rezumatul tezei de doctoratdoctorat.uvt.ro/wp-content/uploads/2017/08/rogobete...este cel care...

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA

ŞCOALA DOCTORALĂ DE ŞTIINŢE UMANISTE

DOMENIUL DE DOCTORAT: FILOLOGIE

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:

PROF. UNIV. DR. ADRIANA BABEŢI

DOCTORAND:

ROXANA-SÎNZIANA ROGOBETE

TIMIŞOARA

2017

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA

ŞCOALA DOCTORALĂ DE ŞTIINŢE UMANISTE

DOMENIUL DE DOCTORAT: FILOLOGIE

LITERATURA MIGRANTĂ

ÎN SPAȚIUL DE LIMBĂ GERMANĂ

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:

PROF. UNIV. DR. ADRIANA BABEŢI

DOCTORAND:

ROXANA-SÎNZIANA ROGOBETE

TIMIŞOARA

2017

CUPRINS

ARGUMENT ........................................................................................................................ 4

CAPITOLUL I. GERMANIA POSTBELICĂ. REPERE ISTORICE, SOCIALE,

CULTURALE ..................................................................................................................... 12

I.1. Introducere ................................................................................................................ 12

I.2. „Wessen Europa werden wir hier gestalten? Ein Europa der Staaten, eines der

Nationen oder gar ein Europa seiner Bürger?” ................................................................ 16

I.3. Homo migrans. Către o definiţie a migraţiei ............................................................. 20

I.4. De la Germanii la Germania (1955-2017) ................................................................ 27

I.5. Cazul Austriei ............................................................................................................ 33

I.6. Cazul Elveţiei ............................................................................................................ 35

I.7. „Migration is here” .................................................................................................... 37

I.8. De la geografia fizică la cea identitară şi lingvistică ................................................. 43

I.9. Concluzii parțiale ...................................................................................................... 46

CAPITOLUL II. LITERATURA MIGRANTĂ. REPERE TEORETICE .......................... 49

II.1. Introducere ............................................................................................................... 49

II.2. Literatura unei națiuni? Literatura unei limbi? Pentru o valorizare post-națională a

literaturii .......................................................................................................................... 52

II.3. Dimensiunile literaturii de limbă germană .............................................................. 55

II.4. Începuturile: Gastarbeiterliteratur și receptarea ei ................................................. 60

II.5. Migrationsliteratur / Migrantenliteratur. Literatura migrației și literatura migrantă.

Câteva definiri ................................................................................................................. 70

II.6. Premiul Adelbert-von-Chamisso ............................................................................. 73

II.7. Răspunsul Austriei: schreiben zwischen den kulturen ........................................... 120

II.8. Din nou despre neutralitatea Elveției ..................................................................... 126

II.9. Literatura interculturală, literatura transculturală sau o nouă Weltliteratur? Spre o

posibilă definire ............................................................................................................. 127

II.10. Concluzii parțiale ................................................................................................. 134

CAPITOLUL III. LITERATURA MIGRANTĂ – STUDII DE CAZ .............................. 139

III.1. Introducere ............................................................................................................ 139

III.2. Franco Biondi și fotografiile dublei străinătăți. Gino Carmine Chiellino și poezia

depărtării ........................................................................................................................ 140

III.3. Corporalitatea limbajului și sanatoriul de cuvinte: Emine Sevgi Özdamar.......... 161

III.4. Feridun Zaimoglu – un „Kanak” fără yumușak .................................................... 165

III.5. Wladimir Kaminer. Fals ghid de călătorie: o aventură din Rodina în Heimat ..... 172

III.6. Vladimir Vertlib și interstițiul ca definiție ........................................................... 185

III.7. Cătălin Dorian Florescu – drumul către scriitorul elvețian Catalin Dorian Florescu.

Scriitori de origine română în spațiul de limbă germană. ............................................. 189

III.8. Ilija Trojanow – colecționarul de lumi. Dimitré Dinev și falsa revoluție............. 207

III.9. O nouă Trümmerliteratur?.................................................................................... 214

III.10. Concrete Cotten .................................................................................................. 249

III.11. Abbas Khider și scrisorile arabe ......................................................................... 260

III.12. „Dublă ecranizare”. Romanul-Facebook al lui Senthuran Varatharajah ............ 269

CONSIDERAȚII FINALE. LISTA CHAMISSO. MĂRIREA ȘI DECĂDEREA UNUI

PORTRET DE GRUP ....................................................................................................... 288

ANEXE .............................................................................................................................. 298

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................... 306

5

Cuvinte-cheie: literatură migrantă, literatură a migrației, premiul Adelbert-von-Chamisso,

premiul schreiben zwischen den kulturen, Gastarbeiterliteratur, Migrationsliteratur,

Migrantenliteratur, Turkish Turn, Eastern Turn, „iugo-sferă”, literatură interculturală,

literatură transculturală, Weltliteratur, globalizare, migrație, canon literar, structură reticulară,

spațiul de limbă germană, literatură de limbă germană, mutație lingvistică, mutație culturală.

Teza de față, intitulată Literatura migrantă în spațiul de limbă germană, investighează

devenirea și „decesul” unui premiu literar instituit în spațiul german în perioada postbelică,

focalizându-se asupra câtorva autori premiați de către Bayerische Akademie der Schönen

Künste, Robert-Bosch-Stiftung și Institut Deutsch als Fremdsprache din cadrul Ludwig-

Maximilians-Universität München. Distincția Adelbert-von-Chamisso este cea pe care o avem

astfel în vedere, acordată inițial scriitorilor de limbă germană care provin dintr-un alt mediu

cultural, în sensul în care fac parte, la origine, din spații etno-culturale diferite de cel de limbă

germană, însă, datorită migrației, ajung în mediul germanofon, de care vor aparține atât din

punctul de vedere al toposului din care scriu, cât și din punct de vedere lingvistic, pentru că nu

vor scrie în limba maternă, ci în idiomul german (cu variațiunile firești dictate de regiunile

dialectale ori de vocabularul specific unor micro-comunități). Acest premiu a fost acordat

începând din 1985, iar „definiția” acestuia s-a schimbat în funcție de anumite politici culturale

ori chiar în funcție de manifestările textuale. Premiul coagulează, inerent, un „portret de

grup”, însă autorii incluși în această „listă” se manifestă diferit în mediul cultural-literar,

având, în același timp, motivații distincte sau bagaj cultural diferit. Prin urmare, ne

interesează ceea ce putem numi o „listă Chamisso”, în care să urmărim „mărirea” și, eventual,

„decăderea” acestui portret de grup.

Studiul nostru este structurat în mod tripartit, de la general la particular: pornim de la

contextul socio-istoric și cultural al spațiului de limbă germană în perioada postbelică, având

centrul de greutate al analizei pe fenomenul migrației și pe modul în care acesta a fost abordat

în arealul amintit. Contextualizarea ne este necesară ca preambul pentru cea de-a doua

secțiune, în care expunem diferitele moduri de a teoretiza literatura migrantă, așa cum au fost

ele prezente, de-a lungul timpului, în zona germanofonă. Totodată, ne îndreptăm atenția spre

istoria premiului Adelbert-von-Chamisso. Ultima parte a tezei noastre este reprezentată de

câteva studii de caz în care analizăm textele unor autori cu background migrant. Alegerea

6

scriitorilor a fost motivată de încercarea de a surprinde o diversitate de abordări literare ale

migrației (din punct de vedere cultural și creativ), dar, mai ales, de relevanța lor în conturarea

unei etapizări a literaturii migrante de limbă germană. Iar sintagma pe care o utilizăm în

studiul nostru (literatură migrantă), deși poate părea mult prea generală, este justificată prin

primatul criteriului biografic, al fundalului imigraționist al autorilor.

Pe parcursul primului capitol, intitulat Germania postbelică. Repere istorice, sociale,

culturale, ne-am focalizat atenția asupra contextului politic și social din coordonate

determinate, pe de o parte, de cea de a doua conflagrație mondială, iar, pe de altă parte, de

politicile duse de diferite state europene din spațiul germanofon cu privire în special la

fenomenul migrației. Am urmărit, în acest fel, modul în care identitatea colectivă instabilă

(chiar și în cazul Germaniei), fragmentată în ultimii 60-70 de ani de războaie, globalizare,

migrație, duce și la eroziunea coordonatelor individuale. Confiniile devin fluide, identitățile –

poroase. Naționalul și localul își pierd din vizibilitate – ceea ce duce la deteritorializare, prin

urmare la înțelegerea Heimatului din alte perspective decât cele exclusiv spațiale. Din punct

de vedere cultural, cartografierea nu trebuie să analizeze intersecții pe axa majoritar-minoritar,

ci structuri reticulare în care nodurile marchează transgresări și deschideri, multiplicități

bricolate.

A depăşi aparentele incompatibilităţi între culturi, a împleti limbi distincte într-un

arabesc propriu devin manifestările unei interculturalităţi atât de invocate în ultimele decenii.

Omogenitatea etnică şi culturală a unui stat şi-a pierdut deja valabilitatea, incidenţa

migrantului în societatea contemporană este din ce în ce mai ridicată, astfel încât există voci

care susţin că termenul nu mai este relevant ori că nu face altceva decât să discrimineze

individul de „nucleul” societăţii (core society), să îl aşeze la periferie. Totuşi, aşa cum

argumentăm în capitolele ulterioare, aspectul migraţiei este hotărâtor în activitatea literară a

scriitorilor câştigători ai premiului Adelbert-von-Chamisso. Acel Sprachwandlung (mutație

lingvistică) este consecinţa migrării, dar şi determinantul vizibilităţii publice şi al consolidării

discursului intercultural, aşa cum înşişi autorii aleși de noi în acest periplu pledează.

Mutația spațială survenită prin migrație aduce schimbări lingvistice și identitare, dar

migrantul este tocmai cel care realizează superpozările. Nu mai avem de a face cu „writing

the narration of a nation”, pentru că multiple culturi sunt aduse în prim-plan. Astfel literatura

devine și o expresie a experienței personale, nu numai a uneia colective, efect și al

fenomenelor sociale și politice. Germania nu a ajuns în stadiul în care, la fel ca SUA sau

Canada, să mizeze pe diversitate ca forță. Dar iată cum literatura de limbă germană cuprinde,

7

prin acești autori migranți pe care i-am avut în vedere, culturi cât se poate de distincte, pentru

că sunt reprezentate atât țări europene (Italia, Spania, Polonia, Cehia, Slovacia, Albania,

România, Ungaria, Serbia, Bosnia, Croația, Grecia), cât și extra-europene, de la Statele Unite

ale Americii, la Orientul Apropiat sau Mijlociu (Siria, Irak, Iran, Turcia), până la cel

îndepărtat (Japonia, Mongolia, China, Sri Lanka).

La nivel teoretic, am urmărit, în cel de-al doilea capitol (Literatura migrantă. Repere

teoretice), perspectivele prin care sunt comentate produsele literare ale imigranților în spațiul

germanofon în ultimii 40 de ani. Având în vedere eterogenitatea fenomenului, este de înțeles

că orice taxonomie își dovedește insuficiența, de unde și dezbaterile care au avut loc în

câmpul literar cu privire la acești autori. Fie că vorbim de începuturile subsumate unei

Gastarbeiterliteratur sau acelei Literatur der Betroffenheit, inițiate, în special, de autorii de

origine italiană, fie că apelăm la Migrationsliteratur, Migrantenliteratur sau la literatură

Chamisso, scrierile care constituie obiectul nostru de studiu sunt exofonice. Deși Premiul

Adelbert-von-Chamisso (sau corespondentul din Austria, schreiben zwischen den kulturen)

este cel care contribuie la creșterea vizibilității autorilor pe piața de carte din țările

germanofone, criteriile juraților nu sunt unitare, astfel încât, în primul rând, „definiția” sau

obiectivul premiului se schimbă pe parcursul anilor, o dată cu transformările sociale ce stau la

baza acestei literaturi, iar, în al doilea rând, s-a întâmplat ca laureații să fie nativi germani sau

să facă parte nu din prima generație de migranți, ci să fie crescuți și educați în Germania.

Ne-am limitat, în ansamblu, la premiul Adelbert-von-Chamisso (distincție acordată de

Robert-Bosch-Stiftung, Bayerische Akademie der Schönen Künste şi Institut Deutsch als

Fremdsprache der Universität München) pentru care prevalează mutația culturală. De ce a fost

ales acest nume pentru titulatura recompensei? Adelbert von Chamisso a fost considerat

relevant pentru transgresarea lingvistică și folosirea limbii germane ca limbă a creației.

Scriitorul francez Louis Charles Adelaide Chamisso de Boncour va fi cunoscut în spațiul

german drept Adelbert von Chamisso: el pleacă în exil la 15 ani la Berlin (în urma Revoluției

Franceze), unde învață germana și își scrie operele în această limbă. Însă chiar definiția

premiului a fost „lărgită” în mai multe etape. Această distincţie este acordată iniţial

reprezentanţilor clasei sociale de Gastarbeiteri (literatura scrisă de cei care vin în căutarea

unui loc de muncă), însă, treptat, definiţia premiului se lărgeşte, ajungând la

Migrationsliteratur (literatura migrantă) după 1989 (când avem de a face cu un aport masiv

din estul Europei, din fostul bloc comunist, iar fenomenul migraţiei este principal, nu scopul

8

acesteia), pentru ca în anii 2000-2010 să se debaraseze de stigmatul neintegrării în canonul

literaturii germane şi să fie acordat, simplu, literaturii Chamisso.

Dacă începuturile literare ale scriitorilor cu background migrant se coagulează sub

forma unei Gastarbeiterliteratur deseori pline de afectare, evoluția firească este descrisă de

mai flexibilele Migrations- sau Migrantenliteratur, în care experiențele evocate se

pulverizează spre toate zonele societale. Importantă, până în această perioadă, este așa-

numitul Turkish Turn, care marchează, la nivel cultural, prezența masivă a autorilor de origine

turcă. Turnura estică este imprimată de două extinderi realizate în special în anii „90: către

zonele ex-comuniste și către ceea ce a fost intitulată drept „iugo-sferă”. Anii 2000 instaurează

o nouă Weltliteratur, înțeleasă, din punctul nostru de vedere, ca difuzare a unor subiecte

globale în interiorul literaturii de limbă germană. Este modul în care se atenționează asupra

faptului că nu mai este cazul să avem în canon texte „tari” care vorbesc despre o națiune forte,

unitară, ci despre teme actuale, contemporane.

Anunțul făcut de fundația Robert Bosch, conform căruia acordarea premiului

Chamisso va înceta în 2017, nu a stârnit mai puține controverse decât inițierea distincției și

criteriile utilizate. Comunicatul a ajuns atât la foști premianți ai distincției, cât și în paginile

revistei bianuale Chamisso (în editorialul scris de Ottilie Bälz), unde se explică faptul că

premiul și-a atins scopul de a aduce recunoaștere autorilor imigranți, care au acum ocazia de a

fi recompensați cu premii destinate literaturii germane. Sistarea premiului (anunțată în 2016,

când deja studiul nostru era pornit) face organizatorii să declare, în apărarea lor, că se vor

concentra pe un nou program, de scriere creativă, adresat tinerilor din diferite școli, proiect în

care vor să implice autorii Chamisso pentru a aduce literatura contemporană mai aproape de

elevi. Arthur Becker este unul din cei care speră încă la „salvarea” premiului, fără de care unii

autori poate nu ar fi avut parte de promovare. El apreciază inițiativa germanistului Harald

Weinrich, care a întrezărit un potențial în literatura migranților, dar critică modul paternalist

în care fundația are impresia că cei 33 de ani ai premiului au reprezentat o lecție pentru

literatură care și-a atins toate obiectivele didactice.

Timingul acestei renunțări la premiu poate părea complet inadecvat, dacă avem în

vedere ultimul (aproape) milion de migranți ajunși pe teritoriul german. În ce măsură va fi

oferit un sprijin unei posibile viitoare „literaturi a refugiaților” (a celor refugiați în Germania

sau Europa, o nouă Flüchtlingsliteratur, nu cea născută după cel de Al Doilea Război

Mondial), rămâne de văzut. În orice caz, informațiile de ordin biografic (fără a fi supralicitate)

nu produc o „alterare” a textului, ci o eventuală completare a receptării acestuia. După ce a

9

fost o lungă perioadă blamată pentru excluderea autorilor migranți din canon, fundația pare că

recunoaște minusurile acestui demers, însă poate tocmai în această perioadă literatura care se

va așeza pe ruine (ale războiului) are nevoie de fundații (la propriu și la figurat). De

asemenea, Ilija Trojanow și José F. A. Oliver consideră că premiul Chamisso era una dintre

puținele modalități de a radiografia în mod pozitiv multiculturalismul uneori disfuncțional din

spațiul german.

În orice caz, prin acest premiu literar avem o aducere în prim-plan a ceea ce nu demult

era literatură de nişă, fapt care pune o altă problemă: în momentul în care recurgem la acele

disident fringes ale lui Bourdieu: care este, în acest context, mainstreamul, câmpul literar ce

se lasă remodelat, reactualizat? Cum se mai poate crea acum o tradiţie, o literatură în genul

celei moderne? Ce include, astăzi, canonul literar german? Cât de descentrant este apelul la o

fostă literatură periferică și în ce măsură destabilizează aceasta consistența canonică?

Literatura Chamisso nu trebuie înțeleasă ca o sumă de literaturi naționale, juxtapuse, ci ca o

rețea în care se regăsesc și irizații ale altor literaturi. Spre deosebire de postcolonialismul

autentic, această neue Weltliteratur reticulară democratizează polii centru-periferie, astfel

încât se naște o multiplicitate a nodurilor în care limba germană prevalează; ea este cel mult

„subminată” latent de limbile materne ale scriitorilor.

Dacă literatura „contracarează tendința entropică înspre declin”1, literatura exofonică

(incluzând toate denumirile și formele analizate în studiul de față) consolidează literatura

contemporană: ea nu poate fi înlăturată, nu poate fi ignorată, deci autorii își construiesc un

Babel al expresiei de sine, însă dărâmă ideea Babelului multilingv, prin recurgerea la același

bloc lingvistic, pe care, totuși, încearcă să îl dinamiteze din interior prin inovațiile pe care le

aduc. În fond, fenomenul poate avea loc în orice limbă, ceea ce ne-a suscitat interesul a fost

modul în care germanii i-au nișat pe acești scriitori migranți, i-au șablonat, iar rezultatul nu a

fost un clash al culturilor, ci o călătorie comună spre ștergerea filtrelor labelingului, spre

redarea literaturii autorilor și cititorilor.

Spre finalul acestui capitol, am recurs și la o cercetare cantitativă, atât de adusă în

discuție în ultimii ani, o dată cu propunerea lui Franco Moretti de a recurge la un distant

reading. Aceasta urmărește zonele de proveniență ale autorilor, dar și dacă aceștia au

confirmat după primirea premiului. Evident, ea nu înlocuiește o analiză hermeneutică, ci o

completează, în încercarea de a evidenția posibilele inadvertențe sau inconsistențe ale listei

Chamisso ce cuprinde desantul de scriitori migranți.

1 Virgil Nemoianu, O teorie a secundarului. Literatură, progres şi reacţiune, în româneşte de Laura Szász

Câmpeanu, Bucureşti, Editura Univers, 1997 p. 31.

10

Care sunt însă autorii care pun sub semnul întrebării miezul canonului literar german?

Cel de-al treilea capitol al tezei noastre, intitulat Literatura migrantă. Studii de caz,

explicitează etapizarea realizată la capitolul teoretic.

Primul autor selectat (în subcapitolul Franco Biondi și fotografiile dublei străinătăți.

Gino Carmine Chiellino și poezia depărtării) este un autentic reprezentant al

Gastarbeiterilor, italianul Franco Biondi, caz în care ne-am axat deocamdată pe proza scurtă

și pe câteva poeme ale sale. Așa cum am precizat și pe parcursul studiului, Biondi este unul

din primii care sprijină conturarea unei literaturi scrise de Gastarbeiteri, indiferent că vorbim

despre opere în italiană sau germană. Mai mult, fondând PoLiKunst Verein, ele contribuie la

inițierea unei platforme literare destinate schimbului intercultural. Având în vedere că

aspectele biografice tratate de Biondi se regăsesc și în alte scrieri ale autorilor de proveniență

italiană, am considerat oportun să inserăm și completări ori paralele cu acestea (și ne referim

aici la textele lui Gino Carmine Chiellino). Autorul rămâne consecvent politicii duse în cadrul

PoLiKunst Verein, unde pledează pentru un multiculturalism egalitar, pentru primatul

exprimării libere într-o societate deschisă. În acest sens, textele sale prezintă devenirea unor

personaje care pendulează inițial între două spații, limbi și identități, dar care însă se vor

scufunda în nedefinit, catalogările identitare nefiind utile – sunt simple fotografii ale „dublei

străinătăți”. Primul val, prima generație și literatura Gastarbeiterilor au proponderent valoare

sociologică, de documentare a vieții imigranților în spațiul german, în timp ce de o valoare

literară sau de o conștiință estetică propriu-zisă putem vorbi mai degrabă începând cu a doua

generație.

Din ceea ce a fost consacract drept Turkish Turn, am ales autori din generații distincte.

Pe de o parte, am apelat la Emine Sevgi Özdamar în subcapitolul Corporalitatea limbajului și

sanatoriul de cuvinte: Emine Sevgi Özdamar, pentru care zona lingvistică se subordonează

unei dimensiuni corporale. În cazul acesteia, identitatea poate fi văzută ca un palimpsest,

pentru că personajul descoperă diferite trepte sau straturi ale propriei culturi ori moșteniri.

Totodată, apare o interiorizare a misterului la personajul din Mutterzunge: profesorul Ibni îi

dă posibilitatea de a dobândi o perspectivă externă asupra propriei culturi, pe care să o

interiorizeze. În mod paradoxal, naratoarea din ciclul de povestiri Mutterzunge are nevoie să

meargă într-un loc străin pentru a-și găsi rădăcinile, trebuie să se îndrăgostească de străinul

Ibni și de limba bunicului ei. Am putea spune că la Özdamar nu putem vorbi despre pierderea

Heimatului, ci de o identitate (re)câștigată tocmai prin migrație, care aduce vindecarea

limbajului interior. Deși Özdamar reprezintă varianta feminină a Gastarbeiterului tradițional,

11

este remarcabil modul în care alege să înțeleagă componenta lingvistică a migrației, care pare

să fie primordală în textele sale.

Cel de-al doilea autor, inclus în subcapitolul Feridun Zaimoglu: un „Kanak” fără

yumușak, s-a remarcat ca fiind „tânărul rebel” care nu acceptă vreo autoritate literară, el

denunță cu vehemență inegalitățile sociale (spre deosebire de Gastarbeiteri, care preferau o

prezentare amară) și se situează împotriva unor segregări de natură literară ori etnică,

declarându-se explicit împotriva unor catalogări precum Gastarbeiterliteratur sau literatură

migrantă, pe de o parte, dar și împotriva unei apropieri de literatura pop. Scrierile sale în

limba germană atrag atenția asupra problemelor sociale cu care se confruntă minoritatea turcă

de pe teritoriul Germaniei, deși contactele dintre cele două culturi trec printr-o lungă istorie.

El pornește de la imixtiunile între germană și turcă în rândul imigranților și ajunge la

includerea anumitor elemente ale subculturii Kanak în limbajul tinerilor, generând o

adevărată mișcare socială performativă îndreptată împotriva unei hegemonii a ierarhizărilor.

Textele sale s-au dovedit a fi cele mai dificile datorită slangului utilizat, care ar avea nevoie,

uneori, de un dicționar propriu, asemenea dialectelor germane. Jocurile lingvistice din

provocatorul volum Kanak Sprak (1995) arată, spre deosebire de alte scrieri ale autorilor de

origine turcă (precum Emine Sevgi Özdamar), o detașare de chestiunea „rădăcinilor” pierdute:

parodierea stereotipurilor etnice și a opoziției Orient/ Occident marchează intenția de a depăși

o serie de markere culturale care, în opinia autorului, nu fac altceva decât să marginalizeze

comunitățile. Subcapitolul ce îl are în centru pe Zaimoglu urmărește, așadar, conturarea

identității unui Kanak și poziția scriitorului în dezbaterea referitoare la redimensionarea

literaturii de limbă germană.

Sfera culturală rusească este prezentă, în studiul nostru, prin doi autori: Wladimir

Kaminer și Vladimir Vertlib. Primul scriitor, amintit în subcapitolul Wladimir Kaminer. Fals

ghid de călătorie: o aventură din Rodina în Heimat, stă mărturie pentru „scăpările” pe care

premiul Chamisso le-a avut de-a lungul timpului, în sensul în care distincția nu a fost acordată

întotdeauna unor autori care au confirmat sau au avut o activitate consistentă. Kaminer se

numără printre cei mai prolifici și mai bine vânduți autori de pe piața de carte germană,

asumându-și cultura de proveniență și transformând-o în țintă a ironiilor. Dar Germania face

subiectul aceluiași spectacol bizar, pentru că rusul nu se ferește să celebreze

multiculturalitatea germană, într-o aventură din Rodina rusească în Heimatul german. Celălalt

scriitor de origine rusă, Vladimir Vertlib, se orientează către o pledoarie a interstițiului

identitar, dublat de originea iudaică. Astfel, în subcapitolul Vladimir Vertlib și interstițiul ca

12

definiție, am urmărit cum autorul este unul dintre puținele cazuri pentru care tranziția și

migrația sunt definitorii, care își consideră întreaga existență ca o înșiruire de stații

intermediare.

Spațiul românesc nu putea lipsi din panorama noastră, așadar ne-am orientat asupra lui

în subcapitolul Cătălin Dorian Florescu – drumul către scriitorul elvețian Catalin Dorian

Florescu. Scriitori de origine română în spațiul de limbă germană. Aici am urmărit drumul

lui Cătălin Dorian Florescu spre scriitorul elvețian care își dorește cu ardoare aprobarea și

recunoașterea criticii de limbă germană. Deși textele sale au fost cele mai accesibile, fiind

traduse în limba română, aserțiunile lui legate de posibile încadrări sunt numeroase și

neunitare. Deși refuză interpretările biografice aplicate textelor sale, Florescu este un scriitor

care le oferă cititorilor și o lectură antrenantă, însă, din punctul nostru de vedere, este mereu o

poveste care pornește de la un nucleu real (Vremea minunilor, Drumul scurt spre casă, Zaira,

Der Man, der das Glück bringt). Totodată, el este mai degrabă tributar instituțiilor canonului

literar, acceptând încadrările făcute de diverse reviste literare sau includerile în

enciclopedii/compendii. Florescu se dovedește a fi, totuși, exemplul cel mai potrivit de

„profesionalizare” a scriiturii, în sensul înțelegerii actului de creație ca cercetare. În cadrul

capitolului

Pentru spațiul bulgar (analizat în subcapitolul Ilija Trojanow – colecționarul de lumi.

Dimitré Dinev și falsa revoluție), reprezentativ este Ilija Trojanow, care s-a consacrat printr-o

metabiografie a lui Richard Burton, în care identitățile și măștile sunt nivelate. „Declarația de

dragoste” pe care Trojanow o face limbii germane și globalismul scrierilor sale probează

faptul că migrația nu mai este un fenomen periferic, ci o adevărată paradigmă a societății

contemporane. Lui i l-am alăturat pe Dimitré Dinev, orientat mai degrabă către Bulgaria

comunistă.

Zona central-est europeană este dublată, cum am menționat anterior, de instalarea unei

„iugo-sfere” în literatura germană, pe care am investigat-o în subcapitolul O nouă

Trümmerliteratur?. Autorii proveniți din fosta Iugoslavie redimensionează o „literatură a

ruinelor” în care este figurat războiul, însă dintr-o perspectivă căreia îi lipsesc patetismul și

eroismul. Autori precum Dragica Rajčić, Saša Stanišić, Nicol Ljubić ori Martin Kordić

abordează conflictul – când din perspectiva refugiatul, când din cea a copilului implicat – într-

o manieră ce arată imposibilitatea de a reabilita istoria, dar salvarea prin păstrarea ei în

memorie și, mai ales, în discurs (ceea ce face, în fond, literatura).

13

Sistarea premiului Chamisso în 2017 ne-a îndreptat atenția către ultimii autori

promovați de fundația Bosch. Irakianul Abbas Khider, central în subcapitolul Abbas Khider și

scrisorile arabe, este cel care orientează lectorul nu numai asupra cotidianului german (minat

de dificultăți birocratice pentru un refugiat), ci și asupra zonei arabe. În această manieră,

lectorul este introdus în universul dictatorial care a născut atâtea probleme de-a lungul

timpului, într-o încercare de a oferi, de fapt, motivațiile migrației. Deși primește doar

Förderpreis, Senthuran Varatharajah este, din punctul nostru de vedere, cea mai bună alegere

în a încheia lista Chamisso, astfel încât studiile de caz se încheie cu subcapitolul „Dublă

ecranizare”. Romanul-Facebook al lui Senthuran Varatharajah. După o perioadă în care

premiul a fost blamat sau apreciat pentru existență, anunțul conform căruia distincția și-a atins

scopul a re-trezit dezbaterile. Dinamica acestora este transpusă de Varatharajah, în întregul ei,

prin vocea personajelor Valmira și Senthil, dar și adusă la zi, pentru că autorul

experimentează cu romanul structurat precum o discuție pe Facebook. Istoriile personale sunt

aici ancorate în mediul virtual care devine el însuși spațiu al refugierii, spre o nevoie de

comunicare ce nu este suplinită de realitate.

Traseul literar pe care l-am abordat urmărește pe lângă o Schuladisierung atât de

blamată de autori, și cronologia premiului Chamisso. Pe de altă parte, ne-am orientat și către o

serie de formule care trădează fermentul experimentării formelor (așa-numitele „interviuri”

ale lui Feridun Zaimoglu, romanul-Facebook al lui Senthuran Varatharajah, poezia de factură

concretă a lui Ann Cotten).

Așadar, de la a cerceta manifestările literaturii migrante din spațiul german, studiul

nostru a „migrat”, la rândul său, către istoria unui premiu literar, pentru a analiza criteriile și

succesul (sau, dimpotrivă, eșecul) unei distincții acordate, după unele voci, și din motive

politice (chiar dacă ne referim la anumite politici culturale). Probabil, cea mai mare dificultate

și, în același timp, provocare, a fost de a ține pasul cu actualitatea aflată în continuă

schimbare. Practic, cu sistarea premiului și cu ultimii autori (anunțați în primăvara acestui an)

se poate argumenta maleabilitatea acestor scriitori pe care spațiul nu îi definește în mod

absolut, dar îi influențează; la fel cum națiunea este o colecție de individualități, individul este

o colecție de experiențe, o eterogenitate, un nedefinit. Instrumentul lingvistic devine limba

străină, care realizează conexiunile culturale.

În ceea ce privește metodele utilizate pe parcursul acestui studiu, ne-am îndreptat

atenția către sociologie, istorie și politologie pentru a configura contextul ultimilor 60-70 de

ani în ceea ce privește migrația. Astfel, am apelat și la studii de statistică pentru a cuantifica,

14

într-o anumită măsură, valurile de migrație și proveniența acestora. Presa contemporană a fost

un bun barometru pentru politicile actuale ale țărilor cu privire la migranți sau diferite procese

electorale. Totodată, am utilizat dicționare, lingvistice ori sociologice pentru a detalia

valențele termenului „migrant”, dar și nuanțele incluse de „exil” sau „refugiat”. Cadrul

teoretic esențial a pornit de la o nuanțare terminologică pentru a repera principalele sintagme

folosite pentru a desemna texte ale literaturii Chamisso, ajungând apoi la aspecte studiate de

istoria literară (spre exemplu, pentru a documenta relația dintre biografie și text), dar și la

analiza relațiilor tematice, structurale și de gen care se pot stabili între texte, ori la

identificarea (hermeneutică) unor valențe mai ample ale fragmentelor.

Literatura, ca parte componentă a discursului sociolingvistic și cultural, produce

genealogii ale memoriei pe care numai un agregat de metode îl poate descifra. Migrația, la

rândul ei, impune întrebări latente, dar tensionate și tensionante: „Flüchtende wecken

schlafende Fragen”, consideră Ilija Trojanow în volumul Nach der Flucht (p. 54). Conjuncția

dintre cele două nu poate decât să suscite și mai mult interes, iar cercetătorul și lectorul

realizează, în analiza lor, o „colecție de lumi”, precum scriitorul bulgar amintit mai devreme.

Lucrarea noastră este tributară, până la urmă, acestei liste de autori pe care premiul

Adelbert-von-Chamisso o conturează. Portretul de grup este el însuși problematic, pentru că

nu toți autorii migranți valoroși sunt incluși aici – ne referim, spre exemplu, la Wladimir

Kaminer, căruia nu i s-a decernat această distincție. În același timp, am observat că nu

întotdeauna se justifică promovarea unor scriitori ca făcând parte din acest desant, pentru că

mutația lingvistică (ce apărea drept criteriu al premiului) nu este prezentă în cazul tuturor.

Prin urmare, am încercat să arătăm inconsistențele acestui micro-canon – care se augmentează

dacă privim dintr-o perspectivă mai largă. A pune punct premiului nu înseamnă a încheia

fenomenul, pentru că ultimii autori demonstrează de fapt inserția acestei literaturi migrante în

cea contemporană – înseamnă a încheia o etapă, dar nu un fenomen. Povestea continuă...

„Înainte de creșterea semnelor” (Vor der Zunahme der Zeichen), înainte de

literaturizarea fenomenului refugiaților din 2014, lista Chamisso pune punct și este înglobată

panoramic în studiul nostru – o încercare de a defini și de „a defini altfel”, cum este esențial

pentru Senhtil, personajul lui Senthuran Varatharajah, al cărui roman probează faptul că „the

world is not enough” pentru a cuprinde esențialul. „Şi, adeseori, tocmai despre lucrurile

esenţiale nu se mai poate spune nimic”2.

2 Herta Müller, Regele se-nchină şi ucide, Iaşi, Editura Polirom, 2005, p. 13.

15

BIBLIOGRAFIE

A. Opere studiate

Banciu, Carmen Francesca, Berlin ist mein Paris, München, Ullstein Verlag, 2002.

Biondi, Franco / Naoum, Jusuf / Schami, Rafik (Hrsg.), Annäherungen, Südwind

Gastarbeiterdeutsch, Bremen, Edition CON, 1982.

Biondi, Franco, Abschied der zerschellten Jahre. Novelle, aus der Reihe Südwind-

Literatur, Herausgegeben von Rafik Schami, Gino Chiellino, Jusuf Naoum und

Franco Biondi, Kiel, Neuer Malik Verlag, 1984.

Biondi, Franco, Die Unversöhnlichen, Tübingen, Heliopolis, 1991.

Biondi, Franco, Kostas’ stille Jahre, Berlin, Pro Business, 2012.

Biondi, Franco, Ode an die Fremde, Sankt Augustin, Avlos Verlag, 1995.

Biondi, Franco, Passavantis Rückkehr. Erzählungen 1, Fischerhude, Atelier im

Bauernhaus, 1982.

Borchert, Wolfgang, Das Brot, în Bellmann, Werner (Hg.), Klassische deutsche

Kurzgeschichte, Stuttgart, Philipp Reclam jun. Verlag, 2003, p. 18–20.

Chiellino, Gino, Mein fremder Alltag, Reihe Südwind-Literatur, Herausgegeben von

Franco Biondi, Jusuf Naoum, Rafik Schami und Gino Chiellino, Kiel, Neuer Malik

Verlag, 1984.

Chiellino, Gino, Weil Rosa die Weberin... Ausgewählte Gedichte. 1977-1991, Dresden,

Thelem Verlag, 2005.

Çirak, Zehra, Fremde Flügel auf eigener Schulter, Köln, Kiepenheuer & Witsch, 1994.

Cotten, Ann & Cmelka, Kerstin, I, Coleoptile, Berlin-Oslo-Dublin, Broken Dimanche

Press, 2010.

Cotten, Ann, Der schaudernde Fächer, Berlin, Suhrkamp Verlag, 2013.

Cotten, Ann, Florida-Räume, Berlin, Suhrkamp Verlag, 2010.

Cotten, Ann, Fremdwörterbuchsonette, Frankfurt am Main, Suhrkamp, 2007.

Cotten, Ann, Verbannt! Versepos, Berlin, Suhrkamp Verlag, 2016.

Dinev, Dimitré, Engelszungen, Wien, Frnz Deuticke Verlag, 2003.

Dinev, Dimitré, O lumină deasupra capului, București, Rao, 2005.

16

Florescu, Catalin, Dorian, Der kurze Weg nach Hause, Zürich, Pendo Verlag, 2002.

Florescu, Catalin, Dorian, Der Mann, der das Glück bringt, München, C.H: Beck, 2016.

Florescu, Cătălin Dorian, Drumul scurt spre casă, Traducere din limba germană de

Mariana Bărbulescu, Prefață de Marius Chivu, Iași, Editura Polirom, 2006.

Florescu, Cătălin Dorian, Maseurul orb, Traducere din limba germană de Mariana

Bărbulescu, Iași, Editura Polirom, 2007.

Florescu, Cătălin Dorian, Vremea minunilor, Traducere din limba germană de Adriana

Rotaru, Prefață de Mircea Mihăieș, Iași, Polirom, 2005.

Florescu, Cătălin Dorian, Zaira, Traducere din limba germană de Mariana Bărbulescu, Iași,

Editura Polirom, 2010.

Florian, Claudiu M., Vârstele jocului. Strada Cetății, București, Editura Cartea

Românescă, 2012.

Kaminer, Wladimir, Coole Eltern leben länger, München, Wilhelm Goldmann Verlag,

2014.

Kaminer, Wladimir, Es gab keinen Sex im Sozialismus. Legenden und Missverständnisse

des vorigen Jahrhunderts, München, Wilhelm Goldmann Verlag, 2009.

Kaminer, Wladimir, Ich bin kein Berliner. Ein Reiseführer für faule Touristen, München,

Wilhelm Goldmann Verlag, 2007.

Kaminer, Wladimir, Liebesgrüße aus Deutschland, München, Wilhelm Goldmann Verlag,

2011.

Kaminer, Wladimir, Mein deutsches Dschungelbuch, München, Wilhelm Goldmann

Verlag, 2003.

Kaminer, Wladimir, Militärmusik, München, Wilhelm Goldmann Verlag, 2003.

Kaminer, Wladimir, Onkel Wanja kommt. Eine Reise durch die Nacht, München, Wilhelm

Goldmann Verlag, 2012.

Kaminer, Wladimir, Russendisko. Povestiri, Traducere de Radu-Mihai Alexe, Cluj, Editura

Idea Design & Print, 2005.

Kara, Yadé, Selam Berlin, Zürich, Diogenes Taschenbuch, 2004.

Khider, Abbas, Brief in die Auberginenrepublik, 2. Auflage, München, btb Verlag, 2015.

Khider, Abbas, Der falsche Inder, 4. Auflage, München, btb Verlag, 2013.

Khider, Abbas, Die Orangen des Präsidenten, Hamburg, Edition Nautilus, 2011.

Khider, Abbas, Ohrfeige, München, C. Hanser Verlag, 2016.

Kinsky, Esther, Banatsko, Berlin, Matthes & Seitz Verlag, 2011.

17

Kordić, Martin, Wie ich mir das Glück vorstelle, Frankfurt am Main, Fischer Taschenbuch,

2015.

Ljubić, Nicol, Meeresstille, München, Deutscher Taschenbuch Verlag, 4. Auflage, 2015.

Mora, Terézia, Alle Tage, München, Luchterhand Literaturverlag, 2004.

Mora, Terézia, Seltsame Materie. Erzählungen, Reinbek bei Hamburg, Rowohlt Verlag,

1999.

Ören, Aras, Berlin Savignyplatz, aus dem Türkischen von Deniz Göktürk, Berlin, Elefanten

Press, 1995.

Ören, Aras, Bitte nix Polizei. Kriminalerzählung, Übersetzt von Cornelius Bischoff,

Düsseldorf, Claassen, 1981.

Ören, Aras, Deutschland, ein türkisches Märchen, aus dem Türkischen von Gisela Kraft,

Düsseldorf, Claassen, 1978.

Ören, Aras, Was will Niyazi in der Naunynstraße. Ein Poem, Übersetzt von H. Achmed

Schmiede und Johannes Schenk, Berlin, Rotbuch Verlag, 1973.

Özdamar, Emine Sevgi, Das Leben ist eine Karawanserai hat zwei Türen aus einer kam

ich rein aus dem anderen ging ich raus, 3. Auflage, Köln, Kiepenheuer & Witsch,

1998.

Özdamar, Emine Sevgi, Der Hof im Spiegel. Erzählungen, Köln, Kiepenheuer & Witsch,

2005.

Özdamar, Emine Sevgi, Mutterzunge. Erzählungen, Köln, Kiepenheuer & Witsch, 1998.

Özdamar, Emine Sevgi, Seltsame Sterne starren zur Erde. Wedding-Pankow 1976/77,

Köln, Kiepenheuer & Witsch, 2003.

Pazarkaya, Yüksel, Irrwege. Koca Sapmalar, Gedichte in zwei Sprachen, Frankfurt am

Main, Dagyeli Verlag, 1985.

Rajčić, Dragica, Buch von Glück, Zürich, Edition 8, 2004.

Rajčić, Dragica, Lebendigkeit Ihre zurück, Zürich, Eco Verlag, 1992.

Rajčić, Dragica, Post bellum, St. Gallen, Edition 8, 2000.

Ranga, Dana, Stop (din pauzele lui Sisif), Cluj-Napoca, Editura Limes, 2005.

Ranga, Dana, Wasserbuch, Berlin, Suhrkamp Verlag, 2011.

Șenocak, Zafer, Flammentropfen.Gedichte. Frankfurt am Main, Dagyeli Verlag, 1985.

Stanišić, Saša, Cum repară soldatul gramofonul, Traducere din limba germană și note de

Gabriella Eftimie, Iași, Editura Polirom, 2007.

Stanišić, Saša, Vor dem Fest, 3. Auflage, München, Luchterhand Literaturverlag, 2015.

18

Trojanow, Ilija, Der Weltensammler, München, Deutscher Taschenbuch Verlag, 2012.

Trojanow, Ilija, Die fingierte Revolution. Bulgarien, eine exemplarische Geschichte,

München, Deutscher Taschenbuch Verlag, 2006.

Trojanow, Ilija, Döner in Walhalla oder Welche Spuren hinterlässt der Gast, der keiner

mehr ist?, în vol. Trojanow, Ilija (Hrsg.), Döner in Walhalla. Texte aus der anderen

deutschen Literatur, Köln, Kiepenheuer & Witsch Verlag, 2000, p. 9-15.

Trojanow, Ilija, Hundezeiten (Heimkehr in ein fremdes Land), München/ Wien, Carl

Hanser Verlag, 1999.

Trojanow, Ilija, Macht und Widerstand, Frankfurt am Main, S. Fischer Verlag, 2015.

Trojanow, Ilija, Nach der Flucht, Frankfurt am Main, S. Fischer Verlag, 2017.

Trojanow, Ilija, Nomade auf vier Kontinenten. Auf den Spuren von Sir Richard Francis

Burton, München, Deutscher Taschenbuch Verlag, 2008.

Trojanow, Ilija, Zeh, Juli, Angriff auf die Freiheit. Sicherheitswahn, wachungsstaat und

der Abbau bürgerlicher Rechte, München, Carl Hanser Verlag, 2009.

Varatharajah, Senthuran, Vor der Zunahme der Zeichen, 2. Auflage, Frankfurt am Main, S.

Fischer Verlag, 2017.

Vertlib, Vladimir, Abschiebung, Salzburg, Otto Müller Verlag, 1995.

Vertlib, Vladimir, Das besondere Gedächtnis der Rosa Masur, Wien, Deuticke Verlag,

2001.

Vertlib, Vladimir, Zwischenstationen, Wien, Deuticke Verlag, 1999.

Veteranyi, Aglaja, De ce fierbe copilul în mămăligă, Traducere de Nora Iuga, Postfață de

Rodica Binder, Iași, Editura Polirom, 2002.

Veteranyi, Aglaja, Raftul cu ultimele suflări, Traducere de Nora Iuga, Cu un cuvânt

lămuritor de Werner Löcher-Lawrence și Jens Nielsen, Postfață de Rodica Binder,

Iași, Editura Polirom, 2003.

Veteranyi, Aglaja, Vom geräumten Meer, den gemieteten Socken und Frau Butter.

Geschichten, Mit einem Nachwort von Werner Morlang, München, Deutscher

Taschenbuch Verlag, 2012.

Veteranyi, Aglaja, Warum das Kind in der Polenta kocht, Stuttgart, Deutsche Verlags-

Anstalt (DVA), 1999.

Zaimoglu, Feridun, Kanak Sprak: 24 Mißtöne vom Rande der Gesellschaft, Hamburg,

Rotbuch Verlag, 1995.

19

Zaimoglu, Feridun, Kopftoff. Kanaka Sprak vom Rande der Gesellschaft, Hamburg,

Rotbuch Verlag, 1998.

Zaimoglu, Feridun, Leyla, 2. Auflage, Frankfurt am Main, Fischer Taschenbuch Verlag,

2008.

B. Bibliografie critică

a) Instrumente de lucru (dicționare, enciclopedii)

***, A Greek-English Lexicon, Compiled by Henry George Liddell and Robert Scott,

Eighth Edition, Revised throughout, Oxford, At the Clarendon Press, 1897.

***, A Latin Dictionary, founded on Andrews Edition of Freund‟s Latin Dictionary,

Revised, enlarged, and in a great part rewritten by Charton T. Lewis, Ph.D. and

Charles Short, LL.D, Oxford, At the Clarendon Press, 1933.

***, Ausführliches Lateinisch-Deutsches Handwörterbuch, ausgearbeitet von Karl Ernst

Georges, achte verbesserte und vermehrte Auflage von Heinirch Georges, Erster

Band, A-H, Hannover und Leipzig, Hahnsche Buchhandlung, 1913.

Abadan-Unat, Nermin, Turkish Migration to Europe, în vol. ***, The Cambridge Survey of

World Migration, Edited by Robin Cohen, Cambridge, Cambridge University

Press, 1995, p. 279-284.

Bade, Klaus J. / Emmer, Pieter C. / Lucassen, Luc / Oltmer, Jochen (Hg.), Enzyklopädie.

Migration in Europa. Vom 17. Jahrhundert bis zur Gegenwart, 3. Auflage,

Paderborn, Verlag Ferdinand Schöningh, 2007.

Bußmann, Hadumod, Gastarbeiterdeutsch, în vol. ***, Lexikon der Sprachwissenschaft, 2.

Auflage, Stuttgart, Kröner, 1990, p. 262-263.

Chiellino, Carmine, Interkulturelle Literatur in Deutschland: ein Handbuch,

Stuttgart/Weimar, Verlag J.B. Metzler, 2000.

Guţu, Gheorghe, Dicţionar latin-român, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Bucureşti,

Editura Humanitas, 2003.

Manolescu, Florin, Enciclopedia exilului literar românesc: 1945-1989, Bucureşti, Editura

Compania, 2003.

Mater, Edmund, Das Autorenlexikon der Russlanddeutschen, Lage, Lichtzeichen, 2009.

20

McGowan, Moray, Ören, Aras, în vol. Matthias Konzett (ed.), Enciclopedia of German

Literature, Fitzroy Dearborn Publisher, Chicago and London, p. 780.

Moritz, Annette, Lexikon der russlanddeutschen Literatur, Essen, Ruhr, Klartext, 2004.

O.Beebee, Thomas, World Literature and the Internet, în vol. The Routledge Companion

to World Literature, edited by Theo D‟haen, David Damrosch and Djelal Kadir,

London / New York, Routledge, 2012, p. 297-306.

Riegen, Günter, Migration, în vol. Nohlen, Dieter / Schultze, Rainer-Olaf (Hg.), Lexikon

der Politikwissenschaft. Theorien, Methode, Begriffe, Band 1: A-M, Aktualisierte

und erweiterte Auflage, München, C.H. Beck Verlag, 2005, p. 574.

Schmitz, Walter (Hrsg.), Handbuch Literatur der Migration in den deutschsprachigen

Ländern nach 1945, Dresden, Thelem Verlag, 2017.

Yano, Hisashi, Migrationsgeschichte, în vol. Chiellino, Carmine (Hg.), Interkulturelle

Literatur in Deutschland. Ein Handbuch, mit 77 Abbildungen, Sonderausgabe,

Stuttgart-Weimar, Verlag J.B. Metzler, 2007, p. 1-17.

Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, Lazăr (coord.), Dicţionar de sociologie, Bucureşti, Editura

Babel, 1998.

b) Volume

Adelson, Leslie A., The Turkish Turn in Contemporary German Literature: Toward a New

Critical Grammar of Migration, New York, Palgrave Macmillan, 2005.

Augé, Marc, Nicht-Orte, Aus dem Französischen von Michael Bischoff, München, C.H.

Beck Verlag, 2010.

Bauman, Zygmunt, Comunitatea. Căutarea siguranței într-o lume nesigură, traducere din

limba engleză de Aurelian Ardeleanu, București, Editura Antet, 2007.

Berger, Herold, Russlanddeutsche Schriftsteller von den Anfängen bis zur Gegenwart.

Biografien und Werkübersichten, Berlin, Nora, 2010.

Biondi, Franco, Werkheft Literatur, hrsg. von Rüdiger Krechel, Ulrike Reeg, München,

Iudicium-Verlag, 1989.

Bourdieu, Pierre, Regulile artei. Geneza și structura câmpului literar, București, Grupul

Editorial Art, 2007.

Bürger, Peter, Theorie der Avantgarde, Frankfurt am Main, Suhrkamp, 1974.

21

Bürger-Koftis, Michaela (Hg.), Eine Sprache – viele Horizonte... die Osterweiterung der

deutschsprachigen Literatur. Porträts einer neuen europäischen Generation, Wien,

Praesens Verlag, 2008.

Casanova, Pascale, Republica Mondială a Literelor, Traducere din limba franceză de

Cristina Bîzu, București, Editura Art, 2016.

Cheie, Laura, „Lakonische Dichtung als Roman: Carmen Francesca Bancius Das Lied der

trauriges Mutter“, Temeswarer Beiträge zur Germanistik, Band 9, Temeswar,

Mirton Verlag, 2012, p. 165-178.

Chiellino, Carmine, Die Reise hält an. Ausländische Künstler in der Bundesrepublik,

München, C.H. Beck Verlag, 1988.

Chiellino, Gino, Literatur und Identität in der Fremde. Zur Literatur der italienischen

Autoren in Bundesrepublik, Augsburg, Bürgerhaus Kresslesmühle, 1985.

Collinson, Sarah, Europe and International Migration, Pinter Publishers, London and New

York for Royal Institute of International Affairs, London, 1993.

Cotten, Ann, Nach der Welt. Die Listen der Konkreten Poesie und ihre Folgen, Wien,

Klever Verlag, 2008.

Damrosch, David, How To Read World Literature, Chichester, Wiley-Blackwell, 2009.

Deciu-Ritivoi, Andreea, Intimate Strangers: Arendt, Marcuse, Solzhenitsyn, and Said in

American Political Discourse, New York, Columbia University Press, 2014.

Deleuze, Gilles / Guattari, Félix, Mii de platouri, Traducere din limba franceză de Bogdan

Ghiu, Bucureşti, Editura Art, 2013.

Deleuze, Gilles, Guattari, Félix, Kafka. Pentru o literatură minoră, Bucureşti, Editura Art,

2007.

Eckermann, Johann Peter, Gespräche mit Goethe in den letzten Jahren seines Lebens,

1823-1832, Erster Theil, Leipzig, Brockhaus, 1836.

Ernst, Thomas, Literatur und Subversion: Politisches Schreiben in der Gegenwart,

Bielefeld, Transcript Verlag, 2013.

Gheorghiță, Radu Pavel, Străin în țară străină. Literatura română și granița identitară în

proza Hertei Müller și a lui Andrei Codrescu, teză de doctorat, Universitatea de

Vest din Timișoara, coordonator prof. univ. dr. Adriana Babeți, 2014.

Goztürk, Denis, Gramling, David, Kaes, Anton (eds.), Germany in Transit: Nation and

Migration, 1955-2005, Berkeley, Los Angeles, London, University of California

Press, 2007.

22

Grassin, Jean-Marie, Littératures émergentes / Emerging literatures, Berna, Peter Lang,

1996.

Gratzl, Susanna u.a. (Hg.), Tandem. Polizisten treffen Migranten, Wien, Mandelbaum

Verlag, 2006.

Habermas, Jürgen, Die postnationale Konstellation. Politische Essays, Frankfurt am Main,

Suhrkamp Verlag, 1998.

Habermas, Jürgen, The Postnational Constellation: Political Essays, Cambridge, Polity,

2001.

Haines, Brigid, Littler, Margaret, Contemporary Women’s Writing in German. Changing

the Subject, Oxford, Oxford University Press, 2004.

Heinze, Hartmut, Migrantenliteratur in der Bundesrepublik Deutschland.

Bestandsaufnahmen und Entwicklungstendenzen zu einer multikulturellen

Literatursynthese, Berlin, EXpress Edition, 1986.

Hofmann, Michael, Interkulturelle Literaturwissenschaft. Eine Einführung, Paderborn,

Wilhelm Fink Verlag, 2006.

Jecza-Ianovici, Sorina (coord.), Povești pentru Aglaja. Aglaja Veteranyi – o scriitoare

pentru posteritate, volum conceput și îngrijit de Sorina Jecza-Ianovici, Timișoara,

Fundația Interart Triade, 2004.

Koselleck, Reinhard, Conceptele şi istoriile lor. Semantica şi pragmatica limbajului

social-politic, cu două contribuţii ale lui Ulrike Spree şi Willibald Steinmetz,

Traducere din limba germană de Gabriel H. Decuble şi Mari Oruz, Coordonarea şi

unificarea traducerii de Gabriel F. Decuble, Bucureşti, Editura Art, 2007.

Kremnitz, Georg, Mehrsprachigkeit in der Literatur. Wie Autoren ihre Sprachen wählen.

Aus der Sicht der Soziologie der Kommunikation, Wien, Praesens / Verlag für

Literatur- und Sprachwissenschaft, 2004.

Löffler, Sigrid, Die neue Weltliteratur: und ihre großen Erzähler, München ,C.H. Beck,

2013.

Lotman, Jurij, Zur Struktur, Spezifik und Typologie der Kultur, în vol. Aufsätze zur Theorie

und Methodologie der Literatur und Kultur, Kronberg, 1974.

Mannino, Benedetta, Per una inter-letteratura degli italiani in Germania (1964-2009),

Sanssouci-Forschungen zur Romanistik, Berlin, Frank & Timme Verlag für

wissenschaftliche Literatur, 2012.

23

Mare, Raffaella, „Ich bin Jugoslave – ich zerfalle also”. Chronotopoi der Angst –

Kriegstraumata in der deutschsprachigen Gegenwartsliteratur, Marburg, Tectum

Verlag, 2015.

Marzi, Federica, In terra straniera. Rappresentazioni e scritture dell’altro

nell’emigrazione italiana in Germania, Udine, Campanotto Editore, 2014.

McGann, Jerome, Radiant Textuality: Literature after the World Wide Web, New York,

Palgrave MacMillan, 2001.

Meyer, Christine (Hrsg.), Kosmopolitsche ,Germanophonie’: Postnationale Perspektiven

in der deutschsprachigen Gegenwartsliteratur, Würzburg, Königshausen &

Neumann, 2012.

Minnaard, Liesbeth, New Germans, New Dutch. Literary Interventions, Amsterdam,

Amsterdam University Press, 2008.

Müller, Herta, Regele se-nchină şi ucide, Iaşi, Editura Polirom, 2005.

Nemoianu, Virgil, O teorie a secundarului. Literatură, progres şi reacţiune, în româneşte

de Laura Szász Câmpeanu, Bucureşti, Editura Univers, 1997.

Nemoianu, Virgil, Tradiție și libertate, București, Curtea Veche Publishing, 2001.

Neumann, Victor, Neam, popor sau națiune? Despre identitățile politice europene,

București, Editura Curtea Veche, 2003.

Ören, Aras, Privatexil ein Programm? Drei Vorlesungen, aus dem Türkischen von Dr.

Cem Dalaman, Tübinger Poetik-Dozentur, Tübingen, Konkursbuch Verlag, 1999.

Ören, Aras, Privatexil, Übersetzt von Gisela Kraft, Berlin, Rotbuch Verlag, 1977.

Parati, Graziella, Migration Italy: The Art of Talking Back in a Destination Culture,

Toronto, University of Toronto Press, 2005.

Petersen, John, Sprache und Migration, Heidelberg, Universitätsverlag Winter, 2015.

Pugliese, Rosaria, Franco Biondi – Grenzgänger der Sprachen, Wanderer zwischen den

Kulturen, Frankfurt am Main, Peter Lang Verlag, 2006.

Reeg, Ulrike, Schreiben in der Fremde. Literatur nationaler Minderheiten in der

Bundesrepublik Deutschland, Essen, Klartext Verlag, 1988.

Rösch, Heidi, Migrationsliteratur im interkulturellen Kontext: eine didaktische Studie zur

Literatur von Aras Ören, Aysel Özakin, Franco Biondi und Rafik Schami,

Frankfurt/Main, Verlag für Interkulturelle Kommunikation, 1992.

Sbenaglia, Massimiliano, Letteratura migrante in Germania. Paradigma della

„creolizzazione” culturale europea, Trento, Tangram Edizioni Scientifiche, 2009.

24

Schleiner, Louise, Culture Semiotics, Spenser, and the Captive Woman, Bethlehem, Lehigh

University Press; London and Toronto, Associated University Press, 1995.

Schlögel, Karl, Im Raume lesen wir die Zeit. Über Zivilisationsgeschichte und Geopolitik,

4. Auflage, Frankfurt/Main, Fischer Taschenbuch Verlag, 2011.

Sturm-Trigonakis, Elke, Global Playing in der Literatur: ein Versuch über die neue

Weltliteratur, Würzburg, Königshausen & Neumann, 2007.

Süssmuth, Rita, The Future of Migration and Integration Policy in Germany, Washington

DC, Migration Policy Institute, 2009.

Venkat-Mani, B.,Cosmopolitical Claims. Turkish-German Literatures from Nadolny to

Pamuk, Iowa, University of Iowa Press, 2007.

Vertlib, Vladimir, Spiegel im fremden Wort. Die Erfindung des Lebens als Literatur.

Dresdner Chamisso-Poetikvorlesungen 2006, Mit einem Nachwort von Annette

Teufel und Walter Schmitz, Dresden, Thelem, 2007.

Vișniec, Matei, Cabaretul cuvintelor, București, Editura Cartea Românească, 2012.

Wanner, Adrian, Out of Russia: Fictions of a New Translingual Diaspora, Evanston,

Northwestern University Press, 2011.

Weil, Simone, The Need for Roots: Prelude to a Declaration of Duties Towards Mankind,

New York, Ark, 1987.

c) Studii, eseuri, articole, interviuri

***, „«Ich bin ein Teil der deutschen Literatur, so deutsch wie Kafka». Interview mit

Terézia Mora, Imran Ayata, Wladimir Kaminer und Navid Kermani” în

Literaturen. Fremde. Leben in anderen Welten, Nr. 4 (April 2005). Berlin,

Friedrich Berlin Verlag, p. 26-31.

***, „Aus der Diskussion über die Gastarbeiterliteratur. Eine Zusammenfassung”, în Info

DaF, 12.03.1985, p. 286-288.

Ackermann, Irmgard / Weinrich, Harald, Vorwort, în Ackermann, Irmgard / Weinrich,

Harald (Hrsg.), Eine nicht nur deutsche Literatur. Zur Standortbestimmung der

»Ausländerliteratur«, München-Zürich, Piper Verlag, p. 9-10.

Ackermann, Irmgard, „«Gastarbeiter»literatur als Herausforderung”, în Frankfurter Hefte,

38/1983, p. 58-64.

25

Ackermann, Irmgard, Der Adelbert-von-Chamisso-Preis, în Friedrich, Heinz (Hg.),

Chamissos Enkel. Zur Literatur von Ausländer in Deutschland, München,

Deutscher Taschenbuch Verlag, 1986, p. 1-13.

Ackermann, Irmgard, Integrationsvorstellungen und Integrationsdarstellungen in der

Ausländerliteratur, în Kreuzer, Helmut / Seibert, Peter (Hrsg.), Zeitschrift für

Literaturwissenschft und Linguistik, 56, 1984, p. 23-39.

Antohi, Sorin, Europa Comunitară, Europa Culturală: identităţi reticulare, în Revenirea,

p. 82-85, apud Maner, Hans-Christian, Noţiunea de Europa din perspectiva ştiinţei

istorice româneşti, în vol. Neumann, Victor / Heinen, Armin (ed.), Istoria

României prin concepte. Perspective alternative asupra limbajelor social-politice,

Iaşi, Editura Polirom, 2010, p. 239-273.

Aubert, Jean-François, The concept of the Nation-State in Switzerland, în vol. The

transformation of the nation-state in Europe at the dawn of the 21st century,

Nancy, 6-8 November 1997, Proceedings, European Commission for Democracy

through Law, Strasbourg, Council of Europe Publishing, 1998, p. 67-82.

Băicoianu, Anca, Exil în timp, exil în spaţiu: frontiera în/ca ficţiune, în vol.

Constantinescu, Romaniţa (coord.), Identitatea de frontieră în Europa lărgită.

Perspective comparate, Iaşi, Editura Polirom, 2008, p. 242-255.

Benmayor, Rina / Skotnes, Andor, Some Reflections on Migration and Identity, în ***,

Migration and Identity, Special Editors, Oxford University Press, 1994, p. 1-18.

Biondi, Franco, Schami, Rafik, „Mit Worten Brücken bauen! Bemerkungen zur Literatur

von Ausländern”, în vol. Meinhardt, Rolf (Hg.), Türken raus? Oder Verteidigt den

sozialen Frieden, Rowohlt Verlag, Hamburg 1984, p. 66-77.

Biondi, Franco, Schami, Rafik, Literatur der Betroffenheit, în vol. Schaffernicht, Christian

(Hrsg.), Zuhause in der Fremde, Fischerhude, Verlag Atelier im Bauernhaus, 1981,

p. 123–136.

Birnbaum, Marianna D., „Terezia Mora. Seltsame Materie”, în World Literature Today,

74, No. 3 (Summer), Norman, University of Oklahoma, 2000, p. 639.

Brînzeu, Pia, Ultima suflare a Aglajei Veteranyi, în vol. Povești pentru Aglaja. Aglaja

Veteranyi – o scriitoare pentru posteritate, volum conceput și îngrijit de Sorina

Jecza-Ianovici, Timișoara, Fundația Interart Triade, 2004, p. 29-32.

26

Çakir, Seher, Vorwort.’Migrantenliteratur’, în Stippinger, Christa (Hg.), passwort.

anthologie. das buch zu den exil-literaturpreisen „schreiben zwischen den

kulturen”, Wien, Edition exil, 2007, p. 7-9.

Cărtărescu, Mircea, De ce fierbe copilul în mămăligă?, în vol. Povești pentru Aglaja.

Aglaja Veteranyi – o scriitoare pentru posteritate, volum conceput și îngrijit de

Sorina Jecza-Ianovici, Timișoara, Fundația Interart Triade, 2004, p. 21.

Cerri, Chiara, Das Modell der interkulturellen Lektüre am Beispiel der Zwischensprache

von Gino Chiellino und Franco Biondi, în Literatur-Kultur-Verstehen. Neue

Perspektiven in der interkulturellen Literaturwissenschaft, Herausgegeben von

Olga Iljassova-Morger und Elke Reinhardt-Becker, Duisburg, Universitätsverlag

Rhein-Ruhr, 2009, p. 123-130.

Cheesman, Tom, „Feridun Zaimoğlu - `Kanak Attak`: Turkish Lives and Letters in

German”, în German Literature and Letters, 55:2 April 2002, Oxford, Blackwell

Publishers, p. 180-195.

Cheesman, Tom, Preface, în vol. ***, Feridun Zaimoglu, Edited by Tom Cheesman and

Karin E. Yeșilada, Bern, Peter Lang Verlag, 2012, p. 1-11.

Cheesman, Tom, Preface, în vol. ***, Feridun Zaimoglu, Edited by Tom Cheesman and

Karin E. Yeșilada, Bern, Peter Lang Verlag, 2012, p. 1-11

Cheesman, Tom, Yeșilada, Karin E., Ich bin nicht modern / I m not Modern. Interviews

with Feridun Zaimoglu, în vol. ***, Feridun Zaimoglu, Edited by Tom Cheesman

and Karin E. Yeșilada, Bern, Peter Lang Verlag, 2012, p. 39-69.

Cheesman, Tom/ Yeșilada, Karin E., Ich bin nicht modern / I’m not Modern. Interviews

with Feridun Zaimoglu, în ***, Feridun Zaimoglu, Edited by Tom Cheesman and

Karin E. Yeșilada, Bern, Peter Lang Verlag, 2012, p. 39-69.

Chiellino, Carmine, >Gastarbeiterdeutsch< als solidarische Sprache für die Einwanderer

und für eine interkulturelle Literatur in deutscher Sprache?, în vol. Chiellino,

Carmine / Shchyhlevska, Natalia (Hg.), Bewegte Sprache. Vom

›Gastarbeiterdeutsch‹ zum interkulturellen Schreiben, Dresden, w. e. b.

Universitätsverlag & Buchhandel Thelem, 2014, p. 27-53.

Chiellino, Carmine, Shchyhlevska, Natalia, Vorwort, în Chiellino, Carmine /

Shchyhlevska, Natalia (Hg.), Bewegte Sprache. Vom ›Gastarbeiterdeutsch‹ zum

interkulturellen Schreiben, Dresden, w. e. b. Universitätsverlag & Buchhandel

Thelem, 2014, p. 7-13.

27

Chiellino, Gino, Mehrsprachigkeit. Muttersprache als literarisches Substrat?

Gastarbeiterdeutsch als Notwendigkeit? Standarddeutsch für eine nicht nationale

Literatur?, în Shichij, Yoshinori (Hrsg.): Internationaler Germanisten-Kongress in

Tokyo. Sektion 14. Emigranten- und Immigrantenliteratur, München, Iudicium

Verlag, 1991, p. 63-70.

Cohen-Pfister, Laurel, Writing Women and War in the Margins, în vol. Stephanie Norgate,

Ellie Piddington (eds.), Poetry and Voice: A Book of Essays, Newcastle, Cambridge

Scholars Publishing, 2013, p. 137-147.

Constantinescu, Romaniţa, Cuvânt înainte. Border studies – expansiunea unui câmp

interdisciplinar, în vol. Constantinescu, Romaniţa (coord.), Identitatea de frontieră

în Europa lărgită. Perspective comparate, Iaşi, Editura Polirom, 2008, p. 7-20.

Cornis-Pope, Marcel, Hammond, Andrew, European Fiction on the Borders: The Case of

Herta Müller, în vol. Hammond, Andrew (ed.), The Novel and Europe. Imagining

the Continent in Post-1945 Fiction, London, Palgrave Studies in European

Literature, 2016, p. 143-160.

Csejka, Gerhard, „Bedingtheiten der rumäniendeutschen Literatur. Versuch einer

soziologisch-historischen Deutung”, în Neue Literatur 24 (1973), H. 8, p. 25-31.

Dinev, Dimitré, Wenn ich deutsch schreibe, în Stippinger, Christa (Hg.), fremdLand. Das

buch zum literaturpreis schreiben zwischen den kulturen, Wien, Edition exil, 2000,

p. 29-43.

Domínguez, César, „Literary Emergence as a Case Study of Theory in Comparative

Literature”, în CLCWeb: Comparative Literature and Culture 8.2. 2006, p. 1-15.

Dufresne, Marion, „Die Fremde belibt fremd”: Schwellenzustand und Einwanderung bei

Franco Biondi, în vol. Meyer, Christine (Hrsg.), Kosmopolitische

‚Germanophonie’. Postnationale Perspektiven in der deutschsprachigen

Gegenwartsliteratur, Würzburg, Königshausen & Neumann, 2012, p. 229-245.

Dunphy, Graeme, „Migrant, Emigrant, Immigrant. Recent Developments in Turkish-Dutch

Literature”, în Neophilologus, 85/2001, p. 1–23.

Fischer, Sabine, McGowan, Moray, From Pappkoffer to Pluralism. Migrant Writing in the

German Federal Republic, în vol. ***, Writing Across Worlds: Literature and

Migration, edited by John Connell, Russell King, Paul White, London, Routledge,

2007, p. 39-56.

28

Gallo, Pasquale, Feridun Zaimoglus Kanak Sprak und German Amok oder die Faszination

für das >koloniale Wort<, în vol. Chiellino, Carmine / Shchyhlevska, Natalia

(Hg.), Bewegte Sprache. Vom ›Gastarbeiterdeutsch‹ zum interkulturellen

Schreiben, Thelem, Dresden, w. e. b. Universitätsverlag & Buchhandel, 2014, p.

105-121.

Gezen, Ela, „Aras Ören and the (West) German Left”, în Literature Compass, Special

Issue on Labor Travels, Art Forms, Volume 13, Issue 5, mai 2016, p. 324-331.

Gheo, Radu Pavel, „Andrei Codrescu și istoriografia literară românească. Ambiguitatea

unei poziționări”, în revista Steaua, nr. 11-12, 2004, p. 40-42.

Glatz, Ferenc, Migration und Gesellschaft in Ostmitteleuropa, în vol. Seewann, Gerhard

(Hg.), Migrationen und ihre Auswirkungen. Das Beispiel Ungarn 1918-1995,

Buchreihe der Südostdeutschen Historischen Kommission, München, R.

Oldenbourg Verlag, 1997, p. 1-6.

Guțu, George, Insulare Differenz und grenzgängerische Identität. Deutsche Literaturen in

Rumänien im Überblick, în Guțu, George / Zaharia, Mihaela (Hg.), Identität und

Alterität. Imagologische Materialien für den Landeskundeunterricht, București,

Editura Universității din București, 2004, p. 143-186, disponibil online la

http://www.ggr.ro/RdlVol11.htm#_ftnref76, accesat ultima dată la 29 martie 2016.

Hausbacher, Eva, Migration und Literatur: Transnationale Schreibweisen und ihre

„postkoloniale“ Lektüre, în Vorderobermeier, Gisella / Wolf, Michaela (Hg.),

„Meine Sprache grenzt mich ab...“. Transkulturalität und kulturelle Übersetzung

im Kontext von Migration, Wien / Berlin, LIT Verlag, p. 51-78.

Hilbert, Lothar, The concept of the Nation-State in Germany, în vol. The transformation of

the nation-state in Europe at the dawn of the 21st century, Nancy, 6-8 November

1997, Proceedings, European Commission for Democracy through Law,

Strasbourg, Council of Europe Publishing, 1998, p. 43-52.

Hübner, Klaus, Fließen Kulturen ineinander? Über Ilija Trojanow, în vol. Bürger-Koftis,

Michaela (Hg.), Eine Sprache – viele Horizonte... Die Osterweiterung der

deutschsprachigen Literatur. Porträts einer neuen europäischen Generation, Wien,

Praesens, 2008, p. 83-95.

Kellner, Douglas, Popular culture and the construction of postmodern identities, în vol.

Modernity and Identity, S. Lash und J. Friedman (Hrsg.), Oxford/Cambridge,

Blackwell, p. 141-177.

http://www.ggr.ro/RdlVol11.htm#_ftnref76

29

Kreutzer, Elena „Ohne Fortzugehen, bin ich heimgekommen.” – Interkulturalität und

Identität im Lyrikband von Gino Chiellino Sich die Fremde nehmen. Gedichte

1986-1991, în Nikolovska, Zorica / Avdić, Emina (Hrsg.), Nomen est Omen –

Name und Identität in Sprache, Literatur und Kultur, Skopje, Philologische

Fakultät „Blaže Koneski”, 2011, p. 169-181.

Laudenberg, Beate, A portrait of Swiss immigrant writers as laureates of the German

Adelbert-von-Chamisso prize”, în vol. Studer, Patrick, Egg, Sabine (eds.), From the

Margins to the Centre: Irish perspectives on Swiss Culture and Literature,

Oxford/Bern/Berlin/Bruxelles/Frankfurt am Main/New York/Wien, Peter Lang,

2007, p. 201-224.

Lejeune, Philippe, Diaries on the Internet: a Year of Reading, în vol. J.D. Popkin and J.

Rak (eds.), On Diary, Honolulu, University of Hawaii Press, p. 299-316.

Luchtenberg, Sigrid, „„Gastarbeiterliteratur‟ in der Berufsschule: Zum Beispiel „Ich heiße

Yusuf Toprakoglu‟”, în Sprache und Beruf, nr. 2, 1986, p. 37-52.

Mihăieș, Mircea, Farmecul discret al cenușiului, Prefață la Cătălin Dorian Florescu,

Vremea minunilor, Traducere din limba germană de Adriana Rotaru, Prefață de

Mircea Mihăieș, Iași, Polirom, 2005, p. 5-9.

Nirumand, Bahman, Canetti, Diana, Karasholi, Adel, Diskussionen: Die Autoren. Wir

sprechen ihre Sprache, doch sie hören uns nicht! Sind wir zu schlecht für den

deutschen Literaturbetrieb? în vol. Bleicher,Thomas, Amisredghi, Nasrin (Hrsg.),

Literatur der Migration, Mainz, Donata, 1997, p. 115–137.

Ören, Aras, Dankrede zur Preisverleihung, în Friedrich, Heinz (Hrsg.), Chamissos Enkel.

Zur Literatur von Ausländern in Deutschland, München, Deutscher Taschenbuch

Verlag, 1986, p. 25-29.

Pavlenko, Aneta, Bilingual Selves, în Pavlenko, Aneta (ed.), Bilingual Minds. Emotional

Experience, Expression and Representation, Clevedon/Buffalo/Toronto,

Multilingual Matters Ltd., 2006, p. 1-33.

Pazarkaya, Yüksel, Die Heimat ist in mir, în vol. Kelter, Jochen (Hrsg.), Die Ohnmacht der

Gefühle: Heimat zwischen Wunsch und Wirklichkeit, Weingarten, Drumlin-Verlag,

1986, p. 21-26.

Petersen, William, Eine allgemeine Typologie der Wanderung, în Széll, G. (Hg.):

Regionale Mobilität. Nymphenburger Texte zur Wissenschaft (10), München, 1972,

p. 95-114.

30

Podello, Julia, Russlanddeutsche Literatur. Eine Perspektive für den interkulturellen

Literaturunterricht?, în Kupfer-Schreiner, Claudia, Pöhlmann-Lang. Anette (Hg.):

Didaktik des Deutschen als Zweitsprache – DiDaZ in Bamberg lehren und lernen.

Eine Bilanz des Faches in Forschung und Lehre (2010-2015), Bamberg, University

of Bamberg Press, 2015, p. 127-146.

Pop, Ovid, „Ich mächte, dass wir einander auf Augenhöhe begegnen.“ vol. Stippinger,

Christa (Hrsg.), Preistexte 15. Anthologie. Das Buch zu den Exil-Literaturpreisen

schreiben zwischen den kulturen 2015, Wien, Edition Exil, 2015, p. 55-61.

Pourjafari, Fatemeh / Vahidpour, Abdolali, „Migration Literature: A Theoretical

Perspective”, în The Dawn Journal, vol. 3, no. 1, January-June 2014, p. 679-692.

Predoiu, Grazziella, Das Banat als Topos in den Texten Cătălin Dorian Florescus, în vol.

Temeswarer Beiträge zur Germanistik, Band 7, Temeswar, Mirton Verlag. 2010, p.

165-175.

Preece, Julian, Faking the Hadj? Richard Burton Slips between the Lines in Ilija

Trojanow’s Der Weltensammler, în vol. Preece, Julian / Finlay, Frank / Crowe,

Sinéad, Religion and Identity in Germany Today. Doubters, Believers, Seekers in

Literature and Film, Bern, Peter Lang, 2010, p. 211-226.

Rabinowich, Julya, Vorwort. Das Unbehagen in der Migrantenliteratur, în Stippinger,

Christa (Hg.), anthologie: preistexte 10, das buch zu en exil-literaturpreisen

„schreiben zwischen den kulturen” 2010, Wien, Edition exil, 2010, p. 7-9.

Raitz, Walter, „Zur Poetik der „Gastarbeiterliteratur‟”, în Muttersprache, nr. 99, 1988, p.

289-298.

Rath, Matthias, „Von der «(Un)Möglichkeit, sich in die Fremde hineinzuleben». Kulturelle

Assimilation als Desintegration am Beispiel von Ilija Trojanows Roman Der

Weltensammler”, în Arcadia – International Journal for Literary Studies, Volume

45, Issue 2, April 2011, p. 446–464.

Richter, Rolf, „Von Lust & Last des Lebens in zwei Ländern & Sprachen. Der syrisch-

deutsche Dichter Adel Karasholi wird heute 60 und bleibt hoffnungsvoll”, în

Leipziger Volkszeitung, 15.10.1996.

Rieger, Stefan/Schahadat, Schamma/ Weinberg, Manfred, Vorwort, în vol. Rieger,

Stefan/Schahadat, Schamma/ Weinberg, Manfred, Interkulturalität: zwischen

Inszenierung und Archiv, Tübingen, Narr, 1999, p. 9-26.

31

Ruiss, Gerhard, Vorwort. „Schreiben zwischen den Kulturen”. 20 Jahre exil-

Literaturpreise und edition exil, în vol. Stippinger, Christa (Hrsg.), Preistexte 16.

Anthologie. Das Buch zu den Exil-Literaturpreisen schreiben zwischen den

kulturen 2016, Wien, Edition Exil, 2016, p. 7-9.

Schami, Rafik, Ein ehrlicher Lügner, în vol. Saalfeld, Lerke von (Hrsg.), Ich habe eine

fremde Sprache gewählt. Ausländliche Schriftsteller schreiben deutsch, Gerlinger,

Bleicher Verlag, 1998, p. 29-56.

Schnurre, Wolfdietrich, Auf der Flucht, în vol. Durzak, Manfred (Hg.), Erzählte Zeit. 50

deutsche Kurzgeschichten der Gegenwart, Stuttgart, Philipp Reclam jun. Verlag,

1980, p. 199–203.

Seyhan, Azade, „Is Orientalism in Retreat or in for a New Treat? Halide Edip Adivar and

Emine Sevgi Ozdamar Write Back”, în Seminar 41: 3 (September 2005), p. 209-

225.

Simion, Eugen, „Literatura «migrantă» (I)”, în revista Cultura, nr. 278 din 17 iunie 2010.

Simion, Eugen, „Literatura «migrantă» (II)”, în revista Cultura, nr. 279 din 23 iunie 2010.

Simmel, Georg, Exkurs über den Fremden, în vol. Simmel, Georg, Soziologie.

Untersuchungen über die Formen der Vergesellschaftung, Berlin, Duncker &

Humblot, 1908, p. 509-512.

Spazzarini, Serena, Wladimir Kaminer: Kulturautor zwischen Literatur, Musik, Theater,

Radio und Journalismus, în vol. Bürger-Koftis, Michaela (Hg.), Eine Sprache –

viele Horizonte... Die Osterweiterung der deutschsprachigen Literatur. Porträts

einer neuen europäischen Generation, Wien, Praesens Verlag, 2008, p. 97-106.

Spivak, Gayatri C., 'Can the Subaltern Speak?', în Williams, Patrick, Chrisman, Laura

(eds.), Colonial Discourse and Post-Colonial Theory. A Reader, London / New

York, Harvester Wheatsheaf, 1993, p. 66-111.

Spoerri, Bettina, Der hybride (Kultur-)Raum in den Romanen von Yusuf Yesilöz, Aglaja

Veteranyi und Catalin Dorian Florescu, în vol. Jenseits von Frisch und

Dürrenmatt. Raumgestaltung in der gegenwärtigen Deutschschweizer Literatur,

Herausgegeben von Dariusz Komorowski, Würzburg, Königshausen & Neumann,

2009, p. 159-166.

Spoerri, Bettina, Mobile Grenzen, neue Sprachräume. Das Phänomen der Osterweiterung

in der deutschsprachigen Literatur der Schweiz, în Bürger-Koftis, Michaela (Hg.),

Eine Sprache – viele Horizonte... die Osterweiterung der deutschsprachigen

32

Liter„atur. Porträts einer neuen europäischen Generation, Wien, Praesens Verlag,

2008, p. 199-212.

Stippinger, Christa, Das Schreiben der „Expatriatrii”. Zur Literatur von AutorInnen mit

Migrationshintergrund in Österreich. Am Beispiel der exil-literaturpreise

„schreiben zwischen den kulturen”, în Bürger-Koftis, Michaela, Eine Sprache –

viele Horizonte... Die Osterweiterung der deutschsprachigen Literatur. Portäts

einer neuen europäischen Generation, Wien, Praesens Verlag, 2008, p. 121-133.

Szerb, Antal, Vorwort, în Szerb, Antal, Geschichte der Weltliteratur, Aus dem

Ungarischen übertragen und mit Anmerkungen versehen von András Horn, Mit

einem Nachwort von György Poszler, Basel, Schwabe Verlag, 2016, p. 11-16.

Tomita, Hidenori, Keitai and the Intimate Stranger, în vol. Mizuko Ito, Daisuke Okabe,

Misa Matsuda (eds.), Personal, Portable, Pedestrian: Mobile Phones in Japanese

Life, Cambridge, The MIT Press, 2005, p. 183-204.

van Houtum, Henk, Remapping Borders, în vol Wilson, Thomas M., Donnan, Hastings

(ed.), A Companion to Border Studies, Blackwell Publishing, 2012, p. 405-418.

Weber, Beverly M., „Beyond the Culture Trap: Immigrant Women in Germany, Planet-

Talk, and a Politics of Listening, Women”, în German Yearbook 21 (2005), p. 16-

38.

Weidermann, Volker, „Aus einer anderen Welt. Im Vergleich zu ihr sind alle anderen

gleich: Die ungarisch-deutsche Schriftstellerin Terézia Mora hat ihren ersten

Roman geschrieben”, în Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, Nr. 32

(8.8.2004), p. 27.

Wichner, Ernest, Prefață. Acum patruzeci de ani..., în vol. La început a fost dialogul.

Grupul de Acțiune și prietenii – poezii, proză, polemică, Antologie de Corina

Bernic și Ernest Wichner, Traduceri de Michael Astner, Corina Bernic, Nora Iuga,

Alexandru Al. Șahighian, Prefață de Ernest Wichner, Postfață de Corina Bernic,

Iași, Editura Polirom, 2013, p. 5-8.

Winter, Hans-Gerd, Wolfgang Borchert: Das Brot, în vol. Bellman, Werner (Hg.),

Interpretationen – Klassische deutsche Kurzgeschichten, Stuttgart, Philipp Relcam

jun. Verlag, 2004, p. 23-27.

Wirth, Dieter, Die Familie in der Nachkriegszeit. Desorganisation oder Stabilität?, în vol.

Becker, Josef/Stammen, Theo/Waldmann, Peter (Hg.), Vorgeschichte der

33

Bundesrepublik Deutschland. Zwischen Kapitulation und Grundgesetz, München,

Wilhelm Fink Verlag, 1979, p. 193–216.

Yildiz, Yasemin, Critically “Kanak”: A Reimaginaiton of German Culture, în

Globalization and the Future of German, With a Select Bibliography, Edited by

Andreas Gardt, Bernd Hüppauf, Berlin, New York, Mouton de Gruyter, 2004, p.

319- 340.

Zaimoglu, Feridun, Abel, Julia, „Migrationsliteratur ist ein toter Kadaver“. Ein Gespräch,

în H.L. Arnold (Hrsg.), Literatur und Migration, München, Richard Boorberg

Verlag, 2006, p. 159–166.

d) Surse electronice

***, „Deutschland braucht mehr Zuwanderer”, în Franfurter Allgemeine Zeitung,

27.03.2015, disponibil online la

http://www.faz.net/aktuell/wirtschaft/wirtschaftspolitik/bertelsmann-studie-

deutschland-braucht-mehr-zuwanderer-13508930.html, accesat ultima dată la 20

septembrie 2015.

***, „Die Schichtungen der Gefühle”, în Cicero – Magazin für politische Kultur,

disponibil online la http://cicero.de/kultur/die-schichtungen-der-

gef%C3%BChle/41405, accesat ultima dată la 23 iunie 2017.

***, „Multikulti ist absolut gescheitert,”, 17.10. 2010, disponibil online la

http://www.taz.de/!59843, accesat ultima dată la 7 iunie 2017.

***, „Senthuran Varatharajah. Die Freiheit, sich selbst zu definieren”, Bayerischer

Rundfunk, B5 aktuell, Das interkulturelle Magazin, 4.12.2016, Disponibil online la

http://www.br.de/radio/b5-aktuell/sendungen/interkulturelles-magazin/senthuran-

varatharajah-102.html, accesat ultima dată la 26 iunie 2017.

***, Abbas Khider, Schriftsteller, Adelbert-von-Chamisso-Preisträger 2017 - ARD-alpha,

interviu acordat Hildei Stadler la emisiunea αlpha-forum, Bayerischer Rundfunk

2017, uploadat la 14 martie 2017, disponibil online la

https://www.youtube.com/watch?v=8KyI1d8UB-o, accesat ultima dată la 23 iulie

2017.

http://www.faz.net/aktuell/wirtschaft/wirtschaftspolitik/bertelsmann-studie-deutschland-braucht-mehr-zuwanderer-13508930.html

http://www.faz.net/aktuell/wirtschaft/wirtschaftspolitik/bertelsmann-studie-deutschland-braucht-mehr-zuwanderer-13508930.html

http://cicero.de/kultur/die-schichtungen-der-gef%C3%BChle/41405

http://cicero.de/kultur/die-schichtungen-der-gef%C3%BChle/41405

http://www.taz.de/!59843

http://www.br.de/radio/b5-aktuell/sendungen/interkulturelles-magazin/senthuran-varatharajah-102.html

http://www.br.de/radio/b5-aktuell/sendungen/interkulturelles-magazin/senthuran-varatharajah-102.html

https://www.youtube.com/watch?v=8KyI1d8UB-o

34

***, Abbas Khider: Adelbert-von-Chamisso-Preis 2017, interviu acordat Robert-Bosch-

Stiftung, uploadat la 9 martie 2017, disponibil online la

https://www.youtube.com/watch?v=4famn-31WpE, accesat ultima dată la 22 iulie

2017.

***, Adelbert-von-Chamisso-Preis der Robert Bosch Stiftung 2015 geht an Sherko Fatah,

disponibil online la http://www.bosch-

stiftung.de/content/language1/html/58869.asp, accesat ultima dată la 24 iunie 2017.

***, Akademie der Künste eröffnet Aras-Ören-Archiv, articol din 27 octombrie 2014,

disponibil online la

http://www.adk.de/de/presse/pressemitteilungen.htm?we_objectID=33654, accesat

ultima dată la 5 iunie 2017.

***, Ausländische Bevölkerung. Ergebnisse des Ausländerzentralregisters, Fachserie 1

Reihe 2, 2014, Statistisches Bundesamt, Wiesbaden, 2015, p. 6, disponibil online la

https://www.destatis.de/DE/Publikationen/Thematisch/Bevoelkerung/MigrationInte

gration/AuslaendBevoelkerung2010200147004.pdf?__blob=publicationFile,

accesat ultima dată la 20 septembrie 2015.

***, Bevölkerung mit Migrationshintergrund, Bundesamt für Statistik, disponibil online la

http://www.bfs.admin.ch/bfs/portal/de/index/themen/01/07/blank/key/04.html,


***, Bevölkerung mit Migrationshintergrund. Ergebnisse des Mikrozensus, Fachserie 1

Reihe 2.2, 2014, Statistisches Bundesamt, Wiesbaden, 2015, disponibil online la

https://www.destatis.de/DE/Publikationen/Thematisch/Bevoelkerung/MigrationInte

gration/Migrationshintergrund2010220147004.pdf?__blob=publicationFile, accesat

ultima dată la 20 septembrie 2015.

***, Chamisso-Preis der Robert Bosch Stiftung 2016 geht an Esther Kinsky und Uljana

Wolf, disponibil online la http://www.bosch-

stiftung.de/content/language1/html/64700.asp, accesat ultima dată la 24 iunie 2017.

***, Clemens-Brentano-Preis 2008 Die Jury für Ann Cotten, Interviu cu Ann Cotten luat la

decernarea premiului Brentano, disponibil online la

https://www.heidelberg.de/site/Heidelberg_ROOT/get/documents_E-

1312035531/heidelberg/PB5Documents/pdf/41_pdf_Brentano-Peis_2008.pdf,

accesat ultima dată la 7 iunie 2017.

https://www.youtube.com/watch?v=4famn-31WpE

http://www.bosch-stiftung.de/content/language1/html/58869.asp


http://www.adk.de/de/presse/pressemitteilungen.htm?we_objectID=33654

https://www.destatis.de/DE/Publikationen/Thematisch/Bevoelkerung/MigrationIntegration/AuslaendBevoelkerung2010200147004.pdf?__blob=publicationFile

https://www.destatis.de/DE/Publikationen/Thematisch/Bevoelkerung/MigrationIntegration/AuslaendBevoelkerung2010200147004.pdf?__blob=publicationFile

http://www.bfs.admin.ch/bfs/portal/de/index/themen/01/07/blank/key/04.html

https://www.destatis.de/DE/Publikationen/Thematisch/Bevoelkerung/MigrationIntegration/Migrationshintergrund2010220147004.pdf?__blob=publicationFile

https://www.destatis.de/DE/Publikationen/Thematisch/Bevoelkerung/MigrationIntegration/Migrationshintergrund2010220147004.pdf?__blob=publicationFile



https://www.heidelberg.de/site/Heidelberg_ROOT/get/documents_E-1312035531/heidelberg/PB5Documents/pdf/41_pdf_Brentano-Peis_2008.pdf

https://www.heidelberg.de/site/Heidelberg_ROOT/get/documents_E-1312035531/heidelberg/PB5Documents/pdf/41_pdf_Brentano-Peis_2008.pdf

35

***, Geschichte der Immigration in die Schweiz, disponibil online la http://sev-

online.ch/de/aktuell/dossiers/ohne-uns/geschichte.php/, accesat ultima dată la 19

septembrie 2015.

***, Gute Nachrichten von Kaminer. Wir haben RODINA, disponibil online pe

http://www.berlinatnight.de/locations/club/rodina/, accesat ultima dată la 1 iulie

2016.

***, Ilir Ferra, shqiptari që shkruan gjermanisht, 21 septembrie 2011, disponibil online la

http://www.albinfo.ch/ilir-ferra-shqiptari-qe-shkruan-gjermanisht/, accesat ultima

dată la 24 iunie 2017.

***, Kaminer gibt seinen Club auf, articol din data de 27.04.2007, disponibil online la

http://www.tagesspiegel.de/berlin/rodina-kaminer-gibt-seinen-club-

auf/840388.html, accesat ultima dată la 1 iulie 2016.

***, Migration and Development Brief, nr. 24 / 13 aprilie 2015, disponibil online la

http://siteresources.worldbank.org/INTPROSPECTS/Resources/334934-

1288990760745/MigrationandDevelopmentBrief24.pdf, accesat ultima dată la 20

septembrie 2015.

***, Senthuran Varatharajah: Adelbert-von-Chamisso-Förderpreis 2017, interviu acordat

Robert-Bosch-Stiftung, uploadat la 9 martie 2017, disponibil online la

https://www.youtube.com/watch?v=l_douJ6yXio, accesat ultima dată la 22 iulie

2017.

„«Don‟t cry, work.» Interview mit Terézia Mora”, disponibil online la

http://www.foreigner.de/in_terezia_mora.html, accesat ultima dată la 3 iunie 2017.

Alvir, Olja, „Schlechte Literatur mit Migrationshintergrund”, în Der Standard, 6

septembrie 2012, disponibil online la

http://derstandard.at/1345166331712/Schlechte-Literatur-mit-

Migrationshintergrund, accesat ultima dată la 11 octombrie 2015.

Balius, Jeremy, „Click: A Conversation with Ann Cotten”, Cordite Poetry Review, no. 6, 1

September 2013, interviu disponibil online la

https://cordite.org.au/interviews/balius-cotten/2/, accesat ultima dată la 16 mai

2017.

Bălulescu, Lavinia, Cătălin Dorian Florescu: „Nu e tocmai plăcută viața într-o carte

poștală”, 2 aprilie 2010, disponibil online la adevarul.ro/locale/timisoara/catalin-

dorian-florescu-nu-e-tocmai-placuta-viata-intr-o-carte-postala-

http://sev-online.ch/de/aktuell/dossiers/ohne-uns/geschichte.php/

http://sev-online.ch/de/aktuell/dossiers/ohne-uns/geschichte.php/

http://www.berlinatnight.de/locations/club/rodina/

http://www.albinfo.ch/ilir-ferra-shqiptari-qe-shkruan-gjermanisht/

http://www.tagesspiegel.de/berlin/rodina-kaminer-gibt-seinen-club-auf/840388.html

http://www.tagesspiegel.de/berlin/rodina-kaminer-gibt-seinen-club-auf/840388.html

http://siteresources.worldbank.org/INTPROSPECTS/Resources/334934-1288990760745/MigrationandDevelopmentBrief24.pdf

http://siteresources.worldbank.org/INTPROSPECTS/Resources/334934-1288990760745/MigrationandDevelopmentBrief24.pdf

https://www.youtube.com/watch?v=l_douJ6yXio

http://www.foreigner.de/in_terezia_mora.html

http://derstandard.at/1345166331712/Schlechte-Literatur-mit-Migrationshintergrund

http://derstandard.at/1345166331712/Schlechte-Literatur-mit-Migrationshintergrund

https://cordite.org.au/interviews/balius-cotten/2/

http://adevarul.ro/locale/timisoara/catalin-dorian-florescu-nu-e-tocmai-placuta-viata-intr-o-carte-postala-1_50ada58a7c42d5a66398a337/index.html


36

1_50ada58a7c42d5a66398a337/index.html, accesat ultima dată la 12 noiembrie

2016.

Bälz, Ottilie, „Chamisso – Viele Kulturen, eine Sprache”, în Chamisso Magazin, nr. 15,

Oktober 2016, p. 3, disponibil online la http://www.bosch-

stiftung.de/content/language1/downloads/chamisso_magazin_15.pdf, accesat

ultima dată la 8 noiembrie 2016.

Bánk, Zsuzsa, „Da bebt etwas nach”, în Die Welt, 24 octombrie 2006, disponibil online la

https://www.welt.de/kultur/article89605/Da-bebt-etwas-nach.html, accesat ultima


Bartels, Gerrit, „Lob der Welt. Die Shortlist für den Deutschen Buchpreis”, în Der

Tagesspiegel, 8 septembrie 2010, disponibil online la

http://www.tagesspiegel.de/kultur/lob-der-welt/1928982.html, accesat ultima dată

la 24 iunie 2017.

Baumberger, Christa „Dragica Rajčić, «Gastfrau» der deutschen Sprache”, interviu în

Viceversa Literatur, 2/2008, Le Culturactif Suisse, disponibil online la

http://www.culturactif.ch/viceversa/rajcic.htm, accesat ultima dată la 13 iunie 2017.

Becker, Arthur, „Chamisso-Preis. Die Ballade vom Riesenspielzeug”, în Frankfurter

Rundschau, 23 septembrie 2016, disponibil online la

http://www.fr.de/kultur/literatur/chamisso-preis-die-ballade-vom-riesenspielzeug-a-

306768, accesat ultima dată la 23 iunie 2017.

Brown, Katarina, „Looking From the Outside. With Selim Özdogan”, în The Austin

Chronicle, 15 noiembrie 2016, interviu disponibil online la

https://www.austinchronicle.com/daily/arts/2016-11-15/looking-from-the-outside-

with-selim-ozdogan/, accesat ultima dată la 14 iunie 2017.

Colvin, Rob, „Artists Pick Artists: Kerstin Cmelka”, interviu publicat în Hyperallergic, 21

septembrie 2016, disponibil online la https://hyperallergic.com/310792/artists-pick-

artists-kerstin-cmelka/, accesat ultima dată la 16 mai 2017.

Convenție privind statutul refugiaţilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, disponibilă

online la http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=32364, accesat

ultima dată la 8 iulie 2017.

Crăciun, Andrei, Minunata viață a lui Cătălin Dorian Florescu, scriitor, disponibil online

pe http://viitorulromaniei.ro/minunata-viata-a-lui-catalin-dorian-florescu-scriitor/,

accesat ultima dată la 12 noiembrie 2016.


http://www.bosch-stiftung.de/content/language1/downloads/chamisso_magazin_15.pdf

http://www.bosch-stiftung.de/content/language1/downloads/chamisso_magazin_15.pdf

https://www.welt.de/kultur/article89605/Da-bebt-etwas-nach.html

http://www.tagesspiegel.de/kultur/lob-der-welt/1928982.html

http://www.culturactif.ch/viceversa/rajcic.htm

http://www.fr.de/kultur/literatur/chamisso-preis-die-ballade-vom-riesenspielzeug-a-306768

http://www.fr.de/kultur/literatur/chamisso-preis-die-ballade-vom-riesenspielzeug-a-306768

https://www.austinchronicle.com/daily/arts/2016-11-15/looking-from-the-outside-with-selim-ozdogan/

https://www.austinchronicle.com/daily/arts/2016-11-15/looking-from-the-outside-with-selim-ozdogan/

https://hyperallergic.com/310792/artists-pick-artists-kerstin-cmelka/

https://hyperallergic.com/310792/artists-pick-artists-kerstin-cmelka/

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=32364

http://viitorulromaniei.ro/minunata-viata-a-lui-catalin-dorian-florescu-scriitor/

37

Cucujkić, Ivana, Bratić, Monika, „Ich geh fort. Auf Jugo!”, în Falter, 33/12, 14.08.2012,

articol disponibil online la https://www.falter.at/archiv/wp/ich-geh-fort-auf-jugo,

accesat ultima dată la 8 august 2017.

Dondorici, Iulia, „«Consider că aparţin şi literaturii române, şi literaturii germane».

Interviu cu Carmen-Francesca Banciu”, în Observator cultural, 22.05.2008, nr.

424, disponibil online la http://www.observatorcultural.ro/articol/consider-ca-

apartin-si-literaturii-romane-si-literaturii-germane-interviu-cu-carmen-francesca-

banciu-2/, accesat ultima dată la 3 februarie 2015.

Dotzauer, Gregor, „Die Literatur ist meine Wurzel, mein Land, mein Zuhause”, în

Chamisso Magazine. Viele Kulturen – eine Sprache, März 2014, No. 10, p. 10-13,

aici p. 13, disponibil online la http://www.bosch-

stiftung.de/content/language1/downloads/Chamisso_Magazin_10.pdf, accesat

ultima dată la 9 iulie 2017.

Filip, Ota, O du meine Heimat!, text disponibil online la http://www.otafilip.homepage.t-

online.de/heimat.pdf, accesat ultima dată la 7 iunie 2017.

Ghiță, Oana, Interviu – Cătălin Dorian Florescu, laureatul cărţii anului 2011 din Elveţia:

Vreau să mă dedic omului prin scris, 31 mai 2013, disponibil online pe

http://www.mediafax.ro/cultura-media/interviu-catalin-dorian-florescu-laureatul-

cartii-anului-2011-din-elvetia-vreau-sa-ma-dedic-omului-prin-scris-10914542,

accesat ultima dată la 12 noiembrie 2016.

Goldman, Russell, „„You Are the Future of Europe,‟ Erdogan Tells Turks”, articol apărut

în The New York Times și disponibil online

https://www.nytimes.com/2017/03/17/world/europe/erdogan-turkey-future-of-

europe.html?_r=2, 17 aprilie 2017, accesat ultima dată la 3 iunie 2017.

Gratzl-Ploteny, Susanna, Das Interkultur-TANDEM®

im Lehrgang 'Polizeiliches Handeln

in einer multikulturellen Gesellschaft', disponibil online la

http://www.tandemcity.info/formacion/de34_itt7-interkultur.htm, accesat ultima

dată la 10 octombrie 2015.

Gropp, Lewis, „Es ist ein Privileg in Deutschland zu leben“ – Interview mit Zafer

Senocak, interviu din ianuarie 2012 disponibil online la

http://www.goethe.de/lhr/prj/daz/mag/ksz/de8636968.htm, accesat ultima dată la 8

iunie 2017.

http://www.observatorcultural.ro/articol/consider-ca-apartin-si-literaturii-romane-si-literaturii-germane-interviu-cu-carmen-francesca-banciu-2/



http://www.otafilip.homepage.t-online.de/heimat.pdf

http://www.otafilip.homepage.t-online.de/heimat.pdf

http://www.mediafax.ro/cultura-media/interviu-catalin-dorian-florescu-laureatul-cartii-anului-2011-din-elvetia-vreau-sa-ma-dedic-omului-prin-scris-10914542

http://www.mediafax.ro/cultura-media/interviu-catalin-dorian-florescu-laureatul-cartii-anului-2011-din-elvetia-vreau-sa-ma-dedic-omului-prin-scris-10914542

https://www.nytimes.com/2017/03/17/world/europe/erdogan-turkey-future-of-europe.html?_r=2

https://www.nytimes.com/2017/03/17/world/europe/erdogan-turkey-future-of-europe.html?_r=2

http://www.tandemcity.info/formacion/de34_itt7-interkultur.htm

http://www.goethe.de/lhr/prj/daz/mag/ksz/de8636968.htm

38

Harris, Thomas, How Technology Hijacks People’s Minds – from a Magician and

Google’s Design Ethicist, disponibil online la http://www.tristanharris.com/essays/,


Heinrich, Kaspar, „Flüchtlingsroman von Abbas Khider. Man wird ja wohl noch

durchdrehen dürfen”, în Der Spiegel, 02.02.2016, disponibil online la

http://www.spiegel.de/kultur/literatur/ohrfeige-autor-abbas-khider-bloss-nicht-der-

musterimmigrant-sein-a-1074666.html, accesat ultima dată la 12 august 2017.

Herman, Rainer, „Erdogan kann sich auf Deutschlands Türken verlassen”, disponibil la

http://www.faz.net/aktuell/politik/tuerkei/wieso-sind-viele-hier-lebende-tuerken-

fuer-erdogan-14975695.html?printPagedArticle=true#pageIndex_2, în Frankfurter

Allgemeine Zeitung, 17.04.2017, accesat ultima dată la 2 iunie 2017.

Hesse, Bettina, Martin Kordić: "Wie ich mir das Glück vorstelle". Vom Elend der

Vertreibung, Deutschlandfunk, 08.09.2014, interviu disponibil online la

http://www.deutschlandfunk.de/martin-kordic-wie-ich-mir-das-glueck-vorstelle-

vom-elend.700.de.html?dram:article_id=296920, accesat ultima dată la 10 august

2017.

http://blog.wladimirkaminer.de, accesat ultima dată la 1 iunie 2016.

http://blog.wladimirkaminer.de/image/143702904678, accesat ultima dată la 1 iunie 2016.

http://eur-lex.europa.eu/legal-

content/RO/TXT/HTML/?uri=LEGISSUM:l33176&from=RO, accesat ultima dată

la 3 iunie 2017.

http://florescu.ch/, accesat ultima dată la 12 noiembrie 2016.

http://levurelitteraire.com/carmen-francesca-banciu-interview-roumain/, accesat ultima

dată la 9 iulie 2017.

http://weiterschreiben.jetzt/, accesat ultima dată la 23 iunie 2017.

http://www.ballhausnaunynstrasse.de/, accesat ultima dată la 6 iunie 2017.

http://www.bosch-stiftung.de/content/language1/html/14754.asp, accesat ultima dată la 23

iunie 2017.

http://www.bosch-stiftung.de/content/language1/html/51471.asp, accesat ultima dată la 3

iunie 2017.

http://www.bpb.de/politik/innenpolitik/flucht/218788/zahlen-zu-asyl-in-

deutschland#Antragsteller, „Zahlen zu Asyl in Deutschland”, accesat ultima dată la

8 iulie 2017.

http://www.tristanharris.com/essays/

http://www.spiegel.de/kultur/literatur/ohrfeige-autor-abbas-khider-bloss-nicht-der-musterimmigrant-sein-a-1074666.html

http://www.spiegel.de/kultur/literatur/ohrfeige-autor-abbas-khider-bloss-nicht-der-musterimmigrant-sein-a-1074666.html

http://www.faz.net/aktuell/politik/tuerkei/wieso-sind-viele-hier-lebende-tuerken-fuer-erdogan-14975695.html?printPagedArticle=true#pageIndex_2

http://www.faz.net/aktuell/politik/tuerkei/wieso-sind-viele-hier-lebende-tuerken-fuer-erdogan-14975695.html?printPagedArticle=true#pageIndex_2

http://www.deutschlandfunk.de/martin-kordic-wie-ich-mir-das-glueck-vorstelle-vom-elend.700.de.html?dram:article_id=296920

http://www.deutschlandfunk.de/martin-kordic-wie-ich-mir-das-glueck-vorstelle-vom-elend.700.de.html?dram:article_id=296920

http://blog.wladimirkaminer.de/

http://blog.wladimirkaminer.de/image/143702904678

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=LEGISSUM:l33176&from=RO

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=LEGISSUM:l33176&from=RO

http://florescu.ch/

http://levurelitteraire.com/carmen-francesca-banciu-interview-roumain/

http://weiterschreiben.jetzt/

http://www.ballhausnaunynstrasse.de/



http://www.bpb.de/politik/innenpolitik/flucht/218788/zahlen-zu-asyl-in-deutschland#Antragsteller

http://www.bpb.de/politik/innenpolitik/flucht/218788/zahlen-zu-asyl-in-deutschland#Antragsteller

39

http://www.chamisso.daf.uni-muenchen.de/bibliographie_autoren/index.html, accesat

ultima dată la 8 iulie 2017/

http://www.euprizeliterature.eu/what-eupl, accesat ultima dată la 12 iunie 2017.

http://www.europa-creativa.eu/noutatic_doc_112_premiul-uniunii-europene-pentru-

literatura-2017_pg_0.htm, accesat ultima dată la 12 iunie 2017.

http://www.florescu.ch/die-biographie.shtml, accesat ultima dată la 12 noiembrie 2016.

http://www.fr.de/kultur/literatur/lyrikerin-ann-cotten-die-muse-ist-unverschaemt-a-

1191763, accesat ultima dată la 17 mai 2017.

http://www.franco-biondi.de/seiten/schriftsteller.html, accesat ultima dată la 5 noiembrie

2016.

http://www.glossarattrappen.de, accesat ultima dată la 7 iunie 2017.

http://www.goethe.de/ges/prj/res/mag/int/de12175446.htm, accesat ultima dată la 2 iunie

2017.

http://www.heidelberg.de/hd,Lde/217715.html, accesat ultima dată la 14 mai 2017.

http://www.ilmarakusa.info/html/werk.html, accesat ultima dată la 22 iunie 2017.

http://www.julya-rabinowich.com/leben.html, accesat ultima dată la 8 iulie 2017.

http://www.kanak-attak.de/ka/about.html, accesat ultima dată la 8 noiembrie 2016.

http://www.literaturhaus-bremen.de/events/zsuzsanna-gahse-jan-janka-sara-und-ich/,


http://www.marjana-gaponenko.de/transtations/romana.htm, accesat ultima dată la 24 iunie

2017.

http://www.openpolitics.ro/refugiat-in-romania-conditii-si-drepturi/, accesat ultima dată la

3 iunie 2017.

http://www.philhist.uni-

augsburg.de/de/lehrstuehle/germanistik/DaF/mitarbeiter/Tekinay/Vita/, accesat


http://www.spiegel.de/wirtschaft/soziales/bild-1051994-894722.html, accesat ultima dată

la 8 iulie 2017.

http://www.unhcr.org/3b66c2aa10, accesat ultima dată la 3 iunie 2017.

http://www.unhcr.org/3b66c2aa10, accesat ultima dată la 3 iunie 2017.

http://www.unhcr.org/ro/254-determinarea-statutului-de-refugiat.html, articol din 19

decembrie 2016, accesat ultima dată la 3 iunie 2017.

http://www.wladimirkaminer.de/, accesat ultima dată la 1 iulie 2016.

http://www.chamisso.daf.uni-muenchen.de/bibliographie_autoren/index.html

http://www.euprizeliterature.eu/what-eupl

http://www.europa-creativa.eu/noutatic_doc_112_premiul-uniunii-europene-pentru-literatura-2017_pg_0.htm

http://www.europa-creativa.eu/noutatic_doc_112_premiul-uniunii-europene-pentru-literatura-2017_pg_0.htm

http://www.florescu.ch/die-biographie.shtml

http://www.fr.de/kultur/literatur/lyrikerin-ann-cotten-die-muse-ist-unverschaemt-a-1191763

http://www.fr.de/kultur/literatur/lyrikerin-ann-cotten-die-muse-ist-unverschaemt-a-1191763

http://www.franco-biondi.de/seiten/schriftsteller.html

http://www.glossarattrappen.de/

http://www.goethe.de/ges/prj/res/mag/int/de12175446.htm

http://www.heidelberg.de/hd,Lde/217715.html

http://www.ilmarakusa.info/html/werk.html

http://www.julya-rabinowich.com/leben.html

http://www.kanak-attak.de/ka/about.html

http://www.literaturhaus-bremen.de/events/zsuzsanna-gahse-jan-janka-sara-und-ich/

http://www.marjana-gaponenko.de/transtations/romana.htm

http://www.openpolitics.ro/refugiat-in-romania-conditii-si-drepturi/

http://www.philhist.uni-augsburg.de/de/lehrstuehle/germanistik/DaF/mitarbeiter/Tekinay/Vita/

http://www.philhist.uni-augsburg.de/de/lehrstuehle/germanistik/DaF/mitarbeiter/Tekinay/Vita/

http://www.spiegel.de/wirtschaft/soziales/bild-1051994-894722.html

http://www.unhcr.org/3b66c2aa10

http://www.unhcr.org/3b66c2aa10

http://www.unhcr.org/ro/254-determinarea-statutului-de-refugiat.html

http://www.wladimirkaminer.de/

40

http://www.zentrumexil.at/index.php?id=4, accesat ultima dată la 9 iulie 2017.

https://dexonline.ro/definitie/coleoptil, accesat ultima dată la 20 mai 2017.

https://dexonline.ro/definitie/loxodrom%C4%83, accesat ultima dată la 20 mai 2017.

https://dexonline.ro/definitie/palingenez%C4%83, accesat ultima dată la 20 mai 2017.

https://schweizermonat.ch/, accesat ultima dată la 22 iunie 2017.

https://www.deutschland.de/de/topic/kultur/kommunikation-medien/weiter-schreiben-

nach-der-flucht#, accesat ultima dată la 25 iunie 2017.

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10212958383336314&set=a.3099922499027.

2158538.1293117767&type=3&theater, accesat ultima dată la 19 aprilie 2017.

https://www.facebook.com/wladimir.kaminer.7/?fref=ts, accesat ultima dată la 1 iunie

2016.

https://www.hs-rm.de/de/ueber-uns/veranstaltungen/poetikdozenten/16-marica-bodrozic/,


https://www.youtube.com/watch?v=56V6r2dpYH8, accesat ultima dată la 1 iulie 2016.

https://www.youtube.com/watch?v=dz25sFggR-E, accesat ultima dată la 18 mai 2017.

Jiang, Chenxin, „Zsuzanna Gahse‟s Europe: Like Her New Book, It‟s a Collection”, în

Asymptote, 2 martie 2017, disponibil online la

http://www.asymptotejournal.com/blog/2017/03/02/zsuzanna-gahses-europe-like-

her-new-book-its-a-collection/, accesat ultima dată la 23 iunie 2017.

Jones, Steven E., „Second Life, Video Games, and the Social Text”, în PMLA, 124:1

(January 2009), p. 264-272.

Jordan, James, Filip, Ota, în Munzinger Online/KLG - Kritisches Lexikon zur

deutschsprachigen Gegenwartsliteratur, disponibil online la

http://www.munzinger.de/document/16000000146, accesat ultima dată la 7 iunie

2017.

Judah, Tim, „Former Yugoslavia patches itself together. Entering the Yugosphere”, The

Economist, Aug 20th 2009, disponibil online la

http://www.economist.com/node/14258861, accesat ultima dată la 10 august 2017.

Jung, Jochen, „Herzquetschend, staubhell”, articol apărut în Die Zeit la 16 septembrie 2010

și disponibil online la http://www.zeit.de/2010/38/L-B-Cotten/komplettansicht,


Kaiser, Stefan, „Armutsmigration: Wie Wirtschaftsflüchtlinge Deutschland geprägt

haben”, în Der Spiegel, 13.09.2015, disponibil online la

http://www.zentrumexil.at/index.php?id=4

https://dexonline.ro/definitie/coleoptil

https://dexonline.ro/definitie/loxodrom%C4%83

https://dexonline.ro/definitie/palingenez%C4%83

https://schweizermonat.ch/

https://www.deutschland.de/de/topic/kultur/kommunikation-medien/weiter-schreiben-nach-der-flucht

https://www.deutschland.de/de/topic/kultur/kommunikation-medien/weiter-schreiben-nach-der-flucht

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10212958383336314&set=a.3099922499027.2158538.1293117767&type=3&theater

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10212958383336314&set=a.3099922499027.2158538.1293117767&type=3&theater

https://www.facebook.com/wladimir.kaminer.7/?fref=ts

https://www.hs-rm.de/de/ueber-uns/veranstaltungen/poetikdozenten/16-marica-bodrozic/

https://www.youtube.com/watch?v=56V6r2dpYH8

https://www.youtube.com/watch?v=dz25sFggR-E

http://www.asymptotejournal.com/blog/2017/03/02/zsuzanna-gahses-europe-like-her-new-book-its-a-collection/

http://www.asymptotejournal.com/blog/2017/03/02/zsuzanna-gahses-europe-like-her-new-book-its-a-collection/

http://www.munzinger.de/document/16000000146

http://www.economist.com/node/14258861

http://www.zeit.de/2010/38/L-B-Cotten/komplettansicht

41

http://www.spiegel.de/wirtschaft/soziales/fluechtlinge-wie-migranten-deutschland-

gepraegt-haben-a-1051994.html, accesat ultima dată la 8 iulie 2017.

Kazim, Hasnain, „The Bizarre Behavior of Turkish-German Voters”, în Der Spiegel, 18

aprilie 2017, disponibil online la

http://www.spiegel.de/international/germany/referendum-in-turkey-the-bizarre-

behavior-of-turkish-german-voters-a-

1143735.html?utm_source=dlvr.it&utm_medium=facebook#ref=rss, accesat ultima


Kopanja, Jelena, „The Yugosphere: Not Just Balkan Nostalgia”, The Vienna Review, 11

octombrie 2012, diponibil online la http://www.viennareview.net/news/front-

page/the-yugosphere-not-just-balkan-nostalgia, accesat ultima dată la 10 august

2017.

Korge, Johannes, Streitz, Matthias, „Seehofer und Merkel befeuern Leitkultur-Debatte”,

Der Spiegel, 15 octombrie 2010, disponibil online la

http://www.spiegel.de/politik/deutschland/0,1518,723466,00.html, accesat ultima


Kramatschek, Claudia, Aus Altem wird neu, articol disponibil online la

http://www.deutschlandfunk.de/aus-altem-wird-

neu.700.de.html?dram:article_id=84827, accesat ultima dată la 2 iunie 2017.

Kröhnert, Steffen, Migration – eine Einführung, în Online Handbuch Demographie, Berlin

Institut für Bevölkerung und Entwicklung, disponibil online la http://www.berlin-

institut.org/online-

handbuchdemografie/bevoelkerungsdynamik/faktoren/migration.html, accesat

ultima dată la 20 septembrie 2015.

Ljubić, Nicol, Jugoslawien gibt es in meiner Wahrnehmung nicht, în Donko, Kristian,

Lughofer, Johann Georg (Hrsg.), Erinnerung an Jugoslawien in der

deutschsprachigen Literatur. Zur Exophonie, Goethe-Institut Ljubljana, ianuarie

2014, p. 10-11, disponibil online la

http://www.goethe.de/ins/si/pro/10j/publikationen/Jugoslawien-web.pdf, accesat


Maihofer, Giacomo, „Senthuran Varatharajahs Debütroman. Jeder Buchstabe hat seinen

Preis”, Der Tagesspiegel, 21.03.2016, disponibil online la

http://www.spiegel.de/international/germany/referendum-in-turkey-the-bizarre-behavior-of-turkish-german-voters-a-1143735.html?utm_source=dlvr.it&utm_medium=facebook#ref=rss



http://www.viennareview.net/news/front-page/the-yugosphere-not-just-balkan-nostalgia

http://www.viennareview.net/news/front-page/the-yugosphere-not-just-balkan-nostalgia

http://www.spiegel.de/politik/deutschland/0,1518,723466,00.html

http://www.deutschlandfunk.de/aus-altem-wird-neu.700.de.html?dram:article_id=84827

http://www.deutschlandfunk.de/aus-altem-wird-neu.700.de.html?dram:article_id=84827

http://www.berlin-institut.org/online-handbuchdemografie/bevoelkerungsdynamik/faktoren/migration.html



http://www.goethe.de/ins/si/pro/10j/publikationen/Jugoslawien-web.pdf

42

http://www.tagesspiegel.de/kultur/senthuran-varatharajahs-debuetroman-jeder-

buchstabe-hat-seinen-preis/13350772.html, accesat ultima dată la 26 iunie 2017.

Malkki, Liisa, „National Geographic: The Rooting of Peoples and the Territorialization of

National Identity among Scholars and Refugees”, în Cultural Anthropology, vol.

7(1), 1992, p. 25, disponibil online la

http://www.uio.no/studier/emner/sv/sai/SOSANT2210/v11/Malkki_National_Geog

rafic.pdf, accesat ultima dată la 19 septembrie 2015.

Markovic, Barbara, Zitathaftigkeit in der Digitalen Literatur, Diplomarbeit, University of

Vienna. Philologisch-Kulturwissenschaftliche Fakultät, 2013, disponibilă online la

http://search.obvsg.at/primo_library/libweb/action/dlDisplay.do?vid=ACC&docId=

ACC_aleph010692154&fn=permalink, accesată ultima dată la 22 iulie 2017.

Martin, Matei, „Democraţie şi (un pic de) populism”, în Dilema veche, nr. 701, 27 iulie – 2

august 2017, disponibil online la http://dilemaveche.ro/sectiune/pe-ce-lume-

traim/articol/democratie-si-un-pic-de-populism, accesat ultima dată la 14 august

2017.

Martin, Matei, „Germania înainte de alegeri”, în Dilema veche, nr. 702, 3-9 august 2017,

disponibil online la http://dilemaveche.ro/sectiune/pe-ce-lume-

traim/articol/germania-inainte-de-alegeri, accesat ultima dată la 14 august 2017.

Marzi, Federica, „Alla ricerca della lingua: intervista a Carmine Gino Chiellino”,

Altreitalie, nr. 45 (Iuglio-dicembre), 2012, disponibil online la

http://www.altreitalie.it/Pubblicazioni/Rivista/N_45/Intervista/Alla_Ricerca_Della_

Lingua_Intervista_A_Carmine_Gino_Chiellino.kl, accesat ultima dată la 3

octombrie 2015.

McCormick, Melissa Eileen, Postmodernism, Post-Marxism, and Mass Media in Aras

Ören's Berlin Savignyplatz, Germanic and Slavic Languages and Literatures

Graduate Theses & Dissertations, 17, p. 29-30, disertație susținută la University of

Colorado în 2014, disponibilă online la

http://scholar.colorado.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=1017&context=gsll_gradetd

s, accesată ultima dată la 3 iunie 2017.

Meiritz, Annett, „Wahlprogramm der Union. Auf der Flucht vor der Flüchtlingsfrage”, în

Frankfurter Allgemeine Zeitung, 04.07.2017, disponibil online la

http://www.spiegel.de/politik/deutschland/wahlprogramm-der-union-flucht-vor-

http://www.tagesspiegel.de/kultur/senthuran-varatharajahs-debuetroman-jeder-buchstabe-hat-seinen-preis/13350772.html

http://www.tagesspiegel.de/kultur/senthuran-varatharajahs-debuetroman-jeder-buchstabe-hat-seinen-preis/13350772.html

http://www.uio.no/studier/emner/sv/sai/SOSANT2210/v11/Malkki_National_Geografic.pdf

http://www.uio.no/studier/emner/sv/sai/SOSANT2210/v11/Malkki_National_Geografic.pdf

http://search.obvsg.at/primo_library/libweb/action/dlDisplay.do?vid=ACC&docId=ACC_aleph010692154&fn=permalink

http://search.obvsg.at/primo_library/libweb/action/dlDisplay.do?vid=ACC&docId=ACC_aleph010692154&fn=permalink

http://dilemaveche.ro/sectiune/pe-ce-lume-traim/articol/democratie-si-un-pic-de-populism

http://dilemaveche.ro/sectiune/pe-ce-lume-traim/articol/democratie-si-un-pic-de-populism

http://dilemaveche.ro/sectiune/pe-ce-lume-traim/articol/germania-inainte-de-alegeri

http://dilemaveche.ro/sectiune/pe-ce-lume-traim/articol/germania-inainte-de-alegeri

http://www.altreitalie.it/Pubblicazioni/Rivista/N_45/Intervista/Alla_Ricerca_Della_Lingua_Intervista_A_Carmine_Gino_Chiellino.kl

http://www.altreitalie.it/Pubblicazioni/Rivista/N_45/Intervista/Alla_Ricerca_Della_Lingua_Intervista_A_Carmine_Gino_Chiellino.kl

http://scholar.colorado.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=1017&context=gsll_gradetds

http://scholar.colorado.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=1017&context=gsll_gradetds

http://www.spiegel.de/politik/deutschland/wahlprogramm-der-union-flucht-vor-der-fluechtlingsfrage-kommentar-a-1155734.html

43

der-fluechtlingsfrage-kommentar-a-1155734.html, accesat ultima dată la 4 iulie

2017.

Micieli, Francesco, Der Preis für das Fremd-Sein, disponibil online la

http://babylonia.ch/fileadmin/user_upload/documents/2004-

1/Baby1_04testi_letterari.pdf, accesat ultima dată la 15 iunie 2017.

Mixich, Vlad, Povestea curajosului domn Florescu, 22 martie 2010, disponibil online la

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-7056452-povestea-curajosului-domn-

florescu.htm, accesat ultima dată la 12 noiembrie 2016.

Mora, Terézia, „Die Grenze zwischen Traum und Nachtmahr. Europa-Kolumne von

Terézia Mora zum EU-Beitritt mittelosteuropäischer Länder”, MDR Figaro,

11.2.2004, disponibil online la http://www.mdr.de/Drucken/1203946-289.html,


Oberholzer, René, Meine Heimat ist die deutsche Sprache, disponibil online la

https://www.literatpro.de/sachliteratur/meine-heimat-ist-die-deutsche-sprache,


Onofrei, Gabriel, „Rămân scriitor român, indiferent dacă asta îmi convine sau nu”, interviu

cu Norman Manea în Suplimentul de cultură, nr. 171 (22–28 martie), p. 8–9,


http://www.suplimentuldecultura.ro/index.php/continutArticolNrIdent/Interviu/313

0, accesat ultima dată la 28 iunie 2017.

Pleșu, Andrei, „Câte patrii are omul?”, articol din Dilema veche, nr. 703, 10-16 august

2017, disponibil online la http://dilemaveche.ro/sectiune/situatiunea/articol/cite-

patrii-are-omul, accesat ultima dată la 10 august 2017.

Rajčić, Dragica, Stiefmuttersprache, în Donko, Kristian, Lughofer, Johann Georg (Hrsg.),

Erinnerung an Jugoslawien in der deutschsprachigen Literatur. Zur Exophonie, p.

7-9, disponibil online la

http://www.goethe.de/ins/si/pro/10j/publikationen/Jugoslawien-web.pdf, accesat


Rauner, Max, „Kunst im Orbit”, în Die Zeit, 10.08.2006, Nr. 33, disponibil online la

http://www.zeit.de/2006/33/Raumfahrt-Kunst, accesat ultima dată la 14 septembrie

2015.

http://www.spiegel.de/politik/deutschland/wahlprogramm-der-union-flucht-vor-der-fluechtlingsfrage-kommentar-a-1155734.html

http://babylonia.ch/fileadmin/user_upload/documents/2004-1/Baby1_04testi_letterari.pdf

http://babylonia.ch/fileadmin/user_upload/documents/2004-1/Baby1_04testi_letterari.pdf

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-7056452-povestea-curajosului-domn-florescu.htm

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-7056452-povestea-curajosului-domn-florescu.htm

http://www.mdr.de/Drucken/1203946-289.html

https://www.literatpro.de/sachliteratur/meine-heimat-ist-die-deutsche-sprache



http://dilemaveche.ro/sectiune/situatiunea/articol/cite-patrii-are-omul

http://dilemaveche.ro/sectiune/situatiunea/articol/cite-patrii-are-omul

http://www.goethe.de/ins/si/pro/10j/publikationen/Jugoslawien-web.pdf

http://www.zeit.de/2006/33/Raumfahrt-Kunst

44

Rockhoff, Dani, DA pentru autocrație în Turcia – rezultatele provizorii pe regiuni și cum

au contribuit turcii din Germania la scorul majoritar, articol disponibil online la

http://m.hotnews.ro/stire/21718611, accesat ultima dată la 18 aprilie 2017.

Rösch, Heidi, Migrationsliteratur im interkulturellen Diskurs, Vortrag, TU Dresden,


http://www.fulbright.de/fileadmin/files/togermany/information/2004-

05/gss/Roesch_Migrationsliteratur.pdf, accesat ultima dată la 3 decembrie 2015.

Saalfeld, Lerke von, „Ein Interview mit Adel Karasholi”, în Chamisso Magazine, nr. 3,

September-Dezember 2009, p. 11-17, aici p. 12, disponibil online la

http://www.bosch-stiftung.de/content/language1/downloads/CH-Magazin-3.pdf,

accesat ultima dată la 8 iulie 2017.

Salchner, Christa, Elazar Benyoetz zählt zu den anerkanntesten Aphoristikern, interviu

publicat la 21 februarie 2001, disponibil online la

https://web.archive.org/web/20050419001121/http://www.wienerzeitung.at/Deskto

pdefault.aspx?TabID=3946&Alias=WZO&lexikon=Autoren&letter=A&cob=5625,


Saxe, Cornelia, Eine Vorliebe für Wörterbücher. Die Dichterin Ann Cotten, 28.01.2008,

disponibil online la http://www.deutschlandfunkkultur.de/eine-vorliebe-fuer-

woerterbuecher.1153.de.html?dram:article_id=181616, accesat ultima dată la 14

mai 2017.

Șenocak, Zafer, Der Terror kommt aus dem Herzen des Islam, articol apărut la 29

decembrie 2007, disponibil online la

https://www.welt.de/politik/article1500196/Der-Terror-kommt-aus-dem-Herzen-

des-Islam.html, accesat ultima dată la 8 iunie 2017.

Șenocak, Zafer. "Ich bin kein Gruppendichter", interviu disponibil online la

http://www.foreigner.de/in_zafer_senocak.html, accesat ultima dată la 8 iunie 2017.

Stanišić, Saša, Three Myths of Immigrant Writing: A View from Germany, disponibil

online pe http://wordswithoutborders.org/article/three-myths-of-immigrant-writing-

a-view-from-germany#ixzz3BVGYrd1G, 2008, accesat ultima dată la 1 decembrie

2015.

Statistik Austria, Bevölkerung mit Migrationshintergrund im Überblick (Jahresdurchschnitt

2014), în Mikrozensus-Arbeitskräfteerhebung (Durchschnitt aller Wochen eines

Jahres), Erstellt am 18.03.2015,

http://m.hotnews.ro/stire/21718611

http://www.fulbright.de/fileadmin/files/togermany/information/2004-05/gss/Roesch_Migrationsliteratur.pdf

http://www.fulbright.de/fileadmin/files/togermany/information/2004-05/gss/Roesch_Migrationsliteratur.pdf

http://www.bosch-stiftung.de/content/language1/downloads/CH-Magazin-3.pdf

https://web.archive.org/web/20050419001121/http:/www.wienerzeitung.at/Desktopdefault.aspx?TabID=3946&Alias=WZO&lexikon=Autoren&letter=A&cob=5625

https://web.archive.org/web/20050419001121/http:/www.wienerzeitung.at/Desktopdefault.aspx?TabID=3946&Alias=WZO&lexikon=Autoren&letter=A&cob=5625

http://www.deutschlandfunkkultur.de/eine-vorliebe-fuer-woerterbuecher.1153.de.html?dram:article_id=181616

http://www.deutschlandfunkkultur.de/eine-vorliebe-fuer-woerterbuecher.1153.de.html?dram:article_id=181616

https://www.welt.de/politik/article1500196/Der-Terror-kommt-aus-dem-Herzen-des-Islam.html

https://www.welt.de/politik/article1500196/Der-Terror-kommt-aus-dem-Herzen-des-Islam.html

http://www.foreigner.de/in_zafer_senocak.html

http://wordswithoutborders.org/article/three-myths-of-immigrant-writing-a-view-from-germany#ixzz3BVGYrd1G

http://wordswithoutborders.org/article/three-myths-of-immigrant-writing-a-view-from-germany#ixzz3BVGYrd1G

45

http://www.statistik.at/web_de/statistiken/menschen_und_gesellschaft/bevoelkerun

g/bevoelkerungsstruktur/bevoelkerung_nach_migrationshintergrund/033240.html,


Statistik Austria,

http://www.statistik.at/web_de/statistiken/menschen_und_gesellschaft/bevoelkerun

g/wanderungen/asyl/index.html, accesat ultima dată la 21 septembrie 2015.

Strigl, Daniela, „Sätze, die Spuren hinterlassen”, în Der Standard, 12.01.2009, interviu

disponibil online la derstandard.at/1231151542809/Ueber-die-deutsche-Sprache-

Saetze-die-Spuren-hinterlassen, accesat ultima dată la 7 iunie 2017.

Suler, John, „The Online Disinhibition Effect”, în CyberPsychology and Behavior, 7,

2004, p. 321-326, disponibil online la

http://www.truecenterpublishing.com/psycyber/disinhibit.html, accesat ultima dată

la 27 iunie 2017.

Sutherland, Peter, Migration Is Development: How Migration Matters to The Post‐2015

Debate, p. 6, disponibil online la

http://esa.un.org/unmigration/Migration_is_Development_by_PSutherland_MPP.p

df, accesat ultima dată la 20 septembrie 2015.

The impertinent muse. Ina Hartwig meets Ann Cotten, the Austrian star of Germany's

poetry jet set, 5 septembrie 2007, disponibil online la

http://www.signandsight.com/features/1493.html, accesat ultima dată la 17 mai

2017.

Trojanov, Ilija, „Willkür und Freiheit”, articol publicat în Frankfurter Allgemeine Zeitung,

1 octombrie 2013, disponibil online la

http://www.faz.net/aktuell/feuilleton/buecher/autoren/einreiseverbot-fuer-ilija-

trojanow-willkuer-und-freiheit-12599490-

p2.html?printPagedArticle=true#pageIndex_2, accesat ultima dată la 22 iunie 2017.

Trojanow, Ilija, Komplot(t) – Wie plant der Autor den perfekten Plot, disponibil online la

http://www.ilija‐trojanow.de/downloads/Komplott.pdf, accesat ultima dată la 15

martie 2017.

Trojanow, Ilija, Oliver, José F. A., „Kritik an Bosch-Stiftung. Ade, Chamisso-Preis?”, în

Frankfurter Allgemeine Zeitung, 21 septembrie 2016, disponibil online la

http://www.faz.net/aktuell/feuilleton/debatten/kritik-an-bosch-stiftung-ade-

chamisso-preis-14443175.html, accesat ultima dată la 16 august 2017.

http://www.statistik.at/web_de/statistiken/menschen_und_gesellschaft/bevoelkerung/bevoelkerungsstruktur/bevoelkerung_nach_migrationshintergrund/033240.html

http://www.statistik.at/web_de/statistiken/menschen_und_gesellschaft/bevoelkerung/bevoelkerungsstruktur/bevoelkerung_nach_migrationshintergrund/033240.html

http://www.statistik.at/web_de/statistiken/menschen_und_gesellschaft/bevoelkerung/wanderungen/asyl/index.html

http://www.statistik.at/web_de/statistiken/menschen_und_gesellschaft/bevoelkerung/wanderungen/asyl/index.html

http://www.truecenterpublishing.com/psycyber/disinhibit.html

http://esa.un.org/unmigration/Migration_is_Development_by_PSutherland_MPP.pdf

http://esa.un.org/unmigration/Migration_is_Development_by_PSutherland_MPP.pdf

http://www.signandsight.com/features/1493.html

http://www.faz.net/aktuell/feuilleton/buecher/autoren/einreiseverbot-fuer-ilija-trojanow-willkuer-und-freiheit-12599490-p2.html?printPagedArticle=true#pageIndex_2



http://www.ilija‐trojanow.de/downloads/Komplott.pdf

http://www.faz.net/aktuell/feuilleton/debatten/kritik-an-bosch-stiftung-ade-chamisso-preis-14443175.html

http://www.faz.net/aktuell/feuilleton/debatten/kritik-an-bosch-stiftung-ade-chamisso-preis-14443175.html

46

Ţurlea, Stelian, „Claudiu M. Florian: «Sunt un migrator între gene şi generaţii»”, 23 martie

2012, Ziarul Financiar, disponibil online la http://www.zf.ro/ziarul-de-

duminica/claudiu-m-florian-sunt-un-migrator-intre-gene-si-generatii-de-stelian-

turlea-9422497, accesat ultima dată la 12 iunie 2017.

Über den Chamisso-Preis, disponibil online la http://www.bosch-

stiftung.de/content/language1/html/14169.asp, accesat ultima dată la 2 mai 2015.

United Nations Department of Economic and Social Affairs, Population Division, The

number of international migrants worldwide reaches 232 million, în Population

Facts, No. 2013/2, September 2013, disponibil online la

http://esa.un.org/unmigration/documents/The_number_of_international_migrants.p

df, accesat ultima dată la 20 septembrie 2015.

Wenzel, Tobias, Politischer Literat. Schriftsteller und Journalist Nicol Ljubic,

Deutschlandfunk Kultur, 15.03.2011, disponibil online la

http://www.deutschlandfunkkultur.de/politischer-

literat.1153.de.html?dram:article_id=182431, accesat ultima dată la 8 august 2017.

Witzeling, Klaus, „Nino Haratischwilis: Die ungeduldige Dramatikerin”, în Hamburger

Abendblatt, 03.04.10, interviu disponibil online la http://www.abendblatt.de/kultur-

live/article107674290/Nino-Haratischwilis-Die-ungeduldige-Dramatikerin.html,


Zabel, Bernd, Chamisso-Preis 2016. Flusslandschaft und Gap Garden, disponibil online la

https://www.goethe.de/de/kul/lit/20709965.html, accesat ultima dată la 24 iunie

2017.

Zaimoglu, Feridun, „«Kanak Sprak» nach achtzehn Jahren. Die Geister, die ich rief”, în

Frankfurter Allgemeine Zeitung, 17.06.2012, disponibil online la

http://www.faz.net/aktuell/feuilleton/buecher/kanak-sprak-nach-achtzehn-jahren-

die-geister-die-ich-rief-11788124.html, accesat ultima dată la 5 noiembrie 2016.

Zaimoglu, Feridun, „Mein Deutschland”, în Die Zeit, 12.04.2006, Nr. 16, disponibil online

la http://www.zeit.de/2006/16/01_leit_1_16/seite-3, accesat ultima dată la 5

noiembrie 2016.

Zamfir, Claudiu, Interviu Traian Ungureanu: Civilizația europeană se bate cu propria

aplecare suicidală, disponibil online la http://www.hotnews.ro/stiri-esential-

21848812-interviu-traian-ungureanu-civilizatia-europeana-bate-propria-aplecare-

suicidala.htm, accesat ultima dată la 8 iulie 2017.

http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/claudiu-m-florian-sunt-un-migrator-intre-gene-si-generatii-de-stelian-turlea-9422497





http://esa.un.org/unmigration/documents/The_number_of_international_migrants.pdf

http://esa.un.org/unmigration/documents/The_number_of_international_migrants.pdf

http://www.deutschlandfunkkultur.de/politischer-literat.1153.de.html?dram:article_id=182431

http://www.deutschlandfunkkultur.de/politischer-literat.1153.de.html?dram:article_id=182431

http://www.abendblatt.de/kultur-live/article107674290/Nino-Haratischwilis-Die-ungeduldige-Dramatikerin.html

http://www.abendblatt.de/kultur-live/article107674290/Nino-Haratischwilis-Die-ungeduldige-Dramatikerin.html

https://www.goethe.de/de/kul/lit/20709965.html

http://www.faz.net/aktuell/feuilleton/buecher/kanak-sprak-nach-achtzehn-jahren-die-geister-die-ich-rief-11788124.html

http://www.faz.net/aktuell/feuilleton/buecher/kanak-sprak-nach-achtzehn-jahren-die-geister-die-ich-rief-11788124.html

http://www.zeit.de/2006/16/01_leit_1_16/seite-3

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21848812-interviu-traian-ungureanu-civilizatia-europeana-bate-propria-aplecare-suicidala.htm

