1. Proprietatile organelor plantelor1.Polaritatea: este insusirea plantelor prin are acestea au doua extremitati diferite morphologic si functionalAstfel la plante deosebim un pol bazal sau un pol - radicular- apical - tulpinarPolaritatea se instaleaza odata cu primele diviziuni ale celulei si ramane constanta toata durata vietii2.Corelatia: insusirea plantelor de a-si dezvolta organelle in interdependenta., realizand habitusul propriu fiecarei specii si asigurarea vietii individului. Reprezinta modul in care o planta isi asigura o dezvoltare armonioasa, ocupa spatiul si coordoneaza dezvoltarea tesuturilor si organelor. Ex: divizinea muncii intre sistemul radicular sic el tulpinar, refacerea dupa rani3.Dominatia apicala: este insusirea plantelor de a-si dezvolta ramificatii in functie deinfluenta mugurelui apical sau terminal2. Proprietatile organelor plantelor:Simetria: - insusirea plantelor de a fi alcatuite din parti simetric egale- linia de impartire a organelor plantei se numeste linie de simetrieIn functie de numarul planurilor de simetrie ce li se pot aplica, organele plantei pot fi:- cu simetrie radiara(polisimetrie) caracterizeaza organelle circulare in sectiune, florile cu simetrie radiara se numesc actinomorfe- bisimetrie, se pot trasa doar doua planuri de simetrie, unul perpendicular pe celalalt(la florile si fructele plantelor sin familia Brasicaceae)- monosimetrie- caracteristica organelor prin care se poate duce numai un plan de simetrie(frunzele) , florile monosimetrice se numesc zigomorfe- asimetria- caracterizeaza organele care nu pot fi sectionate in parti egaleOrientarea in spatiu- insusirea plantelor de a creste intr-o pozitie anumita fata de verticala-radacina si tulpina cresc pe verticala organe ortrotrope- frunzele, radacinile laterale, ramurile, florile axilare, tulpinile taratoare care formeaza un unghi cu verticale organe plagiotropeMetamorfoza- insusirea plantelor de a se omodifica sub actiunea factorilor de mediu apar modificari fiziologice care duc si la schimbari anatomice si morfologice(carceii si spinii).3. Radacina. Caracterizare, tipuri de radacini dupa origine si forma-este un organ subteran, adaptat pentru absortia apei cu sarurile dizolvate in ea si pentru fixarea aparatului vegetativ in sol, uneori poate indeplini si alte functii(depozitarea de substante de rezerva, sinteza unor compusi secundari) =radacini metamorfozateDupa origine- radacini embrionare- provin din radicula embrionului , la majoritatea plantelor dicotiledonate sunt pastrate toata viata- r. adventive- se formeaza pe alte organe ale plantei (tulpina,frunza), la plantele monocotiledonate inlocuiesc radacina embrionara care are o durata de viata mai scurtaDupa forma:- r. pivotanta- r. principala este mult mai dezvoltata decat cele secundare- r. fasciculata r. embrionara este inlocuita de radacini adventive scurte, egale intre ele ca dezvoltare- r. ramuroasa- caractersticaplantelor lemnoase, este alcatuita din radacini secundare egale sau mai mari decat radacina principala4. Radacini metamorfozate: tuberizate, drajonante, cu pneumatofori- radacini tuberizate (cu rol de depozitare)inmagazineaza substante de rezerva in parenchimul scoartei radacinii principale (morcov) sau a celei secundare (dalie) sau depoziteaza apa (kedrostis-Intalnita in zonele secetoase) Nu mai cresc in lungime iar caliptra se atrofiaza- radacini cu pneumatofori (asigura rezerva de oxygen)in solurile slab aerate, in locurile mlastinoase, pe radacini apar formatiuni ce cresc pe suprafata solului si sunt scurte, groase, prevazute cu tesuturi care depoziteaza aerul(chiparosul de balta)- radacini drajonante- formeaza muguri adventivi din care pornesc lastari numiti drajoni5. Radacini metemorfozate: de ancorare suplimentara, simbionte, hustorii- r. fixatoare- realizeaza o ancorare suplimentara a plantei(radacini coronare la porumb, radacini contrafort la arborii masivi din padurile tropicale), sau ajuta la prinderea pe un support(la iedera); transformate in carcei (la orhidee)- r. bacteriorize in tesutul cortical al radacinilor se instaleaza bacterii fixatoare de azot(plantele din familia fabaceae/leguminoase-trifoiul, salcamul si glicina)- micorize- la exteriorul sau la interiorul radacinilor se instaleaza hife ale unor ciuperci care ajuta la o mai buna absortie a apei din sol- haustori- caracteristice plantelor semiparazite au rolul de a extrage substante nutritive dintr-o specie gazda6. Morfologia, anatomia varfului radacinii:caliptra, varful de crestere, zona netedaCaliptra - partea radacinii in forma de degetar care asigura:- protectia apexului- facilitarea inaintarii in sol a radacinii- crearea unui microclimat favorabil dezvoltarii bacteriilor utile- orientarea radaciniiVarful de crestere- situate imediat sub caliptra, este format din meristeme primordiale care ulterior vor forma meristeme primareZona neteda- celulel tinere isi desavarsesc cresterea prin intindere furnizand radacinii forta necesara patrunderii in sol7. Morfologia, anatomia varfului radacinii:Zona perilor absrbanti, zona aspraZona perilor absorbanti- zona activa formata din peri absorbanti unicelulari cu rol in absortia apei si substantelor mineraleZona aspra- cuprinde zona n care meristemele primare se difereniaz n esuturi definitive (specializate): rizoderma, scoara i cilindrul central.

8. Tulpina: caracterizare generala. Alcatuirea plantulei si tipuri de germinatie.-organ vegetativ alcuit din noduri si internoduri cu rolul de a produce si sustine ramuri, frunze si organe reproducatoare si de a conduce seva bruta si elaborate.-provine din activitatea meristematica a 3 componente ale embrionului :axa hipocotila, epicotil si muguras1. Plantula alcatuita din:-hipocotil- partea bazala a tulpinii, aflata in continuarea radacinii cuprinsa intre colet si locul de prindere al cotiledoanelor. Cand se alungeste in timpul germinatiei, impinge cotiledoanele la suprafata solului germinatia este de tip epigee, iar cand nu se dezvolta, cotiledoanele raman in sol, germinatia este hipogee.- epicotil- primul internod tulpinal, cuprins intre nodul cotiledonar si muguras- mugurasul-reprezinta varful de crestere al tulpinii(apex) si asigura prin diviziuni meristematice formarea tulpinii si anexelor sale9. Mugurii: caracterizare, clasificare- sunt formatiuni tinere ale tulpinii constituite dintr-un ax longitudinal avand in varf celule meristematice din care se diferentiaza frunzele, florile sin ii muguri.In zone temperat sau reci sunt protejati de frunze modificate numite catafile.Se impart dupa:1. Pozitia pe lastari si ramuri - m. terminali, situati in varful tulpinii sau a ramificatiilor acesteia, asigura cresterea in lungime- m. laterali(axilari) situati in axial frunzelor, pe partilelaterale si asigura ramificaresaaecstora- m. adventivi- formati pe internodurile tulpinale, asiguraformarea radacinilor adventive si permiteinmultirea pe cale vegetative2. Tipul organelor formate m. vegetativi- produc lastari cu frunze- m. floriferi- produc flori- m. micsti-produc lastari cu frunze si flori3.Momentul intrarii in vegetatie: - m. activi ce intra in activitate in perioada de vegetatie in perioada imediat urmatoare formarii lor- m. dorminzi- aflati in stare latenta si intra in activitate in cazul accidentelor climatice sau de alt tip pe care le pot suferii plantele perene10.Lastarii, ramurile si ramificarea tulpiniiLastarul- este rezultatul activitatii unui mugure vegetative sau mixt in decursul unei perioade de vegetatie. La sfarsitul acestei perioade , incepe sa se lignifice de la baza spre varf iar dupa caderea frunzelor devine ramura de un an.Ramurile- dupa lungimea internodurilor pot fi:1. microblaste- au internoduriscurteramuri roditoare2. macroblaste-cu internoduri lungi ramuri vegetativeRamificarea tulpinii in functie de modul de actiune al mugurelui terminal si de formarea ramurilor laterale exista mai multe tipuri de ramificare tulpinala:- ramificarea dichotomica-bifurcarea repetata a varfului de crestere rezultand de fiecare data doua axe egale(la ferigile inferioare)- ramificarea monopoidala- cresterea in lungime prin activitatea mugurelui teminal, mugurii laterali asigura ramificarea in lateral a tulpinii subordonata cresterii apicale si se formeaza coroane piramidale-brad, molid..- ramificarea simpodiala- mugurele terminal isi inceteaza timpurii activitatea iar cresterea este preluata de mugurii laterali-arbusti- ramificarea mixta- cresterea este atat monopoidala cat si simpodiala(vita de vie si bumbac)- infratirea- mod particular de ramificare a tulpinii la graminee(grau) care consta in fromarea lastarilor numiti frati in zona bazala a tulpinii11. Tipuri morfologice de tulpini. Tulpinile aeriene erbaceeClasificarea tulpinilor:Dupa modul de viata - tulpini aeriene, subterane si acvatice.Dupa consistenta tulpinile aeriene se impart in: erbacee si lemnoase.Tulpini aeriene erbacee:1. Caulisul- noduri putin evidente si internoduri aproximativ egale intre ele pline sau goale la interior2. Culmul, paiul- tulpina cu noduri evidente si internoduri lungi3. Calamusul- noduri putin evidente si internoduri lungi spre varf, pline la interior cu maduva spongioasa, caracteristica plantelor sin zone umede4. Scapul- internoduri bazale foarte scurte, nodurile foarte apropiate dispuse la nivelul solului iar pozitia frunzelor are aspect de rozeta Ultimul internod este lung si se termina cu floarea sau inflorescenta. Caracteristica plantelor de pajiste.11. Tipuri morfologice de tulpini. Tulpinile aeriene lemnoaseTipuri de tulpini dupa orientarea in spatiuTulpini aeriene lemnoase:1. Arbori- ramificarea tulpinii se produce la o anumita distanta de sol, deosebindu-se trunchiul si coroana2. Arbusti- ramificarea se face la baza solului, nu apare trunchiul3. Semiarbusti- arbusti mai scunzi cu varful ramificatiilor erbaceu care pe timpul iernii piere.4. Liane- plante lemnoase care necesita un support pentru sustinereDupa orientarea in spatiu pot fi:1. ortrotrope-tulpini aeriene cu pozitie verticala, consecinta a tesuturilor mecanice bine dezvoltate(tulpini erecte) sau a sustinerii cu ajutorul unui support(tulpini urcatoare agatatoare prin carcei, peri sau petiolul frunzelor) si tulpini urcatoare volubile care se infasoara in jurul suportului2. plagiotrope- tulpini aeriene culcate pe sol, taratoare12. Tulpini aeriene metamorfozate-tulpini la care devin prioritare alte functii1. Tulpini asimilatoare- indeplinesc functia de fotosinteza atunci cand frunzele sunt reduse sau absente si pot fia) tulpini virgate(cu aspect d vergea- la pipirig) internodurile bazale sunt scurte, cele superioare sunt lungi iar frunzele reduse la teci sunt lungi, frunzele reduse la teci se gasesc la baza tulpiniib) clatodii- tulpini latite asemanatoare frunzelor- la grozamac) filocladii-ramuri latite cu aspect de frunze- ruscus aculeatusd) suculente- tulpini cu tesuturi parenchimatice acvifere si asimilatoare-cactusii2. t. de depozitare- indeplinesc functia de depozitare a substantelor de rezerva(gulia si cactusul)3. t . adaptate inmultirii vegetative- produc muguri numiti bulbili care asigura inmultirea vegetative (ex: untisor)4. t. adaptate ptr. Sustinerea plantei- atunci cand anumite parti sunt transformate in carcei( ex: castravete, vita de vie)5. t. adaptate ptr aparare- anumite parti ale tulpinii sunt transformate in spini (ex: gladita, porumbarul)14. Tulpini subterane: caracterizare, clasificare-sunt tulpini metamorfozate adaptate pentru depozitarea substantelor de rezerva si realizarea inmultirii vegetative caracteristice plantelor erbacee.- Rizomii- tulpini cu internoduri scurte, ingrosate, la noduri se dezvolta radacini adventive si lastari aerieni(se dezvolta de obicei in straturile superficiale ale solului)- Stolonii- macroblaste cu internoduri foarte subtiri, adaptate in special pentru inmultirea vegetative- Tuberculii- ramuri lungi ingrosate, cu parenchim de rezerva foarte bine dezvoltat in care se poate acumula amidon(cartof) sau inulina (nap porcesc)- Bulbii- microblaste disciforme, cu radacini inferioare pe partea inferioara si 1-2 muguri pe partea superioara protejati de frunze carnoase, tunici in care se depoziteaza substante de rezerva si de frunze subtiri, situate la exterior(catafile) Exista bulbi solzozi (tunicile se acopera partial si catafilele lipsesc) si bulbi tunicate (tunicile se acopera un ape alta iar la exterior sunt catafile.- Bulbotuberculii- tulpini cu partea centrala tuberizata acoperita la exterior de catafile15. Structura primara a tulpinii. Tipuri de fascicule conducatoare.Structura primara1. Epiderma formata dintr-un singur strat de celule, cu peretii ingrosati acoperiti de cuticula. Din loc in loc se observa stomatele2. Scoarta- Alcatuita din 1-3 randuri de celule cu peretii lignificati formand hipoderma, in dreptul stomatelor pentru a se asigura schimbul de gaze cu mediul, hipoderma este inlocuita cu un tesut parenchimatic. Uneori sub hipoderma se afla 1-2 randuri de celule parenchimatice.3. Cilindrul central alcatuit din:-parenchim fundamental in care se regasesc numeroase fascicule libero lemnoase de tip inchis(liberal spre exterior iar lemnul spre interior, intre cele doua tesuturi nu se formeaza cambiul) dispuse imprastiat, mai mici si numeroasee spre exterior si mai mari si putine spre interior.- fascicule libero lemnoase-au forma ovala si este alcatuit din-doua arcuri de sclerenchim( superior si inferior)- vase de protofloem( dispuse sub arcul sup. scler)- vase de metafloem( asezate spre centrul fascicol)- xilemul -dispus spre interiorul fascicolului in V si este format din 2 vase mari de metaxilem asezatespre liber si legate intre ele printr-un parenchimlemons si 1-2 vase de protoxilem-parenchim celulozic- sub vasele de protoxilem, in mare parte resorbit si transformat in lacunaVasele conducatore sunt cele mentionate mai sus in structura cilindrului central:-protofloem, metafloem, protoxilem, metaxilem.16. Frunza: caracterizare generala. Partile componente ale furnzei complete- este un organ vegetativ characteristic cormofitelor(plantelor superioare cu corpul impartit in organe, numit corm) adaptat pentru asigurarea fotosintezei si eliminarea apei prin transpiratie.- Prezinta monosimetrie, structura dorsoventrala, este aplatizata, are crestere limitata si durata scurta de viata, este inserata la nodurile lastarilor.Partile componente :1. teaca- partea bazala mai dilatata a frunzei prin care se prinde de tulpina2. petiol- cordon de forma cilindrica sau semicilindrica in sectiune ce sustine si orienteaza limbul catre lumina3. Limbul- partea latita a frunzei la nivelul careia se desfasoara principalele procese specifice acesteia(fotosinteza si transpiratia) Este strabatut de fascicule conducatoare ce formeaza nervatiunea frunzei.17. Limbul: alcatuire , nervatiune, mergine-element important in recunoasterea speciilor.Poate fi:- intreg, nesegmentat(lafrunzele simple)- alcatui din mai multe segmente individuale(foliole) in cazul frunzelor compuseDupa forma poate fi:- rotund,- eliptic(latime max. la mijloc),- ovat(latime max spre baza)- obovat( latime max. spre varf).- Alte forme: triunghiulara, deltoida, rombica, enziforma, aciculara, fistuloasa(cilindrica si goala la interior)Dupa tipul de remificare ale tesuturilor conducatoare:- nervatiune penata( o nervatiune centrala din care pornesc nervatiuni 1, 2, 3)- nervatiune palmate( nervatiuni egale ce ornesc din capatul petiolului)- nervatiune paralela(nervatiuni paralele pe toata structura limbului)Dupa aspectul marginii poate fi limb intreg sau cu marginea incizata:Tipuri de incizii:- incizii mici (limb serat, dintat, crenat, sinuat sau ondulat)- incizii mari(limb lobat, fidat, partit, sectat)18.Anexele foliare: Caracterizare, clasificare- formatiuni erbacee sau membranoase aflate la baza frunzei la unele specii.Tipuri:- Stipelele- formatiuni pereche aflate la baza petiolului: constituie elemente importante de recunoastere a unor specii sau familii de plante si pot indeplini si alte functii(de aparare-transformate in spini, de asimilatie-sunt mari, foliacee)- Ohreea- formatiune cu baza de cornet, membranoasa care inconjoara baza internodului(la Polygonaceae-troscotul)- Ligula- formatiune membranoasa dispusa intre limb si teaca intalnita la frunza plantelor din fam. Poaceae.- Urechiusele- formatiuni pereche aflate la baza limbului frunzei la plantele din fam. Poaceae

19.Dispozitia frunzelor pe tulpina. Anizofilia, heterofilia, mozaicul foliarDispozitia florilor la nodurile tulpinale are loc dupa anumite reguli, astfel incat lumina sa cada pe o suprafata cat mai mare formata din frunze astfel:- dispozitie alterna-frunzele sunt asezate cate una la nod- dispozitie opusa- cate doua la nod- in verticil- mai mult de doua la nodTot pentru asigurarea unei bune iluminari a frunzelor , pot fi intalnite si alte aspecte:- anizofilia-formarea la un nod pe o tulpina plagiotrope a doua frunze inegale- heterofiia- prezenta pe aceeasi planta a unor frunze cu forma diferita- mozaicul foliar- dispunerea spre varful ramurilor a funzelor la acelasi nivel, pornind de la noduri diferite si avand marimi diferite20. Tipuri de frunze in dezvoltarea ontogenetica a plantelor- frunze cotiledonare(= cotiledonul) frunzele embrionului intalnite in samanta. Pot deveni in momentul germinarii epigee(ridicate deasupra solului) sau hipogee(raman in sol)- nomofilele- frunzele propriuzise, asimilatoare- primele frunze aparute pe tulpina se numesc protofile si pot fi diferite ca forma si dispozitie de restul numite metafile- hipsofilele- frunzele de inaltime-intalnite in apropierea florilor sau inflorescentelor si au rolul de protectie al acestora( bracteea, bracteole, involucrul, spata, glumele)- catafilele- frunze modificate cu aspect de solzi si puternic suberificate ce protejeaza mugurii21. Prefoliatia:caracterizare, tipuri-reprezinta modul de pliere a frunzelor in mugure pentru a ocupa un spatiu cat mai mic si este un character de recunoastere important mai alaes pentru speciile lemnoase sip e timpul iernii. Poate fi:1. plana- 2 frunze asezate fata in fata2. conduplicata-frunzele sunt pliate in doua pe nervure principala3. plicata- plierea frunzelor are loc dupa nervurile laterale4. convolute-frunza are aspect de cornet, rasucita spre interior5. involuta- marginile limbului sunt rasucite independent catre partea sup. a frunzei6. revolute- marginile limbului sunt rasucite independent catre partea inf. a frunzei7. circinata-caracteristica tuturor ferigilor, frunza este rasucita de la varf spre baza si are aspect de carja episcopala22.Frunze metamorfozateIndeplinesc alte roluri decat cea de transpiratie si fotosinteza:1. -Aparare-frunze transformate in spini-dracila, salcamul2. sustinerea plantei-frunze transformate in carcei-mazarea, curpenul3. Depozitarea apei si substantelor de rezerva-tunicile bulbului la ceapa4. Fotosinteza-- filodii-petiol cu rol in asimiatie, stipele asimilatoare mazarea, orasnita5. Capcana pentru prinderea insectelor-roua cerurilor6. Transpiratie- plantele higofile23. Anatomia limbuluiAlcatuire:Epiderma superioara-alcatuita dintr-un rand de celule cu peretii externi acoperiti de cuticula. Se recunoaste datorita grupurilor de celule buliforme. Acestea sunt celule mari, cuperetii si stratul de cuticula subtiri. Se mai numesc si celule motrice sau acvifere deoarece ele contin apa pe care atunci cand umiditatea atmosferica este scazuta, o pierd si isi micsoreaza volumul, determinand rasucirea limbului si reducerea suprafetei expusa transpiratiei. In epiderma sup. se mai gasesc si stomatele.Mezofilulde tip omogen, reprezinta zona cuprinsa intre cele doua epiderme, formata din 4-5 straturi de celule care contin cloroplaste avand pereti subtiri si intre care exista spatii intercelulare tesutul este strabatut de fascicule conducatoare mari si mici, formate din cateva elemente de xilem si floem, inconjurate de celule mai mari din mezofil, dispuse in rozeta.Acestea se numesc celule Krantz iar la nivelul lor are loc un process de fotosinteza mai intens.Epiderma inferioaraEste alcatuita dintr-un rand de celule prevazute cu cuticula in care se gasesc stomata. Deoarece stomatele se regses in ambele epiderme, frunza este de tip amfistomatic.