expuşi unor tratări neaşteptate uneori insuportabile din cauză că ei văd simt icircnţeleg şi ceea ce multor concetăţeni nu le este clar ba chiar nu li-i pe plac icirci supără icirci scandalizează E ceea ce spune şi Ion Druţă ndash că talentul bdquoeste o adevărată nenorocire pentru societaterdquo icircn sensul că poate dezvălui lumii ceva de neicircnchipuit la ora respectivă a societăţii date

Evident ne interesează şi termeni cuvinte ziceri inspirate şi din alte domenii ale vieţii De aceea e locul să spunem că icircntreaga carte Gacircnd şi Cuvacircnt este o sumă impunătoare de dictoane memorabile aparţinacircnd celor mai diferite personalităţi basarabene Transcriem icircn continuare doar unele afirmaţii care ni se par demne de a fi puse icircn atenţia tutu-ror bdquoDacă stai cu macircinile icircn sacircn e imposibil să icircmbrăţişezi ceva sau pe cinevardquo (Eugen Doga) bdquoCe trebuie să faci trebuie să icircnveţi de la cine face ce trebuie Cum trebuie să faci trebuie să icircnveţi de la cel care face cum trebuie Nu poţi realiza ceva decacirct fiind un semn laquo+raquo icircntre ce şi cum ce faci capătă sens şi durată doar prin cum facirdquo (Vasile Roman-ciuc) bdquoVine o vreme icircn care noţiunea de oboseală nu mai e operaţio-nală Există doar crucea pe care ai aruncat-o icircn spaterdquo (Constantin Tănase) bdquoAud zgomotul morii dar nu văd făinardquo (Nicolae Costin) bdquoMarile adevăruri nu se icircnvaţă niciodată din cărţi ci numai şi numai pe propria piele adică răsar din zbuciumul şi chinurile vieţii talerdquo (Vla-dimir Beşleagă) bdquoFemeia şi floarea cartea şi femeia trebuie admirate de unul singur şi icircn tăcererdquo (Grigore Vieru) bdquoVrabia nu aleargă după fluturi Aşteaptă să se facă omizirdquo (Efim Tarlapan) bdquoMai bine să te culci sărac decacirct să te scoli datorrdquo (Ianoş Ţurcanu) bdquoDialogul se termină odată pentru totdeauna cacircnd cei care conversează cad icircntru totul de acordrdquo (Iuliu Edlis) bdquoPe teritoriul copilului se dă marea bătălie pentru sufletul omuluirdquo (Spiridon Vangheli) bdquoCredinţa este rădăcina noastră icircn Cerrdquo (Petru Buburuz) bdquoE rău cacircnd te laudă un prost dar şi mai rău e cacircnd te criticărdquo (Petru Cărare) bdquoNefericirea criticilor ndash de a muri odată cu literatura icircn care au trăitrdquo (Eugen Lungu) bdquoDacă nu ne scu-lăm dimineaţa să punem caii la căruţă să punem plugul icircn căruţă şi să

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 285

mergem la arat şi semănat nu ne iese nimicrdquo (Mircea Druc) bdquoIcircn artă numai pornind de la rădăcina neamului tău poţi ajunge acolo unde vi-sezirdquo (Andrei Mudrea)

Am transcris aici expresii aforistice din primele 70 de pagini ale cărţii Imaginaţi-vă onoraţi cititori cacircte asemenea expresii incitante şi me-morabile ori ndash de ce nu ndash poate chiar şi mai reconfortante puteţi găsi dumneavoastră icircnşivă icircn toate cele peste 400 de pagini Lansăm tot-odată icircndemnul să fiţi atenţi la nişte discuţii apărute spontan firesc pacircnă la urmă extrem de binevenite icircntre unii coautori ai cărţii Bunăoa-ră icircntre Anatol Codru şi Ion Hadacircrcă A zis primul bdquoCu fiecare carte de noi necitită noi sălbăticim cărţi Eu repet noi săl-bă-ti-cim cărţirdquo Icirci răspunde icircn felul său corect şi decent confratele icircntru poezie bdquoCu fiecare carte necitită Tot noi sălbăticim Nu cărţilerdquo Jocul imagi-naţiei urmat logic de jocul ideilor nu poate să nu ne amuze să nu ne pună mintea icircn mişcare şi să nu ne placă

Icircl cităm acum şi pe Serafim Saka bdquoGacircndurile se cer spuse clar iar du-rerile durerile pot fi tăcuterdquo Prea bine dar icircl contrazice Mihai Grecu bdquoDurerile se cer strigaterdquo Avem ce discuta

Şi icircn genere Gacircnd şi Cuvacircnt este o carte icircn măsură să dea imbold cu-getării noastre să ne incite la discuţii spre icircmbogăţirea spirituală a fie-căruia dintre noi

286 R O M Acirc N Ă

Doina CERNICAIlie Boca şi drumul care se face mergacircnd

Capete de curcubeu arcuit peste racircul vieţii un album somptuos ndash Ilie Boca de Georgeta Djordjevic Editura Eurograma Invent Bucu-reşti 2010 şi o carte caldă ca o poveste spusă şi ascultată pe prispa casei părinteşti Carte cu Ilie Boca de Carmen Mihalache Editura Corgal Press Bacău 2012 ndash sărbătoresc la o vacircrstă frumoasă un mare artist romacircn con-temporan pe pictorul Ilie Boca născut la 21 februarie 1937 icircn Botoşana Sucevei Primul ne prilejuieşte o icircntacirclnire majoră cu opera şi de aici cu omul icircn măsura icircn care cum visa icircn pagina Cărţii aceasta este icircnsufleţită de trăiri-le şi de amintirile sale fiind bdquoo alcătuire vie cu memorie cu sentimentrdquo Cea de-a doua dez-văluie omul care icircşi priveşte opera icircn cel mai complet icircnţeles cu putinţă al creaţiei plastice şi al construcţii-lor propriei vieţi Amacircndouă icircnsă icircn oglindă icircn oglinda paginilor de hacircrtie

Carte cu Ilie Boca nu este icircnsă pur şi simplu o carte confesivă critic teatral cu simţul icircntacircmplărilor al

DC ndash membră a Uniunii Scriitorilor din Romacircnia

a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din Romacircnia şi a Uniunii Internaţionale a Presei Francofone este

autoare a unor cărţi de proză şi publicistică traducătoare

şi realizatoare a paginilor săptămacircnale de literatură

şi artă de la cotidianul bdquoCrai nourdquo Suceava Distinsă cu premii naţionale şi

internaţionale Icircn anul 2011 oraşul Terville (Franţa) i-a

acordat Marele Premiu bdquoPentru calitatea scrisului

şi pentru talentul de povestitoarerdquo

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 287

trăirilor al detaliilor semnificative care pot să captiveze spectato-rul cititorul Carmen Mihalache ştie să provoace aducerea lor pe scenă şi să le plaseze icircn lumina reflectoarelor Curgerea este marca-tă inspirat de fotografii şi de picturi care ceracircndu-ne să icircntacircrziem asupra lor cu forţa tandră a frumuseţii ne impun firesc pe lacircngă cuvacircntul de laudă pentru Carmen Mihalache şi unul pentru editor Cornel Galben care icircnainte de retragerea sa din lume colaboracircnd probabil icircndeaproape şi cu artistul a atins cu acest volum vacircrful anilor dedicaţi activităţii editoriale Pe hacircrtia ecologică de o lumi-nozitate blacircndă reproducerile păstrează maximum din picturi im-pulsul de a atinge de a simţi tuşeul mătăsos al paginii este aproape irepresibil Ca şi Carmen Mihalache Cornel Galben a pus la bătaie icircn realizarea Cărţii respect şi prietenie dragoste şi admiraţie De la om pentru om dinspre o vacircrstă spre alta de la iubitorul de pictură către pictor Acestor simţăminte trăite la o altitudine intelectuală care ridică altitudinea convorbirii Carmen Mihalache le adaugă atuul unei bune cunoaşteri a domeniului să ne amintim de cartea sa Dialoguri icircn atelier şi a personalităţii lui Ilie Boca şi a creaţiei sale probată cuceritor icircn Magia amintirii

Ilie Boca şi Carmen Mihalache icircmpreună cu criticul Constantin Călin la lansarea cărţii la Bacău

288 R O M Acirc N ĂIcircncadrat de două autoportrete Ilie Boca volumul se deschide cu un portret al artistului creionat cu o macircnă sigură de Carmen Mihalache icircn icircntregime citabil icircnsă pe care spaţiul nu ne permite să-l reprodu-cem integral rămacircnacircnd un dar al Cărţii din care reţinem doar cacircteva bdquoliniirdquo bdquoAre o memorie de-a dreptul fabuloasă nimic nu i-a scăpat din trecerea sa prin viaţă şi totul a rodit pe urmă icircn pacircnzele icircn care şi-a revărsat preaplinul E un bucovinean hacirctru care gustă vorbele de duh le savurează miezul carnea şi mustul () E un mare regizor al unui extraordinar mirific spectacol plastic () nu face decacirct ceea ce-i place cu adevărat ceea ce are acoperire icircntr-o mare poftă de lucru Ilie Boca pictează cu sentimentul că o ia mereu de la capăt şi aşa icircşi icircntreţine o uimitoare stare de prospeţime continuacircnd candid şi tenace să ca-ute laquonedescoperitulraquo Utopist fermecător are năzuinţa ca frumosul să devină un ingredient al vieţii cotidiene () Are darul comunicării are generozitate () E mereu icircntr-o facere Icircşi urmează inima icircşi ur-măreşte visurile icircşi icircmplineşte laquolegenda personalăraquo () Cu el te poţi icircmprieteni uşor pentru că icircşi păstrează intact sufletul de copilrdquo

Icircn continuare Cartea se construieşte pe bdquotemelerdquo esenţiale ale vieţii ar-tistului satul cu tradiţiile sale pietrele de temelie şi construcţiile fami-lia şi prietenii visurile şi desigur omniprezentă vitală pictura Avacircnd un nume Botoşana bdquocel mai frumos loc unul esenţialrdquo satul reprezintă icircnsuşi fundamentul creaţiei lui Ilie Boca bdquoMă regăsesc icircn această civi-lizaţie a locului meu de naştere icircn tot ce am eu mai adacircnc icircntipărit icircn mine Locul de naştere nu ţi-l alegi El te alege pe tinerdquo Totul a icircnceput acolo cu primele desene făcute cu cărbunele din vatră şi s-a icircnălţat de acolo pacircnă la Premiul Caravaggio ndash Roma Marele Premiu Voroneţi-ana ndash Suceava Premiul Special pentru un artist din Romacircnia acordat de Uniunea Artiştilor Plastici din Moldova Marele Premiu bdquoGeorge Aposturdquo acordat de Centrul Internaţional de Cultură bdquoGeorge Aposturdquo Bacău Marele Premiu al Uniunii Artiştilor Plastici din Romacircnia pre-miu de care un artist plastic nu poate să aibă parte decacirct o singură dată icircn viaţă Premiul bdquoMihail Grecurdquo al Uniunii Artiştilor Plastici din Repu-blica Moldova Premiul bdquoConstantin Bracircncuşirdquo al UAP Chişinău ca să amintim doar cacircteva recunoaşteri ale breslei dintr-un palmares cu mult mai bogat cărora trebuie să le alăturăm dintre atacirctea şi atacirctea dovezi de preţuire ale societăţii titlurile de Cetăţean de Onoare al comunei Botoşana al municipiului Bacău al judeţului Bacău Steaua Romacircniei

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 289

icircn Grad de Ofiţer Asupra acestor recunoaşteri icircnsă important nu se insistă cel mai adesea nici nu se pomeneşte icircn mărturisirile făcute lui Carmen Mihalache cititorul le găseşte icircn ultima secvenţă a Cărţii cu patru racircnduri dedicate vieţii şi cu patru pagini consacrate expoziţiilor personale din ţară şi de peste hotare (una la Galeriile UAP Chişinău) expoziţiilor colective din străinătate taberelor de creaţie călătoriilor de studii şi documentare distincţiilor burselor şi premiilor

Om al cetăţii artist cu vocaţie de lider şi arhitect-constructor Ilie Boca a icircmbogăţit cu creaţiile sale nu doar galerii şi muzee de artă nu numai atelier şi colecţii ci şi lumea icircn care trăieşte şi pictează a pus temelia Fi-lialei Bacău a Uniunii Artiştilor Plastici din Romacircnia şi a zestrei sale de ateliere şi galerii a celei mai importante grupări de artişti naivi din ţară a taberelor de la Berzunţi Letea Tescani bdquounde spune Carmen Mi-halache s-a petrecut un fenomen extrem de important reicircntoarcerea la natură S-a vorbit mult şi se vorbeşte despre o laquostare de Tescaniraquo chiar despre o şcoală creată aicirdquo şi unde povesteşte Ilie Boca lucrul icircn natură s-a icircmpletit cu prietenii dincolo de vacircrste şi graniţe statale ducacircnd cum trebuie să se icircntacircmple permanent icircn cazul taberelor la bdquoconstituirea unor colecţii de artă contemporană a unui patrimoniu muzeisticrdquo Ca icircntotdeauna zgacircrcit cacircnd e vorba de meritele proprii Ilie Boca nu insistă asupra contribuţiei sale la icircnfiinţarea bdquoSaloanelor Moldoveirdquo bdquosingura manifestare organizată de Romacircnia şi Republica Moldova dorită cu adevărat şi icircndrăgitărdquo subliniindu-le doar necesita-tea pentru mai buna cunoaştere cu artiştii de peste Prut pentru comu-nicare şi pentru sporirea experienţei reciproce Dar iniţiate de pictorul Ilie Boca de Constantin Donea diriguitorul Culturii icircn judeţul Bacău o lungă şi fertilă perioadă şi de pictorul basarabean Sergiu Cuciuc că-rora e drept să le alăturăm şi alte nume icircntre care şi al Getei Barbu şi al regretatului Mihail Grecu bdquoSaloanele Moldoveirdquo reprezintă cea mai amplă manifestare plastică a ultimelor două decenii din Moldova (şi din stacircnga şi din dreapta Prutului) decenii atacirct de deosebite faţă de jumătatea de secol care le-a precedat Iar implicarea intensă a celor deja amintiţi şi a sutelor de participanţi atraşi au făcut ca acest pod să fie important şi rezistent şi să rămacircnă din păcate unicul Observaţie care se impune cu gacircndul la atacirctea lucruri icircncepute icircntre romacircnii din Ro-macircnia şi romacircnii din Republica Moldova cu entuziasm şi abandonate fie din lipsa banilor fie din cauza politicii dar şi a scăderii temperaturii

290 R O M Acirc N Ăumane cu care au fost puse la cale Participantă icircn 2010 la ediţia ju-biliară XX am reţinut şi simt nevoia să reproduc aici simţămintele şi cuvintele Getei Barbu că bdquoSaloanele Moldoveirdquo au fost avantajate şi de prezenţa unor artişti de talia lui Mihail Grecu Marin Gherasim şi Ilie Boca bdquocare a obligat icircntotdeauna juriul la mare atenţierdquo şi ale lui Du-mitru Bulboceanu că bdquo20 de ani conturează un punct de pornire spre viitor Nici nu icircncercăm nici nu vrem să renunţăm la laquoSaloanele Mol-doveiraquo Reprezintă cel mai important proiect al nostru mulţi s-ar bu-cura dacă am renunţa la el dar nu vom da bucurie duşmanilor noştrirdquo

Cu discreţie dar şi cu o recunoştinţă şi o macircndrie care se simt icircn gacircndu-rile rostite şi se văd icircn cacircteva dintre fotografiile alese pentru Carte apar icircn pagină soţia Lica şi icircndeosebi fiica Ioana care acum doctor icircn isto-rie lucrează la Fundaţia Academia Civică bdquoe preocupată de descoperirea unor tineri talentaţirdquo bdquose implică icircn programele unor şcoli de vară care-i reunesc pe aceşti adolescenţi curioşi neliniştiţi icircn căutare de repere in-telectuale morale de certitudinirdquo după ce ani la racircnd a fost icircnsoţită de privirea plină de dragoste şi bucurie nu doar a tatălui ci şi a artistului bdquoam pictat-o pe Ioana la diferite vacircrste Icirci urmăream toate transformările E captivant spectacolul creşterii unei fiinţe căreia i-ai dat viaţărdquo Cu bucu-rie şi plăcere cititorul icirci bdquoascultărdquo şi amintirile cu George Apostu Horia Bernea Dan Hăulică Andrei Pleşu creionaţi cu afecţiune şi considera-ţie dar şi visul muzeului bdquosăurdquo bdquoAr fi o colecţie de lucrări care-mi plac din opera unor artişti importanţi Şi m-aş orienta desigur spre acei au-tori care-mi sunt apropiaţi prin tipul de cercetare Selecţia mea s-ar ghida nu după nume artişti pentru că e complicat să fac asta m-aş hazarda ci după lucrările cele mai reuşite din creaţia unora dintre ei Din muzeul meu imaginar nu ar lipsi miniaturi din Asia Centrală stampe japoneze şi icircn general lucruri din toate timpurile din toate colţurile lumii pe care le găsesc expresive care au ceva nou Sunt mereu icircn căutare de inedit de noutaterdquo

bdquoLa ce anume vă gacircndiţi cacircnd spuneţi asta ce urmăreşte cercetarea dumneavoastrărdquo icircl icircntreabă Carmen Mihalache la care Ilie Boca răs-punde aruncacircnd una dintre numeroasele lumini asupra drumului pe care icircl parcurg de-o viaţă pictorul şi pictura sa bdquoMă gacircndesc la felul icircn care voi organiza o suprafaţă şi cum voi folosi elementele picturale icircn chip unitar coerent La cum voi distribui aceste elemente icircn funcţie de

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 291

importanţa lor de proporţii icircn cadrul icircntregului Umplu o suprafaţă cu o anumită figuraţie cu semne făcacircnd parte dintr-o familie de forme pe care le repet Cu portrete fizionomia umană fiind cea mai importantă pentru mine cu animale păsări plante Icircn portrete mă interesează să surprind mereu alte trăiri sentimente Aş vrea ca o lucrare să aibă o stare cacirct mai proaspătă vie lupta icircn mine dacircndu-se icircntre această do-rită spontaneitate şi exigenţele limbajului plastic ale stilului Cerce-tarea mea are ca finalitate realizarea unui spectacol plastic expresiv şi ineditrdquo Aceste lumini constituie dominanta Cărţii cu Ilie Boca fără să-i cuprindă integral pictura deoarece crede artistul nu poţi explica bdquoicircn-totdeauna icircn cuvinte chiar tot ce facirdquo arta trebuind de altminteri să-şi aibă bdquopartea ei de misterrdquo Şi desigur fără să-i cuprindă icircn totalitate nici viaţa fiindcă icircn plină maturitate creatoare pictorul Ilie Boca se află sub soarele urcat la zenit pe bdquodrumul care se face mergacircndrdquo

Carte cu Ilie Boca de Carmen Mihalache cartea unui mare şi original autor de spectacol plastic care vrea bdquoca orice linie trasă de mine să fie icircnsufleţitărdquo şi a unui om de teatru talentat care ştie să imprime ritm prin icircntrebări poveştii sale şi nu o dată să o completeze prin plusul de informaţie pe care acestea icircl conţin reprezintă o lectură captivantă o bucurie pentru cititor şi privitor şi deopotrivă un document sensibil şi important al istoriei picturii romacircneşti contemporane

292 R O M Acirc N Ă

Vlad MISCHEVCAbdquoPrutul esta ni dispartirdquo

VM ndash dr cercet şt coord la Institutul de Istorie al AŞM

conf cercet (Associate professor PhD) Domenii de competenţă istoria relaţiilor internaţionale din Sud-Estul Europei (sec XVIII ndash icircnc sec

XIX) genealogia dom-nilor fanarioţi vexilologie

heraldică raporturi istorice moldo-elene (icircn special cu

Sf Munte Athos) Distins cu medalia bdquoMeritul Civicrdquo

Diplomele de gradul I şi II ale Guvernului Republicii Mol-dova premii ale Academiei

de Ştiinţe a Moldovei

Despărţirea neamului şi stabilirea unor hotare arbitrare imperialiste pe bdquotrupul viu al Ţăriirdquo prin graniţa pe Prut ne-a marcat adacircnc desti-nul timp de două secole1 Din acea zi de tristă pomenire ndash 16 (28) mai 1812 denumirea de Prut printr-un joc de cuvinte singurul posi-bil prin recombinarea literelor sale a icircnceput să fie citită bdquotrup ruptrdquo2

Moldova bdquoruptărdquo prin graniţa blestemată despărţitoare de neam şi-a deplacircns soarta icircn cacircntecele populare Considerăm că din raţi-uni privind antropologia culturală şi socială aceste poezii şi cacircntece trebuie adunate şi cu-noscute meritacircnd să facă parte dintr-o Anto-logie de versuri consacrată Anilor de cumpănă a romacircnilor 1812 1940 Icircncepacircnd din seco-lul al XIX-lea sacircrma ghimpată de pe malurile Prutului a fost blamată şi osacircndită bdquoPrutul esta ni dispartiPrutul esta n-are moarteDar ne-om pune noi cacircndvaŞi cu gura l-om săcardquo

Vasile Alecsandri icircn ale sale Cacircntice din Basa-rabia consemnase că bdquode multe rele ce-au venit de peste Prut de cacircnd Basarabia e icircn stăpacircnirea ruşilor precum holera locuste invazii de ar-mate vacircnturi secetoase etc a ieşit icircn ţară vor-ba slut la Prut şi cacircntecul Prutului care icircncepe astfel Prutule racircu blestematrdquo Astfel Prutul icircn

n a ţ i o n a l u l icirc n r a m ă 293

memoria colectivă a poporului nostru s-a icircntipărit ca un racircu rău o apă a melancoliei şi durerii un racircu dezbinător de ŢarăbdquoPrutule racircu blăstemat3

Face-te-ai adacircnc şi latCa potopul tulburatMal cu mal nu se zăreascăGlas cu glas nu se loveascăOchi cu ochi nu se agiungăPe-a ta pacircnză cacirct de lungăLocustele cacircnd or treceLa ist mal să se icircneceHolerile cacircnd or trecePe la mijloc să se-neceDuşmanii ţării de-or treceLa cel mal să se icircneceIar tu-n valurile taleSă-i tot duci să-i duci la valePacircnrsquo la Dunărea cea marePacircnrsquo icircn Dunărea şi-n marerdquo (Prutul)4

Icircn cele XVI Cacircntice din Basarabia ale romacircnilor bdquoce se află sub stăpacirc-nirea ruseascărdquo publicate de Alecsandri de cacircteva ori este prezent şi hidronimul versificat ndash PrutulbdquoDrag mi-a fost drumu-ntracoaceŞi n-am pentru cine-l facePuiculiţa ce-am iubitZice că m-am moscălitŞi-mi vorbeşte duşmăneşteDe pe mal cacircnd mă priveşteŞi-mi tot zice Fugi departeCă de mine tu n-ai parteCacircnd erai romacircn curatSufletul meu ţi l-am datDar de cacircnd te-ai căzăcit

294 R O M Acirc N ĂEşti ca dracul de uracirctPrutu-i mare şi nu potPacircnrsquo la ea să-l trec icircnotPrutul vine ca un zmeuCacircnd sosesc pe malul săurdquo5

Cum bine a punctat Titu Maiorescu ndash poporul bdquocacircnd face poezie nu face politicărdquo iar dacă sunt abordate aceste subiecte politice ndash putem conchide că sunt motivate de o mare durere bdquofiindcă străinul icirci rămacircne străin sub orce formă politică l-ar subjugardquo6

După războiul din Crimeea s-a icircncercat restabilirea hotarului de pe Nistru şi a fost cerută icircn mod expres restituirea Basarabiei de către lo-cuitorii Principatului Moldovei care au adresat la 1856 o bdquoPetiţiune Sublimei Porţirdquo bdquoBuna credinţă ecvitatea securitatea Europei intere-sată de a ni acorda un hotar care să poată pre lesne să fie apărat şi să nu deie prilej prin o hotărăre sigură şi firească la nici un feliu de contes-taţie comunitatea de origină de limbă de morave toate consfinţesc dară dreptul nostru secular ca să recăştigăm vechele noastre hotare şi să le icircntindem (de la Prut ndash nn) pănă la Nistrurdquo7

Comparacircnd starea Moldovei de la 1857 cu trecutul ei istoric clasicul literaturii naţionale Vasile Alecsandri avea să o deplacircngăbdquoScumpă Moldovă ţară de jaleAh icircn ce stare tu ai ajunsLasă-mă-a placircnge rănile taleCăci pacircn-icircn suflet mă simt pătruns

Tu ce eşti bună dulce iubităTu ce eşti fiica lui DumnezeuCum te loveşte soarta cumplităCum te icircneacă amarul greu

Lupii şi corbii şi vulpi străineFac a lor hrană din corpul tăuŞi tu Moldovă plăteşti cu bineLa toţi aceia care-ţi fac rău ()rdquo (Moldova icircn 1857)8

n a ţ i o n a l u l icirc n r a m ă 295

Icircn epoca lui Alexandru Ioan Cuza icircn lunca Prutului s-a cacircntat şi aceas-tă doină de jale (auzită de la Filip Iene din Cobacirclca de T Roşculeţ)bdquoPelinaş frunză amarăCacircnd muscalursquoni-ocuparăAcea vară n-a fost vară Şi-a fost un potop şi-o parăDe ne-o ars la inimioară

Frunzuliţă de cireşDe s-ar face dealursquoşesŞi pădurea condeieş De la muscal să mai iesCă muscalu-i macircngacirciosCa un şarpe veninos

Arză-l focursquode muscalC-a făcut PrutursquohotarŞi-a rupt fratele de frateŞi-a adus prăpăd şi moarteArză-l para foculuiIcircn cazanursquoiaduluiIcircn cela mai clocotitCă uracirct ne-a urgisitrdquo9

Anul 1812 este prezentat icircn publicistica eminesciană drept un bdquoper-sonajrdquo nefast icircntr-o totală negativitate valorică Cum a nuanţat acad Mihai Cimpoi bdquoEl joacă aici un rol de Satan cu semnificaţie biblică de diavol icircmbrăcat icircn roşu şi cu furca icircn macircnă simbol al distrugeriirdquo10 Concluzia logică a profetismului negru eminescian e că acest tăvălug al bdquodeşertului sufletescrdquo al bdquouracirctuluirdquo se va extinde şi asupra romacircnilor basarabeni bdquoŞi dacă o asemenea soartă aşteaptă pe slavi chiar icircn icircm-părăţia Moscului ce soartă va aştepta oare pe bieţii romacircni din Basa-rabiardquo11 De remarcat intuiţia de vizionar a lui Eminescu care făcacircnd o radiografie a situaţiei Rusiei a scris bdquoaceastă putere este poate unica care bătacircnd s-a lăţit bătută n-a pierdut nimic sau aproape nimic căci icircnlăuntrul ei toate s-au făcut cu icircncetul fără nici un fel de săritură Ţa-

296 R O M Acirc N Ărigradul a fost visul neicircmbătracircnit al slavilor de nordrdquo12 Marele romacircn Mihai Eminescu icircn a sa chemare ndash bdquoLa armerdquo şi-a icircnceput versurile patriotice cu vibrantele strofe adresate fraţilor de peste PrutbdquoAuzi Departe strigă slabiiŞi asupriţii către noiE glasul blacircndei BasarabiiAjunsărsquon ziua de apoi ndashŞi sora noastră cea mezinăGemacircnd sub cnutul de CalmucLegată-n lanţuri e-a ei macircnăDe ştreang tacircracirctă ei o ducMurit-a Poate numai doarmeŞi-aşteaptă moartea de la cacircniLa armeLa arme dar Romacircnirdquo

Eminescu ndash poet şi istoric ndash a demonstrat ca nimeni altul din generaţia sa adevăratul romacircnism şi compasiunea faţă de drama Moldovei scri-ind bdquodespre BasarabiardquobdquoNu e destul că oameni de-origine barbarăMoşiarsquon jumătate nemernic ţi-o furarăCă icircntre Prut şi Nistru pe-olatele bătracircneDomnesc pe neam şi ţară calmuci cu cap de cacircneA căror mutră slută şrsquoadacircnc dobitoceascăNrsquoorsquontrece decacirct doară inima lor cacircneascăNu e destul crsquoacolo icircn neagră lsquontunecimeCopiii-şi blestăm soarta neascultaţi de nimeCă cnutul icirci zdrobeşte ndash şi roiuri de sălbaticiTrăind sardanapalic beţivi şi muieraticiSă stingă-orice lumină să smulgă limbi din gacirctCacircnd unul romacircneşte o vorbă arsquondrăsnitrdquo

Icircn anul cacircnd Rusia ţaristă celebra un secol de la anexarea Basarabiei E Revent a scris cacircntecul durerii ndash Anul 1912bdquoSă tragem clopotele-a moarteCăci azi e sfacircnta dezgropare

n a ţ i o n a l u l icirc n r a m ă 297

A gloriei din vremi bătracircneDin Prut şi Nistru pacircnrsquola Mare()Se lasă jale tot mai neagrăIcircnspre Suceava şi BenderŞi lacircngă Prutul plin de lacrimiRămas-a Iaşul trist stingher

Moldovei noastre sacircngeracircndeDuşmanii rana i-o dezleagăŞi Bucovina-şi placircnge soartaCu sora ei atacirct de dragă()Şi-n groapa lui tresară ŢarulCe ne-a răpit pămacircntul ţăriiŞi ţărna lui să se-nfioareDe fulgerele racirczbunăriirdquo13

Cu toate acestea după cum relata ziarul fondat de Nicolae Iorga bdquoNea-mul Romacircnescrdquo bdquoConştiinţa naţională a moldovenilor dintre Prut şi Nistru s-a păstrat nealterată Basarabenii s-au numit şi pe mai departe moldoveni Icircn cacircntecele lor şi-au exprimat aspiraţiunile naţionalelaquoPrutule dac-ai secaNoi ca fraţii ne-om aveaFraţi de cruce fraţi de sacircngeDupă mine n-ai mai placircngeraquo

Icircn 1918 fraţii noştri basarabeni au fost cei dintacirci cari s-au alipit Ţării vechirdquo14

Conform aforismului lui Efim Tarlapan bdquoDupă pactul Hitler-Stalin Romacircnia a devenit o ţară fără maluri Fără malul stacircng al Prutului fără malul drept al Nistruluirdquo15

Calvarul s-a repetat din nou icircn vara anului 1940 cacircnd a fost bdquoruptă fără nici o vină o parte din trupul ţării locuit dintr-un capăt la altul al ei cu blajini moldoveni icircn amintirea cărora au rămas vii plăeşii lui Ştefan

298 R O M Acirc N Ăapărătorii graniţei din cetăţile Hotinului Soroca ori Cetatea-Albă icircn zidul căreia mai străjueşte stema Moldoveirdquo Prof I Simionescu mem-brul Academiei Romacircne scria icircn acele zile tragice bdquoForţa a fracircnt brutal legea dreptăţii netăgăduite Prutul a ajuns iarăşi racircu blestemat icircn vadu-rile căruia curg potop de lacrimi ale fraţilor despărţiţi de fraţirdquo16

Una dintre cele mai vibrante poezii patriotice ndash Doina Prutului ndash a fost scrisă de poetul George Buznea (autorul fiind mai cunoscut pentru traducerea din limba italiană a lucrării Divina Comedie de Dante Alighieri) originar din satul Vetrişoaia situat pe malul Prutului icircn dreptul oraşului Leova icircn chiar vara anului 1940 cacircnd icircn urma ulti-matumului Uniunii Sovietice din 27 iunie Romacircnia era obligată să ce-deze Basarabia Bucovina şi ţinutul Herţa Poezia este cu adevărat un document al epocii o mărturie a unui nou calvar al moldovenilor după cel din anul 1812 exprimacircnd jalea şi tristeţea ce au icircnnegurat sufletele romacircnilor icircn vara acelui an de tristă amintire icircn care se prăbuşeau ho-tarele Romacircniei MaribdquoPrutule apă bătracircnăPrutule apă romacircnăPrutule icircntunecatMacircl cu placircns amestecat

Prutule adacircncă ranăPeste ţara cea ŞtefanăTu desparţi ca un duşmanMoldovean de moldovean

Grai de grai de la o mamăŞi năframă de năframăUndersquoi placircns sub cer icircnaltŞi pe-un mal şi pe celrsquolalt

Şi desparţi de la CarpaţiPacircnă lsquon vale la GalaţiBrazda lungă răzăşeascăDe-altă brazdă romacircnească

n a ţ i o n a l u l icirc n r a m ă 299

Şi de văi icircngemănateDesparţi frate de alt frateŞi pe-un plai cu aceeaşi horăDesparţi soră de-altă soră

Şi prin neguri şi prin ceaţăDesparţi viaţă de-altă viaţăŞi prin ploaie şi prin vacircntUn mormacircnt de alt mormacircnt

Că nu e hotar sau carteSă ne poată rsquon veci desparteCum nu sunt nici frontiereSă despartă o durere

Decacirct placircnsul icircn tăcereSă se schimbe icircn putereCa să rabde şi s-aştepteŞi cel mic hotare drepte

Prutule cu Siret frateŞi cu Nistrul jumătatePrutule care nersquomparţiCacirct o să ne mai desparţi

Ca să-mi văd tata şi mamaCacirct ai să-mi mai ceri tu seamaPrutule care ne fracircngiCacirct şi tu ai să mai placircngi

Măi frăţacircne măi vecineCe-ai avut şi ce-ai cu mineCă din Prutul romacircnescAi făcut şi Prut rusesc

300 R O M Acirc N ĂIar din harta pacircnă rsquon sloveAi făcut două MoldoveCare vin şi placircng la PrutCă azi iar le-ai desfăcut

Cum desfaci din rădăcinăO tulpină de tulpinăCa să-şi placircngă apoi soartaUnarsquon stacircnga altarsquon dreapta

Ca să placircngă totdeaunaCă sunt două rsquon loc de unaDouă care au şirsquon humăŞi rsquon azur aceeaşi mumă

Cacirct li-e neamul şi moşiaMama noastră RomacircniaRomacircnia celei careIar i-ai pus stracircmbe hotare

Prutule racircu blestematPrutule icircntunecatFace-te-ai pe veci mutatLacircngă Nistrul icircnspumat ndash

Să ne fii acolo hatrdquo17

Şi după cel de al Doilea Război Mondial moldovenii şi-au icircngacircnat cacircn-tecele triste evocacircnd nedreptul hotar ca pe un gard icircmpletit din nuiele şi din bdquojelerdquobdquoCine nu-i macircncat de releNu ştie-a cacircnta de jeleCacircnd mă uit printre nuielePeste Prut la nemurelerdquo18

Icircn perioada postbelică bdquoPolitica abraşă a Rusiei şi politica laşă a Romacirc-niei au transformat Prutul din apă curgătoare icircn tacircracirctoarerdquo19 Iar tacircnă-

n a ţ i o n a l u l icirc n r a m ă 301

ra generaţie de pe ambele maluri ale Prutului readuce icircn discursul său drama neamului şi racircului despărţitor Ca de exemplu poetul romacircn expulzat de autorităţile comuniste icircn 2008 din Republica Moldova Vlad Pacircrău care scria bdquoNoi vă zicem să trăiţiDincolo de PrutŞi cu noi să vă uniţiDincoace de PrutSă daţi jos sacircrma ghimpatăDe pe racircul PrutSă fim iar ce-am fost odatăUn nou icircnceputrdquo

De acelaşi Vlad Pacircrău este şi Imnul Basarabiei bdquoPe Prutul ars de soare pe Prutul ars de sacircngeIstoria se scrie istoria se placircngeŞi stăm uitaţi de veacuri statui icircn hora mareFractură-a unităţii icircmbrăţişarea doarerdquo

Autorul mai scrie şi Icircn Basarabia-i priveghi şi cacircnt de jalebdquoPrivind la graniţele sfacircşiateLa Prutul care apă nu-i ci-i sacircngeIcircntreaga Romacircnie-n chin se zbateTrecutu-nveninate lacrimi placircngerdquo

Dimitrie Rachici este semnatarul poeziei Dor de BasarabiabdquoVino Basarabie rsquonapoi ndashCer spuzit de roditoare ploiVino răsărit pictat cu sacircngeVatra veche după tine placircngerdquo

Pacircnă la urmă Verbul ne-a păstrat şi cu siguranţă ne va păstra unita-tea naţională de pe ambele maluri ale Prutului Poetul Nicolae Dabija aminteşte că bdquoNumind lucrurile ndash le stăpacircnimrdquo20 iar icircn poezia De la noi icircnfățişează bdquodistanţardquo care ne mai despartebdquoPe sub gheaţă pe sub sloicurge Prutul icircnapoi ndash

302 R O M Acirc N Ăde la noi şi pacircnrsquola voide la voi şi pacircnrsquola noiDe la noi şi pacircnrsquola noirdquo21

Prutul se prezintă şi icircn secolul al XXI-lea nu doar ca o frontieră geo-grafică ci şi ca un hotar geopolitic ce delimitează Europa Unită de Eu-ropa de Est Apele racircului rămacircn a fi o distanţă icircntre Noi şi Noi Gardul de bdquosacircrmă ghimpatărdquo precum scria Grigore Vieru icircncă mai bdquotrece prin grădina noastrărdquo

Poetul romacircn care a copilărit pe bdquomalurile tragicului racircurdquo şi o bdquoviaţă icircntreagărdquo a dorit să treacă Prutul (bdquoCacircnd pe lume-am apărut La o margine de Prut Lacircngă racircul pătimitrdquo) le-a versificat icircn scrierile sale Iar icircn aceste bdquoVremuri cacircnd Nici apele Prutului Nu mai ştiu De vor ajunge la marerdquo Grigore Vieru consemnase profund şi pateticbdquoCurge Prutul icircntre noi şi placircngeCă ni-i greu şi lui la fel i-i greuLa un val de apă trei de sacircngeBietul Prut uitat de Dumnezeu()Şi din cer icircntregul loc aratăCa un rai icircnsacircngerat la bracircuVino frate să legăm odatăMalurile tragicului racircurdquo (Maluri de Prut)

Poetul icircn cartea sa Acum şi icircn veac enunţă fără echivocbdquoM-am săturat de simboluriPictează-mi o mirişteMi-e dor de copilărieDe Prut De linişterdquo (Pictează-mi o mirişte)22

Iar icircn acest context tema Basarabiei este prezentă emblematic prin drama racircului de graniţă bdquoSunt Prutul singur şi istoricGhimpată sacircrmă icircl răneşteIcircl suge de-o vecie mareaEl de-o vecie izvorăşterdquo (Poezia Sunt)23

Tot Grigore Vieru scrie

n a ţ i o n a l u l icirc n r a m ă 303

bdquoPoate că chiar PrutulCu suferinţele sale de aziEste cacircntecul acelaPoate că el estePodul icircntins pesteIcircntreaga Ţarărdquo (Eu cred că Prutul)24Poetul conştientiza căbdquoapele Prutului nostru ndashAtacirct de al meu esteŞi toată ŢaraE un pod peste Prutrdquo (Drumul)25bdquoValuri vechi şi valuri noiCurge Prutul fără noiNeavacircnd noapte şi ziDe cine se alipirdquo (Podul)26bdquoFără de viaţăSe duce Prutul la valeDeasupra luiCa deasupra unui mortPlacircng ochii noştriAlt PrutVine din urmăTinere şi limpeziŞi pline de numele nostruAuzit de la strămoşiAleargă undele salerdquo (Vii tu)27Regretatul nostru poet naţional cu o viziune de profet ne-a lăsat drept testament flacăra vie a eternei chemăribdquoLacircngă doină şi izvorNu-i uşor să-ţi fie dorNu-i uşor să fii curatPe pămacircnt icircnstrăinatVă las dorul cel durutŞi nădejdea de la PrutV-am crescut v-am ridicat

304 R O M Acirc N ĂMă pot duceMă pot duce icircmpăcatrdquo (Testament)28

După 200 de ani ce s-au scurs precum apele tulburelui racircu din ziua rap-tului Basarabiei icircncă mai bdquostăm neputincioşi unii icircn faţa altora cu Prutul icircntre noi care icircnsingurat de atacircta vreme nu pricepe ce se icircntacircmplărdquo29

Icircnsă generaţia nouă ndash copiii noştri ndash nu uită istoria şi vechile hotare ale Ţării Un frumos exemplu poetic icircn acest sens icircl constituie totalurile Festivalului de Poezie Patriotică pentru elevi şi studenţi (ediţia a cin-cea 2012) organizat de Forul Democrat al Romacircnilor din Republica Moldova Următoarele strofe selectate din creaţia laureaţilor acestui festival abordează tocmai tema bdquoBasarabieirdquo şi a bdquoPrutului ndash hotar icircn lume şi pe hartărdquo30

Diana ENACHEDe la Ungheni la Iaşi

bdquoDe la Ungheni la Iaşi e cale lungă Prutule nu este vina ta E vina celor ce-au sădit poruncă Şi graniţe au pus pe apa ta()Prutule ţi-e dacircrză veşnicia Şi vrednică-i puterea care-o ai Sperăm ca Dumnezeu să pună Romacircnia Şi Basarabia pe un acelaşi plai

Să nu mai fii hotar ci să fii scut Şi apele icircn freamăt să icircţi laşi Atunci şi drumul ar părea mai scurt ndashUn drum frumos de la Ungheni la Iaşirdquo

Nicoleta ROTARUPe malul Prutului icircngenunchez icircn lacrimi

bdquoPe malul Prutului icircngenunchez icircn lacrimiŞi placircng şi vreau un alt destinŞi vreau ca tu mereu să-mi fii aproape

n a ţ i o n a l u l icirc n r a m ă 305

Fruct dulce interzis frate străin()Pe malul Prutului icircngenunchez icircn lacrimiDar cred Eu ştiu că nu-i tacircrziu Noi ne vom da macircnă cu macircnă frateŞi vom schimba al nostru trist destinrdquo

Nicoleta DONOS Vocea Basarabiei

bdquoVocea Basarabiei ţipă a dor Despărţirea nu-i lucru uşor Fraţilor gemeni de peste Prut Li s-a prefăcut inima-n lut

Urlă Nistrul cu jale Că ne este hotarul mare Doamne cum poţi despărţi Ţară de ţară romacircni vom fi

Se surpă cerulŞi icircncepe a lăcrima pămacircntulNistrul şi Prutul icircn spume s-au prefăcutPacircnă vor fi frate cu Dunărea ca icircn trecut ()rdquo

1 Cf Vlad Mischevca Anul 1812 (Două secole de la ane-xarea Basarabiei de către Imperiul Rusiei) bdquoElan Incrdquo SRL Chişinău 2012 p 118-1252 Vlad Cubreacov PRUT ndash TRUP RUPT sau despre debe-latio de la 16 mai 1812 icircn bdquoFLUXrdquo 13 mai 2011 httpwwwfluxmdarticole117533 Nota editorului bdquoIcircnainte de luarea Basarabiei de mos-cali cacircntecul zicea Nistrule racircu blăstemat fiindcă toate relele veneau de peste Nistrurdquo 4 Vasile Alecsandri Opere icircn zece volume vol III Editura Hyperion Chişinău 1991 p 387 Cf Ch Upsan Clark United Romania The Eastern Europe collection Ayer Pu-blishing 1932 p 8 5 Vasile Alecsandri Opere icircn zece volume vol III Editura Hyperion Chişinău 1991 p 537

Note

306 R O M Acirc N Ă6 Titu Maiorescu Poezii populare romacircne Recenzie la Poezii populare ale romacircnilor adunate şi icircntocmite de Vasile Alecsandri tipărită cu spesele azilului Elena Doamna 1 vol icircn 8 VIII şi 416 pag Tipografia Lucrătorilor Aso-ciaţi Bucureşti 1866 httprotititudoranceaorgztitu_maiorescu_poezii_populare_romanehtm (ultima accesare 22012013)7 Pressa francesă şi Principatele Romicircne Articole etrasse din Zimbru de Teodor Codrescu Iaşi 1856 p 1538 Vasile Alecsandri Opere icircn zece volume vol I Editura Hyperion Chişinău 1991 p 2269 Materiale folclorice vol II Iaşi 1929 Cit după C Ma-nolache Alexandru Ioan Cuza icircn memoria contemporani-lor săi Ploieşti 2012 p 4410 M Cimpoi Anul 1812 icircn proiecţiile vizionare eminescie-ne icircn bdquoAkademosrdquo nr 2 (25) 2012 p 2511 Ibidem p 2612 Mihai Eminescu Icircntre Scylla şi Charybda Opera politică ed a 2-a Editura Litera Internaţional Chişinău 2008 p 5813 D Munteanu-Racircmnic Pentru Basarabia Culegere de texte ed a II-a revăzută şi icircngrijită de C Manolache Plo-ieşti 2012 p 87-8814 Ziarul bdquoNeamul Romacircnescrdquo 10 iulie 194015 E Tarlapan Aforismele istoriei icircn bdquoDestin romacircnescrdquo 2012 nr 2 (78) p 18816 Ziarul bdquoNeamul Romacircnescrdquo 10 iulie 194017 Apud revista bdquoMaluri de Prutrdquo Anul III nr 4 ianuarie 2010 p 918 N Dabija Jocuri de copii icircn bdquoLiteratura şi Artardquo nr 18 (3426) 5 mai 2011 p 119 E Tarlapan op cit p 18920 M Dabija Partea noastră de veşnicie ndash Limba Romacircnă icircn bdquoLiteratura şi Artardquo 3 septembrie 2012 p 121 N Dabija Prutul are două maluri Vicovia Babel Ba-cău 2012 p 422 Gr Vieru Acum şi icircn veac poeme cacircntece confesiuni Editura Litera Bucureşti ndash Chişinău 2001 p 10423 Ibidem p 20124 Ibidem p 15025 Ibidem p 16126 Ibidem p 18427 Ibidem p 21328 Ibidem p 21529 Ibidem p 27830 bdquoLiteratura şi Artardquo nr 52 (3513) 27 decembrie 2012 p 5

j u r n a l 307

Leo BUTNARUJurnal despre amacircnatul sfacircrşit al lumii (I) (Lituania 21-28 mai 2012)

21 mai

După-amiaza zilei Icircn aerul condiţionat din sala aeroportului Chişinău rememorez ndash cum retro-senzitiv ndash aerul necondiţionat absolut liber al iernii de acum 30 de ani din spaţiile baltice icircn decembrie 1982 inclusiv la Cră-ciun eram icircntr-un periplu cultural prin Litua-nia şi Estonia De data aceasta voi ajunge şi la Riga capitala celei de-a treia ţări baltice Leto-nia icircnsă doar pentru a lua de aici avionul spre Vilnius Iar icircn memorie capitala lituaniană icircmi apare cu mai puţine repere distincte după care să refac o atmosferă sau o stare de spirit de acum trei decenii Probabil e din motivul că Vilniusul era oarecum bdquodepersonalizatrdquo de cuvertura de zăpadă ce uniformiza reliefurile arhitecturale cromatica urbei Icircnsă ceea ce ţin minte icircmi apare totuşi distinct pe ecranul me-moriei icircn special două turnuri ndash cel al lui Ge-diminas icircn cărămiziul vertical al cărămizilor din care a fost ctitorit aflat pe culmea din cen-trul capitalei şi tot icircn centrul Vilniusului dar oarecum icircn vale cum zicem noi turnul alb cu ceasuri pe patru laturi din faţa catedralei Pe aici icircn perimetrul celor două turnuri care de altfel se află la o distanţă de puţin peste o sută de metri unul de celălalt ar fi şi centrul Vilniusului cu dimpreună partea sa veche şi

LB ndash poet prozator eseist traducător Chişinău

Cele mai recente volume publicate Căruţul cu icircngeri

Chişinău 2004 Icircn caz de pericol antologie Iaşi

2004 Micşorarea distanţei Timişoara 2004 Sfinxul

itinerant Bucureşti 2004 Ultima călătorie a lui Ulysse

Bucureşti 2006 Liberi icircn oraşul interzis (icircn colab)

Bucureşti 2007 A opta zi Bucureşti 2008 Copil

la ruşi 2008 Enciclopedia sufletului rus amp Gombrowicz

2008 Ruleta romacircnească 2010 Traduceri Avangarda

rusă 2006 100 de poeţi ai avangardei ruse 2008

etc Laureat a numeroase premii literare decernate

de Uniunile Scriitorilor din Moldova şi din Romacircnia

308 R O M Acirc N Ăcea modernă Şi dat fiind că nu sunt prea superstiţios las să mă icircncerce şi amintirile despre vizita la Muzeul Dracilor din Kaunas pe care o fă-cusem atunci spre sfacircrşit de an 1982

Astăzi cu ce ocazie spre Lituania Sunt unul din cei 10 invitaţi-partici-panţi din tot atacirctea ţări la celebrul festival ndash e deja la a XL-a ediţie ndash (transcriu de pe invitaţia-program) bdquoPoezijos pavasarisrdquo pre limba noastră ndash bdquoPrimăvara poezieirdquo ce se desfăşoară icircn plan naţional icircnce-pacircnd de pe 13 mai noi bdquointernaţionaliirdquo incluzacircndu-ne icircn manifestări icircn ce-a de-a doua săptămacircnă a sa 22-27 mai

Eu plec cu o zi avans (bdquoDe vii mai icircnainte nu te lăsăm noi icircn stradărdquo icircmi scrisese cu o nuanţă de umor Donatas Petrošius directorul de la relaţii internaţionale al Uniunii Scriitorilor din Lituania) deoarece compania bdquoAir Balticrdquo are zboruri din Chişinău peste o zi iar ziua-sincopă s-a dovedit a fi chiar cea de 22 mai cacircnd sunt aşteptaţi invitaţii

Pacircnă la icircmbarcare mai e timp aşteptăm Un tacircnăr mă roagă să-i fac o poză-două icircntinzacircndu-mi aparatul de fotografiat Luăm capăt icircn vor-bă Unde merge bdquoLa Surgutrdquo zice şi eu bineicircnţeles mă mir există zbor Chişinău ndash Surgut Păi dacă tacircnărul e cu biletul la macircnă sigur că de aici se zboară direct icircn Siberia Icircnseamnă că mai este mai este lume de pe la noi acolo dincolo de Ural Icircmi amintesc că prin anii 1990-1991 cacircnd se mergea spre independenţă tirajul revistei pentru copii bdquoSteluţardquo din Chişinău se pomenise cu aproape 30 de mii de abonaţi icircn Siberia Să-ţi imaginezi cacircte tinere familii de basarabeni munceau icircn acele icircntinsuri nu prea prietenoase Iar tacircnărul cu care discut e din Edineţ din satul Facircntacircna Albă bdquoDe unde-i şi scriitorul Andrei Stracircm-beanurdquo precizează el Ce face la Surgut De toate A fost şi concediat de la locul de muncă (reduceri de personal) s-a angajat icircn altă parte sau electrician sau lăcătuş nu reţin exact E cu soţia aşteaptă un copil acolo icircn bdquocapitala petrolierărdquo a Rusiei Păi se mai nasc se mai nasc ro-macircni icircn Siberia Iar colegul A Stracircmbeanu icircmi spunea că şcoala din satul său de baştină e pe cale de dispariţie nu mai sunt copii pentru băncile ei

Icircmbarcarea Reporterul bdquodin minerdquo poate chiar reporterul care mai sunt (asta e consecinţele profesiei impregnată icircn firea mea de foarte demult icircncă de pe cacircnd eram student la anul trei fusesem angajat

j u r n a l 309

icircntr-o redacţie sadea bdquoTinerimea Moldoveirdquo) reţine detalii uşor neo-bişnuite Spre exemplu pe scara avionului constat că vom zbura cu un bdquoBombardier Q 400rdquo O fi o aeronavă construită iniţial ca una de luptă apoi icircn urma dezarmării (e drept nu tocmai generale ruşii o mai ţin pe vechi ca şi icircn ortodoxie) a fost reutilizată pentru civilie Curiozita-tea mea nu a durat mult cacircnd iau loc icircn avion icircn buzunarul fotoliului din faţă găsesc mai multe pliante şi reviste informative inclusiv cu date despre bdquoBombardierrdquo care da capo nu a avut nimic cu milităria (cu războiul stelelor) E pur şi simplu o navă absolut paşnică concepută ca atare dintru icircnceput de mai multe modele bdquoQ 400rdquo apăracircnd pe linii acum 12 ani Zboară cu 585 de kilometri pe oră plafonul maxim fiin-du-i de 7600 de metri Modelul cu măşti de oxigen care icircn caz de ne-cesitate cad din tavanul cabinei atinge icircnălţimea de 8 200 de metri Al nostru e din cele cuminţi fără măşti (să nu ajungem a juca teatrul groazei) Iar eu sunt unul din cei 78 de călători luaţi la bord(-ul ful)

Curioasă şi lumea asta pruto-nistreană Dacă unul din tineri pleca spre Siberia vecinul meu de fotoliu Mihai Munteanu un june politician la PD ce ţine calea cerului spre Suedia la o conferinţă bdquode specialita-terdquo De parcă unii basarabeni se văd nevoiţi să zboare spre trecut icircn Siberia alţii iată o iau spre viitor Condrumeţul conzburătorul meu e angajatul unei bănci din Căuşeni merge la bdquoschimbul de experienţărdquo politică icircmpreună cu o colegă Liliana Grigoraş care e şi preşedinta organizaţiei de tineret PD din raionul lor Apoi doi seniori ai acestei formaţiuni politice unul dintre ei fiind primarul de Căinari celălalt ndash un domn (sau poate tovarăş la PD lucrurile nu sunt tocmai clare) şef de delegaţie din Chişinău Ne aflăm icircn acelaşi avion deoarece ae-roportul Riga este unul de tranzit spre multe alte destinaţii europene Mihai zboară pentru prima oară icircn viaţă dar precum se ţine e icircn toate un tacircnăr dezinvolt netimorat de cine ştie ce lucruri ce nu i se mai icircn-tacircmplaseră pacircnă la acest moment Nu mai ştiu dacă este interzis (pe vremuri ndash era) să fotografiezi din avion iar tacircnărul politician icircşi tot re-glează distanţa bdquoNikonrdquo-ului său şi ia cadre de acolo de jos sau pur şi simplu din nori de deasupra acestora

După vreo oră de zbor peisajul e de-a dreptul impresionist Prin ver-deaţa primăverii prin icircntinderi de păduri ndash fel de fel de figuri gal-ben-deschise Nenumărate cacircmpuri parcele de rapiţă icircn floare Icircn faţa

310 R O M Acirc N Ăacestor privelişti fantezist-geometrice dar şi suculent-vegetale (se icircnţe-lege asta chiar şi de la peste 7 kilometri icircnălţime) impresioniştii poan-tiliştii de cacircndva (cei de astăzi sunt favorizaţi putacircnd urca oricacircnd icircntr-un avion) ar fi icircnmărmurit un timp cu pensula icircnţepenită icircn macircnă după care fascinaţi icircntr-o efervescenţă creatoare irepetabilă ar fi prins să descompună vastele pete de culoare icircn puncte şi liniuţe de nuan-ţe cromatice pure mozaicacircndu-le ingenios pentru ca din amestecul lor optic să rezulte tonalităţile jinduite Panoramarea expresionistă cu galbenul-deschis al rapiţei icircn lină icircnflorire durează aproape două ore pentru că zborul e peste plaiuri prielnice acestei culturi crucifere ndash be-loruse lituaniene (de la Riga-dispeceră avem a ne reicircntoarce spre Vil-nius) La decolarea spre capitala lituaniană un loc anume al imensului aeroport leton icircţi oferă priveliştea lugubră a unui cimitir aero-teres-tru de tehnică de zbor sovietică aflată icircntr-o stare deplorabilă adunată cam la icircntacircmplare icircntr-un careu-ţarc elicoptere bdquope coapserdquo cu stele roşii mari ce au prins deja a rugini avioane de luptă care acum vreo treizeci de ani icirci icircngrijorau credeau generalii roşii pe cei din NATO chiar dacă nu era deloc aşa Eu presupun că respectiva expoziţie e una cu intenţie lăsată special icircn ochii lumii icircn ochii turiştilor occidentali tot mai numeroşi icircn călătoriile lor prin ţările baltice Ar fi şi aceasta o atitudine faţă de defuncta URSS ce ne-a ţinut sub cizmă un răzbun pe regimul nebun

La ieşire din aeroportul din Vilnius aveam să trăiesc o mică nedume-rire pe toate filele de hacircrtie cu numele celor aşteptaţi de cineva nu găsesc şi scumpul meu cognomen Ah dar iată-l Vorba e că toate ce-lelalte erau printate cu litere mari cărbunii pe cacircnd prenumele meu scurtisim e unul icircncondeiat pictural aş spune cu litere mari unduite chenar brun şi bdquoalburnrdquo-miez galben amintind ndash să vezi ndash culoarea cacircmpurilor de rapiţă peste care am zburat Coala A4 o ţine icircn macircini colegul care mă asigurase că mă va aştepta Donatas Petrošius

Hotelul bdquoAmbasadorrdquo de pe bulevardul central Gediminas De la locul de cazare pacircnă la sediul Uniunii Scriitorilor nu ar fi decacirct vreo 50 de paşi Iar icircn dreapta de asemenea nu prea departe la capătul de est al bulevardului văd ndash revăd după 30 de ani ndash turnul cu ceasuri din faţa catedralei Revăd centrul Vilniusului prin care icircnsoţit de generosul meu tacircnăr coleg Petrošius prind a colinda Prin partea veche a oraşu-

j u r n a l 311

lui unde icircncerc prima umbră de nedumerire eu credeam că Lituania ar fi deja icircn zona euro dar nu e astfel că trebuie să schimb euro icircn litas monedă naţională lucru care icircnsă se dovedeşte imposibil la această oră (aproape de 20) pentru că băncile sunt deja demult icircnchise iar ndash sur-priză ndash exchange-urile stradale pe care icircn Chişinău sau Bucureşti le icircntacirclneşti la fiecare 50-100 de metri aici par a lipsi cu desăvacircrşire Bineicircnţeles nu e chiar aşa icircnsă ele sunt extrem de puţine chiar şi icircntr-un oraş atacirct de turistic precum Vilniusul Prin urmare sau foloseşti car-dul bancar sau aştepţi pacircnă macircine dimineaţă să se deschidă băncile şi foarte rarele puncte de schimb valutar Numai că fiind icircmpreună cu Donatas bineicircnţeles că nu te pierzi Stăm la o terasă ne bem berea macircncăm ceva Apoi o luăm din nou agale prin oraşul vechi discutăm de una de alta inclusiv despre ceea ce spune tacircnărul meu coleg litua-nian bdquoPe aici pe la noi problemele nu se trag atacirct de la Adam cacirct de la Potsdamrdquo E de icircnţeles nu Da e vorba de Conferinţa de la Potsdam din iulie-august 1945 la care bdquocurajoaselerdquo forţe aliate cu URSS ndash SUA şi Anglia ndash le-au lăsat sovieticilor Statele Baltice precum şi Moldova Es-tică Deci şi problemele noastre tot de pe acolo icircncep dragă Donatas

Uitasem să spun că acest tacircnăr coleg lituanian la aeroport m-a icircntacircm-pinat cu un perfect articulat romacircneşte bdquoBuna ziuardquo Bună să-ţi fie ini-ma Donatas a vizitat Romacircnia acum nu prea mulţi ani la un festival de poezie A fost cazat bdquoLa Cetaterdquo la Mircea Dinescu I s-au tradus icircn romacircneşte şi cacircteva poeme dar nu a memorizat numele translatorului Şi acest tacircnăr poet (are 34 de ani) icircmi aminteşte de să zic prima mea icircntacirclnire pe viu cu Lituania icircmi aminteşte de un alt poet de acum 36 de ani cu care icircn toamna anului 1976 ne-am icircntacirclnit icircn Tadjikistan la un festival al tinerilor poeţi din republicile sovietice unionale Antanas A Jonynas bdquoIcircn prezent el este chiar preşedintele Uniunii Scriitorilorrdquo icircmi spune Donatas calm icircn spirit perfect baltic ndash da calm ndash ceea ce pe mine mă mă scoate din ţacircţacircnile emoţiei Eu şi Antanas fusesem repartizaţi să cutreierăm regiunea Kuleab (munţii Pamir) de la hotarul cu Afganistanul Ne icircntacirclneam cu cultivatorii de bumbac (e drept pe atunci cacircmpurile de bdquoaur albrdquo fuseseră deja recoltate icircnsă eram duşi pe la icircntreprinderi icircn preajma cărora stăteau adevărate coline din puf de bumbac) Ne icircnsoţeau cadre de partid de cel mai icircnalt nivel pentru că ndash nu ndash eram fruncea tinerei literaturi sovietice şi trebuia să fim tra-taţi ca atare) Pacircnă poimacircine Antanas-preşedintele se află icircn Elveţia

312 R O M Acirc N Ăpare-se de asemenea la manifestări literare astfel că ne vom vedea joi astăzi fiind marţi După care voi reveni cu detalii memorabile din acea călătorie a noastră cacircnd ne-am şi icircmprietenit acum mai consemnacircnd doar atacirct amfitrionii noştri tadjici chiar dacă turnau vodca nu din sticlă ci din ceainic (o precauţie sau poate ceva legat de religie) s-au dovedit şi ei să nu ducă bdquopaharul la urecherdquo cum se spune astfel că la vilele de partid unde eram cazaţi agapele se derulau icircn cel mai lent şi serios mod posibil trecacircnd spre orele mici Iar odată culcacircndu-ne tacircrziu şi cam obosiţi dimineaţa ne-am trezit cu tencuiala din tavan pe plapumele noastre Asta e fusese un puternic cutremur de pămacircnt pe care noi icircnsă tinerii poeţi lipsiţi de griji nu-l resimţisem Pe atunci eram şi mai tineri decacirct noul meu prieten Donatas Petrošius (de cele mai multe ori poeţii se icircmprietenesc de la prima vedere)

Fugitiv rememorez ce mi s-a mai icircntacircmplat mie icircn spirit lituanian de la acea icircntacirclnire cu Antanas Bineicircnţeles icircn primul racircnd lecturi Cine (Rămacircn la discuţia cu Donatas) Celebrul pe atunci Eduardas Mieže-laitis Rostesc acest nume pomenindu-mă imaginar icircn bdquoamurgul zeilorrdquo la detronarea bdquofoştilorrdquo tacircnărul coleg lituanian spunacircndu-mi că pe lacircngă modernismul de faţadă al poeziei acestuia Mieželaitis e considerat un colaboraţionist la nivel ideologic cu ocupantul sovietic Ne oprim aici Pentru a trece la un alt poet pe care icircl citeam cu interes Justinas Mar-cinkevičius De data aceasta Donatas nu-şi poate ascunde simpatia Da şi lui Marcinkevičius icircncepuseră să i se caute hibe neconcordanţe de bi-ografie atitudine comportament icircn perioada sovietică dar şi icircn timpuri de icircntoarcere de filă a istoriei bdquocercetacircndu-i-serdquo minuţios orice pas orice gest orice cuvacircnt din perioada cacircnd a icircnceput lupta făţişă pentru inde-pendenţa ţării şi ulterior Presa mai şi inventa ceea ce l-a marcat pe poet dar drept concluzie pe care o poate trage icircnsuşi cititorul reţin spusele lui Donatas bdquoDacă ar fi dorit dar nu a acceptat ar fi putut să ajungă pre-şedintele Lituaniei La icircnmormacircntarea sa oamenii stăteau icircn racircnd kilo-metri icircntregirdquo Iar poezia lui Justinas Marcinkevičius face deja parte din patrimoniul clasic al literaturii lituaniene e prezentă icircn marile biblioteci ale lumii

Icircntre timp (şi răstimp de peste trei decenii) ce mi s-a mai icircntacircmplat icircn spirit lituanian Nu pot să nu-mi amintesc fără efort că am tradus din poezia celeia care ca pseudonim icircşi luase numele racircului Nėris (Ne-

j u r n a l 313

man) ce străbate Vilniusul Salomėja Nėris (născută Bačinskaitė) Pu-blicasem ceva icircn 1984 cacircnd se icircmplineau 80 de ani de la naşterea ei apoi am plasat un amplu grupaj de traduceri icircntr-o antologie de lirică universală feminină Iar acum un an mi-a scris poetul Vladas Braziūnas (ne cunoscusem la o bienală a poeţilor la Moscova icircn 2009) rugacircn-du-mă să-i traduc un grupaj de poeme dat fiind că Ambasada Lituaniei icircn Romacircnia icircl invită la manifestări culturale va avea lecturi icircn Piteşti şi la Muzeul Literaturii astfel că ar vrea ca versurile sale să fie pe icircnţelesul consacircngenilor noştri La racircndul său Vladas a tradus poeme de-ale mele pe care le regăsesc iată icircn almanahul festivalului bdquoPrimăvara po-eţilorrdquo pe care mi l-a oferit Donatas (Apropo poezia lituaniană am cunoscut-o şi prin două antologii apărute una la Chişinău alta la Bucureşti avacircndu-i de traducători pe Ion Vatamanu şi Aurel Covaci una icircn 1981 cealaltă ndash icircn 1988 şi de care voi aminti vorbi la icircntacirclni-rile mele de aici)

Pe la ora 23 ne despărţim Donatas rostind perfect romacircneşte bdquoNoapte bunărdquo ceea ce ne face icircnsă să ne reţinem cacircteva minute eu icircntrebacircndu-l dacă icircn scurtul său sejur romacircnesc a reuşit să icircnveţe mai multe cuvinte bdquoautohtonerdquo bdquoDa cunosc mai multe icircnsă la modul atomizat disparat venindu-mi greu să le unesc icircnde elerdquo bdquoBine o voi face eu icircn locul tăurdquo zic zacircmbindu-ne şi stracircngacircndu-ne macircna Şi chiar o fac icircn acest jurnal

22 mai

Dimineaţa odihnit icircnseninat sufleteşte mă trezesc cu gacircndul la diho-tomica stare de spirit din titlul conferinţei preconizate pentru 24 mai icircn cadrul participării noastre la festival ndash bdquoSfacircrşitul lumii E timpul să scriem poeziirdquo E un vers al poetului Aidas Marčėnas despre care aflu din antologia bdquoPrimăvara poeziei 2012rdquo că e cu zece ani mai tacircnăr ca mine şi că e unul din cei mai importanţi scriitori contemporani lituani-eni E o intrigă frumoasă dar mai ales fructuoasă icircn această sintagmă Icircn respectivul vers e un bărzăun care bacirczacircie mereu icircn conştiinţa ta ceracircndu-ţi implicit propriile păreri comentarii Astfel că după ce re-vin de la micul dejun mă pomenesc că chiar am unele glosări la bdquoSfacircr-şitul lumirdquo etc Prin urmare pun pe hacircrtie cacircteva detalii din viitoarea mea comunicare

314 R O M Acirc N ĂbdquoIcircntr-adevărrdquo (oare sunt icircndreptăţite aici ghilimelele) icircn ziua (sau poate noaptea) de 21 decembrie a acestui an 2012 (icircn decembrie 1982 eu am vizitat Lituania pentru prima oară) se va icircntacircmpla Sfacircr-şitul Lumii precum se tracircmbiţează escatologic de unii de unele de etc Oricum anticipat această zi a generat o revigorare a fenomenului ipotezelor fine-mundane (ce sunt sau nu prea şi fine) de data aceasta dacircndu-i o tentă modernă Uimitor dar presupusul bdquoapropiat sfacircrşit al lumiirdquo a adus a coboracirct pe mapamond şi foarte multă poezie Scrisă sau doar intuită rămasă icircn intimitatea omului icircn cinemateca de aur a visurilor sale E poezie racircnd de vers icircn icircnsăşi numirile acestor ipoteze Voi icircnşira-lega cacircteva din ele ca pe nişte metafore icircnfrigurate dar parcă nu icircngrijorătoare (Dar de aici icircncolo voi avea nevoie de bdquoconsultaţiirdquo pe net aşa că amacircn pacircnă voi merge la US să deschid calculatorul) De-ocamdată pot trage doar o concluzie de etapă sugerată de bdquofoarte mul-tă poezierdquo declanşată de ceea ce ar icircnchide de fapt orice declanşator al zilei de macircine sfacircrşitul lumii Iar concluzia e că din cacircte se vede nu am mai avea motive să ne temem ci doar motive de a crea icircn continuare poezie dragă coleg Aidas Marčėnas (pe care deocamdată nu te cunosc personal) Spunacircnd bdquoSfacircrşitul lumii E timpul să scriem poeziirdquo tu ai confirmat icircncă o dată că de fapt poetul este cel mai bun bdquospecialistrdquo icircn domeniul sfacircrşitului lumii (A fost poet şi Nostradamus dar icircnaintea sa ndash proto-părintele tuturora Nostru-Adamus)

Las bdquosfacircrşitul lumiirdquo la hotel şi icircncep promenada mea matinală O iau spre turnul cu patru ceasuri spre catedrală Icircn interiorul vast boltit ndash pe stacircnga o garderobă la vedere cu umeraşe pe care stau robele albe ale preoţilor şi ajutoarelor ce vor ţine slujba Vine un slujitor şi icircmpinge garderobă pe rotile spre dreapta prin centrul catedralei apoi spre stacircn-ga icircn faţă după care intră cu ea pe o uşă de pe latura altarului

Probe de orgă Cum mai sună ele icircn acest timp ce urmează nu cu mult după zori Ce inexplicabil straniu-icircnfiorător e sunetul erupt din ţevile lucitoare de prima apăsare de clapă ndash oarecum neaşteptat surprinză-tor

Aflarea icircn acest spaţiu catolic al evlaviei icircmi readuce icircn minte momente din cele cacircte le-am discutat icircn ajun cu Donatas Tacircnărul coleg icircmi vor-bea cu o anumită veneraţie dar şi nostalgie parcă de timpurile cacircnd Lituania se mai icircnchina zeităţilor păgacircne Vreau să spun că nu vibră

j u r n a l 315

tresări la invocarea de către mine a ideii că dacă am fi fost catolicizaţi şi noi romacircnii sigur că destinul ne era cu totul altul Pentru că icircntr-un anumit mod catolicizarea Lituaniei a icircnsemnat şi dependenţa ei (fără independenţă) ba de nemţi ba de polonezi (şi aceştia catolici) care avacircnd ambiţii imperial-colonizatoare atentau la suveranitatea baltici-lor supunacircndu-i deznaţionalizării De aici şi incertitudinea icircn atitudi-nile colegului meu care probabil nu ar fi susţinut că păgacircnismul stră-moşilor săi ar fi fost o cale de salvare (pur şi simplu istoria a neantizat ireconciliabil o atare formă de spirit religios) dar nici nu poate să uite şi unele umbre pe care le-a lăsat catolicismul icircn destinul lituanienilor

Pornesc fără grabă uşor pieptiş prin partea veche a oraşului Clădiri de patrimoniu dar ne-făloase adică deloc icircnalte masive ci cadracircnd cu buna măsură icircn arhitectură şi necesităţi funcţionale umane institu-ţionale Cele mai impunătoare sunt bisericile inclusiv cele ortodoxe ce amintesc că nu cu mult timp icircn urmă pravoslavnicii icircn Vilnius erau icircn număr considerabil Surprize de tot felul chiar pe zidul de vizavi al unui locaş de cult cineva a icircncleiat bdquopăgacircneşterdquo un fel de abţibild ce re-prezintă un mădular bărbătesc cu aripi E o sfidare o profanare o De toate cacircte puţin După care dispoziţia mi-o icircnseninează o sculptură nu foarte arătoasă dar destul de ingenioasă bdquoScară la cerrdquo Un om cu picioarele pe ultimii doi fuscei ai scării şi cu braţele icircntinse spre firma-ment pe albăstrimea căruia se şi profilează distinct icircncadrat de cre-nelurile clădirilor de pe o parte şi cealaltă a străzii icircnguste sculptura fiind plasată icircntr-o piaţă miniaturală Omul de pe fuscei mă face să-mi amintesc de titlul romanului lui Mircea Eliade bdquoScară la cerrdquo aflat icircn biblioteca-mi personală şi icircnsemnat pe cotor de o pată cafenie urmă lăsată de mama sau de tatăl meu acolo la Negurenii de baştină unde icircmi ţineam tomurile agonisite icircn studenţie şi cacircţiva ani după aceea au dat cu peria pe marginile poliţelor dar fără a lua cărţile de pe acestea Şi iată că azi şi acea pată icircntacircmplătoare de vopsea mi se pare un semn atacirct de scump rămas de la părinţi

Icircmi continui plimbarea timpul trece lumea se icircnmulţeşte pe stradă eu ndash cu ochii şi pe chipurile matinale ale oamenilor după o vreme tră-gacircnd concluzia că chiar de sunt baltici lituanienii nu se deosebesc vizibil de cei care populează Chişinăul ndash e un amestec de tenuri bu-cle culori ale ochilor etc Păi da ieri seară Donatas icircmi spusese cam

316 R O M Acirc N Ăaşa bdquoUite cacircnd merg la Riga dintr-o dată se face remarcată deosebirea dintre noi lituanienii şi ei letonii Dacircnşii sunt balticii puri Blonzi cu ochi albaştri Pe cacircnd noi venim dintr-un conglomerat de popoare care au convieţuit aici icircn pace sau războirdquo Asta e şi războaiele sau mai ales ele contribuie la modificarea substraturilor etnice ale lumii Ce să zicem noi cei care bdquode la Racircm ne tragemrdquo

Ca de popas la pas icircntorc icircndărăt spre Uniunea Scriitorilor de unde să-mi ridic ndash am fost poftit ndash onorariul pentru viitoarele manifestări la care voi conferenţia voi citi versuri Dar şi pentru a mă icircntacirclni pentru unele documentări-precizări cu vreun computer

Scriitorii au o casă frumoasă icircn special icircn interior semănacircnd ca mă-reţie de odinioară cu sediul USR de pe Calea Victoriei 115 Poate la scară ceva redusă dar frumuseţea bogăţia arhitecturală e pe potrivă Onorariul şi alte detalii mi le dă deja doamna Janina Rutkauskiene care este directoarea ediţiei curente a bdquoPrimăverii poezieirdquo US din Litu-ania icircntruneşte peste 350 de membri de pretutindeni cum zicem noi adică din ţară sau cei ce locuiesc icircn diferite spaţii ale lumii europene sau transoceanice

Pe bancnotele primilor litas (valuta naţională) remarc şi portretul in duo al celebrilor piloţi lituanieni al căror muzeu l-am vizitat icircn 1982 la Kaunas Destine tragice fracircnte la un capăt de cale ce părea să fie şi glorioasă şi luminoasă Glorioasă avea să rămacircnă icircnsă Este vorba de piloţii Steponas Darius şi Statys Girenas (numele sunt şi ele date pe bancnota de 10) care s-au angajat să atingă un nou record mondial de depărtare Icircn 1933 au decolat din New York cu avionul bdquoLituanicardquo au transgresat cu succes Oceanul Atlantic icircnsă s-au prăbuşit icircn condiţii neelucidate cacircnd pacircnă la Kaunas (pe atunci capitala Lituaniei) nu le rămăsese de parcurs decacirct a zecea parte din traseu

Dincolo de tandemul muzical bdquoDoinardquo la noi şi bdquoDainardquo la ei care ar mai fi similitudinile dintre romacircni şi letoni

Icircn după-amiaza zilei la Muzeul Naţional fac cacircteva ore de istorie com-parată carpatino-baltică Iar prima surpriză adevărată vine de la consta-tarea că nu doar noi bdquoDe la Racircm ne tragemrdquo ci ipotetic acelaşi lucru l-au crezut au vrut să-l creadă şi lituanienii Pe la mijlocul secolului XV deci cam pe cacircnd la noi şi-a icircnceput domnia Ştefan viitor ndash cel

j u r n a l 317

Mare pe aceste meleaguri baltice bdquodescalecărdquo o legendă conform căreia lituanienii descind din romani Se spunea că salvacircndu-se de urmăririle tiranului Nero icircnaltul demnitar roman Palemonas (Publius Libon) a debarcat pe ţărmurile baltice icircmpresurate de chihlimbar de unde a şi pornit seminţia principilor lituanieni (A principilor şi principiilor de icircntemeiere etnică) Deci asemenea nouă şi lituanienii au avut obsesia grigoreurecheană conform căreia de la Racircm ne tragem Scopul acestei legendomitizări fiind similar cu al nostru a se distinge ca personalizare etnică pentru a nu se pierde icircn oceanul slav (vorba lui Nicolae Iorga) Cu timpul mitul trece din cronicile lituaniene icircn opere istorico-pu-blicistice artistice utilizate icircn lupta ideologică cu şleahta poloneză Reieşind din teoriile retro-romantice-romanice se propunea ca limba latină (bdquomoartărdquo) să devină limba oficială (vie reicircnviată) a Marelui Ducat al Lituaniei pe la mijlocul secolului XVI ea fiind deja folosită pe larg icircn scris pregătindu-se perspectivele pentru o mişcare generală re-formatoare (Icircn ce priveşte opinia slavilor despre geneza acestui popor baltic o legendă rusească spune că Sfacircntul Petru i-a plămădit frămacircn-tat pe lituanieni din făină de gracircu Icircn timp ce aluatul se usca la soare veni un dulău şi-l icircnghiți Sfacircntul aleargă după patruped şi de cum icircl prinde icircl izbeşte de pămacircnt să salveze neamul lituanian) Iar dacă acel icircnalt demnitar roman Publius Libon icircn ortografierea şi rostirea celor pe care i-a propulsat ca popor se numeşte Palemonas lituanienii i-au rămas adacircnc recunoscători legendarului lor proto-părinte icircn diferite colţuri ale Lituaniei apar 25 de localităţi oraşe şi sate ce se numesc anume aşa ndash Palemonas una dintre ele aflacircndu-se la 84 de kilometri de Vilnius iar o alta ndash la 11 kilometri de Kaunas vechea capitală a ţării

Icircntr-o altă sală a muzeului icircntr-un alt spaţiu al Istoriei aflu că ne ase-mănăm cu lituanienii pacircnă şi icircn scris icircn toate implicaţiile şi imprecaţiile slavone din domeniu Marele Ducat Lituanian a icircnceput să se dezvolte icircncepacircnd cu sfacircrşitul secolului XIV fiinţacircnd pacircnă la finele secolului XVIII din 1569 intracircnd icircn Uniunea statală polono-lituaniană (Žečpospolita ori Abiejų tautų respublika) Marele Ducat Lituanian era polietnic şi policon-fesional icircn componenţa lui adunacircndu-se pămacircnturi din vecini cum s-ar spune Chiar dacă nucleul statal icircl formau lituanienii nu putea să nu se icircntacircmple aproape o predicţie o axiomă poate cei care bdquointrărdquo icircn tine sau pe care icirci aduci tu la sacircnul tău pacircnă la urmă icircţi fac bucata Prin urmare bdquonucleulrdquo rămacircnacircnd ca şi minoritar pe parcursul a circa trei secole lim-

318 R O M Acirc N Ăba oficială a ducatului baltic a fost slavona veche cu implicaţii beloruse ucrainene şi polone Dar şi cu lituanienisme şi latinisme Icircntr-un astfel de limbaj mozaicat a fost elaborat Statutul Lituanian (cod de legi redac-tat icircn 1529 1566 1588) Icircn această limbă confederativă ca icircntocmire convenire au fost scrise primele letopiseţe lituaniene de o compoziţie liberă să zicem cu multe inserţii ndash episoade istorice evenimente legen-de printre care aproape că lipsesc motivele religioase Cu timpul icircnsă icircn Marele Ducat Lituanian se intensifică practica şi influenţa iezuiţilor apar primele cărţi cu mesaj catolic De remarcat că icircn traducerea icircn lituania-na veche a unei cărţi de cult poloneze icircn 1599 icircn prefaţa ei Mikaloius Daukas apăracircnd dreptul limbii lituaniene de a fi utilizată icircn viaţa socială culturală spunea că a-i lua unui popor limba e ca şi cum ar lua cineva soa-rele de pe cer distrugacircnd ordinea lumii nimicind viaţa şi gloria Daukas este considerat icircntacirciul stilist lituanian

Prima traducere a Bibliei icircn limba lituaniană a fost realizată icircn perioada anilor 1579-1590 Să comparăm cu traducerile parţiale icircn limba romacirc-nă a Evangheliei slavo-romacircnă (1551) Evangheliei lui Coresi (1561) Cărţii Psalmilor de la Braşov (1570) Palilei de la Orăştie (1582) pacircnă la traducerea completă a Bibliei (de la Bucureşti) făcută icircn anul 1688 de către Radu şi Şerban Greceanu

Apoi Lituania parcă ar fi trecut şi ea icircntr-o albie asemănătoare celei a nefericitului destin al Moldovei Estice ruptă de ruşi din integritatea moldavă romacircnească icircntre anii 1864-1904 icircn această ţară colonizată este interzisă editarea cărţilor cu caractere de litere latine (Şi icircn sala de muzeu icircn spaţiul Istoriei eu icircmi imaginez cum asemenea nouă icircn 1988-1989 cu un secol şi ceva icircn urmă mulţimile de lituanieni ar fi scandat bdquoLimbă alfabetrdquo Da e aici niţel din ceea ce se numeşte ironia sorţii Sorţilor ndash da şi ca destine şi ca zaruri)

O altă afinitate dintre noi din păcate tristă şi ea ne-o oferă destinele documentelor originale ale declaraţiilor de independenţă a Lituaniei şi Moldovei Precum pe 7 aprilie 2009 s-a pierdut originalul declaraţi-ei de independenţă păstrat icircntr-un seif la preşedinţia din Chişinău icircn vicisitudinile timpurilor a dispărut şi documentul iniţial despre inde-pendenţa Lituaniei (Lietuvos Nepriklausomybės Aktas) dar ca moşte-nire sine qua non s-a păstrat spiritul său acele precepte laconice consti-tuind baza constituţională a statului baltic modern

j u r n a l 319

De fapt precum reiese din tristele noastre exemple uneori căutarea ac-telor statale de bază duc la fascinante aventuri impuse de ocurenţe nu dorite de cineva icircn mod special Astfel originalul declaraţiei de inde-pendenţă a Lituaniei fusese icircncredinţat spre păstrare lui Jonas Basana-vičius preşedintele Consiliului la semnarea Actului de la 16 februarie 1918 act care mai apoi nu a fost niciodată publicat sau utilizat icircn vreo chestiune sociopolitică Despre existenţa sa presa a scris abia icircn 1933 fără icircnsă a se şti unde s-ar găsi documentul a cărui copie era utilizată icircn probleme cotidiene păstrat icircn arhivele prezidenţiale pacircnă icircn 15 iunie 1940 zi icircn care Lituania se pomeneşte icircn faţa ultimatumului URSS care i-a şi curmat independenţa (Icircn Moldova Estică parte componen-tă a Romacircniei hoardele sovietice au năvălit pe 28 iunie 1940) După acea dată s-au pierdut atacirct urmele originalului cacirct şi ale copiei declara-ţiei de independenţă care continuă să fie căutate de istorici dar şi de simpli aventurieri Icircn 2006 la cercetarea zidurilor casei omului politic Petras Vileišis au fost descoperite două facsimile ale copiei respectiv din 1928 şi 1933 ce reproduc relativ fidel dar nu exact varianta iniţia-lă a declaraţiei de independenţă

Am remarcat nu o dată că atunci cacircnd stai cu carnetul icircn macircnă şi iei note din legendele vitrinelor exponatelor trezeşti interesul lucrători-lor unui muzeu sau altuia Aşa mi s-a icircntacircmplat şi la Vilnius cacircnd fără să fi solicitat un ghid s-a apropiat icircnsuşi ghidul bdquobenevolrdquo şi generos de mine După un scurt dialog de cunoaştere recunoaştere mutuală dna Danute se oferă să mă ajute icircn elucidarea momentelor care m-ar intere-sa despre Lietuvos nacionalinis muziejus fondat icircn 1952 Predecesorul instituţiei a fost Muzeul de antichităţi din Vilno icircntemeiat cu o sută de ani mai icircnainte de Eustachy Tyszkiewicz Pe la sfacircrşitul secolului XIX icircn fondurile sale se aflau peste 12 mii de exponate printre care mari colecţii de bronz din diferite ţări grafică mumii egiptene şi statuete ale mulţimilor de zeităţi arme goblenuri picturi ediţii bibliografice rare sculpturi vase etrusce pacircnzeturi japoneze şi chineze ceramică etc

M-am oprit icircndelung icircn faţa vitrinelor cu rămăşiţele de uniformă ale ofi-ţerilor şi oştenilor lui Napoleon galoane caschete ca nişte jobenuri de luptă Mă scoase din adacircnca-mi concentrare vocea dnei Danute bdquoVilniu-sului i se mai spune oraş construit pe oseminte umanerdquo Da uşor de icircnţeles această grea constatare pe aici au fost cacircmpurile de bătălie ale

320 R O M Acirc N Ălui Napoleon ale ruşilor prusacilor polonezilor hitleriştilor bolşevici-lor partizanilor lituanieni O bătălie care cu intermitenţe nu prea mari a durat cam două secole la racircnd Acum vreo doisprezece ani cacircnd se de-molau clădirile şubrede de pe la periferiile capitalei a fost descoperit un mormacircnt comun ndash imens cu mii de schelete umane aranjate ordona-te icircn straturi Obiectele rămăşiţele de tot felul şi monedele descoperite acolo dovedeau că necropola era de pe timpurile lui Napoleon din acea iarnă de groază a anului 1812 (noi pruto-nistrenii icircncă nu căzuserăm sub cizma muscălească mai era pacircnă la 16 mai) care a şi decimat pacircnă atunci jumătate de an să zicem glorioasa armată franceză Armată spul-berată (şi) de spulberele iernii diavoleşti cu temperaturi de pacircnă la fost minus 37 de grade Celsius După dezastru corsicanul icircncoronat spuse-se bdquoAm comis două erori Prima a fost că am mers la Moscova A doua că am rămas prea mult acolo De la sublim la ridicol nu-i decacirct un pas Pacircnă pe 6 noiembrie eram stăpacircnul Europei Acum nu mai suntrdquo Icircnsă armata bdquodrogatărdquo de fascinaţia geniului (nu obligatoriu bun) al icircmpă-ratului Napoleon a regenerat a reapărut parcă icircn toată fala sub tricolo-rul Franţei numai că icircn iunie 1915 la Waterloo avea să lase icircn urma ei dramaticul sugrumatul nazonatul ecou al acelei exclamaţii bdquoLa garde meurt mais ne se rend pasrdquo Dna Danute mă conduce spre un monitor din adacircncul sălii spunacircndu-mi că pot viziona filmul bdquoArmata pierdută a lui Napoleonrdquo icircn care se vorbeşte şi despre necropola de la Vilnius Icircnsă documentarul are o durată de peste 50 de minute astfel că doar iau act zicacircndu-mi să-l vizionez pe net adresa ndash chiar şi una romacircnească ndash fiin-du-i următoarea wwwtrilulilurovideo-culturaarmata-pierduta-a-lui-napoleon-documentar-2011 (Sper că şi cititorul va lăsa filmul pentru bdquomai apoirdquo continuacircnd să citească prezentele note) Prin urmare mi-lităreşte fac stacircnga-mprejur de la display continuacircnd să hălăduiesc prin alte săli ale imensului muzeu culegacircndu-le genericele tematice Marele Ducat al Lituaniei Lituania icircn sec XIX Viaţa ţăranilor textile de interior şi veşminte Interiorul caselor Muzica Confecţionarea crucilor ndash icircn această expoziţie ce reflectă o icircndelungată tradiţie autohtonă aflacircndu-se mo-numente memoriale sculptură populară cruci din fier forjat cioplite icircn lemn icircn dependenţă de caracteristicile etnografice regionale O mulţi-me de figurine ale icircngerilor fotografii cu procesiuni ritualice Acum mai mulţi ani această tradiţie a fost inclusă de UNESCO icircn Catalogul capo-doperelor orale şi nemateriale ale moştenirii umanităţii

j u r n a l 321

Rezumativ vorbind icircn compartimentele sale (istorie şi istorie nouă arheologie etnografie numismatică şi iconografie) Muzeul Naţional deţine circa 800 de mii de exponate

Icirci mulţumesc doamnei Danute pentru ghidaj ies icircn spaţioasa curte a muzeului icircn faţa căruia domină statuia Regelui Mindgaus pe tron La cacircţiva paşi ndash parcul bătracircn dar nu prea mare pe una din băncile căruia mă odihnesc o vreme Soarele e cu adevărat torid iar umbra arbori-lor seculari ndash icircntremătoare Şi ndash o rememorare despre ceea ce simţeam acum cacircteva secunde dacă afară sunt plus 27 de grade Celsius icircn săli-le muzeului (prelung clădirea cu două niveluri are cam peste 100 de metri ndash e tot de mers prin ea icircntr-un capăt apoi icircn celălalt) era bdquointer-natrdquo parcă un mijloc de lună martie probabil cu vreo 15-18 grade icircn termometre

Icircn complexul muzeal naţional intră şi Turnul lui Gediminas spre care contra a 5 litas (16 euro) mă urcă funicularul Icircntregul complex arhi-tectural din bolovani masivi de piatră şi cărămidă (nenumărată) con-stituia un castel icircnălţat (sec XIII) din ordinul icircntemeietorului oraşului Vilnius marele duce Gediminas Era castel dar şi bastion de apărare şi temniţă astăzi ndash unul din cele mai atractive spaţii pentru turişti fie şi din motivul că dimpreună cu colina pe care se află fiind icircnalt de 48 de metri se vede din fiece punct al capitalei Dar pacircnă a ajunge aici turnul e remarcat de vizitatorii străini şi pe herbul capitalei dar şi pe simbo-lica statală lituaniană După reinstaurarea independenţei la 1 ianuarie 1918 icircn vacircrful turnului a fost arborat pentru prima oară drapelul Litua-niei Din păcate nu pentru mult timp Curacircnd Lituania a fost ocupată de Polonia iar a doua oară tricolorul apare icircn turn icircn octombrie 1939 Dar interveni noua ocupaţie cea mai dură sălbatică ndash sovietică (Alte asemănări dintre noi pruto-nistrenii şi lituanieni consecinţele macircrşă-viei istorice numită Pactul Ribbentrop-Molotov) Icircn timpul războiului al doilea mondial turnul a avut de suferit mult La icircnceputul mişcării de eliberare naţională de la sfacircrşitul secolului trecut pe 7 octombrie 1988 tricolorul lituanian este din nou arborat aici Probabil de data aceas-ta pentru totdeauna Aşa să fie Ita sit (lat) Taigi bukite (lit) ndash zic amintindu-mi de acel lanţ viu de oameni ţinacircndu-se de macircini pe dis-tanţa Vilnius ndash Riga ndash Tallinn lanţ pentru a consfinţi libertatea noastră dar şi a lor libertatea Statelor Baltice atacirct de urgisite şi ele ca şi noi de

322 R O M Acirc N Ăaceleaşi nedreptăţi sovietico-barbare De pe colina unde se află turnul Gediminas văd icircn dreapta departe peste Neman (Neris) turnul de televiziune unde icircn 1990 tancurile sovietice au strivit tineri lituanieni care icircşi apărau libertatea cuvacircntului ce trebuia să fie auzit şi bdquovăzutrdquo de lumea icircntreagă libertatea asediată de trupele speciale demente asedi-ată icircn turnul de televiziune de unde clama viitoarea re-independenţă re-eliberare re-icircnălţare icircntru demnitate de popor de stat ndash baltic ne-icircnfricat

Urc cele trei niveluri ale turnului Gediminas La al doilea cat rog un domn neamţ să mă fotografieze lacircngă o fantomă teutonă zalele cap ndash picioare ale unui fost cavaler plasat cuminte icircntr-o nişă cu gură de foc cacircndva astăzi ndash gură din care se deschide un unghi al unei părţi din panorama Vilniusului Iar sus icircn turn sub soarele arzător sub facirclfacircitul sonor al drapelului lituanian vacircntul icircţi resfiră pletele (pentru ca pro-babil să ţi se bronzeze şi creştetul) Panorama deplină a capitalei cu apa strălucitoare a Nemanului Declanşatoarele aparatelor de fotogra-fiat Cred că lui Marc Chagall i-ar fi plăcut şi acoperişurile Vilniusului să le picteze ca pe cele din Vitebsk

Sentimentul de a nu-ţi veni să cobori pentru că e bine aici frumos maiestuos chiar Ce curios şi benefic melanj de jar solar şi răcoare de briză altisimă Icircnsă acolo jos urbea e ademenitoare cu alte şi alte vesti-gii astfel că foarte atent faci primul pas al doilea al treilea pe scările destul de abrupte sprijinindu-ţi antebraţul de arama rece a balustradei şi această bdquoinjecţierdquo la diferenţa de temperatură metal ndash corp uman te icircnfiorează parcă ţese ceva icircn interiorul tău

Pe aleea ce o ia icircn diagonală de la pragul muzeului spre piaţa catedralei ţi se icircntacircmplă să vezi şi reversul vieţii obişnuite pe două bănci stau in-stalaţi bdquoca acasărdquo trei boschetari Doi bărbaţi şi o femeie ce au discuţia şi grijile lor Donatas icircmi spunea ieri că icircn Lituania cerşetoria este in-terzisă prin lege ceea ce icircnsă nu poate icircmpiedica pe vreun biet nevoiaş sau nenorocos (şi) din proprie vină slăbiciune de caracter să icircntindă macircna pentru un ban Şi parcă aceasta aici nu se icircntacircmplă defel mai rar ca la Chişinău ba chiar ceva mai des ca la Bucureşti

La capătul aleii pe dreapta ndash un monument nearătos dar ingenios ce-mi icircnseninează oarecum firea icircmi luminează chipul Pentru că am

j u r n a l 323

icircntacirclnit un cunoscut compoziţia de aramă cu basorelieful celui pe care icircl invocă ndash M Dobujinski Da e vechiul meu prieten cu care m-am icircntacirclnit icircn studiul avangardismului şi icircn travaliul de elaborare a unei pa-norame a poeziei numeroaselor curente novatoare din primele decenii ale secolului trecut Amacircn precizările pacircnă diseară sau macircine diminea-ţă cacircnd icirci voi extrage de pe stick atacirct CV-ul cacirct şi unele poeme pe care i le-am tradus pentru antologare

Icircn elementele-i implicite prin spaţiile aerate dintre manifestări (din program constat că acestea se vor icircntacircmpla icircn principiu icircn după-amiezi) un festival de poezie icircţi permite să cunoşti mai bine ndash dacă icircţi propui şi aşa ceva ndash icircntr-un mod inerent comparativ (nu poţi face abstracţie de mediul din care vii) realităţi culturale intelectuale toate ndash sociale cum ar veni icircntre limite geografice bdquofixerdquo (aici ghilimelele ar vrea să sugereze multă relativitate ndash icircn manifestarea spiritualităţii unui popor sau a altuia nu pot exista hotare decacirct concepute relativ şi delimitativ precum avem noi romacircnii de pretutindeni astfel există şi lituanieni de pretutindeni stabiliţi icircn multe orizonturi statale internaţionale) Iar dat fiind că hotelul icircn care stau este icircn imediata apropiere a Teatrului Na-ţional bineicircnţeles că gacircndul mă duce şi la eminentul regizor Eimuntas Nekrosjius personalitate de renume mondial care sondează icircn zonele arhaice icircn proto-mitologia folclorului poporului său cu misterioase ră-dăcini păgacircne dar şi a celei baltice icircn general creacircnd reprezentaţii po-etic-metaforice ce pot fi numite ale sincretismului simbolistic bdquoprelun-gitrdquo spre un suprarealism postmodern Această invocaţie e stimulată şi de panourile ce anunţă că peste două zile icircn capitală se va deschide cel de-al XL-lea festival internaţional de folclor

Seara ca pentru o anulare de amacircnare revin la Mstislav Dobujinski cu monumentul căruia m-am icircntacirclnit spuneam chiar icircn plin centrul Vilniusului icircntre Muzeul Naţional şi Turnul Catedralei S-a născut (1875) icircn Novgorod icircn familia unui ofiţer de artilerie familie ce des-cindea dintr-o veche spiţă de nobili lituanieni Frecventează gimnaziul la Vilno (Vilnius) Icircn anii 1895-1899 studiază dreptul la Universitatea din Petersburg După primul curs icircncearcă să susţină admiterea la Aca-demia de Arte dar eşuează Icircnvaţă pictura icircn studiouri particulare Icircn 1899-1901 la Muumlnchen frecventează şcoala lui A Achbe Debutează icircn calitate de grafician ilustracircnd cărţi şi reviste printre care operele lui

324 R O M Acirc N ĂF Sologub A Remizov V Ivanov G Ciulkov dar şi pe cele ale clasici-lor literaturii universale ndash A Puşkin F Dostoievski H-C Andersen Grafica icirci aduce celebritatea A activat icircn diverse teatre importante din cele două capitale ruse Icircn 1924 icircşi ia cetăţenia lituaniană lucracircnd icircn teatrul din Riga şi cel din Kaunas Icircn 1939 pleacă icircn SUA să elaboreze decorul spectacolului dostoievskian bdquoDemoniirdquo Nu mai revine icircn Li-tuania ocupată de sovietici trecacircnd printr-o perioadă de privaţiuni şi grele icircncercări Moare icircn 1957

Dintre textele pe care i le-am tradus icircl reţin pe acesta intitulat După reprezentaţia piesei Teatrul de bacirclci a lui Blok bdquoUmbre pe pereţi Pe măşti Plescăie-n ciudată horă Umbre şi măşti ndash Icircn Lume ndash totul Sub măşti ndash măştile Sub ele icircnsă ndash Nimicul bdquoNimiculrdquo se repetă Apăru dublura lui Pierrot ndash Arlechin ndash Miri gemeni O singură mireasă După uşă ndash Moartea Dincolo de pămacircnt sub picioare ndash Tăcere ndash Nimic Icircntr-acolo ndash Arlechinul Dintr-acolo ndash Moartea ndash Eternă mireasă Soţie şi Mamă ndash Bucură-te Pierrot Tu eşti unul şi mire Mireasa-i icircn urmă ndash Aşteaptă nu vezi Nu placircnge Pierrot Tu eşti mire ndash tu eşti dublat Vei icircmbrăţişa Arlechinul Icircn icircmbrăţişa-rea Eirdquo

Aceste versuri par a fi perfect potrivite cu vecinătatea Teatrului Naţi-onal pe frontispiciu cu un trio de statui trei graţii icircn negru ce poartă măşti aurii-stălucitoare E o faţadă destul de expresivă

J u r n a l 325

Antonina SAcircRBUOmul condamnat la memorie

A şti icircnseamnă să-ţi aduci aminte

Printre icircntacircmplările obişnuite ale unei zile de toamnă intervine uneori glasul preaclar al memoriei Sacircmbătă 13 octombrie 2012 am călătorit spre Mănăstirea Frumoasa din zona Codrilor seculari ai Moldovei Nu mai fuse-sem la mănăstire de vreun an Fiindcă navi-găm mereu sub zodia lipsei de timp fiindcă indiferenţa şi goana după vacircnt fac imposibilă ieşirea pe drumul cel icircngust

Sacircmbătă am auzit o voce care parcă a strigat şi am pornit spre mănăstire Ploiţa paşnică a icircnceput pe la Vatra şi ne-a ţinut motiv de bu-curie icircn drumul tur-retur La poartă aglome-raţie mare de autocare şi maşini mici Lume multă O fi fiind sărbătoare

Icircntreb pe primul icircntacirclnit ce eveniment se icircn-tacircmplă la mănăstire e poate vreo sărbătoare ortodoxă Răspunsul vine de la femeia ţinacircnd stracircns de macircnă un copil de vreo 5 anişori bdquoLa mănăstire icircn fiecare zi e sărbătoare aici icircn fie-care zi ne rugăm pentru pacea lumii Noi am venit de la nord am adus copiii icircn excursie Icircn drumurile noastre de zi cu zi adeseori se icircntacircmplă să descoperi locuri care-ţi rămacircn la inimă locuri de suflet unde simţim din plin icircnălţarea sufletească liniştea purificarea de care icircn lumea noastră zbuciumată şi violentă avem atacircta nevoie Locuri ale lui Dumnezeu

AS ndash jurnalistă membră a Uniunii Jurnaliştilor

din Moldova autoarea volumelor de proză Colaje (2006) Pe muntele Hermon

ninge (2008) alcătuitor al culegerii Mănăstiri

basarabene (1995)

326 R O M Acirc N Ăpentru noi oamenii Am gacircndit să le arătăm şi copiilor Astfel de col-ţuri de ţară amintesc de trecutul neamului şi de oameni care au fost şi care au lăsat astfel de laquourmeraquo Ne macircndrim că le avemrdquo Doamna a stracircns şi mai tare macircnuţa băieţelului şi privind mirată geanta noastră burduşită s-a icircntors zicacircnd bdquoSă mergem Mircea că ne udă ploaiardquo Cu certitudine predă istoria sau limba romacircna şi a avut şansa să se pro-ducă Mie mi-a fost dragă femeia venită din nord Pentru atitudine Pă-cat că nu am icircntrebat-o cum se numeşte păcat

Mănăstirea Frumoasa este unul dintre acele locuri despre care vorbise doamna care ţinea un copil de macircnă

La 1937 icircn luna iulie preotul Dimitrie Micşunescu a vizitat mănăs-tirea lăsacircnd următoarea impresie bdquo22-23 iulie 37 Mănăstirea Fru-moasa Oprim icircn faţa chiliilor de la stăreţie Iată şi părintele stareţ pro-tosinghelul Nicolae Ivancenco plin de viaţă şi veşnic cu zacircmbetul pe buze trăind blacircndeţea şi bunătatea inimii sale Ne vorbeşte cu multă prietenie şi dragoste despre sfacircnta mănăstire laquoAici şi-a avut metania şi Iosif Naniescu Mitropolitul Moldovei care a adus icircn dar multe cărţi moldoveneşti pe care citim şi cacircntăm noi azi neuitacircnd că aici a slujit ca frateraquo Soarele coboară spre seară iar călugării icircmbujoraţi de soare cu plete cărunte intră unul cacircte unul sosind de la cacircmp şi se icircndreaptă spre trapeză spre a cina viaţa fiind de obşte Simţi o nesfacircrşită dulceaţă privindu-irdquo

Dacă Mănăstirea Frumoasa nu ar fi fost supusă calvarului invaziei unei oracircnduiri nedrepte prin care au trecut toate locaşele de cult din Basarabia poate că acel peisaj acel Duh despre care scria cu emo-ţie părintele Micşunescu sporea Nesfacircrşita dulceaţă creştea Dar devastarea din perioada sovietică a ajuns pacircnă acolo icircncacirct mănăsti-rea a găzduit mai multe instituţii civile orfelinat şcoală pentru copii surdo-muţi penitenciar pentru minore şcoală internat pentru copii alienaţi mental

Numele şi fapta celor cacircţiva monahi şi monahii care au schimbat faţa Mănăstirii Frumoasa de la 1994 icircncoace le vor bdquoicircncăpeardquo un manual de istorie a neamului Sau o simplă cronică a Mănăstirii Frumoasa le va icircnveşnici slujirea Cineva icircmi şopteşte la ureche Dumnezeu scrie cărţile altfel

J u r n a l 327

Dacă există o conştiinţă aminteşte-ţi

Mă icircntorc icircn peisajul zilei de 13 octombrie 2012 La trapeză miros de sarmale şi colivă Maica Andreea ne invită la o masă de pomenire pen-tru monahia Pahomia de la a cărei trecere Dincolo se icircmplineşte jumă-tate de an

Racircnd pe racircnd apar măicuţele Icircşi spală macircinile şi se aşază la masă Părin-tele binecuvacircntează sfacircnta pacircine Maica stareţă egumena Benedicta icircmi povesteşte cu bucurie bdquoAzi am icircncheiat amenajarea cimitirului Zi de mare pomenire Am dat ţăracircnei am icircntors osemintele pe care le-am scos din vechiul cimitir Cacircnd s-au icircnceput lucrările de reamenajare renovare a mănăstirii am descoperit mai multe oseminte Am desco-perit şi două cărămizi pe care erau gravate numele călugărilor Există o tradiţie icircn ortodoxie monahilor li se aşază la căpătacirci o cărămidă pe care este sculptat numele de călugărie Presupunem că cimitirul vechi a fost icircn dreapta Bisericii Adormirea Maicii Domnului Tot ce am găsit acolo şi ce am putut salva am aşezat icircn noul cimitir care se află acum icircn par-tea dreaptă de la poarta de intrare icircn mănăstire Locul este deschis are amplasament bun este luminat de răsăritul soarelui Cu icircntreaga obşte am reuşit să aşezăm acest loc sacru al celor care sunt şi care vor mai fi insulă a strămoşilor a focului aprins Cine are ochi icircntrezăreşte printre inscripţii semne şi simboluri ce vom fi noi macircine Iar ce am fost ieri ne icircndeamnă să ne amintim Cimitirul este un sfacircnt osuar al celor care au crescut locaşul Din acest 13 octombrie cimitirul Mănăstirii Frumoa-sa nădăjduim să nu mai repete soarta celuilalt celorlalte Dacă există o conştiinţă ea te icircndeamnă ndash aminteşte-ţi de strămoşi Cinsteşte-irdquo

Final

Sacircmbătă venisem la Frumoasa să asist la un ritual pentru mătuşa mea Lidia Apostol care a părăsit această Vale a Placircngerii pe 14 septembrie 2012 Dumnezeu să o aşeze cu drepţii

Părintele Teodosie a oficiat slujba care se numeşte bdquotrecerea celor 24 de vămi ale văzduhuluirdquo Recunosc a fost pentru mine o noutate Maica Paisia a cacircntat Maica Andreea a urmat serviciul la pangar unde avea as-cultare Cacircnd Părintele spunea numele mătuşii mele icircmi aminteam de anul 1991 Atunci un preot venit din Vest mi-a povestit despre prima femeie care s-a creştinat bdquoSă ţii minte se numea Lidiardquo Interesant

328 R O M Acirc N Ăde ce rudele o strigau Lida Toate natura şi Duhul erau icircn spiritul mă-tuşii mele Ploaia cuminte racircnduiala ndash cu icircncetul oamenii cei pe ca-re-i iubea Alesesem să venim la Mănăstirea Frumoasa tot respectacircnd o ultimă dorinţă testamentară a celei plecate de curacircnd Ultimele luni măcinată de durere şi devastată de tristeţea plecării pe care o vedea inevitabilă căuta liniştea ca pe o apă vie Icircn lunga căutare se aşeza pe pragul din verandă şi privea afară Facircntacircna florile masa scaunele Par-că le vorbea bdquoAcestea toate acolo nu le voi mai icircntacirclni Totul rămacircne oamenilor altora care vinrdquo

Stropii reci de ploaie adierea vacircntului din acest peisaj autumnal icircmi cuprind sufletul şi parcă icircl eliberează de despărţirea staţionată de o veş-nicie icircn forul meu interior Privesc calm pămacircntul aşezat peste mor-mintele proaspăt ridicate icircn cimitirul Mănăstirii Frumoasa ndash loc plin icircncă de verdeaţă de culoare şi unde liniştea perfectă a unei dimineţi de sacircmbătă te icircndeamnă să-ţi aminteşti