ridicarea curbelor caracteristice la un ventilator centrifugal
TRANSCRIPT
8/3/2019 Ridicarea curbelor caracteristice la un ventilator centrifugal
http://slidepdf.com/reader/full/ridicarea-curbelor-caracteristice-la-un-ventilator-centrifugal 1/5
L12RIDICAREA CURBELOR CARACTERISTICE LA UN
VENTILATOR CENTRIFUGAL
1.Principiul lucr ării
Curbele caracteristice ale unui ventilator suntreprezentarea grafică a variaţiei presiunii totale aventilatorului, a variaţiei randamentului şi puterii absorbite înfuncţie de debit (STAS 7465-89):
∆pt=f(Q); η=f(Q); Pa=f(Q).(1)
Presiunea totală a ventilatorului reprezintă diferenţadintre presiunea totală (statică + dinamică) la refulare şi
presiunea totală la aspiraţie :
pr t
pat
∆ p p p pV
pV
t r t
at
r r
aa= − = + − +
ρ ρ
2 2
2 2
(2)
unde pr şi pa sunt presiuni statice, iar ρ V r
2
2 şi ρ
V a2
2presiuni
dinamice. Exprimând vitezele medii la refulare şi aspiraţie Vr
şi Va prin debit se obţine:
∆ p p pQ
S S t r a
r a
= − + −
ρ
2
2 22
1 1
(3)
8/3/2019 Ridicarea curbelor caracteristice la un ventilator centrifugal
http://slidepdf.com/reader/full/ridicarea-curbelor-caracteristice-la-un-ventilator-centrifugal 2/5
unde Sr şi Sa sunt secţiunile la refulare şi, respectiv, laaspiraţie. Rezultă că pentru calculul presiunii totale (asarcinii) ventilatorului, trebuie măsurate:
- sarcina statică ∆ ps=pr -pa
-sarcina dinamică ∆ pQ
S S d
r a
= −
ρ
2
2 22
1 1
-debitul Q,secţiunile Sr şi Sa fiind cunoscute.
Pentru ridicarea celorlalte două curbe se va măsura
puterea electrică absorbită Pa şi se va calcula randamentulcu relaţia:
η = =⋅ P
P
Q p
P
u
a
t
a
∆
(4)Debitul volumic de aer Q se măsoar ă cu diafragma şi
se calculează cu relaţia (STAS 7374-83):
Q d = αε π ρ
2
42∆ p [m3/s]
(5)unde:
• ∆p este diferenţa de presiune (căderea de presiunepe diafragmă);
• ρ este densitatea fluidului amonte de diafragmă [kg/m3];
• d diametrul diafragmei;• α coeficientul de debit;• ε coeficientul de detentă.Coeficientul de debit α este dat în tabele (STAS 7374-
83) în funcţie de:
8/3/2019 Ridicarea curbelor caracteristice la un ventilator centrifugal
http://slidepdf.com/reader/full/ridicarea-curbelor-caracteristice-la-un-ventilator-centrifugal 3/5
- raportul de strangulare β=d/D, cu D diametrul (interior)al conductei pe care este montată diafragma;
- tipul diafragmei (cu prize la D şi D/2, cu prize inelareetc.);
- un număr Reynolds estimat al curgerii în conductă:
Re D
V D=
⋅ν
(6)
În efectuarea lucr ării se va estima un debit la jumătateacelui nominal (scris pe plăcuţa ventilatorului) şi se va calculaV şi, respectiv, ReD.
Coeficientul de detentă ε se calculează cu relaţia:
( )ε β χ
= − + ⋅ ⋅⋅
1 0 41 0 354
1
, ,∆ p
p
(7)
în care:• χ - exponent izentropic (pentru aer χ=1,41);• ∆p - căderea de presiune pe diafragmă;• p1 - presiunea absolută amonte de diafragmă.
2.Instalaţia experimentală. Modul de lucru
8/3/2019 Ridicarea curbelor caracteristice la un ventilator centrifugal
http://slidepdf.com/reader/full/ridicarea-curbelor-caracteristice-la-un-ventilator-centrifugal 4/5
Fig. Nr. 1
Instalaţia experimentală (fig. nr. 1) se compune din:-ventilatorul centrifugal (1);-motorul electric de antrenare (2);-conducta de refulare (3) cu secţiune pătrată
(75x75mm2
);-conducta de aspiraţie (4) cu φ 250 mm;-conducta de măsur ă a debitului (5) cu φ 104 mm;-diafragma (6) de tipul cu prize inelare şi cu diametrul
d=50mm.
Pentru ridicarea curbelor caracteristice se măsoar ă:1) sarcina statică a ventilatorului ∆ps cu manometrul
diferenţial (7);2) căderea de presiune pe diafragmă, Hd şi ∆p=ρgHd cu ρ=1000kg/m3;
3) presiunea amonte de diafragmă, Ha şi p1=pat-ρgHa cupat-presiunea atmosferică.
8/3/2019 Ridicarea curbelor caracteristice la un ventilator centrifugal
http://slidepdf.com/reader/full/ridicarea-curbelor-caracteristice-la-un-ventilator-centrifugal 5/5
Pentru calculul coeficientului ε se va lua valoarea mediea presiunii p1 din cele 5 măsur ători. Vâscozitatea şidensitatea aerului se iau din tabele (Anexa nr. 5 ), în funcţiede temperatura din laborator. Ventilatorul se porneşte cu
clapeta (10) închisă şi se efectuează prima măsur ătoare.Următoarele 4 măsur ători se efectuează la deschiderisuccesive ale acesteia.
Rezultatele măsur ătorilor şi calculele necesare se trec în tabelul următor:nr.crt.
pr -pa=∆ps
Hd Ha Pa Q Q pd ∆pt η
- mmca mmca mmca W m
3
/s m
3
/h mmca mmca %
După efectuarea măsur ătorilor se calculează ε şi sealege coeficientul de debit α (Anexa nr. 8), astfel încât relaţiade calcul a debitului se poate scrie sub forma:
Q K H d = ⋅ [m3/s]
unde K este o constantă. În formula sarcinii dinamice ∆ p
Q
S S d
r a
= −
ρ 2
2 22
1 1se
înlocuiesc valorile numerice ale Sr , Sa, ρ/2 (în S.I.) şi∆pd=K1Q
2 cu ∆pd în N/m2, respectiv ∆pd=K2Q2 în mm ca.
Cu datele din tabel se trasează curbele caracteristice,la o scar ă convenabil aleasă, în aceeaşi diagramă cu debitulexprimat în m3/h, ∆pt în mm ca, η în % şi Pa în W.