PREZENTARE> pentru profesori

Bine ați venit în cadrul acestui pachet pedagogic destinat cadrelor didactice,

care a fost elaborat de Comisia Europeană, Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală,

în strânsă colaborare cu profesori și experți în educație.

Pachetul reprezintă o colecție de resurse didactice și educaționale gata de utilizare, care urmăresc să crească gradul de conștientizare în rândul tinerilor europeni cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani cu privire la importanța agriculturii și a alimentației pentru Europa. Acest pachet pune în evidență modalitățile prin care Uniunea Europeană (UE), prin politica agricolă comună (PAC), permite agricultorilor să asigure o ofertă constantă, sigură și economică de alimente pentru mai mult de 500 de milioane de europeni, câștigând un trai decent în tot acest răstimp.

Studiile recente au arătat că populațiile din zonele urbane ale UE și, în special, tinerii se simt deconectați de agricultură ca sursă a alimentelor pe care le consumă. Aceștia nu cunosc foarte bine rolul mai extins pe care îl dețin fermierii, atât în societate, cât și la nivel de economie, nu numai prin faptul că asigură necesarul de alimente, ci și datorită protecției mediului și a resurselor naturale, precum și menținerii vitalității zonelor rurale ale Europei. Prezentul pachet pedagogic a fost creat ca reacție la această deconectare. Printr-o selecție de instrumente și activități diverse și complementare, cadrele didactice îi pot ajuta pe elevi să descopere trei teme principale relevante: Alimente, Mediu și Zona rurală. Ca atare, pachetul nu urmărește să asigure instrumente de predare a politicii agricole a UE în sine elevilor, ci să ilustreze beneficiile agriculturii pentru toți cetățenii.

STRUCTURA ȘI CONȚINUTUL PACHETULUI

Pachetul pedagogic destinat cadrelor didactice debutează cu un model de lecție care include un clip de animație care introduce tema agriculturii europene într-o manieră distractivă. Pe de altă parte, cadrele didactice ar putea prefera să lanseze tema printr-o expunere de diapozitive sau să utilizeze această expu-nere de diapozitive sub forma unei lecții suplimentare.

Există un modul aferent fiecăreia dintre cele trei teme:

ALIMENTE MEDIU ZONA RURALĂ

RO 3

/72

P R E ZENTARE 1 /3

PREZENTARE> pentru profesori

Fiecare modul conține:

▼O SCURTĂ INTRODUCERE pentru cadrele didactice,

care prezintă obiectivele de studiu și include linkuri către resurse

▼FIȘE DE LUCRU

cu activități de studiu destinate elevilor

▼O SCURTĂ PREZENTARE A PROIECTULUI destinată elevilor – o propunere de proiect

interdisciplinar pe tema abordată în cadrul modulului

▼Totodată, cadrele didactice dispun de resurse suplimentare, inclusiv o FIȘĂ INFORMATIVĂ

PRIVIND PAC și un GLOSAR cu termeni uzuali

Planul de lecție: clip de animație/prezentare de diapozitive

Fiecare modul poate debuta cu un plan exemplar de lecție de 45 de minute, elaborat în jurul unui clip de animație sau al unei expuneri de diapozitive, în funcție de preferințele profesorului. Obiectivul lecției introductive este acela de a implica și de a atrage elevii către studierea temei și de a crea contextul pentru activități suplimentare (activități din fișa de lucru sau proiect). Clipul de animație ilustrează modul în care este poziționată agricultura în centrul vieții noastre, precum și activitatea fer-mierilor din UE, sprijinită de PAC. Expunerea de diapozitive permite profesorilor să abordeze unele puncte mai în detaliu.

Fișele de lucru pentru activități

După lecția introductivă, profesorul are libertatea de a alege între activitățile de studiu din fiecare modul. Obiectivul fișelor de lucru este acela de a permite elevilor să descopere diversele aspecte legate de alimente, mediu și zona rurală. Acestea se bazează pe multe dintre temele evidențiate în clipul de animație și în expunerea de diapozitive. Fiecare fișă de lucru a activității de studiu poate fi abordată individual și toate fișele de lucru pot fi imprimate. Fișele de lucru pot fi utilizate pe durata unei singure ore sau folosite în legătură cu disciplina sau programa predată de profesor pe durata mai multor ore.

Proiectul

Fiecare modul include o sugestie de proiect de o pagină, care poate fi imprimată. Obiectivul proiectului este acela de a antrena participarea extracurriculară pe termen lung a elevilor și de a sprijini revenirea la viață a agriculturii. Fiecare proiect se bazează pe aspectele evidențiate de clipul de animație, de expunerea de diapozitive și de activitățile modulului din cadrul pachetului și include posibili-tatea vizitării unei ferme/piețe agricole. În UE există sute de ferme care își deschid anual porțile pentru vizite școlare, permițând copiilor și tinerilor să trăiască o experiență directă a activităților din cadrul unei ferme. Cadrele didactice sunt încurajate să cerceteze care sunt fermele deschise existente pe plan local și să identifice o fermă care se pretează unei vizite didactice.

RO 4

/72

P R E ZENTARE 2 /3

PREZENTARE> pentru profesori

Ar putea avea loc lansarea în clasă a unui proiect, urmată de etapele de documentare și elaborare pe care elevii le vor derula timp de mai multe săptămâni, în funcție de clasă și de programa școlară. Fiecare proiect ar putea fi utilizat fie individual de către un profesor, fie sub forma unui proiect transdisciplinar care implică o serie de materii posibile.

MODUL DE UTILIZARE A PACHETULUI

Pachetul este conceput să fie utilizat în mod flexibil; cadrele didactice pot alege la ce instrumente sau activități doresc să recurgă. Planul de lecție, clipul de animație, expunerea de diapozitive, activitățile desfășurate la clasă și proiectul pot fi combinate și corelate, în funcție de dorințele cadrelor didactice și de tema didactică în cauză. Cadrele didactice pot alege să utilizeze unele instrumente din cadrul tuturor celor trei module și să facă o selecție a elementelor adecvate vârstei și capacităților elevilor, precum și programei specifice.

Pachetul oferă tinerilor oportunități de implicare în activități practice care pot veni în completarea unei serii largi de discipline didactice, de exemplu: geografie, științe, cetățenie, economie, studii europene, economie națională, științe agricole, tehnologia informației și a comunicațiilor și științe sociale (lista nu este exhaustivă). Obiectivul este acela de a permite cadrelor didactice să ori-enteze elevii către identificarea conexiunilor dintre disciplina didactică și fiecare din cele trei teme principale: Alimente, Mediu și Zona Rurală.

Sperăm că folosirea acestui pachet va

fi atât interesantă, cât și plăcută pentru

dumneavoastră și elevii dumneavoastră.

RO 5

/72

Resurse suplimentare ⇢ Harta agricolă a UE ⇢ Fișă informativă privind CAP ⇢ Glosar

PRE ZENTARE 3 /3

F IȘĂ INFORMAT IVĂ PR IV IND PAC> pentru profesori

Politica agricolă comună (PAC) îi susține pe fermieri, ajutân-du-i să asigure alimente sigure, de înaltă calitate, trasabile și produse în mod durabil pentru peste 500 de milioane de cetățeni din UE. În anii '60, consumatorii din UE au trecut prin crize alimentare după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Liderii UE și-au dat seama că era necesară elaborarea unei politici comune la nivelul UE pentru ca cetățenii să își poată procura alimente, iar fermierii și zona rurală să poată prospera. PAC stabilizează prețurile din agricultură și încurajează progresul tehnic din acest sector. Aceasta contribuie la prevenirea reapariției vechilor probleme ale penuriei de alimente și ale sărăciei din zona rurală. În prezent fermierii dețin un rol esențial în ceea privește crearea de locuri de muncă, încurajarea

creșterii și a investițiilor, protecția mediului și asigurarea prosperității comunităților rurale.

Ce reprezintă PAC?

▶ PAC este un set de norme legislative adoptate de UE în vederea asigurării unei politici comune, unificate în materie de agricultură. Aceasta a fost creată în 1962, pentru a asigura securitatea alimentară după o perioadă de penurie de alimente.

▶ Scopul politicii este acela de a sprijini fermierii pentru a investi, a crea locuri de muncă și a genera creștere, precum și asigurarea unei oferte constante și bogate de alimente de înaltă calitate la prețuri accesibile tuturor, concomitent cu protecția mediului și conservarea bogatului patrimoniu natural al UE.

▶ În 2013, Parlamentul European și Consiliul (miniștrii agriculturii) au convenit asupra unei PAC reformate, „mai ecologică” și mai echitabilă.

În ce mod este PAC benefică pentru fermieri și ceilalți actori din zonele rurale?

▶ Sprijin pentru venituri (plăți directe) Fermierii primesc plăți anuale care contribuie la stabilizarea veniturilor fermelor, care se confruntă cu

prețurile volatile de pe piață, cu vremea imprevizibilă și cu costurile variabile de producție. Pentru a beneficia de aceste plăți, fermierii trebuie să respecte regulile și practicile care promovează standardele de mediu, siguranța alimentară, bunăstarea animalelor și trasabilitatea și care sunt mai stricte decât cele care se aplică concurenților noștri de la nivel mondial. Aceasta coincide totodată cu așteptările legate de PAC ale consumatorilor și contribuabililor din UE.

▶ Măsuri pentru susținerea pieței Este vorba despre ajutoare corelate cu situații specifice de pe piață și includ, de asemenea, sprijin

pentru promovarea produselor agricole, programe care asigură lapte și fructe în școli, programe des-tinate organizațiilor de producători, care îi ajută pe fermieri să obțină prețuri și condiții mai bune atunci când negociază cu industria prelucrătoare și cu supermarketurile.

▶ Măsuri pentru sprijinirea dezvoltării rurale Acestea includ cofinanțarea proiectelor care au obiective economice, de mediu sau sociale, orientate

în primul rând către fermele și întreprinderile mici și mijlocii (IMM) din zonele rurale, pentru sprijinirea fermierilor în ceea ce privește modernizarea fermelor și creșterea competitivității. De asemenea, aceste măsuri îi ajută pe fermieri să își diversifice activitățile – de exemplu, prin agroturism sau prin vânzări directe –, ceea ce poate conduce la crearea de noi locuri de muncă și de oportunități la nivelul comunităților rurale. Mai mult, acestea vin în sprijinul altor părți interesate și al altor actori din zonele rurale, care depun eforturi pentru stimularea creșterii, crearea de locuri de muncă și atragerea de investiții la nivelul comunităților din care provin. Măsurile sunt cofinanțate de către statele membre ale UE, bugetul fiind alocat prin intermediul unor planuri adaptate, elaborate la nivel național sau regional, pentru a ține cont de provocările și oportunitățile locale.

RO 7

/72

F I ȘĂ INFORMAT IVĂ PR IV IND PAC 1 /2

F IȘĂ INFORMAT IVĂ PR IV IND PAC> pentru profesori

Care sunt beneficiile aduse consumatorilor de către PAC și care este contribuția acesteia la asigurarea unor alimente nutritive de înaltă calitate?

▶ PAC îi sprijină pe fermieri să își desfășoare activitatea în conformitate cu normele stricte ale UE, pentru a asigura calitatea și securitatea tuturor alimentelor pe care le produc.

▶ UE dispune de o serie de sisteme de calitate, cum ar fi etichetele DOP (denumire de origine protejată) și IGP (indicație geografică protejată), care promovează și protejează originea produselor agricole de calitate.

▶ UE promovează producția ecologică de alimente.▶ Grație normelor UE privind trasabilitatea și etichetarea alimentelor, este posibilă identificarea

provenienței alimentelor – de exemplu, a ouălor sau a cărnii – citind această informație chiar pe produs sau pe ambalajul acestuia.

▶ PAC contribuie totodată la finanțarea programelor care promovează distribuirea de lapte și fructe în școli, în scopul încurajării formării unor obiceiuri alimentare sănătoase.

Care este bugetul PAC și cum este cheltuit?

▶ Bugetul PAC este adoptat în fiecare an de către Parlamentul European și Consiliu (miniștrii agriculturii), reprezentând în prezent aproximativ 40 % din bugetul anual al UE.

▶ Agricultura este singura politică finanțată aproape în întregime din bugetul UE, dat fiind că toate statele membre ale UE au ca scop asigurarea securității alimentare, utilizarea înțeleaptă a resurselor naturale, dezvoltarea economică a zonelor rurale și un standard echitabil de viață pentru fermieri. Costul zilnic suportat de contribuabilul european este mai mic de 30 de cenți.

Grație PAC, agricultura a avut deja un rol major în procesul de integrare în UE și în construirea pieței unice, întrucât este unicul sector economic important guvernat de o politică cu adevărat comună la nivelul UE.

De ce, prin reforma din anul 2013, PAC a devenit „mai echitabilă și mai ecologică”?

Finanțarea în cadrul „Schemei de plată de bază” vizează exclusiv fermierii activi, fondurile fiind în prezent distribuite mai echitabil între fermieri, regiuni și state membre ale UE. Aproximativ 30 % din plățile acordate fermierilor în cadrul PAC reprezintă o răsplată pentru desfășurarea de activități agricole care respectă mediul și pentru combaterea schimbărilor climatice, așa-numitele plăți pentru „ecologizare”.

RO 8

/72

Aflați mai multe informații http://ec.europa.eu/agriculture/index_ro.htm

PAC în țara dumneavoastră http://ec.europa.eu/agriculture/statistics/factsheets/

F I ȘĂ INFORMAT IVĂ PR IV IND PAC 2 /2

PLAN DE LECȚIE > pentru profesori

CL IP AN IMAT

Partea 1 Elevii vizionează un clip video, după care, în grupuri mici, descoperă și dezbat aspectele evidențiate. La sfârșit, raportorul fiecărui grup prezintă rezultatele discuției lor în fața întregii clase. Ulterior, grupurile discută legăturile dintre clipul video și disciplina respectivă. Aceștia vor prezenta întregii clase principalele concluzii desprinse, prin intermediul www.padlet.com sau pe coli mari de hârtie de tip post-it, pentru a înlesni o discuție pe tema respectivă.

METODOLOGIE TIMP

a) Prezentați pe scurt clipul video și subiectul. Explicați că, împărțiți în grupuri mici, elevii vor analiza și vor discuta clipul video vizionat.

1 min.

b) Întreaga clasă vizionează clipul video de 4 minute. 4 min.

c) Împărțiți clasa în grupuri mici, de câte cinci elevi, unul dintre ei având rol de raportor. Fiecare grup va discuta aspectele pe care le cunoaște deja, ce au aflat în plus din clipul video, ce anume i-a surprins, ce li s-a părut interesant.

8 min.

d) Pe măsură ce fiecare dintre raportori prezintă în fața întregii clase discuțiile la care a participat, profesorul sau un elev va nota temele și răspunsurile comune pe o tablă. Se vor discuta problemele, temele și răspunsurile, precum și diferențele și asemănările dintre răspunsurile grupurilor.

10 min.

e) Din nou împărțiți în grupuri mici, elevii discută legăturile dintre aspectele evidențiate în clipul video și materia predată la clasă. Profesorul va crea o pagină pe Padlet, dacă există dispozitive digitale disponibile, după care va comunica elevilor linkul Padlet și va cere fiecăruia dintre grupuri să posteze câte două mesaje pe pagina de Padlet (sau să scrie răspunsurile pe coli mari de tip post-it pe care le va lipi pe tablă), ca răspuns la întrebările următoare:

1. Ce am învățat azi în legătură cu acest subiect?2. Despre ce anume am dori să aflăm mai multe informații?

10 min.

f) Întreaga clasă îl va ajuta pe profesor să hotărască cum să organizeze postările grupurilor pe pagina Padlet sau pe tabla clasei, mai întâi în coloanele „Învățate azi” și „De aflat”, apoi să stabilească o listă pe grade de importanță a postărilor care au surprins principalele legături dintre materia studiată și problemele evidențiate în clipul video.

8 min.

g) În încheiere: Fiecărui elev i se va cere să noteze o informație nouă aflată în urma participării la această lecție.

4 min.

= 45 min.

RO 9

/72

P L AN D E LE CȚ I E – C L I P AN IMAT 1 /2

PLAN DE LECȚIE > pentru profesori

Partea a 2-a(ÎN CADRUL ACELEIAȘI ORE, DACĂ TIMPUL O PERMITE, SAU ÎN CADRUL UNOR ORE ULTERIOARE)

Profesorul poate utiliza coloana „De aflat” pentru a selecta activitățile sau fișele de lucru pentru orele viitoare. Toate activitățile/fișele de lucru pot fi adaptate pentru a răspunde nevoilor de învățare ale elevilor, precum și pentru a fi relevante în cazul disciplinei studiate.

Ca activitate suplimentară de învățare, dacă profesorul dorește, elevii ar putea alege unul dintre aspectele noi învățate pe tema căruia să se documenteze și să redacteze un scurt articol sau o postare pe blog.

O variantă ar fi ca elevii să ia un interviu unui fermier sau să scrie un articol în ziarul școlii.

Sau, elevii ar putea să își imagineze că sunt ei înșiși fermieri și să scrie un text care s-ar putea intitula „O zi din viață” sau să redacteze un articol de jurnal personal pe baza informațiilor desprinse din clipul animat.

RO 1

0/7

2

Aceste întrebări pot fi de folos grupurilor în analizarea și discutarea clipului video.

1. Enumerați trei informații esențiale pe care le-ați aflat din clipul video. De ce le-ați ales ca importante?

2. Care este mesajul sau povestea pe care o transmite clipul video?

3. Vă surprinde vreo informație? De ce?

4. Care sunt cele 3 „roluri” pe care le joacă fermierii?

5. De ce UE oferă sprijin agricultorilor?

PLAN D E LE CȚ I E – C L I P AN IMAT 2 /2

PLAN DE LECȚIE > pentru profesori

EXPUNERE DE D IAPOZ IT IVE

Partea 1Elevii urmăresc expunerea de diapozitive (pe ecranul calculatorului sau sub formă tipărită) și fiecare va încerca să răspundă la întrebările de la sfârșitul expunerii de diapozitive. Răspunsurile lor vor fi discutate de către întreaga clasă.

În grupuri mici, elevii vor discuta legăturile dintre expunerea de diapozitive și materia predată la clasă. Aceștia vor prezenta întregii clase principalele concluzii desprinse, prin intermediul www.padlet.com sau pe coli mari de hârtie de tip post-it, pentru a înlesni o discuție pe tema respectivă.

METODOLOGIE TIMP

a) Prezentați pe scurt expunerea de diapozitive și subiectul. 2 min.

b) Clasa urmărește expunerea de diapozitive. 8 min.

c) Fiecare elev citește întrebările de pe diapozitivele 29 și 30 și notează răspunsurile.

8 min.

d) Profesorul parcurge cu elevii răspunsurile. 5 min.

e) Lucrând în grupuri mici, elevii discută legăturile dintre aspectele evidențiate în expunerea de diapozitive și materia predată la clasă. Profesorul va crea o pagină pe Padlet, dacă există dispozitive digitale disponibile, după care va comunica elevilor linkul Padlet și va cere fiecăruia dintre grupuri să posteze câte două mesaje pe pagina de Padlet (sau să scrie răspunsurile pe coli mari de tip post-it pe care le va lipi pe tablă), ca răspuns la întrebările următoare:

1. Ce am învățat azi în legătură cu acest subiect?2. Despre ce anume am dori să aflăm mai multe informații?

10 min.

f) Întreaga clasă îl va ajuta pe profesor să hotărască cum să organizeze postările grupului pe pagina Padlet sau pe tabla clasei, mai întâi în coloanele „Învățate azi” și „De aflat”, apoi să stabilească o listă pe grade de importanță a postărilor care au surprins principalele legături dintre materia studiată și problemele evidențiate în expunerea de diapozitive.

8 min.

g) În încheiere: Fiecărui elev i se va cere să noteze o informație nouă aflată în urma participării la această lecție.

4 min.

= 45 min.

RO 1

1/7

2

P L AN D E LE CȚ I E – E X PUNERE D E D IAPOZ I T I VE 1 /2

PLAN DE LECȚIE > pentru profesori

Partea a 2-a(ÎN CADRUL ACELEIAȘI ORE, DACĂ TIMPUL O PERMITE, SAU ÎN CADRUL UNOR ORE ULTERIOARE)

Profesorul poate utiliza coloana „De aflat” pentru a selecta activitățile sau fișele de lucru pentru orele viitoare. Toate activitățile/fișele de lucru pot fi adaptate pentru a răspunde nevoilor de învățare ale elevilor, precum și pentru a fi relevante în cazul disciplinei studiate.

Ca activitate suplimentară de învățare, dacă profesorul dorește, elevii ar putea alege unul dintre aspectele noi învățate pe tema căruia să se documenteze și să redacteze un scurt articol sau o postare pe blog.

O variantă ar fi ca elevii să ia un interviu unui fermier sau să scrie un articol în ziarul școlii.

Sau elevii ar putea să își imagineze că sunt ei înșiși fermieri și să scrie un text care s-ar putea intitula „O zi din viață” sau să redacteze un articol de jurnal personal pe baza informațiilor desprinse din expunerea de diapozitive.

RO 1

2/7

2

P L AN D E LE CȚ I E – E X PUNERE D E D IAPOZ I T I VE 2 /2

GLOSAR > pentru profesori

A

Abandonul terenurilor În contextul producției agricole, abandonul terenurilor este fenomenul care apare atunci când se opresc toate activitățile agricole pe o anumită suprafață de teren. Acest lucru duce la schimbări nedorite din punctul de vedere al biodiversității și ecosistemelor, precum și la deșertificarea zonelor rurale.

Agricultură combinată Agricultura combinată este un sistem în care fermierul combină diferite practici agricole, cum ar fi cultivarea pământului și zootehnia. În momentul în care există mai multe practici agricole în cadrul unei ferme pe lângă producția vegetală, cum ar fi creșterea de găini, producerea de lactate ori apicultura, sistemul respectiv este cunoscut sub denumirea de agricultură combinată. Acest tip de agricultură este cel mai răspândit în Europa.

Agricultură durabilă Agricultura durabilă utilizează tehnici care asigură securitatea alimentară, sporind în același timp productivitatea, fără a dăuna mediului și fără a pune în pericol resursele naturale.

Agricultură ecologică Agricultura ecologică este o metodă de producție care oferă consumatorului hrană de calitate cu gust bun, în același timp respectând ciclurile de viață naturale ale plantelor și animalelor. Aceasta are la bază câteva principii și practici care au ca scop exploatarea pământului în mod natural, cu un minim impact antropic asupra mediului.

Agricultură intensivă Agricultura intensivă, cunoscută și sub denumirea de agricultură industrială, este un tip de agricultură care presupune fie investiții serioase financiare sau de muncă, fie o cantitate mare de factori de producție agricolă pe o suprafață relativ restrânsă. Practicile de agricultură intensivă cuprind cultivarea în vederea obținerii de recolte cu randament înalt, utilizarea de îngrășăminte și pesticide și creșterea animalelor în spații închise. Producția alimentară este mai mare, dar apar efecte secundare nedorite.

Agroturism Agroturismul se referă la implicarea turiștilor în orice activități care presupun prezența acestora într-o fermă.

B

Biodiversitate Forma scurtă a noțiunii de „diversitate biologică”, care desemnează varietatea formelor de viață pe planetă și modul în care acestea interacționează cu habitatele și ecosistemele. Biodiversitatea cuprinde toate plantele, animalele și microorganismele terestre și acvatice.

Bunăstarea animalelor Normele UE prevăd că animalele ar trebui să beneficieze de următoarele libertăți: libertatea de a nu suferi de foame și de sete, libertatea de a nu suferi vreun disconfort, libertatea de a nu suferi dureri, răni sau boli, libertatea de a manifesta un comportament normal și libertatea de a nu suferi de frică sau de vreun disconfort major.

RO 1

3/7

2

G LOSAR 1 /5

GLOSAR > pentru profesori

D

Denumire de origine protejată (siglă DOP)

Sigla sau eticheta de identificare a produselor agricole și alimentare care sunt produse, prelucrate și pregătite într-o anumită zonă geografică, utilizând cunoștințe recunoscute.

Dezvoltare durabilă În contextul agriculturii, aceasta este calea utilizării înțelepte și prudente a resurselor, cum ar fi pământul, apa sau fosforul. Dezvoltarea fermei utilizând resurse ca pământul sau energia într-o manieră care corespunde necesităților prezente ale oamenilor, fără a aduce atingere capacității generațiilor viitoare de a-și îndeplini necesitățile proprii.

E

Ecologizare În urma reformei PAC din anul 2013, o parte reprezentând 30 % din plățile de bază, așa-numitele plăți „de ecologizare”, sunt condiționate de obligația impusă fermierilor de a menține zone permanente de pășune (iarba fiind benefică pentru absorbția dioxidului de carbon, contribuind astfel la combaterea schimbărilor climatice); aceștia sunt obligați să cultive un număr minim de culturi și să exploateze 5 % din terenul lor arabil în așa fel încât să se promoveze biodiversitatea (a se vedea zonele de interes ecologic). Fermierii pot beneficia și de un sprijin suplimentar dacă adoptă practici agricole mai stricte din punct de vedere agroecologic. Protejarea biodiversității și a habitatelor naturale, gestionarea resurselor de apă și combaterea schimbărilor climatice reprezintă alte câteva priorități pe care fermierii sunt obligați să le respecte.

Ecosistem O comunitate de organisme care depind unele de altele și de habitatul lor.

F

Fermier tânăr Reforma PAC aferentă perioadei post-2013 prevede că tinerii fermieri (fermierii care se lansează în activitatea agricolă și au vârsta sub 40 de ani în anul depunerii cererii) care sunt eligibili pentru plata de bază pot beneficia de sprijin în cadrul schemei tinerilor fermieri pentru o perioadă de maximum cinci ani.

Fructe și legume cu forme nereușite/neregulate

Produsele cu forme neregulate sau neobișnuite nu arată ca cele pe care le vedem în magazine. Aceste produse cu forme neatrăgătoare sunt adeseori aruncate înainte de a ajunge pe rafturile supermarketurilor.

G

Gaze cu efect de seră din agricultură

Principalele trei gaze cu efect de seră (GES) din agricultură sunt metanul, protoxidul de azot și dioxidul de carbon. Toate statele membre și-au asumat angajamentul de a reduce emisiile proprii de GES până în 2020. PAC oferă sprijin fermierilor pentru reducerea amprentei proprii de dioxid de carbon, încurajându-i să adopte practici și tehnologii menite să îmbunătățească eficiența și rentabilitatea, concomitent cu reducerea emisiilor de GES.

RO 1

4/7

2

G LOSAR 2 /5

GLOSAR > pentru profesori

H

Habitat Zona ocupată de o comunitate sau de o specie (grup de animale sau plante), cum ar fi covorul forestier, deșertul sau litoralul.

I

Identificarea animalelor Sistem de identificare și de trasabilitate a animalelor destinat garantării siguranței produselor de origine animală. Sistemul are patru componente: crotalierea, pașaportul, registrele de fermă pentru efective și baza electronică de date.

Indicație geografică protejată (siglă IGP)

Sigla sau eticheta de identificare a produselor agricole și alimentare legate de o anumită regiune prin calitate, renume sau altă caracteristică și în cazul cărora cel puțin o etapă a producției, prelucrării sau pregătirii are loc în regiunea respectivă.

Îngrășământ ecologic O cultură răspândită, cum ar fi trifoiul sau iarba, care sunt întoarse cu plugul în sol în vederea ameliorării fertilității. Paiele reprezintă de asemenea îngrășământ ecologic, ca produs secundar al recoltei.

O

Organism Orice ființă vie, de la bacterii și ciuperci până la insecte, plante, animale și oameni.

Organism modificat genetic Noțiunea de organism modificat genetic desemnează orice organism, cu excepția ființei umane, în care materialul genetic a fost modificat pe altă cale decât cea naturală (altfel decât prin încrucișare și/sau prin recombinare naturală).

P

Plăți directe Instituite prin reforma PAC din anul 1992. Anterior acestei reforme, PAC susținea prețurile, și anume, prețurile la care fermierii își vindeau produsele pe piață (un astfel de sprijin nu este acordat fermierilor în mod direct). În prezent, plățile directe nu sunt condiționate de producție, fiind alocate fermierilor pentru susținerea veniturilor acestora și remunerarea lor pentru producția de bunuri publice.

Polenizare Polenizarea este acțiunea de a transfera polenul de pe anterele florii pe stigmatul acesteia. Insectele dețin un rol important în acest proces, albinele având un rol deosebit în polenizarea multora dintre legumele și fructele pe care le mâncăm.

RO 1

5/7

2

G LOSAR 3 /5

GLOSAR > pentru profesori

S

Schema de plată de bază Potrivit normelor care reglementează PAC aferentă perioadei 2007-2013, fermierii au beneficiat de plăți directe fie în cadrul schemei de plată unică, fie în cadrul schemei de plată unică pe suprafață. Reforma PAC aplicabilă perioadei post-2013 înlocuiește schema de plată unică cu schema de plată de bază începând din anul 2015. Schema de plată de bază funcționează prin alocarea unor drepturi de plată fermierilor în primul an de aplicare a schemei, fiind reînnoită anual de către fermieri.

Sectorul agroalimentar Sectorul sau industria agroalimentară se referă la diverse subsectoare implicate în producția agricolă și alimentară, cum ar fi aprovizionarea cu semințe și furaje, creșterea plantelor și a animalelor, producția de culturi, mașini agricole, prelucrare, marketing și comercializare.

Securitate alimentară Situația în care cetățenii sau populațiile au acces în orice moment, atât fizic, cât și financiar, la cantități suficiente de alimente sigure și nutritive, care corespund necesităților lor de consum și preferințelor lor alimentare, fiind necesare pentru un trai sănătos. Această temă a dobândit în ultimii ani o importanță centrală în negocierile privind agricultura din cadrul agendei pentru dezvoltare de la Doha, fiind totodată unul dintre obiectivele strategice ale reformei PAC din 2013.

Siguranță alimentară Termenul se referă la gradul de siguranță al alimentelor în vederea consumului. Acest termen este uneori confundat cu securitatea aprovizionării cu alimente, care se referă la gradul de disponibilitate a alimentelor, și anume dacă acestea sunt disponibile în mod concret și pot fi achiziționate la prețuri accesibile.

T

Trasabilitate Trasabilitatea din industria alimentară are ca scop crearea unei legături între diversele etape ale lanțului alimentar. Legislația UE din anul 2000 a instituit, de exemplu, un sistem de identificare și înregistrare a bovinelor la nivel de fermă, precum și obligativitatea etichetării cărnii și produselor de vită de către producători și comercianți.

V

Vânzare directă Vânzarea directă în contextul agriculturii se referă la situațiile în care fermierul vinde produsele în mod direct către consumator, în propria gospodărie sau oriunde altundeva.

Z

RO 1

6/7

2

G LOSAR 4 /5

GLOSAR > pentru profesori

Zonă de interes ecologic Introdusă prin reforma PAC din anul 2013, aceasta presupune ca fiecare fermier din UE care solicită plăți directe și care deține peste 15 hectare de teren arabil să fie obligat ca, începând din anul 2015, să dedice 5 % din suprafața deținută zonelor de interes ecologic. Acestea sunt zone benefice pentru mediu, care sporesc biodiversitatea și mențin atractivitatea peisajelor (cum ar fi caracteristicile de peisaj, zonele tampon, zonele împădurite, pârloaga, zonele cu plante de cultură care fixează azotul etc.). Această obligativitate este una dintre cele trei măsuri de „ecologizare” ale PAC pentru perioada 2014-2020 – celelalte fiind întreținerea pășunilor permanente și diversificarea culturilor. Există excepții la această regulă generală, care se aplică, de exemplu, în cazul fermierilor care dețin terenuri acoperite într-o proporție mai mare de 75 % cu pășune permanentă.

RO 1

7/7

2

G LOSAR 5 /5