Cuprins

Capitolul 1. Anatomia si fiziologia aparatului respiratorCapitolul 2. Date generale despre afectiune-Rinita2.1 Definitie2.2 Cauze2.3 Factori de risc2.4 Clasificare2.5 Simptome2.6 Diagnostic2.7 TratamentCapitolul 3. Ingrijiri generale acordate de asistentul medicalCapitolul 4. Prezentarea cazurilor clinice#Caz clinic nr.1#Caz clinic nr.2#Caz clinic nr.3ConcluziiBibliografie

Capitolul 1. Anatomia si fiziologia aparatului respirator

Caile respiratorii Aparatul respirator este alcatuit din :- caile respiratorii -organe care au rol in vehicularea aerului ;cavitatea nazala si faringele formeaza caile respiratorii superioare, iar laringele trahea si bronhiile - caile respiratorii inferioare.- plamanii ,organe la nivelul carora au loc schimbul de gaze (oxigen si dioxid de carbon). CAILE RESPIRATORII CAVITATEA NAZALA primul segment al cailor respiratorii.Ea este divizata de septul nazal in doua cavitati simetrice numite fose nazale.Fosele nazale se afla partial in piramida nazala care are rol estetic si de protectie. FARINGELE,al doilea organ al cailor respiratorii,este un organ cu dubla functie, respiratorie si digestiva. LARINGELE,este situat in partea anterioara a gatului,sub osul hioid,deasupra traheei,proeminand sub piele.Are un schelet cartilaginos,format din trei cartilaje neperechi (cartilajul tiroid,cricoid,epiglotic) si trei perechi (cartilajele aritonoide,corniculate si cuneiforme) unite intre ele prin ligamente sau articulatii.La interior este captusit de o mucoasa care determina in cavitatea laringelui,patru plici numite corzi vocale,doua superioare si doua inferioare. TRAHEEA este un conduct fibro cartilaginos,intins de la marginea anterioara a laringelui pana la bifurcarea ei in cele doua bronhii principale.Este situata anterior de esofag.Are doua segmente;cervical si toracal.Inelele bifrocartilaginoase sunt incomplete posterior,unde se afla o membrana musculabifroelastica care permite dilatarea esofagului si inaintarea bolului alimentar in timpul deglutitiei.La exterior se afla tesut conjunctiv,iar la interior mucoasa traheala,formata dintr-un epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat,avand si celule care secreta mucus. BRONHIILE PRINCIPALE.Sunt doua conducte fibrocartilaginoase,rezultate din bifurcarea traheei la locul de bifurcare,in interiorul traheei se afla pintenele traheeal.Bron-hiile principale ajung la lobul pulmonar prin care patrund in plaman ,ramnificandu-se si formand astfel arborele bronsic.Structura bronhiilor este aceiasi cu a traheei. PLAMANII Plamanii reprezinta principalele organe ale aparatului respirator si sunt situati in cavitatea toracica,deasupra diafragmului.Au forma unor jumatati de con sectionat de la virf spre baza,masa medie a celor doi plamani este de 1300g. Plamanii prezinta;baza usor concava asezata pe diafragma si care,prin inter-mediul difragmului,la dreapta este in raport cu lobul drept al ficatului,iar la stanga cu lobul stang al ficatului,cu fundul stomacului si cu splina;- varful depaseste prima coasta si ajunge la baza gatului- - fata externa (coastele),vine in raport cu coastele si spatiile intercostale si prezinta la plamanul drept doua fisuri;una oblica si alta orizontala,iar plamanul stang numai fisura oblica;- fata interna mediastinala este plana si prezinta hilul plamanului care este locul de intrare si iesire al elementelor pediculului pulmonar(adica bronhia principala,artera si venele pulmonare,arterele si venele bronsice,nervii vegetativi si vase limfatice). STRUCTURA PLAMANULUI este cea a unei glande tubuloacinoase, fiind formate dintr-un sistem de canale aeriene si dintr-o multitudine de saci. Lobii plamanului drept(superior,mijlociu,inferior)sunt delimitati de doua fisuri,in timp ce lobii plamanului stang(superior si inferior),sunt delimitati de o fisura.Fiecare lob este alcatuit din segmente,care reprezinta unitatiile anatomice,functionale si clinice ale plamanului.Fiecare segment este format din lobul,unitatiile morfofunctionale ale plamanilor care au forma piramidei,cu baza spre suprafata plamanilor,iar varful suspendat de o bronhie supra- lobulara,indreptat spre hil.In jurul lobului se afla tesut conjunctiv bogat in fibre elastice,celule conjunctive si celule macrofage. ARBORELE BRONSIC. Dupa patrunderea bronhiilor principale prin hil in plaman ele se ramifica in bronhii lobare,care la randul lor se ramifica in bronhii segmentare.Bronhiile segmentare se divid de mai multe ori si dau nastere la bronhiile supralobulare care patrund prin varful lobului pulmonar in interiorul lobului,devenind bronhiile intralobilare.Bronhiile intra lobilare se ramifica,lal randul lor dind nastere bronhiilor terminale,numite astfel deoarece sunt ultimile ramificatii ale arborelui bronsic,cu rol de a conduce aerul.Bronhiile terminale dau nastere bronhiilor respiratorii (acinoase) care se continua cu canalele alveolare,ai caror pereti reprezinta dilatatii in forma de saci alveolari,in care se deschid alveolele.Totalitatea elementelor care continua o bronhiala terminala formeaza acinul pulmonar. Epiteliul alveolar,membrana bazala a alveolei,tesuturile conjunctive de sub ea ,membrana bazala a capilarului si endoteliului capilar formeaza bariera hematoaeriana care este strabatuta de oxigen si dioxid de carbon. VASCULARUZATIA PLAMANILOR,plamanul are o dubla vasculariza-tie ; functionale si nutritive. VASCULARIZATIA FUNCTIONALA realizeaza schimburile gazoase si este reprezentata de trunchiul pulmonar si venele pulmonare care alcatuiesc mica circulatie. Trunchiul pulmonar incepe cu ventriculul drept,se imparte in artera pulmo- nara stanga si dreapta care patrund in plamani prin hilul pulmonar.Ajunsa in plamin artera urmareste ramificatiile arborelui bronsic;patrunzand in lobul pulmonar si se capilarizeaza in jurul alveolelor pulmonare.La nivelul acestei retele capilare dioxidul de carbon este cedat alveolelor si din alveole patrunde oxigenul care este preluat de venele pulmonare.Aceste vene parasesc plaminul prin hilul pulmonar si duc sangele cu oxigen in atriul stang,de unde va trece in ventriculul stang care il va impinge prin aorta in tot organismul. Vascularizatia nutritiva face parte din marea circulatie si este reprezentata de artarele si venele bronsice.Arterele bronsice provin prin aorta toracala ,iar venele bronsice se deschid in sistemul azyges. Pleura este o membrana seroasa formata din doua foite dintre care una inveleste plamanii la exterior,patrunde in fisuri,iar cealalta captuseste peretii cutiei toracice.Cele doua foite se continua una cu cealalta la nivelul pediculului pulmonar.Intre cele doua foite se afla cavitatea pleurala spatiuvirtual,in care exista presiune negativa cu rol important in mecanica respiratiei.Intre cele doua foite se gaseste foarte putin lichid seros,care mentine umeda suprafata lor ,usu- rind alunecarea plaminului in timpul miscarilor respiratorii. Cavitatea pleurala poate devenii reala cand in cazuri de boala contine aer (pneumotorax) sange (hemotorax) sau puroi (piotorax). MEDIASTINUL este o regiune topografica limitata lateral de fetele interne ale celor doi plamani,inferior si diafragm,anterior de stern iar posterior de coloana vertebrala toracala si de catre extremitatiile posterioare ale coastelor.In mediastine se gasesc;inima invelita de pericard , vasele mari ; venele cave superioare si inferioare,cele patru vene pulmonare,artera aorta ,trunchiul pulmo-nar cu ramurile lui,traheea si cele doua bronhii principale. RESPIRATIA RESPIRATIA reprezinta una din functiile esentiale ale organismelor vii in general,functie prin care se realizeaza raportul de oxigen din aerul ambiant pana la nivelul celular,in paralel cu eliminarea in atmosfera a dioxidului de carbon,realizat din metabolismul celular.Aceasta functie complexa se realizeaza cu participarea unor sisteme morfofunctionale in mai multe etape strans corelate,intr-o stricta succesiune,acestea sunt : ventilatie pulmonara,difuziunea si schimbul de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare,transportul gazelor in sange si respiratie celulara. VENTILATIA PULMONARA Este procesul prin care se realizeaza circulatia alternativa a aerului intre mediu ambiant si alveolele pulmonare,antrenand astfel patrunderea aerului bogat in oxigen catre alveole si eliminarea dioxidului de carbon catre exterior.

MISCARILE VENTILATORII Circulatia altrenativa a aerului se realizeaza ca urmare a variatiilor ciclice ale volumului cutiei toracice urmate fidel de miscarea in acelasi sens a plamanului care este solidarizat de aceasta prin intermediul foitelor pleurale.Variatiile ciclice ale volumului aparatului toraco-pulmonar se realizea-za in cursul a doua miscari de sens opus,definite ca miscarea inspiratorie si miscarea expiratorie. In timpul miscarii inspiratorii are loc cresterea volumului cutiei toracice si o crestere a volumului pulmonar.Cresterea volumului cutiei toracice se realizeaza ca o consecinta a cresterii celor trei diametre ale sale anteroposterior,longitudi-nal si transversal. O data cu cresterea volumului cutiei toracice are loc o expansiune a plama-nilor,favorizata de bogatia fibrelor elastice din structura parenchimului pulmonar si determinata de existenta unei aderente functionale intre cutia toracica si plaman. Expansiunea plamanilor si cresterea volumului lor in cursul inspiratiei au drept consecinte o scadere a presiunii aerului din interiorul plamanului sub presiune atmosferica (aproximativ cu 2-3 mm Hg) realizandu-se astfel un gradient de presiune datorita caruia aerul atmosferic patrunde in interiorul plamanilor.Punerea in miscare a aparatului toracopulmonar ca fortele ce iau nastere prin contractia muschilor respiratorii sa depaseasca o serie de forte opozante de sens contrar,generator de insasi particularitatile structurale ale aparatului toraco-pulmonar. Dintre fortele opozante o deosebita semnificatie functionala o prezinta fortele elastice,vascoase,inertiale. Miscarea expiratorie (expiratia) reprezinta miscarea de sens contrar inspiratiei,in cursul careia are loc revenirea la volumul initial al cutiei toracice si al plamanului.In conditii de repaus,expiratia este un act pasiv ce nu necesita contractia musculaturii respiratorii.Revenirea cutiei toracice si a plamanului la volumul initial este consecinta refractiei tesuturilor elastice ale aparatului toraco-pulmonar care au fost desprinse in cursul inspiratiei si care elibereaza sub forma de energie cinetica,energia potentiala acumulata.Ca urmare a scaderii volumului pulmonar in cursul respiratiei,presiunea aerului va creste peste presiunea atmosferica (cu 2-3 mm Hg),ceea ce are drept consecinta crearea unui gradient de presiune de-a lungul careia aerul din plamani iese catre exterior. VOLUMELE SI CAPACIATIILE PULMONAREIn cursul miscarilor ventilatorii,patrund si ies din plamani cantitati de aer a caror marime este in functie de talia persoanei de varsta,de sex,de postura,etc. si a caror cuantificare poate aduce informatii asupra integritatii aparatului toraco-pulmonar.Evaluarea volumelor se face prin spirometrie si mai ales prin spirografie.Spirometria se efectueaza cu ajutorul spirometrelor.Spirometrele sunt de mai multe feluri : spirometre cu apa si spirometre uscate. Metoda spirografica utilizeaza spirograful,un aparat care permite inregistra-rea grafica a volumelor expirate si efectuarea unor succesiuni de miscari inspiratorii si expiratorii.In alcatuirea spirografului exista o serie de sisteme:- sistemul inscriptor este reprezentat de o pernita care conectata cu clopotul,per-mite inregistrarea variatiilor de pozitie ale acestuia in functie de variatia volumului de aer introdus.- sistemul de pompe ce dirijeaza aerul in sens unic prin spirograf,permitand efectuarea succesiva a mai multor miscarii respiratorii,fara ca subiectul sa inspire sau sa expire atmosfera ambianta.- sistemul de absortie a dioxidului de carbon expirat reprezentat de o substanta absorbanta a dioxidului de carbon.In consecinta aerul pe care il respira subiectul va avea o compozitie relativ constanta evitandu-se acumularea dioxidului de carbon in exces.- sistemul de introducere sub clopot al oxigenului cu un debit constant inlocuind astfel oxigenul consumat.Se poate observa ca drept urmare a ventilatiei volumului de aer curent,penita sistemului inscriptional va trasa un grafic in linii ascendente (inspir) si descendente (expir).Prin inspirarea unui volum de aer maximal,la sfarsitul unei inspiratii de repaus va inregistra volumul de rezerva inspiratorie,iar prin efectuarea unei expiratii maximale la sfarsitul unei expiratii de repaus vom inregistra volumul de rezerva expiratorie. Volumul curent (VT) reprezinta volumul de aer care patrunde in plamani,in cursul unei inspiratii si unei expiratii de repaus,valoarea lui medie la persoanele adulte este de 500 ml. Volumul inspirator de rezerva (VIR),reprezinta volumul maxim de aer ce poate fi inspirat la sfarsitul unei inspiratii de repaus. Valoarea lui medie la adulti este de 3000 ml. ceea ce reprezinta 60% din capacitatea vitala. Volumul expirator de rezerva (VER) reprezinta volumul maxim de aer care poate fi expirat la sfarsitul unei expiratii de repaus.Valoarea lui medie la adulti este de 1200ml.,adica aproximativ 25% din capacitatea vitala. Volumul rezidual (VR) reprezinta volumul de aer care ramane in plaman la sfarsitul unei expiratii maximale.Valoarea lui medie la adulti este de 1300ml. ceea ce reprezinta aproximativ 25% din capacitatea vitala. Capacitatiile pulmonare reprezinta valoarea sumei a doua ori mai multe volume pulmonare astfel :- capacitatea pulmonara totala (CPT),reprezinta volumul de aer cuprins in plaman la sfarsitul unei inspiratii maxime,insumand toate volumele pulmonare mentionate.Valoarea ei variaza in functie de talie sex,varsta,in medie luandu-se in consideratie o valoare de 6000ml. Capacitatea vitala (CV) reprezinta volumul de aer ce poate fi scos din plaman printr-o expiratie fortata efectuata dupa o inspiratie maxima.Ea este egala cu suma a trei volume pulmonare (VRI) + (VER) +(VT) si are in medie o valoare de aproximativ 4700ml. reprezentand in jur de 75% din CPT;- Capacitatea reziduala functionala (CRF) reprezinta volumul de aer care ramane in plaman la sfarsitul unei expiratii de repaus.Valoarea ei,se poate obtine prin insumarea VER + VR ,ea reprezentand aproximativ 50% din CPT;- Capacitatea inspiratorie (CI) reprezinta volumul de aer ce poate fi introdus in plaman printr-o inspiratie maxima care incepe la sfarsitul unei expiratii de repaus.Valoarea ei este echivalenta cu suma dintre VT si VER si reprezinta 50% din CPT. DEBITELE VENTILATORII. Daca masurarea volumelor pulmonare confera o serie de parametrii statici ce caracterizeaza aparatul toraco-pulmonar,pentru obtinerea unei informatii legate de functia ventilatorie se utilizeaza masura debitelor ventilatorii. Debitul ventilator de repaus (V) reprezinta cantitatea de aer ventilat in timp de un minut in conditii de repaus si poate fi obtinut prin produsul dintre volumul curent si frecventa oscilatiei. Debitul ventilator maxim (Vmax) reprezinta cantitatea de aer maxima ce poate fi ventilata ca urmare a cresterii maximale a frecventei si amplitudinii respiratorii,el poate atinge valori de pana la 1501 /min. la persoanele antrenate. VENTILATIA ALVEOLARA. La sfarsitul unei respiratii de repaus,in interiorul plamanilor se afla aproximativ 2500 ml. aer din acestia doar in jur de 2350 ml.participa la schimbul de gaze,aflindu-se in interiorul alveolelor (aer alveolar) restul de aproximativ 150 ml. este condus in caile respiratorii la nivelul carora nu au loc schimburi de gaze,fapt pentru care acest spatiu a fost numit spatiu mort anatomic. Din cei 500 ml. ce patrund in plamani in cursul unei inspiratii de repaus,150ml. vor primeni aerul din spatiul mort anatomic,iar restul de 350 ml.se adauga aerului alveolar.Cu alte cuvinte ventilatia alveolara (Va) va exprima cantitatea de aer care patrunde in plamani dupa scaderea volumului spatiului mort anatomic (Vsma) in timp de un minut.Va = V Vsma x fDIFUZIUNEA SI SCHIMBARILE DE GAZE DE LA NIVELUL MEMBRANEI ALVEOLO-CAPILARE. La nivelul plamanului are loc, in permanenta, un schimb de gaze intre aerul din alveole si gazele dizolvate in sangele venos ce ajunge la acest nivel pe calea vaselor capilare.Schimbul de gaze se realizeaza la nmivelul membranei alveolo-capilare prin procesul de difuziune; acest proces defineste tendinta unui gaz de a se deplasa dintr-o zona in care concentratia lor este mai mare catre o zona in care concentratia este mai mica, pina in momentul in care concentratia gazului se uniformizeaza in ambele zone. Viteza cu care are loc procesul de difuziune a dioxidului de carbon si oxigenului la nivelul plaminului este conditionata de o serie de factori :- Gradientul de presiune partiala a gazelor din aerul alveolar si din singele capilarelor venoase.- Suprafata de difuziune este reprezentata de marimea suprafetei prin care aerul vine in contact cu membrana alveolo-capilara si este direct proportionala cu viteza de difuziune.- Distanta de difuziune, foarte mica, pe care o au de parcurs gazele favorizeaza procesul de difuziune crescindu-I viteza.- Coeficientul de difuziune este o valoare constanta care depinde de solubilitatea gazului si de greutatea lui moleculara.TRANSPORTUL GAZELOR IN SANGE TRANSPORTUL OXIGENULUI. Oxigenul este transportat in sange sub doua forme :- dizolvat in plasma; desi in cantitatea mica,oxigenul transportat subb aceasta forma are un rol functional deosebit, reprezentindforma intermediara obligatorie in transferul de oxigen intre aerul alveolar si hemoglobina din eritrocit sau intre hemoglobina eritrocitara si celulele catre care oxigenul este eliberat. - legat de hemoglobina; reprezinta forma principala de transport a oxigenului, sub aceasta forma sunt transportati aproximativ 20 ml. oxigen in fiecare ml. de plasma, fiecare gram de hemoglobina legind 1,34 ml. oxigen. La fiecare atom de Fe din structura moleculei de hemoglobina se leaga labil cite o molecula de oxigen. Capacitatea hemoglobinei de a lega oxigenul este conditionata nu numai de presiunea partiala a oxigenului dizolvat ci si de concentratia ionilor de hidrogen din plasma si de temperatura.Cresterea temperaturii si a concentratiei ionilor de hidrogen scade capacitatea hemoglobinei de a lega oxigenul care este cedat tesuturilor. TRANSPORTUL DIOXIDULUI DE CARBON. Dioxidul de carbon format la nivelul tesuturilor este transportat in diferite moduri; - dizolvat in plasma, ca si in cazul oxigenului, o parte din dioxidul de carbon, care difuzeaza dinspre tesuturi prin lichidul interstitial, in singe este transportat dizolvat in plasma.- legat de anumite grupuri ale anumitor proteine o cantitate de aproximativ de dioxidd de carbon la 100ml.singe se leaga la nivel unor grupari ale proteinelor plasmatice, inclusiv la nivelul hemoglobinei, fiind transportat sub aceasta forma.- sub forma de bicarbonat; sub aceasta forma se transporta restul de dioxid de carbon din singe.Dioxidul de carbon difuzat de la nivelul tesuturilor in plasma, patrunde in interiorul eritrocitelor unde sub influienta unor enzime anhidraza carbonica, se hidrateaza dind nastere acidului carbonic. Acidul carbonic disociaza rapid iar anionul bicarbonic rezultat difuzeaza din nou, in cea mai mare parte in plasma unde leaga ionul Na pozitiv cu care formeaza bicarbonatul de sodiu.RESPIRATIA CELULARA Suma proceselor prin care oxigenul transportat in singe este cedat la nivelul capilarelor din tesuturi catre sistemele enzimatice celulare unde este utilizat si prin care dioxidul de carbon este produs in celula, ca urmare a proceselor metabolice poarta denumirea de respiratie celulara. Transportul oxigenului din singele capilar catre intracelulare de utilizare are loc printr-un proces de difuziune.Difuziunea gazelor prin endoteliul capilar si prin membranele celulare depinde de aceiasi factori care conditioneaza difuza-rea gazelor la nivelul plaminului. Pentru a se uni cu oxigenul, reactie in urma careia se formeaza apa, ionii de hidrogen proveniti din degradarea diferitelor substraturi sunt in prealabil activati, proces care se realizeaza in cursul unui sir de reactii de ozidoreducere ce se desfasoara in mitocondrii, cunoscute sub denumirea de lant respirator.In absenta oxigenului reactiile de oxidoreducere ale lantului respirator nu mai au loc si in consecinta, este anulata si producerea de energie, ceea ce face ca procesele vitale sa nnu mai poata continua. Dioxidul de carbon,care trece din tesuturi in sange,provine din reactiile de degradare a substraturilor (reactii de carbonizare) ,el reprezentand alaturi de apa unul din produsii finali ai reactiilor metabolice din organism.

Capitolul 2. Date generale despre afectiune-Rinita

2.1 Definitie

Inflamatia, care se produce in ochi, nas si gat, ca urmare a raspunsului exagerat al organismului la contactul cuiritantii aerieni (alergeni)si eliberarea histaminei (amina care se gaseste in tesuturile vii), poarta numele derinita.

2.2 Cauze

Rinita infectioasaeste cauzata de o infectia virala sau bacteriana, aici fiind incluse si racelile comune, care sunt cauzate de Rinovirusuri si Coronavirusuri sau sinuzitele bacteriene.Rinita non-alergicase imparte la randul ei in rinita neinflamatorie si inflamatorie. Forma neinflamatorie este determinata de factori non-alergici, cum ar fi: fumul, mirosurile, schimbarile de temperatura.Rinita alergicaeste determinata de polen, mucegai, blana animalelor, praf si alti alergeni similari.

2.3 Factori de risc

Printre factorii favorizanti cei mai frecventi mentionam: -oboseala -subalimentatia -respirarea unui aer viciat cu gaze si pulberi toxice

2.4 ClasificareIn functie de evolutia bolii, se cunosc 2 forme de rinita:- acuta -cronica. La rindul ei, rinita cronica poate fi: -catarala (inflamatia, congestia mucoasei nazale) -hipertrofica (creste volumul mucoasei nazale ) -atrofica (scade volumul mucoasei nazale)

2.5 Simptome-RINITA ACUTA, cunoscuta si sub numele de coriza acuta, apare mai frecvent primavara si toamna, modificarile specifice acestor anotimpuri fiind propice inflamatiei nasului. Boala incepe cu senzatia de infundare a nasului, usturime si uscaciune la nivelul nasului si gitului, stranuturi dese insotite de secretie nazala apoasa, abundenta , lacrimare, senzatia de infundare a urechilor. In zilele urmatoare secretia devine galbena-purulenta, diminuind pina la disparitie dupa o saptamina. Ca semne generale bolnavul prezinta dureri de cap, indispozitie, mici frisoane, stare subfebrila, lipsa poftei de mincare, insomnie.-RINITA CRONICA CATARALA se manifesta prin senzatie de nas infundat si jena accentuata la respiratia pe nas, in special in pozitie culcat, scurgere nazala mucoasa sau mucopurulenta ce poate ajunge si in git dind o senzatie de corp strain. Bolnavul se mai plinge de scaderea mirosului, dureri de cap, oboseala, scaderea auzului, somn neodihnitor, inflamatii repetate faringiene, amigdaliene si bronsice.-RINITA CRONICA HIPERTROFICA se caracterizeaza printr-o degenerare a mucoasei nazale insotita de edem si polipi ( de tip edematos polipoid). Mucoasa nazala, in special la nivelul cornetelor (capul si coada mai ales a cornetului inferior) se ingroasa, devine edematoasa, albicioasa albastruie, neregulata, acoperind, obstruind fosele nazale. Bolnavul se plinge de uscaciunea gurii, are mirosul si auzul scazute, sforaie in somn, somnul este neodihnitor. La inceput, obstructia nazala apare la o singura nara, alternativ, in special in pozitie culcat (la nara situata dedesubt), apoi devine bilaterala si permanenta. -RINITA CRONICA --ATROFICA cunoscuta si sub numele de ozena, se caracterizeaza prin atrofia nasului si prezenta de cruste nazale cu miros respingator. Crustele nazale de culoare galbena-verzuie rezulta din uscarea secretiei si prezinta un miros respingator ce provoaca repulsia celor din jur.

2.6 DiagnosticDiagnosticul se bazeaza pe simptomatologia mentionata si pe examenul medical clinic, care pune in evidenta modificarile prezente la nivelul mucoasei nazale. Medicul de familie si medicul specialist ORL vor recomanda examene medicale suplimentare cind este cazul. In cazul unei infectii a cailor respiratorii superioare prin examenul sputei se vor depista microbii care cauzeaza boala. Daca se efectueaza antibiograma se vor putea cunoaste cu exactitate antibioticele la care microbii sunt rezistenti si respectiv sensibili, evitindu-se astfel folosirea inadecvata a antibioticelor. Tratamentul va fi tintit si va creste astfel eficacitatea lui.

2.7 Tratament

In cazul RINITEI ACUTE, tratamentul la inceput consta in instilarea in nas de picaturi de genul Rinofug (2-3 picaturi). Medicamentele antihistaminice (Romergan) se folosesc cu rezultale bune. In perioada de stare se instileaza in nas substante antiseptice si vasoconstrictoare (Fedrocaina, Rinofug), se fac instilatii cu alcool mentolat 4% (1 lingurita la 1 litru apa fierbinte). Vaporii se vor aspira pe nas 10 minute prin intermediul unui cornet aplicat deasupra vasului cu medicament. Instilatiiile se vor repeta de 2-3 ori pe zi. Tratamentul medicamentos general consta in antitermice (paracetamol, aspirina), vitamina C si Calciu. Se recomanda , de asemenea si bai calde la picioare. Odihna si repausul la pat sint foarte benefice. In cazul RINITEI CRONICE CATARALE, tratamentul consta in instilatii nazale cu substante antiseptice (colargol, protargol) solutii uleioase sau Fedrocaina, Septazol cite 5-6 picaturi in fiecare nara, repetat de 3-4 ori pe zi. Inhalatiile sint de asemenea utile. Dupa inhalatii, bolnavul nu va parasi camera timp de aproximativ 20 de minute. Pentru cresterea rezistentei organismului se recomanda vitamine (A, B, C, D) preparate de calciu, fosfor, fier, alimentatie bogata in proteine (lapte, carne, oua), cu excluderea condimentelor. Se vor inlatura toate focarele infectioase din vecinatate (sinuzite, amigdalite) si cauzele de obstructie nazala (vegetatii adenoide, deviatiile de sept nazal). In cazul RINITEI CRONICE HIPERTROFICE, in afara de masurile amintite se repermeabilizeaza fosele nazale prin provocarea unor cicatrici retractile la nivelul cornetelor (prin galvanocauterizari, injectii cu substante sclerozante), iar la nevoie extirparea mucoasei nazale in exces (extirparea cozii de cornet hipertrofiate). In cazul RINITEI CRONICE ATROFICE, tratamentul consta in spalaturi nazale zilnice cu ser fiziologi caldut (la 1 litru de apa clocotita se pune o lingurita de sare de bucatarie, se lasa sa se raceasca si se toarna in pumn, aspirindu-se solutia pe nas) care inmoaie crustele si usureaza deslipirea lor. Se picura apoi in nas vitamina A uleioasa. Se mai pot face badijonari ale mucoase nazale cu untura de peste. Inhalatiile cu ape sulfuroase (Caciulata, Govora) sint si ele utile. Ca tratament general se administreaza vitamine si calciu. Tratamentul chirurgical urmareste combaterea uscaciunii nazale prin devierea lacrimilor in meatul mijlociu nazal, sau a secretiei parotidiene in sinusul maxilar, precum si reducerea calibrului foselor nazale prin apropierea peretilor laterali ai foselor de septul nazal. Rezultatele sint in general satisfacatoare.

Capitolul 3. Ingrijiri generale acordate de asistentul medical

- Internarea bolnavuluiInternarea n spital constituie un eveniment important n via bolnavului; el se desparte de mediul sau obinuit i este nevoit s recurg la ajutorul unor oameni strini.Internarea se face pe baza biletelor de trimitere de la medicul de familie. Bolnavii internai sunt nscrii la Biroul serviciului de primire n registrul de internri, unde se completeaz i foaia de observaie clinic cu datele de identitate ale bolnavului.Bolnavii vor fi examinai la internare de medicul de garda, care va culege datele anamnetice de la bolnav sau nsoitor i le va not n foaia de observaie, stabilind diagnosticul prezumtiv necesar i din punctul de vedere al dirijrii bonavului n seciile de spital. n vederea examinrii clinice, efectuat de medicul de garda, asisten medical ajut bolnavul s se dezbrace.Dup stabilirea diagnosticului prezumtiv i repartizarea bolnavului n secie, asisten medical nsoete bolnavul la baie, l ajut s se dezbrace, observ tegumentele i fanerele (la nevoie deparaziteaz bolnavul), l ajut s-i fac baie (dac acesta nu poate), apoi l conduce n camera de mbrcare unde l ajut s se mbrace cu hainele de spital (pijama, ciorapi, papuci, halat).Hainele bolnavului vor fi preluate i nregistrate cu grij n vederea nmagazinrii, eliberndu-se bolnavului sau nsoitorului un bon de preluri (la nevoie i hainele vor fi supuse deparazitrii).Astfel pregtit, asisten conduce bolnavul la salon unde l prezint celorlali pacieni, l informeaz asupra regulamentului de ordine interioar a spitalului i l ajut s se aeze n patul pregtit cu lenjerie curat.Dup ce a fost culcat bolnavul n pat, asisten medical ntocmete foaia de temperatura, determina greutatea bolnavului, msoar T0, pulsul, T.A., iar datele obinute le noteaz n foaie de observaie.Asisten medical va liniti i membrii familiei pacientului, asigurndu-i asupra ngrijirii de calitate de care bolnavul va beneficia n spital, comunicandu-le numrul salonului n care a fost internat bolnavul i orarul vizitelor.Primirea bolnavilor n secie i iniierea lor n obiceiurile seciei, reprezint un moment hotrtor n ctigarea ncrederii bolnavului n personalul medico-sanitar.- Asigurarea conditiilor de mediu-ConfortulRegimul terapeutic de protecie urmrete s creeze condiii de spitalizare care s le asigure bolnavilor maximum de confort, de bunstare psihic i fizic. Seciile cu paturi, cu ceea ce intr n dotarea lor: saloane, coridoare, trebuie s aib un aspect plcut. Salonul bolnavilor, va ndeplini pe lng cerinele de igien, cerinele estetice i de confort.Orientarea camerelor de spital este indicat s se fac spre sud-est, sud sau sud-vest. Paturile distantate, astfel c bolnavii s nu se deranjeze unii pe alii.

-AerisireaSe face prin deschiderea ferestrelor diminea dup toalet bolnavului, dup tratamente, vizit medicului, dup mese, vizitatori i ori de cte ori este cazul. Pentru confortul olfactiv se vor pulveriza substane odorizante.Umidificarea aerului din ncpere, ntr-un procent de 55-60%, este absolut obligatoriu s se fac, pentru c o atmosfera prea uscat, irit cile respiratorii superioare.Iluminatul natural este asigurat de ferestre largi, care trebuie s prezinte cel puin din suprafa salonului. nclzirea se realizeaz prin nclzire central. Temperatura se controleaz continuu cu termometre de camera, pentru a se realiza: n saloanele de aduli o temperatura de 18-19 C i n saloanele de copii 20-23 C.Linitea este o alt condiie care trebuie asigurat bolnavilor internai, pentru c pacientul poate fi iritat cu uurin de zgomot. Somnul este un factor terapeutic foarte important, trebuind s fie profund i mai ndelungat, dect cel obinuit.

-Asigurarea igieneiToaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza, adica din ingrijirile acordate de asistenta medicala cu scopul de a asigura confortul si igiena bolnavului.Const n meninerea pielii n stare de curenie perfect i n prevenirea apariiei leziunilor cutanate, fiind o condiie esenial a vindecrii .Toalet pacientului poate fi : - zilnic pe regiuni ;- sptmnal sau baia general n funcie de tipul pacientului acesta :- nu are nevoie de ajutor ;- are nevoie de sprijin fizic i psihic ;- are nevoie de ajutor parial ;- necesit ajutor complet .Obiective :

ndeprtarea de pe suprafa pielii a stratului cornos descuamat i impregnat cu secreiile glandelor sebacee i sudoripare; deschiderea orificilor de escretie ale glandelor pielii ; nviorarea circulaiei cutanate i a ntregului organism ; producerea unei hiperemii active a pieli, care favorizeaz mobilizarea anticorpilor ; linitirea bolnavului, crearea unei stri plcute de confort ; se verific temperatura ambiana, pentru a evita rcirea bolnavului ; se evita cureni de aer prin nchiderea geamurilor i a uilor se izoleaz bolnavul de anturajul sau ; se pregtesc n apropriere materialele necesare toaletei, schimbrii lenjeriei, a patului i a bolnavului pentru a preveni escarele ; bolnavul va fi dezbrcat complet i se va acoperi cu cearaf i ptur ; se descoper progresiv numai partea care se va spal ; se stoarce corect buretele sau mnu de baie, pentru a nu se scurge ap n pat sau pe bolnav ; se spunete i se cltete cu o mna ferm, fr brutalitate pentru a favoriza circulaia sanguin ; ap cald trebuie s fie din abunden, schimbat ori de cte ori este nevoie, fr a se las spunul n ap ; se insist la pliuri, sub sni, la mini i n spaiile interdigitale, la coate i axile se imobilizeaz articulaiile n toat amplitudinea lor i se maseaz zonele predispuse escarelor; ordinea n care se face toalet pe regiuni: splat, cltit, uscat ; se mut musamaua i alez de protecie n funcie de regiunea pe care o splm .

-Alimentatia bolnavuluiRegimul alimentar va fi nceput numai cu lichid, apoi de consistent moale pentru a putea fi nghiit de bolnav, adesea el avnd probleme de deglutitie i de masticaie. n funcie de starea bolnavului ,alimentarea lui se face: activ pasiv Alimentaia pasiv se aeaz pacientul n poziie semisezand cu ajutorul rezematorului de pat sau n decubit dorsal cu capul uor ridicat i aplecat nainte pentru a uura deglutitia; i se protejeaz lenjeria cu un prosop curat ; se aranjeaz un prosop n jurul gtului ; se adapteaz msu la pat i i se aeaz mncarea astfel nct s vad ce i se introduce n gur ; asisten se aeaz n dreapta pacientului i i ridic uor capul cu pern ; verific temperatura alimentelor ; i servete sup cu lingur sau din can cu cioc, taie alimentele solide ; supravegheaz debitul lichidului pentru a evita ncrcarea peste puterile de deglutitie ale pacientului ; este ters la gur, i se aranjeaz patul ; se ndeprteaz eventualele resturi alimetare care ajunse sub bolnav pot contribui la eventualele escare ; acoper pacientul i aerisete salonul;

-Pregtirea bolnavului pentru explorri-Pregtirea psihic a bolnavului:Atitudinea fa de bolnav trebuie s reflecte dorina permanent de a-l ajut; crearea climatului favorabil; atitudinea apropiat constituie factorii importani ai unei bune pregtiri psihice.n preajma examinrilor de orice natur, asisten medical trebuie s lmureasc bolnavul asupra caracterului inofensiv al examinrilor, cutnd s reduc la minimum durerile.Bolnavul nu trebuie indus niciodat n eroare, cci altfel i va pierde ncrederea n noi.Dezbrcarea i mbrcarea pacientului:Bolnavul nu trebuie s stea complet dezvelit n fa oricrei examinri, ns dezvelirea parial a suprafeelor de examinat prin tragerea i rsucirea cmii la gtul bolnavului nu trebuie practicat cci aceast poate ascunde o serie de simptome importante.Dup terminarea examenului clinic bolnavul trebuie mbrcat n lenjeria de spital. mbrcarea i dezbrcarea trebuie efectuate cu foarte mult tact i finee pentru a nu provoca dureri.-Supravegherea bolnavului-asisten va vizit bolnavul ct mai des, chiar fr solicitare;-va urmri i not manifestrile patologice cum sunt: hemoragii, manifestri de comportament, contracii sau convulsii i le va raporta medicului;-va not volumetric eliminrile de lichide;-asisten va determina densitatea fiecrei emisii de urin i o va not n F.O.;-va urmrii TA, P, R, T, iar n cazurile de constipaie va face clism evacuatoare.

-Administrarea tratamentuluiAdministrarea tratamentului se face respectnd condiiile de igien, doz recomandat de medic i orarul. Pentru o administrare lejer se utilizeaz calea intravenoas cu ajutorul unei branule,aceast scutind pacientul de multiple nepturi.De asemenea,asisten medical va educa pacientul s evite automedicaia.

Monitorizarea funciilor vitale i vegetative

a. PulsulPoate fi luat pe orice arter accesibil palprii care poate fi comprimat pe un plan osos(arter radial,temporal,carotid,femural,humeral,pedioasa posterioar).Pacientul va fi n repaus fizic i psihic timp de 10-15 minute nainte de numrare.Se repereaz anul radial la extremitatea distal a antebraului n continuarea policelui.Palparea pulsului se face cu vrful degetelor index,mediu i inelar de la mn dreapta. Se execut o uoar presiune asupra peretelui arterial cu cele trei degete pn la perceperea zvicniturilor pline ale pulsului.Fixarea degetelor se realizeaz cu ajutorul policelui care mbrieaz antebraul la nivelul respectiv.Numrarea se face timp de un minut cu ajutorul unui ceas cu secundar.Notarea n foaia de temperatura se face cu pix rou, pentru fiecare linie orizontal socotindu-se patru pulsaii.Valorile normale la adult fiind ntre 60-80 pulsaii/minut.b. Tensiunea arterialPentru msurarea tensiunii arteriale pacientul va fi pregtit fizic i psihic.Se aplic manet sprijinit i n extensie cu braul,se fixeaz membran stetoscopului pe arter humeral sub marginea interioar a mansetei.Se introduc olivele stetoscopului n urechi, se pompeaz aer n manet pneumatic cu ajutorul parei de cauciuc pn la dispariia zgomotelor pulsatile. Se decomprim progresiv aerul din manet prin deschiderea supapei pn cnd se percepe primul zgomot arterial care reprezint valoarea tensiunii arteriale maxime. Se reine valoarea indicat de coloana de mercur sau acul manometrului pentru a fi consemnat. Se continu decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice, se reine valoarea indicat de coloana de mercur sau de acul manometrului n momentul n care zgomotele dispar,aceast valoare reprezentnd tensiunea arterial minim.Se noteaz n foaia de temperatura valorile obinute cu linie orizontal de culoare roie,socotind pentru fiecare linie a foii o unitate de coloana de mercur. Se unesc liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat.Valorile normale la adult fiind de: tensiune arterial maxim 115-140 mmHg iar tensiunea arterial minim 75-90 mmHg.

c. Respiraian timpul msurrii respiraiei pacientul va fi aezat n decubit dorsal fr a explic tehnic ce urmeaz s fie efectuat cu palm minii pe suprafa palmar pe torace.Se numr inspiraiile timp de un minut.Aprecierea respiraiei se poate face prin simpl observare a micrilor respiratorii prin ridicarea i revenirea toracelui la normal.Pe foaia de temperatura se noteaz cu verde,fiecare linie orizontal reprezentnd dou respiraii.Valorile normale la adult: sear 20 respiraii/minut, diminea 18 respiraii/minut.d. DiurezaPentru determinarea cantitii de urin emis n 24 de ore se va instrui pacientul s urineze numai n urinar timp de 24 de ore..Vasele cilindrice gradate vor fi bine acoperite i inute la rcoare pentru a mpiedic procesele de fermentaie.Alturi de nregistrarea valorii diurezei se va not i cantitatea de lichide ingerate.Raportul dintre cantitatea de lichide ingerate i cele eliminate reflect bilanul circulaiei apei n organism.Valoarea normal este circa 1500 ml/24 de ore.La brbai este de 1200-1800 ml/24 de ore, la femei 1000-1400 ml/24 de ore.Externarea pacientuluiPentru asistentul medical specialist, externarea bolnavului din spital, trebuie s fie o preocupare, aa cum s-a artat c trebuie s fie i primirea acestuia.Un segment mare al bolnavilor nu ridic probleme la externare, ei cunosc dat externrii, se pot deplasa singuri ns cu dificultate din cauza parezelor a diferite poriuni ale corpului.n aceste situaii, asistentul medical specialist trebuie s se ocupe c formele de externare efectuate de medic s ajung la bolnavi la timp, s dea unele lmuriri suplimentare, dac bolnavul nu a neles perfect lmuririle date i scrise de medic i, prin atitudinea s, s arate bolnavului preocuparea pe care o are fa de el pn n momentul cnd acesta prsete spitalul.

Capitolul 4. Prezentarea cazurilor clinice

CAZUL I Culegera datelor : Pacienta A. R. n vrst de 16 ani, cu domiciliul n Rm. Vlcea, se interneaz la Spitalul Judeean de Urgen, secia O.R.L., pe data de 04.02.2014 cu diagnosticul de rinita. Antecedente heredocolaterale : Mama pacientei neag existena acestora n familia lor. Condiii de via : Copilul provine dintr-o familie bun, organizat, fr probleme socio-economice i locuiete cu prinii i sora ei ntr-un apartament confortabil cu trei camere. Mama acesteia este nvtoare, iar tatl inginer. Pacienta, , are o nlime de 1,60 m, greutatea de 42 kg, rasa este alb i este de religie ortodox. Aude i vede bine, nu este alergic la alergenii obinuii din mediu i nici la medicamente. Istoricul bolii : Din discuiile avute cu mama pacientei, dar i cu aceasta, am aflat c boala a debutat n urm cu dou zile cu febr ridicat ( 39,50C ), stare generala alterata, stare de agitaie , congestive nazala, motive pentru care s-au prezentat de urgen la spital. Motivele internrii : agitaie; temperatur ridicat ( 39,50C ), frisoane; diaforez; stare general alterat; inflamarea cornetelor nazale congestive nazala

Examen clinic pe aparate : sistemul osteo-articular: este integru, cu articulaii mobile i nedureroase; sistemul ganglionar: amigdale hipertrofice; aparatul cardio-vascular: cord n limite normale; aparat digestiv: abdomen suplu, ficat, splin n limite normale; aparat respirator: torace normal conformat; S.N.C.: clinic normal. Examen O.R.L. : Congestie nazala Respiratie greoaie Faringe hipersensibil la palpare.

CAZUL II Culegerea datelor : Pacientul B. R. , n vrst de 13 ani, cu domiciliul n Bucuresti, se interneaz la Spitalul de Urgen, secia O.R.L., pe data de 07.03.2014, cu diagnosticul de rinita Antecedente heredocolaterale : Mama pacientului neag existena acestora n familia lor. Condiii de via : Pacientul provine dintr-o familie modest, organizat, fr probleme socio-economice. Este singur la prini i locuiete cu acetia ntr-o cas cu patru camere. Mama acestuia este casnic, iar tatl este contabil la o societate comercial. Pacientul, elev n clasa a VII-a, are o nlime de 1,60 m, greutatea de 52 kg, rasa este alb i este de religie ortodox. Aude i vede bine i, nu este alergic la alergeni obinuii din mediu i nici la medicamente.

Istoricul bolii : n urma discuiilor purtate cu familia, ct i cu pacientul, am aflat c boala a debutat n urm cu trei zile, cu febr ridicat, 390C, mancarimi la nivelul nasului, gatului, ochilor si urechilor. Pe lng acestea s-a constatat :, agitaie, congestive nazala. Motivele internri : agitaie ; temperatur ridicat, 390C ; cefalee ; rinoree ; mancarimi la nivelul nasului si urechilor ; stare general alterat ; slbiciune, oboseal. Examen clinic pe aparate : Tegumente: umede roii; Sistemul osteo-articular: este integru, cu articulaii mobile i nedureroase; Sistemul ganglionar: ganglioni uor mrii, dureroi; Aparatul respirator: torace normal conformat; Aparat cardio-vascular: matitate cardiac n limite normale; Aparat digestiv: abdomen nedureros la palpare, ficat i splin n limite normale, tranzit intestinal prezent, apetit diminuat; Aparat excretor: loje renale libere, miciuni cantitativ nor-male; Sistemul nervos: orientat temporo-spaial.

CAZUL IIICulegerea datelor :Pacienta D.S., n vrst de 15 ani, cu domiciliul n Bucuresto, se interneaz la Spitalul de Urgen, secia O.R.L., pe data de 05.04.2014, cu diagnosticul de rinita.Antecedente heredocolaterale :Mama pacientei neag existena acestora n familia lor.Mod de via :Pacienta provine dintr-o familie modest, organizat, fr probleme socio-economice. Locuiete cu prinii i cu fratele su ntr-un apartament confortabil cu trei camere. Prinii acesteia sunt amndoi salariai la o societate comercial.Pacienta, elev, are o nline de 1,65 m , greutatea de 47 kg, rasa este alb i este de religie ortodox. Nu este alergic la alergenii obinui din mediu i nici la medicamente, aude i vede bine.

Istoricul bolii :n urma discuiilor purtate cu familia, ct i cu pacienta, am aflat c boala a debutat n urm cu dou zile, cu febr ridicat, 39,80C, durere la nivelul nasului si urecholor, agitaie, tuse.Motivele internrii : temperatur ridicat 39,80C; cefalee; difalgie; stare general alterat. Inflamarea tesutului conjunctiv Examen clinic pe aparate : Tegumente: umede, roii; Sistemul osteo-articular: este integru, cu articulaii mobile i nedureroase; Aparatul respirator: torace normal conformat; Aparat cardio-vasculator: matitate cardiac n limite normale; Aparat digestiv: abdomen nedureros la palpare, ficat i splin n limite normale, tranzit intestinal prezent, apetit diminuat; Aparat excretor: loje normale libere, miciuni cantitativnormale; Sistemul nervos: orientat temporo-spaial.

Plan 1.

PLAN DE NGRIJIRE

DATADIAGNOSTING DE NURSINGOBIECTIVEINTERVENIIEVALUARE

20.03.2014ImobilitateCauzaStare de boalaManifestriDiminuarea micrilor normalePacienta s aib tonusul muscular i fora muscular pstrate-am efectuat un program de exer-ciii fizice n funcie de cauza imo-bilizrii i de capacitatea pacientei(exerciii fizice de extensie, flexie,rotaie, ncruciarea membrelor superioare i inferioare, de ridicare i coborre a copilului n ezut, apoi culcat pe spate);-am schimbat poziia pacientului la fiecare 2 ore

-mama a neles impor-tana efecturii progra-mului de exerciii;

20.03.2014HipertermieCauzaSindrom febrilManifestriTegumente i mucoa-se uscate, inapeten,facies vultuosPacienta s-i meni-n temperatura cor-pului n limite fiziologi-ce, s fie echilibrathidroelectrolitic i s aib o stare de bine fizic i psihic.-am aerisit ncperea;-am asigurat lenjerie lejer, a-decvat pentru a permite schim-burile de cldur cu mediul exterior;-am aplicat comprese reci i mpachetri reci;-am administrat medicamente prescrise de medic: antitermice i antibiotice;-am administrat pacientei canti-tate mare de lichide pentru a-i asigura echilibrul hidroelectroli-tic;-am schimbat des lenjeria de pat i de corp pentru meninerea igienei tegumentelor;-am nregistrat temperatura n F.O.Pacienta nc mai pre-zint febr,valoarea temperaturii scznd la 37,9 grade C.

20.03.2014Eliminare urinar inadecvat cantitativi calitativCauzaProces infeciosManifestriUrina n cantitate micPacienta s fie echili-brat hidroelectrolitic i acido-bazic, s nu prezinte complicaii urinare, diureza s fie n limite normale i s fie echilibrat psihic.-am efectuat zilnic bilanul hidriccorectnd dezechilibrul acido-bazic n funcie de rezerva alcalin, la indicaia medicului;-am cntrit zilnic pacienta;-am asigurat igiena corporal,schimbnd lenjeria de pat i de corp ori de cte ori este nevoie;-am notat diureza n F.O.-urina pacientei este de culoare galben,dar cantitatea nu este n limite normale.

20.03.2014Dificultate n respi-raieCauzaprezena secreiilor nazale i traheobron-iceManifestriobstrucie nazal, ri-noree, tuse, cianoz perioro-nazal i puls tahicardic.Pacienta s respire li-ber, pe nas; s pre-zinte mucoase respi-ratorii umede i inte-gre, s nghit fr di-ficultate, s prezinte ci permeabile i o bun respiraie, s fie bine hidratat pentru a i se fluidifica secre-iile, s nu devin sur-s de infecie i s fie echilibrat psihic.-am umezit aerul din ncpere cu ajutorul vaselor cu ap puse pe calorifer sau cu ap alcooli-zat;-am administrat profilactic n pri-ma zi oxigen naintea sevirii me-selor i dup mese;-am supravegheat n permanen- respiraia sugarului pentru depistarea unor complicaii res-piratorii;-am dezobstrurat cile respirato-rii superioare prin instilaii naza-le cu ser fiziologic;-am efectuat pacientei gimnas-tica respiratorie;-am instituit PEV conform indi-catiilor medicului, pentru a reali-za hidratarea copilului;-am educat mama pentru a folo-si batista de unic folosin pen-tru evitarea mprtierii secreii-lor nazale.Pacienta respir mai bine, dar nc mai pre-zint tuse, rinoree, se-creii nazale, tahicardie, iar ritmul respirator se apropie de valori normale.

20.03.2014Dificultate de a se odihniCauzaObstrucie nazal,tu-se,mediul spitalicesc.ManifestriCalitatea somnuluiSomn agitatPacienta s prezinte un somn corespunz-tor cantitativ i calita-tiv corespunztor vr-stei-am aerisit salonul pentru ren-prosptarea aerului nainte de culcare i am efectuat exercitii respiratorii;-am asigurat linitea i am nl-turat sursele luminoase pe tim-pul nopii;-am efectuat pacientei o baie cald nainte de culcare;-am observat i am notat toateschimbrile care survin n stareapacientei;-am observat somnul, calitatea acestuia, raportul dintre starea de veghe i somn.Pacienta are un somnlinititor, dormind 4 ore, dar nc mai prezinttreziri repetate n timpulnopii

Plan 2.20.03.2014Dificultate n alimen-taieCauzaLipsa poftei de mncare, durere la nivelul nasului, gatului si urechilorManifestriRefuz alimentaiaPaicenta s-i reia a-petitul, s nghit frdificultate i s fie echilibrat hidroelec-trolitic, nutriional i psihic-am explorat preferinele pacien-tei asupra alimentelor, lsnd-o s aleag dup gusturile sale, respectnd contraindicaia regi-mului,n vederea nlocuirii unuialiment cu altul;-am administrat tratamentul pre-scris de madic;-am administrat regim hidroza-harat;-am administrat lichide (ceaiuri) la temperatura camerei, n canti-tate mic, la intervale egale detimp;-am alimentat pacienta cu lingu-ria,stimulnd-o s mnnce;-am asigurat pacientei un climat cald si confortabil;-educ mama cum trebuie s continue alimentarea pacientei.Pacienta a primit bine tratamentul i regimul igieno-dietetic, dar nc mai prezint dificultate n a se alimenta prin lipsa poftei de mncare

20.03.2014Vulnerabilitate fa de pericoleCauzaVrsta micManifestriPredispoziie la accidente, rniri, cderi si infecii.Pacienta s benefici-eze de un mediu de siguran, fr acci-dente si infcii i s fie echilibrat psihic.-am asigurat condiii de mediu adecvat pentru a evita pericolele;-am plasat pacienta n salon n funcie de starea sa, afeciune i receptivitate;-am luat msuri sporite de evita-re a transmiterii infeciilor n ca-zul mbolnvirilor cu boli trans-misibile;-prin izolarea pacientei respec-tnd circuitele, msurile de igie-n spitaliceti (sterilizare, cur-enie, dezinfecie);-am favorizat adaptarea pacien-tului cu noul mediu.Pacienta este n siguran, find supravegheat permanent de mam.

20.03.2014Comunicare inefici-entCauzaSperiat, prezint tea-m fa de personalul medical.ManifestriComunic puinPcienta s poat folosi mijloacele de comu-nicare adecvate strii i vrstei sale, s co-munice ct mai mult cu personalul medicali s fie bine echilibra-t psihic si fizic.-am familiarizat pacienta cu me-diul sau ambiant;-am asigurat un mediu de secu-ritate linitit;-am administrat tratamentul pre-scris de medic;-am cercetat posibilitatea de co-municare cu pacienta, furnizn-du-i mijloacele de comunicare, avnd o atitudine prietenoas, abordnd-o in diferite jocuri;-am nvat mama s utilizeze mijloacele de comunicare con-form posibilitii copilului.Pacienta nu mai este speriat, nu mai prezint team fa de personalul medical, devenind prie-tenoas i comunic cu acesta.

20.03.2014Dificultate de a nde-plini activiti recre-ativeCauzaOboseal,slbiciuneManifestriInactivitatePacienta s prezinte o stare de bun dispozi-ie i s-i amelioreze condiiile fizice.-am explorat ce activiti recreative i produc plcere pacientei;-am analizat i am stabilit dac acestea sunt n concordan cu starea sa fizic i psihic adec-vat vrstei;-am organizat activiti recreati-ve specifice pacientei care s nu o suprasolicite, s nu o obo-seasc, ci s-i creeze o stare de buna dispoziie;-am notat reaciile i manifestrile pacientei cu referire la sta-rea de plictiseal i tristee.Pacienta s-a antrenat n activitile recreative, buna dispoziie revenin-du-i i captnd ncrederea n personalul medi-cal, ct i a persoanelor din jurul su.

21.03.2014Dificultate n respi-raieCauzaprezena secreiilor nazale i traheobron-iceManifestriobstrucie nazal, ri-noree, tuse, cianoz perioro-nazal i puls tahicardic.Pacienta s respire liber, pe nas; s pre-zinte mucoase respi-ratorii umede i inte-gre, s nghit fr di-ficultate, s prezinte ci permeabile i o bun respiraie, s fie bine hidratat pentru a i se fluidifica secre-iile, s nu devin sur-s de infecie i s fie echilibrat psihic.-am umezit aerul din ncpere cu ajutorul vaselor cu ap puse pe calorifer sau cu ap alcooli-zat;-am administrat profilactic n pri-ma zi oxigen naintea sevirii me-selor i dup mese;-am supravegheat n permanen- respiraia sugarului pentru depistarea unor complicaii res-piratorii;-am dezobstrurat cile respirato-rii superioare prin instilaii naza-le cu ser fiziologic;-am efectuat pacientei gimnas-tica respiratorie;-am instituit PEV conform indi-catiilor medicului, pentru a reali-za hidratarea copilului;-am educat mama pentru a folo-si batista de unic folosin pen-tru evitarea mprtierii secreii-lor nazale.Pacienta respir mai bine, dar nc mai pre-zint tuse, secreii nazale, tahicardie, iar ritmul respirator se apropie de valori normale.

Plan 3.

21.03.2014

Dificultate de a se odihniCauzaObstrucie nazal,tu-se,mediul spitalicesc.ManifestriCalitatea somnuluiSomn agitatPacienta s prezinte un somn corespunz-tor cantitativ i calita-tiv corespunztor vr-stei-am aerisit salonul pentru ren-prosptarea aerului nainte de culcare i am efectuat exercitii respiratorii;-am asigurat linitea i am nl-turat sursele luminoase pe tim-pul nopii;-am efectuat pacientei o baie cald nainte de culcare;-am observat i am notat toateschimbrile care survin n stareapacientei;-am administrat tratamentul indi-cat de medic, observnd efectulacestuia;-am observat somnul, calitatea acestuia, raportul dintre starea de veghe i somn.Pacienta are un somnlinititor, dormind 6 ore, dar nc mai prezinttreziri repetate n timpulnopii

21.03.2014

Dificultate n alimen-taieCauzaLipsa poftei de mncare, disfagieManifestriRefuz alimentaiaPaicenta s-i reia a-petitul, s nghit frdificultate i s fie echilibrat hidroelec-trolitic, nutriional i psihic-am explorat preferinele pacien-tei asupra alimentelor, lsnd-o s aleag dup gusturile sale, respectnd contraindicaia regi-mului,n vederea nlocuirii unuialiment cu altul;-am administrat tratamentul pre-scris de madic;-am administrat regim hidroza-harat;-am administrat lichide (ceaiuri) la temperatura camerei, n canti-tate mic, la intervale egale detimp;-am alimentat pacienta cu lingu-ria,stimulnd-o s mnnce;-am asigurat pacientei un climat cald si confortabil;-educ mama cum trebuie s continue alimentarea pacientei.Pacienta a primit bine tratamentul i regimul igieno-dietetic i se poa-te alimenta calitativ i cantitativ corespunztor.

22.03.2014HipertermieCauzaSindrom febrilManifestriTegumente i mucoa-se uscate, inapeten,facies vultuosPacienta s-i meni-n temperatura cor-pului n limite fiziologi-ce, s fie echilibrathidroelectrolitic i s aib o stare de bine fizic i psihic.-am aerisit ncperea;-am asigurat lenjerie lejer, a-decvat pentru a permite schim-burile de cldur cu mediul exterior;-am aplicat comprese reci i mpachetri reci;-am administrat medicamente prescrise de medic: antitermice i antibiotice;-am administrat pacientei canti-tate mare de lichide pentru a-i asigura echilibrul hidroelectroli-tic;-am schimbat des lenjeria de pat i de corp pentru meninerea igienei tegumentelor;-am nregistrat temperatura n F.O.Pacienta nu mai prezint febr, temperatura cor-pului fiind la valori nor-male.

22.03.2014Dificultate de a se odihniCauzaObstrucie nazal,tu-se,mediul spitalicesc.ManifestriCalitatea somnuluiSomn agitatPacienta s prezinte un somn corespunz-tor cantitativ i calita-tiv corespunztor vr-stei-am aerisit salonul pentru ren-prosptarea aerului nainte de culcare i am efectuat exercitii respiratorii;-am asigurat linitea i am nl-turat sursele luminoase pe tim-pul nopii;-am efectuat pacientei o baie cald nainte de culcare;-am observat i am notat toateschimbrile care survin n stareapacientei;-am administrat tratamentul indi-cat de medic, observnd efectulacestuia;-am observat somnul, calitatea acestuia, raportul dintre starea de veghe i somn.Pacienta are un somnlinititor, dormind 8 ore, dar nc mai prezinttreziri repetate.

Concluzii

Pentru ntocmirea acestei lucrri de diplom am luat n studiul practic i teoretic trei cazuri cu Rinita, la trei persoane cu vrste diferite i poziie social medie. n toate cele trei cazuri, n urma investigaiilor clinice i paraclinice au fost prezente simptomele specifice acestui diagnostic. Cu toate c fiecare pacient este o persoan unic, un individ cu ngrijiri particularizate, numeroase aspecte comune legate de nevoile acestora m-au determinat s le analizez i s le tratez n particular. Cele trei cazuri le-am studiat n paralel i am constatat c boala are o evoluie diferit, pe fiecare caz n parte n funcie de: etiopatogenie, vrst, sex, condiii materiale i sociale, ct i de stadiul bolii, de aceea fiecare caz n parte are particularitile lui. ngrijirile nurssing sunt structurate pe cele 14 nevoi fundamentale ale persoanei umane, subliniate n conceptul Virginiei Henderson, care permit abordarea celor cinci dimensiuni(bio-fizio-psiho-socio-culturale i spirituale) pentru fiecare nevoie afectat.

Bibliografie

1.IFRIM M. et al. Atlas de anatomie uman Vol III, Sistemul nervos organele de simt. Editura Stiintific si Enciclopedic, Bucuresti 1985

2.R.ALBU Anatomia si fiziologia omului,Editura Corint-Bucuresti 1998

3.C.BORUNDEL-Manual de medicina interna,Editura Corint-Bucuresti 1996

4.FL.CHIRU SI COLAB.-Ingrijirea omului sanatos si bolnav,Editura Cison-Bucuresti 2001

5.L.MORARIU SI COLAB.-Bazele teoretice si practice ale omului sanatos si bolnav,Editura Universul-2002