rolul kinetoterapiei În recuperarea psihomotrică a elevilor cu ces din Învăţământul inclusiv

8/18/2019 Rolul Kinetoterapiei În Recuperarea Psihomotrică a Elevilor Cu Ces Din Învăţământul Inclusiv

1/97

ROLUL KINETOTERAPIEI ÎN RECUPERAREA PSIHOMOTRICĂ A ELEVILOR CU CES DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL INCLUSIV

"A educa înseamna a porni de la ceea ce este , cu scopul de a conduce spre ceea ce e mai

bine"

Adolf Ferrier "Scoala activa"

CUPRINS

INTRODUCERE

MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI

Capitolul I PARTICULARITĂŢILE PSIHOLOGICE ALE

ELEVULUICU CES

1. Caractri!tici "#ral al $%ici#ti &i#tal

'. Particularitatil %i(ic al l)ului cu CES

*. Particularitatil proc!lor p!i+ic la l)ul cu CES

,. Particularitati al co&porta&#tului !ocial la copii cu CES

Capitolul II SPECI-ICUL PSIHOMOTRICITĂŢII LA ELEVIIDIN NVĂŢĂM/NTUL INCLUSIV

1. Caractri!tici "#ral al p!i+o&otricitatii

'. Sc+&a corporala

*. Latralitata


2/97

,. Structura prcpti) &otrica

,.1 Structura prcpti) &otrica $ culoar

,.' Structura prcpti) &otrica $ %or&a

,.* Structura prcpti) &otrica $ ori#tar 0 or"a#i(ar !i !tructurar!patio t&porala

Capitolul III MODALITĂŢI DE EDUCARE PSIHOMOTRICĂ

1. A!pct "#ral al rcuprarii !i co&p#!arii p!i+o&otricitatii

'. i#totrapia

*. Trapi ocupatio#ala

Capitolul IV ORGANI2AREA !I DES-Ă!URAREA CERCETĂRII

1. Ipot(a crctarii

'. O3icti)l crctarii

*. Mto$olo"ia $ lucru

,. E)aluara i#itiala

4. E)aluar %i#ala

Capitolul V ANALI2A !I INTERPRETAREA RE2ULTATELOR

Capitolul VI CONCLU2II

Capitolul VII SISTEMUL ACTIVITĂŢILOR DEMI!CARE DESTINATE DE2VOLTĂRII !I

RECUPERĂRII PSIHOMOTRICE LA ELEVII CU CES DINCLASELE II5IV 0 INVĂŢĂM/NT INTEGRAT

Introducere

Incluziunea reprezinta procesul de educare a copiilor cu sau fara cerinte educativespeciale in acelasi spatiu si în aceleasi conditii, având drept scop final participarea deplina a

tuturor copiilor la activitatile scolare si extrascolare

Prima conditie pentru integrare este acceptarea constienta de catre mediu a fiecarei persoane cu dizabilitati, aceasta 13413h77n fiind favorizata de o organizare sociala, scolara,


3/97

punând în act o legislatie, o metodologie de interventie didactica bazata pe un curriculumflezibil, adaptat

! versiune mai sintetica a nivelurilor de integrare include" #integrarea spatiala $a fi prezent%, integrarea sociala $a fi împreuna%, integrarea scolara$a învata împreuna cu ceilalti elevi,

a muncii împreuna %# & 'rasmas, ())1, pp 34&3*

Integrarea scolara într&o societate care&si propune cultivarea valorilor,principiilor si practicilor democratice, trebuie sa aiba în vedere coordonate care tin atât de forma, cât si de

continutul procesului didactic +unoasterea realizata pe baza învatarii scolare nu este un scop însine ezultatele procesului de cunoastere au un sens deplin daca sunt legate de dezvoltarea

atitudinilor si competentelor în masura sa stimuleze interesul si capacitatea de participare socialaa tinerilor

Procesele de învatare, în loc de a produce doar reproducerea cunoasterii de dragulcunoasterii, trebuie sa favorizeze integrarea atitudinilor, competentelor si cunostintelor în

structuri operationale si sa duca la posibilitatea aplicarii creative a acestora în rezolvarea de probleme de natura intelectuala sau practica Integrarea atitudinilor, competentelor sicunostintelor în structuri personale operationale trebuie sa tina seama de contextul învatarii,

respectiv de vârsta, de mediul învatarii, de instrumente si mi-loace

+unostintele oferite elevilor trebuie sa fie astfel selectate încât sa permita elevilor saexploreze si sa foloseasca legaturile inter&disciplinare, cross&curriculare pe care planurile de

învatamânt si programele scolare noi le pun în valoare

+apacitatile intelectuale, spirituale, emotionale si fizice necesare astazi pentru a face fatarealitatii vietii sunt instrumente intelectuale si socio&emotionale care trebuie sa fie orientate spre

idealul unei educatii democratice .levii trebuie condusi spre învatarea instrumentelor carefavorizeaza cultivarea atitudinilor culturale active si inovative care au la baza un fundamentinformational solid

+ompetentele intelectuale dezvoltate în scoala trebuie sa aiba în vedere gândirea critica,respectiv capacitatile de analiza nuantata si de comparare, de relationare nuantata a cauzelor cu

efectele, de relationare a fenomenelor si proceselor cu contextul aparitiei lor

/ctivitatea scolara are nevoie de un mediu favorabil, stimulativ si diversificat care sa oferefiecarui elev o motivatie sustinuta

0nvatarea scolara trebuie sa puna baze puternice învatarii pe durata întregii vieti si sa asigureadaptarea creativa la schimbare

0nvatamântul integrat se încadreaza în sistemul general al educatiei având ca obiectivevalorificarea maxima a potentelor biologice si psihice ale copiilor cu nevoi de educatie speciala,

stimularea dezvoltarii lor si pregatirea pentru integrarea socio&profesionala e aceeaînvatamântul special pune accent pe cunostintele practice pe deprinderile de munca


4/97

/' 2aporo-et urmarind dezvoltarea miscarilor la copil, de la primele reflexe de apucare pâna la miscarile libere, constiente, cu un anumit scop arata" #Pentru ca mâna copilului sa devina

din punct de vedere functional, o adevarata mâna omeneasca, copilul trebuie sa învete safoloseasca posibilitatile ei nelimitate, în conformitate cu diversitatea conditiilor mediului

încon-urator#

2azzo considera ca educarea motricitatii înseamna a&i oferi copilului gestul, înseamna a&l pregati pentru sarcini profesionale, dar înseamna în acelasi timp, ameliorarea echilibrului fizic si

mintal, a&i da gradat stapânirea pe corpul sau, a&i multiplica relatiile eficiente cu lucrurile si,relatiile armonioase cu alt individ

.ducarea psihomotricitatii detine un loc important în terapeutica educationala daca tinemseama de faptul ca deficienta mintala este asociata, în general cu debilitatea motrica 0n general

handicapatul de intelect este lipsit de echipament psihologic al primei copilarii ceea ce impune ca printr&o educatie sistematica sa se reia si sa se completeze achizitiile privitoare la mecanismelemotorii si psihomotricitatii care constituie baza pentru toate mecanismele pregatind formele de

activitate intelectuala superioara e asemenea psihomotricitatea include participarea diferitelor procese si functii psihice

care asigura atât receptia informatiilor cât si executia adecvata a actelor de raspuns

ene 2azzo considera ca educatia psihomotrica constituie o educatie de baza în scoalaelementara întrucât ea conditioneaza întregul proces de învatare scolara Procesul de învatare nu poate fi eficient #daca copilul nu are constiinta corpului sau, nu cunoaste lateralitatea sa, nu se

poate situa în spatiu, nu este stapân pe timp si nu a câstigat o suficienta coordonare si stabilitate agesturilor si miscarilor sale#

.ducatia psihomotrica se constituie ca baza, ca temelie în procesul de recuperare siintegrare +adrele didactice itinerante din învatamântul incluziv urmaresc prin toate activitatilelor terapeutice si prin toate obiectivele pe care si le propun integrarea profesionala si sociala a

copilului cu nevoi speciale .ducatia copiilor cu nevoi speciale se constituie ca o structuramultidisciplinara ea dispune de un continut specific al instruirii si de o tehnologie educationala

adecvata

e importanta deosebita este realizarea caracterului recuperator al învatamântuluiincluziv prin masuri care sa previna, sa diminueze, sa anihileze manifestarile fizice, psihice si

sociale ale defientei, în vederea integrarii scolare si profesionale

Pentru reducerea handicapului vor fi realizate activitati din ce în ce mai complexe înfunctie de nivel de vârsta, individualizate sau în grup, cu respectarea particularitatilor individuale /ceasta munca necesita o buna cunoastere a copiilor, pentru a putea gasi mai usor

modalitatile în vederea recuperarii sale

/ctivitatile terapeutice trebuie organizate într&un ansamblu unitar, în masura în carediferitele domenii ale motricitatii si psihomotricitatii" cele generale, de coordonare dinamica,

organizare spatio&temporala, educatia senzoriala, sunt strâns legate, implicate .le sunt


5/97

inseparabile si trebuie sa formeze un tot în lectie asa cum sunt în realitatea exterioara +a punctde plecare în activitatea terapeutica, am folosit grafismul, desenul, exercitiile perceptive,

activitatile manuale ara participarea constienta nu este posibila educatia psihomotrica rebuiesa se elimine factorii de anxietate, sa se stabileasca progresiv încrederea în posibilitatile de a

executa corect exercitiile, evitându&se total esecurile

5otivarea lucrarii

0nvatamântul special prescolar se încadreaza în sistemul general al educatiei având caobiective valorificarea maxima a potentelor biologice si psihice ale copiilor cu nevoi de educatiespeciala, stimularea dezvoltarii lor si pregatirea pentru integrarea sovio&profesionala e aceea

învatamântul special pune accent pe cunostintele practice pe deprinderile de munca

/' 2aporo-et urmarind dezvoltarea miscarilor la copil, de la primele reflexe de apucare pâna la miscarile libere, constiente, cu un anumit scop arata" #Pentru ca mâna copilului sa devina

din punct de vedere functional, o adevarata mâna omeneasca, copilul trebuie sa învete sa

foloseasca posibilitatile ei nelimitate, în conformitate cu diversitatea conditiilor mediuluiîncon-urator#

2azzo considera ca educarea motricitatii înseamna a&i oferi copilului gestul, înseamna a&l pregati pentru sarcini profesionale, dar înseamna în acelasi timp, ameliorarea echilibrului fizic si

mintal, a&i da gradat stapânirea pe corpul sau, a&i multiplica relatiile eficiente cu lucrurile si,relatiile armonioase cu alt individ

.ducarea psihomotricitatii detine un loc important în terapeutica educationala daca tinemseama de faptul ca deficienta mintala este asociata, în general cu debilitatea motrica 0n general

handicapatul de intelect este lipsit de echipament psihologic al primei copilarii ceea ce impune ca

printr&o educatie sistematica sa se reia si sa se completeze achizitiile privitoare la mecanismelemotorii si psihomotricitatii care constituie baza pentru toate mecanismele pregatind formele deactivitate intelectuala superioara

e asemenea psihomotricitatea include participarea diferitelor procese si functii psihicecare asigura atât receptia informatiilor cât si executia adecvata a actelor de raspuns

ene 2azzo considera ca educatia psihomotrica constituie o educatie de baza în scoalaelementara întrucât ea conditioneaza întregul proces de învatare scolara Procesul de învatare nu poate fi eficient #daca copilul nu are constiinta corpului sau, nu cunoaste lateralitatea sa, nu se

poate situa în spatiu, nu este stapân pe timp si nu a câstigat o suficienta coordonare si stabilitate a

gesturilor si miscarilor sale# .ducatia psihomotrica se constituie ca baza, ca temelie în procesul de recuperare +adrele

didactice din învatamântul special urmaresc prin toate activitatile lor terapeutice si prin toateobiectivele pe care si le propun integrarea profesionala si sociala a copilului cu nevoi speciale.ducatia copiilor cu nevoi speciale se constituie ca o structura multidisciplinara ea dispune de

un continut specific al instruirii si de o tehnologie educationala adecvata


6/97

e importanta deosebita este realizarea caracterului recuperator al învatamântului special prin masuri care sa previna, sa diminueze, sa anihileze manifestarile fizice, psihice si sociale ale

defientei, în vederea integrarii

Pentru reducerea handicapului vor fi realizate activitati din ce în ce mai complexe în

functie de nivel de vârsta, individualizate sau în grup, cu respectarea particularitatilor individuale /ceasta munca necesita o buna cunoastere a copiilor, pentru a putea gasi mai usor modalitatile în vederea recuperarii sale

/ctivitatile terapeutice trebuie organizate într&un ansamblu unitar, în masura în carediferitele domenii ale motricitatii si psihomotricitatii" cele generale, de coordonare dinamica,

organizare spatio&temporala, educatia senzoriala, sunt strâns legate, implicate .le suntinseparabile si trebuie sa formeze un tot în lectie asa cum sunt în realitatea exterioara +a punct

de plecare în activitatea terapeutica, am folosit grafismul, desenul, exercitiile perceptive,activitatile manuale ara participarea constienta nu este posibila educatia psihomotrica rebuie

sa se elimine factorii de anxietate, sa se stabileasca progresiv încrederea în posibilitatile de a

executa corect exercitiile, evitându&se total esecurile+apitolul 1

P/I+6/I/I. P8I9!!:I+. /. ..'66I +6 .I+I.;. P8I9I+.

11+//+.I8I+.. :.;./. /. .I+I.;.I 5I;/.

.tapa actuala de puternica ascensiune socioculturala si de explozie informationala precum si specificul economiei de piata potenteaza diversificarea necontenita a dificultatilor de

adaptare a omului la viata sociala si a elevilor la cerintele procesului instructive educativ

In aceste conditii devine evidenta necesitatea a-utorului specializat pentru copii si tineriicare datorita anumitor cauze obiective inclusiv deficienta mintala , nu puteau face fata cerintelor

curriculumului din invatamantul obligatoriu

scoala incluziva ofera cadru organizat de a acorda a-utor diferitelor categorii de copii cucerite educative speciale exploatând potentialul valid ale acestora in vederea pregatirii sale

pentru viata sociala Integrat sistemului de educatie generala , este însa obiectivul fundamental alînvatamântului pentru copiii cu +.8 pregatirea acestora pentru munca manuala productiva

pentru viata socio&profesionala alaturi de ceilalti

in experienta pedagogica dobîndita s&a dovedit ca scoala prin cadrul organizat unde sedesfasoara intensa munca de recuperare a elevilor cu dizabilitati a obtinut rezultate pozitive prinactivitati adaptate, în vederea pregatirii acestora pentru integrarea socio&profesionala e

asemenea , cercetarile din ultima vreme au dovedit faptul ca deficientii psihici cu anumite stadiide dizabilitati pot fi pregatiti pentru a&si câstiga existenta in mod independent scoala incuziva

prin curriculum adaptat îndeplineste obiectivele muncii instructiv&educative realizându&se astfelîn contextul urmaririi permanente a diferitelor sarcini specifice , diminuarea treptata a starii de

dizabilitate a acestor deficienti si recuperarea lor pentru munca


7/97

0ntregul proces de pregatire practica a elevilor cu +.8 este orientat ergoterapeutic sicompensator

6n rol ma-or în cadrul programelor de recuperare a deficientei mintale în scoala incluzivaîl au abilitatile practice orientate spre abilitarea manuala , activitati gospodaresti si de autoservire

, socializare , pregatire profesionala si de dezvoltare a unor aptitudini

0ntreaga activitate este o personalitate dizarmonica de cele mai multe ori cu dificultatima-ore de adaptare , datorate fie unor factori intrinseci fie unora extrinseci sau a ambilor

cumulati

uând in discutie unele aspecte dintre care as aminti " definitia , clasificarea , diagnozadeficientei mintale , constatam la personalitati prestigioase din acest domeniu prezenta unor

puncte de vedere diferite /stfel dupa izar < #eficienta mintala nu e o boala, este mai degrabaun termen aplicat la conditia unei dezvoltari mintale subnormale , prezenta la nastere sau in mica

copilarie , caracterizata în special prin inteligenta limitata# $1%

oll insista asupra faptului ca #eficienta mintala este un tip specific de retardare care semanfiesta în plan intelectual si care are la baza un defect de structura, iar pe plan socialdetermina incompetenta individului ! asemenea retardare este cauzata de inferioritatea

dezvoltarii normale a sistemului nervos central si este ireversibila#Pe de alta parte afirmaautorul ca deficienta mintala se deosebeste de retardarea mintala #/cesta din urma nu este deorigine constitutionala , eventual ar putea fi vorba de tulburari în sfera adaptarii sociale #$(%

0n orice abordare se simte nevoia definirii si caracterizarii deficientelor dintr&o perspectiva interdisciplinara care sa permita proiectarea unor programe educational&educative ce

au în vedere particularitatile psihofizice , potentialul ce trebuie stimulat si directia de actiune ,

nivelul probabil de atins în demersul educatiei incluzive si integrarii sociale a elevilor cu +.8 efinitia data de psihologul 2azzo satisface în buna masura aceasta cerinta si anume#deficienta mintala este prima zona a insuficientei mintale , insuficienta relativa la exigentele

societatii , exigente variabile de la o societate la alta , de la o vârsta la alta , insuficienta a careifactori determinanti sunt biologici $normali sau patogeni% si cu efecte ireversibile în stadiul

actual al cunostintelor #

ebilitatea mintala este cel mai usor grad întârzierii mintale, deficitul intelectual fiindînsa suficient de pronuntat pentru a necesita în marea ma-oritate a cazurilor instruirea si

pregatirea educationala în centre speciale de educatie incluziva

1( P/I+6/I=>I. I2I+. /. +!PI66I +6 +.8

/bsenta unor anomalii fizice evidente face ca multi deficienti mintali sa nu sedeosebeasca de cei normali /cesta poate trece neobservat în perioada prescolara mai ales dacafamilia sa se ocupa intens de educatia lui , daca nu prezinta tulburari de conduita datorita faptuluica memoria il a-uta sa achizitioneze o serie de cunostinte elementare si cu caracter complet


8/97

0n unele cazuri se observa o constitutie somatica displastica , disarmonica, hipostaturalacu disproportie între lungimea extremitatilor si talie 8e întâlnesc de asemenea aspectedismorfice , facio&craniene "microcefalie , hidrocefalie , craniostenoze , precum mai pot fi gasitesimptome care tradeaza o participare viscerala , în deosebi când etiologic este vorba de oeredopatie metabolica

eficienta mintala nu se refera la o entitate , la un sindrom , tablou clinic unitar , deci nuîi corespunde vreo unitate structurala functionala de ordin psihologic sau biologic e aceea estedificil daca nu chiar imposibil sa se ofere un profil psihologic general al deficientului mintal

0n urma unor cercetari care s&au ocupat de legatura dintre dezvoltarea fizica si ceaintelectuala la copilul cu +.8 , s&a constatat ca viteza de crestere la deficientul mintal presupuneun ritm mai lent in cursul perioadei de dezvoltare , dar se continua pe o perioada mai lunga fatade copii normali ?pubertatea la deficientul mintal este de asemenea întârziata în comparatie cu anormalilor

0n masura în care la unii copii sunt accentuate disfunctii ale sistemului de autoreglare poate apare pe fondul deficientei mintale, o sensibilitate sporita la îmbolnavire sau o evolutieaparte a dezvoltarii fizice

8e spune ca existenta unei frecvente mai ridicate a deficientilor fizici printre deficientiimintali ca si posibilitatea unei etiopatogenii comune retardului mintal cu cel fizic vine inspri-inul teoriei unitatii integrante a organismului

erapeutii , specialistii întâlnesc in mod frecvent în practica lor deficienti mintali la careanomaliile morfologice sunt putin evidente si au un caracter mai putin tipic decît în cazulsindroamelor

;ota"

erapeutii , specialistii întâlnesc in mod frecvent în practica lor deficienti mintali la careanomaliile morfologice sunt putin evidente si au un caracter mai putin tipic decît în cazul

sindroamelor

6nii dintre elevii cu +.8 , cuprinsi în grupele de spri-in prezinta un exemplu dedezvoltare fizica armonioasa , placuta

13 P/I+6/I/>I. P!+.8.! P8I9I+. /. .I+I.;66I 5I;/

Pentru om , senzatiile ca procese de cunoastere elementare constituie izvorul tuturor cunostintelor despre lume si stau la baza tuturor celorlalte procese psihice mai complexe

"perceptii , reprezentari , gândire etc

iteratura de specialitate sustin unii autori ca senzatiile întârziatilor mintali ar fi deficitarefata de normal 0n schimb altii considera ca senzatiile ca procese psihice elementare ar fi relativ

bine dezvoltate si la acesti copii


9/97

eflexele conditionate la stimuli simpli nu se manifesta substantial deosebit la deficientiimintali fata de normal iferetele semnificative apar in cazul formarii reflexelor conditionate la

stimului complexi sub aspectul raporturilor dintre retinerea sau memorarea instructiei siexecutarea adecvata a reactiilor , cu alte cuvinte sub aspectul interactiunii celor doua sisteme de

semnalizare

in cauza deficientelor functiei de reglare a celui de al doilea sistem de semnalizare ,introducerea aferentatiei inverse verbale în loc sa favorizeze formarea legaturilor conditionate ,

de multe ori o stân-eneste /ceasta determina formarea încetinita si lipsa de trainicie alegaturilor temporare , puternica influenta dezorganizatoare a agentilor externi , incorectaverbalizare a stimului sau a legaturii dintre stimului si creatie si , mai ales aparitia relatarii

verbale adecvate la un oarecare timp dupa ce s&a elaborat în mod practic legatura temporara

a copilul cu +.8 vehicularea defectuoasa a informatiei pe traseu , întârzierea sau blocarea ei , modalitatea redusa de feed&bac@ , determina o cunoastere disritmica neuniforma cu

efecte asupra dezvoltarii psihice si a funtiilor cognitive

eferitor la perceptii studiile au relevat o serie de particularitati specifice "

A +opii cu +.8 prezinta unele deficiente ale analizei si sintezei ei,desprind din obiecte sau imagini mult mai putine detalii, lucru ce

determina ca perceptiile lor sa fie insuficient de specifice a-ungându&seastfel la confuzii +aracterul insuficient de analitic se datoreaza si

mascarii unor elemente de catre altele care se desprind mai usor , astfeluneori fiind vizibile cele periferice sau cele delimitate prin contur sau

culoare

A +uloarea este o însusire care se impune si este desprinsa cu usurinta decatre copilul cu +.8 în comparatie cu forma , greutatea si materialul dincare este confectionat un anumit obiect acestia din urma constituind indici

care sunt analizati cu greu

A 8inteza elementelor este cu greu efectuata în plan perceptiv , în oricesituatie prea fragmentata va fi cu greu reconstituita

A urata necesara a analizei si sintezei în perceptie este mai mare

A +âmpul perceptiv la copilul cu +.8 reprezinta dimensiuni relativ

înguste, ei percep în mod clar într&un timp limitat un numar foarte mic deelemente

A !rientarea în spatiu a deficientului mintal este dificila datoritaîngustimii câmpului receptiv cât si a capacitatii reduse de a stabili pe plan

intuitiv relatia dintre obiecte


10/97

A .levii cu +.8 întâmpina greutati în descrierea , interpretarea ilustratiilor explicative datorita faptului ca sesizeaza mai greu expresiile emotive ale

persona-elor din ilustratii6n izvor al erorii il constituie necesitateaadâncimii redate grafic ? de altfel perceptia marimilor a spatiului a

timpului necesita o îndelungata perfectionare la acesti copii

A eficientele intelectuale ale elevilor cu +.8 se constata nu numai înoperatiile complexe ale gândirii, generalizarea si abstractizarea ci si în

operatiile elementare analiza , sinteza si compararea

A :ândirea este reflectarea generalizata si mi-locita a obiectelor sifenomenelor si a relatiilor dintre ele iind un proces unitar operatiile sale

se întrepatrund

A +aracterul rudimentar al spiritului de observatie mai ales al capacitatiide observare intentionata în scop cognitiv , paralel cu dezvoltarea

insuficienta a interesului cognitiv,determina la elevul cu +.8 caracterulrudimentar al activitatii analitic&o sintetice;ereusind sa desprinda însuficienta masura elemente caracteristice el considera ca fiind identicedoua obiecte mai mult sau mai putin asemanatoare, pentru ca nivelul

compararii este scazut

A /naliza si sinteza necesara pentru stabilirea asemanarilor dintre obiecte poate fi facilitata prin compararea lor cu un al treilea diferit de celelalte

sub aspectul însusirii ce trebuie desprinsa

A 0ntelegerea care consta în integrarea cunostinselor noi în sistemul

anterior elaborat apare cu greu din cauza modului defectuos in care serealizeaza aceasta inserare .levul cu +.8 este incapabil sa înteleagauneori un text sau enuntul unei probleme , desi dispune de informatia

necesara , pentru ca aceasta nu se reactualizeaza in momentul respectiv si pe baza contextului dat e exemplu dificultatile aparute în întelegereaunei probleme sunt determinate de reprezentarea insuficient de clara a

obiectelor si actiunilor de care se vorbeste în enunt

A Inertia gândirii si tendinta spre raspunsuri stereotipe &atât de pronuntatala copii cu +.8& pot fi corectate într&o anumita masura prin procesul

recuperativ

A +aracteristicile de concretism de rigiditate , si inertie ce apar la nivelulgândirii îsi pun peceta si asupra evolutiei limba-ului /paritia cu întârziere

a vorbirii , mentinerea caracterului situativ al limba-ului , folosireacuvintelor izolate si slaba întelegere a vorbirii celor din -ur se constituie în parametrii ai dezvoltarii psihice si reflecta , în acelasi timp nivelul ideatiei

deficientului 'ocabularul copiilor cu +.8 este mai limitat , mai sarac încuvinte, notiuni care desemneaza marimi relatii spatiale , caracteristici


11/97

psihice 0n vocabularul utilizat în vorbire, predomina substantivele ,aceasta trasatura mentinându&se mai mult timp decât la ceilalti 8e

întampina dificultati considerabile in întelegerea si utilizareacomparatiilor epitetelor si metaforelor fraza atât în limba-ul scris cât si în

cel oral se caracterizeaza print&un numar mic de cuvinte precum si printr&o

constructie defectuoasa din punct de vedere gramatical "dezacordul dintreverb cu persoana si numarul subiectului , omiterea subiectului , a predicatului , repetarea subiectului si a predicatului la sfârsitul frazei

A imba-ul este un fenomen foarte sensibil la conditiile educative sireflecta în mare masura nivelul intelectual al idividului

A eficientele de vorbire si cele de gândire în general au efecte negativeasupra scrisului si socotitului elevului cu +.8 , manifestându&se la o mare parte din ei tulburari instrumentale ificultatile de învatare a scrisului,

cititului si al calculului considerate de / 9alm ca #instrumente culturale #

esentiale de înscriere a cunostintelor si comunicarea ideilor creaza si eledificultati în procesul instructiv educativ si de adaptare a copilului cu +.8din învatamântul integrat +unostintele elevului cu +.8 se îmbogatescatât în procesul organizat al interventiei în care locul de frunte îl ocupamemoria voluntara , cât si procesul comunicarii spontane cu adultii si

copiii

A 0n #deficienta mintala si procesul învatarii, conf 6nivdoc + Paunescumentioneaza"#toate tulburarile memoriei# la copilul cu +.8 trebuie sa fie

considerate ca efect a trei categorii de factori "

&modificarile genetice a structurilor celulare în special, înceea ce priveste capacitatea de producere a /;&lui?

& dezorganizarea retelei neuronale prin leziuni sau bloca-e ?

& functionarea partiala a principiului integrator de reglare aactivitatii neuro&psihice

oate acestea trebuiesc raportate la structura si organizarea specifica adeficientului mintal

A a elevul cu +.8 memorarea nu dobândeste un caracter suficient devoluntar /cesti elevi nu recurg la procedee de fixare intentionata, nu&sielaboreaza un plan de organizare a materialului nici în momentul fixarii

nici în momentul reproducerii .ficienta scazuta a memoriei voluntare nuse reduce însa la o fixare defectuoasa ci rezulta si dintr&o evocareinsuficient de activa ! caracteristica importanta a memoriei esterigiditatea fixarii si reproducerii cunostintelor, care duce de fapt la

dificultati importante la realizarea transferului de cunostinte


12/97

A ipsa de fidelitate a memoriei este o alta particularitate care aparefrecvent /tunci când reproduc un text sau povestesc o întâmplare, eleviicu +.8 adauga elemente straine, provenite dintr&o experienta anterioaramai mult sau mai putin asemanatoare +a urmare , ei nu pot oferi indicatiidemne de incredere în legatura cu obiectele vazute sau cu cele întâmplate

la care au asistat , din cauza sugestibilitatilor pronuntate si a criticismuluiredus .levii integrati au nevoie de o continua stimulare a activismului prin dezvoltarea unei motivatii adecvate prin organizarea unor situatii princare elevul sa traiasca o stare de satisfactie drept rasplata a muncii sale de

învatare

A 0n procesul memorarii la deficientii mintali se manifesta inhibitia proactiva, care este o importanta cauza a uitarii e aceea ei au nevoie de

un numar mai mare de repetitii decât restul copiilor , pentru a retine unmaterial verbal si pentru a a-unge la o scadere a greselilor

BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB +Paunescu & 5etodologia invatarii matematicii la deficientul mintal

1(P/I+6/I=>I /. +!5P!/5.;66I 8!+I/ /+!PIII .I+I.;>I 5I;/

/ctivitatea voluntara a copiilor cu +.8 prezinta deficiente în toate momenteledesfasurarii sale

0n general scopurile pe care si le fixeaza sunt legate de trebuintele si interesele

imediate .i se abat de la scopul fixat si daca întâmpina dificultati astfel renuntând uneori,îndreptându&se spre o activitate mai usoara

Puterea de anticipare la acesti copii este mai mica si nivelul de aspiratie este superior posibilitatilor reale de executare a unei activitati ;azuinta într&o activitate influenteaza nivelulde aspiratie numai în masura în care devine constient de nereusita sa .fectul succesului sau alinsucesului asupra activitatii ulterioare depinde nu numai de nivelul intelectual, ci si de unele

particularitati ale personalitatii 6nii autori releva existenta a doua categorii de deficienti psihici "unii care lupta pentru sucess si unii care încearca sa evite insucesul

ificultatile multiple în executarea unei activitati sau actiuni decurg prin insuficienta

atentie pe care ei o acorda instructiei ce li se da +opilul cu +.8 este înclinat sa treaca imediat laactiune +el care analizeaza instructia nu prevede dificultatile care s&ar putea ivi si nu cerelamuriri suplimentare , deci deficientul mintal este lipsit de orientarea prealabila în activitatea pecare o desfasoara a copiii excitabili, dificultatea de a transpune o instructie în actiune este mai

evidenta, la acestia se observa în mod frecvent abaterea de la cerintele instructiei

! mare imporanta în activitatea de munca o are capacitatea de a executa o activitate nunumai pe baza unei instructii verbale ci si a unei instructii scrise sau a unui model


13/97

eceptionarea comenzilor de catre deficinentii mintali ridica o serie de probleme aacesti copii se constata în mod frecvent o îmbinare a negativismului si a sugestibilitatii incauza acestor particularitati influentarea lor se realizeaza mai usor dânduli&se sugestii decât

comenzi clare ! comanda prea categorica da nastere deseori unei atitudini de opunere , provocând încapatânarea

5omentul esential pentru atrenarea întârziatului mintal într&o activitate consta înmobilizarea energiei sale în asigurarea cooperarii , deoarece în general manifesta o mai slabadorinta de cunoastere si de activitate decât colegii sai , adopând de preferinta atitudinea de

le-eritate si inactivitate .levii deficienti mintal au nevoie de stimuli pozitivi în activitate deîncura-ari , si moderatie în aplicarea întaririi negative sub forma pedepsei /vând în vederedificultatea întâmpinata de ei în urmarirea scopurilor complexe si îndepartate Profesorul

intinerant sau terapeutul va esalona activitatea elevului prin înscrierea scopurilor de la cele maisimple si apropiate la cele mai complexe si îndepartate Important este însa sa i se formeze

copilului obisninta de a duce la capat activitatea începuta , o mare importanta având îndesfasurarea activitatii voluntare si formarea capacitatii de a da o relatare cat mai complexa si

mai clara asupra acesteia .ducarea vointei trebuie sa cuprinda toate momentele ei si anume sa dezvolte capacitateade frânare a actiunilor impulsive , sa se formeze obisnuinta de a delibera si a planifica actiunea ,

de fixa scopuri realiste , capacitatea de a persevera si a face eforturi pentru invingereaobstacolelor ce stau in calea realizarii obiectivului final precum si obisnuinta de a analiza critic

activitatile incheiate 0n diferitele sale activitati copilul cu +.8 nu poate rezista fara saoboseasca in timp tot atât de indelungat ca si copilul fara probleme , chiar atunci cand activitatea pe care efectueaza este pe masura nivelului sau intelectual 8e constata in general o disproportie

intre cantitatea activitatii efectuate si oboseala manifestata/paritia mai rapida a oboselii seobserva mai ales la activitatile intelectuale , durata mai mare a oboselii precum si capacitatea

redusa de mobilizare in anumite conditii impun o pauza mai lunga pentru antrenarea in muncaintr&un ritm mai lent

ulburarile afectivitatii sau ale personalitatii in ansamblul lor , apar la elevii cu +.8 indiferite grade si forme , intre care este dificil sa se traseze o linie de demarcatie "tulburarile

afective comune , instabilitatea emotiva nevrozele si psihozele

/fectivitatea este intodeauna preturbata fie datorita faptului ca deficienta psihicaconstituie un teren pe care actioneaza coonditiile educative defectuoase fie ca proasta apreciere a

situatiilor , defectul de verbalizare , marea emotivitate , sentimentul de inferioritate perturbasuccesiunea diferitelor etape ale dezvoltarii afective

iferitele tulburari afective si emotionale se pot manifesta sub forma de "

C epresie

C !stilitate fata de adulti , absenta raspunsului la solicitari

C /nxietate in legatura cu afectiunea adultilor


14/97

C Indiferenta fata de aprobarea adultilor

C ;eastâmpar , instabilitate

C ensiune emotiva

C /nxietate in legatura cu acceptarea de catre alti copii

C 'ariate simptome nevrotice

Pe baza analizei conduitei au fost stabilite trei categorii de subiecti si anume "

C ;eadaptati

C ;eadaptati cu intermitenta

C 8tabili

+ea mai frecventa tulburare a afectivitatii, care determina un elev cu +.8 in conditiileactivitatii cotidiene este maturitatea afectiva , care face ca elevul cu +.8 sa aiba adeseorimanifestari proprii celor de vârsta prescolara , sub aspectul emotiilor si sentimentelor e

exemplu acesti copii sunt capabili sa lucreze cu eficienta numai daca învatatorul itinerant stalânga ei , daca in permanenta ii încura-eaza si ii aproba5anifestarile emotive sunt adeseoriexagerate puternice in raport cu cauza care le&a produs 6neori acesti copii prezinta o teama

ne-ustificata , emotia de mânie adoptând proportiile unei crize de furie insotita de reactii agresivesi autoagresive

'eselia se poate transforma in crize de râs nestapanite ipsa de retinere se constata deasemenea si in manifestarile de simpatie

/ceste manifestari , cu tot caracterul lor exploziv , nu sunt traire adânca si stabila amomentului +auze tot atât de neînsemnate cu cele pe care le&au provocat pot determina

incetarea lor sau trecerea la emotii contrare 5anifestarile exterioare puternice sunt efectulcapacitatii reduse a scoartei cerebrale de a realiza un control a centrilor subcorticali

Prin caraterul lor exploziv si haotic emotiile au adesea un efect dezorganizator asupraactivitatii deficientului mintal +apacitatea redusa de a controla expresiile emotionale complicarelatiile deficientului mintal cu cei din -ur ;u toti elevii cu +.8 se caracterizeaza prin emotii

explozive unii dintre ei sunt placizi , au capacitate redusa de a stabili un control afectiv adecvatcu adultii sau chiar cu copii de aceeasi vârsta6n astfel de copil se mai rusineaza atunci când esteadmonestat , nu este stimulat de lauda , ramâne indiferent la succes /ltii dimpotriva sunt extrem

de rusinosi de sensibili , de timizi fata de atitudinea adultilor

8e observa uneori predominarea unei dispozitii "unii sunt mai frecvent euforici , altiiapatici , altii iritabili


15/97

+hiar si atunci când nu prezinta tulburari evidente ale afectivitatii , acesti copii au o gamamai redusa de sentimente decât restu copiilor de aceeasi varsta

/vând o gândire inerta deficientii mintali nu se pot adapta la cerintele mediului , ceea cele creaza o stare de tensiune si de nesiguranta +reativitatea redusa a gândirii ii impiedica

deseori sa gândeasca si sa gaseasca modalitati de solutionare a problemelor , de satisfacere atrebuintelor si a impulsurilor in conformitate cu regulile de conduita 0n plus elevii cu +.8reusesc in mai mica masura decât cei de aceeasi vârsta sa îsi aprecieze critic trairile si

manifestarile emotive , sa le adapteze in continuu modului social aceptataptele deficientilor mintali nu pot fi intarite intotdeauna cu aceeasi masura ca si la indivizii normali

Prin comportament uman trebuie sa intelegem expresia gradului de echilibru psiho&moral pe care idividul il realizeaza in cadrul mediului bio&social , ca pe un proces dinamic de integrare

in viata sociala , care ne apare ca o conduita superioara ce implica functionarea normala amecanismelor interne si externe asigurând unitatea organism & mediu social

ulburarile de comportament sunt dereglari relativ stabile in reactivitatea generala aindividului , datorata unor factori care tin de structura neuropsihica sau mediul extern .levul cu+.8 este un deficient mintal deci si comportamental , datorita deficitului functiilor de cunoastereimaturitatii afective , impulsivitatii si sugestibilitatii crescute a conditiilor precare de educare in

familie , a influentelor externe

Insuficienta capacitatii mintale genereaza un comportament cu atât mai lipsit de posibilitati de modelare adecvata în situatiile de mediu care implica o adaptare comportamentalasupla si elastica cu cât defectivitatea sa intelectiva e mai grosiera Insuficienta capacitatii mentale

nu&i permite deficientului sa aprecieze corect impre-urarile de viata ce solicita o adaptarecomportamentala adecvata si prin aceasta este lipsit de capacitatea de anticipare a riscurilor

actiunilor sale , de abstractizare a lumii concrete , de diferentiere a binelui si raului a ceea ce este permis de ceea ce nu este permis , de apreciere a consecintelor ce decurg din actele sale

Pe langa factorii legati de perceptie , memorie , limba- care determina tulburari alerelatiilor elevului cu +.8 cu mediul , sunt si cei care tin de afectivitate caracter , temperament

/spectele particulare ale comportarii deficientului mintal sunt datorate si lipsei vointei ,educarea acesteia fiind o munca deosebit de anevoioasa si in strânsa legatura cu formarea si

dezvoltarea personalitatii

ulburarile afectivitatii , capacitatea redusa de a controla expresiile emotionale , intregul

comportament , complica relatiile deficientului mintal cu cei din -ur a copii cu +.8 tulburarileafectivitatii sunt mai frecvente si mai pronuntate decât la copii cu intelect normal

ereglarile comportamentale ale deficientului mintal apar ca urmare a activitatii cerebraledeficitare , a conditiilor familiare precare , a conditiilor sociale si acest dezechilibru dintre el simediu poate fi inlaturat printr&o permanenta munca de educare a proceselor cognitive si afectiv

volitionale


16/97

6na dintre cele mai comune probleme care afecteaza procesul de invatare sicomportamentul general al elevilor îl constituie reactiile de evitare intense , necontrolabile , careîn forma lor externa sunt numite fobii /vem de a face cu o suita de manifestari reactive care aula baza conflictualitatea anxietatea , teama +eea ce provoaca interesul ma-or al acestui aspecteste faptul ca la ma-oritatea deficientilor exista o anxietate si un comportament consecutiv de

evitare a invatarii de diverse forme

0nvatamîntul inclusiv , clasa ca si contextul vietii si activitatii in scoala constituie unmediu educogen care se bazeaza pe conditionari si pe inductii de comportamente/ceste

probleme trebuiesc privite , analizate de toate cadrele implicate in vederea manevrarii diferitelor tehnici de invatare si pentru stabilirea unor relatii interpersonale in activitatea cu elevii cu +.8

0n curriculum scolar se impun programe speciale , planuri de interventie personalizate care au catel recuperarea carentelor si combaterea comportamentelor inadecvate sau cel autodestructiv ,stereotipiile , acesele de furie , comportamentul agresiv agatarea excesiva de alte persoane ,

posturile anormale

+apitolul (8P.+II+6 P8I9!5!I+I=>II / ..'6 +6 +.8 I; 0;'=>=5D;6

I;.:/

(1 +//+.I8II+I :.;./. /. P8I9!5!I+I=>II

+unoasterea nivelului de dezvoltare a motricitatii elevilor cu +.8 au o deosebitaimportanta in cele mai multe forme de activitate umana fiind implicata o categorie sau alta demiscari Precizia articularii sunetelor in procesul vorbirii , citirii sau scrierii , perfectionareamânuirii creionului , a uneltelor sau a materialului ce trebuie prelucrat depinde de o serie de

componente ale motricitatii cum sunt "forta , viteza , precizia , coordonarea Privind problema in plan autogenetic , se constata ca motricitatea are autonomie mai ales

in primul an de viata prin aceea ca sunt prezente urmatoarele modalitati de adaptare a elevului lamediu "manipularea obiectelor , pozitia corpului in spatiu , prehensiunea si mersul !data cuaparitia limba-ului , o parte dintre miscari se interiorizeaza iar locul lor este luat de simboluriverbale upa aceasta etapa miscarile sunt tot mai mult dominate de psihic , comportamentul

motor organizându&se tot mai riguros

!bservatiile clinice arata ca intârziatii mintali reprezinta o deficienta a motricitatii atuncicand sunt comparati cu normalii de aceeasi vârsta8&a stabilit de asemenea ca cu cât gradul

deficientei mintale este mai mare cu atât nivelul motricitatii ramâne mai scazut 0ntarziereamotricitatii se inregistreaza mai ales sub urmatoarele aspecte "

A viteza miscarilor atât in desfasurare cât si ca timp de reactie estein general mai scazuta ? se constata ca deficientii mintali de tip

familial sunt mai putin deficitari sub aspectul timpului de reactiedecât cei cu leziuni cerebrale ?


17/97

A precizia miscarilor este si ea scazuta ? lipsa de precizie apare siin miscarile mai fine ale mâinii ?imprecizia miscarilor este insotita

de sinchinezii importante ?

A .i intâmpina dificultati in imitarea miscarilor , fapt care

influenteaza negativ formarea multor deprinderi ? imitarea serealizeaza mai greu atunci când solicita orientarea in spatiu?deficientii mintali au tendinta de a imita miscarile ca in oglinda?

A indicatiile verbale ii a-uta in mai mica masura in organizarea sicorectarea comportamentului motor comparativ cu rolul acelorasi

indicatii la copilul cu intelect normal

A reglarea fortei musculare este deficitara , cauzata fiind deinsuficienta senzatiilor chinestezice ?

A contractura anumitor grupe de muschi nu se realizeaza dintr&odata , ci numai dupa o perioada de sinchinezii în care adeseori secuprind si muschii antagonisti ?

A elevii cu +.8 intâmpina dificultati relaxarea voluntara aanumitor grupe de muschi precum si la trecerea de la o miscare la

alta ?

A dexteritatea manuala reprezinta dizabilitati ma-ore ceea ce îi faceinapti pentru munci de precizie ? elevii cu +.8 ramân sub limita

normalului numai in activitatile care necesita o dexteritate manuala

pronuntata , unii fiind capabili sa execute o activitate cu tot atâta precizie ca si cei cu intelect normal ?

A la deficientii mintali se observa , mai frecvent decât la cei cuintelect normal lateralitatea manuala stânga sauambidextra

A daca se asigura conditii de antrenament , motricitatea se poateameliora simtitor , apropiindu&se mult de cea a copiilor cu intelect

normal , mai ales in coordonarea ochi mâna si dexteritate manuala ?

A in aprecierea si discutarea motricitatii la copilul cu +.8 trebuie

sa tinem seama de faptul ca unii copii sunthiperchinetici sialtii hipochinetici aspect ce trebuie avut în vedere la corectareadeficientelor motricitatii

/ctivitatea motorie a elevului cu +.8 constituie un comportament care decurge din stareade maturatie a sistemului nervos si din gradul de dezvoltare fizica /sa cum organizareamintala este diferita structural si functional de cea a copilului cu intelect normal , tot asasi planul de organizare a psihomotricitatii este diferit datorita urmatoarelor componente "


18/97

A imaturitatea sau leziunile structurilor morfofunctionaleraspunzatoare de activitatea motorie generala si specifica ?

A leziunile subcorticale care nu permit coordonarea de sintezaintegratoare a comportamentului motor ?

A autonomia accentuata a structurilor somatice fata de structurile psihice ?

A lipsa unei organizari ierarhice ascendent & descendent intransmiterea si prelucrarea informatiilor ?

A slaba forta de dominanta a intelectului

ulburarile psihomotorii cunosc o paleta extrem de variata , ele putându&se grupa in Ecategorii si anume "

A tulburari ale motricitatii " întârzieri in dezvoltarea motorie ,marile deficite motorii , debilitatea motrica , tulburari de echilibru ,

de coordonare , de sensibilitate ?

A tulburari de schema corporala ?

A tulburari de lateralitate ?

A tulburari de orientare , organizare si structurare spatiala ?

A tulburari de orientare si structurare temporala?

A instabilitate psihomotorie ?

A tulburari de realizare motrica " apraxia , dispraxia , disgrafiamotrica ?

A tulburari psihomotorii de origine afectiva

ecuperarea psihomotricitatii se numara printre cele mai recente metode utilizate indomeniu terapeutic , ocupând un loc important in sistemul metodelor de recuperare atât in

psihiatria infantila cât si in psihopedagogia speciala .ducatia psihomotrica constituie o educatie de baza in scoala incluziva , aceasta

constituind un proces de învatare ce nu poate fi eficient daca copilul nu are constiinta corpuluisau nu cunoaste lateralitaea sa , nu se poate situa in spatiu , nu este stapân pe timp , nu a castigat

o suficienta stabilitate si coordonare a gesturilor si miscarilor sale


19/97

eedeucarea psihomotricitatii concura diferentiat la ameliorarea personalitatii copiluluicu +.8 0n cazurile de deficienta profunda este posibil un control mai bun , ii ofera primele

elemente de gândire si in general favorizeaza dezvoltarea generala si asa extrem de limitata laaceasta categorie Pentru deficientii mintali medii educatia psihomotrica integrata in procesul

educational general constituie un mi-loc eficace de valorizare personala , ameliorând

comportamentul si activitatea de invatare 0n cazurile de deficienta medie si de debilitate atipicaeducarea si reeducarea psihomotricitatii formeaza conditia esentiala pentru insertia scolara si psihoprofesionala

eeducarea psihomotrica este complexa in masura in care comporta implicatii in multedomenii "psihologie , pedagogie , psihiatrie , @inetoterapie , ludoterapie , meloterapie si

actioneaza prin intermediul miscarilor asupra intregului corp , a intregii personalitati , fapt ceobliga la o selectie riguroasa a miscarilor pentru a contribui la dezvoltarea motorie globala , la

dezvoltarea structurilor spatiotemporale , la insertia socioafectiva

upa + Paunescu obiectivele psihomotricitatii se clasifica astfel "

a ;ivelul de organizare "

1% +oordonare motorie

(% !rganizarea schemei corporale

3% Perceptia organizarea structura spatiala

4% Perceptia organizarea structura temporala

*% !rganizarea actiunii b ;iveluri procesuale $obiective operationale%

1% +oordonare motorie "

11 +oordonare oculomanuala

1( inamica generala

13 +oordonare vizoprehensiva prin manipulare

14 elatia spatiala elementara $proximitate,disociere %

(% !rganizarea schemei corporale "

(1 Priza de constiinta a schemei corporale proprii


20/97

(11 8chema corporala "identificarediscriminare si operare ?

(1( eprezentarea statica si dinamica aschemei corporale

(13 +oordonarea mintala a actiunilor

(14 eprezentarea mintala a actiunilor

(( 8chema corporala a partenerului

((1 8chema corporala a partenerului "identificare, discriminare , operare

((( escentralizarea spatiosenzoriomotrice

((3 ealizarea miscarilor in doua modalitati" asa cum este perceputa de subiect si dupa intentia

partenerului

c Perceptia , organizarea , structurarea spatiotemporara

1% Perceptia spatiala a pozitiilor si directiilor in relatiile persoana mediu si obiecte ?

11 !rientarea in spatiu si dimensional

1( !rientarea in spatiu bidimensional

13 !rientarea pe baza de materiale specifice diferitelor activitati scolare $material didactic , harti geografice ,

planuri %

14 Perceptia directiilor

1* Perceptia marimilor si compararea lor

1F ecunoasterea stânga dreapta

17 Progresia stânga dreapta

(% 8tructurarea si organizarea spatiului

(1 / spatiului topologic ocupat de multimea obiectelor ?


21/97

(( / spatiului grafic

(3 / spatiului lexic

(4 / locului de munca $clasa ,atelier etc %

(* Proiectia spatiala $desen , lucrari practice %

(F 8patializarea discriminarea distantelor $ansamblu ,subansamblu % , context verbal , grafic

(7 ranspunerea grafica $litere , cuvinte , propozitii ,segmente % în spatiul structurat intr&o anumita ordine

(E Proiectarea in spatii structurate diferit $din liniar incoloana si invers %

(G Imitarea modelelor de o anumita structura

3) /mplificarea sau diminuarea $reducerea la scara adiverselor modele grafice %

3% 5ânuirea instrumentelor si a aparatelor "

31 Instrumente specifice sistemului metric

3( Instrumente de masura de precizie

33 Instrumente de orientare

34 Instrumente de masurare si trasare

3* Instrumente de masurat pe teren

d 8tructurarea si organizarea temporala "

1% iscriminarea ritmului

(% !rdonarea temporala $primul , al doilea etc %

3% 8uccesiunea , continuitatea ?

4% urata

*% ranspunerea in timp a spatiului si invers


22/97

F% +ronologia istorica si logica

7% raportarea timpului la propria persoana $actiuni , stare ,devenire %

E% procesul de transformare $cu si fara operator%

e !rganizarea actiunii "

1% utilizarea miscarilor in actiuni organizate

(% utilizarea miscarilor in actiuni eficiente

3% descompunerea actiunii în actene , praxene , secventecunoastera formelor , directiei , scopului si actiunii

4% deprinderi simple $mânuiri %

*% depinderi complexe $deprinderi operationale%

F% cicluri operationale ?

7% integrarea subrutinelo in comportamente noi si adaptarearutinelor la situatii noi , transferul de deprinderi

operationale

upa I 5usu activitatile de terapie psihomotrica incluse in terapia educationala

complexa si integrata urmaresc pregatirea copilului cu +.8 pentru integrarea sociala si profesionala indeplinind urmatoarele aspecte "

formarea si educare psihomotrica a elementelor ce conditioneaza intregul proces deinvatare scolara ?

stimularea si dezvoltarea la copiii cu +.8 a proceselor psihice de cunoastere si a unor calitati a acestora $analiza , sinteza , generalizarea , abstractizarea%?

îmbogatirea experientei senzoriale pe baza cunostintelor si reprezentarilor corecte despreforma , culoare , conturul formelor si priceperii insusirilor diferitelor obiecte ?

formarea si dezvoltarea abilitatilor de constanta a formei & abilitatea de a cunoaste formesau figuri indiferent de marime, material , culoare , distanta , unghi ?perceptia fond &forma , abilitatea de a percepe si mentine o figura sau un obiect pe un fond dat , de a

alege un anumit detaliu dintr&un intreg si a crea intregul din detalii ?

familiarizarea elevilor cu vocabularul terminologia si unele expresii specifice , exersândcapacitatile de exprimare redare corecta orala si scrisa?


23/97

diminuarea deficitelor si retardurilor de maturizare a unor functii pentru copii lenti ,instabili , impulsivi , emotivi , inhibati cu dezorganizare spatio&temporala , cu tulburari

de lateralitate si insusire a citit&scrisului ?

dezvoltarea muschilor mici ai mâinii cu formarea sensibilitatii tactile motorii si a

consolidarii deprinderilor de mânuire a unor materiale si unelte simple $pensula, arc ,foarfeca , hartie %

dezvoltarea functionala ai muschilor mici ai mâinii , coordonarea motrica a palmelor , adegetelor , exersarea îndemânarii manuale in vederea pregatirii insusirii grafismelor si a

unor operatii manuale ?

formarea unor deprinderi tehnice elemntare de modelare si miscare translatorie , circularade imbinare decupare , lipire , alcatuirea formelor de diferite marimi , culori materiale ?

formarea si exersarea abilitatilor de coordonare ochi mâna de diri-are , a miscarilor

complexe mâna & picior , auz & vaz ?

educarea spiritului de ordine , acuratete in organizarea si desfasurarea unor lucruri , proiectii aplicative în utilizarea si ordonarea instrumentelor acesoriilor si materialelor

folosite in diferite situatii si activitati ?

pregatirea pentru unele sarcini profesionale , ameliorarea dezechilibrului fizic mintal sistabilirea de relatii armonioase cu indivizii si lucrurile din mediul social , favorizând

astfel insertia scolara si socio&profesionala

Procesul educational fiind conceput ca o educatie globala include formarea abilitatilor si

structurilor perceptiv motrice care asigura achizitia conceptelor fundamentale necesareactivitatilor elementare de scris&citit&calcul în activitatea de învatare a disciplinelor scolare exista

un numitor comun constituit din sistemul structurilor perceptiv motrice

/ceste structuri si conduite perceptiv&motrice sunt " schema corporala , lateralitatea,culoareasi forma ca elemente pregatitoare orientarea , organizarea si structurarea spatio&temporara

'.' SCHEMA CORPORALĂ

+unoasterea propriului corp constituie punctul de plecare în situarea subiectului in spatiu , punct de reper în cunoasterea mediului încon-urator si ordonarea actiunilor 8chema corporala

prin cunoasterea sa presupune "

& sa cunoasca , sa denumeasca si sa arate schema corporala proprie

& sa cunoasca , sa denumeasca si sa arate schema corporala a partenerului?

& sa situeze corect obiectele in spatiu in raport cu propriul sau corp sau cu alte obiecte ?


24/97

& sa se orienteze in spatiu ?

!rice preturbare in schema corporala conduce , la deficite in relatia subiect mediul

incon-urator , deficite care se manifesta in triplu plan " perceptiv , motric si al relatiei cu cei din -ur

0n plan motor apar necoordonarile si atitudinile incorecte , dezordinea perceptiva si motoriefrapanta intre F&1) ani cu repercursiuni asupra procesului de învatare eficitele de coordonare

sau de disociere a gesturilor , lentoarea în organizarea actiunilor sunt semne ale uneiindisponibilitati motrice care indeosebi sunt implicate in procesul de învatare a scrisului litere

deformate , trasaturi tremuratoare , depasirea spatiului grafic negli-enta fata de suportul material ,incorectitudini în tinerea instrumentelor de scris 0n general deficienta mintala se caracterizeaza

prin tulburari ale schemei corporale de la cele mai usoare pâna la absenta totala a constiinteicorpului similar cu cazurile de psihoza ! prima caracteristica desi daca are constiinta corpului in

ansamblu deficientul corpului nu este capabili sa recunoasca , sa denumeasca diferitele parti alecorpului / doua caracteristica a deficientului mintal se refera la incapacitatea de a utilizanotiunile sus , -os , inainte , înapoi ca repere de orientare in mediul încon-urator desi acestea sunt

recunoscute pe propriul corp

'.* LATERALITATEA

+onceptul de lateralitate exprima cunoasterea partii drepte sau a celei stângi a corpului ,abilitatea motrica care permite controlul acestor doua parti simultan sau separat ominantafunctionala a unei parti a corpului asupra alteia determina lateralitatea , aceasta depinde de

actiunea emisferului central opus upa natura sa se poate discuta de "lateralitate normala de

exemplu stângaci normali ? lateralitate patologica ca de exemplu stângaci patologici în cazurileîn care subiectului stângaci ii este lezat emisferul stâng iar emisferul drept preia conducerea

upa modul de participare a membrelor superioare si inferioare avem "bilaterala atunci cand picioarele si mâinile se misca simultan si exista o coordonare ? si omolaterala atunci când

piciorul si mâna din aceeasi parte a corpului se misca simultan? si incrucisata atunci cand mâna si piciorul partii opuse se misca simultan ? multilaterala atunci când mâinile si picioarele se misca

simultan

ulburarile lateralitatii sunt desemnate prin termenul de dislateralitate care se caracterizeaza pe diverse forme "stângacie , stângacie contrariata , ambidextrie , lateralitate incrucisata

8ângacia este o dispozitie constitutionala legata de preponderenta emisferului drept ce poatefi de orgine familiala sau ereditara

8tângacia opusa dextralitatii se exprima prin tendinta de a folosi cu predilectie mana stânga ,aceasta fiind mai indemânatica si mai puternica decat mâna dreapta extralitatea opusa

semestralitatii se caracterizeaza prin predominanta mâinii drepte sau a altui segment din parteadreapta a corpului , ca urmare a dominantei emisferului stâng


25/97

/midextria este capacitatea de a folosi cu usurinta ambele mâini si in general aptitudinea dea se servi de ambele mâini cu aceeasi abilitate , forta , precizie in realizarea actelor elementare

'., STRUCTURA PERCEPTIV MOTRICĂ

'.,.1 Structura prcpti)5&otrica $ culoar/bilitatea perceptiv&motrica de culoare constituie un antrenament premergator fiind un

instrument intermediar pentru achizitionarea notiunilor de forma spatiu si timp care permite olargire si precizare a mediului incon-urator

0n primul rând achizitionarea culorii este mai simpla în comparatie cu formarea altor abilitati perceptiv motrice ca de exemplu cele de spatiu si timp ?în al doilea rând culoarea este marcata deafectivitate si prin aceasta concura la mobilizarea psihicului la orientarea si concentrarea atentieisi la declansarea atitudinii de anga-are sau nonanga-are in raport cu o actiune iar in al treilea rând

culoare poate constitui un instrument de cunoastere , de informare stiintifica de optimizare a

procesului de învatare sub aspectul continutului sau al spatiului scolar Plecând de la aceste premise obiectivele educationale se pot formula pe trei obiective"

C primul obiectiv "recunoasterea si denumirea corecta adecvata a culorilor primare sisecundare ?

C al doilea obiectiv folosirea culorii drept criteriu de clasare

C al treilea obiectiv operarea cu conceptul de culoare adica trecerea de la clasareaobiectelor care au aceeasi atributie de forma marime dar care difera prin culoare la

clasarea acestora dupa criteriul culorii în conditiile în care difera prin mai multeatribute

/ cunoaste conceptul de culoare inseamna a identifica culoarea , de a folosi denumireacorespunzatoare a utiliza culoarea ca un principiu criteriu de clasare si de a opera cu acest

concept indiferent de situatia particulara

8pre deosebire de copilul cu intelect normal copilul cu +.8 este a-utat sa observe mai bineobiectul prin înfatisare si prin nume

'.,.' Structura prcpti) &otrica $ %or&a

Perceptia formei constituie a doua structura perceptiv motrica cu rol de pregatire pentrustructurile perceptiv&motrice complexe , structura ce are un rol semnificativ de orintare si de

antrenare prealabila si indinspensabila în achizitia structurilor abstracte de spatiu si timp

Procesul de formare a structurii de forma este indelungat persupunând achizitia unor prenotiuni si activitati specifice


26/97

!biectivele educationale urmarite in acest caz se rezuma la "

C recunoasterea si denumirea adecvata a formelor diverselor obiecte si stabilirea deasociatii simple sau corespondenta biunivoca in mai multe variante ?

C discriminarea formelor unele de altele stabilind elemente de asemanare sidiferentiere ?

C folosirea formei drept criteriu de clasare ca o conditie esentiala pentru verificareagradului de achizitie a conceptului de forma în conditiile în care si alte criterii pot

exista in mod egal $forma , marime%?

/ctivitatile perceptiv motrice de forma pregatesc structurile spatiale de mai târziu constituind premiza esentiala a acestora

'.,.* Structura prcpti) &otrica $ ori#tar 0 or"a#i(ar !i !tructurar !patio5

t&porala/chizitia orientarii spatio&temporare presupune doua nivele de organizare " nivelul

experientei imediate , a perceptiei directe , mi-locita de actiune si nivelul reprezentarii mentale


27/97

0n recuperarea acestor aspecte se apeleaza la un trinom de tehnici terapeutice si anume"exercitii motorii , exercitii senzorio&motorii si exercitii perceptiv motorii

!rientarea si structurarea temporala reprezinta capacitatea de a se situa în functie desuccesiunea evenimentelor $înainte , dupa în timpul % de durata intervalelor $timp lung sau scurt %

de ritmul regulat sau neregulat , decadenta rapida sau lenta , reluarea ciclica a unor perioade detimp $zi , saptamâna , luna , anotimp % , de ireversibilitatea timpului $nu se mai poate reveni latimpul trecut %

efacerea conduitei de orientare si structurare temporala se realizeaza lent si cu maredificultate

!rientarea temporala are car reper #prezentul meu# aidoma orientarii spatiale care are ca punct de referinta spatiul propriu

0ntre structura spatiala si cea de timp exista si diferente marcante , spatiul având trei

dimensiuni el poate fi parcurs in toate directiile iar relatiile spatiale pot fi percepute in modcorect impul însa are numai directie liniara poate fi parcurs intr&un singur sens iar relatiiletemporale sunt fie memorizate $pentru trecut % , fie imaginate $pentru viitor %

;otiunile de timp sunt notiuni abstracte si prezinta dificultati in achizitia lor de catrecopilul cu cerinte educative speciale

oate tulburarile structurii temporale , simptome ale acestora constituie o consecinta a unuitrinom de cauze " motrice , tulburari legate de ritmul neregulat al respiratiei sau de naturaauditiva ? psiho&motrice , incapacitatea de orientare , organizare si structurare spatiala ?

psihologice , socuri afective mediu caracterizat prin insecuritate si care nu ii ofera puncte de

reper .tapele de reeducare a structurii temporale sunt organizate pe coordonatele temporale

amintite

Capitolul *

MODALITĂŢI DE EDUCARE PSIHOMOTRICĂ

*.1 A!pct "#ral al rcuprarii !i co&p#!arii p!i+o&otricitatii

Integrarea si socializarea elevilor cu +.8 consta de cele mai multe ori în însusirea unor instrumente de munca intelectuala de pregatire pentru munca productiva si social utila astfelîncât fiecare persoana cu dizabilitati sa isi poata aduce aportul la realizarea produselor societatii

respective si sa aiba abilitati comportamentale pentru viata activa

Prin sistemul de invatamânt integrat copii cu +.8 dobândesc pe langa cunostinte sicomportamente legate de socializare si cunostinte legate de profesionalizare


28/97

0n acest fel curriculumul adaptat reprezinta parte integranta esentiala in sistemul instructiveducativ al învatamântului de spri-in 0n vederea realizarii obiectivelor specifice si pregatirii

pentru activitatea socio&profesionala , întregul sistem instructiv educativ este orientatergoterapeutic si corectiv compensator , fara sa excluda în continuare perfectionarea

metodologiei instructiv educative si a abilitatilor practice +urriculumul recuperativ educational

vizeaza în egala masura instruirea , insusirea de informatii si formarea de deprinderi operationalecât si dezvoltarea insusirilor de personalitate si formarea unor comportamente adaptative

Pentru a indeplini asemenea scopuri înca din perioada prescolara activitatile se vor baza pe primele experiente ale copiilor urmând ca ulterior în cadrul #scolii pentru toti# sa se transmita sisa se urmareasca absortia de noi cunostinte cu un grad de dificultate mai avansat dar care sa nu

depaseasca posibilitatile comprehensive ale copilului

0n scoala inclusiva se vor educa elevii prin continuarea activitatilor recuperative , ce audrept scop dezvoltarea de ansamblu a însusirilor psihofizice ale tînarului cu dizabilitati în

vederea înlesnirii maturizarii personalitatii si a învatarii unei meserii /cesta este momentul în

care educatia terapeutica trebuie sa accepte pe de o parte dizabilitatile limitele tendintele patologice ale tânarului cu dizabilitati , iar pe de alta parte sa il a-ute în vederea dezvoltariicompensatorii a unor însisiri pozitive care sa faciliteze o integrare deplina

0n omania persoanele cu dizabilitati de intelect sunt pregatite pentru diferite meserii dintrecare as aminti " zugrav , croitor , vopsitor , tesator covoare , cizmar , crescator de animale mici ,

viticultori , agricultori , gradinari , artizani , tâmplari , ceramisti , tapiter , tricotori, etc

Prin conceperea unitatii activitatilor desfasurate în învatamântul incluziv si prin satisfactiaobtinuta in urma asigutarii conditiilor de existenta chiar si partiale, elevul cu dizabilitati se

plaseaza într&o stare de echilibru în care adaptarea la conditiile mediului devine tot mai buna

esigur personalitatea elevilor cu dizabilitati presupune ca si metodologia instructiv educationalaforme de organozare recuperativ specifice în care sa fie înglobate strategii integrative adaptate lacaracteristicile subiectilor care sunt implicati în activitatile recuperative /stfel de principii si

strategii trebuie sa tina seama de potentialul psiho&fizic al copilului cu dizabilitati dar sa cuprindaîn acelasi timp o abordare multidisciplinara cu implicatii în psihologie, pedagogie, @inetoterapie,

sociologie

8e poate considera un succes al demersurilor facute atunci când subiectul realizeaza ca"

& parintii sau persoanele din -urul lor efectueaza o munca utila societatii?

& prin munca pot fi a-utati semenii lor?& orice societate implica exercitarea de servicii si profesii?

& pentru a exercita o meserie sunt necesare cunostinte si deprinderi specifice?

& exercitarea unei meserii presupune un anumit sistem de enumerare, comunicare sirelationare cu cei din -ur?


29/97

& în practicarea unei meserii se depun eforturi iar rezultatele obtinute depind de acestea side nivelul de pregatire?

&comportamentele profesionale si sociale creaza avanta-ele adaptarii si aprecieriicolectivului

aca pâna acum a rezultat ca integrarea socio&profesionala a persoanelor cu dizabiliati estedeterminata de programele recuperative trebuie sa remarcam ca #civilizatia unei societati poate fi

apreciata si dupa atitudinea ce o manifesta fata de o asemenea categorie de oameni 5ai multintegrarea socio&profesionala a persoanelor cu dizabilitati este determinata si de conditiile

atitudinale si materiale ce sunt create acestora de catre societate$2azzo%#

*.' i#totrapia

/bilitatea manuala este un complex constituit dintr&o suma organizata, formata dinurmatoarele componente" abilitate digitala, perceptia motrica, finetea gestuala $motricitatea fina%,

dominanta manuala, coordonarea bimanuala, îndemânarea/bilitatea manuala este considerata ca atitudinea de a sti sa te servesti de mâinile tale, ca

pricepere, capacitatea unor persoane de a efectua manual lucrari care solicita precizie, finete, faraînsa a fi limitata numai la factorii senzo&motori, în masura în care ea trebuie considerata si ca o

rezultanta a dispozitiilor temperamentale si mai ales a proceselor intelectuale

Intr&adevar actul manual nu este decat un act intelectual in expresie manuala, miscarea fiind puntea de legatura între gândire si actiune, mâna fiind un organ cortical .ducatia mâinii trebuie

conceputa pe deoparte ca educatir a miscarii concrete pe anumite cunostinte delimitate si binedefinite $mimica,dans,sport% si pe de alta parte ca suport pentru achizitia cunostintelor

fudamentale scolare si pentru formarea personalitatii/gilitatea digitala numita si dexteritate se refera la capacitatea de a efectua miscari rapide

si fine cu degetele relevându&se in mod specipic în activitatea de broderie, sculptura, tesut etc

Precizia motrica & capacitatea de a efectua gesturi foarte circumscrise, cu efecte strictlimitate, relevante în activitatile de de a-usta-, cusut, sudura, trasa- in general

elicatetea gestuala implica prezenta unei armonii in efectuarea miscarilor, a unui echilibrumotric, a unei dozari a efortului, precum si capacitatea de frânare voluntara

+oordonarea bimanuala este capacitatea de a coordona cele doua mâini, de a folosi mâinileîn opozitie ca urmare a dezoltarii fortei musculare în general si cea de prehensiune în special

0ndemanarea ,dibacia, desemneaza un gen de ingeniozitate manuala, de #descurcare&manuala, care se exprima prin alegerea celei mai adecvate miscari dintr&o serie de miscari

posibile, ce conduce la executarea operatiilor manuale într&un timp relativ scurt


30/97

5âna dominanta reprezinta o componenta primordiala de o importanta desebita înefectuarea unor operatii care prin natura lor, impun cu preponderenta folosirea unei anumitemâini .ducatia mâinii dominante este problema centrala în activitatea de abilitate manuala,constituind un obiectiv prioritar ,atât în procesul de educare prin si pentru munca, cât si in

contextul terapeutic general

Pregatirea pentru munca, în general presupune achizitionarea de cunostinte teoretice,tehnice, specifice domeniului de munca, deprinderi operationale adecvate profilului si ogimnastica profesionala & @inetoterapie & adica pregatirea corpului în ansamblul sau si a

segmentelor corpului pentru diferite servicii de munca

/naliza gestului manual " amplitudine, forma, directie, ritm, calitati mortice & viteza,îndemânare, rezistenta, forta, timpul gestului scripturoplastic

0n organizarea si desfasurarea procesului terapeutic se va tine seama si de ritmul deexecutie care cunoaste o mare variabilitate ca si urmare a infantilismului motoriu caracteristic

copilului cu +.8, caracterizat printr&un decala- de (&3 ani fata de copilul normal, explicabil atât prin ritmul general de munca lent, cât si de unele considerente de natura comportamentala" lipsade organizare, de concentrare în munca, utilizarea timpului de munca fara eficienta, lipsa de

continuitate in munca, atentie labila

itmul de executie a gestului manual trebuie analizat sub doua aspecte"

&viteza de executie?

&gradul de continuitate

eficientul mintal se caracterizeaza prin viteza de executie lenta, determinata dedezvoltarea somatofiziologica generata de decala-ul dintre vârsta mentala si varsta fizicaiferenta fatta de copilu cu intelect normal rezida atât din numarul mai mare de subiecti cu

viteza de executie lenta, cât si in fluctuatia vitezei pe parcursul unei activitati

'iteza de exectutie de lucru, nu este constanta ea prezentând mari fluctuatii, neregularitati,oscilatii si un paralelism între curbele de viteza si cele de inexactitate, accerelarea vitezei

conducând întodeauna la cresterea inexactitatilor

itmul de lucru si viteza de executie reprezinta parametrii in organizarea procesuluireeducattional, urmarindu&se formarea unor ritmuri progresive pâna la cel mai apropiat de

normal, asigurandu&se totodata corelatii intre rapiditate si precizie Programul de antrenament gestual

Pregatirea pentru viata profesionala a elevilor cu +.8 comporta atât o pregatire tehnica polivalenta, cât si o pregatire profesionala propriu&zisa limitata la un doeniu precis /ceasta


31/97

pregatire se realizeaza prin activitati profesionale variate, având drept scop depistareaaptitudinilor si posibilitatilor reale, formarea acestor aptitudini prin exercitii repetate, declansarea

de interese, accelerarea procesului de decizie în optiunea profesionala .ducatia polivalentafavorizeaza in acelasi timp formarea unei culturi tehnice generale, extrem de necesara pentruviitoarea activitate profesionala constituind astfel o sursa de reeducare si adaptare la cerintele

societatii

Programul de antrenament gestual cuprinde sase grupe de activitati"

a exercitii simple de decizie?

b exercitii de forta fizica?

c exercitii de abilitare?

d exercitii de abilitare manuala si coordonare a miscarilor"

e exercitii de atentie?

f exercitii senzoriale

a exercitii simple de decizie" miscarile mâinilor, pumnului, degetelor, realizarea penselor,opunerea palmelor, pumnul moale, gesturi de dibacie, executate prin imitatie cu ritm,

aplicatii industriale" prehensiunea $prinderea acelor cu gamalie, impungerea lor cudegetarul, impungera tesaturilor cu ace? miscarile degetelor" impletirea plasei pentru

racheta de tenis? gesturi fine" plisarea tesaturilor, rotirea pumnului, marirea unor gauri îndiscurile de plastic, rasucirea buretelui metalic, însurubari&desurubari

b exercitii de forta fizica forta degetelor,desfacerea nasturilor din ce în ce mai stânsi,forta pumnului, a bratelor " introducerea de inele de cauciuc cu diametre diferite unul înaltul , exercitii cu coicanul, clestele,aplicatii industriale " calcat, nituit în lucrari

de marochinarie,plierea ti-elor metalice

c exercitii de abilitare" exercitii grafice si aplicatii industriale $ batutul la masina de

scris% decupari cu dalta, taiere , perforare si prinderea în copci a materialului plastic

d exercitii de abilitare manuala si coordonare a miscarilor" manipularea materialelor &bile de rulmenti de exemplu & montarea marionetelor, pictura,

noduri simple executate cu o singura mâna sau cu ambele mâini, aplicatii

industriale" nodul tesatorului , nodul pescarului, nodul de oprire , montarea


32/97

nasturilor,cola-, pictura, plia-, decupari, monta-

d exercitii de atentie" desen & copieri, dictari, reproduceri de patrate, constructii

cuburi, aplicatii industriale" grupari de piese , discriminarea formelor si

culorilor

e exercitii senHoriale " educatia vazului & aprecierea lungimii, suprafetelor,

educatia auzului "discriminarea zgomotelor aplicatii industriale " aplicarea etichetelor, plierea tesaturilor, masurarea si taierea unor materiale elastice

*.'. Trapia ocupatio#ala

erapia ocupationala sau ergoterapia se defineste ca fiind un mod de tratament sirecuperare a unor bolnavi cronici sau a persoanelor cu dizabilitati în scopul recuperarii

capacitatii de munca, a scaderii gradului de independenta si integrarii acestora în viata sociala si profesionala

Programul de interventie personalizat nu trebuie restrâns numai la munca creatoare delucruri materiale ci si la activitati de timp liber, ditractiv & recreative si la activitatile culturale ,ce

vin în spri-inul moral al persoanelor în cauza, dându&le acestora un imbold,ce poate

asigura acceptarea de sine si chiar dorinta de lupta cu viata

egislatia în vigoare, în tara noastra, se defineste ca fiind folosirea muncii în scopterapeutic, pentru marirea capacitatii functionale a organismului

Pentru persoanele cu dizabilitati, ergoterapia urmareste formarea sentimentului deutilitate sociala, de valoare personala,de capatare a încrederii în fortele proprii, de stabilire a unor

contacte sociale în mediul de lucru

.rgoterapia trebuie deci, conceputa în doua sensuri" unul larg, sinonim cu terapia prin munca, constituind un o modalitate î n cadrul terapiei ocupationale si altul ca procedeu de

recuperare ce se desfasoara în cadrul atelierelor ,a muncii propriu&zise, din cadrul scolilor,spitalelor, institutiilor de asistenta sociala,de asistenta medico&pedagogica unitasi coordonate decadre specialisti precum" profesori psihopedagogi, psihologi, @inetoterapeuti, terapeuti

ocupationati, invatatori itineranti, medici,asistenti sociali

0n cel detal doilea sens, ergoterapia reprezinta o educatie functionala ce vizeaza învatareaunor deprinderi de munca,cu accentul pe abilitatile manuale, incluzând în sfera de influentare


33/97

toate cazurile de deficienta motrica si gestuala, ce insoteste de cele mai multe ori dizabilitateamentala

0n sens larg, ergoterapia cuprinde formarea si educarea gesturilor de baza ale mâinilor,dezvoltarea capacitatii manuale globale precum precizia, forta, coordonarea, viteza de executie,

organizarea activitatilor de formare a abilitatilor manuale generale

erapia ocupationala definindu&se ca un mod de educatie terapeutica a activitatilor esteinclusa in mod direct în intregul proces de recuperare si în mod deosebit în cel de abilitate

manuala si de îndeletniciri practie in planul de învatamânt încluziv

0n sens restrâns prin ergoterapie se întelege orice activitate fizica si munca manuala curol educativ, recreativ, indicata si diri-ata de specialisti intr&un scop terapeutic si de readaptare

.ste o metoda de tratament prin munca ce se desfasoara atât în institusiile de specialitate cât si înfamilie, în vaderea recuperarii si compensarii potentialului valid al subiectilor cu dizabilitati

.rgoterapia se realizeaza prin urmatoarele forme" & ergoterapia curativa sau functionala, cu scopul de reeducare functionala, de marire a

rezistentei la munca si de stimulare a activitatii mentale?

& ergoterapia profesionala ci scopul de a dobândi sau redobândi integritatea fizica si psihica prin intermediul unor activitati de munca utile?

& ergoterapia profesionala cu forma finala a tratamentului, în scopul de a depistaaptitudinile si interesele sale pentru anumite activitatide munca si pregatirea elevilor cu +.8

pentru anumit domeniu de munca

/legerea activitasilor practice si domeniilor de actiune constituie una din cele mai dificile probleme pe care trebuie sa le rezolve terapeutul, în funtie de urmatoarele criterii"

& activitatea practica sa fie adecvata tipului de deficientagenerala?

& activitatea sa aiba un mare continut terapeutic?

& sa reprezinte interes pentru persoana cu dizabilitati în masura în care acestaconditioneaza calitatea si randamentul?

& sa fie adecvata posibilitatilor reale ale deficientului , sa poata fi realizata independent?

& sa nu ofere prile-uri de instalare a sentimentului de inutilitate sau excludere?

& sa creezesentimentul de responsabilitate sociala, realizabilprin obtinerea de produsevalorificabile?


34/97

& sa favorizeze contactele sociale intre participantii la acelasi nivel de diagnostic siîntre nivelele de diagnostic diferite

.rgoterapia fiind o metoda eficace de tratament înlesneste procesul de integrare, rolulimportant revenindu&i terapeutuluicare are sarcina de a asigura modalitatea optima pentru

indeplinirea obiectivelor propuse

.ste de stiut faptul ca tipul de relatie convenabil pentru persoana cu +.8 este cel cecorespunde grupei mici de de munca,formata din doi sau patru membri,adica, grupa care ofera

posibilitatea de astabili relatii directe , permanente cu un numar mic de persoane

ipsa de autonomie ce&l caracterizeaza uneori pe cel cu dizabilitati, il determina sa aderela mediul social al grupului,neavând alta alternativa

:rupul mic reprezinta o constanta a modurilor de relatii si reguli de subordonare,elcomportând relatii simple, putine ca numar, reciproc cunoscute , previzibile

:rupul mare în schimb solicita un efort de adaptare si este propice pentru aparitiasentimentului de nesiguranta, de neliniste, neîncredere fapt ce determina izolarea copilului cu

+.8 astfel reducându&i mult sansele de reusita în stabilirea relatiilor cu mediul social si profesional

ealizând o paralela între învatamântul special din scolile segregationiste, învatamântulincluziv urmareste pregatirea elevilor cu +.8 pentru viata asigurând un cadru natural, astfel

marind sansele de reusita în relizarea cu succes a obiectivelor

Capitolul ,

ORGANI2AREA !I DES-Ă!URAREA CERCETĂRII

,.1.Ipot(a crctarii. 8uccesul în recuperarea scolara a elevilor cu +.8 în vederea pregatirii lor pentru viata adultaeste strâns legat de interesul si buna colaborare a echipei de caz" învatator itinerant, @inoterapeut,

psiholog, invatatorul clasei si familia copiilor cu +.8


35/97

8ub aspectul învatamântului integrat,în vederea recuperarii motrice se poate considera ca prin interventia personalizata precoce, aplicata pe o perioada de sase luni a unui program @inetic

adaptat va a-uta la îmbunatatirea recuperarii si compensarii deprinderilor psihomotrice

,.'. O3icti)l crctarii

0n cadrul activitatilor practice aplicate la elevii cu +.8 din învatamântul incluziv,amurmarit nivelul de dezvoltare a psihomotricitatii acestora pe perioada anului scolar ())7 & ())E

în vederea prezentarii strategiilor didactice de invatare si dezvoltare

0n realizarea studiului am urmarit particularitatile si nivelul de dezvoltare psihica peurmatoarele dimensiuni"

&& dezvoltarea si mentinerea motricitatii?

&& recuperarea echilibrului?

&& îmbunatatirea capacitatii de îndemânare

,.*. Mto$olo"ia crctarii.

0n vederea obsinerii unor date semnificative asupra fenomenului s

rolul kinetoterapiei În recuperarea psihomotrică a elevilor cu ces din Învăţământul inclusiv

Documents