Romanian Bible Cornilescu

Vechiul Testament

Pagina PaginaGeneza . . . . . . . . . . 1Exod . . . . . . . . . . . . 84Levitic . . . . . . . . . . . 153Numeri . . . . . . . . . . 204Deuteronom . . . . . . . . 274Iosua . . . . . . . . . . . . 335Judecatori . . . . . . . . . 376Rut . . . . . . . . . . . . 416I Samuel . . . . . . . . . . 422II Samuel . . . . . . . . . 475I Imparati . . . . . . . . . 519II Imparati . . . . . . . . 571I Cronici . . . . . . . . . . 621II Cronici . . . . . . . . . 666Ezra . . . . . . . . . . . . 723Neemia . . . . . . . . . . 739Estera . . . . . . . . . . . 762Iov . . . . . . . . . . . . . 775Psalmi . . . . . . . . . . . 815Proverbe . . . . . . . . . . 916

Ecclesiast . . . . . . . . . 951Cantarea Cantarilor . . . 964Isaia . . . . . . . . . . . . 971Ieremia . . . . . . . . . . 1051Plângeri . . . . . . . . . . 1143Ezechiel . . . . . . . . . . 1151Daniel . . . . . . . . . . . 1234Osea . . . . . . . . . . . . 1261Ioel . . . . . . . . . . . . 1273Amos . . . . . . . . . . . 1278Obadia . . . . . . . . . . 1288Ionah . . . . . . . . . . . 1290Mica . . . . . . . . . . . . 1293Naum . . . . . . . . . . . 1300Habacuc . . . . . . . . . . 1303Tefania . . . . . . . . . . 1307Hagai . . . . . . . . . . . 1311Zaharia . . . . . . . . . . 1314Maleahi . . . . . . . . . . 1328

Noul Testament

Pagina PaginaMatei . . . . . . . . . . . 1333Marcu . . . . . . . . . . . 1386Luca . . . . . . . . . . . . 1419Ioan . . . . . . . . . . . . 1476Faptele Apostolilor . . . . 1518Romani . . . . . . . . . . 1574I Corinteni . . . . . . . . 1599II Corinteni . . . . . . . . 1622Galateni . . . . . . . . . . 1638Efeseni . . . . . . . . . . . 1646Filipeni . . . . . . . . . . 1654Coloseni . . . . . . . . . . 1660I Tesaloniceni . . . . . . . 1666II Tesaloniceni . . . . . . 1671

I Timotei . . . . . . . . . 1674II Timotei . . . . . . . . . 1681Tit . . . . . . . . . . . . . 1686Filimon . . . . . . . . . . 1689Evrei . . . . . . . . . . . . 1691Iacob . . . . . . . . . . . . 1709I Petru . . . . . . . . . . . 1715II Petru . . . . . . . . . . 1722I Ioan . . . . . . . . . . . 1726II Ioan . . . . . . . . . . . 1732III Ioan . . . . . . . . . . 1733Iuda . . . . . . . . . . . . 1734Apocalipsa . . . . . . . . 1736

genezaG

La început, Dumnezeu a făcut cerurile și pămîntul. 1Pămîntul era pustiu și gol; peste faţa adîncului de 2ape era întunerec, și Duhul lui Dumnezeu se mișcape deasupra apelor. Dumnezeu a zis: “Să fie lu- 3

mină!” Și a fost lumină. Dumnezeu a văzut că lumina era 4bună; și Dumnezeu a despărţit lumina de întunerec. Dum- 5nezeu a numit lumina zi, iar întunerecul l-a numit noapte.Astfel, a fost o seară, și apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fostziua întîi. Dumnezeu a zis: “Să fie o întindere între ape, și ea 6să despartă apele de ape.” Și Dumnezeu a făcut întinderea, 7și ea a despărţit apele cari sînt dedesuptul întinderii de apelecari sînt deasupra întinderii. Și așa a fost. Dumnezeu a numit 8întinderea cer. Astfel, a fost o seară, și apoi a fost o dimineaţă:aceasta a fost ziua a doua. Dumnezeu a zis: “Să se strîngă la 9un loc apele cari sînt dedesuptul cerului, și să se arate uscatul!”Și așa a fost. Dumnezeu a numit uscatul pămînt, iar grămada 10de ape a numit-o mări. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta erabun. Apoi Dumnezeu a zis: “Să dea pămîntul verdeaţă, iarbă 11cu sămînţă, pomi roditori, cari să facă rod după soiul lor și carisă aibă în ei sămînţa lor pe pămînt.” Și așa a fost. Pămîntul 12a dat verdeaţă, iarbă cu sămînţă după soiul ei, și pomi cari facrod și cari își au sămînţa în ei, după soiul lor. Dumnezeu avăzut că lucrul acesta era bun. Astfel, a fost o seară, și apoi a 13fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a treia. Dumnezeu a zis: 14“Să fie niște luminători în întinderea cerului, ca să despartăziua de noapte; ei să fie niște semne cari să arate vremile, zileleși anii; și să slujească de luminători în întinderea cerului, ca 15să lumineze pămîntul.” Și așa a fost. Dumnezeu a făcut cei 16doi mari luminători, și anume: luminătorul cel mai mare ca săstăpînească ziua, și luminătorul cel mai mic ca să stăpîneascănoaptea; a făcut și stelele. Dumnezeu i-a așezat în întin- 17derea cerului, ca să lumineze pămîntul, să stăpînească ziua 18și noaptea, și să despartă lumina de întunerec. Dumnezeu a

1. 19–2. 3 geneza 2

văzut că lucrul acesta era bun. Astfel, a fost o seară, și apoi a19fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a patra. Dumnezeu a zis:20“Să mișune apele de vieţuitoare, și să sboare păsări deasuprapămîntului pe întinderea cerului.” Dumnezeu a făcut peștii21cei mari și toate vieţuitoarele cari se mișcă și de cari mișunăapele, după soiurile lor; a făcut și orice pasăre înaripată dupăsoiul ei. Dumnezeu a văzut că erau bune. Dumnezeu le-a22binecuvîntat, și a zis: “Creșteţi, înmulţiţi-vă, și umpleţi apelemărilor; să se înmulţească și păsările pe pămînt”. Astfel a23fost o seară, și apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua acincea. Dumnezeu a zis: “Să dea pămîntul vieţuitoare după24soiul lor, vite, tîrîtoare și fiare pămîntești, după soiul lor.” Șiașa a fost. Dumnezeu a făcut fiarele pămîntului după soiul25lor, vitele după soiul lor și toate tîrîtoarele pămîntului dupăsoiul lor. Dumnezeu a văzut că erau bune. Apoi Dumnezeu a26zis: “Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noas-tră; el să stăpînească peste peștii mării, peste păsările cerului,peste vite, peste tot pămîntul și peste toate tîrîtoarele cari semișcă pe pămînt.” Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său,27l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească și partefemeiască i-a făcut. Dumnezeu i-a binecuvîntat, și Dumnezeu28le-a zis: “Creșteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi pămîntul, și supuneţi-l; și stăpîniţi peste peștii mării, peste păsările cerului, și pesteorice vieţuitoare care se mișcă pe pămînt.” Și Dumnezeu a29zis: “Iată că v’am dat orice iarbă care face sămînţă și care estepe faţa întregului pămînt, și orice pom, care are în el rod cusămînţă: aceasta să fie hrana voastră.” Iar tuturor fiarelor30pămîntului, tuturor păsărilor cerului, și tuturor vietăţilor carise mișcă pe pămînt, cari au în ele o suflare de viaţă, le-am datca hrană toată iarba verde.” Și așa a fost. Dumnezeu S’a31uitat la tot ce făcuse; și iată că erau foarte bune. Astfel a fosto seară, și apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a șasea.

2 Astfel au fost sfîrșite cerurile și pămîntul, și toată oștirea2 lor. ’n ziua a șaptea Dumnezeu Și-a sfîrșit lucrarea, pe care

o făcuse; și în ziua a șaptea S’a odihnit de toată lucrarea Lui3 pe care o făcuse. Dumnezeu a binecuvîntat ziua a șaptea și

a sfinţit-o, pentrucă în ziua aceasta S’a odihnit de toată lu-

3 geneza 2. 4–22

crarea Lui, pe care o zidise și o făcuse. Iată istoria cerurilor 4și a pămîntului, cînd au fost făcute. ’n ziua cînd a făcut Dom- 5nul Dumnezeu un pămînt și ceruri, nu era încă pe pămînt niciun copăcel de cîmp și nici o iarbă de pe cîmp nu încolţea încă:fiindcă Domnul Dumnezeu nu dăduse încă ploaie pe pămînt șinu era nici un om ca să lucreze pămîntul. Ci un abur se ridica 6de pe pămînt și uda toată faţa pămîntului. Domnul Dum- 7nezeu a făcut pe om din ţărîna pămîntului, i-a suflat în nărisuflare de viaţă, și omul s’a făcut astfel un suflet viu. Apoi 8Domnul Dumnezeu a sădit o grădină în Eden, spre răsărit; și apus acolo pe omul pe care-l întocmise. Domnul Dumnezeu a 9făcut să răsară din pămînt tot felul de pomi, plăcuţi la vedereși buni la mîncare, și pomul vieţii în mijlocul grădinii, și po-mul cunoștinţei binelui și răului. Un rîu ieșea din Eden și 10uda grădina; și de acolo se împărţea și se făcea patru braţe.Numele celui dintîi este Pison; el înconjoară toată ţara Havila, 11unde se găsește aur. Aurul din ţara aceasta este bun; acolo se 12găsește și bedelion și piatră de onix. Numele rîului al doilea 13este Ghihon; el înconjoară toată ţara Cuș. Numele celui de 14al treilea este Hidechel: el curge la răsăritul Asiriei. Al pa-trulea rîu este Eufratul. Domnul Dumnezeu a luat pe om și 15l-a așezat în grădina Edenului, ca s’o lucreze și s’o păzească.Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: “Poţi să 16mănînci după plăcere din orice pom din grădină; dar din po- 17mul cunoștinţei binelui și răului să nu mănînci, căci în ziua încare vei mînca din el, vei muri negreșit.” Domnul Dumnezeu 18a zis: “Nu este bine ca omul să fie singur; am să-i fac un ajutorpotrivit pentru el.” Domnul Dumnezeu a făcut din pămînt 19toate fiarele cîmpului și toate păsările cerului; și le-a adus laom, ca să vadă cum are să le numească; și orice nume pe care-ldădea omul fiecărei vieţuitoare, acela-i era numele. Și omul 20a pus nume tuturor vitelor, păsărilor cerului și tuturor fiarelorcîmpului; dar, pentru om, nu s’a găsit niciun ajutor, care să ise potrivească. Atunci Domnul Dumnezeu a trimes un somn 21adînc peste om, și omul a adormit; Domnul Dumnezeu a luatuna din coastele lui și a închis carnea la locul ei. Din coasta 22pe care o luase din om, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie și

2. 23–3. 15 geneza 4

23 a adus-o la om. Și omul a zis: “Iată în sfîrșit aceea care esteos din oasele mele și carne din carnea mea! Ea se va numi,

24 femeie, pentrucă a fost luată din om.” Deaceea va lăsa omulpe tatăl său și pe mama sa, și se va lipi de nevasta sa, și se vor

25 face un singur trup. Omul și nevasta lui erau amîndoi goi, șinu le era rușine.

3 Șarpele era mai șiret decît toate fiarele cîmpului pe carile făcuse Domnul Dumnezeu. El a zis femeii: “Oare a zisDumnezeu cu adevărat: “Să nu mîncaţi din toţi pomii din

2 grădină?” Femeia a răspuns șarpelui: “Putem să mîncăm3 din rodul tuturor pomilor din grădină.” Dar despre rodul

pomului din mijlocul grădinii, Dumnezeu a zis: “Să nu mîncaţi4 din el, și nici să nu vă atingeţi de el, ca să nu muriţi.” Atunci5 șarpele a zis femeii: “Hotărît, că nu veţi muri: dar Dumnezeu

știe că, în ziua cînd veţi mînca din el, vi se vor deschide ochii,6 și veţi fi ca Dumnezeu, cunoscînd binele și răul”. Femeia

a văzut că pomul era bun de mîncat și plăcut de privit, șică pomul era de dorit ca să deschidă cuiva mintea. A luatdeci din rodul lui, și a mîncat; a dat și bărbatului ei, care era

7 lîngă ea, și bărbatul a mîncat și el. Atunci li s’au deschisochii la amîndoi; au cunoscut că erau goi, au cusut laolaltă

8 frunze de smochin și și-au făcut șorţuri din ele. Atunci auauzit glasul Domnului Dumnezeu, care umbla prin grădinăîn răcoarea zilei: și omul și nevasta lui s’au ascuns de Faţa

9 Domnului Dumnezeu printre pomii din grădină. Dar Domnul10 Dumnezeu a chemat pe om, și i-a zis: “Unde ești?” El a

răspuns: “Ţi-am auzit glasul în grădină; și mi-a fost frică,11 pentrucă eram gol, și m’am ascuns.” Și Domnul Dumnezeu a

zis: “Cine ţi-a spus că ești gol? Nu cumva ai mîncat din pomul12 din care îţi poruncisem să nu mănînci?” Omul a răspuns:

“Femeia pe care mi-ai dat-o ca să fie lîngă mine, ea mi-a dat13 din pom și am mîncat.” Și Domnul Dumnezeu a zis femeii:

“Ce ai făcut?” Femeia a răspuns: “Șarpele m’a amăgit, și am14 mîncat din pom.” Domnul Dumnezeu a zis șarpelui: “Fiindcă

ai făcut lucrul acesta, blestemat ești între toate vitele și întretoate fiarele de pe cîmp; în toate zilele vieţii tale să te tîrăști

15 pe pîntece, și să mănînci ţărînă. Vrășmășie voi pune între

5 geneza 3. 16–4. 8

tine și femeie, între sămînţa ta și sămînţa ei. Aceasta îţi vazdrobi capul, și tu îi vei zdrobi călcîiul.” Femeii i-a zis: “Voi 16mări foarte mult suferinţa și însărcinarea ta; cu durere veinaște copii, și dorinţele tale se vor ţinea după bărbatul tău,iar el va stăpîni peste tine.” Omului i-a zis: “Fiindcă ai 17ascultat de glasul nevestei tale, și ai mîncat din pomul desprecare îţi poruncisem: ,Să nu mănînci deloc din el,‘ blestemateste acum pămîntul din pricina ta. Cu multă trudă să-ţi scoţihrana din el în toate zilele vieţii tale; spini și pălămidă să-ţi 18dea, și să mănînci iarba de pe cîmp. ’n sudoarea feţei tale să- 19ţi mănînci pînea, pînă te vei întoarce în pămînt, căci din el aifost luat; căci ţărînă ești, și în ţărînă te vei întoarce.” Adam 20a pus nevestei sale numele Eva: căci ea a fost mama tuturorcelor vii. Domnul Dumnezeu a făcut lui Adam și nevestei lui 21haine de piele, și i-a îmbrăcat cu ele. Domnul Dumnezeu a 22zis: “Iată că omul a ajuns ca unul din Noi, cunoscînd bineleși răul. Să-l împedecăm dar acum ca nu cumva să-și întindămîna, să ia și din pomul vieţii, să mănînce din el, și să trăiascăîn veci.” Deaceea Domnul Dumnezeu l-a izgonit din grădina 23Edenului, ca să lucreze pămîntul, din care fusese luat. Astfel 24a izgonit El pe Adam; și la răsăritul grădinii Edenului a pusniște heruvimi, cari să învîrtească o sabie învăpăiată, ca săpăzească drumul care duce la pomul vieţii.

Adam s’a împreunat cu nevastă-sa Eva; ea a rămas însărci- 4nată, și a născut pe Cain. Și a zis: “Am căpătat un om cu aju-torul Domnului!” A mai născut și pe fratele său Abel. Abel 2era cioban, iar Cain era plugar. După o bucată de vreme, 3Cain a adus Domnului o jertfă de mîncare din roadele pămîn-tului. Abel a adus și el o jertfă de mîncare din oile întîi 4născute ale turmei lui și din grăsimea lor. Domnul a privitcu plăcere spre Abel și spre jertfa lui; dar spre Cain și spre 5jertfa lui, n’a privit cu plăcere. Cain s’a mîniat foarte tare, și is’a posomorît faţa. Și Domnul a zis lui Cain: “Pentruce te-ai 6mîniat, și pentruce ţi s’a posomorît faţa? Nu-i așa? Dacă 7faci bine, vei fi bine primit; dar dacă faci rău, păcatul pîndeștela ușă; dorinţa lui se ţine după tine, dar tu să-l stăpînești.”’nsă Cain a zis fratelui său Abel: “Haidem să ieșim la cîmp.” 8

4. 9–26 geneza 6

Dar pe cînd erau la cîmp, Cain s’a ridicat împotriva fratelui9 său Abel, și l-a omorît. Domnul a zis lui Cain: “Unde este

fratele tău Abel?” El a răspuns: “Nu știu. Sînt eu păzitorul10 fratelui meu?” Și Dumnezeu a zis: “Ce ai făcut? Glasul sîn-11 gelui fratelui tău strigă din pămînt la Mine. Acum blestemat

ești tu, isgonit din ogorul acesta, care și-a deschis gura ca să12 primească din mîna ta sîngele fratelui tău! Cînd vei lucra

pămîntul, să nu-ţi mai dea bogăţia lui. Pribeag și fugar să13 fii pe pămînt.” Cain a zis Domnului: “Pedeapsa mea e prea14 mare ca s’o pot suferi. Iată că Tu mă izgonești azi de pe

faţa pămîntului; eu voi trebui să mă ascund de Faţa Ta, șisă fiu pribeag și fugar pe pămînt; și oricine mă va găsi, mă

15 va omorî.” Domnul i-a zis: “Nicidecum; ci dacă va omorîcineva pe Cain, Cain să fie răzbunat de șeapte ori.” Și Dom-nul a hotărît un semn pentru Cain, ca oricine îl va găsi, să nu-l

16 omoare. Apoi, Cain a ieșit din Faţa Domnului, și a locuit în17 ţara Nod, la răsărit de Eden. Cain s’a împreunat cu nevastă-

sa; ea a rămas însărcinată și a născut pe Enoh. El a începutapoi să zidească o cetate, și a pus acestei cetăţi numele fiului

18 său Enoh. Enoh a fost tatăl lui Irad; Irad a fost tatăl luiMehuiael; Mehuiael a fost tatăl lui Metușael; și Metușael a

19 fost tatăl lui Lameh. Lameh și-a luat două neveste: numele20 uneia era Ada, și numele celeilalte era Ţila. Ada a născut pe

Iabal: el a fost tatăl celor ce locuiesc în corturi și păzesc vitele.21 Numele fratelui său era Iubal: el a fost tatăl tuturor celor ce22 cîntă cu alăuta și cu cavalul. Ţila, de partea ei, a născut și

ea pe Tubal-Cain, făuritorul tuturor uneltelor de aramă și de23 fer. Sora lui Tubal-Cain era Naama. Lameh a zis nevestelor

sale: “Ada și Ţila, ascultaţi glasul meu! Nevestele lui Lameh,ascultaţi cuvîntul meu! Am omorît un om pentru rana mea,

24 Și un tînăr pentru vînătăile mele. Cain va fi răsbunat de25 șeapte ori, Iar Lameh de șaptezeci de ori cîte șapte.” Adam

s’a împreunat iarăș cu nevastă-sa; ea a născut un fiu, și i-apus numele Set; “căci”, a zis ea, “Dumnezeu mi-a dat o altă

26 sămînţă în locul lui Abel, pe care l-a ucis Cain.” Lui Set i s’anăscut și lui un fiu, și i-a pus numele Enos. Atunci au începutoamenii să cheme Numele Domnului.

7 geneza 5. 1–28

Iată cartea neamurilor lui Adam. ’n ziua cînd a făcut Dum- 5nezeu pe om, l-a făcut după asemănarea lui Dumnezeu. I-a 2făcut parte bărbătească și parte femeiască, i-a binecuvîntat, șile-a dat numele de “om”, în ziua cînd au fost făcuţi. La vîrsta 3de o sută treizeci de ani, Adam a născut un fiu după chipul șiasemănarea lui, și i-a pus numele Set. După nașterea lui Set, 4Adam a trăit opt sute de ani; și a născut fii și fiice. Toate 5zilele pe cari le-a trăit Adam, au fost de nouă sute trei zecide ani; apoi a murit. La vîrsta de o sută cinci ani, Set a 6născut pe Enos. După nașterea lui Enos, Set a mai trăit opt 7sute șapte ani, și a născut fii și fiice. Toate zilele lui Set au 8fost de nouă sute doisprezece ani; apoi a murit. La vrîsta de 9nouăzeci de ani, Enos a născut pe Cainan. După nașterea lui 10Cainan, Enos a mai trăit opt sute cincisprezece ani, și a născutfii și fiice. Toate zilele lui Enos au fost de nouă sute cinci ani; 11apoi a murit. La vrîsta de șapte zeci de ani, Cainan a născut 12pe Mahalaleel. După nașterea lui Mahalaleel, Cainan a mai 13trăit opt sute patruzeci de ani; și a născut fii și fiice. Toate 14zilele lui Cainan au fost de nouă sute zece ani; apoi a murit.La vrîsta de șase zeci și cinci de ani, Mahalaleel a născut pe 15Iared. După nașterea lui Iared, Mahalaleel a mai trăit opt 16sute treizeci de ani; și a născut fii și fiice. Toate zilele lui 17Mahalaleel au fost de opt sute nouăzeci și cinci de ani; apoia murit. La vrîsta de o sută șasezeci și doi de ani, Iared a 18născut pe Enoh. După nașterea lui Enoh, Iared a mai trăit 19opt sute de ani; și a născut fii și fiice. Toate zilele lui Iared 20au fost de nouă sute șase zeci și doi de ani; apoi a murit. La 21vrîsta de șase zeci și cinci de ani, Enoh a născut pe Metusala.După nașterea lui Metusala, Enoh a umblat cu Dumnezeu trei 22sute de ani; și a născut fii și fiice. Toate zilele lui Enoh au fost 23trei sute șase zeci și cinci de ani. Enoh a umblat cu Dum- 24nezeu; apoi nu s’a mai văzut, pentru că l-a luat Dumnezeu.La vrîsta de o sută opt zeci și șapte de ani, Metusala a născut 25pe Lameh. După nașterea lui Lameh, Metusala a mai trăit 26șapte sute opt zeci și doi de ani; și a născut fii și fiice. Toate 27zilele lui Metusala au fost de nouă sute șase zeci și nouă de ani;apoi a murit. La vîrsta de o sută optzeci și doi de ani, Lameh 28

5. 29–6. 16 geneza 8

29 a născut un fiu. El i-a pus numele Noe, zicînd: “Acesta ne vamîngîia pentru osteneala și truda mînilor noastre, cari vin din

30 acest pămînt, pe care l-a blestemat Domnul.” După nașterealui Noe, Lameh a mai trăit cinci sute nouă zeci și cinci de ani;

31 și a născut fii și fiice. Toate zilele lui Lameh au fost de șapte32 sute șaptezeci și șapte de ani; apoi a murit. Noe, la vrîsta de

cinci sute de ani, a născut pe Sem, Ham și Iafet.

6 Cînd au început oamenii să se înmulţească pe faţa pămîntu-2 lui, și li s’au născut fete, fiii lui Dumnezeu au văzut că fetele

oamenilor erau frumoase; și din toate și-au luat de neveste pe3 acelea pe cari și le-au ales. Atunci Domnul a zis: “Duhul Meu

nu va rămînea pururea în om, căci și omul nu este decît carnepăcătoasă: totuș zilele lui vor fi de o sută douăzeci de ani.”

4 Uriașii erau pe pămînt în vremurile acelea, și chiar și după ces’au împreunat fiii lui Dumnezeu cu fetele oamenilor, și le-aunăscut ele copii: aceștia erau vitejii cari au fost în vechime, oa-

5 meni cu nume. Domnul a văzut că răutatea omului era marepe pămînt, și că toate întocmirile gîndurilor din inima lui erau

6 îndreptate în fiecare zi numai spre rău. I-a părut rău Dom-nului că a făcut pe om pe pămînt, și S’a mîhnit în inima Lui.

7 Și Domnul a zis: “Am să șterg de pe faţa pămîntului pe omulpe care l-am făcut, dela om pînă la vite, pînă la tîrîtoare, și

8 pînă la păsările cerului; căci ’mi pare rău că i-am făcut.” Dar9 Noe a căpătat milă înaintea Domnului. Iată cari sînt urmașii

lui Noe. Noe era un om neprihănit și fără pată între cei din10 vremea lui: Noe umbla cu Dumnezeu. Noe a născut trei fii:11 Sem, Ham și Iafet. Pămîntul era stricat înaintea lui Dum-12 nezeu, pămîntul era plin de silnicie. Dumnezeu S’a uitat spre

pămînt, și iată că pămîntul era stricat; căci orice făptură își13 stricase calea pe pămînt. Atunci Dumnezeu a zis lui Noe:

“Sfîrșitul oricărei făpturi este hotărît înaintea Mea, fiindcă auumplut pămîntul de silnicie; iată, am să-i nimicesc împreună

14 cu pămîntul. Fă-ţi o corabie din lemn de gofer (chiparos);corabia aceasta s’o împarţi în cămăruţe, și s’o tencuiești cu

15 smoală pe dinlăuntru și pe dinafară. Iată cum s’o faci: cora-bia să aibă trei sute de coţi în lungime, cincizeci de coţi în

16 lăţime și treizeci de coţi în înălţime. Să faci corăbiei o fer-

9 geneza 6. 17–7. 11

eastră, sus, lată de un cot; ușa s’o pui în laturea corăbiei; șisă faci un rînd de cămări jos, altul la mijloc și altul sus. Și, 17iată că Eu am să fac să vină un potop de ape pe pămînt, ca sănimicească orice făptură de supt cer, care are suflare de viaţă;tot ce este pe pămînt va pieri. Dar cu tine fac un legămînt; 18să intri în corabie, tu și fiii tăi, nevastă-ta și nevestele fiilor tăiîmpreună cu tine. Din tot ce trăiește, din orice făptură, să iei 19în corabie cîte două din fiecare soi, ca să le ţii vii cu tine: săfie o parte bărbătească și o parte femeiască. Din păsări după 20soiul lor, din vite după soiul lor, și din toate tîrîtoarele de pepămînt după soiul lor, să vină la tine înlăuntru cîte două dinfiecare soi, ca să le ţii cu viaţă. Și tu, ia-ţi din toate bucatele 21cari se mănîncă, și fă-ţi merinde din ele, ca să-ţi slujească dehrană ţie și lor.” Așa a și făcut Noe: a făcut tot ce-i poruncise 22Dumnezeu.

Domnul a zis lui Noe: “Intră în corabie, tu și toată casa ta; 7căci te-am văzut fără prihană înaintea Mea în neamul acestade oameni. Ia cu tine cîte șapte perechi din toate dobitoacele 2curate, cîte o parte bărbătească și cîte o parte femeiască; opereche din dobitoacele care nu sînt curate, cîte o parte băr-bătească și cîte o parte femeiască; și cîte șapte perechi de 3asemenea, din pasările cerului, cîte o parte bărbătească și cîteo parte femeiască, pentru ca să le ţii vie sămînţa pe toatăfaţa pămîntului. Căci după șapte zile, voi face să ploaie pe 4pămînt patruzeci de zile și patruzeci de nopţi; și voi ștergeastfel de pe faţa pămîntului toate făpturile pe cari le-am fă-cut.” Noe a făcut tot ce-i poruncise Domnul. Noe era de 5, 6șase sute de ani, cînd a venit potopul pe pămînt. Și Noe a 7intrat în corabie cu fiii săi, cu nevastă-sa și cu nevestele fiilorsăi, din pricina apelor potopului. Din dobitoacele curate și 8din dobitoacele necurate, din păsări și din tot ce se tîrăște pepămînt, au intrat în corabie la Noe, două cîte două, cîte o 9parte bărbătească și cîte o parte femeiască, așa cum porun-cise Dumnezeu lui Noe. După cele șapte zile, au venit apele 10potopului pe pămînt. ’n anul al șasesutelea al vieţii lui Noe, 11în luna a doua, în ziua a șaptesprezecea a lunii, în ziua aceea,s’au rupt toate izvoarele Adîncului celui mare și s’au deschis

7. 12–8. 7 geneza 10

12 stăvilarele cerurilor. Ploaia a căzut pe pămînt patruzeci de13 zile și patruzeci de nopţi. ’n aceeaș zi au intrat în corabie:

Noe, Sem, Ham și Iafet, fiii lui Noe, nevasta lui Noe și cele14 trei neveste ale fiilor lui cu ei: ei, și toate fiarele cîmpului,

după soiul lor, toate vitele după soiul lor, toate tîrîtoarele carise tîrăsc pe pămînt după soiul lor, toate păsările după soiul

15 lor, toate păsărelele, tot ce are aripi. Au intrat în corabiela Noe, două cîte două, din orice făptură care are suflare de

16 viaţă. Cele cari au intrat, erau cîte o parte bărbătească șicîte o parte femeiască, din orice făptură, după cum poruncise

17 Dumnezeu lui Noe. Apoi Domnul a închis ușa după el. Po-topul a fost patruzeci de zile pe pămînt. Apele au crescut și au

18 ridicat corabia, și ea s’a înălţat deasupra pămîntului. Apeleau ajuns mari și au crescut foarte mult pe pămînt, și corabia

19 plutea pe deasupra apelor. Apele au ajuns din ce în ce maimari și toţi munţii înalţi, cari sînt supt cerul întreg, au fost

20 acoperiţi. Cu cincisprezece coţi s’au înălţat apele deasupra21 munţilor, cari au fost acoperiţi. Și a pierit orice făptură care

se mișca pe pămînt, atît păsările cît și vitele și fiarele, tot22 ce se tîra pe pămînt, și toţi oamenii. Tot ce răsufla, tot ce

avea suflare de duh de viaţă în nări, tot ce era pe pămîntul23 uscat, a murit. Toate făpturile cari erau pe faţa pămîntului

au fost nimicite, dela om pînă la vite, pînă lă tîrîtoare și pînăla păsările cerului: au fost nimicite de pe pămînt. N’a rămas

24 decît Noe și ce era cu el în corabie. Apele au fost mari pepămînt o sută cincizeci de zile.

8 Dumnezeu Și-a adus aminte de Noe, de toate vieţuitoareleși de toate vitele cari erau cu el în corabie; și Dumnezeu a fă-

2 cut să sufle un vînt pe pămînt, și apele s’au potolit. IzvoareleAdîncului și stăvilarele cerurilor au fost închise, și ploaia din

3 cer a fost oprită. Apele au scăzut de pe faţa pămîntului,scurgîndu-se și împuţinîndu-se, și, după o sutăcincizeci de zile,

4 apele s’au micșorat. ’n luna a șaptea, în ziua a șaptespreze-5 cea a lunii, corabia s’a oprit pe munţii Ararat. Apele au mers

scăzînd pînă în luna a zecea. ’n luna a zecea, în ziua întîi a lu-6 nii, s’au văzut vîrfurile munţilor. După patruzeci de zile, Noe7 a deschis fereastra corăbiei pe care o făcuse. A dat drumul

11 geneza 8. 8–9. 3

unui corb, care a ieșit, ducîndu-se și întorcîndu-se, pînă cîndau secat apele de pe pămînt. A dat drumul și unui porumbel, 8ca să vadă dacă scăzuseră apele de pe faţa pămîntului. Dar 9porumbelul n’a găsit nici un loc ca să-și pună piciorul, și s’aîntors la el în corabie, căci erau ape pe toată faţa pămîntu-lui. Noe a întins mîna, l-a luat, și l-a băgat la el în corabie.A mai așteptat alte șapte zile, și iarăș a dat drumul porum- 10belului din corabie. Porumbelul s’a întors la el spre seară; și 11iată că în ciocul lui era o frunză de măslin ruptă de curînd.Noe a cunoscut astfel că apele scăzuseră pe pămînt. A mai 12așteptat alte șapte zile; și a dat drumul porumbelului. Darporumbelul nu s’a mai întors la el. ’n anul șase sute unu, în 13luna întîi, în ziua întîi a lunii, apele secaseră pe pămînt. Noea ridicat învelitoarea corăbiei: s’a uitat, și iată că faţa pămîn-tului se uscase. ’n luna a doua, în a douăzeci și șaptea zi a 14lunii, pămîntul era uscat de tot. Atunci Dumnezeu a vorbit 15lui Noe, și i-a zis: “Ieși din corabie, tu și nevastă-ta, fiii tăi 16și nevestele fiilor tăi cu tine! Scoate afară împreună cu tine 17toate vieţuitoarele de tot felul cari sînt cu tine, atît păsările cîtși vitele și toate tîrîtoarele cari se tîrăsc pe pămînt: să mișunepe pămînt, să crească și să se înmulţească pe pămînt.” Și 18Noe a ieșit afară cu fiii săi, cu nevastă-sa și cu nevestele fiilorsăi. Toate dobitoacele, toate tîrîtoarele, toate păsările, tot 19ce se mișcă pe pămînt, după soiurile lor, au ieșit din corabie.Noe a zidit un altar Domnului; a luat din toate dobitoacele 20curate și din toate păsările curate, și a adus arderi de tot pealtar. Domnul a mirosit un miros plăcut; și Domnul a zis în 21inima Lui: “Nu voi mai blestema pămîntul, din pricina omului,pentrucă întocmirile gîndurilor din inima omului sînt rele dintinereţa lui; și nu voi mai lovi tot ce este viu, cum am făcut.Cît va fi pămîntul, nu va înceta sămănatul și seceratul, frigul 22și căldura, vara și iarna, ziua și noaptea!”

Dumnezeu a binecuvîntat pe Noe și pe fiii săi, și le-a zis: 9“Creșteţi, înmulţiţi-vă, și umpleţi pămîntul. S’apuce groaza 2și frica de voi pe orice dobitoc de pe pămînt, pe orice pasărea cerului, pe tot ce se mișcă pe pămînt și pe toţi peștii mării:vi le-am dat în mînile voastre! Tot ce se mișcă și are viaţă, 3

9. 4–23 geneza 12

să vă slujească de hrană: toate acestea vi le dau, ca și iarba4 verde. Numai carne cu viaţa ei, adică sîngele ei, să nu mîncaţi.5 Căci voi cere înapoi sîngele vieţilor voastre; îl voi cere înapoi

dela orice dobitoc; și voi cere înapoi viaţa omului din mîna6 omului, din mîna oricărui om, care este fratele lui. Dacă varsă

cineva sîngele omului, și sîngele lui să fie vărsat de om; căci7 Dumnezeu a făcut pe om după chipul Lui. Iar voi, creșteţi

și înmulţiţi-vă; răspîndiţi-vă pe pămînt, și înmulţiţi-vă pe el!”8 Dumnezeu a mai vorbit lui Noe și fiilor lui cari erau cu el, și a9 zis: “Iată, Eu fac un legămînt cu voi, și cu sămînţa voastră,

10 care va veni după voi; cu toate vieţuitoarele, cari sînt cuvoi, atît păsările cît și vitele, și toate fiarele de pe pămîntcari sînt cu voi; cu toate cele cari au ieșit din corabie și cu

11 orice alte dobitoace de pe pămînt. Fac un legămînt cu voi cănicio făptură nu va mai fi nimicită de apele potopului, și nu

12 va mai veni potop ca să pustiască pămîntul.” Și Dumnezeua zis: “Iată semnul legămîntului pe care-l fac între Mine șivoi, și între toate vieţuitoarele cari sînt cu voi, pentru toate

13 neamurile de oameni în veci: curcubeul Meu, pe care l-amașezat în nor, el va sluji ca semn al legămîntului dintre Mine și

14 pămînt. Cînd voi strînge nori deasupra pămîntului, curcubeul15 se va arăta în nor; și Eu ’mi voi aduce aminte de legămîntul

dintre Mine și voi și dintre toate vieţuitoarele de orice trup;și apele nu se vor mai face un potop, ca să nimicească orice

16 făptură. Curcubeul va fi în nor; și Eu Mă voi uita la el, ca să-Mi aduc aminte de legămîntul cel vecinic dintre Dumnezeu și

17 toate vieţuitoarele de orice trup de pe pămînt”. Și Dumnezeua zis lui Noe: “Acesta este semnul legămîntului pe care l-am

18 făcut între Mine și orice făptură de pe pămînt.” Fiii lui Noe,cari au ieșit din corabie, erau: Sem, Ham și Iafet: Ham este

19 tatăl lui Canaan. Aceștia au fost cei trei fii ai lui Noe, și din20 ei s’au răspîndit oameni peste tot pămîntul. Noe a început21 să fie lucrător de pămînt, și a sădit o vie. A băut vin, s’a22 îmbătat și s’a desgolit în mijlocul cortului său. Ham, tatăl

lui Canaan, a văzut goliciunea tatălui său, și a spus celor doi23 fraţi ai lui afară. Atunci Sem și Iafet au luat mantaua, au pus-

o pe umeri, au mers dea’ndăratelea și au acoperit goliciunea

13 geneza 9. 24–10. 21

tatălui lor; fiindcă feţele le erau întoarse înapoi, n’au văzutgoliciunea tatălui lor. Noe s’a trezit din ameţeala vinului, și 24a aflat ce-i făcuse fiul său cel mai tînăr. Si a zis: “Blestemat 25să fie Canaan! Să fie robul robilor fraţilor lui!” El a mai zis: 26“Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul lui Sem, Și Canaansă fie robul lui! Dumnezeu să lărgească locurile stăpînite de 27Iafet, Iafet să locuiască în corturile lui Sem, Și Canaan să fierobul lor!” Noe a trăit, după potop, trei sute cincizeci de ani. 28Toate zilele lui Noe au fost de nouă sute cincizeci de ani; apoi 29a murit.

Iată spiţa neamului fiilor lui Noe: Sem, Ham și Iafet. După 10potop li s’au născut fii. Fiii lui Iafet au fost: Gomer, Ma- 2gog, Madai, Iavan, Tubal, Meșec și Tiras. Fiii lui Gomer: 3Așchenaz, Rifat și Togarma. Fiii lui Iavan: Elișa, Tarșiș, 4Chitim, și Dodanim. Dela ei se trag popoarele din ţările nea- 5murilor de pe malul mării, după ţinuturile lor, după limbafiecăruia, după familiile lor, după seminţiile lor. Fiii lui Ham 6au fost: Cuș, Miţraim, Put și Canaan.- Fiii lui Cuș: Seba, 7Havila, Sabta, Raema și Sabteca. Fiii lui Raema: Șeba șiDedan. Cuș a născut și pe Nimrod: el este acela care a 8început să fie puternic pe pămînt. El a fost un viteaz vînă- 9tor înaintea Domnului; iată de ce se zice: “Ca Nimrod, viteazvînător înaintea Domnului.” El a domnit la început peste Ba- 10bel, Erec, Acad și Calne, în ţara Șinear. Din ţara aceasta a 11intrat în Asiria; a zidit Ninive, Rehobot-Ir, Calah și Resen în- 12tre Ninive și Calah; aceasta este cetatea cea mare. - Miţraim 13a născut pe Ludimi, Anamimi, Lehabimi, Naftuhimi, Pa- 14trusimi, Casluhimi, (din cari au ieșit Filistenii) și pe Caftorimi.Canaan a născut pe Sidon, întîiul lui născut, și pe Het; și 15, 16pe Iebusiţi, pe Amoriţi, pe Ghirgasiţi, pe Heviţi, pe Archiţi, 17pe Siniţi, pe Arvadiţi, pe Ţemariţi, pe Hamatiţi. ’n urmă, 18familiile Cananiţilor s’au împrăștiat. Hotarele Cananiţilor se 19întindeau dela Sidon, cum mergi spre Gherar, pînă la Gaza,și cum mergi spre Sodoma, Gomora, Adma și Ţeboim, pînă laLeșa. Aceștia sînt fiii lui Ham, după familiile lor, după lim- 20bile lor, după ţările lor, după neamurile lor. Și lui Sem, tatăl 21tuturor fiilor lui Eber, și fratele cel mai mare al lui Iafet, i s’au

10. 22–11. 14 geneza 14

22 născut fii. Fiii lui Sem au fost: Elam, Asur, Arpacșad, Lud23, 24 și Aram. Fii lui Aram: Uţ, Hul, Gheter și Maș. Arpacșad a

25 născut pe Șelah; și Șelah a născut pe Eber. Lui Eber i s’aunăscut doi fii: numele unuia era Peleg, numit așa pentru căpe vremea lui s’a împărţit pămîntul; iar numele fratelui său

26 era Ioctan. Ioctan a născut pe Almodad, pe Șelef, pe Aţar-27, 28 mavet, pe Ierah, pe Adoram, pe Uzal, pe Dicla, pe Obal, pe

29 Abimael, pe Seba, pe Ofir, pe Havila, și pe Iobab. Toţi aceș-30 tia au fost fiii lui Ioctan. Ei au locuit dela Meșa, cum mergi31 spre Sefar, pînă la muntele răsăritului. Aceștia sînt fiii lui

Sem, după familiile lor, după limbile lor, după ţările lor, după32 neamurile lor. Acestea sînt familiile fiilor lui Noe, după spiţa

neamului lor, după neamurile lor. Și din ei au ieșit neamurilecari s’au răspîndit pe pămînt după potop.

11, 2 Tot pămîntul avea o singură limbă și aceleași cuvinte. Pornindei înspre răsărit, au dat peste o cîmpie în ţara Șinear; și au de-

3 scălecat acolo. Și au zis unul către altul: “Haidem! să facemcărămizi, și să le ardem bine în foc.” Și cărămida le-a ţinut

4 loc de piatră, iar smoala le-a ţinut loc de var. Si au mai zis:“Haidem! să ne zidim o cetate și un turn al cărui vîrf să at-ingă cerul, și să ne facem un nume, ca să nu fim împrăștiaţi pe

5 toată faţa pămîntului.” Domnul S’a pogorît să vadă cetatea6 și turnul, pe care-l zideau fiii oamenilor. Și Domnul a zis:

“Iată, ei sînt un singur popor, și toţi au aceeaș limbă; și iacăde ce s’au apucat; acum nimic nu i-ar împedeca să facă tot ce

7 și-au pus în gînd. Haidem! să Ne pogorîm și să le încurcăm8 acolo limba, ca să nu-și mai înţeleagă vorba unii altora.” Și

Domnul i-a împrăștiat de acolo pe toată faţa pămîntului; așa9 că au încetat să zidească cetatea. De aceea cetatea a fost

numită Babel, căci acolo a încurcat Domnul limba întreguluipămînt, și de acolo i-a împrăștiat Domnul pe toată faţa pămîn-

10 tului. Iată spiţa neamului lui Sem. La vîrsta de o sută de11 ani, Sem a născut pe Arpacșad, la doi ani după potop. După

nașterea lui Arpacșad, Sem a trăit cincisute de ani; și a născut12 fii și fiice. La vrîsta de treizeci și cinci de ani, Arpacșad a13 născut pe Șelah. După nașterea lui Șelah, Arpacșad a mai14 trăit patrusute trei ani; și a născut fii și fiice. La vrîsta de

15 geneza 11. 15–12. 5

treizeci de ani, Șelah a născut pe Eber. După nașterea lui 15Eber, Șelah a mai trăit patrusute trei ani; și a născut fii șifiice. La vîrsta de treizeci și patru de ani, Eber a născut pe 16Peleg. După nașterea lui Peleg, Eber a mai trăit patrusute 17treizeci de ani; și a născut fii și fiice. La vîrsta de treizeci 18de ani, Peleg a născut pe Reu. După nașterea lui Reu, Pe- 19leg a mai trăit douăsute nouă ani; și a născut fii și fiice. La 20vîrsta de treizeci și doi de ani, Reu a născut pe Serug. După 21nașterea lui Serug, Reu a mai trăit douăsute șapte ani; și anăscut fii și fiice. La vîrsta de treizeci de ani, Serug a născut 22pe Nahor. După nașterea lui Nahor, Serug a mai trăit două 23sute de ani; și a născut fii și fiice. La vîrsta de douăzeci și 24nouă de ani, Nahor a născut pe Terah. După nașterea lui 25Terah, Nahor a mai trăit o sută nouăsprezece ani; și a născutfii și fiice. La vîrsta de șaptezeci de ani, Terah a născut pe 26Avram, pe Nahor și pe Haran. Iată spiţa neamului lui Terah. 27Terah a născut pe Avram, pe Nahor și pe Haran.- Haran anăscut pe Lot. Și Haran a murit în faţa tatălui său Terah, 28în ţara în care se născuse, în Ur în Haldea.- Avram și Nahor 29și-au luat neveste. Numele nevestei lui Avram era Sarai, și nu-mele nevestei lui Nahor era Milca, fiica lui Haran, tatăl Milcăiși Iscăi. Sarai era stearpă: n’avea copii deloc. Terah a luat 30, 31pe fiul său Avram, și pe Lot, fiul lui Haran, fiul fiului său, și peSarai, noru-sa, nevasta fiului său Avram. Au ieșit împreunădin Ur din Haldea, ca să meargă în ţara Canaan. Au venitpînăla Haran, și s’au așezat acolo. Zilele lui Terah au fost de 32două sute cinci ani; și Terah a murit în Haran.

Domnul zisese lui Avram: “Ieși din ţara ta, din rudenia ta, 12și din casa tatălui tău, și vino în ţara pe care ţi-o voi arăta.Voi face din tine un neam mare, și te voi binecuvînta; îţi voi 2face un nume mare, și vei fi o binecuvîntare. Voi binecuvînta 3pe ceice te vor binecuvînta, și voi blestema pe cei ce te vorblestema; și toate familiile pămîntului vor fi binecuvîntate întine. Avram a plecat, cum îi spusese Domnul, și a plecat 4și Lot împreună cu el. Avram avea șaptezeci și cinci de ani,cînd a ieșit din Haran. Avram a luat pe Sarai, nevastă-sa, și 5pe Lot, fiul fratelui său, împreună cu toate averile, pe cari le

12. 6–13. 5 geneza 16

strînseseră și cu toate slugile pe cari le cîștigaseră în Haran.6 Au plecat în ţara Canaan, și au ajuns în ţara Canaan. Avram

a străbătut ţara pînă la locul numit Sihem, pînă la stejarul lui7 More. Cananiţii erau atunci în ţară. Domnul S’a arătat lui

Avram, și i-a zis: “Toată ţara aceasta o voi da seminţei tale.”Și Avram a zidit acolo un altar Domnului, care i Se arătase.

8 De acolo a pornit spre munte, la răsărit de Betel, și și-a întinscortul, avînd Betelul la apus și Ai la răsărit. A zidit și acolo

9 un altar Domnului, și a chemat Numele Domnului. Avram10 și-a urmat drumul, înaintînd mereu spre meazăzi. A venit

însă o foamete în ţară; și Avram s’a pogorît în Egipt, ca sălocuiască pentru cîtăva vreme acolo; căci era mare foamete în

11 ţară. Cînd era aproape să intre în Egipt, a zis nevestei sale12 Sarai: “Iată, știu că ești o femeie frumoasă la faţă. Cînd te

vor vedea Egiptenii, vor zice: ,Aceasta este nevasta lui¡ Și pe13 mine mă vor omorî, iar pe tine te vor lăsa cu viaţă. Spune,

rogu-te, că ești sora mea, ca să-mi meargă bine din pricina14 ta, și sufletul meu să trăiască datorită ţie.” Cînd a ajuns

Avram în Egipt, Egiptenii au văzut că nevasta lui era foarte15 frumoasă. Slujbașii cei mai de frunte ai lui Faraon au văzut-o

și ei, și au lăudat-o la Faraon; și femeia a fost adusă în casa lui16 Faraon. Pe Avram l-a primit bine din pricina ei; și Avram a17 căpătat oi, boi, măgari, robi și roabe, măgăriţe și cămile. Dar

Domnul a lovit cu mari urgii pe Faraon și casa lui, din pricina18 nevestei lui Avram Sarai. Atunci Faraon a chemat pe Avram,

și i-a zis: “Ce mi-ai făcut? Pentruce nu mi-ai spus că este19 nevastă-ta? De ce ai zis: ,Este sora mea‘, și am luat-o astfel20 de nevastă? Acum, iată-ţi nevasta; ia-o, și pleacă!” Și Faraon

a dat poruncă oamenilor lui să-l petreacă pe el, pe nevastă-sași tot ce avea.

13 Avram s’a suit din Egipt în ţara dela meazăzi, el, nevastă-2 sa, și tot ce avea, împreună cu Lot. Avram era foarte bogat în3 vite, în argint, și în aur. Din ţara dela meazăzi s’a îndreptat

și a mers pînă la Betel, pînă la locul unde fusese cortul lui la4 început, între Betel și Ai, în locul unde era altarul, pe care-l

făcuse mai înainte. Și acolo, Avram a chemat Numele Domnu-5 lui. Lot, care călătorea împreună cu Avram, avea și el oi, boi

17 geneza 13. 6–14. 5

și corturi. Și ţinutul acela nu-i încăpea să locuiască împreună; 6căci averile lor erau așa de mari, încît nu puteau să locuiascăîmpreună. S’a iscat o ceartă între păzitorii vitelor lui Avram 7și păzitorii vitelor lui Lot. Cananiţii și Feresiţii locuiau atunciîn ţară. Avram a zis lui Lot: “Te rog, să nu fie ceartă între 8mine și tine, și între păzitorii mei și păzitorii tăi, căci sîntemfraţi. Nu-i oare toată ţara înaintea ta? Mai bine desparte-te 9de mine: dacă apuci tu la stînga, eu voi apuca la dreapta; dacăapuci tu la dreapta, eu voi apuca la stînga.” Lot și-a ridicat 10ochii, și a văzut că toată Cîmpia Iordanului era bine udatăîn întregime. ’nainte de a nimici Domnul Sodoma și Gomora,pînă la Ţoar, era ca o grădină a Domnului, ca ţara Egiptu-lui. Lot și-a ales toată Cîmpia Iordanului, și a mers spre 11răsărit. Astfel s’au despărţit ei unul de altul. Avram a locuit 12în ţara Canaan, iar Lot a locuit în cetăţile din Cîmpie, și și-aîntins corturile pînă la Sodoma. Oamenii din Sodoma erau 13răi, și afară din cale de păcătoși împotriva Domnului. Dom- 14nul a zis lui Avram, după ce s’a despărţit Lot de el: “Ridică-ţiochii, și, din locul în care ești, privește spre mează noapte șispre mează zi, spre răsărit și spre apus; căci toată ţara pe 15care o vezi, ţi-o da ţie și seminţei tale în veac. ’ţi voi face 16sămînţa ca pulberea pămîntului de mare; așa că, dacă poatenumăra cineva pulberea pămîntului, și sămînţa ta va putea săfie numărată. Scoală-te, străbate ţara în lung și în lat; căci 17ţie ţi-o voi da”. Avram și-a ridicat corturile, și a venit de a 18locuit lîngă stejarii lui Mamre, cari sînt lîngă Hebron. Și acoloa zidit un altar Domnului.

Pe vremea lui Amrafel, împăratul Șinearului, lui Arioc, îm- 14păratul Elasarului, lui Chedorlaomer, împăratul Elamului, șilui Tideal, împăratul Goiimului, s’a întîmplat că ei au făcut 2război cu Bera, împăratul Sodomei, cu Birșa, împăratul Go-morei, cu Șineab, împăratul Admei, cu Șemeeber, împăratulŢeboimului și cu împăratul Belei sau Ţoarului. Aceștia din 3urmă s’au adunat cu toţii în valea Sidim, adică Marea Sărată.Timp de doisprezece ani fuseseră supuși lui Chedorlaomer; și 4în anul al treisprezecelea s’au răsculat. Dar, în anul al pa- 5trusprezecelea Chedorlaomer și împăraţii cari erau cu el au

14. 6–20 geneza 18

pornit, și au bătut pe Refaimi la Așterot-Carnaim, pe Zuzimi6 la Ham, pe Emimi la Șave-Chiriataim, și pe Horiţi în muntele7 lor Seir, pînă la stejarul Paran, care este lîngă pustie. Apoi

s’au întors, au venit la En-Mișpat, sau Cades, și au bătut peAmaleciţi pe tot ţinutul lor, ca și pe Amoriţi, cari locuiau

8 la Haţaţon-Tamar. Atunci au ieșit împăratul Sodomei, îm-păratul Gomorei, împăratul Admei, împăratul Ţeboimului șiîmpăratul Belei sau Ţoarului, și s’au așezat în linie de bă-

9 tae împotriva lor, în valea Sidim, și anume: împotriva luiChedorlaomer, împăratul Elamului, împotriva lui Tideal, îm-păratul Goiimului, împotriva lui Amrafel, împăratul Șinearu-lui și împotriva lui Arioc, împăratul Elasarului: patru împăraţi

10 împotriva a cinci. Valea Sidim era acoperită cu fîntîni desmoală. ’mpăratul Sodomei și împăratul Gomorei au luat-o la

11 fugă, și au căzut în ele; ceilalţi au fugit spre munte. Biruitoriiau luat toate bogăţiile Sodomei și Gomorei, și toate merindele

12 lor, și au plecat. Au luat și pe Lot, fiul fratelui lui Avram,13 care locuia în Sodoma; au luat și averile lui, și au plecat. A

venit unul, care scăpase, și a dat de știre lui Avram, Evreul;acesta locuia lîngă ștejarii lui Mamre, Amoritul, fratele lui Eș-col, și fratele lui Aner, cari făcuseră legătură de pace cu Avram.

14 Cum a auzit Avram că fratele său fusese luat prins de război,a înarmat treisute optsprezece din cei mai viteji slujitori ailui, născuţi în casa lui, și a urmărit pe împăraţii aceia pînă

15 la Dan. Și-a împărţit oamenii în mai multe cete, s’a arun-cat asupra lor noaptea, i-a bătut, și i-a urmărit pînă la Hoba,

16 care este la stînga Damascului. A adus înapoi toate bogăţi-ile; a luat înapoi și pe fratele său Lot, cu averile lui, precum

17 și pe femei, și norodul. Dupăce s’a întors Avram dela înfrîn-gerea lui Chedorlaomer și a împăraţilor cari erau împreună cuel, împăratul Sodomei i-a ieșit în întîmpinare în valea Șave,

18 sau Valea ’mpăratului. Melhisedec, împăratul Salemului, aadus pîne și vin: el era preot al Dumnezeului Celui Prea ’nalt.

19 Melhisedec a binecuvîntat pe Avram, și a zis: “Binecuvîntatsă fie Avram de Dumnezeul Cel Prea ’nalt, Ziditorul cerului și

20 al pămîntului. Binecuvîntat să fie Dumnezeul Cel Prea ’nalt,care a dat pe vrăjmașii tăi în mînile tale!” Și Avram i-a dat

19 geneza 14. 21–15. 16

zeciuială din toate. ’mpăratul Sodomei a zis lui Avram: “Dă- 21mi oamenii, și ţine bogăţiile pentru tine.” Avram a răspuns 22împăratului Sodomei: “Ridic mîna spre Domnul, DumnezeulCel Prea ’nalt, Ziditorul cerului și al pămîntului, și jur că 23nu voi lua nimic din tot ce este al tău, nici măcar un fir deaţă, nici măcar o curea de încălţăminte, ca să un zici: ,Am îm-bogăţit pe Avram.‘ Nimic pentru mine! afară de ce au mîncat 24flăcăii, și partea oamenilor cari au mers cu mine, Aner, Eșcolși Mamre: ei pot să-și ia partea lor!”

După aceste întîmplări, Cuvîntul Domnului a vorbit lui 15Avram într’o vedenie, și a zis: “Avrame, nu te teme; Eu sîntscutul tău, și răsplata ta cea foarte mare.” Avram a răspuns: 2“Doamne Dumnezeule, ce-mi vei da? Căci mor fără copii; șimoștenitorul casei mele este Eliezer din Damasc.” Și Avram 3a zis: “Iată că nu mi-ai dat sămînţă, și slujitorul născut în casamea va fi moștenitorul meu.” Atunci Cuvîntul Domnului i-a 4vorbit astfel: “Nu el va fi moștenitorul tău, ci cel ce va ieșidin tine, acela va fi moștenitorul tău.” Și, după ce l-a dus 5afară, i-a zis: “Uită-te spre cer, și numără stelele, dacă poţi săle numeri.” Și i-a zis: “Așa va fi sămînţa ta.” Avram a crezut 6pe Domnul, și Domnul i-a socotit lucrul acesta ca neprihănire.Domnul i-a mai zis: “Eu sînt Domnul, care te-am scos din Ur 7din Haldea, ca să-ţi dau în stăpînire ţara aceasta.” Avram 8a răspuns: “Doamne Dumnezeule, prin ce voi cunoaște că ovoi stăpîni?” Și Domnul i-a zis: “Ia o juncană de trei ani, o 9capră de trei ani, un berbec de trei ani, o turturea și un puide porumbel.” Avram a luat toate dobitoacele acestea, le-a 10despicat în două, și a pus fiecare bucată una în faţa alteia;dar pasările nu le-a despicat. Păsările răpitoare s’au năpustit 11peste stîrvuri; dar Avram le-a izgonit. La apusul soarelui, 12un somn adînc a căzut peste Avram; și iată că l-a apucat ogroază și un mare întunerec. Și Domnul a zis lui Avram: “Să 13știi hotărît că sămînţa ta va fi străină într’o ţară, care nu va fi aei; acolo va fi robită, și o vor apăsa greu, timp de patru sute deani. Dar pe neamul căruia îi va fi roabă, îl voi judeca Eu: și pe 14urmă va ieși deacolo cu mari bogăţii. Tu vei merge în pace la 15părinţii tăi; vei fi îngropat după o bătrîneţă fericită. ’n al pa- 16

15. 17–16. 13 geneza 20

trulea neam, ea se va întoarce aici; căci nelegiuirea Amoriţilor17 nu și-a atins încă vîrful.” După ce a asfinţit soarele, s’a făcut

un întunerec adînc; și iată că a ieșit un fum ca dintr’un cuptor,18 și niște flăcări au trecut printre dobitoacele despicate. ’n ziua

aceea, Domnul a făcut un legămînt cu Avram, și i-a zis: “Sem-inţei tale dau ţara aceasta, dela rîul Egiptului pînă la rîul cel

19 mare, rîul Eufrat, și anume; ţara Cheniţilor, a Cheniziţilor,20, 21 a Cadmoniţilor, a Hetiţilor, a Fereziţilor, a Refaimiţilor, a

Amoriţilor, a Cananiţilor, a Ghirgasiţilor și a Iebusiţilor.”

16 Sarai, nevasta lui Avram, nu-i născuse deloc copii. Ea avea2 o roabă egipteancă numită Agar. Și Sarai a zis lui Avram:

“Iată, Domnul m’a făcut stearpă; intră, te rog, la roaba mea;poate că voi avea copii dela ea.” Avram a ascultat cele spuse de

3 Sarai. Atunci Sarai, nevasta lui Avram, a luat pe EgipteancaAgar, roaba ei, și a dat-o de nevastă bărbatului său Avram,

4 după ce Avram locuise ca străin zece ani în ţara Canaan. Ela intrat la Agar, și ea a rămas însărcinată. Cînd s’a văzut ea

5 însărcinată, a privit cu dispreţ pe stăpînă-sa. Și Sarai a zislui Avram: “Asupra ta să cadă batjocura aceasta, care mi seface! Eu însumi ţi-am dat în braţe pe roaba mea; și ea, cînd avăzut că a rămas însărcinată, m’a privit cu dispreţ. Să judece

6 Domnul între mine și tine!” Avram a răspuns Saraiei: “Iată,roaba ta este în mîna ta; fă-i ce-ţi place!” Atunci Sarai s’a

7 purtat rău cu ea; și Agar a fugit de ea. ’ngerul Domnului agăsit-o lîngă un izvor de apă în pustie, și anume lîngă izvorul

8 care este pe drumul ce duce la Șur. El a zis: “Agar, roabaSaraiei, de unde vii, și unde te duci?” Ea a răspuns: “Fug de

9 stăpîna mea Sarai.” ’ngerul Domnului i-a zis: “Intoarce-te la10 stăpînă-ta, și supune-te supt mîna ei.” ’ngerul Domnului i-a

zis: “’ţi voi înmulţi foarte mult sămînţa, și ea va fi atît de multă11 la număr, că nu va putea fi numărată.” ’ngerul Domnului i-a

zis: “Iată, acum ești însărcinată, și vei naște un fiu, căruiaîi vei pune numele Ismael; căci Domnul a auzit mîhnirea ta.

12 El va fi ca un măgar sălbatic printre oameni; mîna lui va fiîmpotriva tuturor oamenilor, și mîna tuturor oamenilor va fi

13 împotriva lui; și va locui în faţa tuturor fraţilor lui.” Ea anumit Numele Domnului care-i vorbise: “Tu ești Dumnezeu

21 geneza 16. 14–17. 15

care mă vede!” Căci a zis ea: “Cu adevărat, am văzut aicispatele Celuice m’a văzut!” De aceea fîntîna aceea s’a numit 14“Fîntîna Celui viu care mă vede”; ea este între Cades și Bared.Agar a născut lui Avram un fiu; și Avram a pus fiului, pe care 15i l-a născut Agar, numele Ismael. Avram era de optzeci și 16șase de ani, cînd i-a născut Agar pe Ismael.

Cînd a fost Avram în vîrstă de nouăzeci și nouă ani, Domnul 17i S’a aratat, și i-a zis: “Eu sînt Dumnezeul Cel atotputernic.Umblă înaintea Mea, și fii fără prihană. Voi face un legămînt 2între Mine și tine, și te voi înmulţi nespus de mult”. Avram 3s’a aruncat cu faţa la pămînt; și Dumnezeu i-a vorbit astfel:“Iată legămîntul Meu, pe care-l fac cu tine: vei fi tatăl mul- 4tor neamuri. Nu te vei mai numi Avram; ci numele tău va 5fi Avraam; căci te fac tatăl multor neamuri. Te voi înmulţi 6nespus de mult; voi face din tine neamuri întregi; și din tinevor ieși împăraţi. Voi pune legămîntul Meu între Mine și tine 7și sămînţa ta după tine din neam în neam; acesta va fi unlegămînt vecinic, în puterea căruia, Eu voi fi Dumnezeul tăuși al seminţei tale după tine. Ţie, și seminţei tale după tine, 8îţi voi da ţara în care locuiești acum ca străin, și anume îţivoi da toată ţara Canaanului în stăpînire vecinică; și Eu voifi Dumnezeul lor.” Dumnezeu a zis lui Avraam: “Să păzești 9legămîntul Meu, tu și sămînţa ta după tine, din neam în neam.Acesta este legămîntul Meu pe care să-l păziţi între Mine și 10voi, și sămînţa ta după tine: tot ce este de parte bărbăteascăîntre voi să fie tăiat împrejur. Să vă tăiaţi împrejur în carnea 11prepuţului vostru: și acesta să fie semnul legămîntului dintreMine și voi. La vîrsta de opt zile, orice copil de parte băr- 12bătească dintre voi să fie tăiat împrejur, neam după neam: fiecă este rob născut în casă, fie că este cumpărat cu bani delavreun străin, care nu face parte din neamul tău. Va trebui 13tăiat împrejur atît robul născut în casă cît și cel cumpărat cubani; și astfel legămîntul Meu să fie întărit în carnea voastrăca un legămînt vecinic. Un copil de parte bărbătească netăiat 14împrejur în carnea prepuţului lui, să fie nimicit din mijloculneamului său: a călcat legămîntul Meu.” Dumnezeu a zis lui 15Avraam: “Să nu mai chemi Sarai pe nevastă-ta Sarai; ci nu-

17. 16–18. 5 geneza 22

16 mele ei să fie Sara. Eu o voi binecuvînta, și îţi voi da un fiudin ea; da, o voi binecuvînta, și ea va fi mama unor neamuri

17 întregi; chiar împăraţi de noroade vor ieși din ea.” Avraams’a aruncat cu faţa la pămînt și a rîs, căci a zis în inima lui:“Să i se mai nască oare un fiu unui bărbat de o sută de ani? Și

18 să mai nască oare Sara la nouăzeci de ani?” Și Avraam a zis19 lui Dumnezeu: “Să trăiască Ismael înaintea Ta!” Dumnezeu

a zis: “Cu adevărat, nevastă-ta Sara îţi va naște un fiu; și-i veipune numele Isaac. Eu voi încheia legămîntul Meu cu el, ca un

20 legămînt vecinic pentru sămînţa lui după el. Dar și cu privirela Ismael te-am ascultat. Iată, îl voi binecuvînta, îl voi face săcrească, și îl voi înmulţi nespus de mult; doisprezece voievozi

21 va naște, și voi face din el un neam mare. Dar legămîntulmeu îl voi încheia cu Isaac, pe care ţi-l va naște Sara la anul

22 pe vremea aceasta.” Cînd a isprăvit de vorbit cu el, Dum-23 nezeu S’a înălţat dela Avraam. Avraam a luat pe fiul său

Ismael, pe toţi ceice se născuseră în casa lui, și pe toţi robiicumpăraţi cu bani, adică pe toţi cei de parte bărbătească din-tre oamenii din casa lui Avraam, și le-a tăiat împrejur carneaprepuţului, chiar în ziua aceea, după porunca, pe care i-o dă-

24 duse Dumnezeu. Avraam era în vîrstă de nouăzeci și nouă de25 ani, cînd a fost tăiat împrejur în carnea prepuţului său. Fiul

său Ismael era în vîrstă de treisprezece ani, cînd a fost tăiat26 împrejur în carnea prepuţului său. Avraam și fiul său Ismael27 au fost tăiaţi împrejur chiar în ziua aceea. Și toţi oamenii din

casa lui: robi născuţi în casa lui, sau cumpăraţi cu bani delastrăini, au fost tăiaţi împrejur împreună cu el.

18 Domnul i S’a arătat la stejarii lui Mamre, pe cînd Avraam2 ședea la ușa cortului, în timpul zădufului zilei. Avraam a

ridicat ochii, și s’a uitat: și iată că trei bărbaţi stăteau în pi-cioare lîngă el. Cînd i-a văzut, a alergat înaintea lor, dela ușa

3 cortului, și s’a plecat pînă la pămînt. Apoi a zis: “Doamne,dacă am căpătat trecere în ochii Tăi, nu trece, rogu-Te, pe

4 lîngă robul Tău. ’ngăduie să se aducă puţină apă, ca să vi5 se spele picioarele; și odihniţi-vă subt copacul acesta. Am

să mă duc să iau o bucată de pîne, ca să prindeţi la inimă,și după aceea vă veţi vedea de drum; căci pentru aceasta tre-

23 geneza 18. 6–24

ceţi pe lîngă robul vostru.” “Fă cum ai zis”, i-au răspuns ei.Avraam s’a dus repede în cort la Sara, și a zis: “Ia repede, 6trei măsuri de făină albă, frămîntă, și fă turte.” Și Avraam a 7alergat la vite, a luat un viţel tînăr și bun, și l-a dat unei slugisă-l gătească în grabă. Apoi a luat unt și lapte, împreună cu 8viţelul pe care-l gătise, și l-a pus înaintea lor. El însuș a stătutlîngă ei, sub copac, și le-a slujit pănă ce au mîncat. Atunci 9ei i-au zis: “Unde este nevastă-ta Sara?” “Uite-o în cort,” arăspuns el. Unul dintre ei a zis: “La anul pe vremea aceasta, 10Mă voi întoarce negreșit la tine; și iată că Sara, nevastă-ta,va avea un fiu.” Sara asculta la ușa cortului, care era înapoialui. Avraam și Sara erau bătrîni, înaintaţi în vîrstă; și Sarei 11nu-i mai venea rînduiala femeilor. Sara a rîs în sine, zicînd: 12“Acum, cînd am îmbătrînit, să mai am pofte? Domnul meubărbatul de asemenea este bătrîn.” Domnul a zis lui Avraam: 13“Pentru ce a rîs Sara, zicînd: ,Cu adevărat să mai pot aveacopil eu, care sînt bătrînă¿ Este oare ceva prea greu pentru 14Domnul? La anul pe vremea aceasta, Mă voi întoarce la tine,și Sara va avea un fiu.” Sara a tăgăduit, și a zis: “N’am 15rîs.” Căci i-a fost frică. Dar El a zis: “Ba da, ai rîs.” Băr- 16baţii aceia s’au sculat să plece, și s-au uitat înspre Sodoma.Avraam a plecat cu ei, să-i petreacă. Atunci Domnul a zis: 17“Să ascund Eu oare de Avraam ce am să fac?... Căci Avraam 18va ajunge negreșit un neam mare și puternic, și în el vor fibinecuvîntate toate neamurile pămîntului. Căci Eu îl cunosc 19și știu că are să poruncească fiilor lui și casei lui după el să ţinăCalea Domnului, făcînd ce este drept și bine, pentruca astfelDomnul să împlinească faţă de Avraam ce i-a făgăduit”... Și 20Domnul a zis: “Strigătul împotriva Sodomei și Gomorei s’amărit, și păcatul lor într’adevăr este nespus de greu. Deaceea 21Mă voi pogorî acum să văd dacă în adevăr au lucrat în totuldupă zvonul venit pînă la Mine; și dacă nu va fi așa, voi ști.”Bărbaţii aceia s’au depărtat, și au plecat spre Sodoma. Dar 22Avraam stătea tot înaintea Domnului. Avraam s’a apropiat, 23și a zis: “Vei nimici Tu oare și pe cel bun împreună cu celrău?” Poate că în mijlocul cetăţii sînt cincizeci de oameni 24buni: îi vei nimici oare și pe ei, și nu vei ierta locul acela din

18. 25–19. 4 geneza 24

pricina celor cinci zeci de oameni buni, cari sînt în mijlocul25 ei? Să omori pe cel bun împreună cu cel rău, așa ca cel bun

să aibă aceeași soartă ca cel rău, departe de Tine așa ceva!Departe de Tine! Cel ce judecă tot pămîntul nu va face oare

26 dreptate?” Și Domnul a zis: “Dacă voi găsi în Sodoma cin-cizeci de oameni buni în mijlocul cetăţii, voi ierta tot locul

27 acela din pricina lor.” Avraam a luat din nou cuvîntul, și azis: “Iată, am îndrăsnit să vorbesc Domnului, eu care nu sînt

28 decît praf și cenușă. Poate că din cincizeci de oameni bunivor lipsi cinci: pentru cinci, vei nimici Tu oare toată cetatea?”Și Domnul a zis: “N’o voi nimici, dacă voi găsi în ea patruzeci

29 și cinci de oameni buni.” Avraam I-a vorbit mai departe, șia zis: “Poate că se vor găsi în ea numai patruzeci de oamenibuni.” Și Domnul a zis: “N’o voi nimici pentru cei patruzeci.”

30 Avraam a zis: “Să nu Te mînii, Doamne, dacă voi mai vorbi.Poate că se vor găsi în ea numai treizeci de oameni buni.” ȘiDomnul a zis: “N’o voi nimici, dacă voi găsi în ea treizeci de

31 oameni buni.” Avraam a zis: “Iată, am îndrăsnit să vorbescDomnului. Poate că se vor găsi în ea numai douăzeci de oa-meni buni.” Și Domnul a zis: “N’o voi nimici, pentru cei

32 douăzeci.” Avraam a zis: “Să nu Te mînii, Doamne, dacă voimai vorbi numai de data aceasta. Poate că se vor găsi în eanumai zece oameni buni.” Și Domnul a zis: “N’o voi nimici,

33 pentru cei zece oameni buni.” După ce a isprăvit de vorbitlui Avraam, Domnul a plecat. Și Avraam s’a întors la locuinţalui. Cei doi îngeri la Sodoma.

19 Cei doi îngeri au ajuns la Sodoma seara; și Lot ședea lapoarta Sodomei. Cînd i-a văzut Lot, s’a sculat, le-a ieșit

2 înainte, și s’a plecat pînă la pămînt. Apoi a zis: “Domniimei, intraţi, vă rog, în casa robului vostru, ca să rămîneţipeste noapte în ea și spălaţi-vă picioarele; mîne vă veţi sculade dimineaţă, și vă veţi vedea de drum.” “Nu”, au răspuns

3 ei, “ci vom petrece noaptea în uliţă”. Dar Lot a stăruit deei pînă au venit și au intrat în casa lui. Le-a pregătit o cină,

4 a pus să coacă azimi și au mîncat. Dar nu se culcaseră încă,și oamenii din cetate, bărbaţii din Sodoma, tineri și bătrîni,au înconjurat casa; tot norodul a alergat din toate colţurile.

25 geneza 19. 5–21

Au chemat pe Lot, și i-au zis: “Unde sînt oamenii cari au in- 5trat la tine în noaptea aceasta? Scoate-i afară la noi, ca săne împreunăm cu ei.” Lot a ieșit afară la ei la ușă, a încuiat 6ușa după el, și a zis: “Fraţilor, vă rog, nu faceţi o asemenea 7răutate! Iată că am două fete cari nu știu de bărbat; am să vi 8le aduc afară, și le veţi face ce vă va plăcea. Numai, nu faceţinimic acestor oameni, fiindcă au venit supt umbra acoperișu-lui casei mele.” Ei au strigat: “Pleacă!” Și au zis: “Omul 9acesta a venit să locuiască aici ca un străin, și acum vrea săfacă pe judecătorul. Ei bine, o să-ţi facem mai rău decît lor.”Și împingînd pe Lot cu sila, s’au apropiat să spargă ușa. Dar 10bărbaţii aceia au întins mîna, au tras pe Lot înlăuntru la ei încasă, și au încuiat ușa. Iar pe oamenii care erau la ușa casei 11i-au lovit cu orbire, dela cel mai mic pînă la cel mai mare, așacă degeaba se trudeau să găsească ușa. Bărbaţii aceia au zis 12lui Lot: “Pe cine mai ai aici? Gineri, fii și fiice, și tot ce ai încetate: scoate-i din locul acesta. Căci avem să nimicim locul 13acesta, pentru că a ajuns mare plîngere înaintea Domnului îm-potriva locuitorilor lui. De aceea ne-a trimes Domnul, ca să-lnimicim.” Lot a ieșit, și a vorbit cu ginerii săi, cari luaseră 14pe fetele lui: “Sculaţi-vă,” a zis el, “ieșiţi din locul acesta; căciDomnul are să nimicească cetatea.” Dar ginerii lui credeau căglumește. Cînd s’a crăpat de ziuă, îngerii au stăruit de Lot, 15zicînd: “Scoală-te, ia-ţi nevasta și cele două fete, cari se aflăaici, ca să nu pieri și tu în nelegiuirea cetăţii.” Și fiindcă Lot 16zăbovea, bărbaţii aceia l-au apucat de mînă, pe el, pe nevastă-sa și pe cele două fete ale lui, căci Domnul voia să-l cruţe; l-auscos, și l-au lăsat afară din cetate. După ce i-au scos afară, 17unul din ei a zis: “Scapă-ţi viaţa; să nu te uiţi înapoi, și să nute oprești în vreun loc din Cîmpie: scapă la munte, ca să nupieri.” Lot le-a zis: “O! nu, Doamne! Iată că am căpătat 18, 19trecere înaintea Ta, și ai arătat mare îndurare faţă de mine,păstrîndu-mi viaţa; dar nu pot să fug la munte, înainte ca sămă atingă prăpădul, și voi peri. Iată, cetatea aceasta este 20destul de aproape ca să fug în ea, și este mică. O! de aș puteasă fug acolo,... este așa de mică... și să scap cu viaţa!” Și El 21i-a zis: “Iată că-ţi fac și hatîrul acesta, și nu voi nimici cetatea

19. 22–20. 1 geneza 26

22 de care vorbești. Grăbește-te de fugi în ea, căci nu pot facenimic pînă nu vei ajunge acolo.” Pentru aceea s’a pus cetăţii

23 aceleia numele Ţoar. Răsărea soarele pe pămînt, cînd a intrat24 Lot în Ţoar. Atunci Domnul a făcut să ploaie peste Sodoma și25 peste Gomora pucioasă și foc dela Domnul din cer. A nimicit

cu desăvîrșire cetăţile acelea, toată Cîmpia și pe toţi locuitorii26 cetăţilor, și tot ce creștea pe pămînt. Nevasta lui Lot s’a uitat27 înapoi, și s’a prefăcut într’un stîlp de sare. Avraam s’a sculat

a doua zi dis de dimineaţă, și s’a dus la locul unde stătuse28 înaintea Domnului. Și-a îndreptat privirile spre Sodoma și

Gomora, și spre toată Cîmpia; și iată că a văzut ridicîndu-se29 de pe pămînt un fum, ca fumul unui cuptor. Cînd a nimicit

Dumnezeu cetăţile Cîmpiei, Și-a adus aminte de Avraam; șia scăpat pe Lot din mijlocul prăpădului, prin care a surpat

30 din temelie cetăţile unde își așezase Lot locuinţa. Lot a ieșitdin Ţoar și a rămas pe munte, cu cele două fete ale lui, căcis’a temut să rămînă în Ţoar. A locuit într’o peșteră, cu cele

31 două fete ale lui. Cea mai mare a zis celei mai tinere: “Tatălnostru este bătrîn; și nu mai este nici un bărbat în ţinutul

32 acesta, ca să intre la noi, după obiceiul tuturor ţărilor. Vino,să punem pe tatăl nostru să bea vin, și să ne culcăm cu el, ca

33 să ne păstrăm sămînţa prin tatăl nostru.” Au făcut dar petatăl lor de a băut vin în noaptea aceea; și cea mai mare s’adus și s’a culcat cu tatăl ei. El n’a băgat de seamă nici cînd s’a

34 culcat ea, nici cînd s’a sculat. A doua zi, cea mai mare a ziscelei mai tinere: “Iată, eu m’am culcat în noaptea trecută cutatăl meu; haidem să-i dăm să bea vin și în noaptea aceasta,și du-te de te culcă și tu cu el, ca să ne păstrăm sămînţa prin

35 tatăl nostru.” Au dat tatălui lor de a băut vin și în noapteaaceea; apoi cea mai tînără s’a dus și s’a culcat cu el. El n’a bă-

36 gat de seamă nici cînd s’a culcat ea, nici cînd s’a sculat. Celedouă fete ale lui Lot au rămas astfel însărcinate de tatăl lor.

37 Cea mai mare a născut un fiu, căruia i-a pus numele Moab; el38 este tatăl Moabiţilor din ziua de azi. Cea mai tînără a născut

și ea un fiu, căruia i-a pus numele Ben-Ammi: el este tatălAmoniţilor din ziua de azi.

20 Avraam a plecat de acolo în ţara de meazăzi, s’a așezat

27 geneza 20. 2–17

între Cades și Șur, și a locuit ca străin în Gherar. Avraam 2zicea despre Sara, nevastă-sa: “Este sora-mea!” S’a temut săspună că este nevastă-sa, ca să nu-l omoare oamenii din cetatedin pricina ei. Abimelec, împăratul Gherarei, a trimes și aluat pe Sara. Atunci Dumnezeu S’a arătat noaptea în vis lui 3Abimelec, și i-a zis: “Iată, ai să mori din pricina femeii, pe careai luat-o, căci este nevasta unui bărbat.” Abimelec, care nu se 4apropiase de ea, a răspuns: “Doamne, vei omorî Tu oare chiarși un neam nevinovat? Nu mi-a spus el că este soră-sa? Și n’a 5zis ea însăș că el este frate-său? Eu am lucrat cu inimă curatăși cu mîni nevinovate.” Dumnezeu i-a zis în vis: “Știu și Eu că 6ai lucrat cu inimă curată: deaceea te-am și ferit să păcătuieștiîmpotriva Mea. Iată de ce n’am îngăduit să te atingi de ea.Acum, dă omului nevasta înapoi; căci el este prooroc, se va 7ruga pentru tine, și vei trăi. Dar, dacă n’o dai înapoi, să știică vei muri negreșit, tu și tot ce-i al tău.” Abimelec s’a sculat 8disdedimineaţă, a chemat pe toţi slujitorii săi, și le-a spus totce se întîmplase. Și oamenii aceia au fost cuprinși de o marespaimă. Abimelec a chemat și pe Avraam și i-a zis: “Ce ne-ai 9făcut? Și cu ce am păcătuit eu împotriva ta, de ai făcut să vinăpeste mine și peste împărăţia mea un păcat atît de mare? Aifăcut faţă de mine lucruri cari nu trebuiau nicidecum făcute.”Și Abimelec a zis lui Avraam: “Ce ai văzut de ai făcut lucrul 10acesta?” Avraam a răspuns: “’mi ziceam că, fără îndoială, 11nu-i nici o frică de Dumnezeu în ţara aceasta, și că au să măomoare din pricina nevestei mele. Dealtfel este adevărat că 12este sora mea, fiica tatălui meu; numai că nu-i fiica mameimele; și a ajuns să-mi fie nevastă. Cînd m’a scos Dumnezeu 13din casa tatălui meu, am zis Sarei: ,Iată hatîrul pe care ai sămi-l faci: în toate locurile unde vom merge, spune despre minecă sînt fratele tău.” Abimelec a luat oi și boi, robi și roabe, 14și le-a dat lui Avraam; și i-a dat înapoi și pe Sara, nevastă-sa. Abimelec a zis: “Iată, ţara mea este înaintea ta; locuiește 15unde-ţi va plăcea.” Și Sarei i-a zis: “Iată, dau fratelui tău 16o mie de arginţi; aceasta să-ţi fie o dovadă de cinste, faţă detoţi cei ce sînt cu tine, așa că înaintea tuturor vei fi fără vină.”Avraam s’a rugat lui Dumnezeu, și Dumnezeu a însănătoșat pe 17

20. 18–21. 18 geneza 28

Abimelec, pe nevasta și roabele lui, așa că au putut să nască.18 Fiindcă Domnul încuiase pîntecele tuturor femeilor din casa

lui Abimelec, din pricina Sarei, nevasta lui Avraam.

21 Domnul Și-a adus aminte de cele ce spusese Sarei, și Dom-2 nul a împlinit faţă de Sara ce făgăduise. Sara a rămas însăr-

cinată, și a născut lui Avraam un fiu la bătrîneţă, la vremea3 hotărîtă, despre care-i vorbise Dumnezeu. Avraam a pus fi-

ului său nou născut, pe care i-l născuse Sara, numele Isaac.4 Avraam a tăiat împrejur pe fiul său Isaac, la vîrsta de opt zile,5 cum îi poruncise Dumnezeu. Avraam era în vîrstă de o sută6 de ani, la nașterea fiului său Isaac. Și Sara a zis: “Dum-7 nezeu m’a făcut de rîs: oricine va auzi, va rîde de mine.” Și

a adăugat: “Cine s’ar fi gîndit să spună lui Avraam că Sarava da ţîţă la copii? Și totuș i-am născut un fiu la bătrîneţă!”

8 Copilul s’a făcut mare, și a fost înţercat. Avraam a făcut un9 ospăţ mare în ziua cînd a fost înţercat Isaac. Sara a văzut

rîzînd pe fiul pe care-l născuse lui Avraam Egipteanca Agar.10 Și a zis lui Avraam: “Izgonește pe roaba aceasta și pe fiul ei;

căci fiul roabei acesteia nu va moșteni împreună cu fiul meu,11 cu Isaac.” Cuvintele acestea n’au plăcut de loc lui Avraam,12 din pricina fiului său. Dar Dumnezeu a zis lui Avraam: “Să

nu te mîhnești de cuvintele acestea, din pricina copilului și dinpricina roabei tale: fă Sarei tot ce-ţi cere; căci numai din Isaac

13 va ieși o sămînţă, care va purta cu adevărat numele tău. Darși pe fiul roabei tale îl voi face un neam, căci este sămînţa ta.”

14 A doua zi, Avraam s’a sculat de dimineaţă; a luat pîne și unburduf cu apă, pe care l-a dat Agarei și i l-a pus pe umăr;i-a dat și copilul, și i-a dat drumul. Ea a plecat, și a rătăcit

15 prin pustia Beer-Șeba. Cînd s’a isprăvit apa din burduf, a16 aruncat copilul subt un tufiș, și s-a dus de a șezut în faţa lui

la o mică depărtare de el, ca la o aruncătură de arc; căci ziceaea: “Să nu văd moartea copilului!” A șezut dar în faţa lui la

17 o parte, a ridicat glasul, și a început să plîngă. Dumnezeua auzit glasul copilului; și ’ngerul lui Dumnezeu a strigat dincer pe Agar, și i-a zis: “Ce ai tu, Agar? Nu te teme, căci

18 Dumnezeu a auzit glasul copilului în locul unde este. Scoală-te, ia copilul și ţine-l de mînă; căci voi face din el un neam

29 geneza 21. 19–22. 4

mare.” Și Dumnezeu i-a deschis ochii, și ea a văzut un izvor 19de apă; s’a dus de a umplut burduful cu apă, și a dat copiluluisă bea. Dumnezeu a fost cu copilul, care a crescut, a locuit 20în pustie, și a ajuns vînător cu arcul. A locuit în pustiul 21Paran, și mamă-sa i-a luat o nevastă din ţara Egiptului. ’n 22vremea aceea, Abimelec, însoţit de Picol, căpetenia oștirii lui,a vorbit astfel lui Avraam: “Dumnezeu este cu tine în tot cefaci. Jură-mi acum aici, pe Numele lui Dumnezeu, că nu mă 23vei înșela nici odată, nici pe mine, nici pe copiii mei, nici penepoţii mei, și că vei avea faţă de mine și faţă de ţara, în carelocuiești ca străin, aceeaș bunăvoinţă pe care o am eu faţă detine.” Avraam a zis: “Jur!” Dar Avraam a băgat vină lui 24, 25Abimelec pentru o fîntînă de apă, pe care puseseră mîna cusila robii lui Abimelec. Abimelec a răspuns: “Nu știu cine 26a făcut lucrul acesta; nici tu nu mi-ai dat de știre, și nici eunu aflu decît azi.” Și Avraam a luat oi și boi, pe cari i-a dat 27lui Abimelec; și au făcut legămînt amîndoi. Avraam a pus 28de o parte șapte mielușele din turmă. Și Abimelec a zis lui 29Avraam: “Ce sînt aceste șapte mielușele, pe cari le-ai pus de-oparte?” El a răspuns: “Trebuie să primești din mîna mea 30aceste șapte mielușele, pentru ca să-mi slujească de mărturiecă am săpat fîntîna aceasta.” Iată de ce locul acela se nu- 31mește Beer-Șeba; căci acolo și-au jurat ei credinţă unul altuia.Astfel au făcut ei legămînt la Beer Șeba. După aceea, Abim- 32elec s’a sculat împreună cu Picol, căpetenia oștirii sale, și s’auîntors în ţara Filistenilor. Avraam a sădit un tamarisc la 33Beer-Șeba; și a chemat acolo Numele Domnului, Dumnezeuluicelui vecinic. Avraam a locuit multă vreme ca străin în ţara 34Filistenilor.

După aceste lucruri, Dumnezeu a pus la încercare pe Avraam,22și i-a zis: “Avraame!” “Iată-mă”, a răspuns el. Dumnezeu 2i-a zis: “Ia pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pe care-l iubești,pe Isaac; du-te în ţara Moria, și adu-l ardere de tot acolo, peun munte pe care ţi-l voi spune.” Avraam s’a sculat dis de 3dimineaţă, a pus șaua pe măgar, și a luat cu el două slugi șipe fiul său Isaac. A tăiat lemne pentru arderea de tot, și apornit spre locul, pe care i-l spusese Dumnezeu. A treia zi, 4

22. 5–22 geneza 30

5 Avraam a ridicat ochii, și a văzut locul de departe. Și Avraama zis slugilor sale: “Rămîneţi aici cu măgarul; eu și băiatul, nevom duce pînă colo să ne închinăm, și apoi ne vom întoarce la

6 voi.” Avraam a luat lemnele pentru arderea de tot, le-a pusîn spinarea fiului său Isaac, și a luat în mînă focul și cuţitul. Și

7 au mers astfel amîndoi împreună. Atunci Isaac, vorbind cutatăl său Avraam, a zis: “Tată!” “Ce este, fiule?” i-a răspunsel. Isaac a zis din nou: “Iată focul și lemnele; dar unde este

8 mielul pentru arderea de tot?” “Fiule”, a răspuns Avraam,“Dumnezeu însuș va purta grijă de mielul pentru arderea de

9 tot.” Și au mers amîndoi împreună înainte. Cînd au ajunsla locul pe care i-l spusese Dumnezeu, Avraam a zidit acoloun altar, și a așezat lemnele pe el. A legat pe fiul său Isaac,

10 și l-a pus pe altar, deasupra lemnelor. Apoi Avraam a întins11 mîna, și a luat cuţitul, ca să junghie pe fiul său. Atunci

’ngerul Domnului l-a strigat din ceruri, și a zis: “Avraame!12 Avraame!” “Iată-mă!” a răspuns el. ’ngerul a zis: “Să nu pui

mîna pe băiat, și să nu-i faci nimic; căci știu acum că te temide Dumnezeu, întrucît n’ai cruţat pe fiul tău, pe singurul tău

13 fiu, pentru Mine.” Avraam a ridicat ochii, și a văzut înapoialui un berbece, încurcat cu coarnele într’un tufiș; și Avraams’a dus de a luat berbecele, și l-a adus ca ardere de tot în locul

14 fiului său. Avraam a pus locului aceluia numele: “Domnul vapurta de grijă. Deaceea se zice și azi: “La muntele unde Dom-

15 nul va purta de grijă1.” Ingerul Domnului a chemat a doua16 oară din ceruri pe Avraam, și a zis: “Pe Mine însumi jur, zice

Domnul: pentrucă ai făcut lucrul acesta, și n’ai cruţat pe fiul17 tău, pe singurul tău fiu, te voi binecuvînta foarte mult și-ţi

voi înmulţi foarte mult sămînţa, și anume: ca stelele cerului șica nisipul de pe ţărmul mării; și sămînţa ta va stăpîni cetăţile

18 vrăjmașilor ei. Toate neamurile pămîntului vor fi binecu-vîntate în sămînţa ta, pentrucă ai ascultat de porunca Mea!”

19 Avraam s-a întors la slugile sale, și s-au sculat și au plecat îm-20 preună la Beer-Șeba, căci Avraam locuia la Beer-Șeba. După

aceste lucruri, i s’a spus lui Avraam: “Iată, Milca a născut și21 ea copii fratelui tău Nahor, și anume pe Uţ, întîiul său născut,22 pe Buz, fratele său, pe Chemuel, tatăl lui Aram, pe Chesed,

31 geneza 22. 23–23. 17

pe Hazo, pe Pildaș, pe Iidlaf și pe Betuel. Betuel a născut 23pe Rebeca. Aceștia sînt cei opt fii, pe cari i-a născut Milca luiNahor, fratele lui Avraam. Ţiitoarea lui, numită Reuma, a 24născut și ea, pe Tebah, Gaham, Tahaș și Maaca.

Viaţa Sarei a fost de o sută douăzeci și șapte de ani: aceștia 23sînt anii vieţii Sarei. Sara a murit la Chiriat-Arba, adică He- 2bron, în ţara Canaan; și Avraam a venit să jălească pe Sara șis’o plîngă. Avraam s’a sculat apoi dinaintea moartei sale, și 3a vorbit astfel fiilor lui Het: “Eu sînt străin și venetic printre 4voi, daţi-mi un ogor, ca loc de îngropare la voi, ca să-mi îngropmoarta și s’o ridic dinaintea mea.” Fiii lui Het au răspuns 5astfel lui Avraam: “Ascultă-ne, domnule! Tu ești ca un dom- 6nitor al lui Dumnezeu în mijlocul nostru; îngroapă-ţi moartaîn cel mai bun din mormintele noastre! Niciunul din noi nu teva opri să-ţi îngropi moarta în mormîntul lui.” Avraam s’a 7sculat și s’a aruncat cu faţa la pămînt înaintea norodului ţării,adică înaintea fiilor lui Het. Și le-a vorbit astfel: “Dacă găsiţi 8cu cale să-mi îngrop moarta și s’o iau dinaintea ochilor mei,ascultaţi-mă, și rugaţi pentru mine pe Efron, fiul lui Ţohar,să-mi dea peștera Macpela, care-i a lui, și care este chiar la 9marginea ogorului lui; să mi-o dea în schimbul preţului ei, casă-mi slujească drept loc pentru îngropare în mijlocul vostru.”Efron era și el acolo în mijlocul fiilor lui Het. Și Efron, Hetitul, 10a răspuns lui Avraam, în auzul fiilor lui Het și în auzul tuturorcelor ce treceau pe poarta cetăţii: “Nu, domnul meu, ascultă- 11mă! ’ţi dăruiesc ogorul și-ţi dăruiesc și peștera care este înel. Ţi le dăruiesc în faţa fiilor norodului meu: și îngroapă-ţi moarta.” Avraam s’a aruncat cu faţa la pămînt înaintea 12norodului ţării. Și a vorbit astfel lui Efron, în auzul norodului 13ţării: “Ascultă-mă, te rog! ’ţi dau preţul ogorului: primește-ldela mine; și-mi voi îngropa moarta în el.” Și Efron a răspuns 14astfel lui Avraam: “Domnul meu, ascultă-mă! O bucată de 15pămînt de patru sute de sicli de argint, ce este aceasta întremine și tine? ’ngroapă-ţi dar moarta!” Avraam a înţeles pe 16Efron. Și Avraam a cîntărit lui Efron preţul cumpărării desprecare vorbise, în faţa fiilor lui Het: patru sute de sicli de argint,cari mergeau la orice negustor. Ogorul lui Efron din Macpela, 17

23. 18–24. 14 geneza 32

care este faţă în faţă cu Mamre, ogorul și peștera din el, și toţicopacii cari se aflau în ogor și în toate hotarele lui dejur împre-

18 jur, au fost întărite astfel ca moșie a lui Avraam, în faţa fiilor19 lui Het și a tuturor celor ce treceau pe poarta cetăţii. După

aceea, Avraam a îngropat pe Sara, nevastă-sa, în peștera dinogorul Macpela, care este faţă în faţă cu Mamre, adică Hebron,

20 în ţara Canaan. Ogorul și peștera din el au fost întărite astfellui Avraam ca ogor pentru înmormîntare, de către fiii lui Het.

24 Avraam era bătrîn, înaintat în vîrstă; și Domnul binecu-2 vîntase pe Avraam în orice lucru. Avraam a zis celui mai

bătrîn rob din casa lui, care era îngrijitorul tuturor averilor3 lui: “Pune-ţi te rog, mîna subt coapsa mea; și te voi pune să

juri, pe Domnul, Dumnezeul cerului și Dumnezeul pămîntului,că nu vei lua fiului meu o nevastă dintre fetele Cananiţilor, în

4 mijlocul cărora locuiesc, ci te vei duce în ţara și la rudele mele5 să iei nevastă fiului meu Isaac.” Robul i-a răspuns: “Poate că

femeia n’are să vrea să mă urmeze în ţara aceasta; va trebui să6 duc oare pe fiul tău în ţara de unde ai ieșit tu?” Avraam i-a7 zis: “Să nu care cumva să duci pe fiul meu acolo! Domnul,

Dumnezeul cerului, care m’a scos din casa tatălui meu și dinpatria mea, care mi-a vorbit și mi-a jurat, zicînd: “Seminţeitale voi da ţara aceasta,” va trimete pe ’ngerul Său înaintea

8 ta; și de acolo vei lua o nevastă fiului meu. Dacă femeia nuva vrea să te urmeze, vei fi dezlegat de jurămîntul acesta, pecare te pun să-l faci. Cu nici un chip să nu duci însă acolo pe

9 fiul meu.” Robul și-a pus mîna subt coapsa stăpînului său10 Avraam, și i-a jurat că are să păzească aceste lucruri. Robul

a luat zece cămile dintre cămilele stăpînului său, și a plecat,avînd cu el toate lucrurile de preţ ale stăpînului său. S’a scu-

11 lat, și a plecat în Mesopotamia, în cetatea lui Nahor. A lăsatcămilele să se odihnească, în genunchi, afară din cetate, lîngăo fîntînă. Era seara, pe vremea cînd ies femeile să scoată

12 apă. Și a zis: “Doamne, Dumnezeul stăpînului meu Avraam!Te rog, dă-mi izbîndă astăzi, și îndură-Te de stăpînul meu

13 Avraam. Iată, stau lîngă izvorul acesta de apă, și fetele oa-14 menilor din cetate vin să scoată apă. Fă ca fata căreia îi voi

zice: “Pleacă-ţi vadra, te rog, ca să beau,” și care va răspunde:

33 geneza 24. 15–32

“Bea, și am să dau de băut și cămilelor tale,” să fie aceea, pecare ai rînduit-o Tu pentru robul Tău Isaac! Și prin aceasta voicunoaște că Te-ai îndurat de stăpînul meu.” Nu sfîrșise el încă 15de vorbit, și-a ieșit, cu vadra pe umăr, Rebeca, fata lui Betuel,fiul Milcăi, nevasta lui Nahor, fratele lui Avraam. Fata era 16foarte frumoasă; era fecioară, și nici un bărbat n’avusese legă-turi cu ea. Ea s’a pogorît la izvor, și-a umplut vadra și s’asuit iarăș. Robul a alergat înaintea ei, și a zis: “Dă-mi, te 17rog, să beau puţină apă din vadra ta.” “Bea, domnul meu,” 18a răspuns ea. Și s’a grăbit de a plecat vadra pe mînă, și i-adat să bea. După ce i-a dat și a băut de s’a săturat, a zis: 19“Am să scot apă și pentru cămilele tale, pînă vor bea și se vorsătura.” A vărsat în grabă vadra în adăpătoare, și a alergat 20iarăș la fîntînă ca să scoată apă; și a scos pentru toate cămilelelui. Omul o privea cu mirare și fără să zică nimic, ca să vadă 21dacă Domnul a făcut să-i izbutească sau nu călătoria. Cînd 22s’au săturat cămilele de băut, omul a luat o verigă de aur, degreutatea unei jumătăţi de siclu și două brăţări, grele de zecesicli de aur. Și a zis: “A cui fată ești? Spune-mi, te rog. 23Este loc pentru noi în casa tatălui tău, ca să rămînem pestenoapte?” Ea a răspuns: “Eu sînt fata lui Betuel, fiul Milcăi 24și al lui Nahor.” Și i-a zis mai departe: “Avem paie și nutreţ 25din belșug, și este și loc de găzduit peste noapte.” Atunci 26omul a plecat capul, și s’a aruncat cu faţa la pămînt înainteaDomnului, zicînd: “Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul 27stăpînului meu Avraam, care n’a părăsit îndurarea și credin-cioșia Lui faţă de stăpînul meu! Domnul m’a îndreptat în casafraţilor stăpînului meu.” Fata a alergat și a istorisit mamei 28sale acasă cele întîmplate. Rebeca avea un frate, numit La- 29ban. Și Laban a alergat afară la omul acela, la izvor. Văzuse 30veriga și brăţările în mînile sorei sale, și auzise pe soru-sa Re-beca spunînd: “Așa mi-a vorbit omul acela.” A venit dar laomul acela, care stătea lîngă cămile la izvor, și a zis: “Vino, 31binecuvîntatul Domnului! Pentruce stai afară? Am pregătitcasa, și am pregătit un loc pentru cămile.” Omul a intrat în 32casă. Laban a pus să descarce cămilele, a dat paie și nutreţcămilelor și a adus apă pentru spălat picioarele omului aceluia

24. 33–49 geneza 34

33 și ale oamenilor cari erau cu el. Apoi, i-a dat să mănînce.Dar el a zis: “Nu mănînc pînă nu voi spune ce am de spus.”

34 “Vorbește!” a zis Laban. Atunci el a zis: “Eu sînt robul lui35 Avraam. Domnul a umplut de binecuvîntări pe stăpînul meu,

care a ajuns la mare propășire. I-a dat oi și boi, argint și aur,36 robi și roabe, cămile și măgari. Sara, nevasta stăpînului meu,

a născut, la bătrîneţă, un fiu stăpînului meu; și lui i-a dat el37 tot ce are. Stăpînul meu m’a pus să jur, și a zis: “Să nu iei

fiului meu o nevastă dintre fetele Cananiţilor, în ţara cărora38 locuiesc; ci să te duci în casa tatălui meu și la rudele mele,39 ca deacolo să iei nevastă fiului meu.” Eu am zis stăpînului40 meu: “Poatecă femeia n’are să vrea să mă urmeze.” Și el

mi-a răspuns: “Domnul, înaintea căruia umblu, va trimete pe’ngerul Său cu tine, și-ţi va da izbîndă în călătorie, și vei lua

41 fiului meu o nevastă din rudele și din casa tatălui meu. Veifi deslegat de jurămîntul pe care mi-l faci, dacă te vei ducela rudele mele; și dacă nu ţi-o vor da, vei fi deslegat de ju-

42 rămîntul pe care mi-l faci.” Eu am ajuns azi la izvor, șiam zis: “Doamne, Dumnezeul stăpînului meu Avraam, dacă

43 binevoiești să-mi dai izbîndă în călătoria pe care o fac, iată,eu stau la izvorul de apă, și fata care va ieși să scoată apă,și căreia îi voi zice: “Dă-mi, te rog, să beau puţină apă din

44 vadra ta,” și care îmi va răspunde: “Bea tu însuţi, și voi dade băut și cămilelor tale,” fata aceea să fie nevasta pe care a

45 rînduit-o Domnul pentru fiul stăpînului meu!” ’nainte de asfîrși de vorbit în inima mea, iată că a ieșit Rebeca, cu vadrape umăr, s’a coborît la izvor, și a scos apă. Eu i-am zis: “Dă-

46 mi să beau, te rog.” Ea s’a grăbit, și-a plecat vadra deasupraumărului, și a zis: “Bea, și voi da de băut și cămilelor tale.”

47 Am băut, și a