Rolul exercitiilor fizice in tratarea anginei pectorale

Notiuni privind rolul efortului în mentinerea sanatatii Ce reprezinta activitatea fizica moderata?Relatia dintre efortul fizic si bolile cardiace Recomandari privind activitatea fizica la adult  Afectiuni cardiovaculare.Angina pectoralaTratarea anginei pectorale prin exercitii fizice

Notiuni privind rolul efortului în mentinerea sanatatii

Activitatea fizica efectuata în mod regulat este privita ca o componenta sanatoasa a stilului de viata. Recent aceasta importanta a fost conturata de unele studii care au demonstrat legatura între activitatea fizica efectuata în mod constant si cu regularitate (activitatea fizica moderata) si beneficiul asupra sanatatii generale, în special asupra prevenirii bolilor cardiovasculare. În societatea moderna ce are o tendinta ridicata spre sedentarism, institutiile de promovare a sanatatii ar trebui sa comunice publicului cantitatea si tipul activitatii fizice ce sunt necesare pentru a preveni bolile si a promova sanatatea.

Ce reprezinta activitatea fizica moderata?

Activitatea fizica reprezinta orice miscare a corpului produsa de muschii scheletici din care rezulta eliberare de energie.

Activitatea fizica moderata reprezinta activitatea fizica care si-a demonstrat eficienta în prevenirea bolilor cardiovasculare si în sanatatea populatiei. Echivalentele cantitatii si calitatii sunt reprezentate de mersul rapid al unui adult tânar, pe o distanta de 4-5 km. Activitatea fizica moderata este în strânsa legatura, dar distincta de exercitiile fizice si sanatatea fizica (physical fitness).

 

Relatia dintre efortul fizic si bolile cardiace

Studiile epidemiologice si experimentale au demonstrat ca activitatea fizica moderata în contrast cu sedentarismul, mentine o sanatate fizica si psihica adecvata. Efectul protectiv al activitatii fizice este în legatura strânsa cu riscul scazut de aparitie a unor boli cardiovasculare cum ar fi cardiopatia

1

Oancea AlinaSGR 622 DKinetoterapie,anul II

ischemica, hipertensiunea arteriala si a altor boli precum diabetul zaharat, osteoporoza, cancerul de colon, anxietatea si depresia. Alte studii au aratat ca un nivel scazut al activitatii fizice cât si al sanatatii fizice sunt asociate cu un nivel crescut al mortalitatii generale. Studiile de fiziopatologie experimentala au aratat beneficiul activitatii fizice la nivel de tesuturi si celule:

Cresterea fractiunii protectoare lipidice (HDL-colesterol).

۞ Ameliorarea hipertensiunii arteriale.

۞ Stimulare fibrinolizei ( distrugerea trombului).

۞ Ameliorarea functiei de agreagare a trombocitelor si scaderea riscului de tromboze.

۞ Scade sensibilitatea miocardului la catecolamine.

۞ Creste toleranta organismului la glucoza si sensibilitatea la insulina.

 

 

Recomandari privind activitatea fizica la adult:

Slaba participare la activitatile fizice se datoreaza în parte perceptiei eronate a populatiei privind beneficiul exercitiului fizic continuu. Studiile au demonstrat clar ca activitatea fizica moderata si regulata aduce un beneficiu substantial sanatatii. Conform cercetarilor fiziologice, epidemiologice si evidentelor clinice va recomandam:

Fiecare adult sa execute 30 minute sau mai mult, de activitate fizica moderata, de preferinta în fiecare zi a saptamânii. Corespondentul activitatii fizice moderate este cel al unei plimbari rapide pe o distanta de 4-5 km.

Activitatea fizica trebuie începuta cu activitati de intensitate mica si marita gradat.

Chiar si activitatile intermitente aduc beneficii sanatatii, astfel cele 30 minute se pot acumula din activitati multiple: sa urcati scarile în loc sa luati liftul, sa parcurgeti distantele mici pe jos, sa pedalati pe bicicleta medicinala în timp ce va uitati la televizor, exercitiile aerobice, dans, gradinarit, treburile casei, joc activ cu copii. Aceste activitati sunt benefice daca sunt executate constant si cu rapiditate. De asemenea, amintim beneficiul adus de practicarea constanta a unui sport: înotul, jogging, ciclism, tenisul si golful, etc.

! Atentie: Orice barbat cu vârsta mai mare de 40 ani si orice femeie cu vârsta mai mare de 50 ani trebuie sa consulte medicul înainte de începerea unui program de activitate fizica!

2

Afectiuni cardiovasculare.

Angina pectorala.

Hipertensiunea arterială, angina pectorală şi infarctul miocardic sînt cele mai des întîlnite afecţiuni cardiovasculare. Oamenii mănîncă alimente grase, sărate, ceea ce determină declanşarea sau agravarea bolii. În ţara noastră se consumă cîte 12 g sare/zi pe cap de locuitor, necesarul fiind de doar 3-4 g. Dacă s-ar reduce consumul de sare, de alcool şi de grăsimi animale, riscurile de producere a neoplaziilor şi de creştere a tensiunii arteriale ar fi mai reduse. Mişcarea contribuie şi ea la scăderea riscului recidivelor sau a agravării acestor boli.

Printre factorii externi care pot favoriza apariţia bolilor de inimă se află, în principal, frigul, oboseala fizică şi stresul. Crizele de angină pectorală şi infarctul miocardic apar cu precădere toamna, iarna şi în prima lună de primăvară, din cauza temperaturilor scăzute şi a modificărilor rapide de temperatură şi presiune atmosferică.

Angina pectorală

1.Ce este angina pectorala?

Angina poectorala este efectul alterării arterelor coronare. Durerea anginoasă apare, în special, la bărbaţii de 40-45 de ani, care sînt predispuşi şi la ateroscleroză. Femeile, în schimb, sînt protejate pînă la menopauză de bolile cardiovasculare, inclusiv de angină, datorită nivelului ridicat al hormonilor, în special al estrogenilor. Durerea anginoasă este în piept dar poate iradia spre umăr, braţ – pînă la ultimele două degete ale mîinii stîngi – dar şi spre mandibulă sau spre spate. Durerea durează doar 1-2 minute şi cedează la administrarea de Nitroglicerină. De regulă, criza de angină pectorală apare în plin efort dar au existat cazuri şi în stare de repaus.

2.Cum apare angina pectorala?

Criza anginoasa - apare atunci cand nevoia de oxigen a miocardului este mai mare decat cea adusa de fluxul sangvin.

Crizele anginoase sunt deseori declansate de: efort fizic, stres emotional excesiv, trecerea brusca la temperaturi extreme (foarte frig sau foarte cald), mese excesiv de copioase sau consum de alcool. In toate aceste situatii inima exercita un efort suplimentar daca nu primeste suficient oxigen. Astfel, apare durerea.

3.Cum se manifesta angina pectorala?

Durerea anginoasa, care defineste în mod esential boala, are caractere care o fac usor de recunoscut, daca este tipica. Durerea anginoasa survine în accese / crize, la intervale variabile de timp,

3

dar este similara de obicei ca descriere de la o criza la alta, pentru fiecare bolnav, cu mici variatii privind intensitatea

4.Elementele caracteristice ale durerii anginoase privesc:

1. Sediul sau localizarea durerii 2. Iradierea durerii 3. Caracterul durerii 4. Durata crizei dureroase si intensitatea sa 5. Conditii de aparitie a crizelor dureroase 6. Frecventa crizelor 7. Simptomele asociate durerii 8. Actiunea nitroglicerinei asupra durerii sau a altor conditii care duc la încetarea crizei de angina

1.Sediul durerii anginoase este tipic retrosternal (la nivelul sternului), în portiunea medie sau inferioara. Mai rar durerea este strict precordiala sau predominent epigastrica sau interscapulara (în spate între omoplati) sau numai într-o zona de iradiere (de ex. în umar).

2.Iradierea durerii anginoase – cel mai frecvent se produce în umarul stâng si pe fata interna a bratului, antebratului si în ultimele doua degete ale mâinii stângi sau la baza gâtului.

Fig. Localizarea durerii în angina pectorala

3.Senzatia dureroasa anginoasa este tipic de constrictie sau presiune retrosternala.

Mai rar bolnavii descriu durerea ca o senzatie de arsura sau disconfort greu de definit. Senzatiile dureroase, situate precordial, descrise variabil de la o zi la alta, senzatia de întepatura sau junghi strict localizate într-un punct si/sau care persista ore sau zile, sunt elemente mai putin probabile de angina pectorala.

Fig. Iradierea durerii în angina pectorala

4

4.Durata si intensitatea durerii.

Relativ tipic pentru angina pectorala stabila este accesul dureros cu durata de 3-5 minute, de intensitate medie; durerea începe gradat, atinge un maxim, apoi senzatia dureroasa se estompeaza sau dispare, dupa încetarea efortului sau dupa administrarea de nitroglicerina.

Durerea de repaus sau durerea cu durata de mai mult de 10-15 minute este neobisnuita pentru angina pectorala stabila si se întâlneste mai ales în angina pectorala instabila. Daca durerea depaseste 20-30 de minute si este intensa, ischemia miocardica ce o produce este severa si probabilitatea constituirii unui infarct miocardic acut este mare.

5.Conditiile de aparitie a durerii anginoase sunt cele care cresc consumul miocardic de oxigen sau cele care scad fluxul sangvin in arterele inimii (arterele coronare).

Durerea anginoasa poate fi declansata de: efort, emotii, frig, prânzuri prea copioase, tulburari de ritm cardiac (tahiaritmii), dar poate aparea si în repaus sau în somn.

Factorul cel mai comun care induce durerea anginoasa este efortul fizic: durerea apare dupa începerea efortului si înceteaza în câteva minute la repaus.

Daca boala progreseaza (obstructia coronariana devine mai severa), durerea anginoasa este declansata la eforturi din ce în ce mai mici. Accesele anginoase pot aparea si în repaus, aparent nemotivat. Angina de repaus are frecvent semnificatia unei afectari coronariene mai severe.

6. Frecventa crizelor anginoase – poate tine de prezenta conditiilor care declanseaza durerea (efort fizic, frig, emotii, etc.). Unii pacienti au crize anginoase mai rare (de ex. 1-2 pe saptamâna), la altii frecventa crizelor este mai mare (ex. simptome zilnice).

Cresterea frecventei crizelor anginoase (însotita si de cresterea intensitatii lor) are semnificatia unei ischemii mai severe (angina instabila). Este semnalat faptul ca aparitia crizelor anginoase are un maxim dimineata între orele de trezire: 7,00 – 9,00 dimineata.

7. Durerea poate fi singura manifestare clinica a anginei pectorale, dar la o parte din pacienti, mai ales daca ischemia este mai severa, se poate însoti de simptome asociate, tranzitorii: dispnee (senzatie de greutate în respiratie), transpiratii, paloare, greata, slabiciune. Aceste simptome asociate apar mai frecvent în infarctul miocardic acut si mai rar în angina pectorala.

8. Încetarea crizei anginoase poate surveni spontan, dupa încetarea efortului sau dupa administrarea de nitroglicerina sublingual. De regula, criza anginoasa cedeaza prompt, în câteva minute (1-3 min.) dupa administrarea de nitroglicerina (tablete sublingual sau spray). Daca durerile cedeaza în mai mult de 20-30 minute dupa administrarea de nitroglicerina, durerea nu este probabil de origine ischemica sau suferinta miocardica mai severa.

5

Tratarea anginei pectorale prin exercitii fizice

Kinetoterapia este cea mai noua componenta a medicinii fizice si reprezinta metodologia activa de baza pentru consolidarea sau refacerea functiilor unor parti ale corpului uman afectate de boala sau de traumatisme.

Kinetoterapia se defineste ca terapie prin miscare efectuata prin programe de recuperare medicala care urmaresc refacerea unor functii diminuate sau cresterea nivelului functional in diverse suferinte. Kinetoterapia este o forma terapeutica individualizata care, plecand de la programe de exercitii fizice statice si dinamice, se poate folosi in programele terapeutice profilactice (de prevenire), curative si de recuperare.

Afectiuni recomandate prin kinetoterapie

Exista o gama foarte larga de afectiuni pentru care recuperarea medicala prin kinetoterapie este specifica si absolut necesara. Astfel, kinetoterapia ajuta la tratarea urmatoarelor: afectiunile aparatului locomotor (ortopedice si posttraumatice), afectiunile reumatice (spondilita, poliartrita reumatoida, artrita, reumatisme degenerative, reumatismul tesutului moale), afectiunile neurologice (accidentele vasculare cerebrale, traumatismele coloanei vertebrale, boli degenerative si inflamatorii ale sistemului nervos, sindroame neurologice), afectiunile aparatului cardio-vascular, afectiunile aparatului respirator, afectiunile neuropsihice, afectiunile metabolice (obezitatea), maladiile congenitale (distrofia neuro-musculara, luxatia congenitala de sold, tetraplegia) etc.

Activitatea fizică făcută în mod regulat are multiple efecte benefice pentru inimă şi întregul organism dar poate avea şi unele dezavantaje, dacă nu este corect practicată. În general, exerciţiul fizic îmbunătăţeşte forma fizică şi psihică. Anxietatea şi instabilitatea emoţională sînt diminuate, iar rezistenţa la stres creşte. Această stare de bine este din plin resimţită în viaţa socială, familială şi profesională. Activitatea fizica poate proteja unele organe şi întîrzie apariţia unor boli. Pentru inimă, practicarea sportului este în mod particular benefica. Astfel, o activitate fizică suficientă, de exemplu de 50 de minute de mers pe jos, zilnic, 30 de minute de alergare pe zi, scade numărul infarctelor. Pe de o parte, inima învaţă cum să obosească mai greu, se contracta mai bine şi devine mai puţin sensibilă la stimuli şi stres, iar pe de alta parte sînt diminuaţi diverşi factori de risc pentru bolile cardiovasculare. Sportul este şi un mijloc de prevenire a diabetului. Tensiunea arterială se menţine în limite normale, masa musculară se dezvoltă, iar stratul de grăsime scade".

O activitate fizică bine aleasă permite o recuperare mai bună după boală şi, de asemenea, evitarea recidivelor. Înainte de a începe practicarea unui sport trebuie consultat medicul. În cazul bolnavilor coronarieni, sportul reduce cu 25 la sută mortalitatea globală şi cardiovasculară. Graţie activităţilor fizice, randamentul inimii se îmbunătăţeşte, performanţele fizice cresc şi simptomele sînt diminuate. Lor le este indicată activitatea fizică uşoară dar regulată, însă cu prudenţă la hipertensivi, la care pot apărea pusee de creştere a presiunii arteriale.

Exercitiile cardiovasculare obisnuite (alergatul, mersul pe bicicleta, gimnastica aerobica, baschetul, plimbarile, urcatul pe scari, vaslitul) imbunatatesc functionarea inimii, plamanilor si aparatului circulator pentru a putea duce mai multi nutrienti si mai

6

mult oxigen la muschi si tesuturi. Asemenea programe de exercitii ard calorii, ajutand la mentinerea unei greutati ideale, scad tensiunea arteriala, intaresc sistemul imunitar, reduc stresul si riscul de diabet, dementa si alte boli legate de inaintarea in varsta.

! Numarul de exercitii cardiovasculare de care are nevoie fiecare persoana variaza in functie de varsta si de starea generala de sanatate.

Desi cercetarile arata in general ca sedintele de exercitii mai lungi ajuta inima mai mult, chiar si exercitiile scurte, dar periodice favorizeaza longevitatea. Un studiu recent a descoperit ca trei sedinte a cate 10 minute de exercitii cardiovasculare (ca de exemplu plimbarile rapide din timpul zilei) au ajutat la fel de mult la scaderea riscului de boli cardiace ca o sedinta de 30 de minute. Putem beneficia la maxim de pe urma exercitiilor cardiovasculare daca ne mentinem ritmul cardiac ideal. Pentru a gasi acest ritm ideal, multi experti sugereaza ca o persoana normala ar trebui sa atinga undeva intre 70 si 90% din ritmul cardiac maxim.

Majoritatea antrenorilor de fitness recomanda o etapa de incalzire inaintea exercitiilor cardiovasculare pentru a creste temperatura corpului si a flexibiliza incheieturile. Marind usor si pulsul, aceasta etapa pregateste inima pentru un antrenament mai energic. Etapele de incalzire includ de obicei exercitiile de intindere si respiratie, care pot dura intre 5 si 10 minute. Faza de exercitiu propriu-zis poate dura intre 10 si 60 de minute, in functie de nivel fiecaruia de fitness si de scopul urmarit (imbunatatirea sanatatii cardiovasculare, marirea rezistentei sau scaderea in greutate). Exercitiile cardiovasculare mai prelungite si mai frecvente ard mai multe calorii si favorizeaza scaderea in greutate; totusi, cel mai bine este sa le mariti durata treptat, pentru a evita durerea si leziunile. De asemenea, evitati sa faceti exercitii dupa o masa copioasa, atunci cand o mare parte din rezerva de sange a corpului se duce la stomac pentru a ajuta digestia, iar circulatia sangelui spre alte organe este scazuta. Pe cat posibil, faceti exercitii cardiovasculare suplimentare, in timpul zilei (de exemplu renuntati la lift si uracti pe scari sau faceti o plimbare rapida in apropiere pentru a rezolva o problema in loc sa sariti in masina). Fiecare exercitiu cardiovascular ar trebui sa fie urmat de un repaus de 5 pana la 10 minute, in care corpul se odihneste, iar inima restabileste o circulatie mai lenta a sangelui. Intinderea muschilor dupa exercitii va ajuta la evitarea durerilor si marirea flexibilitatii.

7

Bibliografie:

1."Secretele longeviatii", de Gary Small si Gigi Vorgan, Editura Polirom ;

2."Ghidul European de preventie a bolilor cardiovasculare", traducerea fiind asigurata de Societatea Romana de Cardiologie (coordonator: dr. I. Kulcsar);

3. Revista “Leacuri si Terapii”;

8