romanul mitic

7/26/2019 Romanul Mitic

1/10

Romanul mitic, tradiionalist: Baltagul, de MihailSadoveanuRezumat

Capitolul I

Autorul prezinta o legenda: la inceputul lumii, Dumnezeu ,,a pus

randuiala" diferitelor neamuri cate ceva (tiganilor ,,sa cante la cetera";nemtilor le-a ,,dat surubul" ). Moldovenii de la munte au sosit la urma

datorita locurilor greu accesibile unde traiesc, si Domnul nu mai are ce sale dea : ,,Dragi imi sunteti dar n-am ce va face. amaneti cu ce aveti. !u

va mai pot da intr- adaos decat o inima usoara , sa va bucurati cu alvostru. a va para toate bune; sa vie la voi cel cu cetera si cel cu bautura;si s-aveti muieri frumoase si iubete". #egenda o spunea !ec$ifor #ipan,

cioban foarte la mestesugul oieritului", din muntii %arcaului de langa apaMoldovei, care plecase toamna la Dorna sa cumpere oi si nu venise la

timp. &iul sau, '$eorg$ita, era plecat cu oile la apa iiei, unde le dusesepentru a le lasa la iernat, iar acasa au ramas *itoria #ipan, sotia lui

!ec$ifor si Minodora,+ica lor.Minodora primeste o carte postala cu versuride dragoste din sat, de la +ul dascaluluidin sat, dar *itoria nu accepta

relatia, caci nu dorea ca +ica ei sa isi sc$imbe starea sociala. n somnfemeia are un semn rau despre soarta sotului: il vede ,,calare cu spatele

intors catra ea, trecand spre as+ntit o revarsare de ape".

Capitolul II

e produce un alt semn: cocosul canta oe prispa casei intors catre inafara,un semn de plecare,spune *itoria. Mama isi anunta +ica despre intentia

despre intentia de a o casatori cu ,,un roman asezat cu casa noua in sat sicu oi in munte".

Capitolul III

*itoria se adreseaza parintelui Daniil pentru sfat, iar preotul o indeamna

sa astepte, caci el crede ca sotul ei intarzie dintr-o pricina oarecare. #aaceasta, femeia spune ca !ec$ifor ,, poate zabovi, o zi, doua cu lautari sipetrecere; ca un barbat ce se aa; insa dupa aceea vine la salasul lui. tieca-l doresc si nici eu nu i-am fost urata"

Capitolul IV

otia incearca sa ae ceva despre cel disparut cu autorul babei Maranda,

vraitoarea satului, convinsa +ind ca batrana il are in sluba ei ,,pe cel cunume urat", ascuns poate in catelusa vraitoarei. atrana ii g$iceste in

carti:,,una cu oc$i verzi si cu sprancene imbinate" il retine langa ea pebarbat, dar *itoria nu prea crede.


2/10

Capitolul V

*itoria se pronunta despre capacitatea vraitoarei : ,,Acum am inteles ca

demonul acela daca-l are, e un prost. /ri ii prost, ori n-are nici o putere,de-o lasa pe dansa amarata, calica si lipsita de toate". evine acasa

'$eorg$ita de la iia, dar mama sa isi da seama ca este inca prea crud sinu poate sa lase pe seama lui sarcina descoperirii ce s-a intamplat cu

sotul ei, dupa cum intentionase. ,,%otusi - isi spunea in sinea ei - va gasi unmica mintea ei sa aute si bratul lui sa lucreze". 'andindu-se la sotul ei,

intelegea ca dragostea ei se pastrase ca-n tinerete. ,,-ar + cuvenit sa- +erusine, caci avea copii mari; insa nu marturisea asta nimanui, decat numai

siesi, noptilor si greierului de vara". e pregateste sa plece a doua zi la0iatra !eamt, impreuna cu '$eorg$ita care, aranand sani si caii, ,,segandea la multe lucruri bune peste care a avut el stapanire in munte cat a

fost copil. 0araul cu bulboanele au fost ale lui. 0otecile la zmeura si mai

sus la a+ne, cand ocolea asa de bunavoie umbland dupa turmeleciobanilor. 0ovestile la stana, sara, cand invaluie focul, limbi subspranceana padurii". Mama ii con+rma sentimentul desprinderii de

copilarie (,,ntelege ca ucariile au stat. De-acutrebuie sa te arati barbat").0e drum *ictoria intra la manastirea istrita, se inc$ina +ntei Ana,

primeste sfat de la parintele staret *isarion (,, -asteptam. fanta Ana aresa puie cuvant la scaunul mparatiei celei mari. ar in acelasi timp

dumneata dute la stapanirea pamanteasca in 0iatra".)

Capitolul VI

#a 0iatra !eamt *itoria se adreseaza prefectului, care o admira (,,!u maiera tanara dar avea o frumusete neobisnuita in privire".) Dupa ce isi

spune pasul, este sfatuita sa intocmeasca o alba, dar ea nu crede ca-i va+ folositoare, daca sotul ei a fost ucis, caci ,,intr-asa impreurare adevarat

ca nimenea nu poate descoperi lesul mortului, daca nu e lumina de sus casa arate", gandea *itoria. 0e ea fanta Ana o indruma, va spune la

intoarcerea in sat parintelui Daniil. 0e Minodora, mama ei o duce lamanastirea *aratec unde sora mamei traieste ca si calugarita si o lasaacolopentru o perioada cat ea si '$eorg$ita vor lipsi de acasa.

Capitolul VII

nainte de plecare,*itoria a luat sfanta impartasanie, dar ,,!imeni, dintrepoporanii de fata nu cunostea intelesul acelei impartasanii. e curatise de

orice ganduri, dorinti si doruri inafara de scopui neclintit". 0entru a aveabanii necesari, vinde domnului David, crasmar, $angiu si negustor,evreudin 1alugareni, cunoscut de !ec$ifor si c$emat de domnul ordan

crasmarul din sat, in acest scop, piei de miei si branza, cu trizeci si opt demii de lei. #ucrurile mai valoroase din casa sunt lasate la parintele Daniil,

iar vitele din gospodarie in gria argatului Mitrea. 2a pleaca, impreuna cu

'$eorg$ita si cu negustorul, in ziua de vineri, 34 martie. 0e langa cele


3/10

necesare pentru drum, *itoria a luat cu sine si o pusca a sotului ei, iar

'$eorg$ita un baltag, faurit special pentru drum, blagoslovit.

Capitolul VIII

1ei trei fac popas in icaz la un $an, de unde aa ca !ec$ifor (,, - 2ra omvrednic si fudul, zise Donea $angiul; nu se uita la parale, numai sa aiba el

toate dupa gustul lui".) trecuse pe acolo catre Dorna, dar $angiul nu l-avazut venind inapoi. Drept prete5t al intrebarilor puse, domnul David da o

datorie pe care ar + avut-o !ec$ifor catre *itoria, care nu a spus ca ii estesotie acestuia. Despre curaul sotului ei, femeia relateaza: ,,/data, venind

noi de la 0iatra, pe cand eram grea cu '$eorg$ita acesta, ne-au iesitinainte oameni maniti cu funingine. Au ridicat ciomegele asupra noastra

si au strigat sa lepadam paralele pe care le avem si merindele pe care lepurtam. e suisera spre noi dintr-o rapa, la un corn de drum, pe inserat.

!ec$ifor avea baltag. !umai si-a lepadat din cap caciula, si-a scuturatpletele s-a in$atat baltagul. Atata a strigat: 66 Mai slabanogilor, eu pe voi

va palesc in numele %atalui si va pravalesc cu piciorul in rapa.77 Aceia auferit de dupa niste ciritei si s-au dus." Acasa la domnul David, de la sotiaacestuia (negustorul +ind plecat atunci) *itoria aa ca !ec$ifor trecuse

toamna singur spre Dorna. Merge mai departe cu '$eorg$ita, iar in satul&arcasa s-a pornit vant rece, fapt socotit de mama semn ca trebuie sa

opreasca acolo.

Capitolul IX

n &arcasa ii, mos 0ricop, de la care *itoria aa ca sotul ei oprise acolopentru potcovirea calului sau, in drum spre Dorna.

Capitolul X

#ocuitorii muntilor Moldovei ,,stau ei in fata soarelui - arata autorul - decantec, de prietinie." 0e drum, la orca *itoria si '$eorg$ita intalnesc un

botez - femeia oierului a trebuit ,, sa descalece, sa intre la le$uza si sa-ipuie rodiu sub perna un costei de bucatele de za$ar si pe frunteacrestinului celui nou o $artie de douazeci de lei." 1eva mai departe, pe

g$iata de pe apa istritei, ii opreste un alai de nuntasi, care ,,au intins

plosca si-au ridicat pistoalele. /ri beau - zic acestia - in cinste feciorului deimparat si a slavitei doamnei mirese, ori ii omoara acolo pe loc." ar ei secoAunsi in *atra Dornei aa ,,la o cantelarie", de la slubasul de acolo ce

isi consultase registrele ca !ec$ifor cumparase, in noiembrie, trei sute deoi. Din aceste vanduse, slubasul o suta de oi altor doi gospodari, care nu

avusesera de unde sa mai cumpere, si plecase impreuna cu ei si cu toatecele trei sute de oi.

Capitolul XI

,,#a marginea celei din urma Dorne" *itoria #ipan aa de la un crasmar ca

sotul cei poposise acolo ,,catra +ntii Ar$ang$eli Mi$ail si 'avril",impreuna cu doi ciobani, dintre care ,,8nul era mai putintel la trup - spune


4/10

crasmarul - si negricios ca mine. 1elalalt mai voinic decat toti si radea des

si tare. Avea buza de sus despicata ca la iepure." *itoria indicandsemnalmentele sotului ei, mai ales caciula brumarie pe care el o purta;

merge pe urmele lui ,,din semn in semn adica, din crasma in crasma."Mama si +ul fac un nou popas dupa ce trec de satul abasa, peste

muntele tanisoara, in satul u$a, unde crasmarul, orgu *asiliu, isi aduceaminte trecerea turmei de trei sute de oi, dar +ind insotita numai de doi

stapani, fapt con+rmat si de sotia lui, ce adauga ca ,,2ra unul mare cubuza de sus crapata ca la iepure si altul mititel si negricios." Aa de laorgu *asiliu ca cei doi sunt locuitori dintr-un sat apropiat si ca cel voinic

se nimeste 1alistrat ogza. 0entru femeia oierului disparut incepe ,,sa sefaca lumina. #a abasa fusera trei, la u$a !ec$ifor #ipan nu mai era."

Capitolul XII

otia domnului *asiliu, cucoana Maria, da *itoriei alte informatii: ciobanulmai mic de statura se numeste lie 1utui si ambii sunt locuitori ai satului

Doi Meri. ar ambii, ogza si 1utui ,, - !u mai pot de bine. #-ea cazut dincer avere." #a sugestia femeii crasmarului, ogza si 1utui sunt invitati,,,pentru o c$estie mare", zice ea, la primarie, printr-un argat de la crasma.

n cursul intalnirii ce a urmat, *itoria adopta o masca umila, intrebanduipe cei doi despre impreurarile despartirii lor de !ecifor #ipan. 1alistrat

ogza raspunde - pe muntele tanisoara, la locul numit 1rucea %alienilor,el si 1utui i-au platit lui !ec$ifor #ipan cele doua sute de oi, dupa care

ciobanul de la %arcau a pornit pe drum inapoi, dar ,,sa nu se + saturat el

de vec$i, si sa + cautat nou." eveniti la abasa, *itoria si '$eorg$itaopresc la carciuma domnului %oma, carciumar cu care femeia seimprieteneste ca si cu sotia lui, 1atrina. *itoria porneste prin abasa si il

recunoaste pe #upu, cainele sotului, intr-o gospodarie.

Capitolul XIII

'ospodarul care il tinuse pe #upu ii relateaza femeii despre drumurilemulte pe care le facuse cainele in munte, pentru a-si cauta stapanul. Dupa

ce plateste o recompensa, ea il i-a cu sine. *itoria crede ca acest gand, dea cauta cainele, ii venise ,,de la !ec$ifor #ipan. 2l - se intelegea lesne - nu

mai era intre vii cu trupul. Dar suetul lui se intorsese spre dansa si-idadea indemnuri." ntre timp, in u$a apar banuieli despre o posibilavinovatie a lui 1alistrat ogza si lie 1utui. 2ste dea primavara si *itoria

simte, pornita pe tanisoara in cautarea ramasitelor sotului, ca ,,trupul eiar + vrut sa cante si sa inmugureasca; simtea intrand in el soare si

bucurie, dar in acelasi timp se o+lea in ea totul grabnic, precum clopoteiipe care ii tinea in degete si care pierisera." 1ainele, care o insotea

asemeni +ului, isi conduce stapanii intr-o prapastie. !ec$ifor ,,era acolo,insa imputinat de dintii +arelelor. c$eletul calului curatit de carne, sub

tarnita si poclazi zacea mai incolo." ar craniul uman purta urma de baltag.

Capitolul XIV


5/10

0rivind resturile pamantesti ale tatalui, '$eorg$ita ,,plangea ca un copil

mic, cu oc$ii mititei si buzele rasfrante." Dar mama lui ,,avea in ea oputere noua, care-i razbea in toate miscarile si in priviri." '$eorg$ita

ramane sa veg$eze, in timp ce *itoria merge in sat dupa autoare. A treiazi soseste subprefectul Anastase almez, pentru cercetari asupra cauzelor

mortii, constata moartea violenta si o asculta pe *itoria #ipan; care iisugereaza sa intrebe pe ciobanii ce i-au autat pe ogza si 1utui sa aduca

oile de la Dorna daca stiu de vanzarea de oi.

Capitolul XV

n timpul interogatoriului la care ii supune, in u$a, pe ogza si 1utui,subprefectul primeste raspunsurile date *itoriei in timpul discutiei cu ei de

la primarie. &emeia ii invita pe subprefect si pe cei doi ciobani lainmormantare, dupa care isi marturiseste sotiei domnului *asiliu

durerea: ,,eu, draga cucoana Marie, am trait pe lumea asta numai pentruomul acela al meu si am fost multamita si inorita cu dansul. ar de-acum

imi mai raman putine zile cu nor." amasitele pamantesti ale lui #ipansunt ingropate in cimitirul din u$a.

Capitolul XVI

Are loc praznicul de dupa inmormantare, la casa domnului %oma. n timpul

careia *itoria #ipan ii cere lui 1alistrat ogza sa-i dea baltagul sau lui'$eorg$ita pentru ca acaul sa-l admire, +ind arma frumoasa. Apoi spune

cum a fost ucis barbatul ei (,,2u n-am fost de fata, dar stiu, mi-a spus

#ipan cat am stat cu dansul, atatea nopti, in rapa."): urca munteletanisoara impreuna cu alti doi tovarasi, unul a mers inainte pe culme sa

vada daca nu vine cineva iar celalalt l-a lovit cu baltagul in cap pe la spatesi l-a impins in vale cu cal cu tot. 1alistrat ogza se infurie, caci se simtea

invinuit (,,-Destul9 racni omul, destul9"), iar '$eorg$ita il loveste cubaltagul in frunte si da drumul cainelui, ce il musca de gat. imtind ca va

muri ciobanul recunoaste crima sa si a lui lie 1utui. *itoria ii spune +uluice va face in continuare: platesc ceva trebui, vor pleca sa isi recupereze

turma furata, vor face parastasele cuvenite mortului si o vor lua peMinodora de la manastire.Dar mama tot nu este de acord sa isi

casatoreasca fata cu feciorul dascalului.


6/10

rgumentare

Semnifcaia titlului

Tema

Rezumat pe scurt

Caracterizarea personajelor

Relaia dintre Vitoria i Gheorghi Lipan

erspecti!a narati!

Roman realist" tradiional#

B!"#$!

de Mi$ail adoveanu- argumentare roman interbelicrealist


7/10

/pera literara Baltagulde Mi$ail adoveanu a fost publicat 4) si este o capodoper a prozei rom?nesti,


8/10

$otaraste sa piece in cautarea sotului ei, moment ceconstituie intrigaromanului. 1alatoria si cautarea sunt prezentatein des(asurarea actiunii. 8rmarind drumul obisnuit al oierilor, *itoria si'$eorg$ita pleaca din Magura %arcaului pe urmele lui #ipan. 2i trec pe laicaz, pe la 1alugareni, prin &arcasa si orca, pe la 1ruci, apoi trec prin

%ara Dornelor si aung in cele din urma la *atra Dornei. Aici aa ca!ec$ifor a cumparat trei sute de oi si si-a continuat drumul pe !eagra,impreuna cu alti doi oieri carora le-a vandut o parte din oi. *itoriareconstituie drumul parcurs de !ec$ifor si ale insotitorii lui. De la acestia,ea aa ca !ec$ifor, dupa ce le-a vandut lor oile, s-ar + mtors din drum.1ontinuand cautarea *itoria descopera cainele sotului ei, #upu, si cuautorul acestuia gaseste intr-o rapa cadavrul lui !ec$ifor. 2a se adreseazaautoritatilor spre a cerceta victima. Apoi *itoria pregateste inmormantarealui #ipan dupa datina, dar isi continua investigatiile, fund convinsa ca sotulei nu a fost ucis de necunoscuti, ci de cei doi insotitori.Actiunea atinge punctul culminantin timpul praznicului funerar, cand,intr-o atmosfera de angoas, *itoria #ipan reface cu e5actitate scenariulcrimei, obligandu-i pe ucigasi sa se tradeze si sa-si recunoasca fapta infata celor prezenti. )e%nodamantul romanului este foarte lapidar siinfatiseaza gandul *itoriei de a indeplini toate datinile funerare si apoi,spune ea, ,,ne-om intoarce iar la Magura, ca sa luam de coada toate cateam lasat."

!umarul mare de persona*eeste o alta trasatura speci+ca romanului. naltagul e5ista personae principale (*itoria, alaturi de care se aa!ec$ifor #ipan si '$eorg$ita), personae secundare, precum si personaeepisodice. Aceste personae au o importanta deosebita in desfasurareaevenimentelor, contribuind la descoperirea adevarului.Vitoria !ipaneste personaul principal al romanului. &igura ei se impuneputernic de-a lungul intregului roman, eroina devenind un tipreprezentativ al femeii voluntare si $otar?te.

1aracterizarea directa a personaului principal este realizata de autor, dealte personae sau de personaul insusi (autocaracterizarea), iarcaracterizarea indirecta rezultata din faptele, comportamentul, gandurilesi framantarile personaului, precum si din mediul in care traieste, dinlimba si din numele pe care il poarta.0ortretul +zic cucereste prin frumusete si farmec. De la inceputulnaratiunii aam ca *itoria, nevasta lui !ec$ifor #ipan, un oier de pe *alea

%arcaului, este o femeie in plina maturitate care isi pastreaza inca

frumusetea. Autorul foloseste epitetul, enumeratia si metafora pentru a-i


9/10

infatisa portretui: B avea oc$i caprii, in care se rasfrangea lumina castaniea parului", iar ,,acei oc$i aprigi si inca tineri cautau zari necunoscute".*itoria este o femeie $otarata, priceputa si $arnica. 2a stie sa conduca ogospodarie, este intreprinzatoare, se tocmeste cu iscusinta unui negustorsi are un deosebit simt practic. Mama a doi copii, *itoria e griulie siveg$eaza cu dragoste asupra cresterii si educatiei lor. li invata sa respectedatina Ci sa +e priceputi in ale gospodariei.elatiile ei cu celelalte personae (cu domnul David, cu subprefectulAnastasie almez, cu ie 1utui si cu 1alistrat ogza) dovedesc ointeligenta vie, o darzenie si o vointa de neinfrant. Drumul pe care ilparcurge cu '$eorg$ita, de la Magura la *atra Dornei, la abasa si lau$a, are semni+catii diverse si ilustreaza un vec$i si frecvent motiv inliteratura romana E motivul calatoriei, al drumului.*itoria #ipan este un persona comple5, ea +ind aparatoarea unei traditiistravec$i - o femeie sensibila si capabila de iubire, apropiata de natura,careia ii cunoaste semnele. 2a este nu numai o e5ponenta a unei clasesociale si a unui mediu, ci, dupa a+rmatia criticului literar 'eorge1linescu, ,,*itoria e un amlet feminin care banuieste cu metoda,cerceteaza cu disimulatie, pune la cale reprezentatiuni tradatoare si, canddovada s-a facut, da drumul razbunarii".

ctiuneaeste liniara si se desfasoara pe mai multe planuri narative.8nul, retrospectiv, in care sunt aduse intamplari petrecute in trecut iar unalt plan prezinta intamplarile in desfasurarea lor.Caracterul monogra+cal romanului este dat de prezentarea diverseloraspecte monogra+ce ale satului rom?nesc traditional: traditii legate demarile momente din viata omului (nasterea, nunta,


10/10

%oate aceste trsturi F tem, construirea personaelor

romanul mitic

Documents