1. Rocile magmatice. Rocile sunt asociaţii naturale de minerale, ele clasificându-se după modul de formare, compoziţie mineralogică,compoziţie chimică, textură, structură şi alte însuşiri în roci magmatice, metamorfice şi sedimentare.Rocile magmatice iau naştere din magmă, care este o topitură de silicaţi, sulfuri şi oxizi, bogate în gaze, care se solodifică la diferite adâncimi ale scoarţei terestre sau chiar la suprafaţa acesteia. Rocile magmatice iau naştere prin răcirea magmelor ajunse din adâncime în scoarţă sau la suprafaţă. Ele se formeaza prin solidificarea magmelor pe 2 căi:- prin cristalizarea fazei lichide- vitrificare ( trecerea topiturii în sticlă)Cauza solidificarii este răcirea, răcirea lentă favorizează cristalizarea iar răcirea rapidă vitrificarea. Răcirea lentă are loc în interiorul scoarţei terestre şi datorită scăderii lente a temperaturii şi presiunii, iau naştere rocile magmatice intrusive sau plutonice. Când consolidarea magmei continuă şi la suprafaţă, iau naştere rocile magmatice efuzive sau vulcanice. Elementele chimice ce alcătuiesc rocile magmatice sunt diverse, dar cele mai întâlnite sunt: O, Si, Al, Mg, Fe, Ca, Na, K, precum şi combinaţiile lor: SiO₂, Al₂O₃, MgO, CaO, oxizi de fier şi altele. În funcţie de elemente chimice conţinute, magmele pot fi: magme bazice, sau magme acide. Magmele bazice au un conţinut bogat de Fe, Ca, Mg şi sărac de SiO₂, pe când magmele acide sunt bogate în oxizi de siliciu, Al, K,Na, şi SiO₂. În funcţie de tipul de magmă şi de combinaţiile care au loc, se formează rocile: roci acide, intermediare, bazice sau ultrabazice.În funcţie de procentul mineralelor la constituire rocilor, mineralele pot fi minerale principale, sau minerale seundare.Mineralele principale sunt apoape întreaga masă a rocii. După culoare ele pot fi:a) Minerale leucrocate ( de culoare deschisă) care sunt formate în

principal din silicaţi de Al, K, Na, Ca, şi cuprind grupele:- Feldspaţilor – feldspaţi potasici şi ortoclazi

- Feldspatoizilor – leucitul, nefelinul, sodalitul- Cuarţului- Moscovitului

b) Minerale melanocrate care sunt alcătuite din silicaţi de FeMg şi Ca. Sunt mai răspândite în rocile bazice şi se întâlnesc în grupele:- Amfibolilor – hornblenda,tremolirul, actinotul- Piroxenilor – augitul, dialagul- Peridoţilor – olivina, biotitul

c) Mineralele accesorii – se regăsesc într-un procent redus şi nu pot constitui criterii de identificare a rocilor. Se pot grupa în zăcăminte: zirconiul, pirita, calcopirita, magnetitul, turmalina, calcitul etc.

Structura este gradul de cristalizare a unei roci, mărimea şi forma cristalelor, precum şi modul de asociere a mineralelor din care este alcătuită roca. Tipurile de structură a rocilor magmatice sunt:

a) Structura holocristalină – caracterizează rocile consolidate la adâncime mare. Ea poate fi:- Pegmatitică – toate mineralele sunt puternic dezvolatate- Grăunţoasă ( sau granulară) – mineralele sunt de mărimea unor

grăunţi vizibili- Porfiroidă – cristalele granulare sunt într-o asociaţie puternic

dezvoltată- Porfirică – asociaţie de cristale granulare, cristale mici,

microscopice- Aplitică – cristalele sunt mici, au contururi proprii şi sunt greu

vizibile cu ochiul liberb) Structura hemicristalină - caracterizează rocile consolidate la mică

adâncime. Masa rocilor este parţial cristalizată şi este formată din cristale mari şi cristale micisituate într-o pastă vitroasă sau amorfă.

c) Structura vitroasă ( sau sticloasă) caracterizează rocile care au toată masa necristalizată formându-se la răcirea bruscă a magmei.

Textura reprezintă modul de aranjare a mineralelor în masa rocii. Textura poate fi:

a) Textura orientată – mineralele sunt orientate într-o anumită ordine. După modul de orientare se întâlnesc mai multe tipuri de texturi:- Textura fluidală – mineralele sunt sub forma unei curgeri- Textura grafică – unele mineralele se includ în altele- Textura rubanată – mineralele sunt sub forma de benzi paralele

de diferite culorib) Textura neorientată - mineralele componente sunt distribuite fără

nici o ordine.

Indiferent de textură, după golurile ce rămân între minerale, rocile pot

fi împărţite în:

- roci compacte – mineralele sunt strâns lipite între ele

- roci poroase – între minerale se găsesc goluri de mărimi mici

- roci vacuolare - între minerale se găsesc spaţii goale numite vacuole

Rocile magmatice se clasifică în trei grupe:

1. Roci magmatice intrusive – provin din consolidarea lentă a magmei la adâncimi mari. Principalele roci magmatice intrusive sunt:- Granitele - roci intrusive, acide, holocristaline, cu textură masivă

şi culori pestriţe. Predominămineralele leucocrateformate în principal din feldspaţi potasici şi feldspaţi plagioclazi acizi. Mineralele melanocrate se dezagregheză uşor. Prin alterare se formează minerale noi.

- Granodioritele – reprezintă roci intrusive, acide, holocristaline, cu textură masivă, având culori mai închise ca a granitelor. Compoziţia mineralogică este asemănătoare cu a granitelor.

- Sienitele - roci intrusive, neutre, holocristaline, granulare şi rar porfirice. Au textura masivă şi sunt mai puţin dure decât granitul. Pot fi de colare cenuşie, pestriţă, verzuie sau negricioasă.

- Dioritele – roci intrusive, neutre, holocristaline, granulare, masive şi compacte. Culorile întâlnite sunt: cenuşiu, cenuşiu-verzui sau pestriţ. Mineralele componente sunt feldspaţi plagioclazi, piroxeni, augit, hornoblendă, cuarţ.

- Gabrourile – roci intrusive, bazice, grele, holocristaline, grăunţoase, de culoare cenuşie închis, verzuie, negricioasă sau neagră. Textura este masivă. Sunt formate din cristale mari de plagioclazi bazici, lka care se mai adaugă câteodată biotit, hornoblendă, augit, olivină şi cuarţ.

- Peridotitele – roci intrusive, ultrabazice, holocristaline, granulare de culoare neagră-închis, cu aspect de smoală, sau cu reflexe verzui. Textura este masivă. Prin alterare se transformă în serpentin, talc şi azbest. Sunt alcătuite în general din monominerale de olivină la care se mai pot asocia hornoblendă, dialag, bronzit şi biotit.

2. Roci magmatice filoniene – sunt roci consolidate la adâncimi mai mici decât cele intrusiveşi determină trecerea către rocile efuzive. Au denumirea de roci filoniene pentru că se găsesc sub formă de filoane. Cele mai reprezentative sunt: porfirele şi porfiritele, aplitele, pegmatitele şi lamprofirele. Sunt roci acide sau intermediare, holocristaline, formate din fenocristale şi mai rar microcristale de cuarţ, feldspaţi potasici şi calcosodici, muscovit, biotit.

3. Roci magmatice efuzive – sunt roci consolidate progresiv de la adâncimi mari, în condiţii de temperatură şi presiune ridicată, iar spre suprafaţa scoarţei terestre în condiţii de temperatură şi presiune mult mai scăzută. Se formează prin adăugarea la cristalele mari, formate în prima fază, de microcristale şi unei paste necristalizate rezulatată în urma răcirii bruşte. Principalele roci magmatice efuzive sunt:- Riolitele – roci efuzive, neovulcanice, din familia granitelor. Au

structura cristalină, porfirică, de culoare deschisă, cenuşie, verzuie, gălbuie sau roşiatică şi o textură orientată. Mineralele componente sunt feldspaţi potasici, cuarţ şi biotit.

- Dacitele – roci efuzive, neovulcanice, din familia granodioritelor. Au structura hemicristalină porfirică, textură orientată şi culoare deschisă, cenuşiu, cenuşiu-verzuie până la cenuşiu închisă. Mineralele componente sunt: cuarţul, biotitul şi hornoblenda, prinse într-o pastămicrocristalină şi adeseori sticloasă.

- Trahitele – roci efuzive, neovulcanice, din familia sienitelor. Au structura hemicristalină porfirică, de culoare deschisă, cenuşie, galbenă sau roşcată şi textura orientată. Mineralele componente sunt: feldspaţii potasici,feldspatii plagioclazi, hornoblenda şi biotitul, prinse într-o sticlă. Se deosebesc de dacite şi riolite pentru că nu conţin cuarţ.

- Andezitele – roci efizive, neovulcanice, corespunzătoare la suprafaţa dioritelor. Au structura porfirică, textura orientată, fluidală, de culoare cenuşie, cenuşiu-verzuie,, verzuie, cafenie sau neagră. Mineralele componente sunt: hornoblenda, biotitul, un plagioclaz şi un piroxen prinse într-o masă vitroasă. Prin alterare se transformă în sericit, clorit, calcit, epidot.

- Bazaltele – roci efuzive, neovulcanice, bazice, din familia gabrourilor. Sunt grele, tari şi rezistente. Structura este porfirică, textura masivă şi sunt de culoare cenuşie-închisă, negră-albăstruie, sau neagră.

- Porfirele cuarţifere – roci efuzive, paleovulcanice, din familia granitului. Au structura holocristalină porfirică şi sunt de culoare cenuşie. Mineralele componente de bază sunt: cuarţul şi ortoza, la care se mai adaugă plagioclazi şi biotit.

- Porfirele granitice – roci efuzive, paleovulcanice, din familia granitului. Structura este hemicristalină şi sunt de culoare roşcată sau cenuşiu-verzuie. Mineralele componente sunt: cuarţul, ortoza, biotitul, hornblenda, sub formă de fenocristale.

- Diapazele – roci efuzive, neovulcanice, din familia gabrourilor, de culoare cenuşiu-verzui, sau verzui. Mineralele componente sunt:plagioclazi bazici, augit, olivină, hornblendă, biotit.

- Obsidianele – sunt sticle vulcanice de culoare neagră cu un luciu sticlos, neagră-cenuşie, sau brună-închisă. Sunt complet amorfe.

- Tufurile vulcanice – sunt rezultatul consolidării cenuşei vulcanice. Sunt poroase, uşoare, cu aspect pământos. Au culoarea uniformă, predominant deschisă, albă, cenuşie, dar şi cenuşie-închisă, negricioasă sau verzuie.după natura rocii din care provin pot fi: - -- andezite - roci poroase, uşoare, de culoare cenuşie sau roşcată- dacite – sunt poroase, uneori cu mici cristale de cuarţ, de culoare albă sau slab verzuie. - trahite - bazalte