riscuri de accidentare în industria gazelor naturale — romanian

04.11.2013 Riscuri de accidentare în industria gazelor naturale — Romanian

https://osha.europa.eu/fop/romania/ro/good_practice/riscuri-de-accidentare-in-industria-gazelor-naturale 1/10

Sarilacontinut|Sarilanavigare

Riscuri de accidentare în industria gazelornaturale

dr.ing. Ştefan Peceing. Eduard Smîdu

Industria gazelor naturale (atât extracţie cât şi transport) prezintă o gamă importantă de riscuriatât pentru lucrătorii din aceste activităţi (accidente de muncă), pentru populaţia din localităţileînvecinate (accidente majore), cât şi pentru mediul înconjurător.

Riscuri pentru lucrători

Analizele întreprinse de International Labour Organization (ILO) referitor la condiţiile de muncă,securitatea şi sănătatea lucrătorilor implicaţi în procesele de forare şi extracţie a gazului natural, auarătat implicaţiile faptului că, de regulă, sunt activităţi care se desfăşoară în climate şi condiţiimeteorologice foarte variate, mergând de la jungla tropicală şi deşert până la banchiza arctică,zone continentale, Marea Nordului.

Din acest motiv, printre principalele riscuri profesionale legate de prospectarea şi producţia de gazsunt bolile datorate expunerii la elemente climaterice şi geografice, stresului provocat de deplasărilede durată pe mare sau pe terenuri dificile, ca şi accidentele de muncă. Există şi riscul de problemepsihice, datorită izolării locurilor de prospectare – producţie şi depărtării lor de sediul de bază, ca şide perioadele lungi de muncă. În cazul platformelor marine apar şi alte riscuri, cum sunt celespecifice scufundării la adâncime, răul de mare, expunerea la condiţii meteorologice extrem dedure ş.a. De altfel, în acest din urmă caz, riscurile sunt numeroase fie că se lucrează, fie căoperatorii se află în pauză. Pot să apară numeroase probleme: iritabilitate, consum excesiv dealcool, tutun, medicamente, insomnie.

Studiile epidemiologice au arătat că printre cele mai frecvente boli întâlnite la sondori suntperiartrita umerilor şi omoplaţilor, epicondilite humerale, artroza vertebrelor cervicale, polinevritela nivelul membrelor superioare. Ei sunt afectaţi şi de expunerea la zgomot şi vibraţii.

Un grup de lucru al Marcogaz – Asociaţia Tehnică a Industriei Europene a Gazului Natural, aelaborat o listă interesantă de pericole potenţiale pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor dinacest domeniu. Fiecare risc este definit, aşa cum se poate vedea în Tabelul 1.

Tabelul 1: Pericole specifice în industria gazului natural

Pericole potenţialeDefiniţie

1. Riscuri mecanice

1.1 Mişcări neprotejate ale părţilor maşinilor Părţile în mişcare accesibile ale maşinilor,dispozitivelor şi instalaţiilor pot să prezinte unrisc când nu sunt ecranate

1.2. Suprafeţe periculoase Suprafeţe rugoase, fierbinţi, reci, tăietoare aleinstrumentelor, maşinilor sau ale încăperilor

https://osha.europa.eu/fop/romania/ro/good_practice/riscuri-de-accidentare-in-industria-gazelor-naturale#content



1.3 Manipulări mecanice Mişcarea palanelor, a podurilor rulante sau amacaralelor

1.4 Recipiente sub presiune Defectarea recipientelor sub presiune datorităumplerii incorecte, creşterii presiunii

1.5 Proiectare de materiale Eliberarea energiei cinetice prin proiectarea depraf, gaz, aerosoli sau solide

1.6 Mişcări de teren Mişcări de sol datorate săpării incorecte aşanţurilor, cutremurelor de pământ saucurenţilor de apă

2. Riscuri electrice

2.1 Curent Electrocutare datorată protecţiei insuficienteîmpotriva curentului obişnuit sau asuprasarcinilor

2.2 Arcuri electrice Electrocutare datorită arcului electric decomutaţie, provocat de proiectarea incorectă ainstalaţiei sau de uzura instrumentelor

2.3 Sarcină electrostatică Electrocutare datorită arcului electric alsarcinilor electrostatice (împământareinsuficientă)

3. Agenţi chimici periculoşi

3.1 Gaze Riscuri pentru securitate şi sănătate datoratenaturii gazelor (iritante, toxice)

3.2 Vapori Riscuri pentru securitate şi sănătate datoratenaturii vaporilor (iritanţi, toxici)

3.3 Fum/pulberi/aerosoli Riscuri pentru securitate şi sănătate datoratenaturii fumului, pulberii, aerosolilor (iritanţi,toxici)

3.4 Fluide Riscuri pentru securitate şi sănătate datoratenaturii fluidelor (iritante, toxice)



3.5 Azbest Mezoteliom, cancer, azbestoză datoratăinhalării fibrelor de asbest

3.6 Alte materiale solide Riscuri pentru securitate şi sănătate datoratenaturii altor materiale solide (iritante, toxice)

3.7 Reacţii necontrolate Emisii, foc sau explozii datorită reacţiilornecontrolate ale materialelor

4. Circulaţie în trafic

4.1 În timpul muncii Riscuri datorită circulaţiei în timpul muncii(inclusiv rond)

4.2 Traseul domiciliu – loc de muncă Riscuri datorită circulaţiei pe traseul casă – locde muncă

5. Incendiu şi explozie

5.1 Risc de aprindere lichide, gaze sau solide Pericol de incendiu datorită prezenţeimaterialelor inflamabile

5.2 Atmosferă explozivă Pericol de explozie în zone cu posibilitate deformare de atmosfere explozive

5.3 Explozivi Explozie datorită prezenţei explozivilor

5.4 Risc de incendiu în clădire Pericol de incendiu în clădiri

6. Riscuri termice

6.1 Contact cu medii fierbinţi Risc de arsură datorită contactului cu suprafeţefierbinţi

6.2 Contact cu medii reci Risc de arsură datorită contactului cu suprafeţereci

7. Riscuri fizice

7.1 Zgomot Pierderea capacităţii auditive datorităzgomotului



7.2 Ultrasunete Pierderea capacităţii auditive datorităzgomotului cu frecvenţă mai mare de 20000Hz

7.3 Vibraţii Riscuri pentru sănătate datorită vibraţiilortransmise întregului corp şi/sau sistemuluimână – braţ

7.4 Radiaţii neionizante Riscuri pentru sănătate datorate radiaţiilorinfraroşii, vizibile, UV

7.5 Radiaţii ionizante Riscuri pentru sănătate datorate radiaţieiparticulelor: alpha, beta, neutroni, protoni

7.6 Câmpuri electromagnetice Riscuri pentru sănătate datorate câmpurilorelectromagnetice (gamma, radiaţii X)

7.7 Lucru cu sub/suprapresiune Riscuri datorate presiunii mari aechipamentelor

8. Mediul de la locul de muncă

8.1 Climat Disconfort datorită temperaturii, umidităţii saucurenţilor de aer

8.2 Iluminat Prea multă sau prea puţină lumină raportat lasarcina de muncă

8.3 Zgomot de fond Disconfort datorită zgomotului excesiv înraport cu sarcina de muncă

8.4 Viruşi, bacterii şi fungi Riscuri pentru sănătate datoritămicroorganismelor

9. Aspecte de ergonomie

9.1 Efort dinamic mare Riscuri pentru sănătate la ridicarea şitransportul încărcăturilor grele

9.2 Efort dinamic al unor părţi ale corpului Sarcini repetitive executate cu părţi aleaparatului muscular (degete, braţe); potprovoca TMS

9.3 Efort static Disconfort şi/sau riscuri pentru sănătate



datorită posturii în timpul muncii

9.4 Spaţii înguste Riscuri datorită lucrului în spaţii înguste(atmosferă, accesibilitate, evacuare, alegereaechipamentului)

9.5 Muncă de birou Birouri ergonomice

9.6 Designul locului de muncă Riscuri datorate concepţiei locului de muncă(riscuri ergonomice)

10. Informaţii şi utilizare agravantă

10.1 Fluxul de informaţii

10.2 Cantitatea de informaţii

10.3 Utilizare agravantă a instrumentelor Riscuri datorită folosirii de instrumente cudefecte de proiectare sau în medii neprielnice(inclusiv spaţii înguste)

11. Căderi

11.1 Alunecări, împiedicări Pericol de alunecare şi/sau împiedicare

11.2 Cădere de la înălţime Pericol datorat lucrului la înălţime fărăprotecţii

12. Alte riscuri

12.1 Echipament individual de protecţie Riscul nepurtării echipamentului de protecţieindividuală sau al lipsei de echipament adecvat

12.2 Iritarea pielii Riscuri pentru sănătate datorită contactului cumediul

12.3 Oameni Violenţă, mobbing sau hărţuire sexuală

12.4 Animale Risc de animale (insecte, animale sălbatice)

12.5 Plante Risc de plante dăunătoare (toxice, iritante)



12.6 Riscuri psihice (hărţuire) Violenţă, mobbing sau hărţuire sexuală

Din analiza acestei liste, ca şi a instalaţiilor de suprafaţă rezultă că o parte dintre riscurile pentrusecuritatea şi sănătatea lucrătorilor se datorează echipamentelor de muncă folosite.

Există două categorii de riscuri care pot să se manifeste la extracţia gazelor naturale.

O grupă include riscurile intrinseci instalaţiilor.

Bazându-ne pe lista factorilor de risc concepută de cercetătorii români din domeniul securităţii şisănătăţii în muncă, am constatat că echipamentele din exploatare prezintă următoarele surse deriscuri:

factori de risc mecanic:mişcări periculoase: mişcări funcţionale ale echipamentelor (organe de maşini în mişcare;curgeri de fluide etc.);autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale echipamentelorsau ale fluidelor;deplasări sub efectul gravitaţiei: alunecare; rostogolire; cădere liberă; scurgere liberă;deversare; surpare, prăbuşire; scufundare;deplasări sub efectul propulsiei: proiectare de corpuri sau particule; jet, erupţie;suprafeţe sau contururi periculoase: înţepătoare; tăioase; alunecoase; abrazive; adezive –de exemplu, platformele şi echipamentele prezintă în general suprafeţe alunecoase şivibrante;recipiente sub presiune;vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice;factori de risc electric: risc de electrocutare prin atingere directă, indirectă sau apariţiatensiunii de pas;factori de risc termic: temperatură excesivă a suprafeţelor, flăcări.

Cea de a doua categorie de riscuri – potenţiale – este dependentă de modul de exploatare, în primulrând de mentenanţa echipamentelor. Este vorba în principal de riscul de incendiu şi/sau explozie,sursa generatoare principală fiind chiar materia primă exploatată – gazul vehiculat/conţinut.

Riscuri pentru populaţie (accidente majore)

Atunci când se forează, dar şi în cursul exploatării (extracţie şi tratare), există întotdeauna riscul deerupţie a gazului sau a vaporilor, urmată de explozie – efect „blow-out" – şi incendiu. Acestea suntpericolele cele mai mari în domeniul studiat, datorită posibilităţii de materializare ca accidentemajore.

Incendiul este o combustie care se dezvoltă fără control în timp şi spaţiu. Combustia este o reacţiechimică de oxidare a unui combustibil de către un oxidant, care necesită o sursă de energie pentrua fi iniţiată.

Prin urmare, elementele necesare pentru declanşarea unui incendiu sunt combustibilul, oxidantulşi sursa de energie. Ele trebuie să coexiste în timp şi spaţiu, formând aşa-numitul „triunghi alincendiului" (fig. 1.):

combustibilul: o materie capabilă să se consume prin ardere (material de construcţie, lemn,cărbune, petrol, butan etc.);oxidantul: agentul care, combinându-se cu un combustibil, permite combustia (oxigen, aer,peroxizi etc.);sursa de energie: energia necesară demarării reacţiei chimice de combustie (electrică,



flacără, ţigară etc.).

Fazele principale ale unui incendiu sunt: iniţierea, dezvoltarea, dezvoltarea rapidă, extindereagenerală, descreşterea.

Fig. 1. Triunghiul incendiului.

Odată amorsată iniţierea, incendiul se propagă. Schimburile termice cu mediul se accelerează.Temperatura mediului ambiant şi a tuturor obiectelor expuse creşte.

Incendiul are consecinţe directe şi indirecte asupra lucrătorilor. El provoacă decese şi arsuri.Moartea survine mai des datorită asfixiei (legată de lipsa de oxigen în aer: în timpul incendiului,nivelul de oxigen, în mod normal de circa 21%, se reduce rapid) sau intoxicării cu fum (datorităproduselor de combustie).

Explozia este evoluţia rapidă a unui sistem, cu eliberare de energie şi producerea de efectemecanice şi eventual termice. Conform reglementărilor ATEX 1 , explozia este „o reacţie bruscă deoxidare sau de descompunere ce antrenează o creştere a temperaturii, a presiunii sau a ambelorsimultan". Ea nu se poate produce decât în anumite condiţii, după formarea unei atmosfereexplozive, care rezultă din amestecul cu aerul al unei substanţe inflamabile în asemenea proporţiiîncât o sursă de aprindere cu energie suficientă produce explozia sa.

Există şase condiţii care trebuie întrunite simultan pentru ca să se producă o explozie (fig. 2.):

prezenţa unui oxidant (în general oxigenul din aer);prezenţa unui combustibil;prezenţa unei surse de aprindere;starea particulară a combustibilului, care trebuie să fie în stare gazoasă, de aerosol sau depulbere în suspensie;obţinerea unui domeniu de explozivitate (domeniu de concentrare a combustibilului în aerîn interiorul căruia sunt posibile exploziile);suficient volum.

Principala manifestare a unei explozii este creşterea brutală a presiunii care provoacă un efect de

https://osha.europa.eu/fop/romania/ro/good_practice/riscuri-de-accidentare-in-industria-gazelor-naturale#_ftn1



suflu şi o undă de presiune, acompaniată de flăcări şi de căldură. Suprapresiunea brutală are efectedevastatoare asupra omului: spargerea timpanului, leziuni grave la nivelul urechilor şi alplămânilor, moartea.

Efectele unei explozii se combină totdeauna cu o degajare importantă de căldură, iar volumulflăcărilor poate fi de zece ori mai mare decât volumul atmosferic explozibil iniţial. Principalamanifestare a unei explozii este creşterea brutală a presiunii care provoacă un efect de suflu şi oundă de presiune, acompaniată de flăcări şi de căldură. Suprapresiunea brutală are efectedevastatoare asupra omului: spargerea timpanului, leziuni grave la nivelul urechilor şi alplămânilor, moartea.

Efectele unei explozii se combină totdeauna cu o degajare importantă de căldură, iar volumulflăcărilor poate fi de zece ori mai mare decât volumul atmosferic explozibil iniţial.

Fig. 2. Hexagonul unei explozii.

Atmosfera explozivă este aceea în care proporţiile dintre gaze, vapori, ceţuri sau pulberi sunt în aşafel încât o flacără, o scânteie, o temperatură excesivă produc o explozie. Conţinutul minim, înprocente de gaze în aer, la care se produce explozia se numeşte limită inferioară de explozie, iarconţinutul maxim – limită superioară de explozie. Sub limita inferioară, explozia nu poate să aibăloc, dar vor fi condiţii dăunătoare pentru sănătatea lucrătorilor. Peste limita superioară, din cauzainsuficienţei oxigenului, amestecul nu va exploda, ci se aprinde.

Gazul metan, principalul component al gazului natural, intră în categoria substanţelor periculoase.Fiind foarte inflamabil, poate forma amestecuri explozive cu aerul. Ca urmare, există pericol deexplozie în cazul formării accidentale de amestecuri gaz – aer în limitele de explozie şi de incendiual elementelor naturale (pajişti, resturi agricole, păduri) situate în apropierea amplasamentuluisondelor.În consecinţă, pericolele intrinseci asociate gazelor naturale, atât pentru lucrători, cât şi pentrupopulaţia din zonele învecinate şi pentru mediul ambiant, sunt caracterul inflamabil şi exploziv.

Evenimentele care pot să conducă la accidente majore constau în:

producerea unui accident tehnologic care are ca efect scurgeri de gaze naturale ce conduc laincendii şi/sau explozii;



acţiunea unor persoane neautorizate care are efecte similare unui accident tehnologic;atacul terorist terestru sau pe calea aerului, cu efecte similare unui accident tehnologic;o calamitate naturală generată de activitatea seismică sau de fenomene meteorologicegrave (trăsnete).

Riscuri pentru mediul înconjurător

În sectorul producţiei de petrol şi gaze naturale (dat fiind că o parte din gazul natural însoţeştezăcămintele de petrol, riscurile sunt analizate pe ansamblu), principalele surse de poluare a aerului,apei sau a solului sunt:

deversările de petrol sau scurgerile de gaz pe pământ sau în mare;eliberarea în atmosferă a hidrogenului sulfurat prezent în petrol şi în gaz;contaminarea apei sau a solului cu produse chimice din noroiul de foraj;produsele de combustie emise în cursul incendiilor puţurilor de petrol.

Efectele potenţiale asupra sănătăţii publice ale inhalării particulelor de fum provenit de la incendiilemarilor câmpuri petrolifere sunt tratate cu din ce în ce mai multă seriozitate după incendiereapuţurilor de petrol din Kuweit în timpul războiului din Golf din 1991.

În România, analiza efectuată de organismele abilitate în domeniul protecţiei mediului a evidenţiatsursele potenţiale de poluare pentru industria petrolului şi gazelor naturale prezentate în Tabelul 2:

Tabelul 2: Surse potenţiale de poluare în cazul exploatării zăcămintelor de ţiţei şi gaze

Sursă potenţialăde poluare

Cauze potenţialeFactor de mediu

afectat

Sonde extracţieţiţei şi gaze

erupţii;incendii;deversări accidentale de ţiţei şi apă dezăcământ din beciul sondei.

sol;ape freatice şi desuprafaţă.

Sonde şi staţii deinjecţie apă de

zăcământ

fenomene de coroziune şi uzură ce conduc lafisurarea instalaţiilor şi deversări accidentalede apă de zăcământ.


Parcuri derezervoare şiseparatoare

incendii;deversări accidentale de ţiţei şi apă dezăcământ la vehiculare;spargeri, fisurări decantoare ;depozitări necontrolate de deşeuri solide sauşlam.


Conducte deamestec şi de

pompare ţiţei, apăde zăcământ

fenomene de coroziune, uzură, ce conduc lafisuri, spargeri şi deversări accidentale de ţiţeişi apă de zăcământ.


incendii;



Staţie de tratare şidepozit ţiţei

deversări accidentale de ţiţei şi apă dezăcământ la vehiculare;fenomene de coroziune şi uzură ce conduc lafisuri şi spargeri ale instalaţiilor şi la deversăriaccidentale;spargeri sau fisurări ale decantoarelor şirezervoarelor;depozitări necontrolate de deşeuri solide sauşlam.


Staţii comprimare,uscare, măsură şi

predare gaze

incendii;spargeri, fisurări ale instalaţiilor ce conduc ladeversări de apă de zăcământ;depozitări necontrolate de deşeuri solide.


Depozit şlamdegradarea construcţiei ce conduce lainfiltraţii de apă de zăcământ în sol;depozitări necontrolate de şlam.


În concluzie, riscurile din industria gazelor există pentru lucrători (accidente de muncă), pentrupopulaţia din localităţile învecinate (accidente majore), dar şi pentru mediul înconjurător, cel maiimportant risc este cel de incendiu şi/sau explozie, sursa generatoare principală fiind chiar materiaprimă exploatată – gazul vehiculat/conţinut.

Directivele europene referitoare la atmosferele explozive.

https://osha.europa.eu/fop/romania/ro/good_practice/riscuri-de-accidentare-in-industria-gazelor-naturale#_ftnref1

riscuri de accidentare în industria gazelor naturale — romanian

Documents