Orice ati citit sau ali auzit despre Califomia de Sud este

adevarat. i.tmosfera este lini$tita, clima calda si oaLrnenii tole-

ranti. Viata a incetinit, adoptend un ritn mai usor de suportat.

. Bineinteles, sunt cutxemure 9i uragane in Pacific, dar pdna qi

gradina raiului isi avea sarpele ei. Oricum, in cea mai mare

parte a timpului, este un loc placut si frumos

Ma numesc Diane Cheung. Deoarece sunt chinezoaica $i

femeie (si tanara), m-a$ putea simti dezavantajau in anumite

zone din Statele Unite. Dar, cand les in curtea mea, cu vedere

la ocean, cand simt aroma salviei sau stau in portul din Golful

Moro, cu o po{ie de scoici 5i un pahar de Chardonnay rece,

c6nd colind dealurile verzi ca smaraldul dinspre plaja Ja.lama,

sau merg cu bicicleta prin crangurile de maslin, cand ma aflu

printre prieteni... atunci stiu ce inseamnil acasi $i unde este

locul meu.

Strainii ne privesc pe noi, califomienii din sud, cu o nota

de amuzament si nervozitate. Am devenit un fel de legenda

sau, mai degraba, o gluma. Statul igi tre nebunii sai, ca

oriunde, dar jumatate din oamenii pe care-i inBlnesti sunt

ciudati. Decesele sunt rare, dau irnpresia ca nu prea imbatranesc

14 JOHN TRENHAILE

- terapiile New Age au avut grijA de acest aspect - Si, ln gene-ral, sunt insHfid. Deci, pu]in le pasa. Mai ales doctorilor, iar-eu sunt unul dintre ei

Mult timp, Califomia de Sud parea locul ideal pentru prac-ticarea psihologiei clinice.

Apoi, tinerii au inceput sA moara. $i l-arn cunoscut peTobes.

, I

,Ray Douggan il pusese pe Tim Sanches sal lase tn caittulstrdzii, fericit sa parcuga pe jos cei cafiva metri pana acasa.

Era ultima duminica din aprilie $i. ln timp ce intorcea ma$ina

sa Mazd4 Tirn fixi ceasul'de la bord la ora de vari.. Polifia ilfelicitise penru aceat gest, fiindca innegistrase bra exacti c6ndil hsase p9 Ray - 2.21 a.m. Iar Tirn era ultima persoani care-l

vazuse in viaF pe Ray Douggan.

Politristii puseseri evenimentele cap la cap. IatA ce se

intimplase.

Ray aproape ajunsese acasi cdnd vazu o faa rczematA de

un felinar. Nu mai era nimeni altcineya. Nu se zarea nici olumina p€ shada. Ray, amelit de bere gi de tigara parfumata cu

narcotice de la Harleyis Dinner; ii facu semn cu menq ea iinispunse la fel.

- Tim Sanchez obse*ase vag toate acestea ln oglinda retro-vizoare; vag pentru ca biuse $i el prea mult la Harley's gi.n-ar

fi putut jwa ca silueta rezemata de felinar era femeie. Mt rog,lui aga i se paruse...

Ray avea numai optsFezec€ ani, invaF de${rl de prost $inu prea se inlelegea cu pirintrii, dar recunostea o.fipa buna dela o pogta- Se indrepta clAtinandu-se spre ea gi-i spuse:

- Buna!

15 JOHN TRENHAILE

Fata nu-i raspunse. Se intoarse si Ray $tiu ca-i dadea de

irleles sa o urmeze. il duse la o ma{rini (un vecin chinuit de

nesomn suslinea ca auzise motorul unei magini pe la doua 9ijumltate) si plecara spre cimitirul Coun Ridge, pe o faleza

care dadea spre Paradise Bay.

Sigur, cimirirul Coun Ridge era frecventat de o mullimede vagabonzi. Semana mai mult cu o jungla. decdt cu un ci-mitix Drogati, perver$i, hofi. cergetori: cimitirul Court Ridge

ii adipostea pe toli. Este un loc vestit penFu pleava socieratii,

la t'el cum Amsrcrd;unul este vestit pentru diamante. in Court

Ridge se desfagoara numeroase activitali noctume, despre care

otLrnenii seriosi nici nu vor sii auda.

Cimirirul este stabdtut de o alee. Persoana de sub lam-

padar il conduse pe Ray Douggan pe alee, spre locul unde

lerenul se inalF abrupt, formdnd o creasta, care da chiar

nurnele locului. in partea aceea, tufigurile sunt dese gi greu de

patruns. N-au facut dragoste, conform raportului medicului

legist 9i Ray n-a opus prea multa rezistenla. Oricum, exami-

narea medicali a oferit multe detalii 5i gtim ca lucrurile s-au

peuecut carn asa...

- Hei, vino-incoace, am mers destul de depane... iubito...

Lantema ii lumina l'afa Si Ray ridica mana sa-Si fereasca

ochii. incepea sa regrete car venise. Nu-i viizuse nici macar

fa1a. Purta o prLlarie neagra, cu boruri lasate gi nu spusese mai

nimic. Acum chicotea.

- Deci... suntem gata? indrrzni Ray.

Cu o manl cAuttr un prezervativ in buzunarul pantalonilor,

iar cu cealalta isi desfacu rapid cureaua.

Fata lasa lantema jos. Ramase in iarba inalta, luminand

inca. Ray sesiza ca se apropia de el. Simfi o mana pe umar.

intoarse capul, sa-i caute buzele, dar era ingrozitor de intuneric!

LINEALTA RiIJ']-UI 17

$i simti gula gadilandu-i lobul urechii $i poate ca experi-

Efia o senzatie placuta cand mana ei ii cuprinse sexul. Apoi,

tr4inrl patrunse mai mult sau mai putin vertical, prin scrot Si

dEpt in sus.

Alerga in jur un timp, probabil urhnd ingrozitor, dar Court

Ridge nu este locul de unde polilia din Puadise Bay igi

ccruteaza de obicei'martorii $i, in mod sigur nu se oferise

dmeni, vreodata, sa dea hformalii. A fost castrat Pe viu' de$i

.sre posibil sa-$i fi pierdut cunostinF din cauza socului asociat

-:u hemoragia. Greu de spus, in orice caz. Nu se stie daca Ray

I auzit suieratul la,mpii de sudura, c6nd s-a pus in functiune si

' r iirceput sa inghita ce mai ramasese din el.

fa un moment dat, fapE$ul l-a impuscat de doua ori in

n're. Al doilea glont a patruns prin ventriculul sdng $i, daca

pina atunci a fost viu, dupa aceea' nu mai existanici un dubiu'

' Deci, cam a$a a murit Ray Douggan. A fost ii doua Yis-

dni, doar ca la vremea aceea, nu gtia nimeni de prima'

Diane Cheung era experta in vise; ale altora. Visele erau

n in$rument util atAt penmr analizd, cat 9i penhu depasirea

*ainelor prea adanci pen$u a fi €xprimate Dar, cind era

torba de propriile vise, era la fel de neajutorata ca toti ceilalti'

De exemplu...

Avionul arde si se prabuse$te in gol. Diane inainteaza cu

greu pe culoarul dintre scaune, incercand sA ajungi la cabina

dlotilor. Trombe de fum negru, inecacios ii pitrund in

plaini, fac6nd-o sa vomite.

- Mama, striga ea, marna, ajuta-ma!

Trebuie si inainteze (ciudat, pentru ca avionul este in

ta?j), fiecare centimetru i se pare cdt un kilometru, ii bate

-ima i s-au inceiosat ochii. Uga de la cabina plloflor se

fuchide. Apare cineva, cineva inspaimantator. Diane cade pe

18 JOHN TRENHAILE

spate. Acel cineva vine peste ea. Este o femeie - este sfarsitul

9i inceputul Dianei. Mama ei, Cheung Mei-ru.Apoi, deodata, sufletul Dianei iese din corp. igi vede

trupul gol. Alb. Cu bratele incrucisate pe piept; ca un cadavru

dintr-un mormint medieval. Ochii sunt inchi5i. Se ridica. Fata

aceea ingrozitoare de mort, fata ei, se apropie tot mai mult $i

se ridicl, se ridica...

Se trezeste dpand, ca de obicei.in dimineala aceea de luni, in ziua c6nd a inceput, nu tipa.

ci incerca mai mult sil dea aerul afara din plamani.

- Ah!Era tloar un protest, nimic prirnitiv. Ridicandu-se in pat, in

flstemuturile rivasite, Dianei i se fircu frig.Fereastra dormitorului dadea spre Pacilic, degi azi oceanul

era inv[luit h ceturi cenusii, iar vuietul sirenei unui vaporvibra in gemetele lui. Geamul se acoperise de bumila. Ceasul

arata $apte $i jumatate. Era timpul sa se hezeasczL. Ceasul era

alb, la lel ca toate celelalte lucruri din aceasta camera trlata,

asemanltoare unei celule, si din intreaga casa. Diane se vedea

in ipostaza unei artiste, care se pregatea sa picteze pe o pdnza

imensZl, neintinata, dar nu alesese inca o tema pentru casa ei,

nu stia ce personalimte sa-i atdbuie. Si o aranjeze in stiliunerican, cu broderii Rifat Ozbek? Sau sa copieze frumoasa

rc$edinF a parintilor ei, in care locuisera inainte sa fugl inHong Kong si de acolo in America, in 1949? Ce aer ar trebuisa-i dea - oriental sau occidental?

Se gAndea la visul care se repeta adesea gi cum sa-l inter-preteze'l Care element era mai impofiant: imaginea zbur4-

toa.re? Poate. Sau focul? Tra.nsferarea con$tiinlei in afara

fiintei sitle; ideea ca era moarta, desi isi privea propriul cada-

vru? Prezenla mamei sale ca simbol al ameninlarii, mama ei

carc nu invatase niciodata nici macar sa conduc,l o masinagi care pilota un avion'l

IJ{EALTARAULU 19

Dane obi$nuia sa spuna ac€asta povestioara nostima

+spre m:rma ei. in CaiiJomia, locurile unde pietonii aveau

Fix ate erau marcate pe autostrada cu insernnul '"Ped

Icng*l. Adica,,uecere de pietoni"... Ei bine, cind maLrna

f,lierei a sosit pentru prima oara in aceasta tara, din Shanghai'

r 9.a parut America destul de cumplita, cu cateva excePlii'

t-oul dinue lucrurile care-i placeau era felul in care foloseau

hba chineza pentru a da prioritate pietonilor' Penhu oa, in

liffza, ,,a merge" sau ,,a se plimba" se spunea sing' lar

,.rmctul devenea Xing M'araa Dit[rei Cehung credea ca

.dt'rises€ra ,"Ped Xing" pe $osea. ca sa o faca sl se simta bine

' ririta Nu renun(ase niciodata complet la aceasta idee. nu

invaFse sa conduca o masina \ii nu se aventum niciodata afara,

tr'a sa fidobligata s-o faca.

Dar in visul Dianei, Pilota intotdeauna un avion, gata sa-l

ait rgu.' parintii pianei fusese*r niste oameni minunati ii iubise ii-iIlspeclase din tot sufletul. Ba-ba murise cand Diane avea

pamr a!i. Acum aYea ueizeci Si cinci Si s-ar crede ca depl$ise

Fobabil aceasta tragedie. Da, i5i revenise in mare pane, dar nu

,'frrylet. isi amintea de el si erau atatea foto grafiil Ma-ma o

!-r€scuse Pe Diane. Era cea mai buna femeie din lume 5i cea

Bai Sireata. Murise cu doua luni in urma Dianei i se plrea cit

€ intamphse ieri.

Sari din pat si se infasux intr-un halal pentru ca mintea i-o

ias€ razna: Ma-ma in sns, Ma-ma in jos' iar ea i$i sfatuia

Fcientii sa-si foloseasca timpul si creierul tot timpul, ca sa $i

rh-mge spairnele.

Facu repede un dug, se imbraca $i cobori in graba la parter'

gindindu-se ca, de5i podelele dh pin erau calde sub picioarele

eL nu erau ,,ale ei". Voia ca totul sa fie atb 9i pinul nu era

i Fd = pedeslrirn. pieloniX-i,7g _ traversffe (n trr

20 JOHN TRENHAILE

destul de alb. in bucatarie, cafetiera ei de sticla pregatea cafeaamara, de$i, inf-un fel era OK: ca nisipul infiltrat intr-o scoica.

Diane bau cafeaua, privind ceata prin ugile glisante dinsticla. HotArari gi iar hotiLrari. Ce-ar tansforma aceasta casAdin lemn, cocoFta pe o faleza, la opt kilometri nord deParadise Bay, batuta de vanturl $i pustie, in regedinla unui doc_tor bogat, american, de origine chineza? Cum s-o mobilezefam sa stie? $i cum sa afle? Introducerea culorii i-ar ingustaopliunile. in loc de un rniliard de alegeri, ar avea la dispoziliedoar cdteva milioane. ingrozitor

Channel Islandsl se aflau acolo, de panea cealalta a ce1ii.Probabil. ,,Oare existau chiar dacd erau invizibile?., se intrebaea. Em de asemenea si o sonda de petrol. Va aranja mobila dincamera mare, de la parter, in a$a fel incat, oriunde ai sta, sa nupoti vedea afurisita aceea de sonda, decat daca te-ai ridica inpicioare 9i te-ai uita la ea.

Ce ciudate erau insulele. Cdnd venea primavara. Acum eraaproape luna mai - nori gro5i le ascundeau adesea in spateleunei draperii mov de gase sute de metri inalfime, degi canalulera senin 5i sclipea in soare. Totugi, uneori, catre sfar0itul zilei,aparea aceastA imagine amagitoare de pacli gi lumini: insuleleie$eau in evidenta, ca un basorelief, in timp ce marea dispareacu sonda cu tot. Ah, ce lurninat.

Ma-ma n-o sa vada niciodata aceasta casa-

Dianei i tremura mdna. Degi nu-gi terminase cafeaua, se

repezi la chiuveta gi clati cana, inainte ca mainile ei s-o tladeze.Era timpul sa plece: dezbaterea la ribunal incepea la nouA,

Dar nu rezisra tentaliei de a da o raita prin $adina, pentrucaf era foarte mandri de casa ei. Ma-ma isi ldsase averea eiinsemnata Dianei. unicul ei copil, 5i ea o va investi pe loata incasa. Se afla la treizeci de metri deasupra pacificului, cu o

t *n-'"

UNEALTARAULUI 2I

r-ara din lemn. construita in forma de z, care cobora pe o plaji

Etedii $i nisipoasa, unde nu veneau prea multi oameni, fiindca

Eebuiau sa $rabata reisprezece kilometri de la Jalama. Casa

.$'ea patru domitoare, o camera maxe la parter, largita de fos-

ml proprietar. o bucalarie uriasa. o curte interioara si o

g:iidina, unde nu cre$teau deocamdad decat salYii $i

-dre1i5oare. Diane intentiona sa planteze maci califomieni !i

irimioare, poate chiar ponocali gi avocado, de indati ce se va

+uca de treaba.

Casa era despa4ita de gosea de o alee lunga (care $tia ca

.ra deveni greu de infelinut pe paxcursul anilor), de un gard

. riu din leandri albi qi de un crdng de pini $i eucalipti: acesta

din urma era copacul ei prefera! pentru ca ii arnintea de

Ctina. in partea opusa, fata de sosea, era de asemenea un gard,

rcu-nout: prima investitie importanta a Dianei.'Fostul proprietar al casei se certase cu Heddy-May, o

'bdlrena" considerata drept cea mai aPrcpiata vecina, desi

-apropiaf insemna la vreun kilometru ;i jumatate depirnare.

b disputau de ani de zile linia exacta de demarcatie a hot u-

bi sud-estic gi nu ajunsesera la o inlelegere pdna cand Diane

rumparase proprietatea, Iar ea rezolvase neintelegerea intr-o

drya-amiaza, cu un ceai, biscui! de casa 5i ridicarea unui gard

lolid- Asa ca acum, Heddy-May nu era doar o vecini apropi-

ra- ci devenise 9i prietena ei. Exista un singur inconvenient,

Heddy-May crestea caPre. 0 servise pe Diane cu laptele lor,

ir ei i se paruse ,,interesant", asa c,l, de atunci, gisea cate un

*rt de litru pe veranda ei, in fiecare vineri dupi-amiaz 4 cend

E intorcea de la serviciu. $i se spala Pe fala cu eI..

Diane se urca in ma$ina ei, o Toyota Camry rogie, sclipi-

r€ 9i noua, O ducea bine $i cartea ii sporise veniturile;

pimea drepturile de autor o data la sase luni, Pe langa onora-

rile pacienlilor, salariul de la University Hospital, averea

-ltrrei... cum sa cheltuiasca adtia bani? Problema o depagea.