ROMANTISMUL

APARITIA ROMANTISMULUIRomantismul este un amplu curent artistic care se dezvolta in Franta , Anglia, Germania la inceputul secolului al XIX-lea, raspandindu-se ulterior in restul Europei.Se defineste adesea prin opozitie cu clasicismul curent artistic specific secolului al XVII-lea, caracterizat prin reguli stricte de creatie( stil inalt, personaje nobile, inspiratia din Antichitate, regula celor trei unitati in teatru)

Caracteristici ale romantismului1.primatul eului accentuarea prezentei eului liric in text,subiectivitate, particularizare a trairilor2.primatul sentimentului daca multe dintre curentele si ideologiile anterioare accentuau rolul ratiunii, romantismul acorda prioritate exprimarii sensibilitatii, a sentimentului

Calderon, Juraminte incalcate

Calderon,Julieta

3.libertatea creatiei . Clasicismul impunea reguli stricte de creatie( surse de creatie, dimensiuni, stil tipuri de personaje), romantismul isi propune o arta eliberata de orice constrangeri, o arta care sa urmeze fantezia creatoare, inspiratia.4.imbogatirea limbajului poetic la nivel lexical cu arhaisme, regionalisme, neologisme care ofer expresivitate operei si la nivel stilistic cu anumite procedee : antiteza, metafore, simbolul

5. literatura reflecta specificul national. Clasicismul tinde catre generalizare , doreste sa surprinda aspecte general-valabile ale existentei. Romantismul doreste o particularizare a literaturii nationale, care sa reflecte specificul poporului. Astfel literatura romantica se inspira din:natura. Natura nu mei este un simplu decor ci devine stare de spirit, transmite trairi umane.istoria. Tendinta romantica este de idealizare a trecutului, de glorificare a eroilor, a luptei pentru libertate. In proza si teatru se cauta reconstituirea atmosferei epocii, prin descrieri.folclor. Romanticii descopera valentele artistice ale literaturii populare, preluand imagini, motive, credinte, ritmuri specifice

Shelley, Filosofia dragostei

Muntii-astern pe cer saruturi.Val cu val se-mbratiseaza.Orice floare fara fluturiSi pe noi ne-ndeparteaza.

Soarele in brate strangeGlobul. Luna-n mari se scalda.Ce e viata mea? se frangeFara sarutarea-ti calda.

Trec izvoarele in rauri,Raurile curg spre mare,Nevazute, limpezi brauriLega boarea de-alta boare.

Nu-i nimic stingher in fire,Toate tind sa se imbineIntr-o tainica iubire De ce nu si eu cu tine?

Turner, Ultimul drum al Temerarului

Heinrich Heine, AmurgLa palid, tarmul mariiDus pe ganduri si singur sedeam,Se lasa mai jos si-aruncaPeste valuri, fasii ca jeraticul soareleSi albe, largi, impunseDe talazuri, valurileSpumegau si fosneau tot mai si mai aproape (...)

Casper David Friedrich

George Byron, LOCH NA GARR

Departe de mine gradini inflorite,Bogatii luxosi sa va treaca pe-alei.Vreau munti cu omaturi, pe stanci troienite,Ce tin libertatea si dragostea-n ei.Tu-nalti Caledonie culmi minunate,Cu care stihia se lupta-n zadar,Cu limpezi izvoare, curgand inspumate,Suspin dupa tine carunt Loch na Garr.(...)

C. D. Friedrich, Doi barbati contempland luna

6.aspiratia spre absolut este o atitudine specifica romanticului, un idealist cautand iubirea perfecta, cunoasterea totala, libertatea deplina.7.critica realului este rezultatul antitezei ideal-real si conduce la doua mari atitudini:revolta eroul promoveaza valori, indeamna la revolta care sa schimbe lumeamelancolia- este atitudinea pasiva, pesimista a celui care si-a pierdut speranta, incredearea in forta de regenerare a lumii. Rezultatul este izolarea, inadaptarea, evadarea in vis, natura, imaginatie-arta

Delacroix, Libertatea conducand poporul

Friedrich, Manastirea Graveyard in zapada

M. Eminescu, MelancolieParea ca printre nouri s-a fost deschis o poarta,Prin care trece alba regina noptii moarta.O, dormi, o , dormi in pace printre faclii o mieSi in mormant albastru si-n panze argintieIn mausoleu-ti mandru, al cerurilor arc,Tu adorat si dulce al noptilor monarc!(...) Si tintirimul singur cu strambe cruci vegheazaO cucuvaie sura pe una se aseaza,Clopotnita trosneste, in stalpi izbeste toaca.(...) Biserica-n ruina Sta cuvioasa, trista, pustie si batrana,Si prin ferestre sparte, prin usi tiuie vantul Se pare ca vrajesti si ca-i auzi cuvantul.(...)

8.personajul romantic este o figura de exceptie , cu sensul de neobisnuit, marcat de excese,dar nu neaparat exemplar, figura care evolueaza in situatii neobisnuite.

Teme si motive romanticeteme: timpul, viata, moartea, geniul, iubirea, natura, istoria, creatia, societatea, aspiratia spre absolutmotivenoaptea, apa, copacul ocrotitor, luna, ( alte elementa naturale care capata redundanta in opera unui scriitor)visul, reveria,somnul, singuratatea, melancolia, amintirea, uitareaiubita moarta, femeia inger, femeia demon,

iubirea interzisa/imposibila

inspiratia, muza,

trecerea ireversibila a timpului

Prometeu, Moise, Satana(Lucifer), magul

Calderon, Pe firul apei

Alphonse de LamartineO. lac sfant! Abia anul in scurgerea-i inceataTrecu, si langa unda cea linistita-a taM-asez ca si-alta data pe aceeasi piatra , iataPe care si ea sta!

(...) Tii minte intr-o seara? Vasleam noi in tacere:Nu se-auzea departe de netedu-ti cuprinsDecat zgomot de vasle ce-ncet simteam cum piereCand luciul ti-a intins

Si-un glas cum nu fu n lume vreodata, in clipitaAceea rasunat-a, iar tarmul a raspunsInmarmurit de farmec si vraja cand rostit-aIn soapta scumpu-i glas

O timpule, te-opreste! Si voi grabite ore,Lasati al vostru zbor;Crutati pe-aceia care voiesc sa se adoreTot timpul vietii lor(...)

Gricault, Pluta meduzei

Friedrich, Copacul cu corbi

Edgar Allan Poe, CorbulStand candva la miez de noapte, istovit, furat de soapteDin oracole cetoase, carti cu talc tulburator,Piroteam, uitand de toate, cand deodata-aud cum bateCineva parea ca bate bate-n usa mea usor.E vreun trecator - gandit-am si-a batut intamplator. Doar atat ,un trecator.

O, mai pot uita vreodata? Vant, decembrie cu zloata,Jaru-agoniza, cu-n straniu dans de umbre pe covor,Beznele-mi dadeau tarcoale si niciunde n carti vreo caleSa-mi aline greaua jale jalea grea pentru LenoreFata fara-asemuire ingerii ii spun Lenore Nume-n lume trecator.

(...) Geamul l-am deschis o clipa si c-un fosnet grav de-aripa,A intrat un Corb, stravechiul timpului stapanitor.N-ancercat vreo plecaciune de salut sau sfiiciune,Ci faptura-i de taciune si-a oprit solemn, din zbor,Chiar pe bustul albei Pallas ca un Domn stapanitor,Sus, pe bust, se-opri din zbor.

(...) Si-am simtit deodata-o boare, din catiu aromitoare,Nevazuti pluteau cu-n clinchet, pasi de inger pe covor;Tie ,ca sa nu mai sangeri, iti trimite domnul ingeri-Eu mi-am spus sa uiti de plangeri, si de dusa ta Lenore.Bea licoarea de uitare, uita gandul la Lenore!Spuse Corbul: Nevermore.(...)

Delacroix, Ofelia

Edgar Alen Poe, Adormita(...) Iubirea-mi doarme! Somnul sau,Pe cat de lung, fie de greu!Lin umble viermii-n jurul sau!Departe, -ntr-o padure nvolta,Desfaca-se o nalta bolta,Bolta ce-nchise adeseoriAripa negrilor uscioriBiruitori pe funerareSteme-ale neamului sau mare...O bolta-ascunsa, -ndepartata,Pe care-a arucat in poarta,Copil jucandu-se o piatra,Mormant sonor din care eaUn sunet nu va mai putea,De-a pururea si-n veci sa scoata.Infiorata fiica-a Sortii!Ca-n fundul lui horcaiau mortii.

Genuri si specii literareliric: meditatia,elegia,poemul,romantaepic: povestirea fantastica, romanul sentimental, confesiuneadramatic: drama romantica( specie noua caracterizata prin inspiratia din istorie, conflict puternic social, personaje provenind din toate mediile sociale, eroul revoltat, culoarea locala

ReprezentantiAnglia: Byron, Shelly, Wordsworth, Young, ColeridgeFranta: Lamartine, Hugo, Musset, Vigny, G. Sand, ChateaubriandGermania: Hlderlin, Hoffmann, Heine, NovalisRusia: Lermontov, PuskinAmerica: E. A. Poe

Francois Rude, Napoleon visand la nemurire

Realizat de prof. Simona Achimescu, Liceul Teoretic Adam Mller Guttenbrunn Arad