fituica bac romana

8/13/2019 Fituica Bac Romana

http://slidepdf.com/reader/full/fituica-bac-romana 1/35

COALA ARDELEANĂ: Cel dintîi nucleu iluminist din cultura română l-aconstituit Şcoala Ardeleană, mişcarea intelectualităţii din Transilvania de lasf. sec. XVIII-lea şi începutul sec. XIX-lea. Programul politic al colii

!rdelene este pre"entat în memoriul din #$%# intitutlat Supplex libellus

valachorum Transilvaniae& trimis împăratului 'eopold II& în care se cerearecunoaşterea românilor din Transilvania ca natiune egală în drepturi cu celelalte.coala !rdeleană este în primul rînd& o mişcare de eli(erare naţională şi socialăcare a găsit în patrimoniul de gîndire al iluminismului european principii,argumente, idei ce slu)eau nă"uinţele poporului român în acel moment istoric. *in

punct de vedere cultural& coala !rdeleană a avut un rol important în stimularestudiului istoriei şi lim(ii române& a de"voltării ştiintelor naturii şi învăţămîntului.!cţiunea politică şi culturală este îndrumată de operele istorice şi filologice ale lui+amuil ,icu& eorge incai& Petru ,aior& Ion /udai-*eleanu. 0n ansam(luactivitatea colii !rdelene cunoaşte două direcţii fundamentale1 -Prima are un

caracter iluminist& urmărind emanciparea poporului& mai ales ţăranilor. 0n acestscop s-au înfiinţat şcoli în lim(a română& s-au scris a(ecedare& aritmetici& s-au

pu(licat calendare şi cărţi populare. -Cealaltă direcţie este erudită şi cuprindetratatele de istorie şi filologie. Cele mai importante lucrări sînt1 Istoria şiîntîmplările românilor de +amuil ,icu& Hronica românilor şi a mai multorneamuri de . incai& Istoria pentru începutul românilor în achia de Petru,aior& !lementa linguae daco"romanae siva valachicae . Istoricii colii!rdelene au )ucat un rol important în acumularea dove"ilor pentru susţinereaegalităţii în drepturi a românilor din Transilvania cu celelalte naţii din imperiul

2a(s(ugic. +tudiile de lim(ă urmăresc să dovedească latinitatea lim(ii române. 0naceastă epocă s-a pus pro(lema adoptării alfa(etului latin în locul celui cirilic. 0nciuda unor idei e3agerate 4se propunea o ortografie etimologică şi se cereaeliminarea elementelor nelatine din lim(ă5 coala !rdeleană are meritul de a fi

pus (a"ele cercetării şiinţifice a lim(ii române. coala !rdeleană a creat un climatfavora(il literaturii şi a dat prin Ion /udai-*eleanu pe cel dintîi mare poet românde talie europenă. Iluminismul colii !rdelene repre"intă prima etapă demoderni"are a culturii noastre& înscriindu-se în iluminismul european.

S

IMITRIE CANTEMIR, PERSONALITATE. MULTILATERALĂ

A CULTURII ŞI LITERATURII ROMÂNE: *imitrie Cantemir& încultura noastră& este unul dintre cei mai erudiţi umanişti. 'ucrările lui

atestă o (ogată documentare în domeniul ştiinţelor umaniste şi o mare pasiune pentru cercetare. Cele mai valoroase lucrări ale sale sînt cele cu caracter istoric.6eluînd o temă a cronicarilor moldoveni& lucrarea Hronicul vechimei a romano"moldo"vlahilor înfăţişea"ă trecutul îndepărtat al poporului nostru& origineacomună a tuturor romanilor. 0ntreaga operă a lui Cantemir e3primă o concepţiesuperioară despre istorie faţă de cea a cronicarilor. 0n timp ce cronicarii e3plicaufenomenul istoric prin voinţa forţei divine& Cantemir interpretea"ă istoria dînd

atenţie cau"alităţii1 78ici un lucru fără pricină să se facă nu se poate9. :l afirmacă 7sîntem urmaşii unui popor care a creat o civili"aţie şi o cultură clasică9.

D

#



escriptio #oldavie este scrisă în #$#; în lim(a latină& la cererea !cademiei din/erlin. :a cuprinde trei părţi1 -Prima parte este consacrată descrierii geografice a,oldovei. -0n a doua parte este infăţişată organi"area politică şi administrativă aţării& cu referiri detaliate la forma de stat< -0n partea a treia găsim (ogate informaţii

despre graiul moldovenilor escrierea #oldovei este o operă stră(ătută de ovi(rantă dragoste de patrie şi are pe alocuri deose(ite virtuţi literare. Ideifilosofice ale marelui cărturar pot fi întîlnite cu doese(ire în Imaginea ştiin$ei

sacre, %ogică, Sistema de religie mahomedane& Toate lucrările lui Cantemir& fiecă sînt scrise în lim(a latină sau în româneşte& au un stil erudit , în general retoric.Cu toate acestea valoarea lor documentară rămîne incontesta(ilă. 0n cultura şiliteratura noastră el prefigurea"ă iluminismul.

RONICARII MOLDOVENI1 Cei trei cronicari moldoveni au fost1rigore =rece& ,iron Costin şi Ion 8eculce. Prima intenţie acronicarilor a fost aceea a recuperării trecutului. 0n concepţia cronicarilor&

istoria era purtătoarea unor valori educative. >iecare a scris cîte un letopiseţ careintră în %etopise$ul 'ării #oldovei rigore =rece de la #?@% la #@%A& ,ironCostin de la #@%A la #;;#& Ion 8eculce de la #;;# la #$A?. +crierea croniciloreste un mare act patriotic prin reflectarea nă"uinţei generale de eli(erare de su(

)ugul otoman& prin aspiraţia de independenţă şi suveranitate naţională. rigore=rece narea"ă fapte din istoria ,oldovei de la 7descălecatul cel de al doilea9&adică de la *ragoş-Vodă 4#?@%5 pînă la domnia lui !ron-Vodă 4#@%A5. :ste oepocă de mari frămîntări& care îl fac pe cronicar să vor(ească despre ,oldova cadespre 7o ţară mişcătoare şi neaşe"ată9 aflată în 7calea răotăţilor9 prădată şi arsă

de tătari şi turci cu rare vremuri de (ucurie şi linişte. =rece urmăreşte sătre"ească în contemporani sentimentul patriotic şi ideea că )ugul turcesc poate fiînlăturat. ,iron Costin continuă 'etopiseţul lui =rece şi îşi reali"ea"ă lucrarea

e neamul moldovenilor, din ce $ară au ieşit strămoşii lor care este neterminată.0n această lucrare povesteşte istoria de la 7descălecatul cel dintîi9 adică de lacucerirea *aciei de către romani. 0n (redoslovia la e neamul moldovenilorapare mărturisirea dramatică a unui cărturar patriot care n-a putut suporta7ocările9 aduse acestui neam 7de o seamă de scriitori9. Indignarea lui se îndreaptăîmpotriva unor copişti ai cronicii lui =rece mai ales împotriva lui +imion*ascălul& 7om cu multă neştiinţă şi minte puţină9 care afirmase că moldovenii ar

proveni din tîlarii de la 6oma e3ilaţi pe teritoriul *aciei. ,iron Costin este atîtde îndîr)it împotriva acestor 7(asne9 încît te3tul Predosloviei capătă pe alocuriaccente pamfletare. Ion 8eculce şi-a cules informaţiile din i"voare scrise şiascultate de la oamenii (ătrîni sau din propriai amintire. :l aşea"ă în faţa'etopiseţului său 7o samă de cuvinte9 adică un număr de legende despre voievo"i&

(oieri sau ţărani. 0n legenda A# scrie despre 8icolae ,ilescu +pătarul care a pri(egit prin mai multe ţări. 8eculce scrie cum se vor(ea în ,oldova vremii sale&stilul său e (ogat în pilde& prover(e şi e3presii tipice şi se poate considera că elare& între cronicar& originalitatea pe care o are Creangă între pro"atorii moderni.

C

B



estament: ! apărut în fruntea volumului 7Cuvinte potrivite7 4#%B$5& esteo poe"ie programatică& o artă poetică în care !rge"i îşi e3primăconcepţia sa despre ceea ce tre(uie să conţină poe"ia şi despre rolul

poetului în societate. Poe"ia surprinde de la început prin lim(a)& prin neaşteptatele

asocieri le3icale. Poe"ia se adresea"ă unui tînăr poet din dorinţa lui !rge"i ca dintotdeauna o carte de poe"ie să fie e3presia cea mai înaltă a vieţii poporului& ocarte în care arta cuvîntului să atingă perfecţiunea. 0ntregul discurs poetic seconcentrea"ă în )urul unui cuvînt ceie1 7carte7. Cartea este o treaptă& un risov şi

pentru a a)unge la ea avem nevoie de condei şi călimară. Cartea este *umne"eude piatră şi otar înalt cu două lumi pe poale şi pentru a a)unge la ea a fostnecesară o muncă foarte grea cu lim(a)ul comun1 7*in graiul lor cu-ndemnuri

pentru vite :u am ivit cuvinte potrivite7. !ceastă idee este şi mai evidentă atuncicînd poetul sta(ileşte o identitate între care şi sudoarea muncii. Pentru a a)unge lacarte a tre(uit să se reali"e"e un salt din planul creaţiei materiale în cel al creaţiei

spirituale1 7Ca să scim(ăm& acum& întîia oară sapa-n condei şi (ra"da-ncălimară /ătrînii-au adunat& printre plăvani+udoarea muncii sutelor de ani7. 0nte3tul poe"iei mai apar multe versuri care su(liniea"ă ideea că a face o carteînseamnă o muncă îndelungată făcută cu ca"nă& frămîntată mii de săptămîni1 7*in

(u(e& mucegaiuri şi noroi Iscat-au frumuseţi şi preţuri noi7. Poetul ştie că pentrua reali"a o carte nu este necesară numai slova de foc ci şi slova făurită. *in alt

punct de vedere în poe"ie întîlnim o serie de opo"iţii1 graiul cu îndemnul pentruvite cu culmile potrivite& "drenţe cu muguri şi coroane& venin cu miere şi cenuşamorţilor cu *umne"eu de piatră. Cartea tre(uie să ră"(une durerea 7surdă şi

amară7 a stră(unilor ro(i.

T

acustr: Poe"ia a apărut în volumul 7Plum(7 4#%#;5. +entimentul centralal poe"iei este tristeţea apăsătoare pusă în legătură cu de"agregareamateriei su( imperiul apei. 'a /acovia apa şi focul pre"intă moartea.

Compo"iţional poe"ia are patru strofe& ultima strofă reia aproape identic primastrofă& doar cu versul doi scim(at. !l doilea vers din ultima strofă poate fi privitca o prelungire a aceluiaşi vers din prima strofă1 7!ud materia plîngînd D.. Tottresărind& tot aşteptînd7. Planul e3terior se leagă de cel interior prin diferite

percepţii1 auditive& organice şi tactile. 6eacţiile poetului pornesc din su(conştient.

:ste vor(a de un somn asemenea unui coşm care generea"ă ameninţarea morţii17Tresar prin somn şi mi se pare Că n-am tras podul de la mal7. +entimentul deînsingurare totală este însoţit şi de spaimă şi frică. !ceastă spaimă venită parcădin inconştient este provocată de idea 7de a nu fi tras podul de la mal7 sau desen"aţia că de atîta ploaie 7piloţii grei se pră(uşesc7. Versul 7!ud materia

plîngînd7 personifică natura. :ste vor(a de un plîns cosmic care se va transmite şi poetului. Pre"enţa locuinţelor lacustre& sim(ol al însingurării& locuinţe care aparţinunui trecut îndepărtat tre(uie asociată acelui 7gol istoric7 - poetul este rupt atît de

pre"ent cît şi de trecut în imposi(ilitatea de a evada& de a se apăra& ceea ce

înseamnă o moarte lentă.

L

?



!um": Poe"ia a apărut în volumul 7Plum(7 4#%#;5. Poe"ia 7Plum(7dovedeşte o deose(ită sensi(ilitate poetică sta(ilindu-se o perfectăcorespondenţă între trăirile poetului şi lumea e3terioară. 6ealitatea

o(iectivă influenţea"ă în acelaşi timp realitatea interioară. Cele două catrene

corespund celor două planuri ale realităţii1 un plan e3terior şi un plan interior.+entimentul iu(irii invocat cu disperare este condiţionat de natura mediului.!tmosfera întregii poe"ii este apăsătoare şi este reali"ată prin repetarea cuvîntului7plum(7 care este cuvîntul ceie al poe"iei& repetat de trei ori în fiecare strofă& iarîn versurile # şi A apar în rimă. !cest metal prin proprietăţile sale sugerea"ăîmpietrirea& parcă ciar şi poetul este împietrit. Cuvîntul 7plum(7 este o metaforăsim(ol al cărei sens se de"văluie în momentul în care este folosit ca determinant

pe lîngă su(stantivul 7amorul7. +entimentul iu(irii este înă(uşit& poetul fiind i"olatîntr-un cavou. 'a începutul celei de-a doua strofe1 7*ormea întors amorul meu de

plum(7& cuvîntul 7întors7 potenţea"ă misterul poe"iei. Ca şi la /laga& întoarcerea

cu faţa la apus înseamnă moarte. !ripile de plum( sugerea"ă acel "(or în )os& ocădere surdă şi grea. !tmosfera de tristeţe apăsătoare este reali"ată şi prin cuvintecare sugerea"ă moartea1 sicriu& cavou& mort. +trofele au o structură aproapeidentică. Poe"ia are o mu"icalitate interioară dată şi de folosirea iam(ului. Ver(elesunt la imperfect şi apar cuvinte cu valoare onomatopeică.

P

unta #am$%re%: /alada 78unta Eamfirei7 a fost pu(licată în anul #FF% înrevista 7Tri(una7 din +i(iu şi a avut un mare succes. Poe"ia repre"intăîntr-o atmosferă de (asm ritualul de nuntă aşa cum l-a cunoscut poetul din

părţile 8ăsăutului. +înt respectate momentele acestui ritual1 peţitul& răspîndireaveştii despre nuntă& sosirea invitaţilor& întîlnirea mirelui cu mireasa& cununia şiora& ospăţul şi tradiţionala urare de a avea urmaşi. 'a început aflăm că este vor(ade fata lui 7+ăgeată împărat7 care era foarte frumoasă1 7i-avea o fată& fata luiIcoană-ntr-un latar s-o pui7. *intr-al prinţilor şirag ea l-a ales pe Viorel1 7:l& celmai dragG :l a venit *intr-un afund de 6ăsărit& =n prinţ frumos şi tinerel& i fatas-a-ndrăgit de el. Că dacă tocmai Viorel I-a fost menit7. Vestea s-a răspîndit cavîntul& despre nuntă au aflat 7o mie de crăimi7& 7toţi craii muntelui rotund7. !uvenit nuntaşi din nouă"eci de ţări1 7+osit era (ătrînul rui Cu +andra şi 6usandralui i Hinteş& cel cu trainic rost& Cu 'ia lui sosit a fost i /ardeş cel cu adăpost

Prin munţi sîlui7. 'a nuntă participă şi persona)e de (asm1 7feţi voinici şi feţifrumoşi& piticul (ar(ă cot7. !tmosfera de (asm este întreţinută şi de alte sintagmeca de e3emplu1 7i principi falnici şi-ndră"neţi *e-al căror (u"dugan isteţ Pierit-au "mei din iuduri scoşiG *e-ai fi vă"ut )ucînd voioşi i feţi-voinici şi feţi-frumoşi i logofeţi7. Poetul pentru a sugera "gomotul pe care îl fac tineriicălăreţi& a folosit aliteraţia1 7Prin vulturi vîntul viu vuia7. !laiul mirelui este însoţitde nouă"eci de călăreţi1 76ădvan cu mire& cu nănaşi Cu socri mari şi cu nuntaşii nouă"eci de fecioraşi7. Portretul fetei este constituit din următoarele douăstrofe1 7i-atunci de peste larg pridvor *in dal( iatac de foişor Ieşi Eamfira-n

mers isteţ >rumoasă ca un gînd ră"leţ Cu trupul nalt& cu părul creţ Cu pas uşor=n trandafir în văi părea ,lădiul trup i-l încingea =n (rîu de-argint& dar toatăn

N

A



tot >rumoasă cît eu nici nu pot mai frumoasă să-mi socot Cu mintea mea7.Poetul devine participant la nuntă şi ne face pe noi cititorii să ne simţim acolo17*e-ai fi vă"u cum au )ucat Copilele de împărat *e-ai fi vă"ut )ucînd voioşi ifeţi-voinici şi feţi-frumoşi7. 78unta Eamfirei7 a fost numit nu întîmplător poem al

orei deoarece nimeni în literatura română nu a descris atît de plastic ora1 7i-nvremea cît s-au cununat +-a-ntins poporul adunat +ă )oace-n drum după tilinci>eciori& la "ece fete& cinci Cu "drîngănei la opinci Ca-n port de sat Trei paşi lastînga linişor i alţi trei paşi la dreapta lor +e prind de mîini şi se desprind +-adună cerc şi iar se-ntind i (at pămîntul tropotind 0n tact uşor9. 0n aceastăatmosferă de feerie generală s-a prins în )oc ciar şi piticul (ar(ă cot. Pentru asugera atmosfera de veselie generală poetul a introdus şi un prover(1 7+înt grei

(ătrînii de pornit *ar de-i porneşti& sînt grei de oprit9.

&us 'e s(are: +crisă în #%J%& opera dramatică 7!pus de soare7 este

prima dintr-o trilogie care mai cuprinde 7Viforul7 şi 7'uceafărul7& opereinspirate din istoria ,oldovei de la începutul secolului al XVI-lea. 7!pus

de soare7 îl evocă pe tefan cel ,are& 7Viforul7 pe tefăniţă vodă iar7'uceafăru7 pe Petru 6areş. tefan est plin de tandreţe deoarece aducecomplimente fetelor1 7Parcă sunteţi nişte flori de luncă7. 0n interiorul lui tefan sedesfăşoară un conflict psiologic dintre faptul că el vrea să lase ,oldova în mîini

(une şi conştiinţa apropiatului sfîrşit. tefan trăieşte drama (ătrîneţii şi a (olii.Vîrta şi încercările la care a fost pus tefan de-a lungul anilor& i-au slă(it puterilefi"ice. +piritul îi este tot atît de tare dar trupul nu-l mai a)ută. Ca om tefan este

supus (ătrîneţii. 'a între(area doamnei ,aria1 7Ce te doare& păcatele meleK7&tefan răspunde1 78imic pe domnul ,oldovei D Ce e durereaK7. *in fragmentul7 D mă frigea privirea lui7 reiese măreţia şi autoritatea domnitorului. tefan esteşi disimulant1 7Cască& se face că doarme& apoi începe să vor(ească în vis7 şiatunci na află că este fata lui. Pe =lea îl ucise groa"a că l-a vă"ut pe tefanînainte de lovitura fatală1 7murise înainte de-al i"(i7.

A

LOARE AL)ASTRĂ: Poe"ia apare în revista Convor(iri literare la #aprilie #F$?. :ste printre primele poe"ii pu(licate în revista Convor(iri

literare.0nainte de această poe"ie era pu(licată LVenere si ,adonăL&L:pigoniiL& L,ortua estL. Poe"ia are ca motiv Lfloarea al(astrăL& un motivromantic& care apare şi în alte literaturi& în literatura germană 8ovalis într-un poemromantic& unde floarea al(astră se metamorfo"ea"ă în femeie luînd cipul iu(itei şitul(urînd inima eroului. ,otivul Lflorii al(astreL mai apare şi la 'eopardi& iar la:minescu floarea al(astră repre"intă viaţa. !l(astrul sim(oli"ea"ă infinitul&depărtările mării şi a cerului& iar floarea sim(oli"ea"ă fiinţa care păstrea"ădorinţele& pe care le de"văluie cu vra)ă. Poe"ia este concepută din două părţicorespun"ătoare a două tipuri de idei& de cunoaştere1 în primele trei strofe

cunoaşterea filosofică a(solută& iar în partea a doua 4@-#?5 cunoaşterea terestră prin intermediul dragostei. Cele două părţi ale poe"iei sunt legate de o strofă& cea

*

@



de a patra& care conţine reflecţiile poetului şi conţine în ea începutul ideii dinultima strofă. Poe"ia este alcatuită su( formă de monolog întrerupt de dialog.0n

primele trei strofe poetul conturea"ă domeniul cunoaşterii filosofice. *e laelementele gene"ei Lîntunecata mareL pîna la un întreg unvers de cultură

repre"entat de Lcîmpiile !sireL& Lpiramidele înveciteL. 0n aceste trei strofe iu(itadefapt aduce un reproş iu(itului care ni se sugera"ă că sa i"olat în universul fericitdar strîmt al lumii pamînteşti. :ste o iposta"ă a poetului în care se repetă ideeasugerată de pre"enţa ciar în primul vers& a adver(ului LiarL. *e aici şi îndemnuldin ultimele vesuri ale strofei a treia1 L8u căuta în depărtare >ericirea ta& iu(iteGL.+trofa a patra e strofa de tran"iţie& de legătură între cele două iposta"e alecunoaşterii. +trofa aduce consimţămîntul de moment al poetului la dulcea cemarea iu(itei. +înt surprinse înca din această strofă gesturi tandre& calde& ocrotitoare1L*ulce nete"indu-mi părulL& gestul care se presupune că vor fi urmate şi alteledacă poetul va co(orî din cerurile nalte. !d)ectivul devenit su(stantiv diminutivat

LmititicaL sugerea"ă pe de o parte dragostea faţă de fiinţa iu(ită dar şi distanţaenormă între gîndurile şi preocupările înalte ale poetului& în comparaţie cu lumeaterestră.'a reproşul iu(itei& poetul răspunde cu o tăcere& care descide drummeditaţiei din ultima strofă& mai ales din versul1 LTotuşi este trist în lumeL. 0n

partea a doua a poe"iei avem celaltă cunoaştere& cea terestră cunoaştere prinintermediul iu(itei dragoste la care este cemat iu(itul de către iu(ită. *acă înL*orinţaL şi în L+ara pe dealL întregul ritual al dragostei era din perspectiva

(ăr(atului& în L>loare al(astrăL iu(ita este vicleană& ademenitoare promiţîndu-iiu(itului o lume de (ucurii şi de farmec. Cadrul natural& unde este cemat iu(itul

este cadrul cu verdeaţă& cu i"voare ce plîng în vale sau stînci înalte şi prăpastiimăreţe.'a aceste se mai adaugă şi ociul de pădure încon)urat de trestie şiîncărcat de foi de mure. esturile iu(itei sînt şăgalnice& în timp ce iu(itul îi vaspune Lpoveşti şi minciuniL& ea& iu(ita va încerca pe un fir de romaniţă dragostealui. Cemarea este tentantă& pentru că iu(ita este ca în L*orinţaL frumoasă< deLsoarelui căldurăL fata va fi Lroşie ca mărulL în timp ce cu părul ei de aur îi vaastupa gura. !ceastă invitaţie sigur că este urmată de sărutări date su( pălărie

pentru ca să nu fie vă"uţi de nimeni. 'a ivirea lunii printre crengi înlanţuiţi în gîtcei doi îndrăgostiţi vor porni în sat spre vale& dîndu-şi pe sărutari pe cale.!)ungerea la al porţii prag va fi urmată de vor(e în întunecime& după care urmea"ă

inevita(ila despărţire. *upă ce ea dispare în timp ce iu(itul copleşit de năvalasentimentului rămîne ca un stîlp în lună. Cele trei epitete Lce frumoasă& ce ne(ună&dulce floareL cuprinse în versuri e3clamative e3primă intensitatea sentimentului&defapt epitetul LdulceL apare în mai multe situaţii1 Ldulce floare& dulce minuneL.0şiscim(ă sensul şi valoarea grmaticală L*ulce nete"indu-mi părulL apropie pe iu(iţi

prin gest< L*ulci ca florile ascunseL sugerea"ă puritatea. Pentru ca în final să aparăîn Ldulce minuneL epitet cu valoare de sim(ol de data aceasta care sugerea"ă căapropierea de fiinţa iu(ită este egală cu miracolul& astfel încît epitetul devinemetaforă. =ltima strofă aduce ideea despărţirii& a stingerii dragostei& iar repetiţia

Lfloare al(astrăL su(linia"ă intensitatea trăirii generată de contrastul dintre ilu"ie şirealitate accentuată de acel LtotuşiL.

;



LOSSĂ: losă scris cu du(lu -s- în italiană& germană& latină dar cu unulîn france"ă a însemnat procedeul de a e3plica de o(icei printr-un singurcuvînt pe marginea unui te3t un pasa) o(scur& o proporţie sau un alt

cuvînt. *e aici s-a a)uns la o poe"ie cu forma fi3ă care alături de sonet şi rondeleste cea mai pretenţioasă dintre ele. *in punct de vedere compo"iţional 7lossă9se compune dintr-un număr de strofe egal cu numărul versurilor din prima strofă încare se pune pro(lematica poe"iei& şi ultima strofă care este o strofă conclu"ie şiîn care sînt reluate versurile primei strofe în ordine inversă. 0ncepînd cu strofa aII-a fiecare strofă comentea"ă cîte un vers din prima strofă care este reluat ca versfinal al strofei ca o conclu"ie. :ste o poe"ie cu caracter filosofic& o poe"iegnomică e3primînd adevăruri ale cunoaşterii& ale moralului într-o formă poeticăconcentrată& sentenţioasă. :ste pu(licat pentru prima dată în #FF? îngri)it de Titu,aiorescu& a fost definitivată în #FFB după ce poetul o supune unor prefaceri

succesive începînd cu anul #FFA paralel cu +crisorile şi 'uceafărul. !stfel s-aucristali"at trei tipuri de lossă1 două cu cîte nouă strofe şi una cu "ece strofe. Titu,aiorescu o preferă pe cea cu "ece strofe pentru ecili(rul şi simetria desăvîrşităa compo"iţiei. lossă transpune liric principii filosofice cunoscută încă în filosofiavecilor greci sau romani& cum sînt Parmenide& Eenon& +eneca... ,otivul lumii cateatru este preluat de la :pictet şi ,arcus !urelius dar motivul este pre"ent şi înliteratura evului mediu la 6onsar şi +aMespeare. 'a :minescu& motivul este filtrat

prin filosofia lui +copenauer. =n cugetător tradus în lim(a română #$@J dupăun intermediar france". Ideea lumii de teatru şi conceptul +copenaurian al

pre"entului etern se regăsesc şi în alte poe"ii :minesciene ca 0mpărat şi Proletar şi'uceafărul. Prima strofă a poe"iei este strofa temă care pune pro(lema< într-un pre"ent etern viaţa este un cerc strîmt în care oamenii se învîrt& o "(atere fără rost pentru că viaţa e dominată de egoism& minciună& sete de putere& astfel ca singurasoluţie a omului superior fiind nepăsarea& detaşarea rece. succesiune de

propo"iţii principale redau spectacolul unic şi monoton al vieţii în care frica şisperanţa nu-şi au rostul. +u(stantivul -vreme nearticulat e3primă imaginea uneisuccesiuni monotone& egale a clipelor. 0ncepînd cu strofa a II-a fiecare vers din

prima strofă este comentat. 6ăspunsul la cemarea şi îndemnurile clipei esteîncercarea de a fi imposi(il sceptic& singura formă de apărare omenească.

Imaginea trecerii ireversi(ile a timpului dînd impresia unui proces apare în versurica1 7multe trec pe dinainte9& 7clipa ce se scim(ă pentru masca fericirii9. 'aaceste se adaugă su(iectele propo"iţiilor e3primate prin pronume neotărîte7toate9 şi pronume relative 7ce9 pentru a su(linia ideea de genialitate. 0ndemnuldin strofa a III-a este la luciditate1 76ecea cumpăn-a gîndirii9 tre(uie să steadreaptă pentru a discerne (inele de rău& pentru a descoperi masca fericirii 7ce oclipă tine poate9. Cu a)utorul minţii al inteligenţei numai reuşeşti să-ţi dai seamade adevărul 7că toate-s veci şi nouă toate9. 0n strofa a patra apare ideea lumii cateatru. Viaţa întinde capcane& te momeşte cu lucruri "gomotoase& cu mişcări

înşelătoare cu forme actoriceşti de imprsionare 7)oace unul şi pe patru9& 7şi de plînge& de se ceartă9. 6eacţia fiinţei superioare este de retragere 7tu pe alături te

+

$



strecoară9& privitor ca la teatru pentru că numai astfel vei putea alege 7ce e rău şice e (ine9. *e pe po"iţia spectatorului neutru care înţelege timpul ca pe un

pre"ent etern poetul anali"ea"ă cu o ironie de mare profun"ime viaţacontemporană. dată introdus motivul lumii ca teatru pre"ent încă din literatura şi

filosofia antică indusă& apoi în literatura medievală şi preluat de :minescu de lacugetătorul suede"& motivul va reveni şi în strofa a şasea şi a opta constituindusecu regula etică a neamestecului omului superior în tumultul vieţii înşelătoare

producătoare de suferinţă. +trofa a cincea valorifică ideea +copenauriană a pre"entului etern idee pe care le regăsim şi în alte creaţii. !stfel constată poetul căviitorul şi trecutul sînt a filei două feţe. Tot ce a fost ori o să fie în pre"ent le avem

pe toate& dar acest pre"ent tre(uie păstrat& meditat la "ădărnicia luptei. Viaţa esteo succesiune de scene în esenţa aceleaşi 7alte măşti aceiaşi piesă alte guri aceeaşigamă9. *e mii de ani lumea e veselă şi tristă amăgită atît de des de spectaculullumii& de aceea 7nu spera şi nu ai teamă9& deci se recomandă nepăsarea şi

detaşarea. Cu ultimul vers al strofei a şasea se descide codul de reguli deconduită. Pe un ton satiric şi sceptic se pre"intă argumente convingătoare care sădetermine starea de detaşare& de discernere a răului de (ine. mul superior nutre(uie să se prindă tovarăş mişeilor şi nătărăilor pentru că totul este trecător<ştiindule măsura acesta n-are ce căuta cu sfaturile lui. +e recomandă tăcerea cîndceilalţi vor(esc de rău 7de te ating să feri în laturi...Tu rămîi la toate rece9. =ltimastrofă în sens invers versurile primei strofe& astfel încît codul de reguli e mult maievident. =ltimul vers al primei strofe devine primul şi capătă valoare em(lematicăşi rol de cuvînt& de comportament în societate. *in punct de vedere stilistic se

remarcă preferinţa poetului pentru cuvintele din fondul le3ical principial pentruformele populare pentru ca totul să fie cît mai accesi(il. Poe"ia este construită peantite"a rău-(ine& trecut-viitor& veci-nou& etern-efemer& toate avînd drept scop săreliefe"e complicaţiile vieţii.

UCEA*ĂRUL: *espre felul cum s-a născut marele poem romantic&capodoperă a creaţiei lui :minescu a lăsat mărturie însuşi poetul. *inmărturia sa reiese că pornind de la o sursă& de la un i"vor popular poemul

a trecut printr-un îndelungat proces de creaţie. *upă ceea ce spune re"ultă că principala sursă de inspiraţie a fost un (asm popular românesc cules şi punlicat

într-un memorial de călătorie& apărut la /erlin în #F;# de către germanul Nunisc./asmul se intitula >ata din grădina de aur. 0n acelaşi memorial de călătorieNunisc a mai pu(licat un (asm care asemenea a fost cunoscut de :minescu& a

preluat ceva şi din aceasta& dar sursa principală rămîne 7>ata din grădina de aur9.0n (asmul pu(licat de Nunisc este vor(a despre o frumoasă fată de împarat pecare tatăl ei o încide într-un castel încon)urat de o grădină de aur pentru a nu fivă"ută de ocii unui muritor. *e fata de împarat se îndragosteşte un "meu& dar fatasperiată de nemurirea lui îl refu"ă. Emeul insistă iar fata îi cere acestuia să fiemuritor de rînd ca şi ea. Pentru ai dovedi dragostea "meul se duce la creator să-l

de"lege de nemurire& dar acesta î-l refu"ă. 0ntors pe pămînt "maeul vede că fatase îndrăgosteşte întretimp de un frumos flăcău& din fecior de împărat care reuşeşte

L

F



s-o răpească. >urios "meul îi desparte pe cei doi aruncînd peste fată o stîncă iar peel îl lasă să moară de durere într-o vale fa(uloasă a amintirii. :minescu valorificăacest (asm în perioada (erline"ă într-un poem cu titlul >ata în grădina de aur& darîn poemul creat autorul modifică unele lucruri şi mai ales finalul. 6ă"(unarea

"meului din (asm i se pare prea dură& nepotrivită cu superoritatea unei fiinţenemuritoare< astfel ca în poem "meul n-o mai omoară pe fată ci rosteşte cuamărăciune un (lestem1 Lun cin s-aveţi1 de-a nu muri odatăL. *upă #FFJ acest

poem rămas în manuscris va fi prelucrat în cinci variante şi transformat într-uncîntec liric în care povestea mai vece trnsformată şi aceasta devine prete3tulalegoric al unei meditaţii romantice& filosofice asupra geniului& dar şi asupracondiţiei omului ca fiinţă sfîşiată de contradicţii. 0n noua creaţie i"voarelefolcloorice se întîlnesc cu cele filosofice& mitologice& culturale şi ciarauto(iografice. 0n forma în care noi o cunoaştem astă"i poemul a apărut în #FF? în!lmanaul +ocietăţii Cultural-literare 76omânia Oună9 din Viena. 0n acelaşi an

poemul va fi inclus apoi în volumul îngri)it de Titu ,aiorescu intitulat Poe"ii.Compo"iţia şi structura poemului1 >aptul că la originea poe"iei se află un (asm neduce la conclu"ia că şi noua creaţie ar tre(ui să fie o compo"iţie epică. *in (asm

poemul a păstrat doar scema epică& cadrul. >ormula de la început ţine tot de epic.Pre"enţa unui narator care povesteşte la persoana a ?-a e3istenţa persona)elor&construcţia gradată a su(iectului& marele număr de vor(e specifice povestirii

precum şi pre"enţa dialogului cu formule specifice de adresare& toate acestea dau poemului un caracter epico-dramatic. i totuşi poemul 'uceafărul este o creaţielirică. +cema epică este doar cadrul iar întîmplările şi persona)ele sînt defapt

sim(oluri lirice& metafore prin care se sugerea"ă idei filosofice& atitudini morale&stări sufleteşti şi o anumită vi"iune poetică. !ceastă interferenţă de genuri estecaracteristică romantismului şi dau poemului mare profun"ime. Ceea ce priveştecompo"iţia poemului se constată e3istenţa a patru ta(louri1 #5 *ragostea dintrefata de împarat şi 'uceafăr< B5 Idila dintre Cătălin şi Cătălina< ?5 Călătoria'uceafărului spre *emiurg pentru a cere de"legare de nemurire. 6eîntoarcerea'uceafărului la locul lui pe cer şi constatarea că fata de împarat nu s-a putut rupedin cercul ei strîmt. *in punct de vedere structural e3istă două planuri& cel terestruuman şi planul cosmic universal. 0n primul ta(lou cele două planuri se întîlnesc

prin dragoste. 0n ta(loul al doilea avem doar planul terestru. 0n ta(loul al treilea

este pre"ent doar planul cosmic. 0n ta(loul al patrulea avem din nou pre"ente celedouă planuri. )*#!+TAI-. Poemul 'uceafărul este un poem romantic pe temadestinului omului de geniu. Poemul se desfăşoară pe un vag fir epic într-o suită demetafore şi sim(oluri prin care se sugerea"ă idei filosofice. :ste deci în egalămăsură un poem de dragoste şi un poem filosofic. Primul ta(lou ne pre"intă ofantastică poveste de iu(ire între două fiinţe aparţinînd unor lumi diferite.Contemplînd de la fereastra dinspre mare a castelului 'uceafărul de seară seîndrăgosteşte de o preafrumoasă fată de împarat. >ata la rîndul ei este cuprinsă deacelaşi sentiment. 0n concepţia fetei 'uceafărul este un spirit& pentru cemarea

căruia tre(uie o formulă magică de descîntec. *escifrînd alegoria& putem spune căsensul ei este că pămînteanul aspiră către a(solut.0n timp ce spiritul aspiră simte

%



nevoia concretului. Pentru al putea cema lînga ea fata foloseşte descîntecul1LCo(ori în )os 'uceafăr (lînd ...L . >iinţele supranaturale au posi(ilitatea de ametamorfo"a. 0ntocmai ca în (asm& 'uceafărul& la cemarea fetei se aruncă înmare şi prescim(at într-un tînar palid& cu părul de aur şi oci scînteietori& purtînd

un gulgiu vînăt& încununat cu trestii apare în faţa fetei ca un înger& ca un "eu. invită pe fată în palatele lui de pe fundul oceanului unde toată lumea s-o asculte peea. ,etamorfo"a 'uceafărului pune la contri(uţie mituri cosmogonice& asfel la

prima întrupare 'uceafărul are părinţii cerul şi marea1 LIar cerul este tatăl meu imumă mea e mareaL. Eeii sînt nemuritori şi 'uceafărul metamorfo"at în 8eptuneste Lun mort frumos cu ocii viiL deoarece nemurirea este pentru muritorii de rîndo formă a morţii. *e aceea fata de împărat are o sen"aţie de frig. LCăci eu suntvie& tu eşti mort i ociul tău mă-n geaţă.L Peste cîteva nopţi fata cemă din nou

pe 'uceafăr& acesta o ascultă şi din văile aosului avînd ca tată soarele şi mamămarea apare din nou în faţa fetei. !cum vine învesmîntat în negru şi purtînd pe

viţele negre de păr o coroană ce pare că arde1 Lcii mari şi minunaţi îi lucescimeric Ca două patimi fără săţiL. 0nfăţişarea este acum demonică& pentru că s-anăscut din soare şi noapte1 după 2esiod noaptea este "eiţa um(relor& fiicaaosului& mama tuturor "eiţelor. *e data aceasta tînarul demonic îi făgăduieştemiresii sale cununi de stele şi oferă cerul pe care să răsară mai strălucitoare decîtcelelalte. *ar şi de data aceasta fata îi refu"ă apropierea şi simte sen"aţia decălduri. !legoria este că fata este încapa(ilă să iasă din condiţia ei pentru aconvieţui cu 'uceafărul îi cere acestuia să devină muritor ca şi ea. 'a aceastăcerere 'uceafărul răspunde afirmativ din cuvintele sale reieşind sacrificiul suprem

pe care e gata să-l facă 7în scim( pe o sărutare9 pentru a dovedi fetei că oiu(eşte. *e aceea e otărît să se nască din păcat şi să fie de"legat de nemurire.Cel de-al doilea ta(lou se desfăşoara în plan terestru& în plan uman& este idiladintre Cătălin şi Cătălina& idilă care sim(oli"ea"ă repe"iciunea cu care sesta(ileşte legătura sentimentală între repre"entanţii lumii inferioare. !vem aici oatmosferă intimă& familiară. !cum eroina nu mai este preafrumoasa fată deîmparat& ea devine Cătălina& ceea ce sim(oli"ea"ă faptul că acum este o fată caoricare alta cu un nume comun& care se poate îndrăgosti rapid de un (ăiatoarecare. Cătălin este viclean copil de casă& un pa) din pre)ma împărătesei& (ăiatdin flori dar îndră"neţ cu ocii. =rmărind-o pa Cătălina socoteşte că e momentul

să-şi încerce norocul şi prin"înd-o într-un unger îi serveşte Cătălinei o adevaratălecţie de dragoste. +e o(servă în scena de dragoste un lim(a) o(işnuit& comun&

popular adecvat unei scene de dragoste o(işnuite trecătoare aventuroase. Cătălinala început este mai retrasă& mai reţinută şi mărturiseşte lui Cătălin dragostea pentru'uceafăr. *ar Cătălin găseşte remediul1 72ai şi-om fugi în lume9 şi astfel Cătălinava pierde visul de luceferi. Partea a treia a poemului cuprinde călătoria'uceafărului prin spaţiul cosmic şi convor(irea cu *emiurgul. +întem din nou în

planul cosmic cu o atmosferă glacială şi cu un lim(a) sentenţios gnomic4e3primarea este apropiată de ma3ime şi prover(e5. *emiurgul este rugat să-l ierte

de nemurire să-l facă muritor de rînd. 0n acest ta(lou :minescu se dovedeşte ca şiîn +crisoarea I unul dintre cei mai interesaţi autori de cosmogonii şi un

#J



e3traordinar poet al fenomenelor fi"ice. Pentru un "(or atît de îndră"neţ'uceafărului îi creşte aripa la dimensiuni uriaşe. *in cau"a vite"ei colosale cucare "(ura mişcarea lui pare un fulger ne-ntrerupt& rătăcitor printe stele. 2aosuleste o noţiune a(stractă& nepalpa(ilă însemnînd confu"ia generala a elementelor

înainte de creaţie. Pentru a le face palpa(ile :minescu îi atri(uie aosuluiînsuşirile unei văi din care necontenit i"vorăsc lumini ce se amestecă seînvălmăşesc ca nişte mări ameninţătoare. Eona în care se află *emiurgul einfinitul& neantul stăpînit de groa"a propriului vid adînc ca visul uitării. 0n dialogulcu *emiurgul& 'uceafărul însetat de viaţa o(isnuită& de stingere este numit2perion. 0ntocmai ca fata de împarat în idila cu Cătălin este numită Cătălina şi'uceafărul& în momentul cînd vrea să devină muritor este în"estrat cu nume. 0ndiscuţia dintre cei doi& *emiurgul îi propune& ca pentru a renunţa la gîndul său dea deveni muritor& trei lucruri1 să-l facă cîntăreţ încît să asculte toată lumea decîntecul lui& conducător de oşti sau înţelept. *emiurgul este dispus să-i dea

7pămîntu-n lung şi marea-n larg *ar moartea nu se poate9. 'uceafărul este o parte a universului& celui 7tot9 pe care o repre"enta *emiurgul& iar al rupe dinacest sistem ar însemna distrugerea ecili(rului universal. i atunci ca un ultimargument& *emiurgul îl îndeamnă pe 2perion să privească spre pămîntul rătăcitorsă vadă ce-l aşteaptă. !l patrulea ta(lou ne duce din nou în planul terestru dar şiîn cel universal cosmic. 2perion devenit din nou 'uceafăr se întoarce pe cer şi îşirevarsă din nou ra"ele asupra Pămîntului. 0n acest ta(lou avem un foarte frumos

pastel terestru care contrastea"ă cu pastelul cosmic din partea a ?-a. 'uceafăruldescoperă pe cărările din crînguri su( şiruri lungi de tei doi tineri îndrăgostiţi care

şedeau singuri. >ata îl vede şi îl ceamă să-i lumine"e norocul. amenii sînt fiinţetrecătoare. :i au doar stele cu noroc în timp ce 'uceafărul nu cunoaşte moarte.,înit de cele ce vede& 'uceafărul nu mai cade din înaltul la cemarea fetei ci seretrage în singurătatea lui constatînd cu amărăciune1 LCe-ţi pasă ţie cip delut *aco-i fi eu sau altulK Trăind în cercul vostru strîmt 8orocul vă petrece Cieu în lumea mea mă simt 8emuritor şi receL. *espre sensurile poemului'uceafărul au vor(it mulţi critici& dar cea mai (ună interpretare a poemului o dăînsuşi :minescu. Poetul făcea o însemnare pe marginea unui manuscris arătînd că7în descrierea unui voia) în Hările 6omâne germanul N 4Nunis5 povesteştelegenda 'uceafărului. !ceasta este povestea. Iar înţelesul alegoric ce i-am dat

este& că& dacă geniul nu cunoaşte nici moarte şi numele lui scapă de noapteauitării& pe de altă parte aici pe pămînt nici capa(il de a ferici pe cineva& nicicapa(il de a fi fericit. :l n-are moarte& dar n-are nici noroc.L *in acest punct devedere 'uceafărul este o alegorie pe temă romantică a locului geniului în lume.!stfel înseamnă că povestea& persona)ele şi relaţiile dintre ele nu sînt decît o suităde personificări& metafore şi sim(oluri care sugerea"ă idei& concepţii& atitudiniieşite dintr-o meditaţie asupra geniului vă"ut ca fiinţa nefericită şi solitară opus

prin structura omului comun. !ceastă vi"iune romantică asupra geniului este puternic influenţată de filosofia lui +copenauer.

interpretare a poemului 'uceafărul socoteşte această creaţie ca un poem al7vocilor9 poetului sau un poem al măştilor în sensul că poetul se proiectea"ă în

##



diferite iposta"e lirice. !stfel :minescu s-a imaginat pe sine în primul rînd în'uceafărul sau 2perion& geniul care caută suprema clipă de fericire fără să fieînţeles şi rămînînd la locul său separat de societatea din )ur. :minescu s-aimaginat însă şi în cipul lui Cătălin. Pămînteanul o(işnuit care trăieşte din prima

clipă a dragostei. *ar :minescu s-a imaginat ciar în cipul Cătălinei& muritorulde rînd care aspiră spre a(solut. :l s-a imaginat şi su( cipul *emiurgului&e3primînd astfel aspiraţia spre personalitatea universală& cel care rosteşte teri(ilulnu se poate conştient fiind de incompati(ilitatea celor două lumi. 0n conclu"ie

putem spune că su( aspiraţia unei poveşti de dragoste 'uceafărul este defapt osinte"ă a liricii lui :minescu& a vocilor poetice din opera sa pentru că găsim aicinu numai ecouri din poe"ia de dragoste şi natură dar avem ecouri şi din poe"ia deînalta cugetare filosofică din poe"ia pe teme cosmogonice 4+crisoarea I& 0mpărat şi

proletar5. Presupusele persona)e devin sim(oluri mitice ale contradicţiilor dinsufletul poetului care se simte ca orice creator de geniu sla( şi puternic& muritor şi

nemuritor& om şi "eu. 6:!'IE!6:! !6TI+TICQ1 Poemul 'uceafărul este ceamai valoroasă creaţie :minesciană& nu numai din punctul de vedere a conţinutuluide idei ci şi în perfecţiunea formei. 'im(a)ul poetic& sinta3a poetică şi naturaleţeadesăvîrşită fac din poem un e3emplu strălucit de reali"are artistică a unei creaţii.*intre principalele trăsături ale stilului poemului1 a5 limpe"imea clasică - poetul acăutat de fiecare dată cuvîntul care să e3prime cel mai (ine adevărul într-o formăcît mai simplă. :ste (ine cunoscut procesul de scuturare a podoa(elor stilistice din

prima strofă în care o califică pe fata de împărat 7o preafrumoasă fată9. Pînă săa)ungă la acest superlativ de origine populară& :minescu a eliminat o serie de

epitete şi metafore din (otanică& din "oologie sau minerală. Pe parcursul poemuluia foosit cît mai puţine epitete pentru a nu încărca te3tul cu elemente descriptive. 0nmarea lor ma)oritate ad)ectivele folosite sînt de origine latine& unele fiind formatecu prefi3ul Rne9< (5 a doua trăsătură este e3primarea aforistică. !ceasta este oe3primare care conţine multe ma3ime şi sentinţe& preapte morale formulate într-unmod memora(il. Cele mai multe e3primări gnomice le găsim în ta(loul al treilea&în discuţia înaltă dintre 2perion şi *emiurg. c5 puritatea lim(a)ului - se referă lafaptul că :minescu foloseşte cei mai mulţi termeni din fondul principal de cuvinte&termeni de origine latină pe care îi integrea"ă în e3presii şi construcţii populare.!cceptă foarte puţine neologisme. :fectul care se o(ţine este că e3primarea e

pură românească naturală pe înţelesul tuturor< d5 mu"icalitatea - reali"ată pe douăcăi prin folosirea su(tilă a cuvintelor cu sonoritate deose(ită şi prin scema

pro"oică - strofe de cîte patru versuri cu $-F sila(e şi ritm iam(ic. >oloseştealternativ rimele masculine şi cele feminine care sugerea"ă o continuă înălţare şicădere în concordanţă cu ideea de (a"ă a poemului.

:V:*:6:1 *intre poe"iile puternic influenţate de folcloor poe"ia6evedere pu(licată în revista Convor(iri literare la # octom(rie #F$% este

prima poe"ie în metru popular troaic a lui :minescu. Poe"ia a fost scrisă

cu cîţiva ani înainte de a fi pu(licată. ,odelul rămîne Vasile !lecsandri din poe"ia *oina& dar :minescu adînceşte această tematică populară prin forţa

6

#B



poetică& prin vi"iunea filosofică şi tenica versificaţiei. Pornind deci de la unmodel popular :minescu crea"ă în poe"ia 6evedere o elegie pe tema perisa(ilităţiiomului& a efemerităţii omului 4condiţia trecătoare5 în comparaţie cu trăinicia& cueternitatea naturii. 6evedere este cu alte cuvinte un cîntec melancolic despre

fragilitatea omului în faţa timpului. Punctul de plecare este doina populară dar:minescu rescrie totul din perspectiva poetului romantic impresionat despectacolul naturii veşnice care-l face să se simtă mărunt şi trecător. 0n acest fel

poe"ia capătă un su(strat filosofic& care nu este de origine folcloorică. 'a oanali"ă atentă a poe"iei se pot deose(i atît elemente de origine populară cît şielemente de origine cultă. *e origine populară sînt1 a5 motivul codrului ca fiinţămitică în folcloor codrul e frate cu românul& crai înţelept& sau ciar împărat.0naceastă ultimă iposta"ă de împărat apare şi :minescu. (5 dialogul cu naturarepre"entată de codru. c5 în al treilea rînd este familiaritatea silului. d5 unelelocuţiuni de tipul1 Lmie-mi curge *unăreaL. e5 ritmul troaic& măsura de $-F sila(e

şi rima împereceată sînt de asemenea de origine populară. *e origine cultă sînt1a5 accentuarea ideii de perenitate 4trăinicie5 a codrului& a naturii< (5 accentuarea şiamplificarea opo"iţiei dintre om şi natură< c5 rafinamentul e3presiei< d5 vi"iunearomantica asupra conditiei umane< e5 sentimentul elegiac. *in punct de vedere alcompo"iţiei poe"ia este compusă su( formă de dialog între doi LparteneriL dediscuţie& care aparţin la două planuri distincte al omului şi al codrului. Planurilesînt în opo"iţie& marcată de cele două între(ări şi de cele două răspunsuri&care-itransformă pe interlocutori în sim(oluri ale unor relităţi diferite1 omul condiţiatrecătoare iar codrul eternitatea. Poe"ia se descide cu planul omului mai scurt&

mai concis& interogativ personificîndu-l şi luîndu-l ca interlocutor poetul seadresea"ă pe un ton familiar& cald& apropiat codrului. >olosind diminutivele1codruţule& drăguţule poetul vor(eşte cu codrul asemeni unei persoane apropiateîntre(îndu-l ce mai face de cînd nu l-a vă"ut pentru că a trecut mult timp decînd s-a depărtat de el şi în acest timp 7multă lume am um(lat9. 0n răspunsul codrului&care este afirmativ constatăm o serie de elemente care sugerea"ă permanenţă&continuitate în natură.*in răspunsul codrului personificat aflăm de e3istenţa luiindiferent de anotimpuri. 6otaţia anotimpurilor se petrece an de an iar codrulrămîne acelaşi. 6ăspunsul de(utea"ă cu o formă populară1 7:u fac ce fac de mult9după care urmea"ă imaginea codrului iarna cu crengile descuiate de frum"e şi

ciar cu crengi rupte& care cad şi acoperă apele cu ierni care troienesc cărărilegonind cîntările. !celaşi codru întinereşte odată cu venirea primăverii şi a veriianotimp în care codrul iar răsuna de cîntecul doinei cîntat de femeile ce duc apăde la i"voarele din codru. Cea de a doua intervenţie a poetului este mai degra(ă oconstatare decît o între(are. Poetul constată că în ciuda vremii care vine şi trececodrul mereu întinereşte. Poetul este (ucuros de revederea cu codrul& dar (ucuriasa este um(rită de melancolia dată de contrastul dintre propria lui înfăţişare şinatura veşnic tînără. 0n răspunsul codrului acesta enumeră cîteva dintre elementelecu caracter de eternitate sugerînd prin aceasta statornicia naturii. Indiferent că

vremea e rea sau (ună natura este aceeaşi. 8umai omu-i scim(ător& în timp ce

#?



natura cu marea& rîurile& pustiurile& luna& şi soarele& i"voarele şi codrul rămînenescim(ată& eternă.

ARA PE DEAL: Poemul se incadrea"ă în prima etapă a poe"iei de iu(ire

şi de natură. ! fost pu(licată în #FF@ în revista 7Convor(iri literare9. variantă datea"ă din #F$# iar alta din #F$B& se pot regăsi fragmente din7+ara pe deal9 în romanul 7eniu pustiu9 şi nuvela 7'a curtea cuconului VasileCreangă9. 7+ara pe deal9 nu este nici pastel nici idilă ci este un poem eminescianspecific în care temele naturii şi iu(irii fu"ionea"ă& şi în care se crea"ă imaginea

paradisul adolescenţilor în care aspiraţia spre iu(ire este pură& poetul cre"înd înidealurile iu(irii. Compo"iţia se reali"ea"ă prin alternarea a două planuri1 spaţiulnatural şi cel sufletesc. +paţiul natural este larg dimensionat& un spaţiu în care

pluteşte melancolic cu )ale cîntul (uciumului ca un ecou a stării sufleteşti a poetului îndrăgostit. :lementele de peisa) constituite de imagini auditive şi vi"uale

unele intensităţi a(ia perceptive redau tăcerea necuprinsului de la satul din vale pînă la turmele care urcă dealul şi apoi pînă la (olta senină a cerului& pînă la infinitunde stelele se nasc spre (olta senină& în momentul înserării şi a intrării în noapte.0ncă din primul vers se o(servă o contopire a spaţiului natural cu cel sufletescsugerat de sunetul melancolic al (uciumului pe fondul unui ritm metric originalalcătuit din #B sila(e. 0n al doilea vers contopirea spaţiului poetic cu cel sufletesceste amplificată prin adăugarea aliteraţiei precum şi de imaginea creată în care seîmpletesc elemente terestre cu cele cosmice9 turmele-l urc& stelele scapără încale9. 0n versul ? elementul sonor este pre"ent prin prelungirea aliteraţiei 7se9 dar

şi prin imaginea murmurului dulce al apei în fîntîne. 6emarcăm splendida personifcare 7apele plîng clar i"vorînd din fîntîne9 este imaginea primordială ai"vorului. Tăcerea necuprinsului creată prin armonie mu"icală e o tăcere care este

percepută cu sufletul. 0n al patrulea vers apare imaginea copacului sacru al iu(irii9salcîmul7 devenit loc protector al întîlnirii celor doi unde iu(ita toropită dedragoste aşteaptă acest moment 7ocii tăi mari caută-n frun"a cea rară9. 0ncepîndcu strofa a doua ta(loul de natură devine evocator infăţişînd mişcarea lentă a lunii

pe cer 7sfîntă şi clară9& nourii într-o scurgere alucinantă proiectea"ă casele parcăîn lună& oamenii cu coasa în spinare se întorc de la cîmp& cumpenele fîntînilorscîrţîie în vînt& nici unul din aceste detalii nu individuali"ea"ă ta(loul dar nici nu se

poate spune că ta(loul este a(stract. !ceste detalii "ugrăvesc imagini eterne aşacum l-a cunoscut poetul în Ipoteştiul cu turme& cu deal şi vale în care murmurăfluierele& culorile ce domină peisa)ul sînt astompate& lipsesc căci lumina este

puţină domină )ocul de um(ră şi lumină. +unetele sînt estompate dar melodioase.,u"icalitatea se reali"ea"ă prin pre"enţa (uciumului& a scîrţîitului domol alcumpenelor& a murmurilor fluierelor& a sunetelor ritmice de toacă culminînd cuglasul clopotului ceea ce crea"ă o vi(raţie amplă 7Clopot veci umple de glasullui sara9. +paţiul natural s-a di"olvat total şi este înlocuit de spaţiul sufletesc7+ufletul meu arde-n iu(ire ca para9< acest vers face trecerea la momentul

următor& sentimentul sufletesc este a(ia sciţat prin neră(dare dar i"(ucneşte înfinalul poe"iei unde poetul crea"ă visul de iu(ire& imaginea pură a iu(irii în care

S

#A



apare perecea su( salcîm unde ore întregi îşi va şopti vor(e de iu(ire şi îşi vaface gestul culminant ce face iu(irea pură. 78e-om ră"ima capetele unul de altul9<versifică sărutul& în final intervine uşor retorica între(are 7!stfel de noapte (ogatăcine pe ea n-ar da viaţa lui toată9 poetul e3primă ideea că este gata să-şi dea viaţa

pentru acest gest de supremă puritate a iu(irii. Cipul iu(itei este imaterial a(iadefinit fiind un sim(ol al iu(irii însuşi. :ste o iu(ită ideală spre a cărei iu(ireaspiră poetul în versurile 7su( un salcîm dragă mă aştepţi tu pe mine9& 7Pieptul dedor& fruntea de gînduri ţi-e plină9 sim(oli"ea"ă acea pasionată şi gingaşă

plenitudine a iu(irii.

CRISOAREA III: :minescu a scris un ciclu de @ scrisori fiind nişte satire.Tematica acestor scrisori are în centru motivul geniului. +crisoarea Ide"(ate pro(lema geniului savant& +crisoarea II de"(ate pro(lema geniului

artist& +crisoarea III de"(ate soarta geniului conducător de popoare. +crisoarea III

a(ordea"ă tema patriotismului şi a geniului conducător de popoare. ene"a estelegată de perioada de "iarist la 7Timpul9. Punctul de plecare l-a constituitentu"iasmul colectivităţii române în momentul independenţei de stat din #F$$.:roismul ostaşilor români mişcă în :minescu adînci simţăminte inspirîndu-i celmai valoros poem dedicat patriotismului. Compo"iţia se reali"ea"ă pe principiulantite"ei romantice trecut-pre"ent. Poemul are două părţi1 -în prima parte secele(rea"ă iu(irea de patrie şi de neam< - partea a doua este o satiră adusă

pre"entului decă"ut. Ca tenică :minescu foloseşte tenica savantă a proporţiilor.0n prima parte poetul nu a(ordea"ă direct su(iectul (ătăliei de la 6ovine ci îl

incadrea"ă cu momente legendare pentru a sugera valoarea. Plasată în perioada decreştere a imperiului otoman& (ătălia de la 6ovine a constituit un "id care a oprite3pansiunea tucească. Poemul cuprinde două momente epico-lirice1 trcut şi

pre"ent incadrate de un prolog şi un epilog. Prologul pre"intă vertiginoasa creşterea imperiului otoman& ce este e3plicată sim(olic printr-un copac uriaş a cărei um(răuntunecă întreaga lume. :minescu pre"intă această legendă& înfăţişînd un sultan.'una se prescim(ă în fecioară şi sultanul simte cum din inima lui creşte uncopac al cărei um(ră cuprinde întreg pămîntul. Cutremurat& sultanul& se tre"eşte şiinterpretea"ă visul ca trimis de profet. :ste pre"entată o sinte"ă poetică a cîtorvaepoci de creştere reali"ată sugestiv prin repetiţii şi enumerări ce crea"ă impresia

puternică de furtună 7an cu an9& 7neam cu neam9< se face trecerea apoi la realitateşi urmea"ă momentul evocării poporului nostru. Prima secvenţă cuprinde ; versurişi redă aşe"area celor două oştiri pe cîmpul de la 6ovine& urmărind desfăşurareaorgolioasă a turcilor avînd o armată de #JJ.JJJ de oşteni şi pe de altă parte cei?J.JJJ de români. :minescu a(ia sugerea"ă pre"enţa românilor. +e sugerea"ădisproporţia dintre armate nu numai numerică ci şi su( aspectul tenicii de ră"(oi.=rmătorul episod este dramatic şi se defineşte prin cuvintele rostite şi dinatitudinea lor. 0ntîlnirea celor doi conducători este redată pe (a"a dialogului.:minescu descrie pe ,ircea ca pe un moşneag şi îi descrie îm(răcămintea. 0n

acest dialog se înfruntă îngîmfarea cotropitorului care n-a cunoscut decît victoriicu demintatea şi înţelepciunea adevăratului conducător care îşi apără 7sărăcia şi

S

#@



nevoile şi neamul9. ,ircea este sim(olul datinei al ospitalităţii şi (unei credinţe&dar dîr" prevenitor şi demn. 'a şirul victoriilor enumerate de /aia"id& ,ircea

pre"intă istoria de apărare a ţării începînd cu acel oaspe pînă la orgolioşii romani.Toţi conducătorii sînt sim(oli"aţi prin numele lui *arius numit Ispaste. Toţi au

cerut în numele stăpînirii 7pămînt şi apă9 şi printr-un )oc de cuvinte& poetuldesemnea"ă ironic înfrîngerea acestor cotropitori& se făcură 7toţi o apă şi un pămînt9. :3istă în aceste versuri o sinte"ă a istoriei eroice a poporului nostru dincele mai veci timpuri& o sinte"ă a luptelor pentru apărarea ţării şi a fiinţeineamului. :ste pre"ent în dialogul lui ,ircea şi gînditorul care face distincţie întreră"(oaiele de cucerire şi cele de apărare şi se clarifică ideea de solidaritate aneamului în apărarea teritoriului ţării. *e cealaltă parte se defineşte orgoliulcumplit al lui /aia"id. Trufia celui care n-a cunoscut niciodată înfrîngerea see3primă printr-o cascadă de cuvinte mari. /ătălia de la 6ovine este un ta(lou plinde dinamism în care se reliefea"ă vite)ia& iu(irea de patrie dar şi virtuţile ostăşeşti.

Cei doi conducători trec în planul al doilea& în prim plan fiind oştile. Printr-oaliterare de imagini vi"uale şi auditive dinamice într-un ritm fulgerător poetulevidenţia"ă tactica de de luptă a românilor< ei ies surprin"înd pe duşmani.*esciderea (ătăliei o reali"ea"ă călăreţii a căror desfăşurare constituie osurpri"ă& loviturile lor venind din toate părţile cuprin"înd oastea turcească.'oviturile lor sînt însoţite de "gomotul scărilor de lemn& ritmul este într-o creşterecontinuă. Procedeele stilistice su(linia"ă ideea de furtună de cataclism. Totul esteîntr-un clocot uriaş ce se reflectă în peisa)e şi imagini1 grindină& ploaie& cerul sede"lănţuie pe pămînt centrul acestui cataclism este ,ircea. Hinta acestui cataclism

este împăratul peste a cărui armată se întinde um(ra morţii. Partea a doua poate ficonsiderată un verita(il pamflet politic cu ecouri din prioada pu(licistică de la7Timpul9& avîndu-şi i"vorul în sentimentul de profundă de"ilu"ie în faţa falsului

patriotism şi a demagogiei patriotale. 0n această parte lipseşte introducerea şiîncepe cu o antite"ă 7veacuri de aur9. *espărţindu-se de trecut& :minescu mailasă să se audă încă odată acorduri de neuitat adresîndu-se eroilor trecutului a)unşila modă în pre"ent. :minescu sesi"ea"ă cu sarcasm că marile glorii au devenit un

prile) nou pe care o altă persoană folosindu-i pe eroii de altă dată să-şi acoperenuditatea. Imaginea pre"entului este un ta(lou fiind re"ultatul unei selecţii criticeîn care :minescu esenţiali"ea"ă satiri"înd în mod conştient imaginea pre"entului şi

începe cu o serie de între(ări retorice cărora nu li se întrevede nici un răspuns.Imaginea /ucureştiului este vă"ut ca un nou +(aris. loriile se nasc pe stradă şila uşa cafenelelor politicienii sînt adevăraţi panglicari de demagogie. Portretelenegative în care :minescu e3agerea"ă conştient sînt pre"entate în mod gradat şie3primă furia crescîndă. Poetul se opreşte asupra portretului li(erarului vă"ut ca oe3presie a demagogiei un portret al unicimii care are toate atitudinile de decăderefi"ice şi morale. Portretul parlamentului este vă"ut ca o adunătură de ne(uni din"idirea sfintei (olii o imagine caricaturală o serie de atri(ute ale decăderii& este

pre"entă imaginea tineretului decă"ut. Toti aceştia nu vînea"ă decît cîştigul fără

muncă& în aceasta lume virtutea este o 7nero"ie9 şi 7geniul o nefericire9. Partea adoua se înceie cu invocarea lui Hepeş domnitorul )ustiţial cemat să-i adune pe

#;



toţăi şi să-i împartă în smintiţi şi în mişei şi să-i (age în două temniţi şi să dea focla puşcărie şi la casa de ne(uni.

CRISOAREA I: Poe"ia ne pre"intă po"iţia vitregă a omului de geniu într-o

societate mărginită şi este alcătuită din @ părţi. 0n prima parte apar douămotive romantice& dragi poetului. Primul motiv este cel al timpului - timpulindividual şi cel universal. !l doilea motiv este motivul lunii1 7:a din noapteaamintirii o vecie-ntreagă scoate7. 0n a doua parte poetul nuanţea"ă motivul lunii&ca un astru tutelar al faptelor mescine sau no(ile ale oamenilor. ,ai întîi poetulredă o imagine glo(ară a spaţiului terestru de la pustiuri la codrii& de la mări şii"voare la ţărmuri& şi apoi imaginea se restrînge1 7i în cîte mii de case lin pătruns-ai prin fereşti Cîte frunţi pline de gînduri& gînditoare le priveşti7. 0n continuare

poetul poetul înfăţişea"ă o serie de iposta"e ale individului1 7Ve"i pe-un rege ce-mpîn"eşte glo(u-n planuri pe un veac Cînd la "iua cea de mîine a(ia cuget-un

sărac7& 7>ie sla(i& fie puternici& fie genii ori negio(iG =nul caută-n oglindă de-şi (uclea"ă al său păr !ltul caută în lume şi în vreme adevăr7. !pare aici un motivde sursă scoppeauriană& identitatea omului în faţa morţii1 7*eşi trepte ose(itele-au ieşit din urna sorţii *eopotrivă-i stăpîneşte ra"a ta şi geniul morţii7. 0ncontinuare poetul se opreşte la condiţia vitregă a omului de geniu& care apare înantite"ă cu celelalte iposta"e1 7Iar colo (ătrînul dascăl& cu-a lui aină roasă-ncoate 0ntr-un calcul fără capăt tot socoate şi socoate i de frig la piept şi-nceietremurînd alatul veci 0şi înfundă gîtu-n guler şi (um(acul în ureci =scăţi aşacum este& gîr(ovit şi de nimic =niversul fără margini e în degetul lui mic Căci

su( frunte-i viitorul şi trecutul se înceagă 8oapte-adînc-a veciniciei el în şiruri ode"leagă Precum !tlas în vecime spri)inea ceriul pe umăr !şa el spri)ină lumeaşi vecia într-un număr7. Partea a treia cuprinde o cosmogoinie care compo"iţionalse )ustifică prin faptul că ea va argumenta cît de vastă este cultura (ătrînuluidascăl. Pînă a pre"enta gene"a apar cîteva noţiuni care ar tre(ui să sugere"eîncreatul. ene"a propriu "isă începe astfel1 7*ar deodată un punct se mişcă Dcel întîi şi singur. Iată-lG Cum din caos face mumă& iară el devine Tatăl7. !paraici motivele macrocosmusului şi microcosmosului. 6aportat la macrocosmosoamenii nu sunt decît1 7,uşti de-o "i pe-o lume mică de se măsură cu cotul7. 0ncontinuare poetul vor(eşte despre un previ"i(lil sfîrşirt al lumii1 soarele îl vede

7trist şi roş7& planetele 7îngeaţă7 şi timpul 7devine vecinicie7& pentru ca la sfîrşitsă domnească din nou această noapte a 7nefiinţei7 şi 7 eterna pace7. Partea a

patra este consacrată po"iţiei vitrege a cugetătorului de geniu în lumea semenilorsăi. *ascălul după ce a cugetat la destinul lumilor cosmice el cugetă acum ladestinele indivi"ilor lumii terestre. !pare aici din nou identitatea oamenilor cu eiînşişi şi cu omenirea întreagă1 7=nul e în toţi& tot astfel precum una e în toate7.Voinţele mărunte care îi frămîntă pe oameni n-au nici un sens din cau"aireversi(ilităţii timpului1 7Ce-o să-i pese soartei oar(e ce vor ei sau ce gîndescKCa şi vîntu-n valuri trece peste traiul omenesc7. Cînd vor(eşte despre soarta

geniului într-o societate (întuită de interese mescine apar numeroase accentesatirice& uneori deose(it de incisive. Imposi(ilitatea cunoaşterii propriei vieţi& lasă

S

#$



considerarea operei omului de geniu la discreţia răuvoitorilor& a invidişilor1 7icînd propria ta viaţă singur n-o ştii pe de rost& să-şi (ată alţii capul s-o pătrundăcum a fostK7. Pesimismul scoppenaurian l-a influenţat pe :minescu şi înversurile1 7Poţi "idi o lume-ntreagă& poţi s-o sfarmi D orice-ai spune& Peste toate

o lopată de ţărînă se depune7. !pare din nou ideea că oamenii sunt egali în faţamorţii1 7,îna care-au dorit sceptrul universului şi gînduri Ce-au cuprins totuniversul încap (ine-n patru scînduri7. Pe un ton ironic poetul îşi imaginea"ă cumse vor desfăşura funerariile acestui om de geniu. :le vor avea o falsă solemnitatedeoarece oamenii sînt răi& indiferenţi& ipocriţi1 7Iar deasupra tuturora va vor(ivreun mititel& 8u slăvindu-te pe tine D lustruindu-se pe el7. Posteritatea vaignora valoarea operei şi se va re"uma doar la 7(i(liografia su(ţire7 căreia îi vorgăsi 7pete multe& răutăţi7. 0n partea a cincea se revine la motivele iniţiale1contemplarea propriei vieţi şi a luminii lunii ce de"văluie alături de frumuseţileeterne ale naturii crudul şi tristul adevăr că oamenii sunt identici în perspectiva

morţii1 7i pe toţi ce-n astă lume sunt supuşi puterii sorţii *eopotrivă-i stăpîneştera"a ta şi geniul morţii7.

lecsandru Macedonski: !l. ,. e teoriticianul sim(olismului la noi.:l sedeclara adeptul unei poe"ii moderne in care pe primul plan sa fie mu"ica siimaginea.:l da o mare importan-ta folosirii sim(olismului considerind ca

singura poe"ie adevarata consta in mu"ica& imagine si culoare. +oapte dedecemvrie. Poetul a scris un ciclu de ## nopti pe teme diferite punind titlul numelelunilor cu e3ceptia lui aprilie. Poe"ia a fost scrisa in #%J# si are ca punct de

plecare o legenda vece orientala.In #F%J poetul a valorificat aceasta legenda in poemul in pro"a intitulat R,eMa si ,eMa7. Poe"ia are trei parti.Prima parte a poe"iei pre"inta imaginea creatorului intr-un conte3t social si naturalneconforta(il& ostil.Poetul Rtrasnit de soarta7 se afla intr-o odaie& singur &deprimat&fara inspiratie1/(ustie si alba e camera moarta&&&0 Si 1ocul sub vatra se stinge

scrumit&&&0 (oetu, alaturi, trasnit sta de soarta,0 )u nici o schinteie in ochiu"adormit&&&0 Iar geniu"i mare e"aproape un mit&&&2& Intre starea sufleteasca a

poetului si cadrul natural e3ista o perfecta concordanta1 /! moarta odaia, si morte poetul0 Si luna e rece in el si pe cer2& !par in poe"ie numeroase elemente care

prin sensul lor sugerea"a mortificarea1 /! moarta odaia, si mort e poetul0

3aptura de huma de mult a pierit0 )hiar alba odaie in noapte a murit2& !cesteelemente crea"a cadrul potrivit aparitiei unui arangel in partea a doua care arein centrul motivului inspiratia1 /Si 1lacara spune. /Aduc inspirarea&&&0 Asculta, sicinta, si tinar re1ii&&&"0 In slava"nvierei ineaca o1tarea&&&0 Avut si puternic emir,voi sa 1ii2& Partea a treia are un caracter preponderent epic pre"entind in modsim(olic si alegoric lupta pentru atingerea a(solutului& a idealului.Poetul insistaasupra frumoasei atmosfere a orasului /agdad si asupra (ogatiei si lu3ului in caretraieste tinarul emir1 /4agdadul5 4agdadul5 si el e emirul0 4agdadul5 cer galben

si ro6 ce palpita0 4agdadul, poiana de ro6e si crini2& Culoarea dominanta este

ro"1 R 4agdadul5 cer galben si ro6 ce palpita2& Ca si la poetii sim(olistio(servam preferinte pentru anumita culori& metale si pietre pretioase1 /#ovile

A

#F



inalte de"argint si de aur0 Argint de i6voare si 6are"aurita0 Sub bolti lucitoarede"argint si de aur2& :mirul este fascinat pina la o(sesie de sfinta cetate ,eMa1/ar #e7a e"n 6area de 1lacari"departe0 e ea o imensa pustie"l desparte0 Si

prada pustiei citi oameni nu cad 82& :mirul isi pregateste o caravana cu multe

provi"ii si slu)itori dar inainte de a parasi orasul se opreste sa-si potoleasca seteala fintina pe care o stia din copilarie.!ici se intilneste cu un drumet caruia poetul iiface un sugestiv portret1 /Sub magica"i umbra, un om se ras1ata0 #ai slut e caiadul, 6drentos si pocit0 Hoit 9alnic de bube " de drum pra1uit0 :iclean la privire

si sealbad la 1ata2& *rumetul porneste tot spre ,eMa dar pe un drum mai lung cuoa"e si i"voare iar emirul pe drumul drept ce traversea"a desertul.*rumul incontinuare este greu si culoarea dominanta este rosu1 /Sub aeru"n 1lacari, 6acrosii movile0 Tot rosu de singe 6aresc peste tot2& +clavii si camilele mureau perind si setea crestea1 /Si 1oamea se 1ace mai mare " mai mare0 )utremur e setea,

s"a 1oamei simtire2& :mirul nu mai spera sa a)unga la ,eMa.*upa un timp

indelungat a va"ut cetatea dar i-se parea ca se indepartea"a din ce in ce mai multde ea.:mirul sla(it de puteri cade )os si vede pe drumet cum intra pe portile,eMai iar mai tir"iu moare. In finalul poe"iei se revine la motivul final dupa careaflam semnificatia celor doua cetati. R8oapte de decemvrie7 poate fi interpretataca o arta poetica.

N DULCELE STIL CLASIC: Poe"ia 70n dulcele stil clasic7 a apărut învolumul cu acelaşi titlu în #%$J. !re aspectul unei )elanii de iu(ire în stilullacrimogen al poeţilor Văcăreşti. +ecvenţele te3tului urmăresc evoluţia

7idilei7& de la momentul apariţiei 7domnişoarei7 la clipa revelaţiei& la formularea7idealului7 poetic şi la revenirea în starea e3pectativă. =ltimul vers& rupt dinversul poemului& se transformă într-o fra"ă 7a3iomatică7 de fi3are a stării de 7dor7

perpetuu& specifică poetului. Primul vers& ilustrea"ă menirea originală deconcepere a relaţiei o(iect-calitate& proprie autorului17 *intr-un (olovan co(oară

pasul tău de domnişoară *intr-o frun"ă verde-pală pasul tău de domnişoară7.Prima secvenţă se transformă într-un ritual de oficiere a întîlnirii între eul poetic şiunivers& între relativ şi a(solut. +ecvenţa următoare cuprinde momentul dema"imă tensiune lirică17 secundă& o secundă eu l-am fost "ărit în undă :l avearoşcată fundă Inima-încet mi-afundă7. Conştient de unicitatea clipei trăite poetul

reduce comunicarea la cea mai simplă formă& susţinînd-o stilistic prin repetiţie.+en"aţia este de contiunuă co(orîre& de apăsătoare tristeţe17 Inima-încet mi-afundă7. Poetul plasea"ă accentul tragic pe su(stantivul 7inimă7 pentru a o(ţine

perceperea durerii în afară spre 7sine7. +ecvenţa a treia surprinde poetul redus lacondiţia de victimă a propriei ilu"ii& după o afirmaţie ce îi aparţine 7aici9 şi7afară9 la cumpăna dintre gînd şi cuvînt19 ,ai rămîi cu mersul tău parcă petimpanul meu (lestemat şi semi"eu căci îmi este foarte rău9. Condamnat lasolitudine& el percepe viaţa ca o stare de 7(oală9 su( semnul dorului de moarte.=ltima strofă este o gravă meditaţie pe tema scurgerii irevers(ile şi inutile a

timpului& du(lată de sancţionarea nimicirii omeneşti19 +tau întins şi lung şi "ic*omnişoară& mai nimic pe su( soarele pitic aurit şi mo"aic9.

I

#%



EOAICA TINARA, IU)IREA: Poe"ia 7'eoaică tînără& iu(irea9 face parte din volumul 7 vi"iune a sentimentelor9 4#%;A5. :ste o capodoperăa liricii erotice româneşti prin transparenţa imaginilor& proiecţia cosmică&

originalitatea metaforelor şi simetria compo"itiei. Poe"ia se compune din trei părţi&ecili(rate la modul simfonic. 0n prima parte& sentimentul iu(irii vi"uali"at iaforma agresivă a unei leoaice tinere. +unt fi3ate două momente. 0n partea a douase evocă efectul psiologic al acestei neaşteptate întîlniri cu un sentiment nou.Poetul devine un fel de centru al lumii& natura se face 7un cerc de-a-dura9& iar

privirea se înalţă tocmai lîngă ciocîrlii. :ste un mod de a spune că graţia iu(iriicorespunde cu o genă şi o înălţare spre (ucuria pură. 0n partea a treia se revine lamotivul iniţial. Iu(irea este din nou vi"uali"ată ca avînd imaginea unei leoaicetinere care 7alunecă-n neştire pe un deşert în strălucire9. Poe"ia este asemeneaunei romanţe dar şi o meditaţie a cărei temă este definiţia iu(irii. 0n concepţia

poetului& iu(irea nu mai este un lung prile) pentru durere& nici suferinţă 7durerosde dulce9 4:minescu5 ci iu(irea este un sentiment puternic care-l înalţă pe poet ladimensiuni demiurgice& aşe"îndu-l în centrul lumii& este o supremă (ucurie& un

proces care spirituali"ea"ă o descindere în "onele sufletului. Poe"ia poate ficonsiderată ca un mit erotic modern. +entimentul iu(irii nu mai este înfăţişat ca un"(urător ci ca o leoaică tînără regală proiectată ca într-o em(lemă no(iliară pe undeşert în strălucire. Cercetată mai profund poe"ia poate fi privită şi ca ocosmogonie. Poetul& adică *emiurgul tre"it prin impactul cu iu(irea& transformăaosul în cosmos& într-o rotire de cercuri concentrice 7cînd mai larg& cînd mai

aproape ca o strîngere de ape9. !pare aici idea că universul s-a ivit din iu(ire.Poe"ia evocă un proces de transformare a eului poetic de la ipote"a de somnolenţăla ipote"a centrală a unui *emiurg ce trăieşte la modul euforic. Poe"ia estevaloroasă prin originalitatea imaginilor& prin felul cum sentimentul este vi"uali"atşi prin mu"icalitatea interioară. +ecvenţele te3tului se pot traduce& în final& prinurmătoarea e3punere scematică 7a"i9& s-a produs întîlnirea cu 7iu(irea9< trecereaîntr-o altă dimensiune a e3istenţei. Poemul încearcă deci să ofere definiţia portreta 7iu(irii9. *iscursul liric se structurea"ă su( forma unei confesiuni1 autorulmărturiseşte propria aventură a descoperirii acestui sentiment.

L

Caracter%area !u% I(n1 Persona) de prim plan al romanului& Ion& concentrea"ătragica istorie a ţăranului român din Transilvania primilor decenii ale secoluluinostru. Conceput la dimensiuni monumentale R poate mai mare ca natura9 dupăaprecierea lui :. 'ovinescu& RIon9 întruneşte atri(utele care ţin şi de un persona)clasic şi de unul romantic. :l tre(uie privit ca un persona) clasic în sensul cătrăsătura dominantă - dragostea pentru pământ - le domină pe toate celelalte. :l

poate fi privit ca un erou romantic prin unele însuşiri e3cepţionale ca de e3.1 estefoarte arnic& foarte viclean dar şi pentru faptul că are mari pasiuni 4iu(eşte cu

patimă pământul şi pe >lorica5. :ste un persona) de o deose(ită comple3itate

alcătuit din lumini şi um(re. *e la începutul romanului într-o scenă foarte (inealeasă de scriitor& la oră când este pre"entă toată suflarea satului& îşi face apariţia

BJ



fiul lui !le3andru Pop lanetaşu& urmărind-o pe !na cu ceva straniu în privire& parcă nedumerire şi un vicleşug neprefăcut în timp ce alături îi răsare maifrumoasă ca oricând >lorica& fata văduvei lui ,a3im prea. Conştient că !na nu-ifusese dragă& flăcăul poartă în suflet cipul cald& ademenitor al >loricăi& fată

săracă în vreme ce R Ana avea locuri şi case şi vite multe9. *e la început (ănuimconflictul Riute şi harnic a mă"sa harnic chipeş, voinic9& dar sărac Ion simtedureros prăpastia dintre sine şi (ogătaşii satului1 de felul lui Vasile /aciu& iarcuvintele )ignitoare cu care acesta i-se adresea"ă R 1landură, $ărăntoc, ho$, tîlhar 9au efectul plesnitului de (ici şi flăcăul nu suportă ocara. Ion se sfîşie de la începutîntre două linii de forţă& glasul pământului şi glasul iu(irii şi cade victimă lăcomieide pământ. >iinţa lui era mistuită de Rdorul de a avea pământ mult, cât mai mult 9şi autorul su(liniea"ă legătura lui cu pămîntul Riubirea pămîntului l"a stăpînit demic copil &&& de pe atunci pămîntul i"a 1ost mai drag ca o mamă9. Constrîns derealitate& tenace& otărît& cu o voinţă năşealnică& temperament stăpînit de instincte

primare& perseverent în atingerea scopului urmărit& viclean& Ion îşi ur"eşte cu perspicacitate un plan pentru aplicarea căruia are însă nevoie de o verifiacare. Titu2erdelea îi aruncă spontan soluţia fără să gîndească la consecinţe& soluţie pe careIon o între"ărise de mult1 R " acă nu vrea el să ti"o dea de bună voie, trebuie

să"l sileşti 5 &&& 9. 6e(reanu îşi urmăreşte persona)ul în diverse iposta"e dintre carese detaşea"ă două1 dinaintea şi după intrarea lui Ion în posesia pămînturilor multvisate. Pentru prima iposta"ă semnificativ este citatul1 R;lasul pămîntului

pătrundea năvalnic în su1letul 1lăcăului, ca o chemare, copleşindu"l& Se sim$eamic şi slab cît un vierme pe care îl calci în picioare, sau ca o 1run6ă pe care

vîntul o vîltoreşte cum îi place& Suspină prelung, umilit şi în1ricoşat în 1a$auriaşului. " )ît pămînt, oamne 5 &&& 9. Pentru a doua iposta"ă Ion R se vedeaacum mare şi puternic ca un uriaş din basme care a biruit în lupte grele o ceatăde balauri îngro6itori9. *estinul eroului tre(uie raportat la momentul socialeconomic în care trăieşte. 0n această societate de (ogaţi şi săraci oamenii sîntconsideraţi oameni după greutatea sacului cu (ani sau după numarul de pogoane&nu după calităţi şi virtuţi. eorge Călinescu spune că R în planul crea$iei Ion e obrută, a bat9ocorit o 1ată, i"a luat averea, a împins"o la spîn6urătoare şi a rămasîn cele din urmă cu pămînt 9. 0nsuşindu-şi pămîntul pe căi necinstite& tul(urîndliniştea unui cămin în numele glasului iu(irii& Ion nu putea să supravieţuiască.

+fîrşitul lui perfect motivat moral şi estetic nu putea fi altul decît cel imaginat deautor. Prin romanul RIon9& 6e(reanu demonstrea"ă că pentru el Rarta9 înseamnăcreaţie de oameni şi de viaţă.

n -r'%na +etseman%: Poe"ia face parte din volumul 7Pârgă7 4#%B#5. Poe"iaconţine o dramă e3istenţială trăită la cele mai înalte dimensiuni. 0n spiritulsim(olicii (i(lice V. Voiculescu transfigurea"ă artistic un moment din viaţa lui

Isus& supus supliciului 4cin5 şi sacrificîndu-se pentru (inele oamenilor. +ursadramei la care asistăm e conştiinţa ,întuitorului că tre(uie să parcurgă pînă la

capăt şi cu demnitate drumul durerii pentru i"(ăvirea de rele a lumii. *e la o primă lectură se poate o(serva că durerea adîncă fi"ică şi morală pusă pe seama

/

B#



lui Isus îl ------ 7sudori de sînge7 sau 7cipu-i al(7. Poe"ia are patru strofe şiconţine o meditaţie pe tema condiţiei umane. Poetul şi-l imaginea"ă pe Isusagoni"înd. :l îşi cunoaşte destinul şi i-se supune fără împotrivire1 7lupta cusoarta7& 7refu"ul cupei7& 7amarnica-i strigare7 sunt reacţii îndreptate nu împotriva

soartei ci ------- muritorilor& care prin comportamentul lor îi gră(esc sfîrşitul.Trăirile autentic omeneşti sunt transferate pe seama lui Isus1 7Isus lupta cu soartaşi nu primea paarul Că"ut pe (rînci în iar(ă se împotrivea întruna7& 7sete uriaşăsta sufletul să-i rupă *ar nu voia s-atingă infama (ăutură7. Cinurile lui Isus facca şi elementele naturii să se frămînte1 7*easupra fără tină& se frămîntau măsliniiPăreau că vor să fugă din loc& să nu-l mai vadă7. ,ăslinii potenţea"ă tragismul luiIsus deoarece acesta cînd intră în Ierusalim este întîmpinat cu crengi de măslin.'egat de acest sim(ol al lumii vegetale se spune că înaintea morţii sale Isus s-arugat pe muntele ,ăslinilor 4în anticitate măslinul semnifica inţelepciunea&a(undenţa& gloria5. rădina etsemani din aproprierea Ierusalimului la poalele

muntelui ,ăslinilor e un spaţiu care înseamnă vitalitate dar şi linişte şi ecili(ru.:a răvăşită asistă la "(aterile mîntuitorului idee e3plicată prin metafora 7vraişteagrădinii7. ,oartea apropiindu-se este vestită de 7ulii de pradă7 care 7dau roatedupă pradă7. 'im(a)ul figurat cuprinde metafore sim(ol& epitete& comparaţii&inversiuni& iper(ole1 7al( ca varul7& 7gro"ava cupă7& 7sete uriaşă7& 7sterlici demiere7& 7vraiştea grădinii7. *e un mare efect plastic e imaginea vi"uală1 70n apa eiver"uie )ucau sterlici de miere7 semnificînd cemarea ademenitoare a vieţii. 0nversul 7su( veninul groa"nic simţea că e dulceaţă7 apare esenţa atitudinii lirice a

poetului care crede în posi(ilitatea salvării fiinţei umane a purificării sufletului său

printr-o imensă suferinţă.L000III: +onetul se structurea"ă pe două planuri& unul general&conceptual şi al doilea concret& imediat. 0n primele opt versuri asistăm lao meditaţie pe tema adevărărului su(iectiv că 7*ragostea-i unica vecie

dată nouă9. !stfel în a(senţa eroului el devine fragil& se veşte)eşte 7în noi cafloarea-n glastră9. :3istenţa efemeră e sugerată prin sim(oluri care e3primătrecerea& spaţiului încis& încremenirea& sterilitatea1 7piericiunea noastră9.Comparaţiile sunt de natură vegetală şi animală. 0ntregul fragment se organi"ea"ăîn )urul a doi termeni fundamentali1 timpul şi iu(irea. ! doua parte a sonetului ne

introduce în planul unei situaţii concrete. *omeniul de referinţă e altul& iu(ireacapătă dimensiunile sacrului. Incidentul despărţirii nu poate distruge ardoareasentimentului dragostei. Cemarea iu(itei e comparată cu scoaterea din moarte a----- 'a"ăr la au"ul vor(elor lui Isus1 7Ca 'a"ăr la au"ul duioaselor porunci&ricînd şi ori de unde mă vei striga pe nume& Ciar da-aş "ăcea în groapă culespedea pe mine& Tot m-aş scula din moarte ca să alerg la tine.9

C

(r%nta: Poe"ia R*orinta9 a aparut in revista RConvor(iri literare9 la #sept. #F$;. Ca specie este un mic poem pastoral& in genul idilei clasice.

Poe"ia are aspectul unei mici scrisori de dragoste& in care poetul aspiraspre o iu(ire implinita& dragostea nu este realitate& ci doar aspiratie spre implinire.

DBB



Povestea de dragoste este proiectata pe fundalul unei naturi feerice. Poe"iacuprinde o succesiune de @ ta(louri. ,ai intii apare o cemare in codru& apoi esteo imagine a asteptarii& o imagine a intilnirii& )ocul gesturilor de tandrete si in sfirsitsomnul si visul in mi)locul naturii. Ca si in alte poe"ii de dragoste timpul dominant

al ver(elor este viitorul si con)unctivul pre"ent& sugerind o dorinta si in acelasitimp incertitudinea. Poe"ia de(utea"a cu o cemare in mi)locul naturii& cemareintilnita si in R>loare al(astra9. Cadrul este alcatuit din citeva motive pre"ente siin alte poe"ii eminesciene1 i"vorul& codrul& crengile. In strofa a doua prin folosireaver(elor la modul con)unctiv se crea"a impresia de miscare dar si al compuneriiunui ritual al intilnirii de dragoste. In strofa a treia si a patra este recompus acelasiritual cu elemente din aceasta intilnire de dragoste& )ocul gesturilor de tandrete sidragoste1 RPe genuncii mei sede-vei& Vom fi singuri-singurei& Iar in par&infiorate& sa-ti cada flori de tei. >runtea al(a-n parul gal(an Pe-al meu (ratincet s-o culci& 'asind prada gurii mele !le tale (u"e dulci...9. Cadrul natural

este im(ogatit cu inca un element Rflori de tei9 care vor fi personificate1 RIar in par& infiorate& sa-ti cada flori de tei.9. In ultimele doua strofe apare somnul sivisul in mi)locul naturii& motive de natura romantica. 8atura este umani"ata sirevine motivul florilor de tei. !m(ele strofe au un ritm leganator sugerind totsomnul& apropiindu-se de ritmul doinelor populare.

U+ACIUNE: Poe"ia 6ugaciune descide volumul RPoe"ii9 4#%J@5&volum premiat de !cademia 6omana in urma unui raport redactat de Titu,iorescu. :ste o arta poetica a poe"iei programatica din care se

desprinde conceptia poetului asupra misiunii artei si a poetului. . oga s-amanifestat cu dierite prile)uiri ca un adevarat tri(un al neamului& al 6, dinT6!81 R... scriitorul tre(uie sa fie un luptator& un desci"ator de drumuri& un

pedagog al neamului din care face parte& un om care filtrea"a durerile puterii prinsufletului lui si se transforma intr-o trim(ita de alarma9. Titlul poe"iei sugerea"agestul de implorare catre divinitate deoarece poetul se afle in cautarea drumuluiautentic in poe"ie. Poetul va a)unge de la o poe"ie intimista caracteristicaepigonului post-eminescian la o poe"ie cu un caracter social si national. In primastrofa prin metafore de o mare concentrare& eul liric apare in postura de cautator aldrumului autentic in arta1 RIn drum mi se desfac prapastii +i-n negura se-m(raca

"area9. Poetul se simte de"orientat& are sen"atia de gol psiic1 R6atacitor& cu ociitul(uri Cu trupul istovit de cale9 si astfel se motivea"a metafora sim(ol din versulfinal1 RParinte - orinduie-mi cararea9. Cautaea unui drum prorpiu in creatie apareca o o(sesie mai ales datorita faptului ca se folosesc multe cuvinte din sferasemantica a cuvintului drum1 carare& cale. In strofa a doua revine din nou invocatiacatre *umne"eu care datorita ver(ului Rindreapta9 este ca un strigat de durere&crea"a o atmosfera liturgica& sugerind in acelasi timp o treapta superioara incautarea drumului spre idealul artistic. *in strofele urmatoare reiese ca pentruoga actul poetic inseamna transfigurarea in arta a vietii si a na"uintelor

societatii. !par sim(lori metaforice care sugerea"a ideea ca opera de artae3plorea"a prin forme specifice tainele lumii& ca da glas sentimentelor umane de

R

B?



dragoste si ura& de dragoste si tristete1 Rda-mi cintecul si da-mi lumina da-i ra"asoarelui de vara9. >olosirea ver(elor la modul imperativ ciar la inceputul versuluisugerea"a dinamica sufleteasca a unui temperament romantic1 R!lunga patimilemele Pe veci strigarea lor o fringe +i de durerea altor inimi Invatama pe mine a

plinge9. In ultimele strofe te3tul are un caracter mo(ili"ator& le3icul se incarca deo grava tonalitate prin cuvinte ca Rdurere9& Rlacrimi9& Ramarul9. !rtistul tre(uie safie deci un artist al patimirii unui intreag neam. Volumul RPoe"ii9 si apoi volumulR8e ceama pamintul9 se constituie ca o adevarata patimire. RCum tot amarul serevarsa Pe strunele infiorate +i cum su( (olta lui aprinsa In smalt de fulgereal(astre Inceaga-si glasul de arama1 Cintarea patimirii noastre9.

esteru! Man(!e: *rama Rtitlu9 este una din creatia de re"istenta adramaturgiei lui /laga si a aparut in +i(iu in #%B$. :ste o drama deidei care pre"inta tragedia artistului creator cuprins de patima "amislirii

care presupune )ertfa suprema. Pornind de la (alada R,onastirea !rgesului9culeasa si pu(licata de Vasile !lecsandri in #F@B& mitul mesterului ,anole a fostevocat in diferite genuri si specii literare culte si de alti autori. :ste evidentiatainfluenta e3presionismului asupra operei poetice si dramatice a lui 'ucian /laga.:l a luat contact cu acest curent in )urul anului #%#; la Viena. !cest curent cucentrul in ermania a aparut ca urmare a atitudinii nonconformiste a unui tineretcu idealuri progresiste& anti(urge"e. +u( influenta acestui curent fiecare persona)devine in piesa e3presia unei idei. Prin tema )ertfei creatoare din drama autorul isie3prima conceptia despre creatie si creator. Cele doua coordonate esentiale a

e3istentei timpului si spatiului actiunii nu sunt determinate precis deoarece suntlegate de spatiul autoton de epoca formarii natiunii noastre. riginalitatea lui/laga consta in faptul ca el leaga legenda de acea parte mitica a istoriei pentru aarata ca inca de la inceputurile neamului nostru se poate vor(i de o deose(itasensi(ilitate pentru frumos de demnitate umana. In drama spre deose(ire de

(alada nu apare acea e3po"itiune care cuprindea alegerea locului pentru "idirea (isericii. Intriga dramei se conturea"a prin e3punerea motivului )ertfei de catrestaretul /ogumil. /laga releva ? perspective ale motivului )ertfei. *in perspectivastaretului )ertfa este circumscrisa dogmei& dupa principiul crede si nu cerceta.Credinta sa este numita de autor Rmagie al(a9 intrucit se opune ratiunii. aman

crede ca )ertfa este ceruta de puterile stiinice& de neagra magie& deci si idea )ertfei este circumscrisa unui cadru limitat. *oar pentru ,anole care aspira la unideal prin arta motivul )ertfei este respins ca al(a si neagra magie intrucit este unact inuman. ,otivul ramine totusi o pro(lema descisa pentru viitor. ,esterul,anole desi isi pastrea"a la inceput spontaneitatea solutiei& accepta in momentulculminant& acest sacrificiu dar pentru un scop mai inalt& pentru a oferi semenilorsai o opera unica in frumusetea ei ca o marturie a fortei creatoare& umane ciar sidaca aceasta e3perienta& duce la distrugerea sa ca om si ca creator. *ramatismul

piesei creste in momentul )uramintului cind este evidenta sinceritatea& fermitatea

adevaratului creator fata de atitudinea (anuitoare a mesterilor. Ceilalti mesteri isitradea"a in somn gindurile ascunse in suspiciunea lor gindindu-se reciproc.

M

BA



,omentul culminant& )ertfa& "idirea ,irei are o du(la semnificatie& in timp ce in (alada& !na vine pentru a-si vedea sotul si-si dovedeste devotamentul fata deacesta& in drama lui /laga& ,ira vine cu un du(lu scop1 pentru a-si a)uta sotul si

pentru a impiedica o )ertfa umana care este in contradictie cu etica populara. ,ira&

femeia din popor are un pronuntat stil stilistic incit participa tot timpul la actulcreatiei alaturi de sotul ei iar ,anole tine cont de sugestiile ei. ,ira este gata sa-la)ute oricind si oricum asa incit "ice1 R/iserica va sta& ,anole tu o sa-ticulci capul

pe trepte si poate ai s-o iu(esti mai mult pe ea decit pe mine& dar n-are a face9.Impresionea"a puritatea si intensitatea iu(irii ,irei& anticiparea contopirii ei cu

(iserica. /unatatea ei da putere si forta a.i. ii inseninea"a si pe mesteri caciintuieste de"(inarea lor. ,omentul culminant este un imperativ al cemariiartistului si de aceea isi va "idi sotia. '. /laga introduce motivul )ocului prin care

practica magica a sacrificiului este incadrata in dimensiuni mitice. Idea de aintroduce in drama acest )oc isi gaseste motivatia in afirmatia lui /laga din acre

reiese ca )ocul reliefea"a trasaturile specifice ale unui popor& in el isi dau intilnireistoria& metafi"ica& arta si temperamentul unui neam. *in momentul "idirii fiinteiiu(ite& ,anole s-a instrainat pentru ca a pierdut i"vorul (ucuriei vietii sale.,anole vrea sa sparga "idurile intrucit )ertfa adusa creatiei i-se pare prea marefata de ce a reali"at. Putem spune ca drama aceasta este e3presia conceptiei lui/laga despre conditia geniului.

U NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII: Poe"ia R:u nustrivesc corola de minuni a lumii9 a apărut în volumul RPoemele luminii9

în #%#%. :ste o artă poetică deose(it de originală. 0n această poe"ie cualte mi)loace decît în lucrarea RTrilogia cunoaşterii9 poetul arată distanţa dintrecunoaşterea paradisiacă 4raţională5 şi cunoaşterea luciferică 4poetică5. !ceeaşiideea apare şi în volumul de aforisme RPietre pentru templul meu9. +tructura şisemnificaţii1 Poe"ia are aspectul unei confesiuni în care poetul îşi e3primăatitudinea sa faţă de tainele universului. :l optea"ă nu pentru o cunoaştere pe caleraţională ci pentru potenţarea lor prin contemplarea formelor concrete prin care nise înfăţişea"ă. 0ntregul discurs poetic poate fi redus la următorul enunţ1 R:u nustrivesc corola de minuni a lumii Căci eu iu(esc i flori şi oci şi (u"e şimorminte9. !titudinea de ocrotire a misterelor se )ustifică prin iu(ire. Te3tul

poe"iei are ca şi cuvînt ceie Reu9 4semnifică pe poet5. 0ntîlnim în te3tul poe"iei oserie de opo"iţii metaforice. po"iţia dintre cele două tipuri de gîndiri estesu(liniată prin modul de distri(uire al ver(elor. !depţii cunoaşterii raţionaleRsugrumă9 vra)a nepătrunsului ascuns& pe cînd poetul sporeşte a lumii taină. :stefoarte sugestivă comparaţia cu 'una1 Rşi-ntocmai cum cu ra"ele ei al(e luna numicşorea"ă& ci tremurătoare măreşte şi mai mare taina nopţii aşa îm(ogăţesc şieu întunecata "are9. Iu(irea la /laga nu are doar o funcţie sentimentală ci este şiun instrument al cunoaşterii& o cale de pătrundere a tainelor universale.

E

B@



ORUNUL: Poe"ia este inclusă în RPoemele luminii9 şi este o elegie petema morţii. '. /laga este un e3traordinar poet al timpului& a vieţiiameninţate de moarte. Pentru el fiecare clipă este o trecere spre nefiinţă

iar viaţa noastră este o Rmare trecere9. Poe"ia Rorunul9 poate fi comparată cu

(alada R,ioriţa9< ceea ce le apropie este acea seninătate în faţa morţii.+eninătatea cio(anului din R,ioriţa9 este o stare constitutivă& pe cînd seninătatea poetului este do(îndită prin cugetare. *iscursul poetic este organi"at din cîtevaepisoade lirice care se organi"ea"ă în )urul unor cuvinte ceie1 su(stantiveleRlinişte9 şi Rgorunule9 şi ver(ul Rîmi pare9 şi adver(ul predicativ Rpesemne9&acestea din urmă punînd totul su( semnul ipoteticului sau a incertitudinii. Cuvîntullinişte apare în patru po"iţii1 a5 liniştea în care au"i (ătaia clopotului ca o inimă< (5Rstropi de linişte îmi curg prin ----& nu de sînge9< c5 R de ce mă-nvinge cu aripimoi atîta pace9< d5 Rşi liniştea ce voi gusta-o între scîndurile lui o simt pesemnede acum9. Cuvîntul gorunul poate fi pus în sfera cuvintelor semantice1 trunci&

scînduri& sicriu.

+

ONCERT DIN MU#ICĂ DE )AC1. !lături de '.6e(reanu&2ortensia Papadat-/engescu este întemeietoarea unui roman modern&utili"ând anali"a psiologică. :a este creatoarea în literatura română a

romanului citadin& analist la sufletului femenin. 6omanul Concert de mu"ică de/ac aparţine seriei de romane-cronică de familie& cronica familiei 2allipa. Ciclulde romane cuprinde1 >ecioare despletite 4#%B;5< Concert de mu"ică de /ac4#%B$5< *rum ascuns 4#%?B5 şi 6ădăcinile 4#%?F5. In acest ciclu de romane seînfăţişea"ă evoluţia mai multor familii din clanul 2allipa& care au reuşit să se

îm(ogăţească& iar urmaşii acestora manifestă o lipsă de interes pentru acumulare&descoperind lu3ul şi deliciile lumii mondene. Concert de mu"ică de /ac pre"intăimaginea (urge"iei tinere româneşti& de"văluind deficienţele ei& precumsno(ismul şi parvenitismul. 8u sunt acţiuni propriu-"ise& ci mai mult comentarii şianali"e. In roman este pre"entată soarta a trei grupuri principale1 familia :lenei*răgănescu-2allipa& casa prinţului ,a"enţiu şi cea a profesorului 6im. Tema

principală în )urul căreia gravitea"ă e3istenţa persona)elor este pregătirea unuiconcert de mu"ică& concertul oferit de doamna :lena *răgănescu familiei& rudelorşi prietenilor. !cest concert este un eveniment mu"ical dar care de fapt este

prete3tul unei reuniuni mondene a familiei. In timpul acestor pregătiri se vor

otărâ destinele persona)elor1 începutul iu(irii dintre :lena *răgănescu şimu"icianul Victor ,arcian& sunt urmărite eforturile de parvenire a Rfăinăresei9!da 6a"u& căsătorită cu prinţul ,a3enţiu. *ar defapt !da 6a"u este atras defarmecul lui 'ică Tru(aduru& dar şi de ascensiunea politică şi materială a acestuia.Profesorul 6im este căsătorit cu 'ina& care avusese în tinereţe legături cu 'icăTru(adurul. Copilul născut din această legătură& +ia& o fată urâtă& greoaie&stângace& este pre"entat ca fala lui 'ică Tru(aduru şi o mamă necunoscută. In totcursul romanului se insistă asupra eforturilor persona)elor ca familia să pară& dine3terior& nealterată& cu toate că fiecare dintre ei ştiu originile o(scure ale unor

sno(i 4!da 6a"u& ,a3enţiu5& păcatele morale 4'ina& 'ică Tru(aduru5& relaţiiledu(ioase dintre persona)e& filiaţii& persona)e groteşti şi patologice 4gemenii ,iMa-

C

B;



'e& 6im5. Persona)ele se pre"intă cu o imagine du(lă1 e3terioară 4masca5 pentruaparenţe şi lumea interioară stratificată. +criitoarea descrie atât suferinţele fi"ice4tu(erculo"a lui ,a3enţiu5 cât şi suferinţele morale ale persona)elor. Concertuleste precedat de înmormântarea +iei& la care persona)ele se întâlnesc în faţa

morţii& fiecare cu gândurile şi preocupările lui. Persona)ele sunt supuse uneiadânci anali"e ale conştiinţei. Tenica portretistică este modernă - un persona) pre"entat cu multiple şi variate imagini. !celaşi persona) are multiple iposta"e înfuncţie de situaţia în care se află şi de oamenii cu care vine în legătură.

ONA: ,arin +orescu& nascut in #%?; in comuna /ul"esti 4)ud. *ol)5 terminafacultatea de filologie la Iasi si de(utea"a in #%@$ in "iarul RViatastudenteasca9 iar primul volum de versuri R+ingur printre poeti9 este pu(licat

in #%;A. ,arin +orescu este pre"ent in literatura 6, cu versuri< RPoeme9&R,oartea ceasului9& cu pro"a1 RTrei dinti din fata9< cu eseuri1 RInsomnii9& R=sor

cu pianul pe scari9< cu teatru1 RIona9& R6aceala9. In #%%# a fost eles mem(ru al!cademiei 6omane si moare in #%%;. ,arin +orescu face o poe"ie de comunicaredirecta si gaseste totodata o cale spre pu(lic. Iona repre"inta drama cautariispirituale& setea de adevar& de cunoastere& cai de iesire din a(surdul vietii&

para(ole pe tema destinului uman. Tema este inspirata din mitul (i(lic unde Ionaingitit si incis in (urta unei (alene reuseste sa iasa dupa trei "ile. *rama Iona&scrisa in #%;@ si pu(licata in #%;F& are A ta(louri cu trei persona)e. Persona)ul

principal este pescarul Iona& celelalte B persona)e 4pescarul # si pescarul B5 fiinddoar persona)e de figuratie. +criitorul foloseste tenica monologului dialogat

punind in valoare miscarea ideilor. Ca orice om foarte singur Iona vor(este tare&cu sine insusi& isi pune intre(ari si-si raspunde& se comporta tot timpul ca si cum inscena ar fi doua persona)e. Totdeauna cauta cau"ele esecului vietii sale. ,ergindla pescuit Iona isi da seama ca are ginion si& desi doreste sa prinda pestele celmare prinde doar Rfîţa9. Pentru siguranta va lua cu el un acvariu. *ramaturgulcrea"a prete3te pentru meditatii asupra unor situatii umane1 viata& moartea&

practicul vietii. Iona insingurat tin)este dupa comunicare& dupa intelegerea sensuluivietii RTotul curge asa de repede si noi tot mai facem legaturi intre su(iect si

predicat. Tre(uie sa-i dam drumul vietii asa cum ne vine e3act& sa nu maiincercam sa facem legaturi care nu tin9. Ingitit de o (alena iposta"a a a(surdului

,arin +orescu prin intermediul lui Iona va adinci lupta cu moartea. 8eacceptinddestinul ca pe o fatalitate Iona se va "(ate pentru a iesi din situatie in timp ce facenumeroase refle3ii la iu(ire& progres& conflictul intre generatii& incercind prinaceasta sa instituie o normalitate a a(surdului. In marea sa aventura totul ii este

potrivnic. ,area este in Rnaruire9& apa circula de"ordonat si atunci isi puneintre(area Rcine iti mai iese afara pe vremea astaK9. In aceste situatii limitadramaturgul foloseste calmul ver(al. In ultimul act Iona im(atrinit invoca semnuldivinitatii Rnoi oamenii numai atita vrem un e3emplu de inviere& apoi ne vom ducelinistiti pe la casele noastre9. +pintecind (urta (alenei pentru a gasi o iesire

nimereste intr-o alta (urta si gestul se multiplica in serie Run sir nesfirsit de (urti9&sim(oli"ind umanitatea prelungita in timp si spatiu ca serie (iologica. Iona

I

B$



motivea"a e3perienta umana1 Rne scapa mereu cite ceva din viata& de aceeatre(uie sa ne nastem mereu9. +e releva conflictul dintre gind si actiune pentru caIona care a pornit (ine sfirseste dramatic& gresind drumul prin spintecarea propriei

(urti. >inalul dramei a dat loc multor interpretari1 Rsinucidere sau gest delasator9

fiind ca eroul afirma Rtotul e invers. *ar nu ma las. Plec din nou9. *upa ani ,arin+orescu fiind intre(at ce sim(oli"ea"a aceasta poe"ie o calatorie in cosmos&singuratatea intrauterina sau are o conotatie mistica sau politica. ,arin +orescuspune R8u pot sa va raspund nimic. +tiu numai ca am vrut sa scriu ceva despre unom singur& nemaipomenit de singur9.

RA2II 3DERI. ,iail +adoveanu& prin monumentalitatea operelor createa fost denumit un adevărat RCealău9 al literaturii române. perasodoveniană cuprinde oameni& fapte& destine a oamenilor din toate

starturile sociale şi din toate "onele geografice ale ţării. Pescari& vânători& oieri&

aiduci& (oieri& ră"aşi - pasiuni& (ucurii& tristeţi& dorinţe. Temele opereisadoveniene derivă atât din sfera populară cât şi din culte. In primul rând scriitorulse opreşte asupra vieţii satului românesc 4refle3e ale semănătorismului şi a

poporanismului5 - RHăranul a fost principalul meu erou9. Hăranul& păstrător al uneilumi veci& araice şi patriarale& este în contadicţie cu elementul civili"aţieimoderne& cu oficialităţile statului de la ţară. Hăranii lui +adoveanu& ră(dători însuferinţă& ţin ascunse suferinţele lor în suflet şi fie se retrag în mi)locul naturii& fieră(ufnesc cu violenţă. In povestiri dramatice ca1 In drum spre Hârlău< (ăcatboieresc< Ho$ul sunt reflectate elemente ale universului sufletesc al ţăranului& cum

ar fi adevărul& dreptatea& demnitate. 'umea de altădată e reconstituită în voulmulde povestiri Hanu"Ancu$ei. Prelucrea"ă fenomenul mişcării permanente& milenare&a transumanţei 4 4altagul=& cât şi menişcarea milenară& cu intrigă mitologică4 +op$ile de Sân6iene=& +paţiul încis al oraşului de provincie& târgul inert caredistruge sufletul omenesc este redat în povestiri şi romane ca1 3loare o1ilită, Apamor$ilor& ,iail +adoveanu este creatorul romanului de evocare istorică.6econstituie perioada de glorie şi prosperitate din perioada domniei lui tefan cel,are - epocă de re"istenţă a inva"iei otomane 4 3ra$ii >deri=& decăderea )alnică aţării în timpul lui *uca-Vodă 4 ?odia )ancerului=& omanul 3ra$ii >deri a apărutîntre anii #%?@-#%AB. Pentru a se informa asupra perioadei şi a cadrului istoric& de

ma3imă sta(ilitate a statului moldovenesc din lunga domnie a lui tefan cel ,are&+adoveanu a studiat cronicile lui rigore =rece şi 8eculce& pe !lecsandri& pe:minescu& pe *elavrancea. 6omanul este alcătuit din trei părţi1 -cenicia lui Ionu$" @BC< I6vorul Alb " @BD< *amenii #ăriei Sale& Tema: In acest roman+adoveanu evocă epoca pregătirii şi a începerii luptei pentru independenţă faţă deturci& stare în care se află ţara din timpul lui Petru !ron. Viaţa feudală estecuprinsă între doi poli1 ramul de la mănăstirea 8eamţ - sim(ol al voinţei

poporului de a dăinui - şi victoria de la Vaslui& din #A$@& sim(ol al eroismuluinaţional. In centrul romanului se află familia lui ,anole Păr 8egru& care are @

mem(rii1 Ionuţ& +imion& 8icoară& ,anole şi Cristea. 6omanul se organi"ea"ă pedouă planuri - evenimentele domniei< evenimentele familiei Oderilor. Su"%ectu!.

*

BF



=cenicia lui Ionuţ pre"intă formarea lui Ionuţ Oder& me"inul lui ,anole Păr 8egru&ca ostaş în slu)(a lui !le3ăndrel-Vodă. :l doreşte să a)ungă Rîn lume9 la +uceava.'a ramul de la mănăstirea 8eamţ Ionuţ face cunoştinţă cu tefan-Voievod. *upăram tefan cel ,are se opreşte pe la gra)durile domneşti de la Timiş& îngri)it de

comisul ,anole Păr 8egru. In acest gra)d se află armăsarul cu păr al(& Catalan&adus de departe de oţii de cai. Oupâniţa 8asta îi arată dragoste lui Ionuţ şi prinlegătura lor Ionuţ află că mama 8astei& coana Tudosia& se află în legătură cuduşmanii care pun la cale un complot împotriva domnitorului. tiind din timp

planurile ur"ite& Ionuţ îl salvea"ă vite)eşte pe !le3ăndrel-Vodă. In acelaşi noaptese pregăteşte furtul armăsarului Catalan din gra)durile domneşti de la Timiş& furtcare este oprit de ,anole Păr 8egru. In lupta pe care o duce tefan cel ,are cutătarii& la 'ipnic în anul #A;%& fraţii Oderi& +imion şi Ionuţ se comportă vite)eşte şiîşi arată puterea de luptă şi devotamentul faţă de domnitor. Tot aici este descrisgeniul strategic al lui tefan cel ,are. In această luptă este capturat feciorul

anului tătar. Oupâniţa 8asta este răpită de tătari& vândută lui +uleiman /e şiţinută într-o fortăreaţă turcească de pe malurile *unării. Ionuţ& cu riscul de aînfrunta orice pericol& pleacă în căutarea 8astei. :l va fi salvat de prime)die defraţii săi şi de părintele său& care au aplecat pe urmele lui. Ionuţ află că 8asta seomorâse& aruncându-se în valuri de pe (arca care o ducea în ro(ie. +lu)itorulcredincios al lui Ionuţ& eorge /ote"atu& ucide pe anul tătar. In al doileavolum& I6vorul Alb, +imion Oder se îndrăgosteşte de fiica lui Iaţco 2udici&,aruşca. !ceasta este răpită şi dusă în Hara 'eşească 4Polonia5. *omnitorul îi dăvoie lui +imion ca să meargă să-şi readucă iu(ita. +e fac pregătirle de nuntă& în

toiul acestor pregătiri se desfăşoară şi o vânătoare& unde fraţii Oderi îşi aratăvirtuţile. In scenă apar pregătirile pentru primirea viitoarei soţii a lui tefan cel,are& ,aria de ,angop. Intr-un alt episod al acestui volum se porneşte în munţiiCealău& în căutarea unui (our îm(lân"it de un siastru& care (our ar fi pe ValeaI"vorului !l(. Primele două volume alcătuiesc o cronică de familie& viaţa de "i cu"i& pre"entând rânduielile sociale. Volumul ?& *amenii #ăriei Sale, cuprindeevenimentele petrecute între anii #A$#-#A$@ - lupta de la Vaslui. +e descrie nuntalui +imion cu ,aruşca& care a fost adusă la Timiş. Turcii se pregăteau de un noură"(oi împotriva ,oldovei. tefan cel ,are îl trimite pe Ionuţ în recia şi pemuntele !tos ca să aducă veşti. In drumul său& întovărăşit de credinciosul

eorge /ote"atu-tătarul& Ionuţ se întâlneşte şi cu fratele său 8icodim& care îndiscuţiile avute cu Ionuţ îi dă sfaturi foarte utile şi îi vor(eşte despre necesitateade a se trece peste munţi& în Transilvania şi Hara 6omânească. Ionuţ mai trece şi

prin alte peripeţii în timp ce trece pe pământ turcesc. Ionuţ primeşte solii veneţieniîn târg la 6oman& apoi la curtea domnească. +e descoperă un complot pregătit deun grup de (oieri trădători& care sunt prinşi şi decapitaţi. Cartea se înceie cu luptade la Vaslui& unde tefan cel ,are a o(ţinut o strălucită victorie& dar cu pierderigrele de vieţi omeneşti. Toată lumea deplânge pe cei dragi& rămaşi pe câmpul de

(ătălie& ciar şi domnitorul pier"ând câţiva apropiaţi ca (ătrânul comis ,anole

Păr 8egru& +imion Oder& toţi devotaţi până la moarte domnitorului. Rea!%tate.Le-en'. M%t. Tema romanului de (a"a"ă pe fapte reale& lupta domnitorului cu

B%



duşmanii interni - (oierii - care se opuneau centrali"ării puterii şi cu duşmaniie3terni - turcii şi tătarii - care râvneau la (ogăţiile ţării. 6aportul între (oieri şidomnitor se scim(ă& deoarece tefan cel ,are se (a"ea"ă din ce în ce mai mult

pe (oierimea mică& pe ră"eşi& pe ţărani& pături sociale devotate domnitorului şi

care nu sunt prinse în lupta lăuntrică pentru putere& trădări& omoruri între fraţi şineamuri. Totodată domnitorul face apel la tineri& cei care se pot strânge în frâu.tefan cel ,are pune ordine în ţară& curmă oţia& de"ordinea& comploturile&răspândeşte credinţa. In ţară se instaurea"ă pacea şi (elşugul. !cest sentiment desiguranţă face pe oameni să fie uniţi în ca" de prime)die& să ia parte toţi la ră"(oi&ştiind că au ce apăra. 6omanul pre"intă unele persona)e istorice reale& precum şilocuri& cetăţi& mănăstiri& munţi& păduri& unde s-au desfăşurat aceste evenimente.*easemenea descrierea vieţii sociale şi a ordinii sociale este foarte reală. 'a (a"avieţii sociale stă familia 4ţara& clanul5& iar în centrul familiei capul de familie decare ascultă toţi. 6ânduielile veci tre(uie urmate nea(ătut& având putere de lege.

In roman sunt reconstituite spiritualitatea străvece a poporului& datinile& credinţaîn cau"a comună şi dăruirea pentru victoria ei. Acesta este mesa9ul romanului&amenii se conduc după rânduieli veci& după vise& vră)i& descântece& poveştimiraculoase& cred în puteri supranaturale 4(ourul al(5. Pe tot parcursul romanuluitărâmul realului se împleteşte cu fantasticul& cu miraculosul. Pers(na4e!e. tefancel ,are polari"ea"ă în )urul său totul& celelalte persona)e& (ine conturate&

participă motivat la desfăşurarea acţiunii şi la susţinerea conflictelor& reliefândcaracterul persona)ului central. :l stă su( semnul legendei& al mitului& dar totodatăeste un persona) istoric real. Portretul direct al voievodului este sumar. !re AJ de

ani& scund la statură& cu o(ra"ul ars de soare şi purtând mustaţă. :l este descriscălătorind prin ţară& conducând oştirea& e3aminâdu-şi conştiinţa. :l sim(oli"ea"ădragostea de ţară& al dreptăţii şi al dragostei pentru popor. +im(olul lupei pentruindependenţă naţională şi pentru ordine interioară în ţară. Celelalte persona)e&amenii ,ăriei +ale& sunt devotaţi domnitorului. Ionuţ Oder este pre"entat în douăiposta"e1 ucenicia lui şi mai târ"iu maturi"at. In prima iposta"ă& tânărul nă"drăvan&îndră"neţ& ocrotit de nu se şie ce puteri supranaturale& ne apare pe alocuri ca un

persona) din (asmele populare& unde me"inul& deşi o(ra"nic şi cu şotii& dar învingetotdeauna greutăţile. Perioada următoare ne pre"intă vocaţia sa de oştean& om alfaptei. +imion Oder este taciturn& timid& dar devotat voievodului& cade pe câmpul

de luptă de la Vaslui. 8icoară Oder se retrage în ciliile mănăstirii de pe muntele!tos& îi a)ută pe toţi cu muntea şi cu sufletul. /ătrânul şi vitea"ul ,anole Păr

8egru& şeful clanului Oderilor& apare aprig dar şi copilăros. In descrierea şicaracteri"area persona)elor nu se insistă asupra pesona)elor negative& fiind şi prinacesta dispreţuite.

MINTIRI DIN COPILĂRIE. Ion Creangă 4#F?%-#FF%5 este consideratcel mai mare povestitor al românilor. :l crea"ă ooperă e3trem de unitarăsu( raportul conţinutului& o operă care este alcătuită din poveşti1 (ungu$a

cu doi bani, (ovestea porcului, Ivan Turbincă, Harap"Alb< povestiri1 Inul şicânepa, )inci pâini< nuvela1 #oş +ichi1or )o$cariul şi romanul Amintiri din

A

?J



copilărie& Paginile scrise de Creangă constituie adevărate modele de folosire alin(ii vii a poporului& care este ridicat pe culmi artistice fără să i se modificecaracterul autentic popular. Amintiri din copilărie a fost pu(licat în revista)onvorbiri literare, după moartea scriitorului& 'ucrarea "ugrăveşte lumea

copilului din satul moldovenesc de acum un veac& vârsta inocenţei& dar şi procesulcomple3 al formării umane. In această lucrare autorul narea"ă întâmplări trăite 4s-ar părea5 de el însuşi în copilărie şi rememorate tot de el în anii maturităţii.!ceastă creaţie literară este alcătuită din A părţi& fără vreun plan presta(ilit şi fărăa urmări o cronologir precisă. Persona)ul principal& 8ică& parcurge câteva vârste&de la anii copilăriei celei fără de gri)i& până la călătoria cu ara(aua lui moş 'uca&spre şcoala Iaşilor& călătorie care înseamnă ieşirea din spaţiul protector al satuluinatal şi al familiei. Cu toate că aparent nu este nici o ordine în rememorareaîntâmplărilor& fiecare din cele A părţi a Amintirilor din copilărie are o structurăasemănătorare. !utorul crea"ă la începutul fiecărui capitol o atmos1eră& o stare de

spirit de care se lasă el însuşi cuprins şi care declanşea"ă amintirile& momente din )urul unei întâmplări irepeta(ile1 şcoala de la 2umuleşti& prinderea lui (ădiţaVasile cu arcanul& caprele Irinucăi& la cireşe& pupă"a din tei& la scăldat& etc.>iecare amintire are relativa ei autonomie. In întroducerea primei părţi accentulcade pe reconstituirea din memorie a satului natal şi a oamenilor din sat. !flăm că2umuleştii era un Rsat mare& ră"ăşesc9 cu gospodari vestiţi. !ici situaţia în spaţiuşi în timp este (ine determinat Rpe vremea aceea9. :ste descris şcoala din sat lacare mergea& dascălu (ădiţa Vasile& metodele de pedepsire a copiilor care nuînvăţau 4calul /ălan& (iciul sfântul ierar 8icolai5& prinderea dascălului cu arcanul

pentru a fi dus la oaste& plecarea lui 8ică la şcoala din /roşteni& caprele râiose aIrinucăi. /ine articulat epic este episodul cu caprele Irinucăi& în care pasa)eledescriptive& aşe"area satului /roşteni& casa ga"dei& persona)ele care o locuiesc&râia căprească şi tratamentul aplicat pentru a scăpa de (oală& alternea"ă cu douăsecvenţe dramatice1 tunsul Rcilug9 şi răsturnarea stâncii care trece prin tindaIrinucăi. In partea a doua se pre"intă casa şi familia& ca nucleu la societăţii&vă"ute din persepectiva copilului& care reţine cu precădere locurile de )oacă&

pre"enţa rudelor apropiate şi a tovarăşilor de )oacă. *intre toate aceste persona)ese detaşea"ă mama Rcare era vestită pentru nă"drăvăniile sale9. !devăraţi "ei

protectori ai copilului& părinţii& privesc din ungiuri diferite continua )oacă a

copiilor1 mama era mai neânduplecată& ea fiind mai tot timpul acasă şi avându-imereu su( oci< tatăl e mai îngăduitor& ca unul care era mai mult plecat cu tre(uriîn afara casei. Oocurile copilăreşti nevinovate& pe care tatăl îl acceptă cuîţelepciune şi umor& cu timpul devin nişte întâmplări care aduce conflict întrevecini& care aduce după sine pedepse1 urlatul la o oră nepotrivită& smântânitullaptelui& furatul cireşelor& scoaterea pupe"ei din cui(& scăldatul. In această parteeste rememorată cu fidelitate prinderea pupe"ei al cărei cântat îl tre"ea dimineaţa&

plângerea mătuşii ,ăriuca lui moş !ndrei& încercarea (ăiatului de a vinde pupă"ala târg& intervenţia unui cumpărător care face pupă"a scăpată& reîntoarcerea

pupe"ei în cui(. Partea treia marcea"ă o altă vârstă a eroului& ţinând de formaţialui şcolară& întâi cu părintele Isaia *uu& apoi la şcoala de la >ălticeni& cu

?#



evocarea eforturilor aproape tragice ale colegilor de a învăţa gramatica 4Rcumplitmeşteşug de tâmpenie95. Capitolul începe cu pre"entarea satului din care porneşte&aşe"at la răscruce de drumuri1 spre Cetatea de scaun al ,oldovei& spre ,ănăstirea!gapia şi Văratec& precum şi spre Cetatea 8eamţului şi este foarte mândru că

mulţi domnitori au tre(uit să treacă prin 2umuleşi în drumul lor spre mănăstiri. Partea a patra înceie amintirile& fără a lăsa posi(ilitatea unei continuăti& pentrucă 8ică este o(ligat să părăsească locurile natale& ceea ce înseamnă ieşirea dincopilărie& plecarea spre o lume străină şi neprimitoare& despărţirea în fond deR8ică& dragul mamei9& care devine& ciar pentru mama RIoane9. 8ostalgia cu care

8ică părăseşte acestă lume ne este sugerată ciar în întroducere. RCum nu se dăursul scos din (ârlog& ţăranul de la munte strămutat la câmpie şi pruncul de"lipitde la sânul mamei sale& aşa nu mă dam eu dus din 2umuleşti în toamna anului#F@@& când veni vremea să plec la +ocola& după stăruinţa mamei9. !poi esteredată imaginea Cetăţii 8eamţului& care se oglindeşte în apa "anei şi care

rămâne de acum în urmă. Viaţa satului este redată cu ritmul de viaţă araic& cuocupaţii fi3e ale oamenilor& cu o economie încisă. *ar de)a încep să mi)ească şiunele concepţii noi1 ţăranii se străduiesc să-şi găsească un rost în afara satului&

plecatul la şes& la pădure& negustoria& dar şi învăţatul de carte. ândindu-se laavanta)ele materiale& tată lui Trăsnea se otăreşte să îşi facă fiul preot. !cestunivers pitoresc are o mulţine de personaje. Cel mai (ine conturat este 8ICQ -sim(olul copilului care păşeşte pe drumul spinos al vieţii. *easemenea sunt redatefidel părinţii1 tatăl& tefan& un gospodar arnic& dar care dispreţuieşte învăţatul şimama& +mărăndiţa& femeie evlavioasă& care îşi arată dragostea faţă de copii prin

devotament. Celelalte persona)e sunt caracteri"ate succint1 +mărăndiţa este Ro"gâtie de fată9< (ădiţa Vasile este Rarnic şi ruşinos ca o fată mare9. >armeculevocărilor din Amintiri din copilărie este dat nu numai de faptul ce se spune ci şi

prin faptul cum se spune . In această carte se îm(ină dorul cu umorul& nostalgiadupă paradisul pierdut al copilăriei cu un comic sănătos de origine ţărănească.Pentru a o(ţine efecte comice autorul foloseşte e3agerarea& caricaturi"area&autoironi"area. 2a"ul mai este stărnit şi de utili"area e3presiilor onomatopeice1Rpupă"a "(rr9& Rîncepe a orăi9. 'e3icul este pus în evidenţă prin oralitate&

principala trăsătură a vor(irii vii a poporului. +e o(servă lipsa neologismelor.rală este şi sinta3a fra"ei& cuvintele se curg după ordinea vor(irii în popor.

SCRISOARE PIERDUTA: Capodopera a dramaturgiei nationale& Rscrisoare pierduta9 4#FFA5 comedie in patru acte& evoca viata pu(lica side familie de la sfarsitul secolului trecut. !ctiunea se desfasoara in

Rcapitala unui )udet de munte9& pe fundalul unei agitate campanii electorale. Intreavocatul 8ae Catavencu si grupul fruntas al conducerii locale 4EaariaTraanace& +tefan Tipatescu5 i"(ucneste un conflict datorita pierderii uneiscrisori de amor pe care prefectul Tipatescu i-o adresase sotiei lui Traanace&Eoe. Catavencu& dornic de succes& foloseste aceasta scrisoare ca element de santa)

pentru a o(tine candidatura. Cand& in sfarsit Eoe& Tipatescu si Traanace seotaresc sa-l aleaga pe Catavencu pe lista candidatilor apare un nume necunoscut1

O

?B



!gamita *andanace. Intamplarile se incalcesc foarte tare in actul al III-lea darsolutia vine de la politaiul Pristanda. :l pune la cale un scandal in care Catavencuisi pierde palaria si odata cu ea scrisoarea& astfel devenind inofensiv. 'ucrurile selimpe"esc lent si pina la sfirsit toata lumea se-mpaca. +criitorul creea"a un

conflict fundamental constituit prin pierderea scrisorii. Pentru a introduce din ce ince mai multe complicatii& scriitorul a folosit tenica (ulgarelui de "apada.6epetitia este asigurata prin revenirea cetateanului turmentat. Caragiale nu seremarca numai prin arta de a compune& el este si un mare creator de caractere&modelindu-le pe acestea prin faptele& gesturile& atitudinile si actiunile lor.P:6+8!O:1 nenea Eaaria este un vanitos inselat& un inrait de o viclenierudimentara 4la santa)ul lui Catavencu pregateste un contrasanta)5< poseda ogandire plata si este capa(il sa entu"iasme"e de o e3presie de genul Rintr-osotietate fara morala si fara printipuri& care va sa "ica nu le are9. !re untemperament domol cu o mica e3presie de siretenie care este sugerata de ticul

ver(al Rai putintica ra(dare9. +tefan Tipatescu prefectul )udetului& este tipul )uneluiprim& dominat de un puternic orgoliu& cu o gandire medievala. EoeTraanace este cea mai destinsa figura feminina din teatrul lui Caragiale. :stevoluntara si autoritara. 8ae Catavencu& avocat& directorul "iarului R6acnetulCarpatilor9& demagog si el& este un am(itios fara tenacitate& asa se e3plica evolutiadefavora(ila a situatiei lui. Pe !gamita *andanace il surprinde autorul inafirmatia Ram gasit un persona) mai prost ca >arfuridi si mai canalie caCatavencu9. +ursele comicului sunt variate. !stfel se pot diferentia mai multecomice1 comic al situatiilor& comic al intentiilor& comicul caracterelor si un comic

de lim(a). =morul este o(tinut prin repetitia o(sedanta a unor e3presii 4Rai putintica ra(dare9& Rcurat murdar9& Rcurat constitutional95& precum si dininterferenta stilulilor.

%-a Cr5&t( s% La&(na En%-e!: Poet si matematician& Ion /ar(u& pseudonimul lui *an /ar(ilian& s-a nascut la Cimpulung-,uscel& la #%mar. #F%@ si a murit la /ucuresti in ## aug. #%;#. *e(utul si l-a facut in

revista R'iteratorul9 cu poe"ia >iinta. 6iga Crpto si 'apona :nigel completea"aciclul (aladesc si are o valoare pentru intreaga creatie ulterioara a lui Ion /ar(u.Poema este un cantec (atrinesc de nunta& pe care-l spune un menestrel unui nuntas

care-l cere Rla spartul nuntii& in camara9. 6iga Crpto este craiul careRimparateste9 peste (ureti si caruia dragostea pentru :nigel& 'apona carecalatoreste cu renii ei spre soarele +udului& ii va deveni fatala. Intimplariilee3terioare sunt determinate de iposta"ele naturii. Transpus in plan sim(olic&

persona)ul principal 6iga Crpto este act tainuit& repre"entand un cuget incis insine. :nigel& lapona ce poarta Run nume tataresc al raului Ingul9& este o fiintalinistita& mica& intrucipand o lume superioara& ecili(rata. In drumul ei repeta(il&ce semnifica transumanta si e3plica aspiratia spre soare& il intilneste pe Crpto1Rde la iernat& la pasunat& in noul an& sa-si duca renii& prin aer ud& tot mai la sud&

ea poposi pe musciul crud la Crpto& mirele poienii9. Implorarea laponei decatre Crpto este compara(ila cu cemarile Catalinei din 'uceafarul. Crpto

R

??



repre"inta in plan uman o constiinta care prefera sa se retraga in sine& intr-ununivers ideal.

ARADIS IN DESTRAMARE: Poe"ia a fost pu(licata in revista

Randirea9& in apr. #%B; in volumul R'auda somnului9 in #%B%. ,otivul poemului este (i(lic1 R+i i"gonind pe !dam& l-a ase"at in prea)ma raiuluicelui& din :den& si a pus eruvimi si sa(ie de flacara valvaitoare& sa pa"eascadrumul spre pomul vietii. ,etaforic& poetul sugerea"a destramarea mitului despre

paradis& care duce la pierderea credintei. Paradisul repre"inta in varianta gene"ei (i(lice patria fericita a primei pereci umane. Paradisul este si gradina lui*umne"eu& unde potrivit /i(liei el se plim(a dupa masa si pe care a incredintat-oomului pentru a fi pa"ita si cultivata de acesta. radina 6aiului sau Paradisul seintinde de-a lungul a patru al(ii de riu1 ion& >ison& Tigru si :ufrat. In gradinaraiului se afla pomul vietii& al cunoasterii& al (inelui si al raului. In aceasta poe"ie

motivul fundamental este cel legat de aspiratia la e3istenta a(soluta& fundamentala pentru a fi. >iorul mortii capata dimensiuni apocaliptice& ca si pierderea credintei.!stfel portarul paradisului desi nu lupta cu nimeni se simte invins. !rangelii arafara indemn cu plugul de lemn si se plang de greutatea aripilor - metafora cesemnifica "(orul in )os& caderea. Porum(elul +fantului *u trece printre sorivecini strigand cu pliscul cele din urma lumini. :ste aici sugerata dimensiuneama3ima a pierdearii ecili(rului uman pentru ca in credinta (i(lica& +fantul *u seodineste asupra lui Isus su( forma de porum(el al( conducand-ul in pustiu.Imaginea "guduitoare a destramarii paradisului atinge apogeul in ultimele sapte

versuri ale poe"iei. !stfel noaptea ingerii goi se culca in fin paian)eni multi auumplut apa vie& deci apa vietii si Rodata9 ingerii vor putea fi su( glie. Poe"iaincide in ea o metafora a mortii fiind in concordanta cu vi"iunea sugestiva&dramatica insa& a destramarii paradisului.

P

THE END

CUPRINS

Scoala Ardeleana 1Dimitrie Cantemir 3Cronicarii moldoveni 5Testament 7Lacustra 9Plumb 10Nunta Zanirei 1!

A"us de soare 1#La ti$anci 1%

?A



&loare albastra !1'lossa !%Luceaarul 31(evedere #5

Sara "e deal #)Scrisoarea *** 5!Scrisoarea * 5)Sarmanul Dionis %!Noa"te de decembrie %9*n dulcele stil clasic 7!Leoaica tinara+ iubirea 7#Caracteri,area lui *-N 7%*n $radina '.etimani )0Sonetul CL///*** )!

Dorinta )3(u$aciune )5esterul anole ))u nu strivesc corola 222 9!'orunul 93A"ostol olo$a 4Padurea S"an,uratilor 9#ni$ma -tiliei 9)*n vreme de ra,boi 103aitre6i 10#oara cu noroc 109

ltima noa"te de dra$oste 222 11!Pro$ramul Daciei literare 115orometii 117Ciocoii vec.i si noi 1!!Concert din u,ica de ac. 1!%*ona 1!)Povestea lui 8ara" Alb 13!Aleandru La"usneanu 13#&ratii :deri 139

Amintiri din co"ilarie 1#7scrisoare "ierduta 153(i$a Cr6"to si La"ona ni$el 15%Paradis in destramare 157

fituica bac romana

Documents