Limba si literatura romana literatura

pentru BACCuprinsGenul liric

1.Luceafarul de Mihai Eminescu ..........................................................2.De demult de Octavian Goga ..............................................................3.Plumb de G. Bacovia ..........................................................................

4.Eu nu strivesc... de Lucian Blaga .......................................................

5.Testament de Tudor Arghezi ..............................................................

6.Riga Crypto si Lapona Enigel de Ioan Barbu ...................................

7.In Gradina Ghetsimani de Vasile Voiculescu ...................................

8.Lectia despre cub de Nichita Stanescu ...............................................

9.Poveste de Marin Sorescu ....................................................................

10.Poema chiuvetei de Mircea Cartarescu ............................................. Genul dramatic

1.O scrisoare pierduta de I.L. Caragiale

Caracterizarea personajului principal.......................................

Apartenenta la specie................................................................

2.Cantareata cheala de Eugen Ionescu

Caracterizarea personajului principal.......................................

Apartenenta la specie................................................................

Genul epic

1.Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga Caracterizarea personajului principal......................................

Apartenenta la specie...............................................................

2.Alexandru Lapusneanu de Costache Negruzzi Caracterizarea personajului principal......................................

Apartenenta la specie..............................................................

3.Moara cu noroc de Ioan Slavici

Caracterizarea personajului principal.....................................

Apartenenta la specie..............................................................

Tema si viziunea despre lume.................................................

4.Ion de Liviu Rebreanu Caracterizarea personajului principal.....................................

Apartenenta la specie..............................................................

Tema si viziunea despre lume.................................................

5.Ultima noapte de dragoste... de Camil Petrescu Caracterizarea personajului principal.....................................

Apartenenta la specie.............................................................

Tema si viziunea despre lume................................................

6.Nunta in cer de Mircea Eliade

Caracterizarea personajului principal..................................... Apartenenta la specie..............................................................

Tema si viziunea despre lume...............................................

7.Enigma Otiliei de G. Calinescu

Caracterizarea personajului principal....................................

Apartenenta la specie............................................................

Tema si viziunea despre lume...............................................

8.Baltagul de Mihail Sadoveanu Caracterizarea personajului principal...................................

Apartenenta la specie............................................................

Tema si viziunea despre lume..............................................

9.Morometii de Marin Preda

Caracterizarea personajului principal...................................

Apartenenta la specie............................................................

Tema si viziunea despre lume...............................................

Luceafarul de Mihai Eminescu

Intre coloanele de bronz ale literaturii romane, Eminescu se distinge de departe si este reprezentativ pentru evolutia liricii romanesti, opera lui sugerand impresia de profunzime, trecerea vremii nescazand cu nimic valoarea scriiturii sale.

Intrunind calitatile care fac podoaba oamenilor de seama, Eminescu se inscrie ca o stea de prima marime in constelatia liricii noastre. Ca orice artist, Eminescu constientizeaza resursele sale de gandire, de imaginatie si de expresie, construind un univers liric care dobandeste o fizionomie aparte. Universul liric eminescian Curent literar manifestat pe plan europeal in prima jumatate a secolului XIX-lea, romantismul impune primatul sentimentului si al fanteziei, subictivitatea, afirmarea individualitatii creatoare, fascinatia misterului si a exceptionalului, interesul pentru folclor si mituri, preferinta pentru anumite teme si motive literare precum trecutul istoric, iubirea si natura, geniul sau pentru atitudini poetice specifice.

Creatia eminesciana valorifica in mod original particularitatile romantismului, viziunea romantica fiind data de tema, de relatia geniu-lumea comuna, de motivul luceafarului, de structura, de alternarea planului terestru cu planul cosmic, de cosmogonie, de amestecul speciilor.

Aceste particularitati sunt reflectate in poemul ,,Luceafarul de Mihai Eminescu publicat in anul 1883 in ,,Almanahu Societatii Studentesti Romania Juna din Viena, considerata de catre critici ca fiind cea mai reprezentativa poezie pentru opera lirica eminesciana, deoarece acesta contine intreaga tematica a discursului liric eminescian, precum si ideologia romantica ce a modulat gandirea, inclusiv cea filosofica a lui Eminescu. ,,Luceafarul se incadreaza in specia literara a poemului, specie de interferenta a epicului cu liricul, de intindere mare, cu un continut filosofic si caracter alegoric. Totodata ,,Luceafarul este un poem romantic realizat prin amestecul genurilor si al speciior, astfel lirismul sustinut de meditatia filosofica si de expresivitatea limbajului este pus in schema epica a baladei, avand prezente si elemente dramatice, precum: secvente realizate prin dialog si dramatismul sentimentelor.

Textul suport pune in discutie incompatibilitatea dintre geniu si omul de rand. Asadar, originalitatea textului eminescian consta in problematizarea raportului de existenta dintre fiinta geniului si a omului comun.

Tema romantica a poemului este problematica geniului in raport cu lumea, iubirea si cunoasterea. Iubirea se naste lent din starea de contemplatie si visare, in cadrul nocturn, realizat prin motive romantice:luceafarul,marea,castelul,fereastra, oglinda, visul .Tema iubirii este ilustrata in text prin doua povesti de dragoste care definesc iubirea intr-un mod diferit: pentru luceafarul,iubirea este o cale superioara de cunoastere, pentru care merita sacrificiul mortii, pe cand iubirea ilustrata in tabloul al doilea, pune in lumina o definire a sentimentului mediat de eros, iubirea si erosul fiind consubstantiale.

Titlul este simbol central in text: in sens denotativ, luceafaruleste numele popular dat planetei Venus si altor stele stralucitoare, in sens conotativ ( in text) luceafarul reprezinta conditia omului de geniu, capabil de cunoasterea absoluta in lumea lui inalta, a ideilor, dar nefericit in iubire, in planul terestru:,,Ci eu ma simt in lumea mea/ nemuritor si rece. Semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume sunt si particularitatile prozodice ale textului. Antiteza dintre planul terestru si cel cosmic este sugerata la nivel fonetic, de alternarea tonului minor cu cel major, alternare realizata prin distributia consoanelor si a vocalelor. Muzicalitatea celor 98 de strofe ale poemului este data de masura versurilor de 7-8 silabe, ritmul iambic si rima incrucisata.

In poem se realizeaza lirismul de masti si lirismul de roluri, personajele poemului sunt voci sau masti ale poetului, in sensul ca eul se proiecteaza in diverse ipostaze lirice.

In ceea ce priveste motivele romantice: luceafarul, marea, castelul, fereastra, oglinda, visul acestea sustin atmosfera de contemplatie si visare in care se naste iubirea dintre luceafar si fata de imparat. Motivul ingerului si al demonului sugereaza chipurile sub care se arata luceafarul, amplificand tensiunea lirica a trairii rmotiei iubirii. In antiteza cu imaginea angelica a primi intrupari, a doua este circumscrisa demonicului, dupa cum o percepe fata:,,O, esti frumos, cum numa-n vis/Un domn se arata.

Zborul cosmic, motiv literar ce releva setea de iubire ca act al cunoasterii absolute, se intersecteaza cu nuantate motive ale timpului. Zburand spre demiurg, Hyperion ajunge intr-un spatiu atemporal, care coincide cu momentul dinaintea nasterii lumilor:,,Caci unde-ajunge nu-i hotar/Nici ochi spre a cunoaste/S vremea-ncearca in zadar/Din goluri a se naste.

Prima parte debuteaza cu o formula specifica basmului:,,A fost odata ca-n povesti2. De Demult

3. PlumbIntre coloanele de bronz ale literaturii romane, Bacovia, se distinge de departe si este reprezentativ pentru evolutia liricii romanesti, opera lui sugerand impresia de profunzime, trecerea vremii nescazand cu nimic valoarea scriiturii sale.

Intrunind calitatile care fac podoaba oamenilor de seama, Bacovia se inscrie ca o stea de prima marime in constelatia liricii romanesti. Ca orice artist, Eminescu, constientizeaza resursele sale de gandire si de imaginatie si de expresia, construind un univers care dobandeste o fizionomie aparte.

Curent literar manifestat pe plan european, la sfarsitul secolului al XIX-lea, simbolismul impune dramatismul sentimentelor, starile sufletesti nelamurite, preferinta pentru imagini vagi, fara contur, pentru clar obscur, obsesia culorilor si a instrumentelor ale caror sunete sugereaza stari sufletesti.

Creatia bacoviana valorifica in mod original particularitatile simbolismului. Viziunea sumbra a mortii, monotonia este data de tema, de titlu, de folosirea lite motivului ,,plumb, de relatia dintre ideile poetice si imaginile artistice.Aceste particularitati sunt reflectate in poezia ,,Plumb publicata de G. Bacovia, care deschide volumul omonim aparut in 1916, ce ocupa un rol esential in dezvoltarea liricii romanesti, fiind considerata totodata de catre criticii literari, ca fiind cea mai reprezentativa opera bacoviana, intrucat contine in ea intreg discursul liric bacovian.Din punct de vedere structural, textul este constituit din doua catrene alcatuite pe baza lexemului ,,plumb, reluat in sase din cele opt versuri ale poeziei. Cele doua secvente poetice corespund celor doua planuri ale realitatii: realitatea exterioara, simbolizata de cimitir de cavou, si realitatea interioara, simbolizata de sentimentul iubirii, a carui invocare se face cu disperare ,,si-am inceput sa-l strig, sentiment conditionat de natura mediului.Titlul este un simbol care exprima corespondenta dintre un element al naturii si starile sufletesti exprimate poetic. In sens denotativ, plumbul este un element chimic, un metal moale, greu, maleabil, de culoare cenusiu-albastruie, rau conductor de caldura si electricitate, iar in sens conotativ, deriva din cel anterior care sugereaza starile sufletesti ale eului: apasarea, monotonia, dezorientarea, angoasa, spatiul inchis.

Tema poeziei o constituie conditia poetului intr-o societate lipsita de aspiratii. Lumea ostila si stranie conturata de cateva pete de culoare, este proectia universului interior, reprezentat de un tragism asumat cu luciditate.

Parcurgand lirica bacoviana, cititorul, recepteaza poezia ca pe o arta de a simti, prin folosirea sugestiei care exprima cat mai fidel corespondenta dintre elementele naturii si starile sufletesti, astfel Universul este perceput sinestezic: vizual:,,funerar vestmant, ,,flori de plumb, ,,coroane de plumb, tactil:,,era vant, ,,era frig, auditiv:,,scartaiau, ,,am inceput sa-l strig.

Lirismul subiectiv este redat la nivelul expresiei, prin marcile subiectivitatii: persoana I a: verbelor:,,stam, ,,am inceput, a adjectivului posesiv:,,amorul meu, a pronumelui:,,meu, ,,-l, prin pauze meditative.

Muzicalitatea textului este redata prin evidentierea a mai multor elemente, precum: folosirea unui lite motiv ,, plumb, reluat in sase din cele opt versuri ale poeziei, precum si prin folosirea unor figuri de stil, precum: asonanta ce presupune repetarea accentuata a vocalei ,,u care exprima starile sulfetesti ale eului liric. Strofa I surprinde elemente ale cadrului spatial inchis, apasator, sufocand, in care eul liric se simte claustrofob:,,un cavou simbolizand universul interior, in care mediul inconjurator a capatat greutatea apasatoare a plumbului.

Elementele decorului funerar sunt:,,sicriele de plumb ,, funerar vestmant ,,flori de plumb ,,coroanele de plumb. Repetarea epitetului ,,de plumb are multiple sugestii, insistand asupra existentei mohorate, anoste, lipsite de transcendenta si de posibilitatea inaltarii.

Lumea obiectuala, in manifestarile ei de gingasie si frumusete-,,florile este marcata de impietrire. Vantul este singurul element care marcheaza miscarea, insa produce efecte reci ale mortii:,,Si scartaiau coroanele de plumb.

Strofa a II-a debuteaza sub semnul tragicului existential generat de disparitia afetivitatii:,,Dormea intors amorul meu de plumb. Cuvantul ,,intors, constituie dupa spusele lui Blaga ,,intoarcerea mortului cu fata spre apus.

,,Aripile de plumb presupun un zbor in jos, o cadere surda si grea ,,moartea, iar incercarea de salvare este iluzorie ,,Si-am inceput sa-l strig

Starea de solitudine a eului liric este sugerata de repetarea sintagmei si a corespondentelor, care alaturi de celelalte simboluri, accentueaza senzatia de pustietate sufleteasca.

In ceea ce ma priveste, poezia ,,Plumb de George Bacovia se inscrie in lirica simbolista moderna prin folosirea simbolurilor, a repetitiei, prin valorificarea cromaticii, a sugestiei si prin exprimarea propriei conceptii despre conditia artistului intr-o lume ostila, monotona si sufocanta. Consider ca G. Bacovia este o portavoce a generatiei de scriitori simbolisti, care se remarca prin aceea ca el construieste o lume in care aspetele ei sunt vagi, o lume impietrita si patrunsa profund de starea monotona, ceea ce il unicizeaza.