romaninan tattoo news no 3

8/8/2019 Romaninan Tattoo News No 3

1/38

Totemurile,

identitatea unei culturi

Interviu cu Bimbi de la

Dark Art

Tattoo

Interviu :BIZZZART

TATTOO

Inventivitatea

tatuatorilorhome-made

3 st.

EditionCoperta: Geanina Mazilu


2/38

CUPRINS:Pagina 3: Totemurile, identitatea

unei culturi

Pagina 14: Interviu cu Bimbi dela Dark Art Tattoo

Pagina 20: Idei cu si despre

tatuaje

Pagina 24: Tatuaje sau acupunc-

tura?

Pagina 29: inventivitatea

tatuatorilor home-madePagina 31: Interviu cu ATTILA

de la BIZZART TATTOO din Cluj

Pagina 34: GIRLS with TATTOOS

CASTIGATORII CONCURSULUI:

1. MATEESCU COSMIN ANDREI (BON 100 RON)

2. KOVACS ANTON (BON 100 RON)

3. NEGREA MIHAELA ( BON 50 RON)

4. IONESCU FLORIN (BON 50 RON)

5. CIORTESCU SILVIU (BON 50 RON)

ANUNTURI:Cautam fete care doresc sa

apara pe coperta revistei

Romanian Tattoo News,

iar cei care au un tatuaj au

sanse mari sa apara in

interiorul revistei, in rubrica

Girls With Tattoo

Tot ce trebuie sa faceti este

sa ne trimiteti 2-5 poze de

rezoluti buna.

Artistii tatuatori sunt rugati

sa ne trimita tot timpul poze

cu tatuaje!

Contact mail:[email protected]

2

Cei care au participat la

realizarea revistei:

Attila, Csaba, Ova, Abie

Coperta: Geanina Mazilu


3/38

Totemurile, identitatea unei culturiTotemurile, identitatea unei culturiTotemurile, identitatea unei culturiTotemurile, identitatea unei culturi

Cine nu auzit foarte multe despre Alaska are impresia c= acolosunt numai mun]i de ghea]= [i triburi de eschimo[i care tr=iesc\n igluri. Ei bine, nu ne refeream la cultura acestor ]inuturi \ntr-orevist= \n care discut=m despre tatuaje dac= nu se ascundeaceva mai mult \n cultura vechilor popula]ii de pe Coasta de NordEst a Canadei.

Zona pacific= a continentului nord american, mai precis coastadintre Mun]ii Stnco[i [i ocean, este relevant= pentru tot ceeace \nseamn= totemuri \n istorie. Popula]iile indigene care le-aucreat sunt mo[tenitoarele unei evolu]ii \n acest sens de peste25.000 de ani. Triburile cele mai cunoscute - Yurook, Chinook,

Nootka, Haida sau Tlingit - [i-au transmis, \n modul cel mai apro-piat omului, prin piele, propriile simboluri [i credin]a. |n acela[itimp, de la ele au pornit obiceiul de a \n=l]a monumente - stlpitotemici - prin care au reu[it s=-[i perpetueze spiritualitatea din-colo de trupul efemer.Semnifica]ie [i spiritSemnifica]ie [i spiritSemnifica]ie [i spiritSemnifica]ie [i spirit

Totemurile sunt simbolurile prin care popula]iile acestor locuri \[iidentificau apartenen]a la \ntregul univers din toate punctele devedere: social [i spiritual. Potrivit scriitorului romn aflat \n Cana-da, Corneliu Florea, la aceste popula]ii existau stlpi totemici dinlut, lemn [i piatr=, de bun venit - \nal]i, puternic reliefa]i [i\mpodobi]i - ridica]i la intrarea \n a[ez=ri sau lng= ape, locuri de

acostare sau p=strare a canoielor. Al]ii erau a[eza]i numai \nfaa casei [i con]ineau elemente specifice din via]a sau istoriaunei familii. La triburile Haida [i Tlingit, exist= totemurimemoriale - stlpi care purtau simboluri protectoare venerateca atare - ridica]i la moartea unui [ef admirat [i respectat, dar [itotemuri povestitoare de legende sau ntmplri locale. Posesi-unea totemurilor era transmis= din genera]ie \n genera]ie prinviu grai iar istoriile \nsele contribuiau la identitatea lor ca partedintr-un anumit grup.Identificarea cu totemulIdentificarea cu totemulIdentificarea cu totemulIdentificarea cu totemul

La popula]ia Tlingit, simbolurile explic= existen]a lumii, leg=turaunui grup sau a unui individ cu \ntreagul univers \n care tr=ie[te,\i leag= pe to]i membrii grupului de restul naturii, dar [idelimiteaz= statutul lor social. Originea totemurilor era conside-rat= supranatural= [i semnifica evenimente din istoria clanului.Animalul de pe totem devine \nsu[i spiritul lui, dar define[te [ipozi]ia social=. Dreptul de a folosi un anumit simbol avea maimult= valoare dect posesiunea unui obiect fizic, a unei averi defamilie sau a unui stlp totemic propriu-zis.Fiecare clan sau familie avea dreptul de a de]ine unul sau maimulte totemuri, dar trebuia s= le c[tige [i s= le p=streze. Iarcum preten]iile la un anumit totem puteau fi contestate [i evalu-ate, uneori izbucneau r=zboaie din \ncercarea unui clan de apretinde suprema]ia asupra tuturor celor care mai de]ineau ace-

lea[i totemuri.

C[tigarea obliga la plata unei datorii sau la umilirea

unui clan rival. Totu[i, bog=]ia juca un rol important\n num=rul lor. Exista chiar [i vorba c= unii sunt attde boga]i, \nct pot folosi orice totem.La popula]ia Tlingit, simbolurile dau valoare obiectuluipe care sunt plasate, locului [i regiunii geograficeunde s-au petrecut evenimentele. Elementele totemi-ce se reg=seau pe orice obiect: p=turi, unelte [i arme,pe stlpi totemici, \n sculpturi, coifuri, tatuaje [i usten-silele de tatuat. Iar tot ce purta un anumit totem tre-buia expus, pentru recunoa[tere [i prestigiu, la cere-monii. Cu ct erau ar=tate public mai frecvent, cu attacestea c=p=tau o valoare mai mare. iar cei care par-ticipau la un asemenea eveniment erau recompensa]i

pentru c= validau prestigiul [i importan]a obiectuluitotemic, mai ales dac= era corpul proasp=t tatuat alfiului sau fiicei gazdei din popula]ia Tlingit.

Tatuajele Tlingit [i HaidaTatuajele Tlingit [i HaidaTatuajele Tlingit [i HaidaTatuajele Tlingit [i Haida

Popula]iile Tlingit [i Haida sunt reprezentative maiales pentru elementele lor totemice aplicate pe pielede mii de ani. Cele mai populare [i frecvente simbo-luri erau animalele de uscat (lupi, ur[i), animaleleacvatice (balene uciga[e, rechini), p=s=rile (vulturi,bufni]e). Totu[i, utilizate \n mod special erau elemen-tele geografice (mun]i, iceberguri) [i corpurile cere[ti

(soare, lun=, carul mare).

PotlachPotlachPotlachPotlach

Tatuarea la Tlingit [i Haida coincidea cu ceremoniile.Membrii cei mai mari \n rang erau preocupa]i ca al]iis= le recunoasc= avu]iile clanului, statutul [i istoria.Pentru acest lucru, gazda distribuia public mari averila ceremonii, tangibile [i intangibile. Numiri, ranguri,privilegii [i onoruri pe linia de mo[tenire nu aveausens f=r= ritualul ospitalit=]ii [i accept=rii cadourilorde c=tre invita]i.

Totemurile, identitatea unei

culturi

3


4/38

Cunoscut= drept Potlach, cea mai mare ceremonie come-morativ=[i a d=ruirii,putea dura patru, opt sau mai multezile, implicnd \n rolurile de gazd= sau invitat to]i membriicomunit=]ii, dar [i clanuri din alt trib. Apogeul ceremonieiera cnd gazda clanului r=spl=tea, \n onoarea str=mo[ilor,invita]ii pentru serviciile aduse \n timpul ceremoniei funera-re. Potlach vine din dialectul indigenilor Nootka [i nseam-n a drui, a face daruri. Este un obicei imemoriabil la locu-

itorii de pe coasta pacific. De multe ori, cnd to i erauncrcai de daruri nct nu le mai puteau cra, bunurile deprisos erau distruse; acele daruri erau fr valoare dac nuputeau fi pstrate, poveste[te Corneliu Florea. Numai ceimai boga]i puteau organiza o astfel de ceremonie, pentruc= ea trebuia preg=tit= chiar [i pentru 1.000 de persoane.Iar prin contribu]ia lor, [i cei mai s=raci membri ai clanuluiputeau s= \[i cinsteasc= str=mo[ii a[a cum se cuvine. De-seori, cu aceast= ocazie, se ridicau stlpi totemici.

Piercing & TattooPiercing & TattooPiercing & TattooPiercing & Tattoo

|n acest timp, mo[tenitorul [i noul st=pn al casei \[i asu-

ma titlul, expuneau totemurile, d=deau nume onorabilejuniorilor din clanul lor sau str=pungeau urechile propiilorcopii. Ceremonia era o modalitate de a recunoa[te public [ia valida statutul clanului \n timpul comemor=rii.Frecvent, cei mai \nst=ri]i [efi de trib organizau ceremoniipentru a-[i \nnobila propii copii. Evenimentele erau organi-zate mai ales pentru primii n=scu]i de[i ele cuprindeau [ial]i copii nobili. Pentru cele mai multe festivaluri de acestgen, la Tlingit [i Haida, invita]ii proveneau din clanuri diferi-te mai ales din partea tat=lui, dar participau [i invita]i dinsate sau triburi vecine. Dup= zile de petrecere [i dans, [efiisau femeile nobile str=pungeau urechile copiilor [i le tatu-au corpurile.Potrivit martorilor, la Tlingit avea loc un anumit ritual cndvenea timpul pentru str=pungerea urechilor [i tatuareacelor mai nobili copii de la festivitate. Cel mai vrstnic fiual gazdei st=dea \n fa]a celui mai mare [ef de trib invitat,iar cea mai vrstnic= fat= st=tea \n fa]a celui mai mari gaz-de din sat. La un semn, fiecare din ace[ti [efi luau lobulurechii al unui copil \n fa]a sa [i \l str=pungeau. To]id=deau acum un lung [i zgomotos shhh. Sunetul era re-petat de trei ori. La al patrulea shhh, urechea erastr=puns=. Acela[i lucru era f=cut pentru cealalt= ureche afiec=ruia. Pentru anumi]i copii, tatuarea era substituentulpiercingului. Fetele erau tatuate pe mini, b=ie]ii pe piept

sau mini.

Acest lucru dura cteva zile, povestesc observatorii acesteiculturi.Potrivit scrierilor, la \nceput, unii copii onora]i sau to]i pri-meau nume noi. Fiecare nume era acompaniat de relatareaistoriei numelui [i faptele m=re]e ale celor care au mai pur-tat acest nume etc. Tot atunci, gazda distribuia propriet=]ile,majoritatea mergnd la [efi sau femei nobile care au piersatsau tatuat. Cel mai mediocru dar con]inea 50 de p=turi pen-tru fiecare pierce sau tatuaj pe mn= [i 100 de p=turi pen-tru un tatuaj pe piept.

George T. Emmons, un cunoscut colec]ionar [i cercet=tor alculturii Tinglite, a men]ionat c= aceste tatuaje reprezentau\n general ori un corp \ntreg, ori p=r]i ale blazonului cu ani-mal de]inut de clan. Aceste erau embleme ale rangului [ibog=]iilor luxuriante pe care numai cel mai bogat [i le puteapermite, mai ales de cnd tuturor sclavilor le era interzis=tatuarea.Una din ultimele ceremonii ale civiliza]iei Haida, care a impli-cat tatuarea s-a petrecut \n timpul iernii 1900-1901, \n satulSkidegate, \n insula Queen Charlotte. Antropologul fost de-scris= [i urm=rit= de c=tre antropologul John R. Swanton aurm=rit acela[i ritual patern, la fel ca cea din tribul Tlingit.|n a doua zi, i-au chemat pentru a-i marca prin tatuaj. Dintr-

o dat= [i-au pictat fe]ele. Cei din cas= au ]ipat la oameni s=vin= [i s= se uite. Cnd spectatorii s-au adunat acolo, au\nceput s= danseze [i s= intoneze cntecele locului. Cei careurmau s= fie tatua]i, au \nceput s= danseze. So]ia [efuluicasei a stat \n spatele liniei purtnd un coif cu totemul pic-tat. Cnd au \nceput s= cnte, au atins dansatorii cu penede vultur pentru purificare. Casa era plin= de pene de vultur.Apoi s-au oprit. Celor c=rora li s-au pus pene pe ei li s-au dat[i haine de bumbac. Cnd s-a terminat, cei care urmau s=fie tatua]i s-au a[ezat \n fa]a [efilor. Cteodat=, doi preferaus= fie tatua]i de c=tre acela[i artist. Acum, ei b=teaup=mntul cu un b=] men]ionnd numele [efului [i zicndAstfel stau \n fa]a ta pentru a fi tatuat. Apoi, \ncep s= tatu-

eze. |[i petrec toat= ziua tatund [i finisnd tatuajul. Nasul,buza de jos [i urechea era, de asemenea, str=punse dec=tre membrii clanurilor opuse. Se pl=tea cte o p=tur= pen-tru fiecare parte piersat=.

4


5/38

Tradi]ionalul tatuaj Haida (ki-da) acoperea mna, pieptul,coapsele, antebra]ul, picioarele [i cteodat=, individual,spatele sau pieptul. Vopselele de tatuat erau f=cute \ntr-un vas de piatr= pentru a amesteca pigmen]i negri demagnetit= [i ro[ii de hematit=. Pensulele erau din cedru,cu totemuri crestate pe fiecare mner. Trusele mai con]ineu [i patru sau cinci batoane de cedru cu diverse confi-gura]ii de ace, depinznd de efectul dorit: umbre, contu-ruri [i umplere. |nainte s= apar= acele metalice, se folo-seau ghimpi ascu]i]i, colane vertebrale de la diferi]i pe[tisau a[chii de oase.Thomas Lockhart, tatuator din Vancouver, British Colum-bia, a demonstrat c= instrumentele de tatuaj ale tribuluiHaida se asem=nau cu ustensilele de buzunar ale con-temporanilor japonezi. V=znd poze ale instrumentelor detatuaj Haida, a fost uimit de asem=narea cu uneltele japo-

neze, \n mos special pensulele de pictat. Japonezii folo-seau un b=] de cel pu]in un picior (30,5 cm) lungime, cuace care ie[eau \n afar=, bine prinse la un cap=t cusfoar=. Erau apucate de un cap=t cu mna dreapt=, folo-sind degetul mare ca punct de sprijin, [i \l \nfigeau \n pie-le. Pensula era ]inut= de sub \ncheietur= cu mna stng=,trecnd p=rul pensulei peste tatuaj, \mpr=[tiind o cantita-te de pigment proasp=t tatuatorului, cu care s= lucreze.Totu[i, be]ele pe care civiliza]ia Haida le folosea erau multmai scurte dect uneltele tipic japoneze.

Probabil, jum=tate din lungime, iar acele erau grupate, nu \n[irate. Am presupus c= Haida ]ineau be]ele \n mna dreapt=la fel ca [i cum noi am ]ine o lingur=, doar str=pungnd pie-lea repetat folosind mi[c=ri scurte din \ncheietur=,povesteste tatuatorul.Unelte similare au fost folosite [i la Tlingit, dar numai dup=ce au luat contact cu negustorii europeni. Dup= achizi]ionarea acelor, un aparat a fost f=cut cu patru astfel de acelegate \mpreun=, la cap=tul unui mner de lemn. Aceast=unealt= a \nlocuit modalit=]ile de tatuat originare: un simpluac de os [i un fir din musculatur=.Cu toate acestea, nu exist= martori oculari ai picturii pe pie-le Tlingit, evide]e lingvistice sugernd c=, la \nceputurile ritu-

alului, ei brodau pe piele cu acul [i firul de mu[chi. Celmai vechi cuvnt pentru tatuaj este kuy-kay-chul, care\nsemna cus=tur= pe corp. De[i dureroas=, cus=tura pieliiera o metod= r=spndit= pentru tatuaj \n special \ntre ceimai nordici oameni din Arctic, care au practicat-o pentru treimilenii.

documentarea, traducerea si redactarea: Abie

5


6/38

6


7/387

TEODOR CRISTIAN

RADU RUSU

RADU RUSU


8/388

SZILAGYI ROBERT

ENERGYTATTOO

ORADEA


9/389


10/3810

RADU RUSU


11/38

IANOLE FLORINFLASH ART

BRASOV

11


12/38

IANOLE FLORIN

FLASH ART

BRASOV

12


13/3813

IANOLE FLORIN

FLASH ART

BRASOV


14/38

Interviu cu Bimbi de la

Dark Art Tattoo

A.T.: De cnd ai \nceput s= tatuezi?Bimbi: Am \nceput sa tatuez din anul1993 , mai exact pe 6 septembrie cndam pus prima oar= mna pe o ma[inade tattoo. |n 2000, am avut ocazia s=merg \n Groelanda s= fac tatuaje , \n Ca-pital= ( Nuuk) la Frozen Ink Tattoo, undeam evoluat mult fa]= de ce [tiam eupn= atunci. Tot acolo am cunoscut c]

iva tatuatori din Danemarca [i Norvegiaunde, ulterior, am [i lucrat doi-trei ani. |nRomnia tatuez din 1997, cu

\nceputurile cunoscute de to]i tatuatorii.Totu[i, norocul meu a fost c= p=rin]i mei,

\n 1993, mi-au cump=rat un kit tattoo,cu care am \nceput aceast= frumoas=art=.A.T.: De unde a pornit pasiunea pentru

tatuaje? Ce te-a influen]at?B.: |mi pl=cea s= desenez [i, cel pu]in la

\nceput, era o provocare pentru mine s=tatuez pe piele.

A.T.: Ce tipuri de tatuaje \]i place s= faci?B.: |mi place s= tatuez black&gray. Esteun stil care mi-a atras aten]ia de la bun

\nceput.

A.T.: Unde ai saloane [i pe unde ai mai lu-crat?B.: Experien]a mea \n ceea ce prive[te tatua-

jele \n str=in=tate s-a concentrat mai mult \nGroenlanda, Fran]a, Germania [i Ungaria.Mai lucrez \n saloane pe care le-am deschis

\n Norvegia [i Germania, dar asta doar dac=am timp s= ajung acolo. Este o experien]=diferit=, am ocazia \ntotdeauna s= cunoscmul]i arti[ti \n domeniu [i toate acestea \micompleteaz= experien]a, pe de alt= parte c[tig [i colaboratori pe care \mi face mare pl-

=cere s= \i rev=d de fiecare dat=.A.T.: Ce p=rere ai de conven]iile tatuatorilor?Cum sunt conven]iile interna]ionale \n com-para]ie cu cele realizate \n Romnia?B.: Comparnd conven]iile de afar= [i celede la noi pot spune c= nu este o diferen]=mare. Pn= la urm=, tot ceea ce difer= estec= tatuatori mari particip= la conven]ia res-pectiv=. |ns= [i cele care au fost organizate

la noi \n ]ar= au fost foarte reu[ite. Mul]i ta-tuatori care au participat anul trecut la Sibius-au simtit bine [i, ce e mai important, aulucrat. . Cu alte cuvinte, a fost un expo foartereu[it.

14


15/38

Abia a[tept s= vedem cum va fi cel pe care\l organizez \mpreuna cu Costi la Bucure[ti,\n 27-29 august. Sper=m s= fie la fel de reu[it ca [i cel din Sibiu. Pn= la urm=, estevorba despre un pas mare care s-a f=cut \nRomnia \n domeniul tattoo. Este cea mibun= metod= pentru tatuatorii romni s=ias= din umbr= [i s= fie cunoscu]i [i \n afaragrani]elor. Pot spune c=, spre bucuria mea,avem [i \n ]ar= tatuatori cu care ne-am pu-tea mndri oricnd [i lucr=ri foarte valoroa-se. V= dau [i cteva exemple de conven]ii lacare am participat: Viena, Frankfurt - la elemerg an de an. Anul acesta, a[ vrea s= par-ticip la conven]iile de la Dortmund, Offen-bach, Meinheim, Viena, Berlin [i multe alte-le. Anul viitor le voi include [i pe cele dinLondra, Munchen, Valencia [i Moscova. A.T.:Cum vezi tu tatuajele [i mai ales cele reali-

B.: Arta tatuajelor la noi \n Romaniamerge spre bine. Totu[i, cteva aspec-te merit= men]ionate pentru a \nv=]adin ele. Sunt mul]i tatuatori, dar pu]iniprofesioniti.La nivel na]ional sunt \n

jur de 20 de saloane despre care potspune c= sunt profesionale [i au per-sonal profesionist din toate punctelede vedere. Pe de alt= parte sunt mul]icare lucreaz= acas=. Iar unii dintre eipun o pat= neagr= [i concureaz= nelo-ial cu tatuatorii din saloane careinvestec mult. Sunt [i mul]i care nu auce c=uta \n acest domeniu pentru c=nu [tiu s= fac= tatuaje. P=rerea meapersonal= este c= Romnia are un vii-tor \n acest domeniu [i trebuie promo-vate saloanele [i tatuatorii care merit=[i nu cei care fac asta acas=.

Poate c= sup=r cteva persoane, dar[i revistele [i revistele virtuale careexist= \n momentul de fa]= \n Romnia[i care sunt v=zute \n toat= Europa,cum am \n]eles, trebuie s= promovezetatuatorii profesioni[ti [i nu pe ceiamatori, home made.

15


16/38

Altfel, risc=m s= ne cre=m \n afar= o ima-Altfel, risc=m s= ne cre=m \n afar= o ima-Altfel, risc=m s= ne cre=m \n afar= o ima-Altfel, risc=m s= ne cre=m \n afar= o ima-

gine fals= despre tatuatorii no[tri [i nugine fals= despre tatuatorii no[tri [i nugine fals= despre tatuatorii no[tri [i nugine fals= despre tatuatorii no[tri [i nucred c= este corect fa]= de noi \n[ine. Nucred c= este corect fa]= de noi \n[ine. Nucred c= este corect fa]= de noi \n[ine. Nucred c= este corect fa]= de noi \n[ine. Nupo]i compara un home made [i unpo]i compara un home made [i unpo]i compara un home made [i unpo]i compara un home made [i unprofesionst din acest punct de vedere [iprofesionst din acest punct de vedere [iprofesionst din acest punct de vedere [iprofesionst din acest punct de vedere [iacest aspect trebuie bine definit. Sau,acest aspect trebuie bine definit. Sau,acest aspect trebuie bine definit. Sau,acest aspect trebuie bine definit. Sau,poate, [i mentalitatea trebuie s= evolue-poate, [i mentalitatea trebuie s= evolue-poate, [i mentalitatea trebuie s= evolue-poate, [i mentalitatea trebuie s= evolue-ze.ze.ze.ze.

A.T.: {i \n \ncheiere, un mesaj pentru citi-A.T.: {i \n \ncheiere, un mesaj pentru citi-A.T.: {i \n \ncheiere, un mesaj pentru citi-A.T.: {i \n \ncheiere, un mesaj pentru citi-

torii revistei.torii revistei.torii revistei.torii revistei.B.: Nu [tiu ce altceva a[ putea transmiteB.: Nu [tiu ce altceva a[ putea transmiteB.: Nu [tiu ce altceva a[ putea transmiteB.: Nu [tiu ce altceva a[ putea transmitetatuatorilor din Romnia dect ace multetatuatorilor din Romnia dect ace multetatuatorilor din Romnia dect ace multetatuatorilor din Romnia dect ace multe

\n piele. Iar dincolo de asta, s=\n piele. Iar dincolo de asta, s=\n piele. Iar dincolo de asta, s=\n piele. Iar dincolo de asta, s=----[i dea mai[i dea mai[i dea mai[i dea maimult interesul, s= fie mai implica]i [i s=mult interesul, s= fie mai implica]i [i s=mult interesul, s= fie mai implica]i [i s=mult interesul, s= fie mai implica]i [i s=demonstreze c= sunt mai buni dectdemonstreze c= sunt mai buni dectdemonstreze c= sunt mai buni dectdemonstreze c= sunt mai buni dectsunt, ceea ce, cu siguran]=, se va [i ve-sunt, ceea ce, cu siguran]=, se va [i ve-sunt, ceea ce, cu siguran]=, se va [i ve-sunt, ceea ce, cu siguran]=, se va [i ve-dea. Iar pentru profesioni[ti, mult succes!dea. Iar pentru profesioni[ti, mult succes!dea. Iar pentru profesioni[ti, mult succes!dea. Iar pentru profesioni[ti, mult succes!

Interviu realizat de Attila, redactor: Abie.Interviu realizat de Attila, redactor: Abie.Interviu realizat de Attila, redactor: Abie.Interviu realizat de Attila, redactor: Abie.

16


17/38

OVA TATTOOARTE

17


18/38

MYKE

BUCURESTI

18

MITIDIS TATTOO


19/3819

MITIDIS TATTOO

ROMAN ANDREI


20/38

Dac= v= duce]i la mare [i nu ave]i chefs= sta]i tot timpul cu ochii pe copii,ave]i, de acum, o alternativ=: tatuaje-le temporare cu num=rul de telefon

[i adresa. |n cazul \n care cel mic ser=t=ce[te, nu e nevoie dect de unbinevoitor care s= sune la num=rultatuat pe copil. Prima a f=cut-o om=mic= din Anglia dup= ce [i-a pier-dut feti]a pe un stadion de fotbal.Solu]ia a fost folosit= peste hotarecu succes \n cazul mai multorb=trni care sufereau de Alzheimer

[i a unor bolnavi de retard mintal.Ce e mai stupid dect s= vrei s= fii cool[i s=-]i tatuezi pe frunte cuvntulSTUPID? Ei bine i-a ie[it unui pe-trec=re] care acum se simte perfect

\n pielea lui mai ales cnd se uit= \noglind= [i se \ntreab=, probabil, cescrie acolo.

Idei cu [i despre tatuaje

Te duci la doctor [i te trateaz= cu un...tatuaj. I s-a \ntmplat unei femei dinStatele Unite. Tn=ra s-a prezentatla spital pentru o hernie de disc, dardup= opera]ie a descoperit c= aveaun tatuaj temporar ce semnifica untrandafir ro[u, pe... fund. Chirurgul s-a scuzat motivnd c= nu a dorit de-

ct ca pacienta s= se simt= mai bi-ne. A[a a fost, dar la tribunal, pen-tru daune morale.

Un fost soldat [i-a tatuat pe corp numelea 223 de colegi mor]i \n Afganistan, \nsemn de onoare pentru sacrificiul lor.Pieptul [i spatele b=rbatului sunt pline denumele celor pe care a vrut s= \icinsteasc=. Shaun Clark are de gnd s=

\nnoiasc= lista \n fiecare an cnd are loccomemorarea solda]ilor c=zu]i la datorie.Prin gestul s=u el vrea s= [i strng= banipentru familiile solda]ilor trecu]i \n nefiin]= [i pentru cei r=ni]i \n armat=.

(Culese de Abie)

20.


21/38

TODIRICA DUMITRU

SCORPION TATTOO 21


22/3822

TODIRICA DUMITRU

SCORPION TATTOO


23/38

TODIRICA DUMITRU

SCORPION TATTOO 23


24/38

Tatuaje sau acupunctur=?

Practica tatu=rii corpului uman esteposibil s= fi ap=rut \n scop curativ, nudecotrativ, au afisramt unii cercet=toride la Institute of Cell Biology din ca-

drul Universit=]ii de Medicin= din Graz(Austria). Ei au analizat tatuajele exis-tente pe lui tzi, faimoasa mumie dinSimilaun, care a fost descoperit= \nghe]arii din Alpi \n anul 1991. Potrivitacestora, tatuajul ar fi ap=rut \n sco-puri medicale, curative, \nainte dedezvoltarea tehnicilor de acupunctura

\n China, tehnici care dateaz= de pes-

te 3.000 de ani. Cercet=torii au desco-perit pe corpul mumificat [i vechi de3.500 de ani, nu mai pu]in de 57 dedesene tatuate. Analizate atent [i su-puse mai multor teste [i investiga]iisub microscop, cercet=torii au desco-perit c= substan]a cu care au fost rea-lizate este... funinginea, iar \n uneletatuaje au fost depistate cristale de

siliciu (tip cuar]) [i cenu[=. Aceste as-pecte i-au f=cut pe cercet=tori s= con-sidere c= realizarea tatuajelor ar fi pro-venit din focurile domestice.

Modul de realizare a tatuajelor erasimplu: ori \nmuiau spini \n funingi-ne apoi \n]epau pielea, ori f=ceau

\nti g=urile sau t=ieturile, dup= ca-

re introduceau funinginea \n r=ni,\nct culoarea s= r=mn= sub piele.Tatuajele de pe corpul lui Otzi suntalbastru \nchis [i reprezint= aproa-pe exclusiv grupuri de linii dispuse

\n mod paralel cu axa longitudinal=a corpului, o orientare care cores-punde celei a meridianelor din acu-punctura chinez=. Singurul simbol

reprezentat este o cruce localizat=...\n puncte fundamentale pentruacupunctur=: genunchiul [i gleznastng=. Studiile de pn= acum auar=tat [i c= tzi suferea de o seriede afec]iuni ale \ncheieturilor. De[inoua teorie este o pu= specula]ie,deocamdat=, ea face loc ipotezei c=acupunctura a ap=rut independent

\n diverse culturi asiatice [i europe-ne, iar din ea s-ar fi dezvoltat, \ntimp, practica paralel= a tatuajelor.

(sursa: Descoper=)

24


25/3825


26/38

LATZE

FASHIONABLE TATTOO

26


27/38

PETRARU MIHAI

27


28/38

ALEX ART

28

PABLOKOPAK TATTOOS


29/38

Inventivitatea tatuatorilor home-made

Din cele mai vechi timpuri, tatuatorii

home-made (cei care tatueaza acasa) au

incercat sa gaseasca forma si calitatea

potrivita a unei masini de tatuaj, pentru a

reusi sa execute lucrari cat mai artistice.

Din cauza faptului ca miscarea tattoo, in

Romania, a fost foarte putin dezvoltata

pana in prezent, pasionatii artei tatuajului

si-au pus mintea la contributie si au creau

fel-de-fel de masini de tatuat. S-au folosit

diverse motorase care antrenau corzi de

chitara, ace de seringa, ace de cusutetc

si in vremurile nostre au ajuns la masini

de tatuaj facute pe cadrul creat chiar deei, dar cu piese originale, acestea din

urma gasindu-se acum si pe piata

romanesca.

De ce prefera unii sa lucreze cu masini

amatore? Simplu: vor sa invete cat-de-cat

aceasta arta, nu au bani sufficienti sa isi

permita masini originale si nici spatiu

pentru salon, ceea ce ii motiveaza sa

creeze tot felul de improvizatii. Unii

dintre ei chiar reusesc sa construiasca

masini de tatuaj care sa se ridice la

standardele celor mai mari marci, doar ca

arata diferit ca si forma si greutate.

Iata ce am putut descoperi pe un forum

de profil, unde acesti tatuatori home-

made au forumul lor propriu, locul in

care colaboreaza, invata, dezbat tot felul

de discutii destre arta tatuajelor.

Uimitor, dintr-o cheie fixa de strans

suruburi si piulite, sa creezi o masina de

tatuat. Se vede clar, ca romanii stiu sa se

descurce in orice situatie si sunt foarte

inovativi, atunci cand vor cu tot

dinadinsul sa isi realizeze visul. Intr-unfel este buna aceasta ambitie, dar totusi,

recomandam tuturor incepatorilor care

fac primii pasi in cunoasterea acestei

arte, sa nu ramana la mentalitatea nu

am destui bani . Nu este deajuns sa

vreti, sa va doriti. Trebuie sa faci si

sacrificii, pentru a reusi sa achizitionezi

toata aparatura originala. Acest lucru

este foarte important, in cresterea

calitatii tatuajelor. Tatuajele executate

cu masini de tatuat amatore nu vor arata

niciodata atat de bine ca cele executate

cu masini originale.

Cred ca ati reusit sa remarcati si

volumul de munca necesar creatiei

aceste masini de tatuaj din pozele de

mai sus. In final as mai avea o

recomandare pentru toti cei care vor sa

devina tatuatori in adevaratul sens alcuvantului si anume, sa faca un curs

de tatuaj, la un salon profesional. Acest

curs va va ajuta sa intelegeti multe

aspecte legate de tehnicile de tatuat si

veti putea sa va autodepasiti mereu

nivelul calitativ al tatuajelor.

Ovidiu TUDORAN29


30/3830


31/38

Interviu cu Attila de la BizzzArt TattooInterviu cu Attila de la BizzzArt TattooInterviu cu Attila de la BizzzArt TattooInterviu cu Attila de la BizzzArt Tattoo( Cluj( Cluj( Cluj( Cluj Napoca)Napoca)Napoca)Napoca)

A.T: Cei mai mul]i tatutori au auzit de tine[i de salonul t=u din Cluj-Napoca. Totu[i,cine este Attila de la BizzzArt Tattoo?A.: Bun= la toat= lumea! M= numescDebelka Attila [i am 30 de ani. De]in [ilucrez la salonul de tatuaje pe care l-a]imen]ionat [i asta este pasiunea mea.A.T: Cnd [i cum ai \nceput s= tatuezi?

De ce aceast= pasiune [i cine te-a ini]iat?A.: Am \nceput s= tatuez \n 2000. De faptam \nceput s= exersez, mai mult, pentruc= a tatua la modul serios am \nceputabia prin 2004, cnd am \nceput s= lu-crez la salonul Sfinx din Cluj-Napoca.De ini]iat nu prea m-a ini]iat nimeni

Am fost, o vreme, autodidact, apoi, \n2004, l-am \ntlnit pe Icon, prietenul cu

care, dup= ani, am \nfiin]at salonulBizzzArt. {i pot s= spun c=, din acel mo-ment, am evoluat \mpreun=.A.T.: Ai cursuri de tatuat?A.: |n leg=tur= cu [coala... da, am f=cuto [coal= de arte \n ora[ul meu natal,Oradea. |n rest, am \ncercat s= \nv=] sin-gur [i s= m= perfec]ionez cu propriilemele puteri.

A.T.: Ct de greu este s= \]i deschizi unsalon? Ce parteneri mai ai?A.: Nu este foarte greu s= \]i deschizi sa-lon. Cel mai dificil este de men]inut. Ainevoie de oameni care s=-]i fie al=turi [is= te sus]in=. La salon l-am avut, a[acum am mai men]ionat, pe Icon ca par-tener [i cred c= ne-am ajutat reciproc [imult ca s= avans=m. |n 2007, am

\ntregit echipa cu Robi, care a lucrat cunoi doi ani [i ceva. Cnd a considerat c=este timpul, [i-a deschis [i el salonulpropriu, un studio \n Oradea - EnergyTattoo, unde lucreaz= acum. |n acestan, Icon a plecat [i el de la BizzzArt [itatueaz= \ntr-o alt= ]ar=.

31


32/38

Momentan sunt singur, cu excep]ia perioadelorcnd mai trece Robi pe la mine s= m= ajute, cteo s=pt=mn=-dou=.A.T.: Spune-mi cte ceva despre clien]ii t=i.A.: Clien]ii din Cluj sunt OK. Dar adev=rul este c=lucrez mai mult cu clien]i din afara ora[ului, adic-adic= din tot restul ]=rii: Bucure[ti, Arad, Deva,Timi[oara, Craiova, Suceava etc, dar [i de pestehotare. Am avut [i clien]i renumi]i, dar \n generalei ]in la intimitatea lor, care trebuie respectat=, [inu cred c= le-ar pl=cea s= se afle unde [i cine i-atatuat. Totu[i, \l voi men]iona pe Tony de la CFR,pe care cred c= nu l-ar deranja dac= \l amintescaici. Lui i-am f=cut mai multe tatuaje. Iar unuldintre ele este perechea de aripi de pe tot spate-le lui.

A.T.: La ce conven]ii ai participat pn= acum?A.: Am participat doar la trei conven]ii de tatuajedin ]ar= ca [i tatuator. |ns= am fost [i ca vizitatorla \nc= trei astfel de \ntlniri, \n afara ]=rii. M-amales de la cele din ]ar= cu trei diplome, la edi]iadin 2004 de la Tg. Mure[.A.T: |n general, cum vezi viitorul acestei meserii

\n Romnia?A.: Nu prea v=d un mare viitor meseriei de tatua-

tor \n Romnia.

Dac= oamenii [i-ar putea scoateacas= un rinichi, \n loc s= mearg= laun doctor, cred c= ar face treaba as-ta. La fel [i la tatuaje. Momentan es-te foarte la mod= s= faci tatuaje. Pu-blicul \nc= este needucat \n ceea ceprive[te calitatea tatuajelor, condi]

iile specifice \n care se execut= aces-tea [i multe alte aspecte. Pentrufoarte multe persoane, singurul lucrucare conteaz= este s= fie ieftine [i/sau cool. Iar \n aceste condi]ii, tatu-atorii buni se vor reorienta [i vor ple-ca din ]ar= pentru singurul motiv c=se satur= de zicala dincolo-i mai ief-tin. |ntotdeauna va exista un

dincolo sau un mai ieftin [i oa-menii, \n general, nu fac diferen]a

\ntre tatuatori. Sigur, exist= [i excep]ii, dar pu]ine.

32


33/38

A.T: Ce mesaj trimi]i tatuatorilor [i

iubitorilor de tatuaje din Romnia?A.: Tatuatorilor din Romnia le trans-mit salut=ri [i ur=ri pentru ct maimulte idei bune pentru tatuaje. M=bucur c= \ncepe s= scad= num=rultatuajelor copiate [i cre[te num=rulacelora care sunt f=cute custom.Clien]ilor le transmit doar att: dac=v= place stilul unui tatuator, atunci

pur [i simplu merge]i la el. S= nu v=mul]umi]i cu pu]in!

Interviu realizat de Attila [i redactatde Abie

33


34/38

GIRLSWITHTATTOOS

ANDREEA A. 34


35/38

BimbiDark Art Tattoo

Reclama ta

Aici!

Contact:

[email protected]

Ianole Florin

Flash Art

Ianole Florin

Flash Art

Petraru Mihai

35


36/38

Tattoo Flash

36


37/38


38/38

Piercing

romaninan tattoo news no 3

Documents