romanicul si goticul

8/19/2019 Romanicul Si Goticul

1/16

I. ARTA ȘI CIVILIZAŢIA EUROPEI OCCIDENTALE ÎN SEC. IX-XVSTILUL ROMANIC

În Occident, tradiţia culturii romane a fost difuzată şi în teritoriile limitrofe fostului ImperiuRoman. S-au adăugat influenţe artistice din partea popoarelor migratoare stabilite în zonă. Totuşi, nivelulinferior de civilizaţie al ocupanţilor a provocat un însemnat regres al vieţii culturale şi sociale. Spiritual,superioritatea creştinismului faţă de credinţele religioase aduse cu ei de ocupanţi s-a manifestat tot mai puternic, astfel încât biserica creştină a ajuns treptat să ocupe rol politic de prim rang în noile organismestatale.

Romanicul şi goticul sunt primele stiluri de anvergură europeană prin întinderea teritorială (din actualele teritorii ale Angliei, Franţei, Spaniei, Italiei, Germaniei, Poloniei, până în teritoriile româneşti) şi prin asemănările formelor artistice adoptate în zonele amintite.

Periodizare

a. Renaşterea carolingiană, sec. al IX-lea. Lui Carol cel Mare i se datorează un sprijin amplu acordatculturii, artei, religiei, prin care urmărea dezvoltarea civilizaţiei şi implicit a bazei economice a imperiului

său. Influenţa artei romane (arta cu program, planul central şi cel bazilical), germanice (manuscrisele cuminiaturi, fildeşuri, orfevrărie), bizantine (biserica palatină din Aachen / Aix la Chapelle preia tipul de plancentral, octogonal, cu deambulatoriu, de la San Vitale din Ravenna)

Fig. Codex Aureus, manuscris carolingian, anul 810.

În 1782, prin achiziţie, devine proprietatea episcopul Transilvaniei, Batthyány Ignác, fiind păstrat la Biblioteca"Batthyaneum" din Alba Iulia. Manuscrisul este, de fapt, un fragment de tetraevangheliar. Este scris pe pergament, cu

cerneala din pulbere de aur şi împleteşte tradiţiile artei anglo-irlandeze cu cele franco-germane şi bizantine.

b. În sec. al X-lea, după prăbuşirea Imperiului carolingian şi stăvilirea noilor invazii (maghiari,sarazini, vikingi) se restabileşte un echilibru generând o societate ruralizată, profund religioasă,divizată geo- politic, a cărei unitate culturală se încheagă totuşi prin circulaţia modelelor şiinfluenţelor artistice pe drumurile comercianţilor, pelerinilor şi prin ordinele mânăstireşti.

c. Arta romanică propriu zisă (sec. X – XII) a avut apogeul în sec. al XII-lea, iar în prima partea sec. al XIII-lea a coexistat cu cea gotică. Este epoca în care au renăscut marile formuleconstructive ale antichităţii (planul bazilical, arce şi bolţi, amenajări edilitare), la care s -au adăugatinfluenţele bizantine, musulmane şi cele ale popoarelor germanice migratoare.

Forme artistice caracteristice romanicului


2/16

Instabilitatea politică şi adunarea populaţiei sub protecţia oferită de mica nobilime duc la o maredezvoltare a programului arhitecturii militare:

• Castele fortificate au amplasamente ridicate (pe vârfuri de coline), şanţuri de apărare, zidurifoarte groase ( Loches, Chauvigny ambele aflate în Franţa, ş. a.)

Fig. Cetatea şi biserica romanică de la Chauvigny.

• Mănăstiri fortificate. Cultul relicvelor, intensificarea circulaţiei pelerinilor şi întărirea ordinelorreligioase (Cluny şi cistercienii în mod cu totul excepţional) au provocat o mare activitate constructivă, multemănăstiri şi abaţii fiind izolate, fapt ce impunea fortificarea lor. Rolul lor impunea organizarea lor în mariansambluri arhitecturale unde se reuneau: biserică, locuinţe pentru abate, călugări, pelerini, servitori, oaspeţi;ateliere, bolniţă, depozite, biblioteci, camere pentru tezaur etc. (Cluny, Franţa).

Fig. Planul bisericii din Cluny.

Biserici. Marile biserici romanice au plan bazilical de tipul celei din Cluny Cele mai răspânditesisteme de acoperire a navei centrale erau: bolta în leagăn, întărită de arce-dublou

(St. Madeleine, Véselay, Franţa) şarpantă aparentă din lemn (St. Etienne din Vignory).O biserică romanică poate fi clar diferenţiată de una gotică prin masivitatea zidurilor portante care nu sunt

străpunse de goluri (uşi, ferestre) numeroase sau largi, prin arcurile semicirculare dintre coloane şi de deasupragolurilor, iar ca structuri decorative prin lesene1 şi prin arcuşoarele lombarde2. Sistemele de acoperire ale navei centraleerau bolțile semicilindrice rezemate pe zidurile laterale și întărite de arce-dublou sau șarpantele aparente.

1 Lesenele sunt benzi plate verticale sugerând pilaştri angajaţi. Au rol strict decorativ, sunt amplasate şi la intersecţia

zidurilor, şi ca separator de câmpuri decorative. În anumite cazuri, utilizate în afara stilului romanic, lesenele pot aveacapitel, caneluri… 2 Arcuşoarele lombarde sunt dispuse în frize orizontale de mici arce în consolă, la nivelul cornişelor sau legând între elelesenele în partea de sus a etajelor şi/sau registrelor decorative.

T

R

N

S

E

P

T

NAVA CENTRALĂ

NAVE LATERALE

NAVE LATERALE

TRANSEPT

COR


3/16

Fig. Notre Dame la Grande, Poitiers, Franța. Fig. St. Madelaine, Vezley, Franța. Nava centrală

Nava este acoperită cu boltă în leagăn (semicilindrică) întărită cuarce dublou

Fig. Ansamblul catedralei din Pisa, Italia.

Fig. a Biserica din Conques, Franța. Fațada vest Arcul semicircular al portalului este flancat

de două turnuri bordate cu lesene. Zidăria estemasivă și ferestrele mici


4/16

Fig. Biserica romanică de la Herina, jud. Bistriţa Năsăud. Exemple reprezentative de biserici romanice: Franţa: St. Benoit sur Loire, St. Trophine (Arles),

Notre Dame la Grande (Poitiers).Anglia: Durham, Wincester, Peterborrough. Italia: San Miniato al Monte(Florenţa), Pisa. Spania: nenumărate biserici în mediul rural. Germania: Mainz, Worms, Speyer. Sf. Michael din Hildesheim

Fig. Structura portalului romanic

Fig. Structura catedralei romanice

SCULPTURA ROMANICĂ este total subordonată arhitecturii. Caracteristici generale ale sculpturii:1. expresivitate accentuată de ritmuri violente, trasee angulare, animale înfricoşătoare, stilizare.Caracteristica este datorată atmosferei spirituale generată de:

spaima legată de sfârşitul primului mileniu creştin ( Apocalipsa, Judecata de apoi sunt temele ce predomină în decorarea timpanului portalurilor principale) ;

ARCUŞOARELOMBARDE

LESENE


5/16

reacţia bisericii faţă de apariţia ereziilor răspândite de călugării predicatori desprinşi de linia oficială a practicilor religioase. Biserica face apel la imaginea artistică pentru a aminti de judecata şi pedeapsa divinăcelor tentaţi de erezii: animale înfricoşătoare (suma imaginilor acestor animale este cunoscută sub numele debestiariile evului mediu, ex. Capitelurile historiate de la Chauvigny), scene din Apocalipsă şi din Judecata deapoi.

Fig. Portalul bisericii din Autun.

Pe timpan, ”Judecata de Apoi”. Conform

legii cadrului, personajele din centru ocupătoata înălţimea scenei. Pe friza de pe lintel, se remarcă accentuarea angularităţii siluetelor. Lintel rezemat pe capiteluri

historiate

Fig. Timpanul portalului bisericii din

Conques .

Principiul horror vacui este aplicat în

detaliile reliefului: nici un spaţiu, oricât demic, nu rămâne nedecorat.

2. Horror vacui (teama de gol);

principiu compoziţional folositşi în alte epoci artistice conformcăruia artistul umple înîntregime spaţiul ce îl are ladispoziţie pentru decoraţii, fără alăsa nici un loc liber. Însculptura romanică aceastăcaracteristică apare din cauzaspaţiului foarte restrâns oferitsculpturii de constructor: doarcapitelurile şi zona portalului.


6/16

3. legea cadrului impunea sculptorului să adapteze poziţia, proporţiile personajelor, dimensiunilelor la forma (conturul sau volumul) locului în care era amplasată sculptura.

4. capiteluri historiate. Suprafeţele foarte restrânse din ansamblul unei bisericii romanice ce ar fi putut fi suport pentr u imagini (reliefuri, picturi sau sculpturi) conduc şi la transformareacapitelurilor în suport pentru compoziţii figurative ilustrând scene biblice sau animale fantastice.Din acelaşi motiv, de cele mai multe ori, coloanele geminate au capitelurile diferit decorate.

Fig. Biserica din Chauvigny. Capiteluri historiate.


7/16

STILUL GOTIC

• Condiţii istorice Arta gotică a apărut în condiţiile unui puternic avânt demografic, ale dezvoltării economice

generale şi, mai ales, ale înfloririi vieţii urbane. Arta gotică este o artă care reflectă putereaeconomică a oraşelor, noile relaţii între oameni în cadrul civilizat, educat, elegant al vieţii de laoraş. Tot în mediul urban se înregistrau o puternică emulaţie intelectuală şi înfiinţarea primeloruniversităţi.

Fig. Catedrala din Reims. Împărtășania cavalerului. De remarcat curtoazia, eleganța gesturilor, atitudinilor, posturii, reflexivitatea chipurilor, marcă a manierelor din mediul

urban

Fig. Casă de consiliu din oraşul Marienburg. Imagine exterioară şi interioară.

Stilul gotic apare în sec. al XII-lea, în Franţa, răspândit, cu multe caracteristici locale, însec. al XIV-lea (Anglia, Italia, Spania, Sf. Imperiu Romano-German ş.a.m.d.), continuă în sec. alXV-lea sub forma “goticului internaţional” sau “goticului de curte” şi îşi transmite influenţele şiasupra teritoriilor româneşti în secolele XIII-XVI, în mod deosebit în Transilvania.

• ArhitecturaArhitectura gotică e rezultatul perfecţionării tehnicilor de construcţie de către echipele de

meşteri care ajung să înlocuiască zidăria masivă, grea, a construcţiilor romanice cu o structurăelastică, uşoară și deschisă formată din nervuri de piatră (ogive ) ce continuă traseele coloanelor

până la cheia arcelor, ridicându-se foarte mult pe înălţime.


8/16

Arcele semicirculare au fost înlocuite cu cele frânte (ogivale ), mult mai înalte dar şi maielegante. Zidul masiv de cărămidă, nemaifiind cel care dădea rezistenţă construcţiei, poate fistrăpuns de multe goluri: ferestre mari, uşi, logii, balcoane, nişe.

Caracteristicile esenţiale ale stilului gotic în arhitectură: - ridicarea puternică construcţiilor pe verticală,

Fig. a. Planul catedralei St. Denis. b. Secţiune transversală prin catedrala din Reims.

- suprafaţa neobişnuit de mare ocupatăde goluri în compoziţiile da faţadă

- frângerea arcelor din partea de sus auşilor, ferestrelor, balcoanelor.

Deşi de mici dimensiuni faţă de restulcatedralelor gotice, La Sainte Chapelle din Paris, (1248,arh. Pierre de Montreuil) poate fi considerată în modspecial reprezentativă pentru structurile constructive aleGoticului.

Fig. La Sainte Chapelle.

Capela palatului regal din Paris, construită pentru a adăposticununa de spini a lui Iisus, achiziţionată de la veneţieni. Aredouă nivele, Capela Superioară (la etaj) rezervată familieiregale şi Capela Inferioară (la parter), deschisă tuturor.

Cheie de boltă

Arc butant

NAVA

CENTRALA

Arc ogival

Contrafort

N A V A

C E N T R A L Ă

TRANSEPT

COR

N A V Ă

l A T E R A L Ă

N A V Ă

L A T E R A L Ă

N A V Ă

L A T E R A L Ă


9/16

Fig. La Sainte Chapelle. Capela superioară. Nervurile de piatră (ogive) au înlocuit complet pereţii.

Ferestrele cu vitralii ocupă tot spaţiul dintre nervuri.

Catedralele gotice dezvoltă planul detip bazilical al Romanicului în compoziţii

planimetrice şi spaţiale complexe. Ele

reprezentau, prin dimensiunile şi calităţile lorartistice, solidaritatea economică şi religioasă acetăţenilor oraşului, forţa şi mândriacomunităţii urbane, motiv pentru careedificarea lor era o operaţiune de durată:decenii sau chiar secole.

Fig. Catedrala din Chartres

Este exemplul tipic pentru goticul lanceolat3, cu turnuriîn forma vârfului de lance

Fig. Catedrala Notre Dame din Paris

În goticul radiant compoziţia faţadei are un centru„radiant”, marea rozetă din piatră, faţă de care sunt ordonatetoate registrele decorative, pe orizontală şi pe verticală.

Cele mai cunoscute marile catedralegotice se află în:

Franţa: St. Denis, Chartres , ş. a. (goticlanceolat); Notre Dame din Paris ş. a. (goticradiant), Reims, Amiens (gotic flamboyant) ş. a.

Germania: Strassbourg, Naumburg,3 Goticul lanceolat, radiant şi flamboaiant sunt categorii tipologice (uneori admise şi ca etape cronologice sau faze) alegoticului francez, care se diferenţiază îndeosebi prin compoziţiile faţadei de vest sau prin structurile decorative.


10/16

Magdeburg, Bamberg ş. a. Anglia: Wells, Lincoln ş. a. Italia: Milano (gotic flamboyant)Arhitectura civilă: primării ( Palatul Dogilor , Veneţia), universităţi, palate de justiţie (Rouen),

locuinţe/palate (Ca D’Oro, Veneţia). Arhitectura militară: cetăţi şi fortificaţii urbane (Carcassone, Franţa)

Fig. Domul din Milano, Italia. Excesul decorativ caracteristic goticului flamboyant

Fig. Catedrala din Amiens, Franța.

Fig. Ca d’oro (Casa de aur), Veneția


11/16

Fig. Nava centrală a catedralei din Amiens

Fig. Veneția. Platul Dogilor.


12/16

Fig. Arce butante la catedralele Notre Dame din Paris și la Catedrala din Bordeaux

În Goticul englez (catedrala din Wells), arhitectura interioară capătă forme speciale datorateunor structuri ogivale caracteristice.

Fig. Catedrala din Wells

• SCULPTURACaracteristici generale

Concepţia unitară a repartizării – tematica eliberată de spaime, ameninţări, se orientează spreimnuri de slavă dedicate lui Iisus şi Fecioarei Maria, protectoarea cruciaţilor.

Sculptura câştigă mult în expresivitate (chipuri şi siluete senine, elegante, curtenitoare: Le Beau Dieu – la Amiens, Împărtăşania cavalerului – la Reims, Sinagoga – la Strassbourg, etc).

Sculptura începe să se desprindă de arhitectură, să coboare de pe faţade, împodobind forul public(Martin şi Gheorghe din Cluj – Statuia ecvestră a Sfântului Gheorghe, Praga, 1373) sau ansamblurilefunerare (gisanţii4 şi portretele funerare ale principilor germani: principesa Uta şi prinţul Eckhart, la catedraladin Naumburg)

4 Gisantul este reprezentarea în altorelief a unui personaj alungit pe capacul sarcofagului.


13/16

Fig. Sculpturi de la catedrala din Reims.

„La vièrge dorée” (Madona aurită). „Le beau Dieu” (Frumosul Dumnezeu) și Vizita Mariei la Elisabeta


14/16

Fig. Sarcofag cu gisant, realizat la Breslau (Germania).

Fig Principesa Utah, Catedrala din Naumburg (Germania)

Fig. Martin și Gheorghe din Cuj. Sfântul Gheorghe omorând balaurul.

Fig. La Sainte Chapelle, Paris. Vitraliul rozetei din capela superioară.

Artele decorative

• VITRALIILE – La Sainte Chapelle-Paris – caracteristicile tehnicii (fragmente de sticlăcolorată, montate în nervuri de plumb. A nu se confunda cu pictura pe sticlă, în care culoarea esteaplicată peste geamul transparent ce devine aproape opac după ce se aşterne pe el stratul de culoare.

Vitraliile sunt structuri decorative bazate pe efectele speciale ale luminii colorate traversând o reţeacontinuă de nervuri ce imprimă contururi delicate fiecărei pete de culoare).


15/16

TAPISERIILESunt realizate în

manufacturi de lux, prin ţesere la război,după modele pictatede obicei pe carton

Caracteristicile lorîn arta goticului suntsimilare cu aceleaale miniaturilor( Doamna culicornul ).

Fig-. Tapiserie din

seria „Doamna culicornul”, ţesută înFlandra, sec. XV.

Fig. Miniatură ilustrând luna aprilie, dinvolumul „Les très riches heures du duc deBerry.”

• MINIATURILEPicturi pe hârtie ce împodobesc

manuscrisele, miniaturile din epocagoticului au o tematică variată, laicăşi religioasă chiar și atunci cândilustrau cărţile de rugăciuni (numite

Livres d’heures). Cel maireprezentativ manuscris este Les trèsriches heures du duc de Berry,împodobit în atelierul fraţilor deLimbourg. Caracteristici: caractergrafic, decorativ, culori vii, pată

plată, eleganţa siluetelor alungite,

gesturilor, veşmintelor, decor presărat cu fructe, flori, păsări. În plus, miniaturile relevă foarte mareapropiere de realitate, cu o precizie aobservației și descrierii care se vorregăsi în arta Renașterii.

Bibliografie, referate, autoevaluare

Adriana BOTEZ-CRAINIC, Istoria artelor plastice, vol. I, Editura Didactică, Bucureşti, 1994 Alain ERLANDE-BRANDEMBURG, Catedrala, Editura Meridiane, Bucureşti, 1993 Henri FOCILLON, Arta Occidentului, vol. I ( Evul mediu romanic), vol. II (Evul mediu gotic) Ed. Meridiane,

Bucureşti, 1974 G. HENDERSON, Goticul , Editura Meridiane, Bucureşti, 1980


16/16

Jacques LE GOFF, Constructorii goticului, Editura Meridiane, Bucureşti, 1981 M. PACAUT, J.ROSSIAUD, Epoca romanică, Editura Meridiane, Bucureşti, 1987 Virgil VĂTĂŞIANU, Istoria artei europene, vol. I, Editura Didactică, Bucureşti, 1967

Sugestii pentru temele de referatCatedrala romanică: raportul umbră-lumină, plin-gol, zidărie nudă-decoraţie Sculptura occidentală în secolele IX-XIIArta miniaturilor bizantine şi miniatura goticului (se vor compara caracteristicile generale) La Sainte Chapelle – bijuterie a arhitecturii goticului francezGoticul german în arhitectură şi sculptură Arta vitraliilor în romanic şi gotic

Teste de autoevaluare

1. Caracteristici esenţiale ale arhitecturii şi urbanismului în stilul Romanic sunt: o Geometrizarea compoziţiilor de faţadă o Ordinea, echilibrul, raţiunea în distribuirea spaţiilor, în decoraţie, în proporţii. o Preferinţa pentru arcul semicircular o Masivitatea zidăriei şi realizarea a cât mai puţine goluri

o

Loc foarte puţin rezervat pentru sculptura decorativă o Laicizare, prin înmulţirea construcţiilor civile (palate, primării, …) faţă de cele religioase.o Predominanţa programelor militare şi religioase o Utilizarea nervurilor din piatră şi evitarea zidurilor masive.

2. Enumeraţi programe (teme, tipuri) ale arhitecturii romanice, cu exemple:

3. Caracterizaţi arhitectura romanică:

4. Printre caracteristicile esenţiale ale sculpturii romanice se remarcă:

5. Ce se înţelege prin: Horror vacui …………………………………………………………………………………………………… Capitel historiat……...………………………………………………………………………………………… Codex Aureus……………………………………………………………………………………………………………………

6. Enumeraţi fazele/etapele tipologice ale arhitecturii goticului francez, menţionând cel puţin CÂTE UNEXEMPLU pentru fiecare:

7. Caracteristicile esenţiale ale arhitecturii şi urbanismului din stil Gotic sunt: o Geometrizarea compoziţiilor de faţadă o Ordinea, echilibrul, raţiunea în distribuirea spaţiilor, în decoraţie, în proporţii. o Preferinţa pentru arcul ogival o Tendinţa spre verticalizarea volumelor, direcţiilor compoziţionale, spaţiilor interioare. o Laicizare, prin înmulţirea construcţiilor civile (primării, case de sfat, locuinţe urbane…) faţă de cele religioase. o Masivitatea zidăriei şi realizarea a cât mai puţine goluri o Loc foarte puţin rezervat pentru sculptura decorativă o Utilizarea nervurilor din piatră şi înmulţirea golurilor

8. Enumeraţi minim patru exemple din sculptura goticului francez şi german:

9.

Printre caracteristicile esenţiale ale stilului gotic în arhitectură se evidenţiază: 10. Menţionaţi elementele care diferenţiază stilul romanic de stilul gotic în arhitecturacatedralelor/bisericilor:

11. Fixaţi limitele cronologice în car e au evoluat:Stilu l Gotic , secolele…………………………………………………….. Stilu l Bizantin, secolele……………………………………………….. Stil ul Romanic, secolele………………………………………………..

romanicul si goticul

Documents