rezumat zona maritima a romaniei
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ISTORIE
ZONA MARITIMĂ A ROMÂNIEI ÎNTRE ANII 1944 – 1965.
STUDIU DE CAZ:
PORTURILE BRĂILA ŞI GALAŢI
(REZUMAT )
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
ACAD. DINU C. GIURESCU
DOCTORAND:
MIREA ELENA – LOREDANA
BUCUREŞTI
-2012-
1
CUPRINS:
Introducere
I. JUDEŢELE BRĂILA ŞI COVURLUI LA SFÂRŞITUL CELUI DE-AL
DOILEA RĂZBOI MONDIAL
1. Actul de la 23 august 1944. Implicaţiile sale interne şi internaţionale
2. Semnarea şi aplicarea Convenţiei de Armistiţiu cu Naţiunile Unite (12- 13 septembrie
1944)
- Prevederile generale ale CA
- Aplicarea CA în judeţul Brăila
- Aplicarea CA în judeţul Covurlui
- Evoluţia raporturilor româno- germane şi româno- sovietice în zona Dunării
maritime
- Consecinţe generale ale aplicării CA în zona Dunării maritime
3. Situaţia economică a zonei Dunării maritime între anii 1944- 1947
4. Viaţa politică în judeţele Brăila şi Covurlui la sfârşitul celui de-al doilea război mondial
- Viaţa politică între 23 august 1944 şi 6 martie 195
- Viaţa politică între instalarea guvernului Groza şi alegerile din noiembrie 1946
- Viaţa politică între alegerile din 1946 şi instaurarea regimului totalitar
II. ORAŞELE PORTURI BRĂILA ŞI GALAŢI ŞI EPOCA LOR DE APOGEU
REPERE ISTORIOGRAFICE
III. PORTURILE BRĂILA ŞI GALAŢI ÎN PERIOADA 1944 – 1965
1. Înfiinţarea Societăţii Româno- Sovietice de Navigaţie (SOVROMTRANSPORT)
2. Legea Naţionalizării şi porturile de la Dunăre: Brăila şi Galaţi
3. Regimul socialist şi modernizarea porturilor Brăila şi Galaţi
IV. COMERŢUL LA DUNĂREA MARITIMĂ ÎN PERIOADA 1944 – 1965
2
1. Comerţul general al României în primele două decenii postbelice
2. Comerţul prin porturile Brăila şi Galaţi în perioada 1944 – 1965
Concluzii
Lista documentelor anexă
Anexe
Bibliografie
3
REZUMAT
Regimul comunist a atras foarte mult interesul istoricilor, după bulversările anului 1989,
iar acest lucru poate fi observat din numărul mare al lucrărilor consacrate acestui subiect. O nouă
abordare a istoriei regimului totalitar- socialist din România, ar putea părea, la o primă vedere,
deja depăşită, daca am lua în calcul volumul imens istoriografic existent pentru această tematică.
Şi totuşi, doar la o primă vedere…. La acest moment, mai există încă subiecte neabordate sau
abordate foarte puţin, studii nescrise şi dosare necercetate.
Lucrarea de faţă urmăreşte evidenţierea principalelor probleme ale evoluţiei spaţiului
Dunării maritime, mai precis, zona Brăila- Galaţi, între anii 1944- 1965, în contextul
transformărilor ce au avut loc în România, după cel de-al doilea război mondial.
În mod inevitabil, la o primă citire a titlului se pun cel puţin două întrebări. Şi anume, de
unde interesul pentru studierea acestei regiuni a Dunării maritime şi de ce tocmai această
perioadă.
Luându- le pe rând, intenţia de a trata istoria acestei zone survine, dincolo de
subiectivismul mărturisit al doctorandei, datorită importanţei deosebite a acestei regiuni, din
punct de vedere geopolitic şi geostrategic. Dunărea a fost întotdeauna în atenţia Marilor Puteri,
controlarea gurilor sale de vărsare în Mare aflându- se tot timpul printre scopurile importantelor
state ale continentului european. Importanţa Dunării reiese şi din faptul că începând cu a doua
jumătate a secolului al XIX- lea, au fost organizate numeroase conferinţe pentru a stabili statutul
internaţional al fluviului. România, a fost prima interesată ca navigaţia pe fluviu să fie una liberă,
deoarece, pe apele acestuia veneau în anii monarhiei, bogăţia şi dezvoltarea ţării.
Importanţa incontestabilă a regiunii Dunării maritime rezultă şi din prezenţa
numeroaselor reprezentanţe internaţionale la Brăila şi Galaţi, începând cu mijlocul secolului al
XIX- lea (aşa cum este Consulatul General al Angliei de la Galaţi, Consulatul General al
Portugaliei de la Brăila şi Galaţi, etc.).
În timpul celui de- al doilea război mondial, asupra acestui spaţiu şi- au îndreptat atenţia
deopotrivă atât aliaţii, cât şi adversarii României. Ne referim la Germania nazistă, statul care a
deţinut principalul rol în desfăşurarea conflagraţiei şi la Uniunea Sovietică, statul care a avut un 4
rol deosebit în evoluţia postbelică a României. Pentru ambele ţări, controlarea gurilor Dunării era
absolut necesară. Germania, prin deţinerea controlului acestei zone, reuşea foarte uşor să- şi
realizeze expansiunea în estul Europei. Pentru Soviete, dominarea întregului fluviu şi a porturilor
acestuia era indispensabilă, în condiţiile în care trebuia să controleze toate statele din interiorul
Cortinei de Fier. Ceea ce a şi reuşit în urma acordului de la Belgrad din august 1948, acord prin
care sovieticii îşi impuneau regimul totalitar şi asupra fluviului, blocând totodată statele
occidentale să aibe vreun contact cu gurile Dunării.
După proclamarea Republicii Populare Române, liderii comunişti de la Bucureşti au dat o
mare importanţă acestei zone. În concepţia lor, această parte a Dunării maritime trebuia să fie cea
de a doua regiune colectivizată în totalitate, după Dobrogea.
Trebuie să precizăm că este mult mai dificil să răspundem la întrebarea secundă enunţată
mai sus, şi anume de ce ne-am oprit asupra acestei perioade. Ne-am început cercetarea pornind
de la evenimentele de la 23 august 1944, deoarece acest moment a însemnat foarte mult pentru
întreaga ţară. Actul de la 23 august, precum şi semnarea Convenţiei de Armistiţiu de la 12 – 13
septembrie 1944 au hotărât asupra destinului României, până la semnarea Tratatului de Pace de
la Paris de la 10 februarie 1946. Am ales să ne oprim la anul 1965, deoarece acest an ar fi trebuit
poate, să însemne un nou început pentru statul român. Este anul în care Preşedintele Consiliului
de Stat RPR, Gheorghe Gheorghiu- Dej, a încetat din viaţă şi putem considera că în acel moment
era încheiată o epocă a regimului socialist din ţara noastră.
În realizarea lucrării, ne-am confruntat cu dificultatea de a nu şti exact cum să numim
această zonă a Dunării maritime. Acest lucru a survenit faptului că spaţiul despre care vorbim a
fost împărţit din punct de vedere administrativ teritorial de mai multe ori, în perioada propusă
pentru cercetare. Astfel, în 1944 aveam de a face cu două judeţe: Brăila şi Covurlui. La 6
septembrie 1950, era însă votată Legea organizării teritoriale nr. 5, prin care România îşi pierdea
structura administrativă din perioada interbelică. Cele 59 de judeţe ale ţării erau astfel,
transformate în 26 de regiuni compuse din 177 de raioane, 148 de oraşe şi 4052 de comune. Prin
urmare, după 1950, judeţul Brăila intra sub „autoritatea” regiunii Galaţi. Dar nici acest termen nu
era unul potrivit, deoarece din regiunea Galaţi făceau parte şi alte raioane, care nu erau subiectul
studiului nostru. (Tutova, Tecuci, Măcin, Vrancea, sunt numai câteva dintre ele). De aceea, am
5
rămas, pe tot parcursul lucrării, la expresia de zona sau regiunea Dunării maritime, referindu- ne
aşa cum titlu o subliniază, la porturile Brăila şi Galaţi.
Lucrarea de faţă este structurată în patru mari capitole, la care se adaugă şi o bogată sursă
documentară, regăsită în anexe.
În primul capitol, intitulat Judeţele Brăila şi Covurlui la sfârşitul celui de- al doilea
război mondial, ne- am propus să redăm o imagine cât mai clară asupra evoluţiei celor două
judeţe, în contextul transformărilor ce au avut loc la nivel naţional, după 1944. Aşa cum era
firesc, capitolul debutează cu câteva consideraţii privind actul de la 23 august, precum şi
semnarea Convenţiei de Armistiţiu.
Aplicarea actului de la Moscova, în judeţele Brăila şi Covurlui a constituit de asemenea,
o importantă parte a capitolului, deoarece era absolut necesar să evidenţiem impactul pe care l-
au avut clauzele împovărătoare ale Armistiţiului, asupra vieţii economice şi sociale a celor două
judeţe de la malul Dunării. O atenţie sporită a fost acordată economiei zonei maritime a fluviului,
în primii ani postbelici, date fiind condiţiile speciale cu care se confrunta întreaga ţară, în aceşti
ani. Ne referim în principal, la faptul că România avea de susţinut în continuare frontul, deşi
Armistiţiul fusese semnat. La despăgubirile de război ce trebuiau plătite Uniunii Sovietice, la
abuzurile armatei germane, aflate în retragere de pe teritoriul ţării noastre, pe de o parte şi pe de
altă parte la cele comise de trupele Armatei Roşii, care acţionau ca într- un teritoriu cucerit,
nicidecum aliat, la seceta profundă cu care se confrunta o mare parte a ţării, inclusiv judeţele de
la Dunăre, la controlul sovietic ce începea să fie resimţit în absolut orice domeniu.
Ocupaţia Armatei Roşii a acestei zone a însemnat la fel ca şi pentru întreaga ţară,
confruntarea cu o serie întreagă de probleme. Atât judeţul Brăila, cât şi Covurlui, erau obligate să
predea în contul clauzelor Armistiţiului a unui anumit număr de animale, de vase, precum şi
importante cantităţi de grâne. Şi nu de puţine ori, autorităţile locale au făcut în epocă memorii
privind amânarea predării cotelor ce trebuiau predate, dat fiind faptul că oamenii locului nu
aveau cu ce să se hrănească, iar animalele mureau pe capete din cauza subnutriţiei.
În plus, principalele hotele ale celor două oraşe, ce altădată erau ocupate de comercianţii
străini veniţi în porturile dunărene pentru afaceri, au fost după 1944, ocupate în totalitate, de
6
soldaţii sovietici, care pe lângă faptul că aveau toate cheltuielile plătite de statul român, au
provocat tot felul de pagube. De la mânerele uşilor, până la instalaţiile electrice sau sanitare,
toate acestea, erau stricate de către soldaţii sovietici, pentru ca mai apoi, să fie cerute noi
reparaţii.
În încheierea primului capitol al lucrării, am abordat problema vieţii politice de la
Dunărea maritimă, din perioada 1944- 1947. Astfel, am acordat o atenţie deosebită fiecărui pas al
Partidului Comunist spre instaurarea regimului de tip totalitar- socialist. Mai extact, ne- am
îndreptat atenţia spre perioada cuprinsă între actul de la 23 august 1944 şi impunerea lui Petru
Groza la conducerea ţării; spre evenimentele petrecute în regiunea Dunării maritime între 6
martie 1945 şi obţinerea puterii legislative a Blocului Democrat, în urma fraudării alegerilor din
noiembrie 1946 şi în cele din urmă, spre înlăturarea ultimelor bastioane ale democraţiei din
România, prin anihilarea totală a partidelor de opoziţie şi prin abdicarea forţată a regelui Mihai,
de la sfârşitul anului 1947.
Trebuie precizat că în acest subcapitol, am tratat toate aceste probleme, referindu- ne tot
timpul la judeţele Brăila şi Covurlui, la impactul pe care l- au avut aceste evenimente asupra
locuitorilor de la mal de Dunăre, la filialele partidelor de opoziţie din aceste judeţe, la
organizarea şi desfăşurarea alegerilor din această regiune şi, poate cel mai important, la asaltul
Partidului Comunist asupra prefecturilor şi primăriilor existente în cele două judeţe.
Aşa cum este lesne de înţeles, după evenimentele de la 23 august 1944, administraţia
regiunea judeţelor Brăila şi Covurlui a fost supusă procesului de purificare, proces ce era
indispensabil în concepţia comuniştilor, pentru „democratizarea” ţării. Ceea ce este interesant
însă, este faptul că asaltul primăriilor şi a prefecturilor celor două judeţe nu a încetat nici după
„câştigarea” alegerilor din noiembrie 1946. Şi mai mult decât atât, înlocuirea funcţionarilor
administraţiei publice a continuat şi după proclamarea Republicii Populare. Evident, tot pentru
„binele” ţării...
În ceea ce priveşte alegerile din noiembrie 1946, la fel ca şi în întreaga ţară, acestea au
fost „câştigate” de Blocul Democrat, în zona Dunării maritime, tot prin fraudă. Deşi, partidele de
opoziţie au fost obstrucţionate în toţi aceşti ani şi nu au putut să desfăşoare o campanie electorală
7
normală, locuitorii celor două judeţe preferau totuşi, la momentul anului 196, să voteze cu ele.
Ba mai mult, aşa cum documentele de arhivă o dovedesc, oamenii locului au fost tot timpul
îngrijoraţi ca nu cumva Uniunea Sovietică să- şi impună propriul regim în România.
La sfârşitul lui 1947, România se despărţea de regele său. Era vorba despre „un divorţ
decent şi elegant de monarhie”, după cum afirmau liderii Paridului Comunist. Cetăţenii întregii
ţări erau astfel puşi în faţa faptului împlinit. În următoarele zile, în judeţele de la Dunărea
maritimă, au fost îndepărtate toate însemnele regale. Iar străzile oraşului căpătau noi nume...
Nume care să nu mai aducă aminte de perioada care se încheia. (Strada Regală din Brăila, a
devenit peste noapte, Strada Republicii). Cât despre persoanele care au încercat să scandeze
numele suveranului obligat să părăsească ţara sau să intoneze imnul regal, imediat au fost
arestate.
În capitolul al doilea, Oraşele- porturi Brăila şi Galaţi şi epoca lor de apogeu. Repere
istoriografice, ne întoarcem în timp, la o distanţă de jumătate de secol, faţă de perioada cercetării
noastre. De ce ne- am întors în acest capitol, la începutul anilor 1900? Deoarece în această
perioadă, oraşele despre care vorbim au trăit adevărate vremuri de glorie... Vremuri la care
visează şi astăzi oamenii locului şi pe care niciun regim nu a reuşit să le mai redea.... Vorbim
despre o epocă în care, deşi porturile zumzăiau datorită numărului mare al comercianţilor şi
armatorilor, veniţi din toată lumea la Dunărea maritimă, pentru a face negoţ, parcă timpul avea o
altă valoare pentru oraşele dunărene. Vorbim despre o epocă în care Brăila şi Galaţi se aflau în
primele oraşe ale ţării ca importanţă şi ca mărime, după Bucureşti şi Iaşi.
Am ales să ne raportăm în lucrarea de faţă, la toate aceste lucruri, enumerate mai sus,
pentru a evidenţia care a fost statutul celor două oraşe- porturi în perioada lor de apogeu, atins de
Brăila şi Galaţi la sfârşitul secolului al XIX- lea şi începutul celui de- al XX- lea. Am intenţionat
să relatăm despre toată această epocă de poveste a celor două oraşe pentru a sublinia modificările
şi evoluţia într- un sens nu tocmai benefic al porturilor de la Dunăre, în perioada comunistă.
Pentru a evidenţia decandenţa atât a Brăilei, cât şi a Galaţiului, în special în primii ani postbelici,
când comerţul exterior al ţării era aproape inexistent. Pentru a sublinia la ce ar fi trebuit să se
raporteze noii lideri ai ţării, atunci când vorbeau despre modernizarea porturilor. Pentru a arăta
că realizarea „victoriei socialismului în România” nu a însemnat decât controlul statului asupra
8
tuturor sectoarelor vieţii, inclusiv cel comercial, îndepărtarea din aceste porturi a tuturor
comercianţilor occidentali, orientarea comerţului într- o singură direcţie, şi anume, spre răsărit,
confiscarea navelor proprietate particulară, prin Legea Naţionalizării din 1948, epurarea celor
„periculoşi”, iar lista poate continua.
Iar pentru relatarea „poveştii”, am apelat la scrierile lui Nicolae Iorga, deoarece acesta a
cunoscut ambele oraşe deopotrivă, le- a vizitat, a ţinut conferinţe şi a scris despre istoria lor. Mai
mult chiar, a candidat pentru Senat, pe listele oraşelor dunărene. În acest capitol, scrierile lui
Iorga sunt completate de operele altor mari istorici, aşa cum este Constantin C. Giurescu, dar şi
de documente de arhivă pentru a întări ceea ce istoricii au consemnat despre trecutul glorios al
Brăilei şi Galaţilor.
Deşi declinul porturilor Dunării maritime era mai mult decât evident în perioada
interbelică, povestea lor s- a întrerupt brusc parcă, începând cu anul 1944.
Capitolul al treilea al lucrării de faţă,(Porturile Brăila şi Galaţi în perioada 1944- 1965),
este dedicat evoluţiei postbelice a porturilor dunărene. Aşa cum am arătat şi în lucrare, după
încheierea războiului, Uniunea Sovietică a manifestat un deosebit interes în ceea ce priveşte
Dunărea, deoarece prin controlarea celui mai important curs de apă al continentului, putea
„supraveghea” foarte uşor şi asupra evoluţiei celorlalte state „satelite” ale sale.
Mai mult decât atât, imediat după actul de la 23 august 1944, sovieticii au impus un
control strict asupra navelor, dar şi asupra porturilor româneşti de la Dunăre şi Marea Neagră.
Astfel, navele militare sub pavilion român (31 unităţi de luptă si 93 nave auxiliare) şi navele
comerciale fluviale (361 vase), la care se adăuga un număr de 49 unităţi tehnice şi 10 vase
pescăreşti, toate acestea au fost trecute, în cel mai scurt timp, la dispoziţia Comandamentului
Sovietic1.
Trebuie precizat faptul că aceste „confiscări” au fost oficializate în luna septembrie 1944,
în urma semnării Convenţiei de Armistiţiu de la Moscova. Cu toate acestea, Uniunea Sovietică
nu s- a mulţumit „doar” cu atât. În 1945, era semnat acordul prin care erau înfiinţate celebrele
1 Mariana Cojoc, Marina română la finalul celui de- al doilea război mondial. Aspecte privind înfiinţarea „Societăţii de Navigaţie Sovieto- Română” (1945- 1946), în Carmen Atanasiu, Mariana Cojoc, Andreea Atanasiu, „Navigaţie şi... politică”, Constanţa, Editura Muntenia & Leda 2001, p. 109-110.
9
societăţi sovieto- române (sovromuri), acestea însemnând pentru România întărirea controlului
sovietic asupra producţiei naţionale. În plus, sovromurile asigurau Sovietelor, accesul liber la
toate resursele ţării şi făceau ca statul român să fie dependent de materiile prime ruseşti şi de
pieţele est- europene.2
Acest capitol este deosebit de important, deoarece în cadrul acestuia este remarcată
acapararea pas cu pas a vieţii portuare româneşti, de către Fratele cel Mare de la răsărit. Ne
referim în principal la înfiinţarea societăţii Sovromtransport, societate prin care sovieticii îşi
instaurau controlul asupra navigaţiei şi comerţului exterior al României.
Următorul pas pentru controlarea totală a economiei româneşti a fost reprezentat Legea
nr. 119 din 1948, privind naţionalizarea mijloacelor de producţie. Conform acesteia, au fost
naţionalizate, pe lângă întreprinderile cu caracter minier, industrial şi bancar, societăţile de
navigaţie (SRD, STAD, Sinda Română, Danubmar), precum şi un număr de 352 de vase fluviale
şi maritime.3 Aplicarea Legii nr. 119 în porturile Brăila şi Galaţi, precum şi dificultăţile acesteia,
au fost detaliate pe larg în lucrarea de faţă.
Întorcându- ne la Societatea Sovromtransport, porturile Brăila şi Galaţi au fost afectate de
înfiinţarea acesteia. În primul rând, pentru că statul român pierduse în numai câţiva ani, o mare a
flotei fluviale şi maritime. În afara confiscărilor şi cedărilor de nave, în contul Convenţiei de
Armistiţiu, de care aminteam mai sus, România aducea în 1945, ca aport la înfiinţarea
Sovromtransport, cele mai bune vase fluviale şi maritime pe care le deţinea la acel moment. Şi ca
lucrurile să fie complete, au fost luate de Comisia de Preluare a SRT şi nave aflate în proprietate
particulară. Scopul invocat, era cel economic.
Sovromtransport s- a dovedit în cele din urmă o societate care nu aducea niciun profit
pentru porturile româneşti. Desfăşurarea activităţii acestei societăţi, desfiinţarea proprietăţii
private, prin naţionalizarea navelor aflate în porturi, inclusiv cele ale străinilor, precum şi
instaurarea controlului sovietic asupra întregului fluviu, în urma Acordului de la Belgrad din
2 Cezar Stanciu, Aspecte privind relaţiile economice ale R.P.R. în anii ’50, în „Arhivele Totalitarismului”, anul XIII, nr. 48- 49, 3- 4/ 2005, p. 36.
3 Legea nr. 119, în „Monitorul Oficial”, an CXVI, nr. 133 bis, 11 iunie 1948, p. 5059- 5062.10
1948, orientarea comerţului exterior al României spre centrul şi estul Europei, toate acestea au
însemnat pentru porturile Brăila şi Galaţi, sfârşitul poveştii.
După proclamarea Republicii, pentru porturile Dunării maritime începea o nouă
perioadă... Cea a construcţiei socialiste. Iar comuniştii trebuiau să aducă întreaga ţară „pe calea
cea dreaptă a democraţiei”. Ce însemna totuşi „calea cea dreaptă” pentru Brăila şi Galaţi, în
concepţia sovieticilor şi a liderilor de la Bucureşti? Însemna în primul rând, înlocuirea deplină a
tradiţiei cu noutatea, cu inovaţia. Însemna industrializarea forţată, urbanizarea rapidă, progresul
tehnic, mecanizarea deplină a porturilor, creşterea productivităţii, orientarea totală a comerţului
exterior spre Uniunea Sovietică şi spre ţările de democraţie populară.
În încheierea acestui capitol, ne- am oprit asupra problemei modernizării celor două
porturi de la Dunărea maritimă, modernizare asumată întru totul de către regimul socialist.
Comuniştii au încercat să reînvie, dacă putem să ne exprimăm aşa, viaţa portuară de la Dunărea
maritimă. Era vorba însă, despre o „reînviere” după model sovietic. Şi asta datorită faptului că nu
se putea accepta ideea conform căreia cele două porturi şi- au cunoscut faima într-o epocă ce nu
are nicio legătură cu socialismul, cu Uniunea Sovietică şi nici măcar cu Marx, Engels sau Lenin.
Şi mai mult decât atât, după cum am spus şi mai sus, regimul socialist îşi asumase rolul de factor
modernizator al societăţii, modernizare de la care nu puteau lipsi tocmai porturile dunărene.
În ultimul capitol al lucrării noastre, ne- am oprit asupra comerţului de la Dunărea
maritimă (Comerţul la Dunărea maritimă în perioada 1944- 1965), din primele două decenii
postbelice, pentru a evidenţia faptul că modernizarea realizată în timpul noului regim de
democraţie- populară nu a fost suficientă şi că în ciuda tuturor „eforturilor” comerţul exterior
prin porturile Brăila şi Galaţi nu au reuşit nici măcar să atingă nivelul interbelic. Acest lucru nu
mai surprinde în condiţiile în care flota României fusese redusă la minimum şi destinaţia
comerţului exterior fusese iremediabil îndreptată către Uniunea Sovietică şi celelalte state din
interiorul Cortinei de Fier.
Şi deşi în epocă, se vorbea obsesiv chiar, despre „victoria socialismului”, se pare că în
porturile dunărene, socialismul nu a reuşit... Sigur, în declaraţiile liderilor de la Bucureşti,
porturile Brăila şi Galaţi cunoşteau în acele vremuri, un mare avânt comercial. Statisticile însă,
11
vorbesc de la sine. Spuneam mai sus, că în perioada interbelică porturile de la Dunărea maritimă
erau într- un declin evident... Ei bine, noul regim al României nu a reuşit să le aducă nici măcar
la nivelul de dinaintea celui de- al doilea război mondial... Pentru că noi principii guvernau
întreaga viaţă economică şi nu numai. Ne referim aici, la abandomarea tradiţionalului, chiar şi
din perspectiva comercială. Produsele cu care România era cunoscută în lume, trebuiau
„abandonate” (grâne, animale, alimente), iar noile schimburi internaţionale trebuiau făcute cu
mărfuri folositoare dezvoltării industriale. Apoi, după cum am afirmat în repetate rânduri,
România trebuia să- şi părăsească vechii parteneri (Italia, Franţa, Marea Britanie) şi să
„privească” doar spre răsărit şi eventual, prin zona ţărilor ce aveau acelaşi regim.
Astăzi, oraşele Brăila şi Galaţi, trăiesc încă din vremurile de altădată. Vremurile în care
porturile şi oraşele s- au dezvoltat reciproc şi în care modernizarea nu era impusă, ci venea de la
sine. Vremurile în care cele două erau în competiţia pentru supremaţia comercială.
Şi referindu- ne doar la Brăila, astăzi, asemeni ca în anul 1927, aceasta încă aşteaptă „cu
resemnare. Pentru că din trecutul ei, ştie că toate- s trecătoare şi că ziua ei de faimă iarăşi va să
vie, plutind asemeni Domnului pe ape. În aşteptarea acelui ceas, miresele se supun cuvântului
dumnezeiesc şi la candelele inimilor aprind untdelemnul spiritual”, după cum afirma
Perpessicius în anul de graţie, 1927.
În ceea ce priveşte unicitatea lucrării, aceasta nu este nicidecum dată de perioada tratată.
Aşa cum am afirmat şi mai sus, istoria regimului comunist a fost foarte des abordat în ultimii ani,
rezultând de aici numeroase lucrări. Noutatea tezei vine din partea regiunii propuse spre
cercetare. Astfel, excluzând părţile lucrării care conţin elementele generale pentru cecetarea
acestei epoci, precum şi capitolul al doilea, care tratează epoca de apogeu a celor două oraşe-
porturi (despre aceaste vremuri s- a scris până acum foarte mult), celelalte părţi ale lucrării nu au
fost decât tangenţial abordate în istoriografia românească. Pornind de la aplicarea Convenţiei de
Armistiţiu în judeţele Brăila şi Covurlui, precum şi de la viaţa economică şi politică a acestei
zone între anii 1944- 1947, continuând cu înfiinţarea societăţii Sovromtransport, cu aplicarea
Legii Naţionalizării la malul Dunării, cu modernizarea celor două porturi mari ale fluviului şi
încheind cu „dezvoltarea” şi reorientarea comerţului şi a navigaţiei pe Dunăre în primele două
decenii ale regimului totalitar, toate acestea nu au abordate decât pe alocuri de către istorici.
12
Referindu- ne la sursele de documentare a lucrării de faţă, ne oprim la aminiti doar pe
cele inedite, ce ne- au fost de un mare folos şi care constituie baza documentară a tezei.
Astfel, deosebit de utile ne- au fost fondurile Arhivelor Naţionale şi în special cele ale
Direcţiilor Judeţene Brăila şi Galaţi. Aceste fonduri au fost cele care au oferit informaţii foarte
importante despre evoluţia zonei Dunării maritime a României în primii douăzeci de ani
postbelici, susţinând în acelaşi timp, specificul lucrării. Enumerând numai câteva dintre acestea:
Căpitănia Portului Brăila; Căpitănia Portului Galaţi; Direcţia Docurilor Brăila; Direcţia Docurilor
Galaţi; Liga Navală Română Brăila; Prefectura Judeţului Brăila; Prefectura judeţului Covurlui;
Primăria Oraşului Galaţi; Regionala P.C.R. „Dunărea de Jos” Galaţi; SOVROMTRANSPORT
Brăila; SOVROMTRANSPORT Galaţi; Întreprinderea de Navigaţie NAVROM S.A. Galaţi.
Informaţiile abundente existente în fondurile arhivistice de mai sus, au fost completate de
cele regăsite în Arhivele CNSAS, fondul Documentar.
Pentru problemele privind comerţul exterior al României din perioada 1944- 1965, foarte
utile ne- au fost documentele din fondul Arhivelor Naţionale Centrale, Comerţul Exterior al
României şi Cooperarea Internaţională. Direcţia Import- Export, precum şi din fondul Arhivei
Ministerului Afacerilor Externe, „Dunărea”.
Nu în ultimul rând, trebuie precizat faptul că desfăşurarea unui stagiu de trei luni la
Roma, ne- a oferit posibilitatea de a cerceta câteva dosare ale Arhivei Ministerului Afacerilor
Externe Italian (Archivi di Ministero degli Affari Esteri). Informaţiile fondurilor Affari Politici
(1931- 1945), Affari Politici (1946- 1950), ne- au fost de un mare folos pentru completarea
cadrului general al situaţiei din România de la sfârşitul celui de- al doilea război mondial,
precum şi pentru observarea evoluţiei în ceea ce priveşte relaţia economică a ţării noastre cu
Italia.
ANEXE
13
Lista documentelor anexă
1. Tabel cu şcolile judeţului Covurlui, ocupate de Armata Roşie.
2. Situaţia vaselor cu pavilion român, proprietate particulară, utilizate de U.R.S.S. şi
nerestituite proprietarilor, până la data de 11 iunie 1948.
3. Vasele pavilion român, proprietate particulară, din portul Brăila, cedate U.R.S.S- ului, în
contul articolului XI al Convenţiei de Armistiţiu.
4. Tabel cu navele existente în portul Galaţi, ce trebuiesc predate Uniunii Sovietice.
5. Tabel privind bunurile din portul Brăila, ridicate de către Armata Roşie, fără nicio formă
de legalitate.
6. Legea nr. 486/ 1944 privind purificarea administraţiilor publice.
7. Tabel privind împărţirea administrativă a judeţului Brăila, pe comune şi plăşi.
8. Tabel privind împărţirea administrativă a judeţului Covurlui, pe comune şi plăşi.
9. Situaţia şefilor organizaţiilor Partidului Ţărănesc Covurlui, consideraţi periculoşi.
10. Tabel nominal privind şefii de organizaţii PNL şi PNŢ Covurlui ce au o activitate
reacţionară.
11. Tabel nominal privind persoanele arestate în timpul alegerilor din 1946, pe teritoriul
judeţului Covurlui.
12. Iulie 1945 - Convenţia pentru înfiinţarea societăţii Sovromtransport.
13. Lista vaselor aduse ca aport de Uniunea Sovietică, la societatea Sovromtransport.
14. Lista vaselor aduse ca aport de România, la societatea Sovromtransport.
15. Lista construcţiilor portuare din Constanţa, Brăila, Galaţi şi Giurgiu, închiriate de
România, societăţii Sovromtransport.
16. Lista şantierelor navale, închiriate de România, societăţii Sovromtransport.
17. Situaţia vaselor şi a personalului societăţii Sovromtransport.
18. Lista vaselor predate de U.R.S.S. şi de România, în regim de time- charter.
19. Tabel cu vasele luate în primire de către Sovromtransport de la 15 august – 30 septembrie
1945.
20. Proces- verbal din 30 noiembrie 1945 privind luarea în primire a vasului SRD Nr. 2, de
către Sovromtransport.
14
21. Proces- verbal, din 19 ianuarie 1946, privind luarea în primire a vasului proprietate
particulară, Grupco 3, de către Sovromtransport, în scop economic.
22. Tabel cu vasele proprietatea SRT care şi- au schimbat numele.
23. Dare de seamă asupra activităţii Comisiei pentru preluarea vaselor naţionalizate de la 19-
25 iulie 1948.
24. Proces- verbal din 8 august 1948, de luare în primire de către Comisia de Naţionalizare a
vaselor Erica şi Portolo 10.
25. Tabel cu vasele naţionalizate SRD cărora li s- au schimbat numele.
26. Tablou comparativ privind traficul cu cereale prin portul Brăila. (1908- 1946)
27. Program minimal de refacere a portului Galaţi în anul 1944.
28. Planul de investiţii al PCA Galaţi pentru anii 1951- 1955.
29. Situaţia utilajelor mecanizate din portul Brăila în 1963.
30. Danele portului Brăila.
31. Tabloul danelor existente în portul Brăila în 1963.
32. Lista bunurilor expuse inundaţiilor din portul Galaţi.
33. Taxele de transbordare ale mărfurilor cehoslovace prin porturile Brăila, Galaţi şi
Constanţa.
BIBLIOGRAFIE:
15
I. IZVOARE
1. Documente inedite:
Arhivele Naţionale Brăila, fonduri:
- Căpitănia Portului Brăila (1906- 1977) – dosare 19/ 1945, 2/ 1948, 10/ 1948,
7/ 1949, 11/ 1951.
- Direcţia docurilor Brăila (1886- 1973) – dosare: 3/ 1944, 4/ 1944, 13/ 1944, 1/
1945, 10/ 1946, 2/ 1954, 4/ 1961, 14/ 1963.
- Legiunea de Jandarmi Braila (1911- 1949) – dosare: 128/ 1944, 139/ 1944 vol.
I, 139/ 1944 vol. III, 139/ 1944 vol. IV, 177 bis/ 1945, 193/ 1945, 201/ 1945,
219/ 1946, 238/ 1946, 247/ 1946, 269/ 1947.
- Liga Navală Română Brăila (1928- 1950) – dosare: 11/ 1942.
- Prefectura Judeţului Brăila (1831- 1950) – dosare: 4/ 1944, 101/ 1944, 893/
1945, 45/ 1946, 58/ 1946, 65/ 1946, 901/ 1946, 34/ 1947, 90/ 1947, 110/ 1947,
7/ 1948, 8/ 1948, 70/ 1948, 256/ 1948.
- Societatea Anonimă de Navigaţie pe Dunăre SRD Brila (1914- 1950)– dosare
31/ 1950.
Arhivele Judeţene Galaţi, fonduri:
- Căpitănia Portului Galaţi (1884- 1972) – dosare 1/ 1944- 1945, 5/ 1946, 7/
1955.
- Direcţia Docurilor Galaţi (1897- 1954) – dosare: 25/ 1941; 44/ 1944, 67/
1950, 72/ 1951, 94/ 1954 132/ 1963, 133/ 1963.
- Legiunea de Jandarmi Covurlui (1917- 1948) – dosare: 67/ 1945- 1946, 132/
1946, 168/ 1947, 176/ 1948.
- Prefectura Judeţului Covrului (1848- 1950)– dosare: 15/ 1944, 33/ 1944, 34/
1944, 85/ 1944, 100/ 1944, 101/ 1944, 35/ 1945, 37/ 1945, 581/ 1945, 586/
1945, 100/ 1946, 121/ 1946, 162/ 1946, 153/ 1946, 7/ 1947, 108/ 1948, 151/
1948.
16
- Primăria Oraşului Galaţi (1831- 1970) – dosare: 42/ 1945.
- Regionala P.C.R. „Dunărea de Jos” Galaţi (1945- 1947) – dosare: 4/ 1945.
- Întreprinderea de Navigaţie NAVROM Galaţi (1932- 1969) – 4/ 1959, vol. I,
5/ 1959, 326/ 1964.
- SOVROMTRANSPORT Galaţi (1945- 1954) – dosare: 5/ 1945.
- SOVROMNAVAL Galaţi (1949- 1955) – dosare: 5/ 1949, 90/ 1954.
Arhivele Naţionale ale României, fonduri:
- Ministerul Comerţului şi Cooperării Economice Internaţionale. Direcţia
Import- Export (1930- 1969) – dosare: 11/ 1940, 1/ 1945, 5/ 1951, 6/ 1951, 7/
1952; 4/ 1955.
Arhivele CNSAS
- Fond Documentar – dosare: 13.560, vol. 2, 13.555, vol. 3, 10.316, vol. 13,
13.488, vol. 19; 11.485 vol. 12.
Arhiva Ministerului Afacerilor Externe
- Fondul Dunărea – dosare 37/ 1944- 1948, 40/ 1948, 42/ 1945- 1947, 43/ 1948-
1950, 94/ 1940- 1944, 96/ 1946- 1951.
Archivi di Ministero degli Affari Esteri, Italia
- Affari Politici (1931- 1945) – busta 19, 21
- Affari Politici (1946- 1950) – busta 1, 2, 4; pacco 1263, 1270.
2. Documente publicate:
- 23 august 1944. Documente, vol. I-IV, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1984-1989.
- Brăila: file de istorie. Documente privind istoria oraşului, vol. I-II, Bucureşti,
Direcţia Generală a Arhivelor Statului din R.S. România, 1989.
17
- Rezoluţii şi Hotărâri ale CC al PMR (1948-1950), Bucureşti, Editura PMR,
1951.
- Rezoluţii şi Hotărâri ale CC al PMR (1951-1953), Bucureşti, Editura Pentru
Literatura Politică, 1954.
- Buşe Constantin, Zorin Zamfir, Alexandru Vianu, Gheorghe Bădescu, Relaţii
internaţionale în acte şi documente, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1963.
- Buzatu Gheorghe, Mircea Chiriţoiu, Agresiunea comunismului în România.
Documente din arhivele secrete (1944- 1989), Bucureşti, Editura Paideia, vol.
I-II, 1998.
- Chiriţoiu, Mircea (edit.), Lovitura de Stat de la 30 decembrie 1947.
Preliminarii militare, consecinţe politice, Bucureşti, Fundaţia Academia
Civică, 1997.
- Ciuceanu, Radu; Chiper, Ioan; Constantiniu, Florin; Văratec, Vitalie (edit.),
Misiunile lui A. I. Vâşinski în România (din istoria relaţiilor româno-
sovietice, 1944- 1946): documente secrete, Bucureşti, Institutul Naţional
pentru Studiul Totalitarismului, 1997.
- Chiper Ioan, Constantiniu Florin, Pop Adrian, Sovietizarea României.
Percepţii anglo-americane. 1944-1947, Bucureşti, Editura Iconica, 1993.
- Giurescu, Dinu C., Cade Cortina de Fier. România, 1947. Documente
diplomatice, Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2002.
- Idem, Din documentele guvernarii generalului Nicolae Rădescu.
Evenimentele de la 24 februarie 1945, în „Arhivele Totalitarismului”, an II,
tom I- II, 1994.
- Idem, Documente privind „alegerile” din 1946, în „Centenar Constantin C.
Giurescu”, Craiova, 2001.
- Neacşu, Gheorghe (coord.), 23 august 1944 în arhivele comuniste, Bucureşti,
Editura Majadahonda, 2000.
18
- Pokivailova, Tatiana A., Chiper, Ioan, Constantiniu, Florin, Instaurarea
regimului comunist în România. Documente din arhivele sovietice, în
„Arhivele Totalitarismului”, an II, tom IV, 1994.
- Scurtu Ioan (coord.), România. Viaţa politică în documente, 1945, Bucureşti,
Arhivele Statului, 1994.
- Scurtu Ioan (coord.), România. Viaţa politică în documente, 1946, Bucureşti,
Arhivele Statului, 1996.
- Scurtu Ioan (coord.), România. Viaţa politică în documente, 1947, Bucureşti,
Arhivele Statului, 1994.
II. DICŢIONARE ŞI ENCICLOPEDII:
- Alexandrescu Ion, Bulei Ion, Mamina Ion, Scurtu Ion, Partidele politice din
România, 1862-1994. Enciclopedie, Bucureşti, Editura Media Print, 1995.
- Alexandrescu Ion, Bulei Ion, Mamina Ion, Scurtu Ion, Enciclopedia de istorie
a României, Bucureşti, Editura Meronia, 2000.
- Carol, Ann; Garrigues, Jean; Ivernel, Martin, Dicţionar de istorie a secolului
XX, Bucureşti, Editura All, 2000.
- Courtois, Stephane (coord.), Dicţionarul comunismului, Iaşi, editura Polirom,
2008.
- Dicţionar de economie politică, Bucureşti, Editura Politică, 1974.
- Enciclopedie de istorie universală De Agostini, Bucureşti, Editura ALL
EDUCATIONAL, 2003.
- Mic dicţionar enciclopedic, ediţia a III- a, revăzută şi adăugită, Bucureşti,
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986.
- Nedelea Marin, Istoria României în date (1940-1995), Bucureşti, Editura
Niculescu, 1997.
- Păiuşan, Cristina; Ion, Dorin Narcis; Retegan, Mihai, Regimul comunist din
România. O cronologie politică (1945- 1989), Bucureşti, Editura Tritonic,
2002.
19
- Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea: material românesc,
oameni şi făpturi, ediţie anastatică, Bucureşti, Editura Saeculum I.O., 1999.
III. PRESĂ ŞI PERIODICE:
- „Analele Brăilei”, serie veche (1929- 1939)
- „Analele Brăilei”, serie nouă (1993- 2008)
- „Anuarul Muzeului Marinei Române” (2000- 2007)
- „Anuarul Statistic al Republicii Socialiste România”
- „Arhivele Totalitarismului” (1993- 2007)
- „Danubius” (1994- 2004)
- „Desrobirea”: ziarul PCdR, secţiunea Galaţi (1944- 1947)
- „Dosarele Istoriei” (1996- 2007)
- „Înainte”: ziarul organizaţiei judeţului Brăila a P.C.R.(1946- 1965).
- „Magazin Istoric” (1967- 2007)
- „Monitorul Oficial” (1944- 1948)
- „Revista Istorică”, serie veche (1915- 1946)
- „Revista Istorică”, serie nouă (1990- 2008)
- „Revista de istorie” (1974- 1989)
- „Scânteia” (1944- 1965)
- „Studii. Revistă de ştiinţă, filosofie, arte” (1948- 1973)
- „Studii şi Materiale de Istorie Contemporană”, serie nouă (2002- 2008)
IV. MEMORII ŞI JURNALE:
- Brucan Silviu, Generaţia irosită. Memorii, Bucureşti, Editura Univers&
Calistrat Hogaş, 1992.
- Nicolescu D. Constantin, Calvarul neamului românesc după 23 august 1944,
Bucureşti, Editura Ramida.
- Sănătescu, Constantin, Jurnal, Bucureşti, Editura Humanitas, 1993.
20
- Schuyler C. V. R., Misiune dificilă. Jurnal (28 ianuarie 1945-20 spetembrie
1946), Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1997.
V. LUCRĂRI SPECIALE:
- Ardeleanu, Constantin, Conferinţele lui Nicolae Iorga la Căminul Cultural
„Sfinţii Împăraţi” din Galaţi, în „Nicolae Iorga: 1871- 1940. Studii şi
documente”, coord. Constantin Buşe şi Constantin Găucan, Bucureşti, Editura
Universităţii 2010.
- Idem, Schimburile româno- britanice la Dunărea de Jos în cadrul comerţului
exterior al României (1901- 1914), în „Danubius”, tom XXII, 2004.
- Atanasiu, Carmen, Problema suveranităţii României la Dunăre şi „Navigaţia
Fluvială română” (1919- 1945), Bucureşti, 2003.
- Bahamat, Elena- Ingrid, În Galaţi pe la 1900, în „Danubius”, tom XXII, 2004.
- Banu, Florian, Calamităţi ale secolului al XX-lea: foametea care a devastat
Moldova în 1946- 1947, în „Arhivele Securităţii”, vol I, Bucureşti, 2002.
- Idem, Ce vă trebuie Sovrom? Nu ştiţi să prindeţi peşte?, în „Magazin Istoric”,
an 37, nr. 8/ 2003.
- Idem, Transportul pe Dunăre în primii ani ai regimului comunist:
Sovromtransport, în „Anuarul Muzeului Marinei Române”, tom 5, 2005.
- Băicoianu, C.I, Le Danube. Apercu historique et politique, Paris, 1917.
- Cândea, Ionel, Brăila. Origini şi evoluţie până la jumătatea secolului al XVI-
lea, Brăila, Editura Istros a Muzeului Brăilei, 1995.
- Faur, Dimitrie, Galaţul nostru. Însemnări istorice şi culturale, Galaţi, Editura
Autorului, 1924.
- Giurescu, Constantin C., Istoricul oraşului Brăila din cele mai vechi timpuri
până astăzi, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1968.
- Giurgiu, Luminiţa, Tratativele româno- sovietice privind înapoierea flotei de
război şi comerciale, în „Anuarul Muzeului Marinei Române”, tom II, 1999.
- Ionescu, Nicolae, Moldova în anii 1944- 1947, aşi, Editura Kolos, 2005.
21
- Iorga, Nicolae, Caracteristici ale brăilenilor, în „Analele Brăilei”, an III, nr.
2/ 1931.
- Idem, Contribuţii la istoria modernă a Galaţilor, în „Academia Română.
Memoriile Secţiunii Istorice”, seria III, tom XII, mem. 16, Bucureşti, 1932.
- Idem, Unde e istoria Brăilei, în „Analele Brăilei”, an I, nr. 2- 3, 1929.
- Idem, Din trecutul istoric al oraşului Brăila, edit. Ionel Cândea, Brăila,
Editura Istros a Muzeului Brăilei, 1999.
- Moşneagu, Marian, Politica navală a României (1944- 1958), Bucureşti,
Editura Mica Valahie, 2005.
- Idem, Rolul nefast al Armatei Roşii de ocupaţie în evoluţia postbelică a
Marinei Române, în „Anuarul Muzeului Marinei Române”, tom II, 1999.
- Idem, Viaţa portuară românească între 1944- 1958, în „Anuarul Muzeului
Marinei Române”, tom 6, 2003.
- Păltănea, Paul, Istoria oraşului Galaţi. De la origini până la 1918, Galaţi,
Editura Porto- Franco, 1995.
- Pintilie, Petre, Brăila, Bucureşti, Editura Tineretului, 1966.
- Preda, Gavril, Instituirea controlului sovietic asupra industriei şi
comunicaţiilor navale româneşti. Înfiinţarea Sovromtransport, în „Omagiu
istoricului Valeriu Florin Dobrinescu, Focşani, Editura Pallas, 2003.
- Sârbu, Marian, Consideraţii geoeconomice privind importanţa Dunării şi a
Mării Negre asupra României, în „Anuarul Muzeului Marinei Române”,
Constanţa, tom VIII, 2005.
- Semilian, S., Istoricul presei brăilene. De la 1839 până la 1926. Cu aspecte
din trecutul politic, economic, comercial şi cultural al Brăilei, Brăila,
Tipografia Modernă, 1927.
- Tuluş, Arthur Viorel, Dunărea Maritimă între Aranjamentul de la Sinaia şi
Acordul de la Belgrad, Galaţi, University Press Galaţi, 2008.
- Ţăranu, Liviu, Some Considerations about the Exploitation of Danube
Economical Potential under communist rule, în „Anuarul Muzeului Marinei
Române”, tom 7, 2004.
22
VI. LUCRĂRI GENERALE:
- Alexandrescu Ion, Activitatea internaţională a României. Relaţiile economice
externe, în „România în anii socialismului (1948- 1978), Bucureşti, Editura
Politică, 1980.
- Idem, Concepţia şi activitatea PCR şi a guvernului democrat privind relaţiile
economice externe ale României (1945- 1948), în „Anale de istorie”, anul
XVIII, nr. 6, 1972.
- Idem, Economia României în faţa exigenţelor germane şi sovietice (1944-
1956), în „Istoriografia în tranziţie”, Bucureşti, 1996.
- Idem, Economia României în primii ani postbelici, 1945-1947, Bucureşti,
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986.
- Idem, Politica României de lărgire şi difersificare a relaţiilor economice externe
(1948- 1965), în „Revista de Istorie”, tom 31, nr. 3, 1978.
- Idem, Rolul tovarăşilor de drum din guvernul Petru Groza în viziunea P.C.R.,
în „6 martie 1945”,Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1995.
- Andrew, Chritopher, Gordiewski, Oleg, KGB: Istoria secretă a operaţiunilor
sale externe de la Lenin la Gorbaciov, Bucureşti, Editura ALL, 1994.
- Anghel, Gabriel, Instaurarea comunismului în România. Percepţii ale
serviciului special de informaţii, în „Muzeul Naţional”, tom 15, 2003.
- Anton, Mioara, Sfârşit de drum: dispariţia social- democraţiei şi formarea
partidului unic (1944- 1948), în „Studii şi Materiale de Istorie
Contemporană”, 2005.
- Axenciuc, Victor, Evoluţia economică a României. Cercetări statico-istorice
1859-1947, vol. I, Industria, Bucureşti, Editura Academiei, 1992.
- Banu, Florian, Asalt asupra României. De la Solagra la Sovrom (1936- 1956),
Bucureşti, Editura Nemira, 2004.23
- Idem, Sovromurile – un mariaj de scurtă durată, în „Magazin Istoric”, an 37,
nr. 2/ 2003.
- Banu, Florian; Hriţcu, Luminiţa, Un domeniu special al „colaborării”
economice româno- sovietice: societatea mixtă, în „Omagiu istoricului Florin
Constantiniu”, Focşani, 2003.
- Barcan, Doina; Sterpu, Bogdan, Regimul comunist în România (decembrie
1947- decembrie 1989), Iaşi, Institutul European, 2003.
- Bozgan, Ovidiu, Diplomaţia franceză despre alegerile din noiembrie 1946, în
„Arhivele Totalitarismului”, an 9, nr. 1-2/ 2001.
- Buchet, Constantin, Romania between the Totalitarian Blocus and the
Democratic Axis (1944- 1947), în „Arhivele Totalitarismului”, an 10, nr. 1-2/
2002.
- Buga, Vasile, Alegerile parlamentare din România din noiembrie 1946 în
contextul raporturilor româno- sovietice, în „Arhivele Totalitarismului”, an
XV, tom 56- 57, nr. 3- 4, 2007.
- Bulei, Ion, Atunci când veacul se năştea. Lumea românească 1900 – 1908,
Bucureşti, Editura Românească, 1990.
- Buşă, Daniela, Alegerile parlamentare din 1946 oglindite în presa vremii, în
„Revista Istorică”, serie nouă, tom IX, nr 1- 2, 1998.
- Buzatu, Gheorghe, România şi Marile Puteri (1939-1947), Bucureşti, Editura
Enciclopedică, 2003.
- Calvocoresi Peter, World Politics since 1945, London, New York, Editura
Longman, 1991.
- Caroli, Giuliano, Italia e Romania tra guerra e dopoguerra 1943- 1946, în
„Rivista di Studi Politici Internazionali”, anno LXVIII, nr. 230, 1991.
- Idem, Nascita di una democrazia popolare: la Romania dal 1944- 1950,
Editura Periferia, 1999.
- Căpuşan, Andrei, Noiembrie 1947. Schimbare la Ministerul Afacerilor
Externe. Pleacă Gheorghe Tătărescu, vine Ana Pauker. Reacţii în presa
anglo- saxonă (britanică), în „Analele Prahovei”, tom 4, 1999.
24
- Ceauşescu Ilie, Constantiniu, Florin, Ionescu, Mihail E., 200 de zile mai
devreme. Rolul României în scurtarea celui de- al doilea război mondial,
Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedica, 1984
- Chiper, Ioan, Constantiniu, Florin, Pop, Adrian, Sovietizarea României.
Percepţii anglo- americane (1944- 1947), Bucureşti, Editura Iconica, 1993.
- Cioroianu, Adrian, Pe umerii lui Marx. O introducere în istoria comunismului
românesc, Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2005.
- Constantiniu, Florin, L’ instauration du régime communiste en Roumanie et
en Pologne. Perspective comparés, în „Idées politiques et mentalités, en
Pologne et en Roumanie entre l’ Orient et l’ Occident (XVIIIè- XXè siècles)” ,
Cluj Napoca, 2002.
- Idem, România în anii celui de- al doilea război mondial, Bucureşti, Editura
Militară, 1989.
- Constantiniu, Florin, Ionescu, Mihail, August 1944. Repere istorice,
Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1984.
- Constantiniu, Florin, Duţu, Alesandru, Retegan, Mihai, România în război
(1941- 1945). Un destin în istorie, Bucureşti, Editura Militară, 1995.
- Coposu Corneliu, Armistiţiul din 1944 şi implicaţiile lui, Bucureşti, Editura
Gândirea Românească, 1990.
- Danielopol D. G., România la finalul celui de-al doilea război mondial în
Europa, în "Magazin istoric", an XXIX, nr.1 (334) /1995.
- Deletant, Dennis, British policy towards Romania: 23 august 1945 – 6 march
1945, în „6 martie 1945”, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1995.
- Idem, România sub regimul comunist, Bucureşti, Fundaţia Academia Civică,
2006.
- Denize, Eugen; Mâţă, Cezar, România comunistă. Statul şi propaganda
(1948- 1953), Târgovişte, Editura Cetatea de Scaun, 2005.
- Despre naţionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări,
miniere şi de transporturi, Bucureşti, Editura Partidului Muncitoresc Român,
1948.
25
- Dobrinescu Florin Valeriu, România şi organizarea postbelică a lumii. 1945-
1947, Bucureşti, Editura Academiei, 1988.
- Dolgu, Gheorghe, Semnificaţia naşionalizării principalelor mijloace de
producţie în România, în „Naţionalizarea şi progresul economico- social”,
Bucureşti, Editura Politică, 1974.
- Duţu, Alesandru, Sub povara armistiţiului. Armata română în perioada 1944-
1947, în „Omagiu istoricului Ioan Scurtu”, Focşani, 2000.
- Duţu, Alesandru; Retegan, Mihai, Război şi societate. România. 1941- 1945,
Bucureşti, Editura Tritonic, 2002.
- Expunere de motive la Bugetul general al statului pe exerciţiul 1947/ 1948,
Bucureşti, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, 1947.
- Fischer-Galaţi, Stephen, România în secolul XX, Iaşi, Institutul European,
1998.
- Focşeneanu, Eleodor, Două săptămâni dramatice din istoria României (17- 30
decembrie 1947), Bucureşti, Editura ALL, 1997.
- Fontaine Andre, Istoria Războiului Rece. De la Revoluţia din Octombrie la
războiul din Coreea, 1917-1950, vol. I- II, Bucureşti, Editura Militară, 1992.
- Frunză, Victor, Istoria comunismului în România, Bucureşti, Editura Victor
Frunză, 2006.
- Gheorghiu- Dej, Gheorghe, Articole şi cuvântări, vol. I, Bucureşti, Editura
Partidului Muncitoresc Român, 1951.
- Giurescu, Dinu C., Deschiderea Parlamentului B.P.D., în „Faţadele istoriei.
Existenţe, identităţi, dinamici”, Bucureşti, 2000.
- Idem, Guvernul Groza: „remedii” economice, mai 1945, în „Revista
Arhivelor”, an 65, nr. 1-2/ 2003.
- Idem, Falsificatorii „alegerilor” în 1946, Bucureşti, Editura RAO, 2007.
- Idem, Guvernarea Nicolae Rădescu, Bucureşti, Editura ALL, 1996.
- Idem, Guvernul Groza şi starea de spirit în mai- iunie 1945. Mărturii
documentare, în „Identitate naţională şi spirit european. Academicianul Dan
26
Berindei la 90 de ani”, coord. Ştefan Ştefănescu, Florin Constantiniu, Dorina
Rusu, Bucureşti, Editura Enciclopedică.
- Idem, Imposibila încercare, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1999.
- Idem, Instalarea guvernului Vîşinski (6 martie 1945), în „Arta istoriei. Istoria
artei”, Bucureşti, 2004.
- Idem, Uzurpatorii: România, 6 martie 1945- 7 ianuarie 1946, Bucureşti,
Editura Vremea XXI, 2004.
- Giurescu, Dinu C. (coord.), Istoria Românilor, vol. IX: România în anii 1940-
1947, Bucureşti Editura Enciclopedică, 2008.
- Hlihor, Constantin, Armata Roşie în România. Adversar. Aliat. Ocupant 1940-
1948, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 1996.
- Idem, Armata Roşie în România şi evoluţia regimului politic (ianuarie- martie
1945), în „Arhivele Totalitarismului”, an III, tom II, 1995.
- Idem, Rolul Armatei sovietice de ocupaţie în schimbarea regimului politic din
România, în „6 martie 1945”, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1995.
- Ignat, Maria, Implicaţiile convenţiei de armistiţiu asupra evoluţiei vieţii
politice româneşti, în „6 martie 1945”, Bucureşti, 1995.
- Iorga, Nicolae, Drumuri şi oraşe din România, ediţia a II- a, Bucureşti,
Editura Librăriei Pavel Suru, 1903.
- Idem, Istoria comerţului românesc. Epoca veche, Bucureşti, Tipografia
„Tiparul românesc, 1925.
- Idem, Istoria comerţului românesc. Epoca mai nouă, Bucureşti, Tipografia
„Tiparul românesc, 1925.
- Idem, La Roumanie pitoresque, Paris, Gamber Editeur, 1924.
- Idem, Studii şi documente cu privire la istoria românilor, vol. XI, Bucureşti,
Editura Ministerului de Instrucţie, 1905.
- Irimiea, Mihai, Economia României sub povara „aliatului sovietic”, în
„Revista de Istorie Militară”, tom 63- 64, nr. 5- 6/ 2000.
27
- Idem, Efortul economic al României pentru aplicarea Convenţiei de armistiţie
cu Naţiunile Unite (12 septembrie 1944- 10 februarie 1947), în „Două secole
de tranziţie românească”, Bucureşti, 2003.
- King, Robert R., A history of the Romanian communist party, Hoover Press,
Standford University, 1980.
- Kissel Hans, Die Katastrophe in Rumanien, Darmstadt, Wehr und Wissen,
1964.
- Lavallee, Leon, Croissance d’une economie socialiste. La Roumanie, Edition
Hotvath, 1979.
- Lawrence, Graham, S., Romania a developing socialist state, Westview Press,
1982.
- Lăcustă, Ioan, 1948 – 1952. Republica Populară şi România, Bucureşti,
Editura Curtea Veche, 2005.
- Lungu, Corneliu Mihail, Evaluări americane privind consecinţele războiului
asupra României, în „Analele Prahovei”, tom 5, 2000.
- Markham H. Reuben, România sub jugul sovietic, Bucureşti, Fundaţia
Academia Civică, 1996.
- Marinescu, Aurel, Instaurarea conducerii comuniste în România, Bucureşti,
Editura Ars docendi, 2000.
- Mâţă, Cezar, Comunizarea instituţiilor de stat şi administrative în România,
în „Studii şi Materiale de Istorie Contemporana”, serie nouă, vol. II, 2003.
- McCauley, Martin, Communist power in Europe (1944- 1949), New York,
Barners& Noble Books, 1977.
- Mocanu, Marin Radu (coord.), România – marele sacrificat al celui de- al
doilea război mondial, Bucureşti, Arhivele Statului din România, 1994.
- Moşneagu, Marian, Marina Română de la Armistiţiu la Tratatul de Pace
(1944- 1947), în „Anuarul Muzeului Marinei Române”, tom 4, 2001.
- Müller, Florin,La structure des cadres de parti (1948- 1950), în
„Transylvanian Review”, an 11, nr. 2/ 2002.
28
- Muşeteanu, Crişan, Comunismul în România, Bucureşti, Muzeul Naţional de
Istorie a României, 2007.
- Neagoe, Stelian, Istoria politică a României între anii 1944- 1947.
Crestomaţia tranziţiei dintre două dictaturi, Bucureşti, Editura Noua
Alternativă, 1996.
- Onişoru Gheorghe, Alianţe şi confruntări între partidele politice din România.
1944-1947, Bucureşti, Fundaţia Academia Civică, 1996.
- Idem, România şi Tratatul de Pace de la Paris (10 februarie 1947). Implicaţii
politice interne, în „Istoria- o meditaţie asupra trecutului”, Iali, 2001.
- Onişoru Gheorghe, Activitatea opoziţiei democratice (1944- 1947). Cazul
PNŢ, în „Arhivele Totalitarismului”, an III, nr. 2, 1995.
- Pădurean, Daminuţ, The soviet romanian negotiations from 1948 regarding
the border delimitation within the Chilia- Black See Zone and captain
comander Constantin Copaciu Drama, în „Anuarul Muzeului Marinei
Române”, tom 7, 2004.
- Pătraşcu, Steluţa, Exproprierea moşierilor în urma aplicării Reformei Agrare
din 23 martie 1945, în „Argesis”, tom 14, 2005.
- Preda, Gavril, Impactul Convenţiei de Armistiţiu asupra industriei petroliere
româneşti, în „Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza”, tom 46-47,
2000- 2001.
- Rădulescu-Zoner Şerban, Buşe Daniela, Marinescu Beatrice, Instaurarea
totalitarismului comunist în România, Bucureşti, Editura Cavalioti, 1995.
- Roske, Octavian, Degeratu, Claudiu, Mecanizme de selecţie negativă.
Epurările din administraţia publică (1945), în „Arhivele Totalitarismului”, an
I, nr. 1, 1993.
- Schöpflin, George, Politics in Eastern Europe (1945- 1992), Oxford,
Cambridge, Blackwell, 1994.
- Roske, Octavian, Începuturile mişcării de rezistenţă în România (1945- 1946),
în „6 martie 1945”, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1995.
29
- Saiu, Liliana, Le grandi potenze e la Romania (1944- 1946), Cagliari, Cruec
Editrice, 1990.
- Schönfeld, Roland, RGW – Integration und Südosteuropa, München, R.
Oldenbourg Verlag, 1984.
- Scurtu, Ioan, Gheorghe Buzatu, Istoria Românilor în secolul al XX- lea (1918-
1948), Bucureşti, Editura Paideia, 1999.
- Selejan, Ana, Trădarea intelectualilor. Reeducare şi prigoană, Bucureşti,
Editura Cartea Românească, 2005.
- Soulet, Jean- François, Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 până
în zilele noastre, Iaşi, Editura Polirom, 1998..
- Soulet, Jean- François, Istoria Europei de Est de la al doilea război mondial
până în prezent, Iaşi, Editura Polirom, 2008.
- Stanciu, Cezar, Aspecte privind relaţii economice ale RPR în anii 50, în
„Arhivele Totalitarismului”, anul XIII, nr. 48- 49, 3- 4/ 2005, p. 36
- Stănescu, Flori, Zamfirescu, Dragoş, România sub ocupaţia sovietică (1944-
1946), în „Arhivele Totalitarismului”, an V, tom 15- 16, nr. 2- 3/ 1997.
- Surpat, Gheorghe, Naţionalizarea mijloacelor de producţie, în „România în
anii socialismului (1948- 1978), Bucureşti, Editura Politică, 1980.
- Şandru, Dumitru, 1947 – anul lichidării ultimelor vestigii ale democraţiei în
România, în „Anuarul Institutului de Istorie A.D. Xenopol”, tom 38, 2001.
- Idem, Presa din România (1944- 1947), în „Arhivele Totalitarismului”, an IV,
tom 15- 16, nr. 2- 3/ 1997.
- Idem, Impactul reformei agrare din 1945 asupra ţărănimii, în „Xenopoliana”,
an 7, nr. 1-2/ 1999.
- Tampa, Natalia, Starea de spirit din România la începutul anului 1945, în „6
martie 1945. Începuturile comunizării României”, Bucureşti, Editura
Enciclopedica, 1995.
- Torbey, Emile, Semnificaţia socio- politică şi economică a naţionalizării
principalelor mijloace de producţie, în „Naţionalizarea şi progresul
economico- social”, Bucureşti, Editura Politică, 1974.
30
- Traşcă, Ottmar, Primii trei ani ai colectivizării agriculturii în România (1949-
1952), în „Tribuna”, an 3, nr. 47/ 2004.
- Troncotă, Cristian, Istoria Securităţii regimului comunist din România, vol. I
(1948- 1964), Bucureşti, Editura ISIT, 2003.
- Trond, Gilbert, Modernization in Romania since world war II, New York-
Washington- London, Praeger Publishers, 1975.
- Tsantis, Andreas C. Roy, Pepper, Romania. The industrialization of an
agrarian economy under socialist planning, Washington, World Bank, 1979.
- Ţăranu, Liviu, Aspecte din relaţiile economice ale României cu ţările din
C.A.E.R. (1948- 1965), în „Anuarul Institutului de Istorie George Bariţ”, tom
45, 2006.
- Ţârău, Augustin, Legionarii, armata şi ţărănimea în organizarea mişcării de
rezistenţă naţională, în „Cetatea Bihariei. Revistă de cultură şi istorie
militară”, tom 2, 2006.
- Ţurlea, Petre, Alegerile parlamentare din 1946. O nouă perspectivă, în
„Arhivele Totalitatismului”, an XV, tom 54- 55, nr. 1- 2, 2007.
- Vedovato, G., La Romania nella politica estera italiana. Alcune riflezioni, în
„Bulletin européen”, martie 2010, p. 16- 21.
- Zugravu, Cezar, O istorie a rezistenţei şi a represiunii (1945- 1989), Iaşi,
Editura Tipo Moldova, 2002.
VII. SURSE ELECTRONICE:
- www.jstore.com
31