Romgleza în presa scrisă românească

Tema de cercetare pe care am ales să o abordez este: Romgleza în presa scrisă

românească.

Lucrarea de față urmărește să ia în discuție conceptul de anglicism din lingvistica

românească care are o relevanță deosebită în contextul evoluției societății și al limbii. Atât la

nivel global cât și la nivel național se resimte puternica influență americano-britanică, care face

ca anglicismul să reprezinte o parte constitutivă a lexicului limbii române cu o importanță care

crește gradual. Amploarea acestui fenomen de invazie a anglicismelor se datorează globalizării,

progreselor tehnice, răspândirii industriei cinematografice, a industriei muzicale, etc.

Factorii motivaționali care m-au determinat să aleg această temă sunt actualitatea

fenomenului în pofida multiplelor studii realizate deja referitoare la acest subiect, impactul major

al influenței limbii engleze la nivel global și manifestat asupra limbii române, care este cel mai

important impact înregistrat în ultimele decenii, complexitatea fenomenului care permite largi

palete de abordări distincte și nu în ultimul rând contribuția mass mediei la extinderea acestui

fenomen și implicit la rolul anglicismelor în evoluția limbii.

Numeroasele cuvinte de etimologie străină care au invadat limba română reprezintă un fapt

actual și concret nemaifiind o noutate.

Limba română este văzuta ca fiind o limbă deschisă în ceea ce privește absorbția

elementelor străine iar transformările pe care aceasta le suferă ca urmare a influențării exercitate

de diverși factori întreţin curiozitatea lingviștilor și îî determină pe aceștia să o analizeze din

punct de vedere lexical, gramatical și fonetic.

Referitor la deschiderea limbii române către îmbogățirea lexicală și în general la

capacitatea ei de absorbție a elementelor străine, s-a spus că e o limbă „ospitalieră” și s-a făcut

chiar afirmația că este o limbă „omnivoră”. Așadar fără a fi foarte importantă ca mijloc de

comunicare, limba română prezintă un interes științific deosebit prin structura sa, dar mai ales

pentru eterogenitatea și bogăția vocabularului său.

Lexicul unei limbi se îmbogățește prin împrumut lexical dar și prin mijloace proprii limbii

cum ar fi derivarea și compunerea unor termeni deja existenți în limbă pentru a rezulta formarea

de termeni noi. Referitor la ritmul pătrunderii termenilor de origine anglo-americană în limba

română, lingvista Adriana Stoichițoiu Ichim, afirmă că în Europa de Est acesta a crescut , odată

1

cu ieșirea ţărilor respective din sfera totalitarismului izolaționist și cu abandonarea așa-zisei

limbi de lemn.1

Apariția anglicismelor și utilizarea lor atât de frecventă în limba noastră poate fi explicată

prin necesitatea de a desemna realitățile extralingvistice noi, de exemplu termeni pătrunși în sfera

lingvistică din diverse domnii: informatică, economie, sport, deoarece nu s-a găsit un termen

care să realizeze traducerea lor, spre exemplu: chat, e-mail, software, hardware, mouse, fotbal,

baschet, schi, fitness, tenis, marketing, supermarket, management etc. Astfel se poate discuta

despre conturarea unui fond de cunoștințe care a ajuns comun, și este format din toate cuvintele

preluate din limba englezã care desemneazã realitãți lingvistice din diverse domenii de activitate.

Un alt motiv care explică utilizarea atât de deasă a anglicismelor este tendința anumitor

categorii sociale de a utiliza în mod voit cuvinte străine chiar dacă acestea au corespondent în

limba română. Se poate observa astfel o conturare a modei lingvistice care este ilustrată și în

presa actuală. Aceasta din urmă constă în utilizarea de cele mai multe ori în exces a cuvintelor

provenite din limba engleză și reprezintă sfera distinctă a vocabularului limbii engleze formată

din împrumuturi din limba engleză. Exemple de asemenea cuvinte: (ex: job pentru slujbã, party

pentru petrecere, look pentru înfãțișare, hair-stylist pentru coafezã).2

Având în vedere faptul că mass-media are ca rol principal prezentarea cât mai exactã a

realitãţii, feluritele modificări ale limbii române sunt reflectate în limbajul presei.

După părerea lingvistei Adriana Stoichițoiu Ichim, abordarea anglicismelor din mass-

media din perspectivă normativă este bazată pe convingerea faptului că presa nu reprezintă doar,

a patra putere în stat, dar și un factor important din punct de vedere cultural și educativ., Prin

larga să audiență, prin autoritatea cuvântului tipărit sau rostit la microfon, presa poate contribui

pe de-o parte la educarea lingvistică a publicului iar pe de altă parte la îmbogățirea, diversificarea

și internaționalizarea lexicului limbii literare.3 Există numeroase definiţii ale termenului de

anglicism care variază în funcție de teoriile contradictorii ale lingviștilor privitoare la acest

subiect.

Potrivit Dicţionarului Explicativ al limbii române, „anglicismul este o expresie specifică

limbii engleze; cuvânt de origine engleză împrumutat fară necesitate de o altă limbă şi

neintegrat în această.”4

1 Adriana Stoichițoiu Ichim, Vocabularul limbii române actuale: dinamică, influență, creativitate , Edit. All Educational, Bucuresti 2001, p.84.2 http://jurnalism-comunicare.eu/rrjc/gratis/4_2008_MURESAN_tendinte_lingvistice.pdf (accesat la data de 13.02.2015)3 Adriana Stoichiţoiu-Ichim, Aspecte ale influenței englezei în romana actuală, Edit. Universității, București, 2006, p. 29 4 http://www.dex.ro/anglicism (accesat la data de 13.02.2015)

2

Unii lingviști fac distincție între americanisme și englezisme iar alții dimpotrivă consideră

elocventă definiția care să le cuprindă pe amândouă. Astfel, potrivit lingvistei Mioara Avram,

anglicismul este: o unitate lingvistică, nu numai cuvânt ci şi format, expresie frazeologică, sens

sau construcţie gramaticală și chiar tip de pronunțare sau de scriere de origine engleză,

indiferent de varietatea teritorială a englezei, deci inclusiv din engleza americană nu doar cea

britanică.5 În cazul acesta conotația termenului de anglicism merge dincolo de explicația din

DEX și se face referire la o noțiune care înglobează ambele tipuri de împrumuturi, adaptate și pe

cele neadaptate, atât americanismele cât și englezismele nefăcându-se diferențiere între cele

două.

O definiție a altei lingviste, Adriana Stoichițoiu Ichim cu privire la conceptul de anglicism

are ca punct comun cu definiția anterioară lipsa distincției intre americanisme și englezisme, însă

este trasată diferența dintre împrumuturile asimilate și cele care și-au păstrat caracterul străin:

„conform unei definiții larg acceptate, anglicismele reprezintă împrumuturi din limba engleză

britanică și americană aflate în curs de adaptare la sistemul limbii române. Această

particularitate le deosebește atât de împrumuturile complet asimilate cât și de cele care și-au

păstrat integral caracterul străin (așa numitele xenisme sau străinisme)”.6

Diferită de opiniile celor două lingviste este cea a lingvistului Constantin Manea care

consideră că americanismele ar trebui tratate ca o categorie distinctă neinclusă în cea a

anglicismelor „definirea conceptului de anglicism se poate face în puține cuvinte, în felul

următor: cuvinte care au pătruns în limba engleză și de acolo au pătruns și în alte idiomuri. Unii

specialiști socotesc că aici ar trebui introduse și americanismele. [...] E foarte adevărat că o

distincție netă între cele două categorii este greu de făcut, dar, ținând cont de prestigiul cultural

relativ recent câștigat de varianta americană a limbii engleze, de statutul internațional al S.U.A.

și de faptul că multe americanisme sunt și termeni internaționali (cu toate că unii dintre ei ne-au

putut parveni prin intermediul limbii franceze sau al altor limbi europene), acestea trebuie

recunoscute ca atare.7

Pentru ca un termen să deţină statutul de anglicism trebuie să îi fie cunoscută etimologia

exactă. Astfel există anglicisme certe cu etimologie unică, directă din limba engleză și

anglicisme cu etimologie multiplă. Cele care au etimologie directă nu ridică probleme deoarece

provin exclusiv din limba engleză, în schimb în ceea ce privește etimologia multiplă este mai

dificilă distincția deoarece în limba română s-au împrumutat o mulțime de cuvinte englezești

5 Mioara Avram, Anglicismle în limba română actuală, Edit. Academiei Române, Bucuresti, 1997, p. 11.6 Adriana Stoichițoiu-Ichim, op.cit.,, p. 29.7 Constantin Manea, Structura etimologică a vocbularului neologic (cu specială referire la anglicismele din limbii română), Edit. Universitații Pitețti, Pitești, 2004, pp. 45-46.

3

prin filiera altor limbi cum ar fi franceza (club, lider, miting), italiană, geacă, germană (boiler,

șampon).8

Sunt unii termeni cu etimologie enigmatică care ridică diferite probleme și întrebări.

Lingvista Mioara Avram oferă ca și exemplu firma Pizza-Hut unde este dificil să îți dai

seama dacă se face referire la englezescul cabană sau la cuvântul pălărie din germană, având în

vedere că și imaginea care însoțește logoul este enigmatică. La fel ridică întrebări și denumirea

Mega Vision deoarece la o primă vedere nu se poate spune dacă termenul se pronunță în limba

engleză sau în franceză.9

Există controverse nu doar în ceea ce privește definirea conceptului de anglicism ci și în

ceea ce privește necesitatea utilizării acestora și felul lor de a influența limba română fie pozitiv,

fie depreciativ.

Pentru a stabili acest lucru este necesară realizarea unei anumite clasificări a anglicismelor

dincolo de etimologie.

Astfel după scopul utilizării lor, necesitate sau modă lingvistică, anglicismele sunt:

denotative sau necesare, acele cuvinte care nu au traducere româneascã, folosirea lor fiind

necesarã deoarece desemnează concepte noi, fenomene, obiecte. Clasa aceasta de anglicisme

cuprinde termeni tehnici care au următoarele avantaje punctate de Adriana Stoichițoiu Ichim: ,

precizia sensului, scurtimea, simplitatea structurii și caracterul internațional.10 Cea mai

importantă caracteristică a anglicismelor este caracterul internațional al acestora deoarece

permite și chiar facilitează transferul de informații din diverse domenii, între specialiști. Din

această categorie aminti cuvintele: „software”, „desktop”, „screen saver”, „e-mail”,

„skateboard”, „snowboard”, „windsurfing”, „jet ski”, „rating” etc.

O altă categorie de anglicisme sunt cele conotative sau de lux, cuvintele care au

corespondent românesc, venind cu o explicație în plus la nivel semantic. Utilizarea acestora nu

este strict necesară având loc din rațiuni stilistice cum ar fi alternarea termenului vechi cu cel

nou, preluat din limba englezã, pentru evitarea repetiției exemplu: living-room (camerã de zi),

talk-show (masã rotundã), week-end (sfârșit de sãptãmânã).

O altă clasificare a anglicismelor se poate face după cantitatea informațională pe care o

aduc, astfel există o clasã de anglicisme care au adaosuri semantice preluate din limba englezã.

8 Mioara Avram, op.cit., p. 11.9 Ibidem.,p. 11.10 Ibidem., p 14 .

4

Sunt cuvinte care și-au lărgit aria semantică, dobândind un al doilea sens ce a fost preluat din

limba engleză adăugând astfel o cantitate informațională distinctă termenului. Spre exemplu:

• a nominaliza cuvânt cunoscut pentru semnificația a indica, a denumi, a specifica11, a

dobândit și sensul: a desemna pe cineva pentru un anumit scop;

• audiență utilizat cu sensul întrevedere acordatã unui solicitator12, a dobândit din limba

engleză sensul: public.13

În funcție de forma lor se poate face o altă clasificare, cele care au forma fixă întră în

categoria anglicismelor „crude”, neadaptate, (ex: sexy, cool, trendy, bye-bye, beep, fifty-fifty).14

După alcătuirea și structura lor sunt:

• anglicisme frazeologice, alcătuite dupã modelul topicii englezești, având în structura lor

elemente de abreviere sau de compunere de sintagme (ex: CV, Napoca Hotel, Diesel Club).

• anglicisme alcătuite prin derivare cu sufixe/prefixe (ex: superstar, megastar,

jumboconcert, FNI-gate).15

Referitor la conceptul de anglicisme s-au conturat diverse păreri atât pro cât și contra ale

lingviștilor români dar și ale celor din alte țări din Europa sau chiar din lume ținând cont că

fenomenul de invazie al anglicismelor este unul manifestat la nivel internațional. O parte dintre

lingvişti consideră negativă această expansiune a limbii engleze și o văd chiar ca pe un pericol

pentru identitatea limbii, în timp ce alții nu au o poziție atât de tranșantă și observă multe lucruri

pozitive.

Constantin Manea, după o analiză a gradului de acceptare a termenilor străini în vorbirea

curentă constată că reacția vorbitorilor de limbă română față de termenii anglo-americani merge

de la „[...] respingerea lor totală, de la protest și ironii de tot felul până la indiferență sau la

acceptarea lor fară discernământ [...]”. Această reacție a vorbitorilor unei anumite limbi față de

o altă limbă este determinată de gradul de „[...] cunoaștere anumitor limbi străine, de domeniul

de activitate în care lucrează ei, [...] și de atitudinea lor față de neologisme.” Această

11 http://www.dex.ro/nominaliza (accesat la data de 14.02.2015)12 http://www.dex.ro/audien%C8%9B%C4%83 (accesat la data de 14.02.2015)13 http://jurnalism-comunicare.eu/rrjc/gratis/4_2008_MURESAN_tendinte_lingvistice.pdf (accesat la data de 14.02.2015).14 http://jurnalism-comunicare.eu/rrjc/gratis/4_2008_MURESAN_tendinte_lingvistice.pdf (accesat la data de 14.02.2015).15 http://jurnalism-comunicare.eu/rrjc/gratis/4_2008_MURESAN_tendinte_lingvistice.pdf (accesat la data de 14.02.2015).

5

contradicție ia naștere în urma nevoii accentuate de comunicare și înclinarea de respingere a

neologismelor.16

Lingvista Adriana Stoichițoiu-Ichim precizează că reacția intelectualilor români cu privire

la valul de anglicisme apărut în limba romană merge de la acceptare până la respingere. În

concepția ei prin termenul de romgleză se traduce îngrijorarea față de noul val de cuvinte intrat

în limba română pe filială anglo-americană, care sunt un atentat la valorile lingvistice și

culturale, punând în pericol identitatea limbii naționale.17 Aceasta consideră anglicismele ca fiind

„o manifestare a snobismului lingvistic” încadrate în fenomenul numit anglomanie „anglomania

creează impresia că toată lumea amestecă româna cu engleza într-un elan nestăvilit iar

domeniile afectate devin din ce în ce mai numeroase”.18

Eugen Simionescu susţine că acest nou val de cuvinte are ca scop urâțirea limbii române.19

Tatiana Slama-Cazacu este de părere că „avalanșa de anglicisme este văzută ca «una

dintre tehnicile de manipulare la care apelează puterea în scopul distorsionării și obscurizării

comunicării reale și/sau pentru mascarea unor realități nefavorabile ei»”.20

Mioara Avram afirmă că, În orice referire la limba română de astăzi a devenit un loc

comun protestul său numai lamentația cu referire la ceea ce unii numesc anglomanie, influența

engleză fiind văzută ca un act de invazie lingvistică în tulburea noastră tranziţie, invazie care ar

pune în pericol existența limbii române, în orice caz specificul ei național. (...) Influența engleză

nu este un fenomen în sine negativ.”21

Constantin Manea consideră ca acest fenomen este o poartă de intrare a neologismelor în

limba română. Aceste noi cuvinte se raportează la noile „[...] orizonturi de cunoaştere şi

domeniilor de activitate de ultimă oră.”22

Referindu-ne la situația anglicismelor și în alte țări și la pozițiile mai multor autori

remarcăm manifestări de un purism exagerat în ceea ce privește părerile autorilor francezi. Rene

Etiemble cel care a impus în 1964 termenul franglais pentru a desemna un idiom hibrid francez-

anglo-american, prezintă anglomania ca fiind o epidemie care a contagiat limba franceză în toate

16 Ibidem., p.59.17 Adriana Stoichițoiu-Ichim, Anglicismele în limba română actuală, pp. 8-9.18 Ibidem. p. 7.19 Ibidem., p. 8.20 Adriana Stoichiţoiu-Ichim, Aspecte ale influenţei engleze în româna actuală, p.12. 21 Mioara Avram, op.cit., pp. 8-922 Constantin Manea, op. cit., pp. 192-193.

6

palierele ei. Felix de Grand Combe este de aceeași părere văzând în anglomanie , o rătăcire

deplorabilă și antipatriotică.” (De grand combe 1954:270)23

Părerea mea este că influența limbii engleze nu trebuie văzută ca fiind un fenomen negativ

și nici periculos deoarece asupra limbii noastre s-au exercitat și alte influențe străine, cum ar fi

slave, rusești, să nu uităm incidența franțuzismelor, dimpotrivă utilitatea ei este mare având în

vedere sumedenia de termini noi în special din domeniile tehnice care au intrat în limbă pe

această filieră, totuși consider că abundența utilizării anglicismelor doar că modă lingvistică este

îngrijorătoare.

Chiar dacă consider productivă utilizarea anglicismelor pentru îmbogățirea lexicului, în

studiul meu urmăresc să aduc argumente în favoarea ideii că publicațiile pentru femei abundă în

anglicisme utilizate doar de dragul modei lingvistice și a snobismului lingvistic. Astfel urmăresc

să văd care este categoria de anglicisme cel mai des utilizată în aceste publicații prin utilizarea

analizei de conținut a limbajului utilizat în publicația pentru femei. Voi utiliza grila de analiză de

conținut atât calitativă cât și cantitativă pentru anglicismele descoperite în șase numere ale

revistei Unică, revistă destinată femeilor din România și lider de piață pe acest segment, astfel

încât se le pot încadra într-o anumită categorie și să demonstrez dacă utilizarea acestora a fost

necesară, au desemnat termini ai căror corespondent nu se găsea în limba română sau limbajul

este utilizat cu alt scop.

În urma consultării celor șase numere ale revistei Unică, începând cu numărul din 24

august pentru luna septembrie, am constatat că anglicismele care apar în mod frecvent sunt:

Look, hobby, job, lifestyle, long term, gadgeturi, produsele „high end”, mouse de

computer, bluetooth, wi-fi, device, wireless, internet banking, job, CV, online, catwalk, casual,

rock, octobre outsider, PR, un training, glam-ul Hollywoodian, design, LOB (long bob, look:

party, glam look, beauty, glitter-ul, gift parade, snowboard, trendy, housewife look, hair stylist

look, brand high-class, wow, stylish, beauty, planner, „live”, wow, hypermarket, joburile din

call-center-uri. Fast-food, „Global Growing Here Week”, „being at my best”, beauty, smoky

eyes, early booking, view amețitor, all-inclusive, call center: fashion alert, hot trend, shopping,

make-up, hair style, trend hunter, beauty, trend, know how, leadership, guest designer, must

have, travel, lifestyle, beauty, trend hunter, golden globs looks shine on you, crazy diamonds,

electric style, star shopping, make up fifty shades of gray, sex- appeal, tinderella- de la aplicaţia

de dating online, like, love me tinder. me freak, control, marketing, timeless design, expert, tips

beauty, rules, editorial beauty, editorial fashon, all over winter essentials, chat.

23 Adriana Stoichiţoiu-Ichim, op.cit., p.11.7

Din anglicismele enumerate enumerate mai sus, în categoria anglicimelor denotative sau

necesare care nu au un termen pentru traducere în limba română se încadrează: blog, hobby,

mouse, online, marketing aceștia fiind după cum se poate observa termeni din domeniul

informaticii, al economiei.

În categoria termenilor care deţin un corespondent în limba română, dar care în funcţie de

context şi de vorbitor este sau nu preferat anglicismelor intră termenii: shopping/cumpărături,

glamour/eleganţă, strălucire job/slujbă, brand/marcă, look/înfățișare, beauty/frumusețe,

fashon/modă, party/petrecere, make-up/machiaj, love/iubire, rules/reguli etc.

Statistic vorbind, există cuvinte care, în cele şase numere de ziar, apar cu o

Frecvenţă deosebită, cum ar fi:

– Look de nouăsprezece ori

– Beauty de douăzeci și patru de ori;

– Fashion de treizeci și şapte de ori ori;

– Make-up de douăzeci și două de ori;

– Shopping de șaptesprezece ori

– Job, de nouă ori;

– Trend de douăzeci şi trei de ori;

- Brand de unsprezece ori

Un aspect interesant care se poate observa este utilizarea destul de multor titluri exclusiv

formate din anglicisme: „Know-how- blogging job” „ From Salzburg with love” „Brand id

shine on you crazy diamonds” „P.S. I love myself’’ „Shoes, yes please” „To do or not to do list”

„Golden globes beauty trends” fără a fi dată o traducere ulterioară, astfel se consider ca acești

termini sunt cunoscuți de către cititoare, le sunt familiari

Concluzii

În urma analizei unui număr de șase publicații ale revistei Unica s-a putut constata o

incidență ridicată a utilizării anglicismelor, în special a acelora care totuși dețin un corespondent

în limba română dar care s-au încetățenit că modă lingvistică. Este de remarcat faptul că niciunul

dintre termenii de origine engleză utilizați nu sunt explicați ulterior, sporadic totuși este utilizat

corespondentul terenului englezesc din limba română probabil pentru a evita o supărătoare

8

repetiție. O utilizare care stârnește râsul a fost utilizată în ultimul număr al revistei, sintagmă, to

do list fiind înlocuită, cu musai list.

Din punct de vedere gramatical, se constată că multe substantive sunt lăsate cu forma din

engleză, la care se adaugă articolul hotărât din limba română: traininguri, glamour-ul, etc., deşi,

glitter-ul look-ul make-upul astfel pot apărea probleme şi contuzii în stabilirea genului acestor

cuvinte.

9

Bibliografie

1. Avram, Mioara, Anglicismele în limba română actuală, Edit. Academiei

Române, Bucureşti, 1997.

2. http://jurnalism-comunicare.eu/rrjc/gratis/

4_2008_MUREŞAN_tendinţe_lingvistice.pdf

3. http://www.dex.ro/anglicism

4. http://www.unica.ro/

5. Manea, Constantin, Structura etimologică a vocabularului neologic (cu

specială referire la anglicismele din limbii română), Edit. Universităţii Piteşti, Pitești,

2004.

6. Stoichițoiu Ichim, Adriana, Aspecte ale influenței englezei în romana actuală,

Edit. Universității, București, 2006.

7. Stoichițoiu Ichim, Adriana, Vocabularul limbii române actuale: dinamică,

influență, creativitate, Edit. All Educaţional, Bucureşti, 2001.

10