ROMANIA

AVANTAJE SI

DEZAVANTAJE DUPA

INTEGRAREA IN UE

PURCEA ALEXANDRU-VASILE Anul III I.E.I Gr. 1431/2

În ultimii 60 de ani, “proiectele de organizare a

spaţiului european nu au lipsit şi minţile cele mai

luminate ale continentului au reflectat la aceasta. De la

“Planul Schuman”, la “Casa Europeană”, de la “Europa

de la Atlantic la Urali”, la “Europa regiunilor”, ca să luăm

numai câteva exemple din perioada postbelică.

Încercările de a defini unitar acest spatiu geo-strategic,

cu o unitate de civilizaţie atât de puternic conturată, nu

au dus lipsă nici de nobile idealuri, nici de idei practice .”

Uniunea Europeană este rezultatul cooperării

dintre 6 ţări europene – Belgia, Germania, Italia,

Franţa, Luxemburg şi Olanda – având la baza

finalităţi preponderant economice.

Motivele constituirii Uniunii Europene se regăsesc

atât în nevoia asigurării unei ordini şi stabilităţi în

spaţiul European, dar şi datorită fundamentelor

întâlnite în trecut la Machiavelli, Hobbes, Locke şi

Kant, precum şi în expandarea uzanţei de stat-

naţiune, începând cu mijlocul secolului al XIX-lea

Au existat mai multe valuri de aderare: 1971, 1981,

1986, penultimul val fiind la 1 ianuarie 2007, atunci

când şi Romania a fost acceptată în marea familie

europeană. Chiar dacă s-a vorbit de o “familie

europeană”, termeni care implică ideea de unitate şi

coeziune, comunitatea europeană nu a fost lipsită de

controverse şi animozităţi, din partea unor mari puteri

europene.

Un exemplu concret îl constituie aderarea Marii

Britanii, care a dat naştere la aprige dezbateri pe

această temă. Această amalgamare de state a

constituit o “Piaţă Comună” cu un real succes, în

jurul unor state cu economii puternice. Alte ţări, cu

un nivel economic mai scăzut, au devenit membre

ale “Pieţei Comune” cu mult înainte, datorită

adeziunii la NATO.

Uniunea Europeană implică o serie de politici

monetare, sociale, fiscale, comerciale, etc. Totodată,

se implementează o politică de solidaritate în

interiorul comunitatii. Libera circulaţie a bunurilor,

serviciilor şi a capitalurilor trebuie să creeeze

atmosfera necesară şi armonioasă a factorilor de

producţie şi uniformizarea condiţiilor circulaţiei.

Există cel puţin trei beneficii clare ale integrării în

UE:

a)securitatea (economică, strategică, a resurselor);

b) prosperitatea (a participa în acest cadru select este

un avantaj);

c) obţinerea unui standard de civilizaţie superior.

Nici un stat membru nu a pierdut aceste beneficii

după integrare, cel mult a beneficiat mai puţin decât

alţii. Din punctul de vedere a unor politicieni, se poate

vorbi de o criză de comunicare în privinţa integrării în

Uniunea Europeană, care este percepută ca o instituţie

“dură”, mai ales în ceea ce priveşte activitatea

Comisiei Europene.

Cifrele arata ca UE a exportat in tarile Europei

Centrale si de Est mai mult decit a importat de acolo.

Totodata, forta de munca din aceste tari acopera golurile

de baza pe piata fortei de munca din Vest. Referitor la

Romania, specialisti cu inalta calificare in domeniul IT

sunt angajati de firme in Germania si in alte tari, iar multi

tineri si tinere din romania asigura functionarea

serviciilor in unele spitale, hoteluri si restaurante din

tarile dezvoltate ale Uniunii Europene

Diverse calcule arata ca in ipoteza inregistrarii de

catre romania a unei rate medii de crestere pe termen

lung de 5%, in conditiile in care in UE rata de crestere

medie ar fi de 2%, ar fi necesari cca. 20 de ani pentru

a ajunge la jumatatea din nivelul mediu al venitului pe

locuitor in UE, iar ajungerea din urma in ceea ce

priveste venitul pe locuitor (la paritatea puterii de

cumparare) ar fi posibila nu inainte de 45 de ani.

Intrarea in UE nu reclama atingerea nivelului mediu al

venitului pe locuitor (asa cum arata experienta unor tari

ca Portugalia si Grecia), dar asemenea cifre infatiseaza

marimea decalajelor si provocarea istorica pentru

Romania.

Agricultura

Concesiile asimetrice ale Acordului de Asociere cu

UE au protejat multe din produsele agricole româneşti

de competiţia cu cele europene

Agricultura României nu va putea face faţă rigorilor fără

o intervenţie puternică din partea statului pentru a

rentabiliza acest sector.

Agricultura, a cărei producţie se bazează pe ferme

mici , folosind în mod intensiv munca, va

trebui să facă faţă celei mai mari restructurări de forţă de

muncă, deci o bună parte din costul

integrării va fi plătit de cei angajaţi în agricultură. Pe

lângă şomaj mai pot exista şi costuri

psihologice sau de transfer.

Industria

Avantajul comparativ cu UE în ceea ce priveşte industria

are un trend accentuat descrescător.

În ceea ce priveşte industria chimică aceasta va

avea de pierdut, în condiţiile în care,

procentul importurilor din UE a rămas constant,

însă exporturile de produse chimice au scăzut de

mai mult de două ori în ultimii cinci ani.

Industriile materialelor plastice, pielariei şi articolelor din

piele şi a celulozei şi hârtiei sunt slab performante,

România fiind la acest capitol mai puţin competitivă decât

oricare din ţările CEFTA (Acordul Central European al

Comertului Liber)

Industria lemnului şi prelucrătoare este într-o

situaţie de avantaj comparativ cu ţările UE, menţinând

acest trend prin investiţii în tehnologie şi atragere de

capital.

În domeniul industriei metalurgice, maşini şi

echipamente, dacă se va menţine trendul

exporturilor de tehnologii, România va avea de

câştigat în acest domeniu dupa momentul

integrării.

Cercetarea

La nivel guvernamental, cercetarea şi dezvoltarea au o

susţinere totuşi slabă, în România

ponderea cheltuielilor cu cercetarea şi dezvoltarea în PIB

fiind mai mică de 4-5 ori decât cea a

ţărilor UE, mai mică chiar decât în celelalte ţări vecine

României.

La capitolul educaţie România este în urma mediei UE

la număr de studenţi/locuitor, cei mai

buni plecând peste hotare. Cu toate acestea, îmbinarea

dintre cercetare, dezvoltare şi educaţie poate

da rezultate spectaculoase.

Concluzii:

Dupa integrarea in UE Romania are o serie de beneficii cum r

fi:

Libera circulatie in interiorul uniunii

Dreptul la munca in oricare stat membru

Accesul la fonduri europene pentru dezvoltare si

modernizare.

Drepul de a alege si a fi ales in Parlamentul European, plus o

serie de alte beneficii de natura economica, sociala sau

politica.

Sa nu uitam insa ca suntem incompetenti in a atrage fondurile

europene nerambursabile.

Urmeaza sa contribuim din PIB la bugetul uniunii, sa returnam

infinitele imprumuturi catre FMI si Banca Europeana, iar dupa

ce vom adera la moneda unica economia Romaniei va avea si

mai mult de suferit.

Avand in vedere ca alte state(mult peste nivelul nostru) vor sa

se retraga din uniune, ar trebui sa ne gandim la consecintele

aderarii si la costurile ei,nu doar la putinele beneficii pe care

aceasta le aduce!

Bibliografie

Dăianu D., Vrânceanu R., - „România şi Uniunea

Europeană”, Editura Polirom, Bucureşti,

2003.

Bibere O., – „Uniunea Europeană între real şi

virtual”, Editura ALL POLITIC, Bucureşti, 2003.

VA MULTUMESC!