romana este inrudita cu toate limbile europene

24
ROMÂNA este ÎNRUDITĂ cu TOATE limbile EUROPENE. Româna este foarte înrudită cu latina romană, dar şi cu „gotica” (getica) ori greaca. Precum se afirmă că lexicul român este generat de alte limbi, se poate demonstra şi că el stă la originea altor limbi europene. Românii sunt cel mai vechi popor antic sedentar din Europa. Românii nu sunt veniţi de la Roma. Românii nu sunt veniţi de nicăiri. Filiaţia cuvintelor prin rădăcini proto-indo-europee, după The American Heritage dictionary of Indo-European roots, Second edition, Hougton Mifflin, September 14,2000, de Calvert Watkins; A dictionary of selected synonyms in the principal Indo-European languages: A contribution to the history of ideas, University of Chicago Press; Reprint edition(June 15, 1988), de Carl Darling Buck; Indogermanisches Etymologisches Worterbuch (1959), de Julius Pokorny; Lexicon der Indogermanischen Verben (1998,2001), de Rix et al., http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:List_of_Proto-Indo- European_roots ne arată că româna se poate trage din oricare din limbile de mai jos, la fel cum ea poate sta la originea oricăreia dintre ele. Nr. Latină. Slavonă. Albaneză. Greacă. Română. Gotică.Tracică. 1.PLaga(plangoo) Placati Ploje Pleessoo a Lovi,a Plesni (a plânge?) Flocan 2.deBilis Bolii -- Beltion Bolnav,Beteag,Palid Pal* 3.Faba -- Bathe-- Bob(fasolea bob) (BAUN, o.norwegian, BOB, rus). 4.Barba -- -- -- Barbă Bars 5.Fagus Buzina Bung Fegos Fag Boka 6.Flavus(fulica) Belii Balle Falos(flegoo) Bălai,Fălos Bala Balios (trac) (BALA,Scr.) 7.Floos(folium) -- Bule Fullon Floare Blooma 8.Fraater Bratri -- Fraater Frate Broobar (BRAAT,Scr.)

Upload: agun000

Post on 22-Jan-2016

586 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Romana Este Inrudita Cu Toate Limbile Europene

ROMÂNA este ÎNRUDITĂ cu TOATE limbile EUROPENE.

Româna este foarte înrudită cu latina romană, dar şi cu „gotica” (getica) ori greaca. Precum se afirmă că lexicul român este generat de alte limbi, se poate demonstra şi că el stă la originea altor limbi europene. Românii sunt cel mai vechi popor antic sedentar din Europa. Românii nu sunt veniţi de la Roma. Românii nu sunt veniţi de nicăiri. Filiaţia cuvintelor prin rădăcini proto-indo-europee, după The American Heritage dictionary of Indo-European roots, Second edition, Hougton Mifflin, September 14,2000, de Calvert Watkins; A dictionary of selected synonyms in the principal Indo-European languages: A contribution to the history of ideas, University of Chicago Press; Reprint edition(June 15, 1988), de Carl Darling Buck; Indogermanisches Etymologisches Worterbuch (1959), de Julius Pokorny; Lexicon der Indogermanischen Verben (1998,2001), de Rix et al., http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:List_of_Proto-Indo-European_roots ne arată că româna se poate trage din oricare din limbile de mai jos, la fel cum ea poate sta la originea oricăreia dintre ele.

Nr. Latină. Slavonă. Albaneză. Greacă. Română. Gotică.Tracică. 1.PLaga(plangoo) Placati Ploje Pleessoo a Lovi,a Plesni (a plânge?) Flocan 2.deBilis Bolii -- Beltion Bolnav,Beteag,Palid  Pal* 3.Faba -- Bathe--  Bob(fasolea bob) (BAUN, o.norwegian, BOB, rus). 4.Barba -- -- --  Barbă Bars 5.Fagus Buzina Bung Fegos Fag Boka 6.Flavus(fulica) Belii Balle Falos(flegoo) Bălai,Fălos Bala Balios (trac) (BALA,Scr.) 7.Floos(folium) -- Bule Fullon Floare Blooma 8.Fraater Bratri -- Fraater Frate Broobar (BRAAT,Scr.) 9.Tonaare sTenati-- sTennei Tuna Donner (TANIATI,Scr.) 10.Duco --nDuc aDeuces conDuce Tiuhan 11.Longus dLugu Giate doLichos Lung Lags 12.Domus--  caTun Domos căTun,domiciliu Timbr* (TUN,armean,TAM,toch.,DOM,rus,DAMA,Scr.) 13.fUmus dImu --thUmos FUm dAuns 14.fOres dvIri dEre ThUra POarTa DAur DUr(trac) 15.hUmus zEmlia dhE chThOn (GEos),pĂmânt,Tină Guma sEmele(trac) 16.pIsces -- -- Ictus PEşte Fish* 17. -- Cotora --Cotos război, a Cotonogi 18.-- -- -- Ceedos a detesta,a urâ  Hatis 19.Caleere--  Hle -- Căldura/ger     Hlaer* (GALD,SALD,Oss.,SARAD,Scr.) 20.Tepor Teplost fToh -- a încălzi, a Topi 21.Turtur-- -- Tetaros gotcan (cocoş de munte;turturica?)

Page 2: Romana Este Inrudita Cu Toate Limbile Europene

22.Cerebrum Sernia Crie Cheras Corn Haurn 23. -- -- -- Cerberos,pestriţ,Hârbuit 24.Cor Sridice -- Cardia inima Hairto 25.-- -- -- Cerasos Cireaşă (CEREOMUHA,rus) 26.Curro -- -- epiCouros a fugi, (a Curge) 27.-- Severu-- -- Crivăţul  Scura 28..CLiinoo -- Chie Clinee a Culca Hlain 29.CLoaaca sLiza -- Cludoon a Clăti Hluutrs 30.Clueere Slovo Cuhem Cleos a auzi,(urechi Clăpăuge) Hliup 31.Clunis -- -- -- Cur, buci Hlaun* 32.Centum Suto --heCaton Suta Hund 33.Cubitus -- Sup Cubos Cârca,Spate Hups 34.Canis -- Same-- Cuon Câine Huns Chinu(dac) Dinu (trac) 35.Corbus -- -- Corax Cioară 36.Gener -- dHender Gambrios a se căsători 37.Indulgeere(plevium) Dligu-- -- a se angaja,Indeletnici (PFLEGEN,Ger.) 38.Gena -- Genis--  obraz,Chip Chinnus CHIP 1. Față, obraz, figură. – Din magh. kép. 39.gNoscoo zNati Nieh gigNosco a cuNoaşte Cunnan 40.gRanum zRino -- --GRâu CauRn 41.GEnu zvEno -- GOnu Genunchi Cniu 42.GEMMa zUbu dhAMb gOMphos proeminenţă=dÂMB=dINte=zÂMBET 43.Anser-- -- --  GÂnsac,gÂScă GAnsus 44. --     --    --   --  Gătej,jordie Gazds (GART,Ger.) 45.HELvus zElenu(ZLATO) dHelper CHlooros a străLuci (HARI,Scr.R->L) 46.Hortus Gorod Gard kHortos Gard Garda 47.HOreo -- dErr kHersos tAre (rigid) 48.HErnia--Zorre  chOrdee intestine (a ghIORăi) 49.FUndo-- DYlle chUNoo Furtună, a ploua tare (cu Ghiotura) GIUTAN GHIÓTURA. Cu ghiotura = în cantitate mare; cu grămada. – Din tc. götürü. 50.-- Zvonu Ze -- Zvon,sunet 51.Ferus zVer -- tEEr -- Fiara Tire 52.Hiems zIma dImer cHeima Iarna (ZIMO,avestica si rusa) 53.Hiir(HASta,PAEStoo)-- dOre kHeir mână,ŞKioapă,Palma (KESSAR,hittit,KEZ,maghiar) HERis(trac) 54.Caecuss -- -- Caikias Chior de un ochi Haihs 55.--Celu-- -- în întregime  Hailags (HOLY, whole, Eng.) 56.Cacare Cacati --Caccao a Defeca 57.-- -- -- Callos Galeş,frumos (CALIA,Scr.) 58.Canoo -- -- Canakheo a Cânta Hana (CUNTE, vedică) 59.Caper -- -- Capros Capră 60.Caput-- -- --Cap Haubip (CAPUCCHALA,Scr.) 61.Catulus-- -- -- Căţeluş 62.-- Cadilo-- Cedros a afuma,a Cădelniţa 63.Cerumen -- Huell Ceros Ceară (CAARES, lituaniana) 64.-- -- -- Colla Clei,Glod (GLUU, Eng.) 65.Cornus --thaNE craNEIA planta Coarnă (CORNEL,Eng.) 66.Carpere Cirepu Carpos a Culege Hairban (CARPINAS,Hittit) 67.-- --  thENi cONIs păduche 68.-- Cobi-- -- a Cobi (aCAPPI, tocharică)

Page 3: Romana Este Inrudita Cu Toate Limbile Europene

69.-- Glava-- -- Gol (CALU, Eng.,CAILS,lituaniană,GOLIJ, rusă) 70.Cum Cu Chia Coinos Cu Ga 71.--- -- -- Cromion ceapă (CRAIM, irlandeză) 72.Cruor Cruvi -- Creas sânge (CRAVIS, sanscrită) 73.  -- Craca Crah -- Craci,picioare (OCOROC, rusă) 74.CuPere Kipeti Capit CaPiros a Fierbe aFiapian 75.Caseus Cvasu Cos – aCruţ  Cuapoo (CUATHA,Scr.) 76.--   --  -- CoiRAnos Hâră,RĂzboi,Hârjoană Harjis (HARB, arabă, HARBOUR, Eng.) RĂZBÓI1. Conflict armat (de durată);hărțuială .♦ Fig. Ceartă. – Din sl. razboj „ucidere, jaf”. 77.-- Gogunivu -- Gaggainein a Glumi,a turna Gogomănii ori Gogoşi 78.Corulus -- -- -- alună 79.GeLu hLad -- GheLandron frig,Ger 80.Grus -- -- Gheranos coCor 81.-- Zrebu Gervish Grafo a Zgâria 82.Lactis -- dhaLA  gaLa  Lapte 83.-- Gradu -- -- Grindina (GARGUD, armeană) 84.-- -- -- -- piatra de moară Cairnus 85.GRanem Grizti -- bRichein a Roade 86.Habeere Gobino Grabis -- a lua,a Găbji Ghiban GĂBUÍ. A găbji. – Cf. v. rus. g a b a t, ucr. h a b a t y. 87.HAEDus zAjeci -- Aix iED  gAITs (GOAT, Eng.) 88.-- Godu-- -- a se întâlni,grupa Goops 89.-- -- -- Celidoon a Chema,(a Colinda) Golian ( CALL, Eng.) COLÍNDĂ, colinde, s.f. Colind . – Din sl. kolenda. 90.-- -- -- Cheloonee broască ţestoasă 91.PrehenDEre GaDAti  Giej CTEema a lua,a Da GhibiTAn 92.-- bezu Gluma-- Chleuee Glumă (GLEE,Eng. şi o.n.) 93.HOstis gOsti HUaj -- Oaspete Gasts 94.-- -- -- -- Groază  Gaurs (GHORA,Scr.,GROZNÂI,rus) 95.-- -- -- -- a creşte,înGrăşa (înverzi) Gras (GROW,GREEN,GRASS, Eng.) 96.-- -- -- -- Grindă  Grindil* (GRINDIS, lituaniana,GRINDIL,Ger.) 97.-Que/ --/  Dhe/ Te/ şi/    -U (h) 98.Quiees poCiti-- -- în timp Ce  Hweila (WHILE, Eng.) 99.HOrdeum gRosdu dRithe kRi Orz 100.QuAttuor CEtire CAter tEssares pAtru  Fidwor Chetri(trac) (PETORA,oscană) 101.-- -- -- Priamai  a cumPĂRA,(a CĂRA, a Primeni) (CARIS, tocharică) 102.CoRpus -- Crep pRapis Corp . 103.Colere-- Siell Polos Colac (COLESO=roată, rusă) 104.Fiilum Jitsa-- -- Fibra,noJiţă,Vână 105.-- -- -- Bathos a îmBăia,a scufunda (to BATH, Eng.) 106.Vivere Jiti -- Bios Viu Qius 107.-- -- -- Delphus pântec Wamba (womb,Eng.) 108.VEnio -- Pregjim bEma a Veni Qiman 109.--Gora Gur Deiras Gorgan,Gurgui,munte (GIRI,Scr.) 110.VoRaare -- ngRene boRa a Rupe (înfulecând) 111.GRaatees -- GRish -- a adora,a Lăuda, a sLăvi 112.GRavis juRnuvi -- baRos GReu KauRjoos

Page 4: Romana Este Inrudita Cu Toate Limbile Europene

113.Bituumen-- -- -- raşină 114.Bovis -- -- Bous Bou                         Bonasos(trac) 115.-- Jrebe-- Brephos Burtă 116.-- -- me giCe BruChoo a muşCa 117.-- JEna Zonje -- fEmeie Qino (SANA, tocharică) 118.-- GUnati GJanj FOnos(thEinoo) a înJunghia,a ucide  BAnja (pAno,bAhn) 119.-- -- -- Faidros luminos, Fain (gIEDRAS,lituaniană) 120.FUrnus(fOrma) -- zJarr thErmos a încălzi,Jar Warmian(brinnan) Ghermos(trac) (Jar, rus) 121.ManiFestus Pitati -- -- a întreBa ,a îmBia Bidian 122.Mirus sMeio -- Meidos a râde,a zâMbi 123.Memor -- -- Mermeros memorie,Mărturie Maurnan 124.Neoo-- -- Neethoo a răsuci,a înNoda Neepla (sNAATE,let.,sNAIATI,Scr.) 125.Taurus Turu Taroci Tauros Taur sTiur 126.Tegoo -- -- sTego a acoperi,sTog   (DECKEN,Ger.) 127.-- -- --  Teusios a Tăinui 128.Sterilis -- Shtierre Shteira Sterp Stairoo 129.Miille -- -- Chilioi Mia 130.Suudus --  Tha Hauos a Usca,USCAT (sUSIATI,Scr.,saUSS,let.) 131.Sedeo Sedeti -- Hezomai a Şedea Sitan (SIIDATI,Scr.=sanscrită) 132.-- -- -- Echoo  a ţine,Ho! 133.Serere Seti -- -- a Semăna,însămânţa Saian 134.-- Sito Shosh eTseoo a Cerne,a da prin Sită 135.SaGiire -- -- Heegeomai a Căuta SooChian (SACC,hitt.) 136.SeqUor-- -- Hepomai a Urma Seggr* (SACATE,Scr.) 137.Semel -- --  gjiTe Heis Singur,Toţi Sama 138.Semis -- -- Heemisus Jumătate Samis 139.SEnex -- -- HEnos Ghiuj,bătrÂneţe SIneigs (HYN,welsh) 140.Septem Sedmi Shtate Hepta Şapte (SAPTAN,Scr.) 141.Septuaagintaa -- -- Hebdomeeconta de Şaptezeci de ani (SAPTATI,Scr.) 142.Serpo -- Giarpar Herpo a se târâ,a Şerpui 143.-- Shuji -- -- Stânga,şui (SAVIA,Scr.) 144.Scandere -- -- Scandalon a Sări(scântei?) (SCANDATI,Scr.) 145.Capus Copajo Chep sCheparnion Sculă 146.Maxila -- Mieker -- Mutră,maxilar,obraz 147.Medulla -- -- sMuris a unge,a zMângăli Smairpr 148.Neve sNeg -- Nifa Neaua sNaiws 149.Nebula -- -- Nouthos Negură,ceaţă 150.Nurus sNuha Nusa Nuos Noră 151.Sal Soli gibSon halS Sare Salt 152.-- sOcu Giac Opos sUcul,(APA) 153.SAlvus sUlei Gialle HOlos salvat,întreg,nevătămat 154.SPuere -- Pliujo Ptuoo a stuPi,scuiPat,Ptu SPiwan 155.Parra -- -- sParasion Vrabie,(Porumbel) SParwa 156.Lieen sLezena -- spLeen spLină 157.SORbeo -- Gjerbe Rhofeoo a Sorbi (SIORBAT', rus) 158.Stoo Stati Shtuara hiSteemi a Sta Standan (TISHTHATI,Scr.) 159.-- PoStigonti Shteg Stichos a PăŞi Steigan 160.SUUs -- Thi Hus grOştei,porc Swein

Page 5: Romana Este Inrudita Cu Toate Limbile Europene

161.Soror Sestra -- Eor Sora Swistar 162.Socrus Svecuru Vjeher Hecuros Socru Swaihro 163.Suaavis -- --  Hedus dulce,mied Sutis (SUAADU,Scr.) 164.Sibare Svistati -- Sizoo a Şuiera Swigloon 165.Suudor -- djerSe Hidrooo a aSuda 166.Somnus Sunu Giuma Hipnos Somn 167.-- -- -- Heelios a arde Swiltan (SWELLAN,Eng.) 168.SupAare Svepiti-- --  a Arunca,a Ţâpa Sofl* (SUUPAAT,leton) 169.-- sRaga deRgjet -- îngRijirea,oblojirea SauRga 170.Sex Shesti Gjashte Hex Şase Saihs 171.Sonaare-- -- -- a Suna (SvANATI,Scr.,SWAN,Ger.) 172.Sordeere-- -- -- negru Swarts  (SARTAS,Litua.) 173.Suere Sijo -- Humeen a coaSe Siujan (SIUATI,Scr.) 174.Sool Slunice -- Helios Soare Sauil (SOLntse, rus,SUURIA,Scr.) 175.-- Sinu-- -- Nios fiu  Sunu (SON,in Eng.) 176.ARmus Ramo -- ARthron bRaţ,Ramură (ARM,Oss=massaget) 177.Dens -- -- oDous Dinte Tunţus  (DENDAg,Oss.) 178.Ebulus --  -- Elate  ascuţit, iute, Aleargă (sharp,Eng.) 179.Edoo Jasti -- Edoo a mânca, Itan Esco(trac) 180.UTerus -- -- ETor mAŢe,măruntaie 181.Ater -- -- -- Arde,foc 182.Octo Osmi-- Octo Opt Ahtau (OCT, tocharică) 183.Eoo Iti Ik Eimu  a mergE, Iute 184.-- -- -- OiFoo a se copula, a se F*TE 185.Olecran Pacuti LlÂne Oolenee Cot  Aleina (LOCOT',rus) 186.VEpres -- -- Aper  Vier          EBROS (trac)  (VEPR',rus) 187.ARiees jArici -- Erifos capRa,căpRior (ERIUCAS,litua.) 188.Esse Estu Eshte Esti   Este  Ist 189.SuBucula oBuj mBath -- a îmBrăca,a se îmBuca 190.Uuber -- -- Outhar Uger 191.Uuroo -- Ushel hEuoo a Arde (aimURIA,Ger.) 192.Ex Iz Jaste Ex  Ieşire 193.Equus -- Sase HIppos Iapă Aiktundi Esvas(trac) 194.NOmen Ime Emer oNoma Nume Nomer 195.Oos -- -- -- gUră  (OSTA, leton, USTA, rus) 196.Ocior jAstrebu -- Oocus Acu,acut 197.Umerus -- -- Oomos Umăr Ams (AMSA,Scr.) 198.Ruber -- -- eRuthros a Roşi Raups (RDET', rus) 199.-- Rebro-- eRefoo a acopeRi (RIB, Eng.) 200.Rapere Riep eReptomai a Răpi 201.Ructaare -- -- eReugoma a Râgâi,a voma Rouhan*(RUGAT', rus) 202.-- -- Vrug-- smântână,Frişcă 203.Ruumen-- -- -- gât,gRumaz (THROAT,in Eng.) 204.Aser (L veche) sanguen-- -- Ear a sângEra (YASAR, tocharică, EESAR, hittită) 205.Ovum Ajuse velvO Oon Ou(cOajă, gĂUAce) Ai 206.Uunus Edinu Nji Oios O,Unu Ains 207.-- Abluco-- -- măr (APPLE,Eng.,ABALA,Scr.) 208.-- -- -- Agos păcat 209.Aqua -- -- -- Apă  Aha (OKA,rusa veche, APHA,Scr., APIYAA,persană, UPE,lituan.) 210.Prestoo-- -- Hestos Păzit,Pajişte(?)

Page 6: Romana Este Inrudita Cu Toate Limbile Europene

211.Ascia -- -- Aksinee   topor,(aşchie?)  Achizi 212.Agnus Agne Enje AMnos  Miel 213.AEGer Jesa keEk -- betIAG,bolnav 214.Geminus -- Gishme -- Geamăn 215.-- -- -- Aitios parte,bucAtă 216.AEmulus -- Gishme -- asEmenea 217.Aevum -- Eshe Aioon vEşnic Aiws 218.-- -- Edh Aix iEd 219.Icoo Igla -- Aiklos suliţă 220.-- -- -- -- a poseda, a Avea Aigan 221.-- -- -- AcMoon creMene,piatră (KAMEN,rus;ASMAN,Scr.) 222.Alius -- -- Allos Altul Alijs 223.-- -- Elb Alfiton Orz 224.AlBus -- -- Alfos Alb (ALPAS,hittit;ALPS,Ger.) 225.Aluumen Olu -- Aludoinos bere (ALE, Eng.) 226.Anus (anna) -- -- Annis strămoşi (HANNAS,hitt.) 227.Anima vOnja Ej Anemos suflet,duh AnDi (uzAnan) 228.Anguilia -- thNegel Enkelus anghila,şarpe 229.AnAs -- rosE nEettA rAţă 230.Ancus -- -- Ancos Ungher,Colţ 231.Angor Ozucu Ang Ankhoo a Înghesui,Ingust  Aggwus 232.Amnis-- -- --  ape,(omăt)  ( APAA,hitt., APE,prusac, AP, Scr.) 233.Apex -- -- Haptoo apt,cOpt 234.Abiees-- -- Aspris plop 235.-- -- Arre  Arna  nucă 236.ArCeere -- -- ArKeoo a înCuia Arca 237.Aroo (aratrum) Orati -- Aroteer a Ara Arjan ARÁ. A răsturna cu plugul brazde de pământ în vederea pregătirii solului pentru cultivare. – Lat. arare. 238.Arguoo -- -- Arguros luCios,Argintiu unAircns Arzas(trac) 239.Aveoo(avaarus)-- --  Aones a Ajuta 240.-- Jugu Ag(agoj) Augee a strălUci (to glance) 241.Auctis-- --  Aucsanoo a augmenta Aucan 242.Avus(avunculus)-- -- Aia bunic Awo 243.-- Uy Joshe-- unchi 244.(vER)Auroora -- Err hEeoos rĂsĂRit Oostra (UTRO,rus) 245.Avis -- Vida Aetos pasăre PÁSĂRE Clasă de vertebrate ovipare, cu corpul acoperit cu pene, cu aripi pentru zbor și cu fălcile acoperite cu formații cornoase;♦ Carne de pasăre .– Lat. passer. 246.AQUA--  Jezero -- AKHEron Iezer,Iaz (L-AKE,Eng.) 247.Aacer Ostru Athet Akros  Ager, Acru,ascuţit,Oţet  Ahs 248.NErioosus Nrav Nier aNeer om,bĂrbat (NARA,Scr.) BĂRBÁT, -Ă, 1. Persoană adultă de sex masculin. ♦ 2. Soț. II.Curajos; voinic. – Lat. barbatus. 249.Naasus Nosu -- -- Nas Nasa 250.AUris Ushi Vesh Ous Auz,Urechi Auso AUZÍ1. Tranz. A percepe sunetele♦ A se vorbi, a se zvoni. – Lat. audire. URÉCHE, urechi, s.f. I. 1. Organe ale auzului și echilibrului.♦ Proeminență în formă de cârlig. – Lat. oricla (= auricula). 251.Ursus -- Arush (arktos)Arastos Urs (AERS,Osseta=masagetă)

Page 7: Romana Este Inrudita Cu Toate Limbile Europene

252.Ignis Ogni Enjte -- Ignat,foc (AGNIS,hitt.) 253.Steella -- -- aSter Stea  Stairno (STALI,Oss=get) 254.SuPer -- -- Huper peste,deaSupra Ufaroo 255.-- -- -- -- cu rautate,rau Ubils (EVIL,Eng.) 256.Juveenis Junu -- -- Juninca,Jun Juggs (JAVAAN,persan) 257.Ager -- -- Agros câmp deşErt  Acrs 258.Antie -- Ane Anti frOntal, în frUnte And (ANDA,Oss) 259.Arcus -- --  Arkeuthos Arc Arazna (RACHITA,rus,ARROW,Eng.) 260.Aveena Ovisu -- Aigiloops Ovăs 261.Aes -- -- -- metal Aiz 262.-- -- -- -- azi  (AZan,avestic) 263.-- -- -- Ozos ramură,Aşchie  Asts 264.Alnus -- Hale Olihon Arin Elira (ALAN,hitt.) 265.Amaarus -- Ambel Omos Amar 266.Unguo(Umbrian,UMTU)-- -- --  a Unge, unt  Ancho* 267.UmBo -- -- Omfalos Buric,OmBilic NaBalo* 268.Unguis Noguti -- Onuks UnGhie NaGhel* 269.OculUS Oco Si OftalmOs Ochi,vĂz Augo (EYE,to SEE,Eng.) 270.Ares -- Ore Orneon  vultUr  Ara (ORIOL,rus) 271.Os --  Asht Ostoun Os (COST',rus) 272.Ovis Ovinu--  Ois Oaie Aue OÁIE, oi,  1. Animal domestic rumegător, crescut pentru lână, lapte și carne.– Lat. ovis. 273.Regere -- -- oRego stRâmtora  Raihts 274.Rex Radhe -- -- Rege                                       Rhesus (trac) 275.AnnOna osEni -- OpooRa Rod Asans 276.OrNus Osina Ah Akherois ceNUŞă Eshe 277.ORbus Rabu -- ORFanos Orfan,Răpit,Rob  Arbi 278.Iecur -- -- hEpar fIcat  (ICRA,rus) 279.HOoRnus Jara -- Oora anu  Jarr (JOORE,litua.) 280.Iugum Igo -- Zugon Jugu Juc 281.IaNitrices -- --Ienateer cumNată 282.Vadis(vas) Ved -- Eedna doVadă Wadi 283.VAdere -- Vete -- plecAţi,Valea! Wada* 284.-- -- Vej Hifnee a ţese,a împleti,a flutura mâna 285.Vespa Vosa -- -- Viespe Wespe (OSA,rus) 286.UnDa VoDa Uje hiDoor a uDA,apă  UaTo Udreenas(trac) (bEDU,frigian) 287.LUtra VIdra -- Hidroos lutrie,Vidră (UIRD,Oss.,VIDRA,rus) 288.Venter-- -- -- Pântec (VEEDERS,leton) 289.-- Vedo-- -- a conduce (Voivod) (arWEDDU,welsh) 290.Ventus Vetru -- Aatmos Vânt Vindr 291.Video Vedet-- Eidoo a Vedea Veitan (VEDAT',rus, WITAN,O.Eng.,WIT,frig.) 292.Victima -- -- -- a alege, victimă,Vină  Weihan (VINACTI,Scr.) 293.Vincere Vecu -- -- victorie Weihan (VEICTI,lit.) 294.VirEere(viridis)-- -- --  mugUre,vlăstAr  Visir* 295.Viicus Viisii  Vis Oicos sat  (VILLAGE,Eng.,VILA=casă, în hitt.) 296.Voox-- -- Epos a spune (SBOCAU,umbric,SPEAK,Eng.) 297.Volo Voljo-- Elpoo a Vrea  Wiljan (VOLIA,rus,to WISH,Eng.) 298.Velus(laana) Vluna -- Lenos Lâna Wulla (VOLNA,rus,gwLÂN,welsh) 299.-- -- Rrunje aReen a garnisi,a aranja

Page 8: Romana Este Inrudita Cu Toate Limbile Europene

300.Vomere -- -- Emeoo a Vomita Vama (VAMATI,Scr.) 301.Urgere Vragu -- -- a lucra Vaurchian (WARC,toch.din nordul Chinei) 302.VeRbum VRaci -- eiRoo a VoRbi Waurd 303.VEStis -- VESH HEnnumi VEŞHmânt,Haină VASHian (WASH,hitt.,WES,toch.) 304.Vescor Veselu -- -- Vesel Vists 305.VEtus Vetuhu Vjet Etos Etate,vârstă  Vibrus 306.Vegeo -- -- -- Viu  Vacan 307.VEho Vezo Vieh Ochos a vehicula, a da Ocolu gaVigan (VAHATI,Scr.) 308.-- -- -- -- a Isprăvi cu    Wipra (AWAY,Eng.) 309.Viigintii -- Njezet Eicosi 20,un pol 310.-- -- Vidh -- Ulm (WYCH,ELM,Eng.) 311.Radix vRed Ranze Rhiza Rădăcină,vrej VauRts 312.Lupus vLicu Ulc Lucos Lupu VuLfs (UPUAT, egipteană, VEHRCA, avestică) 313.VeRmis Vermije Rrime Rhomos Vierme,Râmă Vaurm 314.RApun Repa -- Rhapus Nap (turNip,Eng.) 315.REstis Rozga -- aRricos a Răsuci,a îmPLETI (PLAIT, Eng.) 316.Rota -- Rrath -- Roată Rad* 317.LevuS Levu -- Laios stâng (LEVÂI, rus, LEFT, Eng.) 318.Lavo -- -- Louis a Lăia,a spăLa Laug* 319.Lacus -- -- Laccos Lac Lagul 320.LasCivus -- -- Lilaiomai zeLos,Chef de   Lustus 321.-- -- -- Latacs mLaştină (LATHAC, irlandez) 322.LaBium -- -- -- Buze (LoBZAT', rus) 323.Lectus Lejati Lagte Lechomai cuLcat,Legănat Ligan 324.LiBare Liti Lise Leiboo a Vărsa,a tuRna Laithu 325.Liquoo oLek Liq Leipo a Lăsa jos Leian 326.-- -- Lope -- vacă 327.-- -- -- EleLizoo a Sări, a se înĂLţa Laics 328.Lingere -- -- Leichoo a Linge biLaigon 329.Lumbus -- -- -- şaLe (LIADVIE,rus) 330.--Ledina-- -- stepă,Lan (LAND, suedeza veche, LIADA,rus) 331.LeVis Ligucu Lehte eLachUs Uşor Liihts 332.LUBET(libdo) Liubu Laps a Iubi Liufs (LIUBIT',rus) 333.Liber Liudje Lind eLeutheros Lume Liudan 334.Lux Luci Loqe Leucos Lumină Liuhat 335.-- Lugati-- -- a minŢi Liudan 336.LuuGeoo -- Lunge Lugros aGăuri,a sparGe, a Rupe Luche (R-

>L,RUJIATI,Scr.)

337.LInum Linu Lini Linon In Lein 338.Lucrum Lovu --Leia a Lua Laun 339.-- Mogo--  Meechos a putea,Mocofan Magan 340.-- -- Macth -- băiat Mare,tânăr Magus 341.Manus -- Marr Maree Mână Mundr* 342.MatEola -- -- -- săpĂligă Modela* (MATTOCK, Eng., MOTÂGA, rus) 343.Me -- Mua eMe Mă,pe Mine Mik  (MENIA, MNE, MNOI, rus) 344.Meditaarii -- -- Medo a Măsura Mitan

Page 9: Romana Este Inrudita Cu Toate Limbile Europene

345.  -- Medu-- Methu Mied Miodr*  (MYD,Oss.) 346.Medium Mejda Mes -- la Mijloc Mijdis 347.Mensis Meseci Muaj Meen măsura de o lună Mena (MAEJ, Ossetini =massageţi) 348.Minuere Minii -- Meioon a Micşora Mins 349.MuuNus Mena -- -- a înNoi,a schiMba  gaMains 350.MeiEre -- PerMier oMeicho a urina,pişAre Maihstis 351.Molere Melie Miell Mulee a Măcina,Meliţa Malan 352.-- Mleco -- Melkion umed,lapte Milucs 353.Mulgeo -- Miel aMelgo a Mulge Milucs (MOLOZIVO, rus) 354.MembRum -- Mish Meenigcs Muşchi,carne Mimz 355.Mens Mineti Mund Menos Minte Muns 356.MoRtuus Mritvu Mershe bRotos Mortu Maurbr (MARYN,Oss.) 357.Magnus -- Madh Megas Măreţ, Mare  Michils (MAKKES,hitt.,MEZIN,curd) 358.Moniile Monisto -- Mannon a Mângâia Mon*(MANA,Ger.) 359.Moorum -- -- Moron Mure   (sMeur, irlandez) 360.Mare -- -- -- Marea  Marei (MORE,rus) 361.ForMica Mravie Morr Murmecs Furnică Miera 362.BRevis -- -- Brachus scuRt (SHORT, Eng.) 363.Musca Mushi Mize Muia Muscă,Muşiţă Muca 364.Mus Mish Mi Muus şoarec Maus (MÂSH, rus, MISTAE,Oss.) 365.Maater Mati Moter Meeteer Mamă  Modir (MADAE,Oss.,MAATAA,persan) 366.-- Muji -- AMazon OM  Manna (MANU,Scr.) 367.Mel -- Mialte Meli Miere Milit 368.-- -- Imi -- Îmi  (IMIN,curd) 369.-- -- Meshine(mill) -- cotlon,vizuină Meiss* 370.NEbula Nebo Avull Nefos Nor Nebel 371.NefRones -- -- Nefros Rinichi Nira (NIERE,Ger.) 372.Natrix -- Naperca -- Năpârcă,şarpe Nadrs 373.-- Navi -- -- cadavru Naus 374.Noegeum -- -- Nicsoo a desNăclăi,a spăla Nicr* 375.-- -- -- Likmaoo a vântura grâul 376.Numerus -- Neme Nemoo a se Nimeri la, a distribui la   Niman 377.Nex -- -- Necros mort (năsălie) Naus 378.-- Nizu--  Neios jos  Nider 379.Nuudus Nagu -- GumNos gol Nacads 380.Nox Noshci Nate Nux(nichta) Noapte Nahts (NACTI,Scr.,NECUZ,hitt.NACCU,tocharica,NOS,Welsh) 381.NoVem deVeti Nente eNea Nouă Niun 382.Naavis -- aNie Naus   a îNota           Noor* (NAU,Oss.) 383.Nepoos Nestera Nip aNepsios Nepot  Nevo* (NAPAAT, avestică) 384.Nunc  Nine taNi Nun amu,acum,na' hai! Nu (NOW,Eng.) 385.Novus Novu -- Neos  Nou  Niujiz Neos(trac) (NOG, Oss., NAVA,Scr.) 386.Nidus gNesdo -- --  cuib         Nest* (NIIA, Scr.) 387.Pectus -- -- -- Piept (C->P, PACA, Scr.)

Page 10: Romana Este Inrudita Cu Toate Limbile Europene

388.Paastum -- -- Poimen a aPăra,a proteja Foodjan 389.Bibere Piti Pi Pinoo a Bea,bere                        Pinon(trac) 390.Pecu(pecus) -- --  Pecoo a Culege Faihu (PASHU, Scr.) 391.Coquere peCo Pjec Pessoo a Coace (COOK, Eng., PACATI, Scr.) 392.Palea -- -- -- Fărină, măcinat,Pleavă (flour, Eng., PALAAVA, Scr.) 393.Palleoo(pullus) Plavu Plac Polios(pelitnos) Bursuc,cenuşiu (gray/ fallow, Eng) 394.Pellis -- Plah(pleh,pluhur) Pelas(pelma) Piele Fill (PELENA, rus) 395.PlaaNus Ploscu -- Platis(plasoo,planaoo) plat,Neted 396.Pons Puti Pontos Potecă,drum,cale Finvan 397.-- -- Pjerth(porthe) Perdomai a Pârţii,a beşi (FURTH,Ger.,PARDATE,Scr.,PERDET',rus) 398.QuErcus -- ShpAarr -- SteJar FAirguni 399.-- Prahu -- -- Praf (FORS,o.n.,PAPPARS,hitt.) 400.-- Prusi Parz—coaste,acoPerire (FARS,oss.,PARSU,Scr.) 401.Perna(pernis) -- -- Pternee călcâi ,toc(?),Pintene Fairsna (heel,Eng.,PENTINAS,litua.,PARSINA,hitt.) 402.Peenis -- -- Peos  p*lă,penis (FASAL,Ger,FOSULL*,o.n.,FAS,maghiar,PASAS,Scr.) 403.Peto(pena,accipiter)-- Shpende Petomai(pteron,piptoo,oocupetees) Pană,pasăre,a zbura (PATATI,Scr.) 404.Pandere(pateere)-- Pjetem Petanninai a Pândi (PATAR,hitt.,FATHOM,Eng.) 405.PaTer -- -- Pater Tata Fadar (PITA,Scr.) 406.-- -- Pidh -- vulvă, P*ZDĂ (PYZDA, litua. şi rus) 407.Plectere(plicare) Plesti Plaf Plecoo(plochee) a îmPleti, Prâsnel Flahto (PRASNA,Scr.) 408.-- -- -- Pleumoon Plămân (P->C,Scr.CLOMAN) 409.Puulex -- Plesht Psilla Purec Floh (R->L, Scr.PLUI) 410.QuInque Peti Pese pEnte Cinci Finf (C->P,Scr.PANCAN) 411.-- -- -- Pneuma a respira Fnisa*(o.n.) 412.Pees Pees Poshte Pous picior,Pas  Fotus (PATA,hitt.,PAD,Scr.) 413.Puumex(spuma) Pena--  -- sPuma (Faim,Ger,FINK,oss.,FOAM,Eng.) 414.-- Prejo -- Praos Prieten,a Prii Frijoon(freis) (FRIEND,Eng.,PRIZAT',priatel,rus,PRIIAATI,Scr.) 415.-- -- Frij-- Broască,a sări,Prăvăli Froscr*(o.n.) (PRAVATE,Scr.) 416.Porcus -- -- Porcos Porc,Purcel Ferchel* (POROSIATA, rus) 417.PosCoo Prositi -- -- a ruGa Fraihnan 418.Primus Pervu Pare Proteros Primul Furst* (PRATAMA,Scr.,FARAST,osetin) 419.-- -- -- Stethos Ţâţă (STANA,Scr.) 420.-- PiRe -- PuRos gRâu (PUURA,Scr.) 421.-- -- -- Piliges(puleon) pilozitate,Păros 422.-- -- -- Pir Pârjol,Foc Foon 423.BaCulum -- -- Bactron Băţul,Cârja 424.FAR(farina) bRasino -- Feron Orz bARIZiins

Page 11: Romana Este Inrudita Cu Toate Limbile Europene

425.Fuucus Bucela -- -- alBină Biene (BY,o.n.) ALBÍNĂ 1. Insectă din familia apidelor. – Lat. alvina „stup”. 426.FiBer -- -- -- Brun (BRAUN,Ger) 427.-- -- -- Pachus gros (PANCU,hitt.) 428.Feroo Birati Beie Fero a Purta,a se Burduşi Bairan (BARATI,Scr.) 429.Ferveeo(fermentum,deefrutum) -- Brume Porfirein(freaar) a Fierbe (BRADR,on.,BURNI,Scr.) 430.Fortis -- Breg Purgos Fort Bairgahii Berga(trac) (BERG/ BURG,Ger.,BORG,o.n.,BEREZ,av.) 431.-- Brega -- -- a se Pregăti,Proteja Bairgan (BERGEN,Ger.,BERECI,rus) 432.-- Bliusti -- Punthanomai  a trEzi,a se rIDIcA AnabIUDAn 433.Fuii Biti Bui Fuomai a Fi ,a deVeni, a înFăţişa Bauan CasiBAUNon (trac) (BAVATI,Scr.si rus) 434.Fleo -- Blegeras Belazoo a Behăi (BLEJAT',rus) 435.Fulgeeo Blizcu -- Flegein a Fulgera Blichia* (BARGA,Scr.,barca,fenician) 436.-- Bosu-- Psilos gol (dezBrăcat) Bazis (BERR,o.n.,BAR,Ger.,BOSOI,rus) 437.-- -- Bredh -- a o Brodi prin vad,a sFredeli Bredai (trac) (BRESTI,rus) 438.-- Brivino-- --  Bârnă   BRU*  (BRU,o.n.=got?Brugga/ BRUCKE,Ger.,BREVNO,rus) 439.--Brivimi --oFrus sPrinceană,margine aBruptă (BRUN,o.n.şi Scr.,ABROUTES,macedoneană,BROW,Eng.) SPRÂNCEÁNĂ 1. Fire de păr deasupra orbitei. 2. Fig. Muchie. – Probabil lat. *supercina (< supercilia) 440.Fundus -- -- Puthmeen Fund Boden* (BUDNA,Scr.BUNOO,av.) 441.-- -- -- -- capră Boc* (BUUZA,av.) 442.Fraxinus Breza -- -- Frasin  Berzas(trac) (BERiOZA,rus,BJORC,O.Norw=got*,BUURJA,Scr.) 443.Tangoo -- -- Tetagoon a aTinge,a înTinge 444.Torqueoo -- Tjerr aTractos sToarce Drechseln* (TOROC,rus,TARUS,Scr.) 445.Tabeere Taietu -- Teecoo a Topi,a Tăia (TOIAM,Scr.) 446.Tenebre Timinu Terr -- înTuneric(TAMAS,Scr.) 447.Temere  -- -- -- întunecat,Teamă(?) 448.Tenuis Tinucu -- Tani puŢin,subŢire (TONCHII,rus,TANU,Scr.) 449.Tepeere Teplosti FToh -- a Topi (TIOPLÂI,rus,TAPATI,Scr.) TOPÍ. A a lichefia, prin încălzire.A muia.A fuziona. 3. A mistui.– Din sl. topiti. 450.TRans -- -- -- pRin paiRh (TIRAS,Scr.) 451.Terminus -- ShTir Terthron  Trecere (peste), a sTârpi,a Termina 452.Terra -- Ter -- uscat (pământul Tare) (TARSU,av.) 453.TOrRere -- Ter Tersomai a şTerge,a sToarce,a usca pAuRsus 454.Textoo Teso Teshe Tecne a Ţese,a îmPleTi (PLAIT,Eng.)

Page 12: Romana Este Inrudita Cu Toate Limbile Europene

455.TonGEO -- TanGhe -- a GÂNdi panGKIAN (GONd, magh, denKEN, Grm.) GÂND, gânduri, s.n. 1. Proces de gândire ; idee, cuget.– Din magh. gond. 456.TRIbus -- -- Teremnon  cuIbul,locuinŢă Torf* LOCUÍ. A domicilia. A fi stabilit într-un loc. – Din magh. lakni (după loc).

LOC. . Punct, porțiune determinată în spațiu.– Lat. locus. 457.TRuudoo Trudu TRedh--  a se sTRădui uspRiutan STRĂDUÍ. A depune multe eforturi ca să realizeze ceva; a se sili, a se căzni. – Din sl. stradati. 458.Turdus Drozdu -- sTruthos sTurz 459.Turtur -- -- Tetaros poTârniche (TITIRA,Scr.) 460.TRees Trije Tre Treis copac,TRunchi  pReis (TREE,Eng.) 461.-- -- -- SAcos Sac,Acoperiş,tEacă (TUECCAS,hitt.) 462.bOLa -- -- -- tAlpă,Locul (TOLPA,rus,TALPA,Scr.) 463.-- TISOSHTI -- -- mulŢi,Toţi,Buluc bUSUnDI (TAUSEND,Ger.,BUSEND,O.Eng.) 464.-- -- Duaj Deoo legătură,noDu (NIIDIATAM,avestic) 465.-- DeVeri -- Daeer cumnat (Veresie?) (DAICR,armean) 466.Doo Dati Dashe Didimi a Da (DADATI,Scr.) 467.Domoo -- -- Damnao a Domoli,a domestici gaTamian (DAAMIATI,Scr.) 468.Dexter Desnu Diathe Decsios Drept Taihswa 469.HErii --  Dje Chthes Ieri Gistradagis (GESTERN,Ger.,IGAER,old norwei) 470.Indulgere Dligu-- --  Îndeletnicire 471.LinGua -- -- -- Limbă tuGgo (LAMBA,vedică) 472.-- -- -- Dromos(apodrasis) a fugi, a da Drumul,Trap  anaTrimpam (DRAATI,Scr.) 473.-- -- -- -- Dos de mână (DOS,Scr.) 474.Dormioo Dremliu -- Darthanoo a Dormi (DREMAT',rus) 475.-- DUjdi -- DEOO PlOAIE,Duş,DUşcă,uDA TUz (DUaTI,Scr.,DUSH,avestica;D*, T*=morfem stem = APĂ, sub orice formă=u- DU, DU-DĂ,a u-DA) 476.Duo Duva Di Duo Doi Twai (DVA,Scr.) 477.DEcrimare(lacrima)-- --  DAcru  Lacrimă  TAgr (asRU,Scr.,AAcAR,scită toch.;TĂU,iaz,TO, magh.) 478.Dies Dini gDin -- ZI SInTIINs (DINA,Scr.) 479.Deus Divu -- Zeus Zeu   TIZ (DEVA,Scr.) 480.Decem Deseti Dhete Deca Zece Taihun Dece(dac) (DASA,Scr.) 481.-- Drevo Dru Drus coDru Triu (DAARU,Scr.) 482.-- -- Dal Thalloo (flori) Dalbe(înbobocite) 483.-- Debelu -- -- Durduliu Dapr* 484.FovEere Jesti DJec Tefra ,a arde,Dohot(ţiţei),Jar (DAHATI,Scr.) 485.FeTus (feemina) Doiti Diathe Thelus a da Ţâţă,Doică Dadian 486.Facioo Delati nDonj Titheemi a Face,a DUra,a Găti Gadeths Didzos (trac) (DATHAATI,Scr.)

Page 13: Romana Este Inrudita Cu Toate Limbile Europene

487.FinGoo -- -- theiChoos Cocă,Dig  taiGs Dizos(trac) (to mold,DOUGH,Eng.) 488.Infestus Drizati -- Thrasos Dârz,Îndrăzneţ gaDars (DARE,Eng.) 489.-- Duno -- Buthos aDânc,Butie Diups (TIEF,Ger.DEEP,Eng.DUPLO,rus) 490.FORia -- -- dArdainei a defeca,a evacua 491.CulmuS -- -- Calamos stuf (pe Culmea casei) 492.Caanus-- -- -- Cănit,sur (iepure?) 493.CicEr ThIerca -- Crios mazĂre 494.Conguius -- -- Congchos sCoică 495.GeNus Zeti -- Ghenos a genera,a Naşte ChiuNi 496.Gustare(deeguunoo) -- Due Gheuomai a Gusta Chiusan (JOShATI,Scr.) 497.-- -- -- -- Ţeapă (THORN,Eng.DJORN,rus,DIRNbaum,Ger.,DRAAcsha,Scr.) 498.-- -- -- -- a-şi Dori, (drog?),a înşela Draugr* (DRAUGS,let.,DREAM,Eng., DRUhiati,Scr.) 499.--Dushti --Thugateer faTă  DauhTar (FUTREI,oscan,DUHITR,Scr.) 500.-- -- -- -- Cracă Hooha 501.-- -- -- Chedos ură,Hain Hatis 502.Clepoo -- -- Clepto Hoţie Hlifan 503.-- Svetu -- --  Sfânt Hunsl 504.Fena -- -- Coina  iarbă(Cosită),Fâneţe Gras 505.-- Zvonu Ze -- Sunet 506.-- Thelu -- Khailo  întregime Hailags 507.-- -- -- Callos Galeş,frumos 508.Cantus -- -- Canthos Colţ,Cotlon 509.Caput -- -- -- Cap Haubip 510.-- -- -- -- Cange Hachen 511.Cerumen -- -- Cheros Ceară 512.Colla -- -- -- Clei 513.-- Cadilo -- Chedros fum, a Cădelniţa (CADRU, Scr.) 514.-- -- Theni Conis  păduChe 515.-- -- Colle -- a tUşi HUsten* 516.-- Cobi -- -- a Cobi 517.CorUlus-- -- --  Alun 518.-- Glava-- --  Gol 519.-- -- -- Gagganein Glumă,Gogomănie 520.-- Godu-- --  a grupa Gops 521.-- -- -- Chelidon a Chema,a Colinda Golian 522.PrehenDere Gadati Ghiej Ctaomai a uiTa bighiTan 523..Fastus -- -- -- năPastă 524.Fastenus Brizo-- -- Vesel (lively, Eng.)(BRYS, welsh) 525.-- -- -- Chleuee Glumă 526.-- -- -- -- Groază Gaurs 527.Quiees Pociti -- -- poCit Cheila 528.-- Crivi Crimb -- a Crâmpoţi 529.-- -- -- Priamai a procura

Page 14: Romana Este Inrudita Cu Toate Limbile Europene

530.Colere -- Quell Polos care se învârte,Colac (Coleso=roată, rus) 531.-- -- -- Delfus Burtă wamBa 532.--Gora Gur  deiRas  Gorgan,Gurgui 533.BituMen -- -- -- răşină,Mâzgă,Chit   Chit 534.-- -- Jrebe BRefo gRavidă 535.GRizoo -- Megice bRucho a Rumega,a Mesteca 536.-- Gunati Ghianj tHeino a Chinui,înJunghia  banJa 537.Nedoo -- -- Netsoo a înNoda Neepla 538.SeqUor Hepomai a Urma,Apoi 539.-- -- Gialpe Elpos Unt SalbOn 540.Septuaginta -- -- Hebdomeeconta heptagenar 541.-- Sir Hirre--  bRânză 542.Se(Sibi,Suis) Se Vete Heos Se,Sine,Sieşi Sik 543.Sex Giashte Hex şase Saihs 544.Sonare -- -- -- a Suna 545.Sordeere -- -- -- a SmOLi,înnegri Swarts 546.-- SinU -- Nios fiU Sunu 547.EbUlus -- -- Elate a Alerga 548.-- -- -- Oifoo a F*Te 549.OleCran PaCuti Line Oolenee Cot Aleina 550.Inguen -- Anger Aden  glAnda,Uger 551.Ervum -- -- Orobos  mazĂre  Ertr 552.Exuoo(induoo) Obujo(izuti) MBath  -- a îMBbrăca 553.VOVEEre -- -- Eucomai a lăuda,sLĂVI 554.-- -- Esh Echinos arIci 555.-- -- -- --  Agrişe Acran 556.-- -- -- Agos pĂcat 557.-- -- -- -- a poseda,a Avea Aigan 558.Elb -- -- Alfiton Orz 559.--Jugu Agoi Auger a se Uita 560.Ador -- -- Azein cereale,bucAte Atisc 561.-- -- -- -- Azi  (AZI, avestic) 562.-- -- -- Ozos vlĂstar         Asts (ASHDUER,hitt.) 563.Oura -- -- -- Ieşire,afAră   Ars* 564.-- -- Herdhe Orchis  Coi,testicol 565.Vai-- -- --  a Văita 566.-- -- Moshina -- buzunar,Muşuroi Magen 567.-- Mizda -- Misthos plată,Mită  Mizdoo 568.-- -- -- GaMaurghian scUrt  Murghi* 569.-- -- -- -- solid,robust,PUSTIITOR, puternic, Puştan  Fastan (PASTYA,Scr.) Total L 418 S 295 Alb245 Gr 437 R 500 G 310 Tr 15 Din 569 rădăcini indo-europene , 500 revin românei (87 %),  437 limbii greceşti (76 %), 418 latinei (73 %), 310 limbii goţilor (54 %), 295 limbii slavone (51 %), 245 albanezei (43 %), 15 revin tracilor (2 %) şi două dacilor.

Page 15: Romana Este Inrudita Cu Toate Limbile Europene

Latina are în comun cu grecii 299 cuvinte (78,4 %), cu goţii 273 de cuvinte (64 %), cu slavona 243 cuvinte (63 %) şi cu albanezii 169 cuvinte (44,3 %). Din 380 de cuvinte latine, 82 (21,6 %) nu sunt comune cu grecii. SLAVONA reprezintă 54 % dintre rădăcinile indo-europene ale "GOŢILOR" GEŢI. Avem motive să considerăm slavona ca substrat românesc, ca şi albaneza şi getica gotică. Ea, prin definiţie, este limba bisericească a tuturor slavilor, deci lipsind la slavi înainte de a avea ei biserici, adică înainte de secolele IX-X şi a fost transmisă de „bulgari”, tuturor slavilor, cu ocazia creştinării. Biblia Bessica scrisă cu caractere "chirilice" prin secolul III AD este o mărturie în acest sens, în ciuda legendei cu călugării Chiril şi Metodiu din secolul IX, ca inventatori ai scrisului chirilic şi ai limbii slavone. Abia în secolul al VII-lea apar primii slavi în sudul Dunării, conform Wikipedia. GEŢII nomazi au fost numiţi şi GOŢI. Înainte de a apărea romanii, ILER-GEŢII, INDI-GEŢII şi APII au întemeiat Catalunia (de limbă latină) în Peninsula Iberică şi MASA- GEŢII (azi osetini, ceceni) au stăpânit Bactria pericaspică după cum reiese din Civilizaţiile Europei vechi, Ed. Meridiane, Buc., 1978, de Guido A. Mansuelli (presărată cu toponime de rezonanţă latină, după România, inima vechii Europe, Ed.Solif, Buc., 2006, de L.I.Cueşdean). http://en.wikipedia.org/wiki/File:Asia_323bc.jpg Inainte de Cristos GEŢII păstori, nomazi, emigrând din Carpaţi pe izvoarele Vistulei au ajuns să stăpânească în Suedia, iar din secolul I AD s-au răspândit din nou pe Vistula şi apoi în toată Europa, zdrobind Imperiul Roman, inclusiv Dacia Romană, în alianţă cu Dacii, după Jordanes. Goţii scriau şi cu caractere "chirilice" şi latine, uneori amestecate în acelaşi cuvânt, după Wikipedia, şi Biblia lui Ulfila şi un alfabet getic din Istoria adevărului istoric, de Dr.în istorie Augustin Deac, cu secole înainte de a exista călugărul Chiril. Nu există certitudinea, ci doar presupunerea că alfabetul "gotic" ar fi fost copiat după greci, putea să fie şi invers, "goţii" geţi putând aparţine şi civilizaţiei Cucuteni, nu numai episcopului got Ulfila, cu atât mai mult că atât cel gotic al lui Ulfila, cât şi cel getic, prezentat de A.Deac, îl conţin pe Ч ч = CI, necesar limbii române, dar inexistent în greacă, ce nu conţine acest sunet. Noţiunea de GOŢI este întemeiată pe un singur document amplu, scris de Jordanes, contemporanul goţilor, în anul 551, care spune şi el, acum 1500 de ani, despre Goţi că sunt Geţi, în De Origine Actibusque Getarum. Cu 200 de ani mai înainte, şi Împăratul Iulian Apostatul (361-363 AD)

Page 16: Romana Este Inrudita Cu Toate Limbile Europene

şi apoi latinul Claudianus, inclusiv ibericul Orosius, de origine gotă, au susţinut că goţii erau geţi, conform cu Wikipedia. Astăzi, după 1500 de ani, savanţii spun că goţii erau nemţi pentru că germanii sunt cei care locuiesc la nord de Rin, o chestiune absolut convenţională, dar inexactă, pentru că goţii erau nişte nomazi războinici ce au cutreierat toată Europa, de dinainte de Cristos şi 5-7 secole după, fără ca cineva să pună problema originii lor reale, de mai de dinainte şi nici a limbii pe care ei o vorbeau, care observăm că este o "latină sadea", inconfundabilă, mai ales dacă realizăm că de multe ori C se schimbă cu H, P cu F, B cu P, fie ca scris, fie ca pronunţie.HAUSE devine CASE şi HLIFAN devine CLEPAN adică cleptomanie, Hoţie. "Goţii" geţi au ajuns în Suedia după Glaciaţiunea Würm, când lumea avea deja o limbă. Spre deosebire de "DACICĂ şi ROMÂNĂ", limba GETICĂ "gotică" este inclusă de Calvert Watkins et al., printre cele aproximativ 10 limbi indo-europene care au generat vocabularul contemporan, cu 64 % din vocabularul latin şi 54 % din totalul radicalilor indo-europeni (mult peste medie). Strabon spune că DACII şi GEŢII vorbeau aceeaşi limbă şi de aceea în acest tabel prezent şi pe Wikipedia în anexe "ca rădăcini proto-indo- europene" nu găsim decât 15 cuvinte tracice plus doua dacice, dar găsim 310 cuvinte GETICE "gotice", 86% identice cu cele vorbite azi de ROMÂNI şi înainte de anul 106, când unii GEŢI abia plecau din Suedia spre Scanza, de pe Vistula, după Jordanes şi GEŢII ROMÂNI erau ocupaţi de romanii lui Traian. Cei rămaşi în nordul Rinului, în afara Imperiului Roman nu au fost influenţaţi decât ipotetic de romani şi continuă să vorbească aceeaşi limbă "gotică" (cu 80 % rădăcini latine), doar, fireşte, cu modificările produse de şcolarizare. Suedezii îşi cunosc bine trecutul şi ştiu că "goţii" lor se chemau şi GETAE şi RUgii (geţii, GII, de pe RâUri, ca şi RUmânii ori Gii de pe ape ca Api-GII locuind Apulia Italiei), fiind GEŢI cu o gotă "latină", fără să fie ocupaţi de romani în Suedia. Gabriel Gheorghe este autorul cel mai documentat în a demonstra identitatea geţi goţi, în numeroase numere ale revistei Getica pe care el o redactează. Includerea goţilor de dialect latin în poporul german, motivează însăşi termenul de GERMAN = "fraţi gemeni cu romanii", în conformitate cu constatarea făcută în scris de Iulius Cezar şi romanii săi, ce au luptat la  izvoarele Dunării şi la izvoarele Rinului. Nimeni nu comentează faptul că limba goţilor a fost o "latină vulgară", constatată şi de Cezar, precum este cea a ROMÂNILOR, neremarcată de romani ca o "latină vulgară getică = gotică" cu toate că ei ştiu că românii sunt cei care se trag direct din GEŢI, după Herodot şi alţi greci, de acum 2500 de ani, care mai târziu i-au numit

Page 17: Romana Este Inrudita Cu Toate Limbile Europene

şi goţi (ca bizantini) pe geţi, ne fiind preocupaţi de adevărul ştiinţific despre români ori geţi, deveniţi goţi de multe feluri, dar purtând toţi căciuli şi straie româneşti, ca pe columna lui Traian, cum ne spune în revista Getica Gabriel Gheorghe că sunt ei înfăţişaţi în diverse gravuri din Spania, la Toledo şi din Italia, la Ravena, aidoma dacilor. Acest vocabular getic "gotic" are cu 6 % mai multe rădăcini în comun cu româna decât cu latina, 250 din 292 de cuvinte. Oare e aşa de greu de constatat că GEŢII vorbeau un dialect latin ca şi ROMÂNII. In tabelul de mai sus doar 1/3 din cuvintele latine nu au rădăcini „getice” şi nu sunt deci comune cu "goţii". Limba "goţilor"geţi are 86 % rădăcini comune cu cuvinte româneşti , 80 % cu cuvinte latineşti, are 15 % (42) cuvinte care nu au legătură nici cu latina şi nici cu greaca, dar sunt comune cu româna şi are 8,7 % (24) comune doar cu grecii. Getica gotică are 207 cuvinte 76 % în comun atât cu latina cât şi cu greaca, deci nu este o limbă care a devenit "latină" prin relaţia cu Imperiul Roman, ci face parte dintr-un creuzet în care s-a zămislit atât latina cât şi greaca, desigur înainte de acest imperiu. Din punct de vedere arheologic şi istoric, atât goţii cât şi latinii au fost populaţii nomade în perioada în care pe teritoriul României exista o dezvoltată societate sedentară agricolă a aceloraşi geţi, ce l-au produs pe Orfeu (dimpreună cu muzele sale) de la care grecii au învăţat arta, poezia, muzica şi scrisul, aşa cum mărturisesc ei înşişi, după ce l-au grecizat pe Orfeu (nevrând să recunoască adevăruri ce pot să nu-i avantajeze, respectându-se, ca cei mai buni negustori, ce nu vor niciodată să rămână în pierdere, nici măcar la capitolul prestigiu, de care românii geţi de astazi au uitat că există sau că are vreo valoare). Legenda lui Aeneas din Troia, ca fondator al Romei, cât şi originea arheologică peridunăreană a Latiumului, arată că latinitatea a apărut în afara Peninsulei Italice, deci latina se poate trage ea însăşi din alte limbi peridunărene, nu numai să influenţeze limbile din Imperiul Roman, aşa cum se afirmă, fără să fie un adevăr valabil peste tot. După acest tabel, cu rădăcini de cuvinte prezentate de Calvert Watkins, et al., pot afirma că "gotica" era o limbă "latină vulgară" în proporţie de 80 %, o "greacă veche" în proportie de 71 % şi o română antică la nivel de 86 %. Gotica derivă din limba geţilor sedentari care vorbeau o limbă antică română.