rezumatul tezei de doctorat cercetĂri privind … · În acest studiu vom prezenta tehnologia de...

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ–NAPOCA

ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Specializarea: Fitotehnie

Ing. Imre-Ottó ALBERT

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

CERCETĂRI PRIVIND CULTURA CARTOFULUI ÎN SISTEM ECOLOGIC

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof. univ. dr. Leon Sorin MUNTEAN

CLUJ – NAPOCA 2010

CUPRINS

Introducere........................................................................................................... 7 6 CAPITOLUL I SISTEMUL DE AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ PE PLAN MONDIAL ŞI ÎN ROMÂNIA...............................................................

9

7

1.1. Conceptul de agricultură ecologică...............................................................

11 7

1.2. Situaţia agriculturii ecologice pe plan mondial..............................................

15 7

1.3. Agricultura ecologică în România..................................................................

22 7

CAPITOLUL II STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND CULTURA CARTOFULUI ÎN SISTEM ECOLOGIC..................................

31

-

2.1. Suprafaţa şi producţia de cartof cultivat în sistem ecologic..........................

31 -

2.2. Măsuri tehnologice specifice în cultura ecologică a cartofului.....................

32 -

CAPITOLUL III OBIECTIVELE LUATE ÎN STUDIU. CONDIŢIILE PEDOCLIMATICE ÎN CARE S-AU EFECTUAT CERCETĂRILE. MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODA DE CERCETARE.....................

41

9 3.1. Obiectivele cercetărilor................................................................................. 41 9 3.2. Condiţiile pedoclimatice în care s-au efectuat cercetările............................. 42 - 3.3. Factorii şi graduările....................................................................................... 48 9 3.4. Materialul biologic utilizat............................................................................ 51 - 3.5. Fertilizanţi şi insecticide ecologice utilizate. Lucrări efectuate.................... 57 - CAPITOLUL IV REZULTATELE DETERMINARILO EFECTUATE ÎNCÂMPUL EXPERIMENTAL...........................................................................

67

10

4.1. Rezultatele determinărilor efectuate pe câmpul experimental în anul 2007.. 67 - 4.2. Rezultatele determinărilor efectuate pe câmpul experimental în anul 2008.. 72 - 4.3. Rezultatele determinărilor efectuate pe câmpul experimental în anul 2009.. 77 - CAPITOLUL V REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND BURUIENILE DOMINANTE LA VARIANTELE LUATE ÎN STUDIU...............................

82

11

5.1. Rezultate obţinute privind buruienile dominante la variantele luate în studiu în anul 2007..............................................................................................

82

-

5.2. Rezultate obţinute privind buruienile dominante la variantele luate în studiu în anul 2008.....................................................................................................

96

-

5.3. Rezultate obţinute privind buruienile dominante la variantele luate în studiu înanul 2009.....................................................................................................

111

-

5.4. Rezultate medii pe trei ani (2007-2009) privind gradul de îmburuienare la soiurile de cartof luate în studiu ……………………………………..……….

126

-

CAPITOLUL VI REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND PRODUCŢIA DE TUBERCULI LA SOIURILE EXPERIMENTATE ÎN FUNCŢIE DE TRATAMENTELE APLICATE (MEDIE PE ANII 2007-2009)...................

127

12 6.1. Producția de tuberculi la soiul Adora ............................................................... 127

130 12 -

2

6.2. Producția de tuberculi la soiul Désirée .......................................................... 6.3. Producțiile de tuberculi la soiul Rustic ................................................................... 6.4. Producția de tuberculi la soiul Santee ..................................................................... 6.5. Producțiile de tuberculi în funcție de interacțiunea factorilor studiate......

132 135 137

- - -

CAPITOLUL VII REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND NUMĂRUL MEDIU DE TUBERCULI LA UN CUIB LASOIURILE EXPERIMENTATE ÎN FUNCŢIE DE TRATAMENTELE APLICATE (MEDIA PE ANII 2007-2009) .........................................................................

149

17 mărul mediu de tuberculi la cuib la soiul Adora...................................

7.2. Numărul mediu de tuberculi la un cuib la soiul Désirée ........................... 7.3. Numărul mediu de tuberculi la cuib la soiul Rustic.................................... 7.4. Numărul mediu de tuberculi la cuib la soiul Sante.................................... 7.5. Numărul mediu de tuberculi la cuib în funcție de interacțiunea factorilor

152 154 150 157 159

17 - - - -

CAPITOLUL VIII REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND MĂRIMEA TUBERCULILOR LA SOIURILE EXPERIMENTATE ÎN FUNCŢIE DE SOI, FERTILIZARE ŞI TRATAMENTE APLICATE ..................................

169

20 8.1. Mărimea tuberculilor la soiurile studiate în funcție de fertilizare și tratamentele aplicate ................................................................................................................

169

-

8.2. Mărimea tuberculilor în funcție de interacțiunea factorilor luate în studiu ........

199 -

CAPITOLUL IX REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ....................................................................................................

230

29

9.1.Rezultate obţinute privind eficienţa economică pe anul 2007....................... 230 - 9.2.Rezultate obţinute privind eficienţa economică pe anul 2008........................ 236 - 9.3.Rezultate obţinute privind eficienţa economică pe anul 2009........................ 242 - 9.4.Rezultate obţinute privind eficienţa economică media pe anii 2007-2009 248 29 CAPITOLUL X CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI.................................... 254 30 Bibliografie........................................................................................................ 259 259 Rezumatul tezei de doctorat (limba română)..................................................Bibliografie selectivă...........................................................................................Rezumatul tezei de doctorat(limba engleză)....................................................

267 303 305

- 35 37

3

CONTENTS Introduction....................................................................................................... 7 38 CHAPTER I ORGANIC FARMING SYSTEM IN THE WORLD AND IN ROMANIA...............................................................................................

9

39

1.1. Organic farming concept........................................................................... 11 39 1.2. Organic farming status in the world......................................................... 15 39 1.3. Organic farming status in Romania......................................................... 22 40 CHAPTER II THE RESEARCH CURRENT STATUS REGARDING POTATO CULTIVATION IN ORGANIC SYSTEM................................

31

-

2.1. Organic potato acreage and yields...................................................... 31 - 2.2. The specific tehnological measures in organic potato cultivation............ 32 - CHAPTER III THE STUDY OBJECTIVES. THE SOIL AND CLIMATE CONDITIONS IN WHICH RESEARCHES WERE DRIVEN. THE BIOLOGIC MATERIAL AND RESEARCH METHODS......................................................................................................

41

40

3.1. The research objectives............................................................................. 41 40 3.2. The soil and climate conditions in which researches were done........... 42 - 3.3. Factors and graduations............................................................................ 48 41 3.4. The seed material...................................................................................... 51 - 3.5. Agricultural works and materials............................................................. 57 - CHAPTER IV RESULTS OF MEASUREMENTS DONE IN THE EXPERIMENTAL FIELD.............................................................................

67

42

4.1. Results of measurements done in the experimental field in 2007 farming season................................................................................................................

67

-

4.2. Results of measurements done in the experimental field in 2008 farming season ...............................................................................................................

72

-

4.3. Results of measurements done in the experimental field in 2009 farming season ...............................................................................................................

77

-

CHAPTER V RESULTS ON THE PREVAILFOG WEEDS IN THE STUDIED VARIANTS..................................................................................

82

43

5.1. Results on the prevaifog weeds in the studied variants in 2007 farming season...............................................................................................................

82

-


96

-


111

-

5.4.Results on the prevaifog weeds in the studied variants – average for

4

2007-2009 farming seasons ............................................................................. 126 - CHAPTER VI RESULTS REGARDING THE TUBERS YIELD FOR THE STUDIED POTATOES INDUCED BY VARIETY, FERTILIZATION SCHEME AND TREATMENTS APLIED................

127

43 6.1. Results regarding the tubers yield for Adora variety - average for 2007-2009 farming seasons ...................................................................................... 6.2. Results regarding the tubers yield for Désirée variety - average for 2007-2009 farming seasons ....................................................................................... 6.3. Results regarding the tubers yield for Rustic variety - average for 2007-2009 farming seasons ...................................................................................... 6.4. Results regarding the tubers yield for Sante variety - average for 2007-2009 farming seasons ...................................................................................... 6.5. Results regarding the tubers yield for the studied varieties depending on the treatments aplied - average for 2007-2009 farming seasons ............................

127

130

132

135

135

43

- - - -

CHAPTER VII RESULTS REGARDING THE AVERAGE NUMBER OF TUBERS IN ONE PLANTING HOLE FOR THE STUDIED POTATOES INDUCED BY VARIETY, FERTILIZATION SCHEME AND TREATMENTS APLIED ...................................................................

149

48 7.1Results regarding the average number of tubers in one planting hole for Adora variety ............................................................................................................ 7.2.Results regarding the average number of tubers in one planting hole for Désirée variety ........................................................................................................... 7.3Results regarding the average number of tubers in one planting hole for Rustic variety ............................................................................................................ 7.4Results regarding the average number of tubers in one planting hole for Sante variety ............................................................................................................ 7.5. Results regarding the average number of tubers in one planting hole for the studied varieties depending on the fertilization variant and treatments aplied .........................................................................................................................

149

152

154

157

159

48

- - - -

CHAPTER VIII RESULTS REGARDING THE TUBERS SIZE IN ONE PLANTING HOLE FOR THE STUDIED POTATOES INDUCED BY VARIETY, FERTILIZATION SCHEME AND TREATMENTS APLIED …..

169

50 8.1. Results regarding the tubers size for the studied potatoes induced by the fertilization variant and treatments aplied …………………………….......….

169

50

8.2. Results regarding the tubers size depending on the studied factors interaction............................................................................................................

199

-

CHAPTER IX RESULTS REGARDING THE ECONOMIC PERFORMANCE........................................................................................... 9.1. Resultats regarding the economic performance in 2007 farming season...

230 230

56 -

9.2. Resultats regarding the economic performance in 2008 farming season... 236 - 9.3. Resultats regarding the economic performance in 2009 farming season... 242 - 9.4. Resultats regarding the economic performance – average for 2007-2009 farming seasons.................................................................................................

248

56

CHAPTER X CONCLUSIONS AND RECOMMENDATIONS............ 254 57

5

References....................................................................................................... 259 - Abstract (romanian language)...................................................................... Selective references........................................................................................ Abstract (english language)...........................................................................

267 303 305

1 61 37

INTRODUCERE

Întodeauna hrana a constituit o problemă importantă a omenirii, ea furnizând materia şi energia pentu buna dezvoltare a corpului uman, de aceea a devenit un obiectiv in cercetarea multor oameni de ştiinţă.

Cartoful se înscrie printre obiectivele majore ale asigurării cu hrană a omenirii, fiind una din cele mai importante vegetale, după grâne şi orez, pentru populatia multor zone de pe glob. Importanta acestor obiective este relevantă dacă se are în vedere faptul că populaţia Terrei a trecut de 6 miliarde locuitori şi deşi secolul XXI este cunoscut ca un secol al civilizaţiei şi al democraţiilor, al cuceririlor ştiinţei în foarte multe domenii, totuşi foametea continuă să fie un flagel în multe părţi ale planetei, chiar şi la inceputul mileniului III.

Dintre plantele folosite la obţinerea hranei cartoful este una dintre cele mai importante plante nutritive, după grâu. Cartofii produc mai multa hrană nutritivă pe un sol mai puţin fertil şi, în climate aspre decât în alte cluturi majore; până la 85% din plante sunt comestibile în comparaţie cu 50% din cereale ( www.FAO.org ). În acest fel se explică de ce mulţi oameni au cartoful ca sursă primară sau secundară de hrană.

Printre plantele pe care lumea nouă, descoperită de Columb, le-a dăruit Europei, cartoful poate fi considerat una dintre cele mai de preţ. Acceptat în cultură mai mult de nevoie, el a devenit, treptat, unul dintre alimentele de bază al mai multor milioane de europeni, substituind în mare măsură pâinea. Astăzi face parte dintre culturile specifice Europei, deoarece aici se cultivă peste 90% din întreaga suprafaţă de pe glob.

La introducerea în cultură a cartofului un rol hotărâtor l-a jucat şi farmacistul francez Antoine Augustin Parmantier (1737-1813), care fiind prizonier în Prusia, în timpul Războiului de 7 ani ( 1756-1763), a supravieţuit datorită cartofului. Reîntors în Franţa începe să susţină etuziast acesată cultură. Nu este el cel care a introdus cultura cartofului în patria sa, dar lui I se datorează răspândirea pe scară largă a culturilor de cartof în întreaga Franţa.

După descoperirea importanţei sale alimentare în Europa şi extinderea culturii cartofului înţări ca Germania, Franţa, Olanda, Belgia , aceste ţări au cunoscut prosperitatea economic. Aşa se explică faptul că în Europa, la sfârşitul secolului XIX-lea, se cultivau deja aproape 10 milioane de hectare cu cartof.

La noi în ţară, cartoful a apărut prima dată în Transilvania, fiind adus din Germania în jurul anilor 1676-1705. În principatele Moldova şi Muntenia a fost introdus mult mai târziu, pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea, începutul secolului al XIX-lea. Cu o tradiţie de peste 200 de ani a devenit în multe zone un produs strategic pentru existenţa populaţie.

6

http://www.fao.org/

Cultivarea cartofului ocupă şi va ocupa un loc important între plantele de cultură deoarece, pe lângă faptul că este o sursă de hrană pentru om, este şi un bun furaj pentru animale, fiind totodata şi o importantă materie primă pentru prelucrarea industrială.

Intr-un clasament mondial al importanţei economice, cartoful se plasează pe locul doi, după cereale, fiind o bună sursă de hrană. De aceea s-a dat o mare importanţă ameliorării soiurilor de cartof pentru obţinerea unor producţii de calitate.

Ameliorarea cartofului are drept scop crearea de noi soiuri, cu capacitate mare de producţie, rezistenţă la boli şi dăunători şi cu însuşiri de calitate superioară care să satisfacă cerinţele pieţei.

În acest studiu vom prezenta tehnologia de cultivare ecologică a cartofului cu dorinţa de a oferii oamenilor o alternativă de obţinere a hranei sănătoase.

1. SISTEMUL DE AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ PE PLAN MONDIAL

ŞI ÎN ROMÂNIA (date generale)

Ca urmare a repetatelor semnale de alarmă privind degradarea mediului înconjurător, au apărut o serie de alternative la agricultura intensivă şi anume: agricultura durabilă, agricultura biodinamică, agricultura agroecologică „verde” şi nu în cele din urmă agricultura ecologică (biologică–organică).

1.1. CONCEPTUL DE AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ

În esenţa sa, agricultura ecologică, biologică sau organică (denumire ce variază în funcţie de adopţia/lingvistică acceptată şi legiferată în fiecare ţară în concordanţă strictă cu Regulamentul CEE Nr. 834/2007 care o statutează; România prin OUG nr. 34/2000 foloseşte termenul de agricultură ecologică – sinonim cu cel biologic sau organic) este definită ca agricultura nepoluată şi nepoluantă în egală măsură şi reprezintă exploataţia agricolă în care imputurile sunt minime, aplicându-se tehnologii prietenoase mediului, exceptând cu desăvârşire pesticidele, îngrăşămintele şi alţi compuşi chimici şi tehnologici de sinteză.

1.2. SITUAŢIA AGRICULTURII ECOLOGICE PE PLAN MONDIAL

După experimentările efectuate în India (1910-1931) de către Albert Howard şi după

ce Rudolf Steiner şi-a publicat Cursul de agricultură bio-dinamică (1924), agricultura ecologică începe să câştige tot mai mulţi adepţi în Anglia, Germania, USA, Elveţia, Franţa.

În concordanţă cu ultimul sondaj efectuat despre agricultura ecologică pe plan mondial, aproximativ 31 milioane de hectare sunt administrate în sistem ecologic de cel puţin 633891 fermieri. Aceasta înseamnă 0.7% din suprafaţa agricolă totală a ţărilor incluse în studiu (SOEL-FiBL 2007)

În total Oceania deţine aproximativ 11.8 milioane de ha (39% din suprafaţa ecologică mondială), urmată de Europa – cu aproximativ 7 milioane ha (23%) şi America Latină 5.8 milioane hectare (19%), Asia (aproximativ 2.9 milioane ha), America de Nord (2.2. milioane ha) şi Africa (0.9 milioane ha)

7

În figura 1.2. se prezintă distribuţia primelor 10 ţări cu cea mai mare suprafaţă agricolă cultivată ecologic.

Fig.1.2. Primele 10 ţări cu cea mai mare suprafaţă agricolă cultivată ecologic

Certificarea şi acreditarea Peste 395 de organizaţii răspândite în toată lumea oferă servicii de certificare.

Cele mai multe organisme de certificare operează în Europa (160), urmată de Asia (93) şi America de Nord (80).

1.3.AGRICULTURA ECOLOGICĂ ÎN ROMÂNIA În România, agricultura ecologică este în faza de pionierat în multe privinţe.

Ceva mai bine se stă din punct de vedere conceptual, ca urmare a experienţei acumulate în ultimii 16 ani de studii teoretice şi aplicative privind cultivarea terenurilor agricole, precum şi în ceea ce priveşte promovarea agriculturii ecologice de către unele ONG-uri de profil, precum: Asociaţia Română pentru Agricultură Durabilă (ARAD), Asociaţia Bioagricultorilor din România „BIOTERRA”, Asociaţia ”AGROECOLOGIA”, etc.

Acreditarea în ţara noastră a două organisme naţionale de inspecţie şi certificare pentru produsele ecologice - unul la Cluj - Napoca: ECOINSPECT şi unul la Bucureşti: BIOCERT constituie premisele unei dezvoltări accentuate a acestui sistem de agricultură şi a creşterii substanţiale a produselor obţinute cu destinaţie spre magazine speciale de produse eco sau pentru export.

Piaţa produselor agroalimentare ecologice Deoarece piaţă internă de produse ecologice este în formare, în anul 2006, în

sectorul vegetal, 38% din produsele ecologice de origine vegetală s-au exportat. În producţia animalieră 22% din produsele procesate şi 65% din mierea de albine au fost exportate pe pieţele din Germania, Elveţia, Olanda şi Italia, unde cererea de astfel de produse este în continuă creştere.

Dacă în anul 2003 peste 90% din producţia ecologică românească pleca la export, pentru anul 2007 s-a prevăzut valorificarea într-o măsură mult mai mare pe

8

piaţa internă (60%) comparativ cu exportul (40%). România poate produce, consuma şi exporta produse ecologice în cantităţi mari. De aceea, producţia ecologică reprezintă o oportunitate pentru fermierii români.

CAPITOLUL III OBIECTIVELE LUATE ÎN STUDIU. CONDIŢIILE PEDOCLIMATICE ÎN CARE S-AU EFECTUAT CERCETĂRILE. MATERIALUL BIOLOGIC ŞI

METODA DE CERCETARE

3.1. OBIECTIVELE CERCETĂRILOR

În condiţiile ecologice de la Luna de Sus (jud. Cluj) s-a luat în studiu următoarele: • -pretabilitatea a patru soiuri de cartof (Adora, Desiree, Rustic, Sante) pentru cultivare în sistem ecologic. • care dintre componentele de producţie la 4 soiuri de cartof este mai vulnerabilă şi care participă mai evident la realizarea producţiei în condiţiile ecologice specifice zonei. • studierea ciclului de vegetaţie a cartofului în raport cu condiţiile climatice specifice zonei; • determinarea influenţei fertilizării cu Eurobio 26, Ecofertil, Azotofertil şi Biomit plus asupra formării componentelor de producţie; • determinarea materialelor de combatere a dăunătorilor (Novodor, Neemazal); • determinarea dependenţelor dintre producţiile realizate ale genotipurilor studiate şi condiţiile climatice .ale anilor de cultură. • eficienţa economică a măsurilor tehnologice aplicate în cultura cartofului în sistem ecologicologic;

3.4. FACTORI ŞI GRADUĂRI

Factorii luaţi în studiu: Factorul (A)soiuri de cartof, cu graduările: a1 – Soiul Adora, provenienţa Olanda a2 – Soiul Desiree, provenienţa Olanda a3 – Soiul Rustic, provenienţa Romania, INCDCSZ Braşov a4 – Soiul Sante, provenienţa Olanda

Factorul fertilizare (B) fertilizare, cu graduarile: b1 – fertilizat pe sol primăvara înainte de plantare cu biofertlizatorul Eurobio 26

(doza 150 kg/ha) şi biofertlizatorul Azofertil (doza 10 l/ha). b2 – fertilizat pe sol primavara înainte de plantare cu biofertlizatorul Eurobio 26

(doza 150 kg/ha) şi biofertilizatorul Azotofertil (doza 10 l/ha) +fertilizat pe vegetaţie (la îmbobocire) cu biofertlizatorul Ecofertil P (doza

10 l/ha) şi biofertilizatorul foliar Biomit Plussz (doza 5 l/ha). b3 – fertilizat pe vegetaţie (la îmbobocire) cu biofertilizatorul Ecofertil P (doza

10 l/ha) şi biofertiliztorul foliar Biomit Plussz (doza 5 l/ha). b4 – fără fertilizare Factorul tratament (C) pe vegetaţie (când apar larvele de Leptinotarsa

decemlineata în stadiul L1) cu însecticid ecologic, cu graduările

9

c1 - tratament cu Novodor (doza 4 l/ha) c2 - tratament cu NeemAzal (doza 2 l/ha)

CAPITOLUL IV

4. OBSERVAŢII ŞI DETERMINĂRI REALIZATE ÎN CÂMPUL EXPERIMENTAL

4.3.1.Plantare

Înainte de plantare pentru soiurile experimentate în anul 2009 s-a făcut determinarea ca medie a masei tuberculilor plantaţi, separat pe cele patru soiuri (tabelul 4.9.).

Tabelul 4.9. Masa şi numărul tuberculilor plantaţi pe varianta experimentală şi

corespondentul la ha. (Luna de Sus, 2009) Tuberculi STAS (30-45mm) Standard tubers (30-45mm)

Soiul Variety

Gr. med. tub. plantat.(gr.)

Average weight tuber plant(gr)

Gr. med. tub. pl. varianta exp.(kg)

Average weight tuber plant/vartant(kg)

Nr. tub. pl. varianta exp.(buc)

Average weight tuber plant/vartant(buc)

Gr. tub. pl./ Ha/kg

Average weight tuber plant(Ha/kg)

Nr. tub pl. Ha/buc

Average weight tuber plant(Ha/buc)

ADORA 43 4,000 100 3071,40 71.428 DESIREE 48 4,700 100 3428,50 71.428 RUSTIC 38 3,700 100 2714,26 71.428 SANTE 45 4,600 100 2928,54 71.428

• La plantare, greutatea medie a tuberculilor plantati a fost de 43 grame (fracţia standard 30-45 mm) 3071,40 kg/ha la soiul Adora, de 48 grame (fracţia standard 30-45 mm) 3428,50 kg/ha la soiul Desiree, respectiv de 38 grame (fracţia standard 30-45 mm) 2714,26 kg/ha la soiul Rustic şi 45 grame (fracţia standard 30-45 mm)2928,54 kg/ha la soiul Sante. 4.3.2. Răsărire – îmbobocire-înflorire

Tabelul 4.10. Numărul mediu de tulpini principale formate la soiurile experimentate

(Luna de Sus, 2009) Soiul Variety

Nr.tuplini principale/cuib No. of main stems/planting hole

Nr.tuplini principale/ha No. of main stems/ha

Adora 3,0 221426,80 Desiree 3,3 249998,00 Rustic 2,8 214284,00 Sante 3,7 271426,40 • Numărului mediude tulpini principale/cuib la cele patru soiuri experimentate este de 3,0 tulpini/cuib la soiul Adora, 3,3 tulpini/cuib la soiul Desiree, 2,8 tulpini/cuib la soiul Rustic şi de 3,7tulpini/cuib la soiul Sante

Tabelul 4.11. Durata medie a fenofazelor de la răsărire-imbobocire-inflorire la soiurile

experimentate.(Luna de Sus, 2009) Soiul Variety

Răsărire-îmbobocire (zile) Springing-buding (days)

Îmbobocire-inflorire (zile) Buding-blossoming (days)

Adora 20 10 Desiree 22 15

10

Rustic 22 14 Sante 22 16 Durata medie a perioadei de la răsărire la imbobocire la soiul Adora 20 zile, Desiree 22 zile, Rustic 22 zile şi la Sante 22 zile De la imbobocire la înflorire, la soiul Adora 10 zile, Desiree 15 zile, Rustic 14 zile şi la Sante 16 zile

4.3.3.Înflorire – maturitate. Tabelul 4.12

Durata medie a fenofazei de înflorire - maturizare fiziologică la soiurile experimentate. (Luna de Sus, 2009)

Soiul Variety

Înflorire-maturizare fiziologică (zile) Blossoming - physiological ripeness stage (days)

Adora 59 Desiree 79 Rustic 78 Sante 77

Durata medie a perioadei de la înflorire la maturizarea fiziologică, la soiul Adora este de 59 zile, Desiree 79 zile, Rustic 78 zile şi la Sante 77zile caracterisitici determinate de caracterele morfo-fiziologice specifice soiurilor experimentate

CAPITOLUL V

6. BURUIENILE DOMINANTE LA VARIANTELE LUATE ÎN STUDIU (Tabel 6.1)

Tabel 6.1 Frecvenţa medie a speciilor de buruieni prezente în parcelele martor

(Luna de Sus, 2007-2009) Specia Frecvenţa medie (nr. buruieni/mp) 2007 2008 2009 1. Agropyron repens (AGRRE) - 2.6 1.8 2. Cirsium arvense (CIRAR) 3.3 1.1 1.1 3. Convolvulus arvensis (CONAR) 3.0 2.1 1.6 4. Chenopodium album (CHEAL) 2.4 - - 5. Equisetum arvense (EQUAR) 1.7 1.7 1.7 6. Gallium aparine (GALAP) 2.9 1.2 0.7 7. Galinsoga parviflora (GALPA) 1.2 - - 8. Lollium arvense (LOLAR) - 1.5 1.1 9. Polygonum lapathypholiu (POLLA) 1.6 - - 10. Papaver rhoeas (PAPRH) 1.4 - - 11. Polygonum spp. - - 0.7 12. Sonchus arvense (SONAR) 1.5 1.1 1.2 13. Sollanum tuberosum (SOLTU) 1.8 - - 14. Vicia spp. - - 0.7 Total 20.8 11.3 10.6

11

Din datele medii pe trei ani s-a confirmat ipoteza conform căreia utilizarea de bio fertilizanţi determină o scădere a gradului de îmburuienare, diminuarea numărului de buruieni la unitatea de suprafaţă fiind foarte semnificativă în toate variantele fertilizate, iar dăunătorii au fost controlate prin tratamentul cu NeemAzal şi Novodor.

CAPITOLUL VI

6.1. REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND PRODUCŢIA DE TUBERCULI LA SOIULRILE EXPERIMENTATE ÎN FUNCŢIE DE FERTLIZARE ŞI TRATA-MENTELE APLICATE ÎN ANUL 2007

6.1.9.Analiza varianţei pentru producţiile obţinute, media pe 3 ani tratament Novodor (c1)

Tabel 6.28. Influenţa factorului B (Fertilizare) asupra producţiilor obţinute (Luna de Sus, 2007-2009)

The B Factor (fertilization) influence on the obtained yields (Luna de Sus, 2007-2009) Nr. Crt. Item no.

Varianta Variant

Producţia (kg/ha) Yield (kg/ha) % Diferenţa (kg/ha)

Diference (kg/ha) Semnificaţia Significance

1. Martor 20471.58 100.0 0.00 Mt. 2. Fert. pe sol 24051.83 117.5 3580.25 *** 3. Fert. pe sol şi veg. 26354.12 128.7 5882.54 *** 4. Fert. pe vegetaţie 22843.52 111.6 2371.94 ***

DL (p 5%) 225.57 kg/ha DL (p 1%) 306.61 kg/ha DL (p 0.1%) 410.63 kg/ha

Analiza varianţei în cazul factorului fertilizare arată diferenţe foarte distinct semnificative pozitive, faţă de martor, pentru toate 3 variante (tabelul 6.28), diferenţele pozitive fiind cuprinse între 111,6-128,7%, respectiv un plus de 2371,94-5882.54 kg/ha.

Tabel 6.29. Influenţa factorului B (Fertilizare) - Testul Duncan - (Luna de Sus, 2007-2009) The B factor (fertilisation) influence – Duncan Test (Luna de Sus, 2007-2009) Nr. crt. Item no

Varianta Variant

Clasificare –> Ranking 2 3 4

1 b4 20471.58 22843.52 24051.83 26354.12 2 b3 22843.52 2371.94 3580.25 5882.54 3 b1 24051.83 1208.31 3510.60 4 b2 26354.12 2302.29

Eroarea mediilor SX = 77.43 Departarea în clasificare 2 3 4

Valori q 2.92 3.07 3.16 Valori DS teoretice 226.09 237.71 244.68

Tabel 6.30. Sinteza comparaţiilor prin testul Duncan (Luna de Sus, 2007-2009) The Duncan test comparison synthesis (Luna de Sus, 2007-2009)

Nr. crt. Item no.

Varianta Variant

Producţia (kg/ha) Yield (kg/ha)

Clasificarea Ranking

1 b4 – Martor (Witness) 20471.58 A 2 b3 – Fert. pe veg (Soil fert.) 22843.52 B 3 b1 – Fert. pe sol.(in green fert.) 24051.83 C 4 b2 – Fert. sol + veg.(soil+in green fert.) 26354.12 D

12

Prelucrarea multiplă prin testul Duncan (tabelul 6.38) clasifică variantele de

fertilizare în următoarea ordine: Fertilizat sol + vegetaţie (D), Fertilizat pe sol (C), Fertilizat pe vegetaţie (B)

Tabel 6.31. Interacţiunea factorului B (fertilizare) – cu factorul A (soi) (Luna de Sus, 2007-2009) B Factor (fertilisation) and A Factor (crop variety) interactions (Luna de Sus, 2007-2009) Simbol Symbol

Varianta Variant



b4 a1 Martor – Adora 19881.43 100.0 0.00 Mt. b1 a1 Adora 23568.07 118.5 3686.64 *** b2 a1 Adora 26063.64 131.1 6182.22 *** b3 a1 Adora 22104.25 111.2 2222.82 ***

b4 a2 Martor – Désirée 20126.12 100.0 0.00 Mt. b1 a2 Désirée 21743.24 108.0 1617.12 *** b2 a2 Désirée 24862.65 123.5 4736.54 *** b3 a2 Désirée 21462.99 106.6 1336.88 ***

b4 a3 Martor – Rustic 19024.92 100.0 0.00 Mt. b1 a3 Rustic 20873.03 109.7 1848.11 *** b2 a3 Rustic 22894.82 120.3 3869.90 *** b3 a3 Rustic 20687.07 108.7 1662.15 ***

b4 a4 Martor – Sante 22853.87 100.0 0.00 Mt. b1 a4 Sante 30022.97 131.4 7169.11 *** b2 a4 Sante 31595.37 138.2 8741.50 *** b3 a4 Sante 27119.78 118.7 4265.92 ***


Interacţiunea factorului B – fertilizare la A – soi, arată diferenţe foarte distinct semnificativă la toate variatele faţă de martor (tabelul 6.31).

Tabel 6.33. Interacţiuni A (soi) la B (fertilizare) (Luna de Sus, 2007-2009)

A Factor (crop variety) and B Factor (fertilisation) interactions (Luna de Sus, 2007-2009) Simbol Symbol

Varianta Variant



a0 b1 X – Sol 24051.83 100.0 0.00 Mt. a1 b1 Adora 23568.07 98.0 -483.76 - a2 b1 Désirée 21743.24 90.4 -2308.59 000 a3 b1 Rusric 20873.03 86.8 -3178.80 000 a4 b1 Sante 30022.97 124.8 5971.15 ***

a0 b2 X – Fert. pe sol şi veg 26354.12 100.0 0.00 Mt. a1 b2 Adora 26063.64 98.9 -290.48 - a2 b2 Désirée. 24862.65 94.3 -1491.47 000 a3 b2 Rustic. 22894.82 86.9 -3459.30 000 a4 b2 Sante. 31595.37 119.9 5241.25 ***

a0 b3 X – Fert. pe vegetaţie 22843.52 100.0 0.00 Mt. a1 b3 Adora 22104.25 96.8 -739.27 0 a2 b3 Désirée 21462.99 94.0 -1380.53 000 a3 b3 Rustic 20687.07 90.6 -2156.45 000 a4 b3 Sante. 27119.78 118.7 4276.26 ***

a0 b4 X – Martor 20471.58 100.0 0.00 Mt. a1 b4 Adora 19881.43 97.1 -590.16 0

13

a2 b4 Désirée 20126.12 98.3 -345.47 - a3 b4 Rustic 19024.92 92.9 -1446.66 000 a4 b4 Sante 22853.87 111.6 2382.28 *** DL (p 5%) 523.39 kg/ha DL (p 1%) 744.23 kg/ha DL (p 0.1%) 1082.37 kg/ha

Interacţiunea soiului la fertilizare (tabelul 6.33) arată că indiferent de sistemul de fertilizare (pe sol, pe vegetaţie, pe sol + vegetaţie) soiul Sante inregistrează productii foarte semnificativ pozitiv faţă de martor, iar soiurile Desiree şi Rustic la toate variantele de fertilizare se situează cu o producţie foarte semnificativ negativ faţă de martor.Soiul Adora fertilizat pe sol şi sol şi pe vegetaţie are producţii foarte similare cu martorul, iar la varianta fertilizat pe vegetaţie se inregistrează o producţie semnificativ negativ faţă de martor.Iar la varianta nefertilizat Sante are diferenţe foarte semnificativ pozitiv fată de martor Soiul Rustic are diferente foate semnificati negativ faţă de martor, iar soiul adora şi Desiree au valori foarte apropiate de martor.

6.1.9.Analiza varianţei pentru producţiile obţinute, media pe 3 ani tratament NeemAzal (c2)

Tabel 6.37

Influenţa factorului B (Fertilizare) asupra producţiilor obţinute (Luna de Sus, 2007-2009) The B Factor (fertilization) influence on the obtained yields (Luna de Sus, 2007-2009)

Nr. Crt. Item no.

Varianta Variant

Producţia (kg/ha)

Yield (kg/ha) % Diferenţa (kg/ha)


1. Martor 19960.93 100.0 0.00 Mt. 2. Fert. pe sol 23688.04 118.7 3727.11 *** 3. Fert. pe sol şi veg. 25820.41 129.4 5859.48 *** 4. Fert. pe vegetaţie 22333.68 111.9 2372.75 ***


Analiza varianţei în cazul factorului fertilizare arată diferenţe foarte distinct

semnificative pozitive, faţă de martor, pentru toate 3 variante (tabelul 6.37), diferenţele pozitive fiind cuprinse între 111,9-129,4%, respectiv un plus de 2372,75-5859.48 kg/ha.

Tabel 6.38.

Influenţa factorului B (Fertilizare) - Testul Duncan - (Luna de Sus, 2007-2009) The B factor (fertilisation) influence – Duncan Test (Luna de Sus, 2007-2009)

Nr. crt. Item no

Varianta Variant


1 b4 19960.93 22333.68 23688.04 25820.41 2 b3 22333.68 2372.75 3727.11 5859.48 3 b1 23688.04 1354.36 3486.73

14

4 b2 25820.41 2132.38 Eroarea mediilor SX = 91.47

Departarea în clasificare 2 3 4 Valori q 2.92 3.07 3.16

Valori DS teoretice 267.10 280.83 289.06

Tabel 6.39.

Sinteza comparaţiilor prin testul Duncan (Luna de Sus, 2007-2009) The Duncan test comparison synthesis (Luna de Sus, 2007-2009)

Nr. crt. Item no.

Varianta Variant

Producţia (kg/ha) Yield (kg/ha)


1 b4 – Martor (Witness) 19960.93 A 2 b3 – Fert. pe veg (Soil fert.) 22333.68 B 3 b1 – Fert. pe sol.(in green fert.) 23688.04 C 4 b2 – Fert. sol + veg.(soil+in green fert.) 25820.41 D Prelucrarea multiplă prin testul Duncan (tabelul 6.39) clasifică variantele de

fertilizare în următoarea ordine: Fertilizat sol + vegetaţie (D), Fertilizat pe sol (C), Fertilizat pe vegetaţie (B).


Varianta Variant





b4 a3 Martor – Rustic 18660.68 100.0 0.00 Mt. b1 a3 Rustic 20084.85 107.6 1424.17 *** b2 a3 Rustic 22015.54 118.0 3354.86 *** b3 a3 Rustic 19517.99 104.6 857.30 **



Interacţiunea factorului B – fertilizare la A – soi, arată diferenţe foarte

semnificativă la toate variatele faţă de martor (tabelul 6.40). La toate soiurile luate în studiu, indiferent de sistemul de fertilizare, producţile sunt foarte semnificative pozitive faţă de martor.

Menţionăm faptul că la toatea soiurile nivelele de producţie cele mai ridicate sânt la variantele fertilizat pe sol, fertilizat pe vegetaţie, iar celele mai ridicate în cazul fertilizării pe sol şi vegetaţie, toate variantele având diferenţe foarte semnificativ pozitiv faţă de martor

15

Tabel 6.42. Interacţiuni A (soi) la B (fertilizare) (Luna de Sus, 2007-2009)

A Factor (crop variety) and B Factor (fertilisation) interactions (Luna de Sus, 2007-2009)

Simbol Symbol

Varianta Variant



a0 b1 X – Sol 23688.04 100.0 0.00 Mt. a1 b1 Adora 23540.13 99.4 -147.91 - a2 b1 Désirée 21485.79 90.7 -2202.25 000 a3 b1 Rusric 20084.85 84.8 -3603.19 000 a4 b1 Sante 29641.38 125.1 5953.35 ***

a0 b2 X – Fert. pe sol şi veg 25820.41 100.0 0.00 Mt. a1 b2 Adora 25777.57 99.8 -42.84 - a2 b2 Désirée. 24244.62 93.9 -1575.80 000 a3 b2 Rustic. 22015.54 85.3 -3804.88 000 a4 b2 Sante. 31243.93 121.0 5423.52 ***

a0 b3 X – Fert. pe vegetaţie 22333.68 100.0 0.00 Mt. a1 b3 Adora 21711.19 97.2 -622.49 - a2 b3 Désirée 20819.36 93.2 -1514.32 000 a3 b3 Rustic 19517.99 87.4 -2815.70 000 a4 b3 Sante. 27286.20 122.2 4952.52 ***

a0 b4 X – Martor 19960.93 100.0 0.00 Mt. a1 b4 Adora 19195.84 96.2 -765.09 0 a2 b4 Désirée 19813.21 99.3 -147.72 - a3 b4 Rustic 18660.68 93.5 -1300.25 00 a4 b4 Sante 22173.99 111.1 2213.06 *** DL (p 5%) 673.16 kg/ha DL (p 1%) 966.12 kg/ha DL (p 0.1%) 1427.38 kg/ha

Soiul Sante la toate sistemele de fertilizare inregistrează producţii cu diferenţe foarte semnificative pozitivă faţă de martor. Soiul Desiree şi Rustic inregistrează producţii cu diferenţe foatre semnificativ negativ la cele trei sisteme de fertilizare. Soiul Adora are producţii apropiate faţă de martor la toate sistemele de fertilizare (tabelul 6.42).

16

CAPITOLUL VII

7.1. REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND NUMĂRUL MEDIU DE TUBERCULI LA UN CUIB LASOIURILE EXPERIMENTATE ÎN FUNCŢIE DE TRATAMENTELE APLICATE ANUL 2007-2009

7.1.9.Analiza varianţei pentru numărul mediu de tuberculi la un cuib obţinute, media pe 3 ani tratament Novodor (c1)

Tabel 7.28 Influenţa factorului B (Fertilizare) asupra numărul mediu de tuberculi/cuib

(Luna de Sus, 2007-2009) The B Factor (fertilization) influence on the average number of tubers/planting hole

(Luna de Sus, 2007-2009)) Nr. Crt. Item no.

Varianta Variant

Număr mediu tuberculi / cuib Average tubers no/ planting hole % Diferenţa (kg/ha)


1. Martor 5.80 100.0 0.00 Mt. 2. Fert. pe sol 7.29 125.5 1.48 *** 3. Fert. pe sol şi veg. 9.16 157.8 3.35 *** 4. Fert. pe vegetaţie 6.84 117.9 1.04 *** DL (p 5%) 0.16 tubercul/cuib DL (p 1%) 0.22 tubercul/cuib DL (p 0.1%) 0.29 tubercul/cuib

Analiza varianţei în cazul factorului fertilizare arată diferenţe foarte distinct semnificative pozitive, faţă de martor, pentru toate 3 variante (tabelul 6.28), diferenţele pozitive fiind cuprinse între 117,9-157,8%, respectiv un plus de 1,04-3,35 tuberculi/cuib.

Tabel 7.29. Influenţa factorului B (Fertilizare) - Testul Duncan (Luna de Sus, 2007-2009) The B factor (fertilisation) influence – Duncan Test(Luna de Sus, 2007-2009)

Nr. crt. Item no

Varianta Variant

Clasificare –>Ranking 2 3 4

1 b4 5.80 6.84 7.29 9.16 2 b3 6.84 1.04 1.48 3.35 3 b1 7.29 0.44 2.31 4 b2 9.16 1.87




Nr. crt. Item no.

Varianta Variant

Număr mediu tuberculi / cuib Average tubers no/ planting hole


17


Prelucrarea multiplă prin testul Duncan (tabelul 7.30.) clasifică variantele de

fertilizare în următoarea ordine: Fertilizat sol + vegetaţie (D), Fertilizat pe sol (C), Fertilizat pe vegetaţie (B).


Varianta Variant







DL (p 5%) 0.32 tubercul/cuib DL (p 1%) 0.43 tubercul/cuib DL (p 0.1%) 0.58 tubercul/cuib

Interacţiunea factorului B – fertilizare la A – soi, arată diferenţe foarte distinct semnificativă la toate soiurile experimentate ca şi regulă generală fertilizarea pe sol, fertilizarea pe vegetaţie şi fertilizarea pe sol şi vegetaţie asigură, pentru toate soiurile diferenţe foarte distnct semnificativ pozitiv (tabelul 7.31.)

7.1.10.Analiza varianţei pentru numărul mediu de tuberculi la un cuib obţinute, media pe 3 ani tratament NeemAzal (c2)

Tabel 7.37. Influenţa factorului B (Fertilizare) asupra numărul mediu de tuberculi/cuib

(Luna de Sus, 2007-2009) The B Factor (fertilization) influence on the average number of tubers/planting hole

(Luna de Sus, 2007-2009) Nr. Crt. Item no.

Varianta Variant



1. Martor 5.27 100.0 0.00 Mt. 2. Fert. pe sol 6.68 126.6 1.40 ***

18

3. Fert. pe sol şi veg. 9.08 172.3 3.81 *** 4. Fert. pe vegetaţie 6.43 121.9 1.16 ** DL (p 5%) 0.66 tubercul/cuib DL (p 1%) 0.90tubercul/cuib DL (p 0.1%) 1.20 tubercul/cuib

Analiza varianţei în cazul factorului fertilizare arată diferenţe foarte distinct semnificative pozitive, faţă de martor, pentru toate 3 variante de fertilizare (tabelul 7.37), diferenţele pozitive fiind cuprinse între 121,9-172,3%, respectiv un plus de 1,16-3,381tuberculi/cuib

Tabel 7.38. Influenţa factorului B (Fertilizare) - Testul Duncan (Luna de Sus, 2007-2009) The B factor (fertilisation) influence – Duncan Test (Luna de Sus, 2007-2009)

Nr. crt. Item no

Varianta Variant


1 b4 5.27 6.43 6.68 9.08 2 b3 6.43 1.16 1.40 3.81 3 b1 6.68 0.25 2.65 4 b2 9.08 2.41




Nr. crt. Item no.

Varianta Variant



1 b4 – Martor (Witness) 5.27 A 2 b3 – Fert. pe veg (Soil fert.) 6.43 B 3 b1 – Fert. pe sol.(in green fert.) 6.68 B 4 b2 – Fert. sol + veg.(soil+in green fert.) 9.08 C

Prelucrarea multiplă prin testul Duncan (tabelul 7.39) clasifică variantele de fertilizare în următoarea ordine: Fertilizat sol + vegetaţie (C), Fertilizat pe sol (B), Fertilizat pe vegetaţie (B).

Tabel 7.40. Interacţiunea factorului B (fertilizare) – cu factorul A (soi) asupra numărul mediu de

tuberculi/cuib (Luna de Sus, 2007-2009) B Factor (fertilisation) and A Factor (crop variety) interactions influence on the

average number of tubers/plantig hole (Luna de Sus, 2007-2009) Simbol Symbol

Varianta Variant



b4 a1 Martor – Adora 4.50 100.0 0.00 Mt. b1 a1 Adora 5.86 130.3 1.36 * b2 a1 Adora 6.95 154.4 2.45 *** b3 a1 Adora 5.70 126.7 1.20 -

b4 a2 Martor – Désirée 4.58 100.0 0.00 Mt. b1 a2 Désirée 5.82 127.1 1.24 - b2 a2 Désirée 7.77 169.5 3.18 *** b3 a2 Désirée 5.80 126.6 1.22 -

b4 a3 Martor – Rustic 5.59 100.0 0.00 Mt. b1 a3 Rustic 6.35 113.6 0.76 - b2 a3 Rustic 9.85 176.3 4.26 *** b3 a3 Rustic 6.50 116.2 0.91 -

b4 a4 Martor – Sante 6.41 100.0 0.00 Mt. b1 a4 Sante 8.67 135.1 2.25 ** b2 a4 Sante 11.76 183.3 5.34 *** b3 a4 Sante 7.70 120.1 1.29 -

19


La fiecare soi varianta fertilizat pe sol şi vegetaţie asigură diferenţe foarte semnificativ pozitv faţa de martor.

Tabel 7.42. Interacţiuni A (soi) la B (fertilizare) asupra numărul mediu de tuberculi/cuib

(Luna de Sus, 2007-2009) A Factor (crop variety) and B Factor (fertilisation) interactions influence on the

average number of tubers/planting hole (Luna de Sus, 2007-2009) Simbol Symbol

Varianta Variant


% Diferenţa (kg/ha) Diference (kg/ha)

Semnificaţia Significance

a0 b1 X – Sol 6.68 100.0 0.00 Mt. a1 b1 Adora 5.86 87.8 -0.81 - a2 b1 Désirée 5.82 87.2 -0.85 - a3 b1 Rustic 6.35 95.1 -0.33 - a4 b1 Sante 8.67 129.8 1.99 *

a0 b2 X – Fert. pe sol şi veg 9.80 100.0 0.00 Mt. a1 b2 Adora 6.95 76.5 -2.13 00 a2 b2 Désirée. 7.77 85.5 -1.31 - a3 b2 Rustic. 9.85 108.5 0.77 - a4 b2 Sante. 11.76 129.5 2.68 **

a0 b3 X – Fert. pe vegetaţie 6.43 100.0 0.00 Mt. a1 b3 Adora 5.70 88.7 -0.72 -

a2 b3 Désirée 5.80 90.3 -0.62 - a3 b3 Rustic 6.50 101.1 0.07 - a4 b3 Sante. 7.70 119.9 1.28 -

a0 b4 X – Martor 5.27 100.0 0.00 Mt. a1 b4 Adora 4.50 85.4 -0.77 - a2 b4 Désirée 4.58 86.9 -0.69 - a3 b4 Rustic 5.59 106.0 0.32 - a4 b4 Sante 6.41 121.7 1.14 -


Interacţiunea soiului la fertilizare (tabelul 6.33) arată că indiferent de sistemul de fertilizare (pe sol, pe vegetaţie, pe sol + vegetaţie) numărul mediu de tuberculi/cuib la soiul Sante inregistrează diferente semnificativ pozitiv la variantele fertilizat pe sol şi fertilizat pe sol şi vegetaţie faţă de martor, iar soiurile Adora, Desiree şi Rustic la toate variantele de fertilizare numărul mediu de tuberculi/cuib sânt foarte similare cu martorul

CAPITOLUL VIII

8.1. REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND MĂRIMEA TUBERCULILOR, ÎN FUNCŢIE DE SOI FERTLIZARE ŞI TRATAMENTE APLICATE MEDIA PE 3 ANI 2007-2009

8.1.25.Analiza varianţei asupra mărimii tuberculilor <30 mm obţinute, media pe 3 ani, tratament cu Novodor (c1)

Tabel.8.76. Influenţa factorului B (Fertilizare) asupra asupra mărimea tuberculilor

(Luna de Sus, 2007-2009) The B Factor (fertilization) ) influence on tubers size (Luna de Sus, 2007-2009)

Nr. Crt. Item no.

Varianta Variant

Mărime tuberculi/cuib <30 mm Average tubers/planting hole<30mm % Diferenţa (kg/ha)


1. Martor 1.92 100.0 0.00 Mt. 2. Fert. pe sol 2.38 123.9 0.46 ***

20

3. Fert. pe sol şi veg. 2.99 155.6 1.07 *** 4. Fert. pe vegetaţie 2.23 116.2 0.31 *** DL (p 5%) 0.08 tubercul/cuib DL (p 1%) 0.11tubercul/cuib DL (p 0.1%) 0.14 tubercul/cuib

Analiza varianţei în cazul factorului fertilizare arată diferenţe foarte distinct semnificative pozitive, faţă de martor, pentru toate celelalte 3 variante (tabelul 6.28), diferenţele pozitive fiind cuprinse între 2,23-2,99%, respectiv un plus de 0,31-1,07 tuberculi/cuib.

Tabel .8.77. Influenţa factorului B (Fertilizare) - Testul Duncan (Luna de Sus, 2007-2009) The B factor (fertilisation) influence – Duncan Test (Luna de Sus, 2007-2009)

Nr. crt. Item no

Varianta Variant


1 b4 1.92 2.23 2.38 2.99 2 b3 2.23 0.31 0.46 1.07 3 b1 2.38 0.15 0.76 4 b2 2.99 0.61




Nr. crt. Item no.

Varianta Variant

Mărime tuberculi/cuib <30 mm Average tubers/planting hole<30mm



Prelucrarea multiplă prin testul Duncan (tabelul 8.78.) clasifică variantele de fertilizare în următoarea ordine: Fertilizat sol + vegetaţie (D), Fertilizat pe sol (C), Fertilizat pe vegetaţie (B

Tabel 8.79. Influenţa factorului B (Fertilizare) asupra asupra mărimea tuberculilor

(Luna de Sus, 2007-2009) The B Factor (fertilization) ) influence on tubers size (Luna de Sus, 2007-2009)

Simbol Symbol

Varianta Variant

Mărime tuberculi/cuib <30 mm Average tubers/planting hole<30mm % Diferenţa (kg/ha)


b4 a1 Martor – Adora 1.41 100.0 0.00 Mt. b1 a1 Adora 1.58 112.1 0.17 * b2 a1 Adora 1.98 140.4 0.57 *** b3 a1 Adora 1.63 115.6 0.22 **

b4 a2 Martor – Désirée 1.57 100.0 0.00 Mt. b1 a2 Désirée 1.87 119.6 0.31 *** b2 a2 Désirée 2.51 160.2 0.94 *** b3 a2 Désirée 1.79 114.0 0.22 **


b4 a4 Martor – Sante 2.19 100.0 0.00 Mt.

21

b1 a4 Sante 3.01 137.3 0.82 *** b2 a4 Sante 3.26 148.9 1.07 *** b3 a4 Sante 2.57 117.2 0.38 ***


Interacţiunea factorului B – fertilizare la A – soi asupra asupra mărimea tuberculilor <30 mm, (tabelul 8.79.) arată diferenţe variate, dar ca şi regulă generală fertilizarea pe sol şi vegetaţie asigură, pentru toate soiurile diferenţe foarte semnificative pozitive.

8.1.26.Analiza varianţei pentru <30 mm obţinute, media pe 3 ani,

tratament cu NeemAzal (c2) Tabel.8.85.

Influenţa Influenţa factorului B (Fertilizare) asupra mărimea tuberculilor (Luna de Sus, 2007-2009)

The B Factor (fertilization) influence on tubers size (Luna de Sus, 2007-2009) Nr. Crt. Item no.

Varianta Variant

Mărime tuberculi/cuib <30 mm

Average tubers/planting hole<30mm

% Diferenţa (kg/ha) Diference (kg/ha)

Semnificaţia Significance

1. Martor 1.76 100.0 0.00 Mt. 2. Fert. pe sol 2.21 125.0 0.44 *** 3. Fert. pe sol şi veg. 2.95 167.1 1.18 *** 4. Fert. pe vegetaţie 2.10 119.1 0.34 ** DL (p 5%) 0.22 tubercul/cuib DL (p 1%) 0.30tubercul/cuib DL (p 0.1%) 0.41 tubercul/cuib

Analiza varianţei în cazul factorului fertilizare arată două diferenţe foarte distinct semnificative pozitive, şi o diferenţe distinct semnificativ pozitivă faţă de martor, pentru toate celelalte 3 variante (tabelul 8.85), diferenţele pozitive fiind cuprinse între 2,10-2,95%, respectiv un plus de 0,34-1,18 tuberculi/cuib.

Tabel 8.86. Influenţa factorului B (Fertilizare) - Testul Duncan (Luna de Sus, 2007-2009) The B factor (fertilisation) influence – Duncan Test (Luna de Sus, 2007-2009)

Nr. crt. Item no

Varianta Variant


1 b4 1.76 2.10 2.21 2.95 2 b3 2.10 0.34 0.44 1.18

3 b1 2.21 0.10 0.85 4 b2 2.95 0.74




Nr. crt. Item no.

Varianta Variant

Mărime tuberculi/cuib <30 mm Average tubers/planting hole<30mm



22

Prelucrarea multiplă prin testul Duncan (tabelul 8.87.) clasifică variantele de fertilizare în următoarea ordine: Fertilizat sol + vegetaţie (C), Fertilizat pe sol (B), Fertilizat pe vegetaţie (B).

Tabel 8.88.

Interacţiunea factorului B (fertilizare) – cu factorul A (soi) (Luna de Sus, 2007-2009) B Factor (fertilisation) and A Factor (crop variety) interactions

(Luna de Sus, 2007-2009) Simbol Symbol

Varianta Variant

Mărime tuberculi/cuib <30 mm Average tubers/planting

hole<30mm % Diferenţa (kg/ha)


b4 a1 Martor – Adora 1.32 100.0 0.00 Mt. b1 a1 Adora 1.71 129.3 0.39 - b2 a1 Adora 1.94 147.2 0.62 ** b3 a1 Adora 1.62 122.7 0.30 -





Interacţiunea factorului B – fertilizare la A – soi, (tabelul 8.88.) arată diferenţe

variate, dar ca şi regulă generală fertilizarea pe sol şi vegetaţie asigură, pentru toate soiurile diferenţe foarte semnificative pozitive.

8.1.27. Analiza varianţei pentru 30-45 mm obţinute, media pe 3 ani, tratament cu Novodor (c1)

Tabel.8.94. Influenţa Influenţa factorului B (Fertilizare) mărimea tuberculilor (Luna de Sus, 2007-2009)


Varianta Variant

Mărime tuberculi/cuib 30-45 mmAverage tubers/planting hole30-

45 mm % Diferenţa (kg/ha)


1. Martor 2.06 100.0 0.00 Mt. 2. Fert. pe sol 2.60 126.0 0.54 *** 3. Fert. pe sol şi veg. 3.31 160.3 1.24 *** 4. Fert. pe vegetaţie 2.45 118.7 0.39 *** DL (p 5%) 0.08 tubercul/cuib DL (p 1%) 0.10tubercul/cuib DL (p 0.1%) 0.14 tubercul/cuib

23

Analiza varianţei în cazul factorului fertilizare arată diferenţe foarte distinct semnificative pozitive, faţă de martor, pentru toate 3 variantele (tabelul 8.94), diferenţele pozitive fiind cuprinse între 2,06-3,31%, respectiv un plus de 0,39-1,24 tuberculi/cuib.

Tabel 8.95 Influenţa factorului B (Fertilizare) - Testul Duncan (Luna de Sus, 2007-2009) The B factor (fertilisation) influence – Duncan Test (Luna de Sus, 2007-2009)

Nr. crt. Item no

Varianta Variant


1 b4 2.06 2.45 2.60 3.31 2 b3 2.45 0.39 0.54 1.24 3 b1 2.60 0.15 0.86 4 b2 3.31 0.71




Nr. crt. Item no.

Varianta Variant

Mărime tuberculi/cuib 30-45 mm Average tubers/planting hole30-45 mm



Prelucrarea multiplă prin testul Duncan (tabelul 8.96) clasifică variantele de fertilizare în următoarea ordine: Fertilizat sol + vegetaţie (D), Fertilizat pe sol (C), Fertilizat pe vegetaţie (B).

Tabel 8.97. Interacţiunea factorului B (fertilizare) – cu factorul A (soi) asupra mărimea

tuberculilor (Luna de Sus, 2007-2009) B Factor (fertilisation) and A Factor (crop variety) interactions on tubers size


Varianta Variant

Mărime tuberculi/cuib 30-45 mm Average tubers/planting hole30-45 mm % Diferenţa (kg/ha)


b4 a1 Martor – Adora 1.73 100.0 0.00 Mt. b1 a1 Adora 2.15 124.5 0.42 *** b2 a1 Adora 2.44 140.8 0.71 *** b3 a1 Adora 1.97 114.1 0.24 **



b4 a4 Martor – Sante 2.05 100.0 0.00 Mt. b1 a4 Sante 2.76 135.0 0.72 ***

24

b2 a4 Sante 3.01 146.9 0.96 *** b3 a4 Sante 2.36 115.1 0.31 ***


Interacţiunea factorului B – fertilizare la A – soi, (tabelul 8.97.) arată diferenţe variate, dar ca şi regulă generală fertilizarea pe sol şi vegetaţie asigură, pentru toate soiurile diferenţe foarte semnificative pozitive. 8.1.28. Analiza varianţei pentru 30-45 mm obţinute, media pe 3 ani tratament cu Neemazal (c2)

Tabel.8.103

Influenţa factorului B (Fertilizare) asupra numărul tuberculilor (Luna de Sus, 2007-2009) The B Factor (fertilization) influence on tubers size (Luna de Sus, 2007-2009)

Nr. Crt. Item no.

Varianta Variant

Mărime tuberculi/cuib 30-45 mm Average tubers/planting hole30-45

mm % Diferenţa (kg/ha)



Analiza varianţei în cazul factorului fertilizare arată trei diferenţe foarte distinct

semnificative pozitive, faţă de martor, pentru toate 3 variante (tabelul 8.103), diferenţele pozitive fiind cuprinse între 2,29-3,25%, respectiv un plus de 0,44-1,40 tuberculi/cuib.

Tabel 8.104.

Influenţa factorului B (Fertilizare) - Testul Duncan - (Luna de Sus, 2007-2009) The B factor (fertilisation) influence – Duncan Test – (Luna de Sus, 2007-2009)

Nr. crt. Item no

Varianta Variant


1 b4 1.85 2.29 2.33 3.25 2 b3 2.29 0.44 0.49 1.40

3 b1 2.33 0.04 0.96 4 b2 3.25 0.91



Tabel 8.105


Nr. crt. Item no.

Varianta Variant

Mărime tuberculi/cuib 30-45 mm Average tubers/planting hole30-45 mm


1 b4 – Martor (Witness) 1.85 A 2 b3 – Fert. pe veg (Soil fert.) 2.29 B 3 b1 – Fert. pe sol.(in green fert.) 2.33 B

25

4 b2 – Fert. sol + veg.(soil+in green fert.) 3.25 C Prelucrarea multiplă prin testul Duncan (tabelul 8.105.) clasifică variantele de

fertilizare în următoarea ordine: Fertilizat sol + vegetaţie (C), Fertilizat pe sol (B), Fertilizat pe vegetaţie (B).

Tabel 8.106 Interacţiunea factorului B (fertilizare) – cu factorul A (soi) asupra mărimea

tuberculilor între30-45 mm (Luna de Sus, 2007-2009) B Factor (fertilisation) and A Factor (crop variety) interactions influence on tubers size


Varianta Variant

Mărime tuberculi/cuib 30-45 mm Average tubers/planting hole30-45 mm % Diferenţa (kg/ha)


b4 a1 Martor – Adora 1.58 100.0 0.00 Mt. b1 a1 Adora 2.02 127.8 0.44 * b2 a1 Adora 2.47 156.0 0.89 *** b3 a1 Adora 2.03 128.4 0.45 *

b4 a2 Martor – Désirée 1.76 100.0 0.00 Mt. b1 a2 Désirée 2.28 129.3 0.52 * b2 a2 Désirée 3.05 173.2 1.29 *** b3 a2 Désirée 2.28 129.5 0.52 *


b4 a4 Martor – Sante 1.93 100.0 0.00 Mt. b1 a4 Sante 2.67 138.4 0.74 ** b2 a4 Sante 3.66 189.8 1.73 *** b3 a4 Sante 2.41 124.9 0.48 *


Interacţiunea factorului B – fertilizare la A – soi, (tabelul 8.106) arată diferenţe

variate, dar ca şi regulă generală fertilizarea pe sol şi vegetaţie asigură, pentru toate soiurile diferenţe foarte semnificative pozitive faţă de martor. 8.1.29. Analiza varianţei pentru>45 mm obţinute, media pe 3 ani tratament cu Novodor (c1)

Tabel.8.112. Influenţa factorului B (Fertilizare) asupra mărimea tuberculilor (Luna de Sus, 2007-2009)


Varianta Variant

Mărime tuberculi/cuib >45 mm Average tubers/planting hole >45 mm % Diferenţa (kg/ha)



26

Analiza varianţei în cazul factorului fertilizare arată diferenţe foarte distinct semnificative pozitive, faţă de martor, pentru toate celelalte 3 variante (tabelul 8.112), diferenţele pozitive fiind cuprinse între 1,82-2,86 %, respectiv un plus de 0,35-1,04 tuberculi/cuib. (tabelul 8.112.).

Tabel 8.113.

Influenţa factorului B (Fertilizare) - Testul Duncan (Luna de Sus, 2007-2009) The B factor (fertilisation) influence – Duncan Test (Luna de Sus, 2007-2009)

Nr. crt. Item no

Varianta Variant


1 b4 1.82 2.17 2.31 2.86 2 b3 2.17 0.35 0.49 1.04 3 b1 2.31 0.14 0.69 4 b2 2.86 0.55




Nr. crt. Item no.

Varianta Variant

Mărime tuberculi/cuib >45 mm Average tubers/planting hole >45 mm



Prelucrarea multiplă prin testul Duncan (tabelul 8.114 clasifică variantele de fertilizare în următoarea ordine: Fertilizat sol + vegetaţie (D), Fertilizat pe sol (C), Fertilizat pe vegetaţie (B)


Varianta Variant



b4 a1 Martor – Adora 1.82 100.0 0.00 Mt. b1 a1 Adora 2.17 119.0 0.35 *** b2 a1 Adora 2.55 140.0 0.73 *** b3 a1 Adora 2.04 112.1 0.22 **




27


Interacţiunea factorului B – fertilizare la A – soi, arată diferenţe variate, dar ca şi regulă generală variantele de fertilizare asigură, pentru toate soiurile diferenţe foarte semnificativ pozitive cea mai eficientă fiind fertilizat pe sol sşi vegetaţie(tabelul 8.115).

8.1.30. Analiza varianţei pentru>45 mm obţinute, media pe 3 ani, tratament cu Neemazal (c2)

Tabel.8.121. Influenţa factorului B (Fertilizare) asupra mărimea tuberculilor (Luna de Sus, 2007-2009)

The B Factor (fertilization) ) influence on tubers size (Luna de Sus, 2007-2009) Nr. Crt. Item no.

Varianta Variant



1. Martor 1.66 100.0 0.00 Mt. 2. Fert. pe sol 2.14 128.4 0.47 *** 3. Fert. pe sol şi veg. 2.89 173.8 1.23 *** 4. Fert. pe vegetaţie 2.04 122.9 0.38 ** DL (p 5%) 0.25 tubercul/cuib DL (p 1%) 0.34 tubercul/cuib DL (p 0.1%) 0.46 tubercul/cuib

Analiza varianţei în cazul factorului fertilizare arată diferenţe foarte distinct

semnificative pozitive, faţă de martor, pentru variantele, (tabelul 6.28), diferenţele pozitive fiind cuprinse între 2,04-2,89 %, respectiv un plus de 0,38-1,23 tuberculi/cuib (tabelul 8.121).

Tabel 8.122.

Influenţa factorului B (Fertilizare) - Testul Duncan (Luna de Sus, 2007-2009) The B factor (fertilisation) influence – Duncan Test (Luna de Sus, 2007-2009)

Nr. crt. Item no

Varianta Variant


1 b4 1.66 2.04 2.14 2.89 2 b3 2.04 0.38 0.47 1.23 3 b1 2.14 0.09 0.85 4 b2 2.89 0.75



Tabel 8.123.


Nr. crt. Item no.

Varianta Variant

Mărime tuberculi/cuib >45 mm Average tubers/planting hole >45 mm



Prelucrarea multiplă prin testul Duncan (tabelul 8.123.) clasifică variantele de fertilizare în următoarea ordine: Fertilizat sol + vegetaţie (C), Fertilizat pe sol (B), Fertilizat pe vegetaţie (B).

28

Tabel 8.124. Interacţiunea factorului B (fertilizare) – cu factorul A (soi) (Luna de Sus, 2007-2009)

B Factor (fertilisation) and A Factor (crop variety) interactions (Luna de Sus, 2007-2009)

Simbol Symbol

Varianta Variant

Mărime tuberculi/cuib >45 mm Average tubers/planting hole

>45 mm % Diferenţa (kg/ha)


b4 a1 Martor – Adora 1.60 100.0 0.00 Mt. b1 a1 Adora 2.13 133.3 0.53 * b2 a1 Adora 2.52 157.7 0.92 *** b3 a1 Adora 2.06 128.5 0.46 -





Interacţiunea factorului B – fertilizare la A – soi, arată diferenţe variate, soiul Adora, Desiree, Rustic şi Sante la varianta fertilizat pe sol şi vegetaţie asigură diferenţe foarte semnificativ pozitive. faţă de martor la variantele fertilizat pe sol şi fertilizat pe vegetaţie diferenţele sunt nesemnificative faţă de martor (tabelul 8.124).

CAPITOLUL IX

9.4. REZULTATELE OBŢINUTE PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ PE ANII 2007-2009

Tabel 9.23 Analiza eficienţei economice la cultura cartofului în sistem ecologic

(Luna de Sus 2007-2009) Economic performance (Luna de Sus,2007-2009)

Calcule/soi Adora Desiree Rustic Sante

Marja brută la ha total venituri – total costuri directe 34891.51 24446.41 22263.62 34022.04 Cost pe unitatea de produs total costuri directe / nr.unităţi produs principal

0.37 0.42 0.48 0.30

Modificarea marjei brute total venituri / total venituri martor

122% 112% 113% 131%

29

Modificarea costului pe unitate de produs cost per unit produs / cost per unit produs martor

86% 93% 93% 79%

Modificarea producţiei nr.unităţi produs principal / nr.unităţi produs principal martor

122% 112% 113% 132%

Comparând cele patru souri în privinţa producţiei obţinute pe unitatea de suprafaţă, rezultă pe sol şi vegetatie, unde a că pe varianta fertilizată fost realizată cea mai mare producţie, rezultatul cel mai bun a fost obţinut la soiul Sante, care depăşeşte martorul cu 31 %.

Plafonul maxim de profit, se realizeaza la soiul Adora 34891,51 RON si cel mai mic profit aduce Rustic.

Tabel 9.24. Principalii indicatori de producţie la cultura cartofului în sistem ecologic

(Luna de Sus, 2007-2009) Wheat varieties main economic parametres (Luna de Sus, 2007-2009)

Denumire Adora Desiree Rustic Sante producţia medie fert 23794.13 22436.53 21292.42 29256.09 martor 19539.65 19969.67 18904.23 22299.16 Depăşire kg 4254.48 2466.86 2388.19 6956.93

Valoarea realizata lei fert 40713.31 30268.21 28085.42 39843.84 martor 33492.00 26989.67 24949.33 30415.56 Depăşire mart % 122% 112% 113% 131% Cost per producţie lei fert 5821.80 5821.80 5821.80 5821.80

martor 5566.80 5566.80 5566.80 5566.80 % faţă de mart 105% 105% 105% 105% Beneficiu per producţie fert 34891.51 24446.41 22263.62 34022.04 martor 27925.20 21422.87 19382.53 24848.76 Dif. Lei faţă de mart 6966.31 3023.54 2881.09 9173.28 Beneficiu faţă de martor% 125% 114% 115% 137%

În privinţa valorii realizate pe unitatea de suprafaţă se detaşează soiul Adora, din cauza valorificării superiaore a producţiei, urmand soiul Sante, Rustic si Desiree

CAPITOLUL X CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

CHAPTER X CONCLUSIONS AND RECOMMENDATIONS

CONCLUZII

10.1. REZULTATELE DETERMINĂRILOR EFECTUATE ÎN CÂMPUL EXPERIMENTAL • La plantare, s-au utilizat la toate soiurile tuberculi de calibru 30-45 mm cu o greutate medie de 43 grame/tubercul si o normă de plantare de 3071,40 kg/ha la soiul Adora, 3428,50 kg/ha la soiul Désirée cu 48 g/tubercul, 2714,26 kg/ha la soiul Rustic cu 45 g/tubercul si 2998,54 kg/ha la soiul Sante cu o greutate medie de 45 g/tubercul.. • Numărului mediu de tulpini principale/cuib la cele patru soiuri experimentate este de 3,0 tulpini/cuib la soiul Adora, 3,3 tulpini/cuib la soiul Désirée, 2,8 tulpini/cuib la

30

soiul Rustic şi de 3,7tulpini/cuib la soiul Sante • Durata medie a perioadei de la răsărire la imbobocire la soiul Adora 20 zile, Désirée 22 zile, Rustic 22 zile şi la Sante 22 zile • De la îmbobocire la înflorire, la soiul Adora 10 zile, Désirée 15 zile, Rustic 14 zile şi la Sante 16 zile • Durata medie a perioadei de la înflorire la maturizarea fiziologică, la soiul Adora este de 59 zile, Désirée 79 zile, Rustic 78 zile şi la Sante 77zile caracterisitici determinate de caracterele morfo-fiziologice specifice soiurilor experimentate • Durata de vegetaţie înregistrată în câmpul experimental a fost în medie de 89 de zile la soiul Adora, 116 zile la soiul Désirée, 114 la soiul Rustic, 115 de zile la soiul Sante.

10.2. REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND BURUIENILE

• În primul an de experimentare (anul agricol 2006-2007) nu s-a putut aprecia dacă soiul cultivat poate influenţa semnificativ nivelul îmburuienării, diferenţierile putând interveni şi datorită altor factori de influenţă. • S-a constatat că grupa buruienilor dicotiledonate perene (incluzând şi specia Equisetum arvense) poate crea probleme în culturile de cartof ecologice din această zonă, datorită potenţialului biologic al solului, condiţiilor climatice specifice zonei şi particularităţilor biologice de vegetaţie şi mai ales de înmulţire a speciilor de buruieni din această grupă. • Chiar dacă se observă diferenţe ale nivelului îmburuienării parcelelor martor ocupate de cele 4 soiuri de cartof testate în sistem de cultură ecologic (tabelul 5.60), acestea nu depăşesc pragurile de semnificaţie statistică, încât să ne poată îndreptăţii să concluzionăm că soiul de cartof, prin capacitatea de concurenţă interspecifică proprie, poate fi un factor de diminuare a îmburuienării în sistemul de cultură ecologic. Astfel, nici unul din cele 4 soiuri testate nu se distinge semnificativ faţă de celelalte, la analiza comparativă, prin test Duncan. • Factorii tehnologici sunt cei care definesc nivelul de îmburuienare şi influenţează concurenţa interspecifică.

10.3. PRODUCŢIA DE TUBERCULI LA SOIULRILE EXPERIMENTATE ÎN FUNCŢIE DE FERTLIZARE ŞI TRATAMENTELE APLICATE

• Din datele obţinute media pe trei ani (2007-2009) putem afirma că soiul Sante a realizat cea mai mare producţie (27744,69 kg/ha), urmat de soiul Adora (22730,27 kg/ha), Désirée (21819,75 kg/ha) şi Rustic (20469,87 kg/ha). • La fiecare soi variantele fertilizate au asigurat cele mai mari producţii. Depăşirea faţă de martor a fost între 32% la soiul Sante şi 12 % la soiul Désirée. • Datele medii pe cei trei ani de experimentare arată influenţa soiului asupra producţiilor obţinute. Astfel, raportând producţiile obţinute faţă de media experienţei de 23191.14 kg/ha, se constată diferenţe de producţii nesemnificative la toate soiurile. Referitor la interacţiunea variantelor de fertilizare asupra productivităţii soiurilor, s-au

31

constatat pentru toate variantele şi la toate soiurile valori mai mari ale producţiei şi semnificaţia pozitivă a variantelor fertilizate, comparativ cu martorul. • Prelucrarea prin testul Duncan la fertilizarea pe sol şi vegetaţie clasifică astfel variantele în ordinea descrescătoare a producţiilor obţinute:Sante - fertilizat pe sol şi vegetaţie; Adora - fertilizat pe sol şi vegetaţie Désirée- fertilizat pe sol şi vegetaţie; Rustic - fertilizat pe sol şi vegetaţie; etc. • Interacţiunea soiului asupra fertilizării este mult mai diversificată ca influenţă asupra producţiilor obţinute şi arată, în general, superioritatea soiurilor Sante şi Adora • Menţinere în vegetaţie a soiurilor de cartof până la maturitatea fiziologică, prin executarea la timp a tratamentelor fitosanitare permise în cultura ecologică, reprezintă obiectivul de bază si siguranţa profitului. 10.4 NUMĂRUL MEDIU DE TUBERCULI LA UN CUIB LA SOIURILE EXPERIMENTATE ÎN FUNCŢIE DE TRATAMENTELE APLICATE

• În media pe 3 ani remarcăm la soiul Rustic varianta (a3b2c1), fertilizare pe sol şi pe vegetaţie, ca variantă cu cel mai mare număr mediu de tuberculi la un cuib (11,76 tuberculi / cuib) urmat de soiul Sante (9,82 tuberculi / cuib), soiul Désirée (8,08 tuberculi / cuib), şi soiul Adora (6,97 tuberculi / cuib) • Prin compararea valorilor numărului de tuberculi obţinuţi în anii 2007-2009 la soiurile experimentate sub influenţa şi interacţiunea factorilor studiaţii (soi, fertilizare, tratament pe vegetaţie), se remarcă cele mai mari valori obţinute la soiul Rustic. • Toate soiurile au reacţionat cel mai bine din punct de vedere al numărului mediu de tuberculi obţinuţi în cazul variantei experimentale ( b2c1), respectiv factorul b2 - fertilizare la sol şi pe vegetaţie şi factorul c1 – tratament cu Novodor. şi zeama bordeleză.

10.5. MĂRIMEA TUBERCULILOR, ÎN FUNCŢIE DE SOI FERTLIZARE ŞI TRATAMENTE APLICATE • La soiul Sante predomină tuberculii de mărimea mai mare de 45 mm, cu o pondere de 129,8% respectiv cu o diferenţă foarte semnificativ pozitiv faţă de martor – media. • Analiza statistica a mărimii tuberculilor la soiul Rustic arata ponderea mai mare a tuberculilor cu mărimea cuprinsa între 30-45 mm cu 110,3% faţă de medie diferenţă fiind nesemnificativă • Analiza variantei în cazul soiului Sante arata predominarea tuberculilor de mărimea mai mai mica de 30 mm, cu 126,9 % faţă de medie diferenţă pozitivă, • Fertilizarea influenţează în mod semnificativ mărimea tubeculilor. La soiurile studiate media pe 3 ani, (tratament cu Novodor) se remarcă variantele fertilizat la sol + vegetaţie cu o diferenţă foarte semnificativ pozitivă, la soiul Adora (114,1-140,8 %) la soiul Désirée (118,2-167,9 %) la soiul Rustic (121,9-178,5 %) la soiul Sante (115,1-146,9 %) faţă de martor. La soiurile studiate media pe trei ani la variantele nefertilizate au inregistrat la Adora (83,8 %,) la soiul Désirée (93,1 %) la soiul Rustic (123,9%) şi la soiul Sante (99,2%) cu diferenţe apropiate de martor.

32

10.6. EFICIENŢA ECONOMICĂ

• Comparând cele patru souri în privinţa producţiei obţinute pe unitatea de suprafaţă, rezultă că pe varianta fertilizată pe sol şi vegetatie, unde a fost realizată cea mai mare producţie, rezultatul cel mai bun a fost obţinut la soiul Sante, urmat de soiul Adora, Désirée şi Rustic • Plafonul maxim de profit, se realizeaza la soiul Adora 34891,51 RON/HA şi cel mai mic profit aduce Rustic. 22263,62 RON/HA • Explicatia acestei diferente este faptului ca pretul de valorificare la Adora este mai mare(1,93 lei/kg) fiindca este un soi timpuriu. La celelalte soiuri, Desire, Rustic și Sante 1,50 lei/kg, • Comparând cele patru souri în privinţa producţiei obţinute pe unitatea de suprafaţă, rezultă că faţă de martor, varianta fertilizată la soiul Sante inregistrează o depăşire de 6956,93 kg/ha, urmat de soiul Adora cu 4254,48 kg/ha, soiul Désirée cu 2466,86 kg/ha şi soiul Rustic cu 2388,19 kg/ha.

RECOMANDĂRI

1. Alegerea soiurilor pretabile pentru cultivare în sistem ecologic • În agricultura ecologică, date fiind particularităţile tehnologice ale acestui sistem, criteriile de bază în alegerea soiurilor trebuie să fie: rezistenţa la atacul de boli şi dăunători, rezistenţa la secetă şi la alţi posibili factori de stress. • În privinţa alegerii soiurilor, în zona colinară şi de munte, pentru producţia în sistem ecologic, se recomandă soiurile de cartof Sante, Désirée Adora şi Rustic. • Soiul Rustic, deşi este un soi valoros, s-a comportat neconvingător în condiţii de secetă. 2. Aplicarea corectă a agrotehnicilor specifice agriculturii ecologice • Având la dispoziţie puţine mijloace de a controla factorii limitativi de producţie, în agricultura ecologică, alături de alegerea unor soiuri rezistente, este nevoie şi de respectarea riguroasă a regulilor agrotehnice specifice. • Alegerea timpului optim pentru executarea lucrărilor mecanice şi folosirea utilajului adecvat garantează realizarea obiectivului propus. Condiţiile meteorologice, în special lipsa precipitaţiilor în perioada plantatului îngreunează pregătirea patului germinativ. Răsărirea neuniformă influenţează şi ea negativ producţiile care se obţin. • Este de preferat să se aştepte timpul optim pentru pregătirea patului germinativ decât respectarea, cu orice preţ, a timpului optim de plantat • În controlul buruienilor, lucrările agrotehnice au o importanţă hotărâtoare. Cu ţesala de buruieni se poate rezolva problema buruienilor în procent de 60%. Trebuie accentuată importanţa alegerii timpului optim pentru executarea lucrării şi, de asemenea, trebuie avut grijă ca agregatul să fie reglat în funcţie de umiditatea solului şi a fenofazei în care se găseşte cultura de cartof.

33

• S-a dovedit că utilizarea de biofertilizanți determină o scădere a riscului

îmburuienării și are efecte benefice asupra culturii cartofului. Mai eficient a fost la

toate soiurile de cartof studiate tratamentul cu biofertilizanți pe sol și vegetație

Se recomanda folosirea fertilizaţilor • primăvara înainte de plantare cu îngrăşămint fosfatat EUROBIO 26 (doza 150 kg/ha) şi Biofertlizatorul Azofertil (doza 10 l/ha). • (la îmbobocire) cu biofertlizatorul Ecofertil P (doza 10 l/ha) şi biofertilizatorul foliar Biomit Plussz (doza 5 l/ha). Combaterea dăunătorilor şi a bolilor • tratament cu NOVODOR (doza 4l/ha) • tratament cu NeemAzal (doza 2l/ha) • tratament pentru combaterea manei, cu zeamă bordeleză

34

Bibliografie selectivă 1. Albert I.O., 2010, Cerceăari privind cultura cartofului în sistem ecologic, Lumea Satului anul IV, nr 7 (108) 1-15 aprilie 2. Albert I.O., 2010, Research on organic potato cultivation, Agricultura anul IXX, 1, 2, 73-74 3. Alexandri Al, şi colab., 1969, Tratat de fitopatologie agricolă, vol. II, Ed. Academiei R.S. România; 4. Ardelean M, R. Sestraş, 1996, Ameliorarea plantelor horticole şi tehnică experimentală, Partea a II – a, Tehnică experimentală, îndrumător de lucrări practice, Tipo AGRONOMIA, Cluj – Napoca 5. Blain P., Friedlander Jr., Researchers study biological control for wheat crop threat 6. Carlier L., I. Puia, I. Rotar, 1998, For a better grass production, Editura Risoprint, Cluj- Napoca ; 7. Draica C., Bredt H., Gorea T., (1999) – Tendinţe privind producerea şi valorificarea cartofului în Europa, Anale I.C.P.C., Vol. XXVI. 8. Horvath S., Proszka, P., Tas, L. (1995), Amit a vetoburgonyarol tudni kell, Agroinform Kiado, Budapest. 9. ea pachetului de programe MSTAT – C. 10. Ianosi S. (1995) – Calitatea materialului de plantat la cartof, Cartoful în România, vol. 5, nr.1, ian – mart, p.15 – 17. 11. Ianosi S. (1995) – Pregătirea materialului de plantat, Cartoful în România, vol. 5, nr.1, ian – mart., p. 18 – 19. 12. Ianosi S. (1995) - Norma de plantare la cartof , Cartoful în România, vol.5, ian - mart. p. 20 - 24. 13. Fiţiu A., Morar G. şi colab., 2003, Fertilizarea în agricultura ecologică, vol. Tehnologii în agricultura ecologică, Ed. Risoprint, Cluj- Napoca; 14. Măzăreanu I., IANOSI Maria, W. Copony, (1990) – Eficacitatea îngrăşămintelor minerale funcţie de desimea plantelor, în diferite condiţii pedoclimatice la cartoful de consum. Anale I.C.P.C., vol. XVII.

35

15. Morar M., Rusu T., Albert I., 2005, Ghid de combatere a buruienilor în agricultura ecologică, ed. Risoprint Cluj Napoca; 16. Morar G., 1999 Cultura cartofului, Ed. Risoprint, 17. Morar G., Marin Ş., 2004, Fitotehnie, Ed I. Ionescu de la Brad, Iaşi; 18. Morar G., şi colab. 2003, Tehnologii în agricultura ecologică, Ed. Risoprint 19. Muntean L.S., Borcean I., Roman Gh. V., Axinte M., 2003 Fitotehnie, Ed I. Ionescu de la Brad, Iaşi; 20. Muntean L.S., Luca E., Fiţiu A., Munteanu L., Munteanu S., Albert I.,2005, Bazele agriculturii ecologice, Ed. Risoprint, Cluj Napoca; 21. Puia,I., V.Soran, I.Rotar, 1998, Agroecologie, Ecologism, Ecologizare. Editura Genesis, Cluj-Napoca. 22. Puia,I., V.Soran, L.Carlier, I.Rotar, M.Vlahova, 2001, Agroecologie şi Ecodezvoltare. Editura Academicpres, Cluj-Napoca. 23. Rusu T., Albert I., Bodiş A., 2005, Metode şi tehnici de producţie în agricultura ecologică, Ed. Risoprint, Cluj- Napoca ; 24. Salontai AL., L. S. Muntean, G. Morar, S. Cernea, M. Bârsan, 1994, Asolamentele, factor esenţial al agriculturii ecologice. Lucrările sesiunii ştiinţifice „Tehnologii moderne în cultura plantelor de câmp”. Simpozionul „125 de ani de învăţământ superior agronomic la Cluj”; 25. Solti G., Rusu T., Nagy M., Albert I. O., 2006, Utilizarea rumeguşului şi a deşeurilor lemnoase pentru compostare, Ed. Risoprint, Cluj- Napoca pg. 30-60 26. Toncea I., 2000, Ecological Agriculture Theory- A Point of View, Proceedings of 13th International IFOAM Scientific Conference; 27. Zamfirescu N., Velican V., Valuţă Gh.,1956, Fitotehnia, vol.1, Ed. Agro Silvică de Stat, Bucureşti; 28. *** Ghid legislativ pentru agricultura ecologică, 2004, Ed. Risoprint, Cluj- Napoca; 29. ***The world’s healthiest Food Feeling Great.htm; 30. ***Wheat Taxonomy: The Legacy of John Percival, 1999, ed. Caligari and Brandham; 31. ***Elemente tehnologice specifice agriculturii ecologice - extras din norme IFOAM -; 32. www.fas.usada.gov – World Agricultural Production; 33. www.fibl.org – The World of Organic Agriculture Statistics and Emerging Trends 2007 34. http://www.news.cornell.edu/Chronicle/97/8.14.97/wheat_scab.html 35. http://www.ipmcenters.org/cropprofile/docs/cawheat.html

36

http://www.fas.usada.gov/

http://www.fibl.org/

http://www.news.cornell.edu/Chronicle/97/8.14.97/wheat_scab.html

http://www.ipmcenters.org/cropprofile/docs/cawheat.html

rezumatul tezei de doctorat cercetĂri privind … · În acest studiu vom prezenta tehnologia de...

Documents